cu george enescu“ - suplimentuldecultura.ro filegur – al filmului hotel dallas, a fost realizat...

„Norman Manea –o via]\“

Eli B\dic\

Luni, 23 mai, la Bucure[ti, va avealoc o sesiune aniversar\ deose -bit\: „Norman Manea – o via]\“.Evenimentul se va desf\[ura `nSala „Ion Heliade R\dulescu“ a Bi -bliotecii Academiei Române, `n -cepând cu ora 9.00, [i va fi dedicats\rb\toririi celor 80 de ani pe careNorman Manea `i va `mplini pedata de 19 iulie 2016.

» pag. 11

ANUL XII » NR. 525 » 14 – 20 mai 2016 » S\pt\mânal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected]

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE SÂMB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

1,5LEI

EXCLUSIVITATE.Sherng-LeeHuang, despredocumentarulHotel Dallas

Iulia Blaga

Interviul cu Sherng-Lee Huang,coautor – al\turi de Livia Un-gur – al filmului Hotel Dallas, afost realizat la Festivalul deFilm de la Berlin, `n februarie2016. Prilej pentru a afla detaliidin buc\t\ria acestui ineditexpe riment care combin\ docu-mentarul cu fic ]iu nea [i nostal-gia cu ironia `ntr-un mozaicunde Patrick Duffy/Bobby dinDallas se integreaz\ perfect.

» pag. 8-9

» paginile 14-15

Datul `n spectacol

CENTENAR YEHUDI MENUHIN LA RADIO EUROPA LIBER|:

„Am respirat `mpreun\ cu George Enescu“ —

un interviu inedit din 1956realizat de Noël Bernard

Prin amabilitatea doamnei IoanaM\gur\-Bernard, am primit re-cent la redac]ia Radio EuropaLiber\ o `nregistrare `n limba en-glez\ p\strat\ `n arhiva personal\a lui Noël Bernard, cel care a fostcel mai ascultat [i regretat direc-tor al cunoscutului post de radioamerican din anii de regim comu-nist. Interviul acordat de YehudiMenuhin lui Noël Bernard, desprecare [tim doar c\ a fost realizat `n1956 – vezi „Scrisoarea pentrumelomani“ din acest num\r –,este urmarea unei `ntâlniri fortu-ite `n avion a celor dou\ perso -nalit\]i [i a coincis cu `mplinireaunui an de la moartea lui GeorgeEnescu. Con vorbirea original\, `nlimba englez\, poate fi ascultat\pe site-ul postului de radio Eu-ropa Liber\ – pagina Arhiva isto -ric\ – la adresa: http://www.europalibera.org/p/5070.html. (Victor Eskenasy)

Au\leu TeatruOlti]a C`ntec

Teatrul Au\leu e o companie inde-pendent\ care func]ioneaz\ la Ti-mi[oara de 11 ani, `mplini]i fix pe6 mai. Ini]ial, a func]ionat `ntr-ungaraj [i o curte, de unde i-a venit [inumele, prima versiune, „Au\leu,teatru de garaj [i curte“. Apoi s-amutat ntr-o cas\, „Scâr], loc le jer“,unde-[i ]ine spectacolele. E unadintre cele mai serioase, tenace [iconsecvente cu ele `nsele compa -nii independente din ]ar\.

» pag. 7Yehudi Menuhin întâmpinat în 1946 de George Enescu la Bucure[ti

© A

gerp

res

Andrei Cr\ciun

}in s\ m\ m\rturisesc: am apu -c\turi slave `n chestiunea discu -]iilor fundamentale: despre cre-din]\, despre Dumnezeu, despremântuire, despre iubire, despreiarn\, despre moarte, despre pute-re, despre fric\, despre libertate,despre `ndurare, despre n\dejde[i despre dezn\dejde.

Sunt la Moscova [i `mi notezcâteva gânduri. Strict turistic,ideile care m\ traverseaz\ mi separ mai importante decât puncte-le de atrac]ie care sunt la un goo-gle search distan]\. Poate gre[esc.

Separat, aceste gânduri nu `n -seamn\, poate, nimic, `mpreu n\dau, poate, câteva indicii desprecum e ast\zi, `n 2016 dup\ Hristos,la Moscova.

Poate, poate, poate. Gândurile.

Despre dezn\dejde

Un fotoreporter rus tocmai a câ[ti-gat Premiul Pulitzer. Eu nu voicâ[tiga niciodat\ Premiul Puli -tzer. ~l citesc pe fotoreporterulrus, [i nu a[tept ca `n schimb el s\priveasc\ spre fotografii f\cute demine, un ziarist f\r\ redac]ie. ~l ci-tesc. A dat un interviu splendid. Erevoltat de prostia contemporani-lor no[tri, vorbe[te bine desprer\zboiul jurnali[tilor cu pisicu ]e -le de pe Facebook, [i cu ]â]ele tota[a, din social media. E, adic\, ra-dical `n contra ignoran]ei. Aredreptate Serghei Ponomarev. Darare degeaba. For]a e mai puter-nic\ `n ceilal]i. M\ cuprinde dez -n\dejdea. O las s\ m\ cuprind\.

Despre tovar\[ele de munc\ [i de via]\

{ti]i cântecelul acela cu „Feti]edulci ca-n Bucure[ti...“, nu? Cine l-ascris n-a fost la Moscova. Nu maisunt nici eu holtei sau fl\c\ian-dru, c\ci poate altfel discutam. LaMoscova se vine `n prima tine -re]e, tovar\[i! De[i, de ce s\ fiu ne-drept? Se g\sesc, la tot pasul, [i

tovar\[e de n\dejde la 60+. Aces-tea au p\rul f\cut „permanent“.

Despre Tati

Merg pe o uli]\ moscovit\, cândaud, `n urm\, frumosul strig\t:„Tati! Tati!“. M\ bucur, nu-micen zurez bucuria, nu dansez caLenin prin z\pad\, e aprilie laMoscova [i s-au topit z\pezile, darm\ bucur, m\ bucur total. ~mi zic:Uite, m\, sunt [i eu cineva, m\ [tieMoscova, cum m\ [tie [i mahala-ua mea de acas\, de „Tati“! Dar nueram eu strigatul. Triste]e. Nu erameu acel Tati. Era o doamn\ – Tatiana,

tati. A[a le zice aici doamnelor Ta-tiana: Tati.

Despre a `n]elege sau nu

Am avut dou\ zile proaste la Mos-cova. Venisem aici ca s\ `i `n]elegpe Grigori Perelman [i John Reed,voiam cam mult, [tiu (bine, veni-sem [i pentru un interviu cu Ma-rina Lvova Stepnova, scriitoarea –pe care cu mare mândrie o nu-mesc prieten\ –, dar pe acesta `lfac data viitoare, dac\ va mai exis-ta o dat\ viitoare; dac\ nu, nu).

Ru[ii `mi plac dintotdeauna.

Am o explica]ie intim\: primelepove[ti pe care le-am citit eraubasme ruse[ti. Sunt un copil alanilor 1980. Am [i o explica]ie lo-gic\: `i g\sesc paradoxali. Cred c\ei, nu al]ii, au cea mai mare cul-tur\ din Europa, f\r\ s\ fie, `ntrutotul, `n Europa, uneori chiar dim-potriv\. Cei mai buni `n matema-tic\, [ah [i orice art\, de la litera-tur\ (de-a valma: Platonov, Babel,Gogol, Makine, Turgheniev, Sol-jeni]`n, Buharin, Cehov, Dosto-ievski, Nabokov, Tolstoi, Gorki,Makanin, Pasternak, Vodolazkin,Uli]kaia, Petru[evskaia, Pu[kin,Esenin, Fadeev, Maikovski, Ilf [iPetrov, [i tot a[a la nesfâr[it; ni-meni nu are atâta literatur\!) la ba-let, [i la cinema, [i la pian, [i... {imai e cealalt\ Rusie, partea ntune-cat\, o cunoa[tem. Politic, la mine`n suflet va fi `ntotdeauna august1968, va fi Prim\var\ la Praga.

Pe de alt\ parte, f\r\ Rusia poa-te trudeam to]i acum `n lag\re na-ziste. E adev\rat c\ au urmat cincidecenii rele, dar v\d peste tot c\ru[ii au sentimentul c\ nu li se re-cunosc ([i) meritele. {i a[a e: nu lise recunosc. V\d peste tot `n Mos-cova acest dublu complex: de su-perioritate [i inferioritate, `n ace-la[i timp.

Uite, poate c\ e frivol, poate c\e ne`nsemnat, de[i eu nu cred asta,

c\ci e adev\rat: zeci de sportivi aufost de-a lungul timpului dezavan-taja]i doar pentru c\ erau ru[i. Nuuit nici de dopaj, nici de Ma[a{arapova, nici de Basarabia, nicide Ucraina, nici de Crimeea, nicide Politkovskaia, nici de nimicdin timpul prezent, s\ nu `n]ele-ge]i gre[it. Sau, m\ rog, `n]elege]ice vre]i, e o lume liber\.

Eu, dou\ zile, nu am `n]eles ni-mic. Calomniam Moscova, la mi-ne `n cap. ~i eram `n contra. O nu-meam Drumul Taberei cu Pia]aRo[ie. Acum [tiu c\ sunt de pestedou\zeci de ani expus unei propa-gande antiruse complet stupid\(cum stupid\ e [i propaganda ru -s\). Am tr\it apendicele R\zboiu-lui Rece, cu obloanele trase pesteprivire.

Suntem foarte aproape de Mos-cova – `n cultura noastr\ econo-mic\, [i social\, [i religioas\, [ipolitic\ – [i, totu[i, nu [tim nimic,nimic despre ce e aici. România eo insul\ peste care s-a ab\tut, f\r\prea mare rest, ignoran]a fudul\.Am v\zut asta pân\ [i din Palesti-na – nu e nici o lun\ de atunci, amrelatat aici, `n ziar.

{i iat\ c\ `n a treia zi (2-0 e unscor periculos [i n via]\, credeamc\ eu conduc partida!), Moscova`mi d\ [ah mat la fiecare col] debulevard, iar acum defileaz\, m\

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XII » NR. 525 » 14 – 20 mai 2016

2 » note de c\l\torie

Gânduri de la Moscova (paginidintr-un personal jurnal rusesc)Sunt la Moscova, chiar de aici v\ scriu. ~mi`mplinesc o obliga]iefoarte important\ `nistoria sentimentelorpersonale.


note de c\l\torie « 3

zdrobe[te en-fanfare [i trebuie s\o pun `ntre marile capitale ale lu-mii, lâng\ Londra, [i lâng\ Paris,[i lâng\ Roma, [i nainte de Berlin.E un ora[ imens, cople[itor, din ca-re nu am n]eles nimic pân\ ast\zi.

Nu m\ feresc s\ o scriu: nucred c\ `n Rusia e acum dictatur\.Cred c\ e altceva ce nu `n]elegem,fiindc\ [tim prea pu]in. Un alt felde a tr\i puterea, [i nu cunoa[temtragicul alfabet al acestei rela]iicu puterea. Când eram tân\r `l ci-team pe Richard Pipes, m\ fasci-nau Revolu]ia Rus\ [i tovar\[ulLenin, credeam c\ [tiu de ce, din-tre to]i oamenii din lume, aici s-aug\sit ni[te nebuni care chiar s\`mbr\]i[eze, cu fanatism, Revo-lu]ia Comunist\. Nu [tiam. Pân\ast\zi, nu [tiam.

Acum nu mai e comunism laMoscova, asta v-o spun sigur. Pu-tin nu vrea s\ fie Stalin. Eu credc\ vrea s\ fie ]ar. {i mai cred c\Lavrov, omul lor de la Externe, eun geniu `n politica mare a[a cumo `n]eleg ru[ii.

Nu-mi plac armele, sunt `mpo-triva tuturor r\zboaielor, Mosco-va e plin\ de militari `n termen, [ide jandarmi, [i de poli]i[ti, [i de al-te for]e de ordine. E un spectacolcare m\ tulbur\. ~n curte la Krem-lin, tunuri [i biserici, unele lâng\altele, `ntr-un rezumat al istoriei.Biserica [i Armata, `mpreun\,mereu `mpreun\. De ce? Atât poa-te omul? M\ `ndoiesc.

Dar Moscova nu e doar Kremli-nul, Moscova e mult mai mare, iarParcul Gorki e cel mai frumosparc din lumea mea. Rusia r\mâ-ne cea mai paradoxal\ civiliza]ie.

~mi cere]i sfatul? Nu am sfa-turi. Pot s\ v\ spun doar s\`nv\]a]i rus\, [i arab\, [i ebraic\,[i chinez\ [i s\ nu fi]i victime. Fi]iagen]i de schimbare peste tot.Adev\r babelian v\ zic vou\:vesti]i fr\]ia `ntre oameni, Inter-na]ionala Oamenilor Buni de pePlaneta P\mânt!, c\ci suntem maibuni decât ceea ce ne desparte, to-var\[i. Suntem mai buni decât#PanamaPapers [i #WikiLeaks.

Istoria este o piedic\, desigur,ru[ii sunt nem\sura]i [i n bine, [i

`n r\u (am v\zut ast\zi `n metrouo b\trân\ care p\rea c\ acum aajuns din Siberia, dup\ o via]\ delag\r), dar secolul XXI va fi cu noito]i `mpreun\ sau ne vom `nvârti`n acela[i cerc `n care to]i pier-dem. Oricum, vom muri.

Veni]i dac\ ave]i timp [i posi-bilit\]i la Moscova. ~nv\]a]i limbarus\ `nainte, chiar nu glumesc.Altfel, va fi greu. {tiam asta `nc\de la Beijing, când puteam s\ iauengleza, cât\ e, [i s\ m\ duc cu eala gar\. Veni]i la Moscova [i nu os\ v\ fac\ nimeni nici un r\u.

Ru[ii sunt tot oameni, ca s\ zica[a, n continuarea Jurnalului ru-sesc al lui Steinbeck. Eu voi re-veni, voi lua un tren [i voi c\l\toricât mai adânc `n aceast\ ecua]iecu atâtea necunoscute.

Moscova m-a convins. Nu crede`n lacrimi [i nici cocorii nu maizboar\ ca odinioar\. Dar aici e unadintre cheile de a `n]elege lumeaca tot. F\r\ Moscova nu se poate.

Eu cam asta mi-am propus `nvia]\: s\ `n]eleg toate aceste civili-za]ii, s\ `n]eleg omul de pretutin-deni [i, poate, dintotdeauna. Acum,voi pleca pe urmele lui Bulgakov.

Despre soare

A ie[it soarele la Moscova. M\rog, e un soare rusesc, poate `n ]e -lege]i ideea. O s\ fiu `nfrânt devreme, la fel ca Napoleon. Asta e:nu mai veni]i la Moscova dac\ nue foarte var\ afar\. Tremur\ car-nea pe omul sudului.

Despre limit\

Exist\ la Moscova o triste]e n pri-virea multor cet\]eni, e o triste]ede step\, o cunosc, am mai v\zu t-o,exist\ totodat\ euforie, entuziasm[i, cumva, impresia c\ totul, chiartotul!, este nelimitat. Oameniiace[tia tr\iesc `n ira]ional sau,`mblânzind ideea, ra]iunea nu pa-re s\ fie un hobby prea comun laMoscova. Multe femei [i mul]ib\rba]i s\lbatici, dar sentimen-tali, greu de `n]eles, cu ochii al -ba[tri `n care se citesc o foame delibertate [i o foame de supunere,

pe care eu nu le cunosc. ~mi per-mit o concluzie, fie [i pripit\: Mos-cova e mai ales un loc f\r\ limite,c\ruia nu ì plac limitele – nu le`ng\duie [i nici nu le `ndur\.

Despre suveniruri

Tov. Lenin se vinde – la insignevechi. Un leu insigna, `n bani ro-mâne[ti. Putin e peste tot `n ta-blouri. ~l ]in negustorii `n geam `npr\v\lii, [i nu i pune nimeni. A[acum `l ]in palestinienii pe Arafat.Se vând matrio[ci cu Putin, tri-couri cu Putin, brichete cu Putin.{i se cump\r\. ~n alt\ ordine aideilor, [i regina Angliei e pe to]ibanii din Regatul dumisale (vin laMoscova de la Liverpool – via Ra-mallah, caut adev\rul integral, numai pu]in). Cu Kasparov nu sevinde nimic.

Despre Evropa

Pe str\zi, mul]i tineri militari,prea mul]i. Sunt momente cândEvropa e `ngrozitor de aproape [icâteva clipe mai târziu e mai de-parte ca niciodat\. Indiferent,râul Moscova curge tot mai depar-te, `nspre Volga.

Despre subteran

Mul]i oameni cu visele spulberatecircul\ `n subteranele Moscovei.Suntem to]i aici, sub p\mânt, `nm\runtaiele lumii, urc\m [i cobo-râm sc\ri rulante, trecem unii pelâng\ al]ii, le caut privirile, ei pri-vesc mai adânc `n jos [i tac, ì cu-nosc, vin de acolo [i ì `n]eleg, ni-meni nu spune nimic, pe pere]isunt versuri din Lermontov [i dinPu[kin, le citesc [i nu m\ emo]io-nez, sunt versuri patriotice, vechi,`n rest totul este superb [i este gri,nu sunt panouri publicitare la totpasul, aici nu suntem la Londra,nu trebuie s\ avem grij\ la pr\ -pastia dintre tren [i peron, oamenii

intr\ de-a dreptul `n tine, nu facstânga, nu fac dreapta, merg pedrumul lor, [i nu `[i cer iertare,sunt deci[i!, m\ gândesc la acelscriitor, desigur rus, care observac\ din lemn se fac [i m\ciuca [iicoana, eu nu m\ mai gândesc laoameni decât de la om la om, nupot [i nu vreau s\ operez cumul]imi, toate aceste opera]ii mise par gre[ite, nu vreau `napoi `nXIX, secolul na]iunilor a fost anti-camera luxoas\ a unui abator,vreau s\ ies la suprafa]\, un b\iatcare ar fi putut s\ `mi fie fiu `n -cearc\ s\ `mi spun\ ceva `n en-glez\, sunt pe lume copii care ar fiputut s\ mi fie fii [i fiice [i nu misunt (am, totu[i, o fiic\ imaginar\c\reia i-am dat acest nume: Nadej-da; am [i un fiu imaginar pe care`l cheam\ Alexei – amândoi tr\ -iesc la R\s\rit de mine), falsulmeu fiu e prea beat ca s\ poat\vorbi, o l\s\m balt\, i fac semn c\e OK, pleac\ pe drumul lui, laie[ire un b\rbat la pardesiu depiele, cu basc pe cap, st\ beat-lemnca la o r\scruce, se nvârte n jurulpropriului ax, ca un Hopa-Mitic\,nu mai [tie `ncotro s\ o apuce, ebe]ie de votc\, pot s\ o miros, `ncurând o s\ cad\ [i o s\ adoarm\[i nimic nu o s\ `l poat\ trezi ovreme. Am ie[it la lumin\.

Despre propagand\

~ntr-o via]\ anterioar\ am fost laMinsk (sunt aproape zece ani deatunci!) [i, `n ciuda propagandei,am g\sit Minskul splendid. De -sigur, eu nu cunosc a[a bine cadumneavoastr\, cei anti, cei care[ti]i totul, eu nu cunosc comunis-mul [i postcomunismul, dar ammai f\cut ni[te [coal\, am `nv\]atchiar despre toate acestea, am maicitit ni[te zeci de mii de pagini, ammai ascultat ni[te b\trâni care aucunoscut Gulagul din interior, [ia[a. Eu nu am tr\it `n comunismdecât cât a fost nevoie ca s\ ajung

[oim al patriei mele, România,dar ì `n]eleg originile, [i mitolo-gia, [i idealurile, [i utopia, am or-goliul c\ ì cunosc crimele, [i ne-drept\]ile, [i interna]ionalismul,[i na]ionalismele stupide. ~mi re-zerv dreptul la fascina]ie. M\ uitspre comunism ca spre o planet\ciudat\, care m\ cheam\ – vreaus\ o studiez. ~n]eleg Gulagul [i ne-bunia counismului, ì [tiu revo-lu]iile [i c\derile. I-am v\zut cada-vrul lâng\ Zidul de la Berlin. Credc\ e important s\ vii la Moscovaca s\ `n]elegi câte ceva din ce afost [i ce ar fi putut fi omul nou ([icel foarte nou, prea-recentul), cumimportant mi se pare s\ mergi laVatican [i la Ierusalim ca s\`n]elegi cam ce cred oamenii de laMediteran\ despre Dumnezeu.

Despre statui

~ntr-o gar\ din Moscova am v\zutcea mai frumoas\ statuie pe caream v\zut-o vreodat\. Statuie: unsoldat, un chip de Hristsos slav,plecând spre front, cum altfel?,`mbr\]i[at de o femeie din bronz,minunat\, trist\, melancolic\, ames-tec sublim de n\dejde [i dezn\dej-de. Am v\zut-o `n fug\, [i mi-a r\ mas privirea ag\]at\ de ea. O sta-tuie cât o secven]\ din Zboar\ co-corii. Câte milioane de oameni nus-au desp\r]it astfel, `n g\ri? O sta-tuie. Era zguduitoare, aproape vie.

Plou\ infernal la Moscova,plou\ ca `ntr-un s\lbatic Macondodin Est, toat\ ziua a plouat a[a, ca`ntr-o melodram\, [i sunt atâteade spus, [i nu toate sunt elogii, [iprea pu]ine sunt elogii.

M\ impresioneaz\ [i m\ sperieacest cult pentru eroism, care e maivechi decât Imperiul }arist. Mâine,dac\ o s\ am bani de metrou, o s\merg s\ l v\d pe tovar\[ul Ulianovmumie. Dac\ nu, din nou, nu.

M\ voi `ntoarce `ns\ la Mosco-va, trebuie s\ m\ `ntorc. Trebuie.Trebuie.

Eu nu [tiam de Carson McCullers.Nimeni nu-mi vorbise despreaceast\ scriitoare ciudat\ care amurit, `n 1967, la cincizeci de ani,dup\ o via]\ marcat\ de boli cum-plite, de alcoolism, amoruri n e -`mplinite [i repetate tentative desuicid. Eu nu [tiam c\ ea [i-a tr\itultimele dou\ decenii cu o parez\.De unde s\ [tiu? {i, la drept vor-bind, nu [tiam mare lucru despreproza sudist\ american\. Pu]inFaulkner, mai mult Capote, de -sigur. Dar despre Carson McCul-lers – nimic!

{i iat\ c\ se `ntâmpl\ s\ trec pelâng\ o libr\rie [i s\ v\d acest titlu– Balada tristei cafenele. Sunt dejahot\rât: voi cump\ra aceast\ carte.O r\sfoiesc [i constat c\ nu este unroman, [i asta m\ bucur\. Prefernuvelele `n care se ascund poezii.

E `nc\ prim\var\, e `nc\ soare,m\ retrag pe terasa unei cafenele[i `ncep s\ citesc Balada. Zece pa-gini, dou\zeci de pagini, treizecide pagini. Sunt uluit. Nu am maicitit niciodat\ a[a ceva! ~nchidcartea, `nchid ochii. M\ gândesc,`ncerc s\ `n]eleg. Literatura luiCarson McCullers este, totodat\,muzic\, jazz este, un jazz melanco-lic [i sfâ[ietor. Cuvintele ei `nceps\ curg\ prin mine, ca un sânge.Cunosc acest simptom: sunt la nce-putul unei mari iubiri textuale.

Citesc Balada tristei cafenele,nuvela care d\ titlul volumului,luând o singur\ pauz\ semnifica-tiv\. ~n aceast\ pauz\ caut s\ m\`mb\t, ca s\ uit c\ a[a ceva este po-sibil. Nu reu[esc.

Despre aceast\ nuvel\ vreau s\ v\vorbesc, c\ci, vede]i dumneavoastr\,

Balada tristei cafenele este atât defrumoas\ (frumoas\ ca o proz\ deHrabal!) `ncât nici nu poate fi po-vestit\. Ce vre]i s\ [ti]i? Vre]i s\[ti]i unde se petrece ac]iunea?~ntr-un ora[ din Sud, `ntr-o lume`n care via]a se tr\ie[te greu [i sepierde repede. Bun, [i ce se `n -tâmpl\? O femeie ]ine un local. E ofemeie puternic\, mai puternic\decât un b\rbat. ~ntr-o sear\ pri-me[te vizita unui coco[at, un piticaruncat `n poveste cu o for]\ crea-toare pe care o au uneori zeii, darnu `ntotdeauna. Coco[atul d\via]\ or\[elului, lui i se datoreaz\apari]ia cafenelei, pân\ atunci oa-menii nici nu [tiau s\ se distreze.{tiau doar s\ munceasc\, s\ sufe-re [i, la sfâr[it, s\ moar\. Numaic\ aceast\ femeie puternic\ a fost

cândva, timp de zece zile, m\ri-tat\. Fostul ei so], pe care `l ur\[ten\prasnic, e `n penitenciar, dup\ce a jefuit trei sta]ii de benzin\,dar se va `ntoarce, fire[te c\ se va`ntoarce, [i atunci...

Despre ce e vorba aici? Ce vreas\ spun\ autoarea? Eu cred c\ evorba despre dragoste, desprecum iubirea vindec\ [i mutileaz\,despre cum iubirea se `ntâmpl\dup\ legi pe care nu ne e dat nou\,oamenilor, s\ le `n]elegem.

Citi]i aceste rânduri: „Predica-torul poate iubi o femeie dec\zut\.Cel iubit poate fi tr\d\tor, poateavea p\rul slinos sau obiceiuri re-le. Da, [i cel ce iube[te poate vedealucrurile astea la fel de limpede caoricine – dar asta nu afecteaz\ cunimic cre[terea dragostei lui. O

fiin]\ cu totul mediocr\ poate fiobiectul unei iubiri s\lbatice, exce-sive, [i frumoase precum criniiotr\vitori din mla[tini. Un om bunpoate trezi o dragoste atât violent\,cât [i njosit\, iar un nebun ce doarbolborose[te nerozii poate face s\`nfloreasc\ `n sufletul cuiva o dra-goste nevinovat\, simpl\ [i plin\de tandre]e. Prin urmare, valoarea[i calitatea unei iubiri sunt deter-minate de cel care iube[te“.

Literatura lui Carson McCul-lers abund\ `n asemenea obser-va]ii de o fine]e care ating perfec -]iunea. Dar nici m\car acestea nusunt rândurile mele preferate dinBalad\. Acele rânduri sunt despremotivele care ì fac pe oameni s\se `ntâlneasc\, s\ bea `mpreun\un pahar [i s\ pun\, astfel, un pre]pe o via]\ care, altfel, nu le ofer\nimic.

{i mai e [i diminea]a `n care,pentru prima oar\ `n vie]ile lor,oamenii din ora[ au v\zut z\pada[i t\cerea era deplin\.

Balada e, vede]i bine, un mira-col. Carson McCullers scrie cu le-jeritatea celor care fac miracole,fiindc\, pur [i simplu, \sta e ros-tul lor pe p\mânt.

4 » opinii


Din episodul trecut (povestea `n -treag\ pe www.suplimentul de -cultura.ro): Juanito, un detectivparticular l\ud\ros, afl\ c\ a mu-rit [i, pân\ s\ i se `nal]e sufletul lacer, `[i investigheaz\ propriamoarte.

Ultima dat\ am plâns cu vreos\pt\mân\ `n urm\, dup\ o ziobositoare de munc\. Nici nuvreau s\-mi mai aduc aminte princâte am trecut. La 11 noaptea amplecat de la birou, m-am urcat `nFordul meu decapotabil [i amt\iat-o spre cas\. Pe drum am avutni[te nepl\ceri cu injectorul. Vreunkilometru am fost nevoit s\-mi`mping ma[ina pân\ la primulservice. Mecanicul se `mb\tasepulbere (avusese nu-[-ce discu]iinasoale cu patronul; un adev\ratporc dup\ câte mi-am dat seama)[i, pân\ la urm\, tot eu mi-am pus-ope ro]i. ~n cartierul meu – la fel derespectabil ca [i familia mea – g\ -se[ti tot felul de lucruri mai mult

sau mai pu]in utile (cum ar fi, deexemplu, Reprezentan]a FirmeiCuleg\torilor de Bumbac: Cotton& Co.). Exist\ `ns\ [i o mic\ pro -blem\: la ora 10 noaptea se `nchidtoate non-stop-urile. La non-stop-ulcu alimente de lâng\ mine, nici num-am mai dus. M-am `ntâlnit cub\ie]ii de la patrula de noapte [imi-au spus c\ \ia au `nchis `nc\de pe la 9.30.

Sincer, nu-mi place s\ g\tesc.Mai ales atunci când sunt varz\de oboseal\. ~n imensul meu fri -gider, cadou de la mama, nu maiera decât ni[te ghea]\ pentruwhisky [i un pulover murdar pecare l-am nghesuit n grab\ acolo,cu dou\ seri mai nainte, când Sallya trecut neinvitat\ pe la mine.

Pe scurt, eram rupt de foame.Am avut noroc cu un homelesscare venise s\-mi spele geamurilede la ma[in\. N-aveam nevoie s\-mispele geamurile. Tocmai mi lesp\r sese cu o bât\ de baseball un

oarecare so] al unei oarecareneveste. Ca s\-l consolez pe home-less, i-am `ntins o ]igar\ din taba -chera mea de argint. A refuzat-of\r\ s\ stea pe gânduri. Nu fuma[i, `n general, evita orice fel deaplecare spre viciu. L-am `ntrebatde unde naiba mi-a[ putea cum -p\ra ceva de mâncare. S-a scuzatc\ el nu prea frecventeaz\ non-stop-urile. Dar `ntre oamenii debine se g\se[te totdeauna o so lu -]ie. Dup\ cinci minute de nego -cieri, am reu[it s\ cump\r de la elo conserv\ de pe[te. El oricum numânca a[a ceva (f\cea alergie lape[te [i la orice produs carecon]inea conservant). I-o d\duse odoamn\ c\reia ì coborâse pisicadin copac.

Seria nepl\cerilor din ziuaaceea a continuat imediat ce am`nceput s\ dezactivez sistemul dealarm\. Când am introdus codulsecret, am reu[it s\ scurtcircuitezcurentul electric din `ntregulcartier. U[a mea bine`n]eles c\ ar\mas blocat\, a[a c\ nu mi-ar\mas decât s\ o sparg. Gazul dinbrichet\ nu a ]inut decât pân\ `ndormitor. Am tras jaluzelele, dardegeaba. V-am spus c\ scurtcir-cuitasem tot cartierul. {i era una

dintre nop]ile alea cu cer `nnorat. Am bâjbâit prin buc\t\rie du -

p\ un cu]it, dar nu l-am g\sit decâtpe cel de t\iat pâinea. Pumnalulmi-l uitasem la serviciu. Nu mi-ar\mas decât s\ folosesc [urubel-ni]a cu care `ncercasem s\ de-blochez cuptorul cu microunde.{urubelni]a avea vârful cam bont.M-am desc\l]at [i am lovit-o pu -ternic cu tocul pantofului. N-amers. Cutiile de la conserve suntconfec]ionate dintr-un metal cares\ reziste [i la un r\zboi atomic.Când mi-a venit `n cap cuvântulr\zboi, mi-am scos iute pistolul [iam tras câteva focuri `n direc]iaconservei. Probabil c\ vreo câteva[i-au atins ]inta. Nici a doua zidiminea]\, pe lumin\, nu am maig\sit conserva. Am adormit plân -gând, `n buc\t\rie...

|sta-s eu, un sensibil, un sufle -tist. Un tip spiritual.

De exemplu, unii socotesc sâm -b\ta un prilej nemaipomenit pen-tru distrac]ie. Nu [i eu. Dup\ os\pt\mân\ `ntreag\ de munc\, euprefer s\ meditez. Scap de secre-tar\ – vai, ce probleme mai am cusecretara! M\ iube[te ca o nebu -n\. Trebuie s-o amenin] c\-i taidin salariu sau c\-mi g\sesc pe

altcineva ca s\ se care acas\ – [ir\mân pân\ târziu la birou. Folo -sesc o veche tehnic\ tibetan\ care-miregenereaz\ `n egal\ m\sur\ tru -pul [i spiritul. M\ concentrez asu -pra unui punct de pe perete [i de-seori se `ntâmpl\ s\ ajung la unpas de Nirvana. Bine, n-am atinsniciodat\ Nirvana, Nirvana nu-i otreab\ a[a, la `ndemâna ori[icui,dar când sunt `n form\, urc peu[or cinci-[ase niveluri. Nirvanae de la [apte `ncolo.

La `nceput, când nu eram a[ade avansat, trebuia s\-mi desenezpunctul cu un marker. Acum `lv\d clar `n orice pozi]ie m-a[ a[e -za. Primele dou\ niveluri sunt floa -re la ureche, le trecea [i bu nic\-mea (`ntre noi fie vorba, ches tiacu Nirvana cred c\ am mo[tenit-ode la ea; ba, dup\ insisten]a cu carea privit la bec pân\ s-a dus n lumeacelor drep]i, a[ zice c\ ea chiar[tia ce `nseamn\ Nirvana). De lanivelul trei, `ntâmpini oare[cegreut\]i, privirea ]i se `nce]o [ea -z\. Apare pericolul s\ vezi maimulte puncte, dar eu sunt un tipc\ruia ì place s\ se concentrezedoar asupra unuia singur...

(continuarea `n num\rul urm\tor)

~ntâmpl\ri [i personajeFlorin L\z\rescu

Culeg\torul de harfeAndrei Cr\ciun

Foileton: Senza]ionalele aventuri ale celebruluidetectiv particular Juanito William Bond (2)

Balada tristei cafenele (Polirom, 2015). Aceasta estecea mai frumoas\ carte pe care am citit-o `n ultimiiani. Balada are o frumuse]e s\lbatic\, o frumuse]ecare nu [tiu dac\ va mântui lumea, dar care o explic\.

Iubirea, cafeneaua, z\pada

Partidele n-au strategii, iar candi-da]ii sunt slab preg\ti]i [i lipsi]i deimagina]ie, habar nu au ce pre-supune confruntarea electoral\. Uncandidat la o prim\rie important\din ]ar\ n-a scris nimic pe Facebookvreo 9 zile. Când re]elele de so-cializare au o importan]\ atât demare (vezi preziden]ialele din 2014!),e greu de `n]eles de ce un politicianrefuz\ acest tip facil de comunicare.

Am intrat n campanie, dar nu sesimte c\ peste mai pu]in de o lun\avem alegeri pentru primari, con-silii locale [i consilii jude]ene. Eadev\rat c\ de data asta campaniase duce la nivel local, pentru c\ unule mesajul `n Capital\ sau `ntr-ore[edin]\ oarecare de jude] [i altelesunt problemele din Sc\ie]enii Mari.

Cu toate astea, partidele impor-tante sunt n cea mai profund\ criz\

din ultimii ani. Atât PSD, cât [i PNLau stat pân\ `n ultima clip\ cu defi -nitivarea listelor, sperând probabils\ mai atrag\ `n ultima clip\ vreo 2-3 primari de la adversari. B\t\liape actualii edili era evident\, n con -di]iile `n care, foarte probabil, optdin zece primari `n func]ie vor fireale[i pe 5 iunie. {tiu asta [i par-tidele, iar de aici [i confruntareapreelectoral\ mai aspr\ decât cam-pania ns\[i. Ceva mai re]inu]i, can-dida]ii nu se mai lanseaz\ n tot felulde fantezii edilitare, pentru c\ [tiuc\ aleg\torii râd de ei `n loc s\-i vo -teze. Paradoxal, au de suferit [i can-dida]ii care chiar vor s\ fac\ lucrurim\re]e dac\ ar ie[i primari, dar nu-imai crede nimeni, pentru c\ oame -nii s-au s\turat de vorbe.

De altfel, e complicat azi pentru oforma]iune (candidat) s\ mai fac\propagand\ electoral\. Dincolo de`ngr\dirile legale de campanie (chel-tuieli, apari]ii `n media, afi[aj re-strictiv etc.), politicienii [tiu c\ e totmai dificil\ comunicarea cu elec-toratul. ~n politic\, nimeni nu maicrede `n nimeni. Nu mai cred unii

`n al]ii nici m\ car cei dintr-o filial\de partid, dar\mite aleg\tor n politi-cian. Din acest motiv, e dificil pentrupoliticieni s\ se fac\ n]ele[i [i s\ de -vin\ atractivi, pentru c\ pu]ini ale -g\tori mai sunt dispu[i s\ se uiteatent `n gura candida]ilor.

Va fi interesant de v\zut dac\prezen]a la vot va cre[te sau va sc\ -dea fa]\ de localele din urm\ cu pa-tru ani. Logic ar fi ca pre zen]a laurne s\ fie sensibil mai ridicat\,dup\ episodul Colectiv, dar [i dup\`nfiin]area diverselor partide locale.Sau dup\ apari]ia unor candida]iindependen]i. Cu toate acestea, egreu de crezut c\ forma]iunile nouap\rute vor crea multe bre[e. Feno -menul nu a prins decât `ntr-o mic\m\sur\, iar pe de alt\ parte, nicireprezentan]ii acestor partidule]enu sunt atractivi pentru marelepublic. Vor ap\rea surprize laalegerile din 5 iunie? Cu siguran]\da. ~ns\ nu atât de multe precum seanticipau `n urm\ cu vreo ju m\ -tate de an.

Chiar dac\ e o b\t\lie persona -lizat\ [i e posibil orice, competi]ia se

d\ `ntre PSD [i PNL. Cele dou\ par-tide vor domina scena politic\ [idup\ 5 iunie, cum probabil se va`ntâmpla [i dup\ scrutinul parla-mentar din toamn\. ~ntrebarea ecare sunt partidele mici care vor`nclina balan]a [i cine va trece depragul electoral. {ansele cele maimari le au ALDE, PMP [i UDMR,de[i toate cele trei forma]iuni suntla limit\ `n ceea ce prive[te atin-gerea pragului.

~ns\ alegerile din 5 iunie nu suntdoar despre prim\rii. Iar partideleparc\ se feresc s\ spun\ asta. E in-teresant de urm\rit cum se vor facemajorit\]ile `n consiliile locale [iconsiliile jude]ene. A[a dar, e la felde important votul po litic, pentruc\ un primar are ne voie de o ma-joritate. La fel de palpitante se anun]\[i unele „me ciuri“ de la consiliilejude]e ne, un de sunt de a[teptatcele mai tr\s nite alian]e posibile.

Cât despre prezen]a la urne, la

modul cum se mi[c\ acum par-tidele, participarea la vot e greu s\treac\ de 50%, mai ales `n muni ci -piile mari. Va fi probabil o prezen]\mai mare acolo unde [i competi]iase anun]\ foarte strâns\, iar oa-menii `n]eleg c\ orice vot poateschimba rezultatul.

La fel de important\ e [i b\t\liadin Capital\, pentru c\ tot ce se va`ntâmpla la Bucure[ti va influen]a[i scorul la parlamentare. O eventu-al\ victorie a Gabrielei Firea ar faceca PSD s\ pun\ mâna pentru primadat\ pe Capital\, dup\ ce n ultimeledou\ mandate a condus Bucure[tiulprin Sorin Oprescu. E de urm\rit [ireac]ia bucure[tenilor `n sectoarelecu edili lua]i pe sus de DNA.

Nu vor fi mari muta]ii pe scenapolitic\ `n urm\toarele s\pt\ mâni.Primarii `n func]ie au prima [ans\,`ntrebarea e `ns\ unde vor ap\reabombele electorale. Vreo dou\-treitot vor fi.


opinii « 5

Vagonul cu vorbeFlorin Ghe]\u

B\nuiesc c\ ntrebarea se voia reto-ric\. Se voia, dar nu era. Eu, unul,vedeam o gr\mad\ de diferen]e`ntre cele dou\ fotografii. Ca s\ num\ leg de am\nunte, una era limpe-de ca lumina zilei: n prima poz\ erao oaie cu un miel, n a doua o femeiecu un copil. Nu-]i trebuie foarte mul-te abilit\]i cognitive ca s\ pricepiatâta lucru. Oaie egal cu: me-he-he,lân\, lapte, copite, cojoc de oaie, oaiela pro]ap. Femeie (mai mult sau maipu]in) egal cu: bun\ ziua, ce copilfrumos, be]i o cafea? – [i `n nici uncaz cojoc de dam\ sau doamn\ lapro]ap (eventual, metaforic, doar c\nu `n direc]ia asta vreau s\-mi vul-garizez comentariul).

Mai b\nuiesc [i c\ respectivulcolaj venea din acela[i filon de gân-dire animist\ care a `nsufle]it [i unprotest bucure[tean de dinainte deacelea[i s\rb\tori de Pa[ti. Atunciun grup de ap\r\tori ai drepturilormieilor de a fi copii [i ale oilor de a fidoamne au protestat `mpotrivam\celului pascal. A existat [i unflashmob (de fapt un happening) nufoarte coerent, unde o tân\r\ `nve-lit\ `n folii de plastic a fost stropit\cu suc de ro[ii. Apoi, un domn (nuun miel) a vorbit foarte grav despregenocidul mieilor, asociindu-l cu ge-nocidul porcilor din perioadaCr\ciunului [i deschizând astfel ca-lea spre noi interpret\ri ale acestui

substantiv comun. De ce n-am vorbia[adar de un genocid al gândacilor ex-termina]i nemilos, fiindc\ b\nuiescc\ au [i ei o mam\. Sau de un genocidal [obolanilor din spa]iile urbane. De -spre câini nici nu mai `ndr\znesc s\comentez.

Dar, la urma urmei, e dreptulfiec\rui cet\]ean s\ protesteze`mpotriva a orice [i a oricui. Cu osingur\ condi]ie: s\ nu `ngr\deasc\libertatea celuilalt. Inclusiv liberta-tea de a mânca miel (eu, unul, nu su-port carnea de ovin\, a[a c\ rog s\nu fiu b\nuit de partis-pris-uri). E olimit\ a bunului-sim] care n-ar tre-bui `nc\lcat\ – [i care, apropo, s-a

`nc\lcat recent, atunci când un grupde vegetarieni au asaltat centrulvechi al Bucure[tiului [i au `nceputs\ i apostrofeze pe cei care aveautupeul [i pl\cerea s\ m\nânce carnela localurile de acolo. Pentru ni[tepacifi[ti, a[a cum s-ar presupune c\sunt lacto-vegetarienii, grupul res-pectiv p\rea tare pofticios de v\rsa-re de sânge. Sânge de carnivor, edrept, adic\ de p\c\tos. {i nu folo-sesc `ntâmpl\tor termenul. Vegeta-rienii, la fel ca multe alte mi[c\ricontemporane, au derapat de la sta-diul de practic\ alimentar\ la sistem de convingeri [i credin]e ex-trem de asem\n\toare celor reli-gioase. Vegetarianismul, cu feluri-tele ei secte (veganii, lactovegetarie-nii, raw vegan [i care or mai fi), nueste decât o alt\ religie laic\, care`mparte lumea `n p\c\to[i [i drep]i,`n eretici [i drept-credincio[i. Iarereticii trebuie mai `ntâi adu[i pecalea cea dreapt\, iar mai apoi, dac\

se dovede[te c\ st\ruie n p\cat, me-rit\, evident, pedepsi]i. Sau m\carsâcâi]i, dac\ deocamdat\ noua sect\nu are anvergura [i puterea cre[ti-nismului medieval.

Bine`n]eles c\ e stupid s\ com-pari un miel cu un copil. Oricine atr\it la ]ar\ [tie asta. {i mai [tie c\dac\ va cre[te [i va deveni vreodat\berbec mare [i vânos, mielul de odi-nioar\ o s\ ajung\ s\ fac\ ni[te che-stii freudiene cu mama lui. Anima-lele nu cer s\ fie egale cu oamenii. Eincorect s\ vorbe[ti `n numele lor.Dac\ unii vor s\ le acorde acestdrept, poate ar fi mai bine s\ le ntre-be mai `ntâi pe ele, la un picnic cuiarb\ verde. Facem un referendumplanetar [i hot\ râm dac\ mielul e [iel copil. Apoi l ntreb\m dac\ el cre-de c\ face bine când iese la p\[une [im\nân c\ o floare, c\ [i pe floare poa-te-o doare. Iar dac\ persist\ `n gre -[ea l\, ereticul [i p\c\tosul, poate lt\iem. {i-l mânc\m de Pa[ti.

Un pic `nainte de s\rb\torile de Pa[ti am v\zut pe internet un colaj fotografic cu mesaj: dou\ poze al\turate, una cu un miel de care `[i lipea capul lânos [idr\g\stos oaia-mam\, iar cealalt\ cu un bebelu[ deasupra c\ruia se apleca tandr\mama lui umanoid\ (ca s\ zic a[a). Dedesubtul colajului, ca s\ fac\ mesajul cât mai clar, era pus\ [i o legend\ care suna cam a[a: „Vede]i vreo deosebire `ntre cele dou\ fotografii?“.

Românii e de[tep]iRadu Pavel Gheo

Protestul mielului

Campania de la locale eciudat\ r\u, pentru c\partidele folosesc doarmuni]ia care le convine.~ntr-un jude] dominat dePSD, liberalii `i acuz\ pesocial-democra]i c\ fur\de rup, `n timp ce `njude]ul vecin se `ntâmpl\taman pe dos.

A `nceput campania. Unde-s strategiile?


6 » muzic\

Din nou despre [i pemarginea centenaruluina[terii lui Yehudi Menuhin

Cei doi interlocutori pomenescmontarea operei Oedipe la Bru -xelles, care avusese loc „recent“ –`n fapt, premiera la 6 martie, ur-mat\ de alte spectacole pân\ la 17aprilie, interval ce permite ca mij -locul lui aprilie 1956 s\ fie conside -rat ca dat\ post quem a interviu-lui. ~ntr-o accep]iune larg\, dataante quem ar constitui-o turneul laBudapesta, pe care Yehudi Menu -hin `l anun]\ `n interviu pentru 13-14 iunie. Intervalul s-ar putearestrânge [i mai mult, dat fiind c\Noël Bernard nu face nici o aluziela incidentul petrecut la 4 mai `ncimitirul Père Lachaise, la Paris,unde, la mormântul lui GeorgeEnescu, dele ga]ia de muzicieniromâni, care fusese la Bruxelles, [irepre zentan]ii ambasadei de laParis, veni]i `n pelerinaj simbolicla `mplinirea unui an de la moar -tea compozitorului, s-au reg\sit,pentru a cita dintr-un documentde epoc\, „foarte `ncurca]i“, v\ -zând o coroan\ mare de trandafiri

[i lalele ro[i, purtând inscrip]ia:„In Memoriam George Enescu Ra dio Europa Liber\ – VoceaRomâniei Libere“ (vezi: http://www.europalibera.org/a/25042364.html).

Luând n considera]ie aceste ele -mente, interviul acordat de Yehu-di Menuhin ar putea fi datat `n adoua jum\tate a lunii aprilie 1956.Ar mai fi de semnalat, n acel an detulbur\ri politice majore, r\spun-surile prudente ale artistului, careavea s\ regrete mai târziu re]ine -rea [i t\cerea p\strat\, mai ales `nrela]ie cu `n\bu[irea sângeroas\,ce a urmat `n noiembrie, a revo -lu]iei ungare. Peste ani, n edi]ia fi-nal\, rev\zut\, a memoriilor sale,Me nuhin nota c\, `n cele din ur -m\, de[i nfrân]i, ungurii „s-au bu-curat de o libertate individual\ pecare românii nu au cunoscut-o“.

***

~ntr-un num\r anterior v-amsemnalat excep]ionala edi]ie oma -gial\ publicat\ de muzicianul [icineastul Bruno Monsaingeon,apropiat de Menuhin, care sub ti-tlul The Menuhin Century reu -ne[te o selec]ie de 80 de CD-uri [i 11DVD-uri. ~ntre timp, pe lâng\ maimulte cronici muzicale `n revis-tele de specialitate din Marea Bri-tanie [i, mai recent, [i `n Fran]a, aap\rut un deosebit de interesantinterviu cu Monsaingeon, realizatde criticul britanic Tully Potterpen tru excelenta revist\ londo -nez\ „The Strad“. Câ teva dintrepreciz\rile interviului merit\ cu -noscute. ~n primul rând cele de-spre nregis tr\rile notabile ale vio-lonistului pe care fie nu le-a pututg\si, fie nu a avut mijloacele s\ lecumpere. Din prima categorie,Monsaingeon aminte[te Concertpentru vioar\ [i orchestr\ nr. 1 deWieniawski: „Yehudi l-a cântatdou\ zile dup\ faimosul lui debutla Berlin, `n 1929, [i la New York,`n 1939. Atunci când s-a dus pentrutrei luni `n Australia, `n 1940, avrut s\-l `nregistreze imediat. I s-aspus c\ nu i se poate oferi o orchestr\ca lumea, iar el a r\spuns: «Nuconteaz\». A[a c\ l-a `nregistrat,

dar nu l-a dat mai departe. Suntsigur c\ exist\ undeva“.

Dintre concertele neaprobatede Menuhin, dar introduse `nedi]ia omagial\, autorul ei nu -me[te o versiune a Concertului devioar\ de Ceaikovski, f\cut\ `n1959 la Londra, cu Royal Phi lhar -monic Orchestra dirijat\ de Adri-an Boult. Tully Potter de]i nea oversiune needitat\, care a fost pre -g\tit\ pentru o eventual\ publi-care de c\tre EMI, dar f\r\ caden -]\. Monsaingeon semnalea z\ c\Menuhin a `nregistrat [i caden]a,care a fost reg\sit\ [i editat\ pen-tru publicare.

Lipse[te `ns\ din edi]ie Concer-tul pentru vioar\ [i orchestr\ nr. 1de {ostakovici, cântat la Philadel-phia cu Eugene Orman dy `n 1961.Motivul este c\ Orchestra dinPhiladelphia a cerut ca drepturi...28 de mii de dolari. Monsaingeon`[i exprim\ regre tele spunând c\printre e[ecurile sale a fost [i acelade a nu g\si `nregistrarea celei de-a treia Sonate enesciene, pecare Menu hin a cântat-o cu Enes-cu la New York.

~n sfâr[it, pentru cei care ezit\s\ cumpere monumentul `nchinatlui Menuhin, Monsaingeon [i Po -tter amintesc lucrurile noi des co -perite incluse `n The Me nuhinCentenary, printre care, la capi-tolul `nregistr\ri de studio, treiopusuri schubertiene, Octetul (1963),Trio-ul pentru coarde `n si bemolmajor (1965) [i Quintetul `n do ma-jor (1968), toate f\cute pentru EMI[i r\mase needitate, toate cu cola -boratorii s\i apropia]i `n muzicade ca me r\: Robert Masters, Mau-rice Gendron, Cecil Aronowitz, Ger-vaise de Peyer. La ele se adaug\, cuHepzibach [i Gendron, un „splen-did“ Trio Arhiducele din 1967...

Printr-o mare [ans\ v\ potprezenta ast\zi `n „Supli-mentul de cultur\“ un in-terviu cu Yehudi Menuhinr\mas, practic, timp de[aizeci de ani, inedit (vezipp. 14-15). Marele violo -nist, de la na[terea c\ruias-au `mplinit `n aprilie osut\ de ani, a acceptat `n1956 s\-i acorde un inter-viu, axat pe rela]ia sa cuGeorge Enescu, lui NoëlBernard, directorul postu-lui Radio Europa Liber\, „al vocii României libere“,cum o numea acesta dinurm\. Nu [tim dac\ [icând interviul, p\strat `noriginal, `n limba englez\,a fost transmis integral laEuropa Liber\, dup\ cumnu se p\streaz\ nici infor-ma]ii despre data la care afost `nregistrat `n acel anplin de evenimentepolitice dramatice `n Eu-ropa central\ [i r\s\ri -tean\. Dar `n cuprinsul in-terviului exist\ elementece permit istoricului odatare relativ\.

Scrisoare pentru melomani„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor Eskenasy

Rockin’ by myselfDumitru Ungureanu

M\ preg\team s\ scriu un textdespre neb\nuitele moduri `n ca-re showbiz-ul [tie s\ recolteze in-teresul ascult\torilor de bun\-cre-din]\. Discul instigator (primit forpromotional use only) nu-i r\u de-loc, ba dimpotriv\. Se nume[tePierced Arrow [i apar]ine trupeiThe Rides (2016, Provogue/Mas-cot Label Group). Muzica sun\ alnaibii de bine, ceea ce nu m\mir\. Când componen]ii se nu-mesc Stephen Stills, Barry Gol-dberg, Kenny Wayne Shepherd,Chris Layton [i Kevin McCor-mick, nu te po]i a[tepta la rateuriori umplutur\. 10 cântece `n stilhard-rock-blues ghiftuiesc boxelecu sunet de calitate, dinamic, pl\ -cut, poate chiar prea pl\cut. Ver-sa]ii muzicieni Stills & Goldbergasigur\ suport „sângelui proas -p\t“, chiar dac\ Shepherd nu maie demult un debutant promi]\tor,ci un chitarist care a confirmat.Re]eta `ns\ e strident\: se iauni[te rockeri b\trâni cu abilit\]imultiple, care `nc\ mai pot s\scrie refrene [i (cu energizante) s\nu stea degeaba pe scen\, gâdilân-du-[i instrumentele; se mp\neaz\cu tipi `n floarea de cactus a pute-rii interpretative; se trage un discde prob\; dac\ se vinde mul]umi-tor, urmeaz\ al doilea [i un live-on-stage (audio [i video) pentrudegust\torii absen]i de la specta-cole. {i a[a mai departe – a se ve-dea exemplul standard BlackCoun try Communion. Distrac]iesau afacere? Parc\ r\spunsul la`ntrebare mai conteaz\!

S-a `ntâmplat `ns\ ca `naintes\-mi ascut „spiritul critic“, s\primesc tot `n scop promo]ional(casele de discuri serioase [tiu s\fac\ asta, [i bine fac!) noul albumMoreland & Arbuckle – PromisedLand or Bust (Alligator Records,2016). Nu [tiam, nu auzisem nimic

despre aceste nume. A fost nevoiedoar de circa 30 de secunde dinprima pies\, „Take Me With You(When You Go)“, un intro de chi-tar\, muzicu]\ [i voce, sus]inutede-o tob\ profund rezonant\, unstart f\r\ complexe, ca s\-mi dauseama cu cine am pl\cerea s\stau... Dar ce scriu eu aici? Cum a[putea s\ stau, când muzica te ri-dic\ de pe patul de moarte [i te fa-ce s\ dansezi ca un muncitor fo -res tier sc\pat sâmb\t\ seara la sa-lonul cu b\utur\ [i femei dintr-unora[ tumefiat de politicieni co-rup]i, escroci financiari [i predi-catori mesianici? Asculta]i piesa adoua, „Mean and Evil“, cu un „du-el“ sufocant `ntre chitar\ [i muzi-cu]\, amândou\ instrumentele curol de contraparte la vocea luiDustin Arbuckle, rugoas\ cât s\cure]e epava Titanicului, dac\ arfi scoas\ din Atlantic, [i atât de ji-lav\, de parc\ ar fi strecurat prin-tre coardele vocale toat\ produc -]ia de whisky din statul Kansas.

Aaron Moreland s-a n\scut `n1974 [i-a z\ng\nit-o cu punkul, [i-alte prostii la mod\, pân\ când,cum zice, l-a izbit „Son House Mo-ment“. Ziua `n care „a tras penar\“ un disc al legendarului blues -man i-a schimbat via]a. S\ cânte [is\ tr\iasc\ blues a devenit visuls\u. ~n 2001, s-a `ntâlnit cu Arbuc-kle, n\scut `n 1981, `n acela[i ora[,Wichita, la una dintre acele mani-fest\ri generoase [i eficiente din]\rile normale, explicitate astfel:microfonul e deschis, cânt\ cinevrea! Au constatat repede c\ se po-trivesc la gusturi muzicale [i opi-nii despre lume (sic!). S\ cânte`mpreun\ p\rea o necesitate ine-vitabil\, dar cum? Câteva sezoanede c\utare au putut integra for-mulei chimice stabilite `ntre eidoar un baterist. Acesta se nu-me[te Brad Horner. Basist le-afost greu s\ g\seasc\, iar dup\ ce-au ezitat un timp, au admis c\e suficient câte un session-man.Tripleta func]ioneaz\. Iat\ ce spu-ne publica]ia „American Song -writer“: „Group’s music is «swampy,sweaty and muggy... mixing abluesy foundation with bits of co-untry, folk and squawking Ame-rican rock and roll»“. {i dac\ niciamericanii nu [tiu de spre ce evorba...

Ce mai pot ad\uga la „re]et\“?

„Re]eta succesului“

Bruno Monsaingeon [i YehudiMenuhin la Paris în 1977

© h

ttp:

//w

ww

.bru

nom

onsa

inge

on.c

om/

{i chiar dac\ la privat banul e fun-damental ca s\ rezi[ti, Au\leu n-af\cut niciodat\ concesii, n-a cobo-rât [tacheta spre comercialul degust `ndoielnic. Ba au [i experi-mentat, montând Ion Sava (Pari-cidul), Daniil Harms (St\team`ntin[i pe pat), Alfred Jarry (UbuRex), Matei Vi[niec (Sp\l\torul decreier) etc., istoria lor `nsumândun portofoliu cu vreo 15 spectacole.

I-am rev\zut recent cu cea mainou\ produc]ie, Huooooo!!!, n tur-neul IndependNet 2016, finan]atde Administra]ia Fondului Cul-tural Na]ional (AFCN) [i organi-zat de IndependNet – re]eauateatrelor independente. O ini]ia-tiv\ excelent\ prin care, cu cevasprijin de la stat, companii none-tatiste din ntreaga ]ar\ itinereaz\produc]ii pe care le consider\reprezentative. Re]eaua [i schim-burile de spectacole sunt mai im-portante decât pot p\rea la o pri -m\ vedere. ~n condi]iile `n careace[ti operatori culturali nu bene-ficiaz\ de sus]inere de la buget, su-portarea cheltuielilor de turneuexclusiv din venituri proprii ar fipractic imposibil\. Intensificarearela]iilor [i a schimburilor dinzona alternativ\ sunt necesarepentru ei `n[i[i, pentru a vedea/[ti/cunoa[te ce fac, pentru autoe-valuare estetic\, dar [i pentrusporirea popularit\]ii `n rândulpublicului. Deocamdat\, re]eauaIndependNet.ro num\r\ 15 membri,

iar schimbul de spectacole in-clude 10 crea]ii recente la Cluj,Ia[i, Timi[oara, Bucure[ti [i Târ-gu Mure[.

Huooooo!!! e un spectacol deduet, `n care „ac]ioneaz\“ MarianP`rvulescu, [i el slujba[ la Au\leu,[i Christine Cizma[, `ntr-o „`nsce -nare“ a lui Ovidiu Mih\i]\, care ascris [i textul pentru acest proiect.„Ac]ioneaz\“ [i „`nscenare“ sunttermenii ludici pe care ì utili zea -z\ cei de la Au\leu, considerându-imai potrivi]i stilului lor teatral.

Contextul situa]ional e urm\ -torul: duminic\, o pia]\ public\,un jandarm p\ze[te un gard deprotec]ie. E preg\tit pentru oriceposibil protest, c\, deh, `n ]ara as-ta nu se [tie niciodat\ [i `ntot-deauna exist\ suficiente motive.O pensionar\ vine [i se instaleaz\cu tot calabalâcul aferent (saco[ape ro]i, po[eta vintage cu baretaroas\ de `ndelung\ purtare, lodenuzat, accesorizat cu o bro[\,ochelari de vedere, basma). Evo -lu]ia dramatic\ Huooooo!!! e undialog savuros `ntre cei doi, tân\ -rul ap\r\tor al ordinii publicejucând plictisit „Candy Crush“ pemobil [i doamna profesoar\ delimba [i literatura român\ de alt\dat\, cum afl\m destul de repede.Micile ac]iuni, r\sturn\rile con-tinue de situa]ie [i schimburile dereplici puncteaz\ cu incisivitateironic\ mul]imea de neajunsuriale unei Românii `nc\ nea[ezate.

Ovidiu Mih\i]\ are sim]ul teatra -lit\]ii, al replicii, doar a fost/esteactor, men]ine n echilibru fin iro-nia, gravitatea, am\r\ciunea, ab-surdul. Poantele imaginate, desitua]ii [i de limbaj, sunt cu miez[i te fac s\ râzi, sâ râzi s\n\tos, iardup\ ce nu mai râzi, s\ te gânde[tila planul profund, la sedimentelecare r\mân dup\ ce valul nostimtrece peste tine. C\ci Huooooo!!! tepoart\ elegant prin toate regis tre -le, chiar dac\ dominator e cel co -mic, surprizele (pl\cute) se ]in lan],totul e altceva decât pare s\ fie.

Din saco[ele sale am\râte, pro-fa pensionar\ scoate treptat o`ntreag\ recuzit\: portavoce; pan-carte cu „Vrem transparen]\“,„Totu-i scump“, „Grosol\nia esteo imita]ie slab\ a puterii“; stilou;pixul ro[u cu care, din reflex,corecteaz\ amenda dat\ de jan-darm; un sifon cu care-l strope[tepe protectorul rânduielilor dup\ce-l d\ cu spray-ul lacrimogen dinechipamentul obligatoriu al uni-formei etc. Huooooo!!! e povestea`ntâlnirii a dou\ genera]ii, a dou\lumi paralele existente `n patrianoastr\: una, a acestui nou `nce -put incert, `n care nu [tim lim pe despre ce ne `ndrept\m, a ambigu-it\]ii generatoare de proble me;cealalt\, aproape de crepuscul,nepreg\tit\ s\ se adapteze la nou-tatea istoric\ [i umilit\ social `nfiecare moment al zilei.

Christine Cizma[ e minunat\`ntr-o compozi]ie – intelectualapensionat\ – care-i solicit\ toateuneltele actorice[ti. Mimic\, ros-tire, postur\, corporalitate, le st\ -pâne[te riguros `ntr-un recital pecare pu]ine actri]e din trupe sta-bile, cu preten]ii, l-ar putea oferi.~ntr-o scenografie minimalist\,care practic ì las\ singuri pe in-terpre]i, `ntr-un spa]iu scenic pecare-l umplu cu talentul [i profe-sionalismul lor.

Marian Pârvulescu, `n rolul„Mas catului“, e dotat cu casc\,cagul\, scut, arm\, baston de cau-ciuc, tot tacâmul. Actorice[te arela dispozi]ie vocea, ochii, gestuali-tatea pentru a construi un perso -naj amestec de inocen]\, duritateaparent\ [i pu]in lirism, atuncicând ì explic\ doamnei profesorde ce prefer\ s\ stea ascuns `nspatele unei m\[ti care-i [tergeidentitatea. E el, elevul chiulan -giu, care abia promova clasa, caref\cea isprav\ dup\ isprav\, con-vertit `n drumul spre maturitate,`n chip ironic, la statutul de p\zi-tor al lini[tii publice.

~ntors\turile de situa]ii sce -nice, replica vie, prospe]imea [iverva dramaturgic\ te ]in prins nacest „duel“ teatral viguros care eHuooooo!!!. La final, dup\ ce afl\mc\ jandarmul de azi e corijentul deieri, „profa“ ì repro[eaz\ `nc\ unlucru: n-au organizat [i ei tradi]io -nala `ntâlnire de un num\r ro-tund de ani de la absolvire! {idup\ ce, pe heblu, publicul aplau -d\ substan]ial, a[a ca la orice final

reu[it, spectacolul continu\ la undrink, cafea, snack cu protago -ni[tii [i spectatorii, conversândpe teme din gama „Ce-ai mai f\ -cut?“. Ca `ntr-o poveste de via]\adev\rat\, ca `ntre persoane carese rev\d dup\ mult\ vreme [idoresc s\ mai afle „ce?“ [i „cum?“,unii despre ceilal]i. Au\leul timi -[orean practic\ un teatru auten-tic, `n care crede cu pasiune. Iarasta e extraordinar.


teatru « 7

Datul `n spectacolOlti]a C`ntec

Teatrul Au\leu e o companie independent\ carefunc]ioneaz\ la Timi[oara de 11 ani, `mplini]i fix pe 6 mai. Ini]ial, a func]ionat `ntr-un garaj [i o curte, de undei-a venit [i numele, prima versiune, „Au\leu, teatru degaraj [i curte“. Apoi s-a mutat `ntr-o cas\, „Scâr], loclejer“, unde-[i ]ine spectacolele. E una dintre cele maiserioase, tenace [i consecvente cu ele `nsele companiiindependente din ]ar\. Fondatorii [i animatorii ei suntOvidiu Mih\i]\ [i Christine Cizma[, actori la baz\ care-aulucrat [i-n sistemul de stat `nainte de a opta pentrulibertatea [i incertitudinea financiar\ `n fa]a siguran]ei [i rutinei unui establishment nereformat.

Pinacoteca din PetrilaIon Barbu

Au\leu Teatru

© S

tanc

a Ja

beni

tan

© S

tanc

a Ja

beni

tan


8 » interviu

EXCLUSIVITATE. SHERNG-LEE HUANG, UNUL DINTRE AUTORII DOCUMENTARULUI HIBRID HOTEL DALLAS:

„I-am spus lui Patrick Duffy c\ nu-iputem da salariul din Dallas [i a spus:«Aduce]i-mi o sticl\ de vin!»“

Interviu realizat de Iulia Blaga

Ai la `nceput impresia c\ eun documentar f\cut de unuldintre copiii lui Ilie Alexan-dru care nu-i poart\ numele.~]i imaginezi c\ Livia poate aemigrat `n SUA pentru c\ `iera ru[ine cu tat\l ei, dar laun moment dat, `n cursul fil-mului, `]i dai seama c\ nu efiica lui. ~mi place ambigui-tatea asta, cred c\ ajut\ fil-mul.

Eram `n dubiu dac\ era util pen-tru spectator s\ [tie c\ Ilie Alexan-dru nu e tat\l real al Liviei, darcred c\ e evident din genericul definal c\ nu e.

De fapt, Livia a ]inut la ambigu-itatea asta. Ambiguu a fost [i c\filmul a fost selec]ionat la Berlin`n sec]iunea de documentarPanorama Dokumente, unde nicim\car nu b\nuiam c\ am fi pututfigura. Nu ne-am gândit la film cala un documentar. Am `nceputprin a intervieva actorii filmân-du-i [i pe urm\ ne-am gândit c\ arfi fost interesant s\ folosim acestmaterial ca pe ceva behind thescenes. A[a am `nceput s\ `nglo -b\m fragmente din interviuri.Din punctul meu de vedere, filmule un amestec – e n primul rând unfilm de art\ experimental, peurm\ un film de fic]iune [i de-abia`n ultimul rând un documentar.De aceea rama pe care Berlinala apus-o filmului ni se pare foarte in-teresant\.

Altfel spus, selec]ionarea dela Berlin era a[teptat\ `n ori-care alt\ sec]iune?

(n.r.: Râde `n hohote.) Absolut de-loc! A fost pentru noi o surpriz\imens\. Suntem noi `n lumea as-ta, e primul nostru lungmetraj. Eumai f\cusem un scurtmetraj,

South by Southwest, acum câ]ivaani cu altcineva, dar cu Livia credc\ se face un an de când am trimisprimul scurtmetraj la primul nos-tru festival, `n America. E-mailulpe care l-am primit de la organiza-torii Berlinalei a fost o nebunie.~mi pare r\u, nu pot spune cevamai inteligent!

Filmul acesta a avut `ns\noroc.

Da, a fost o experien]\. Aveamproiectul \sta nebunesc `n cap [itot invitam oamenii s\ ne ajutesau s\ ni se al\ture. Speram s\ nise spun\ da, dar ne a[teptam s\fim refuza]i (pentru c\ e mai u[or

s\ spui nu), `ns\ oamenii spuneaudoar da, iar un da a dus la un altda, pân\ am ajuns la Berlin.

A fost greu s\ filma]i laranch-ul din Slobozia?

Nu. Acum exist\ acolo Parcul deVacan]\ Hermes, care e `nc\ des -chis, mai ales vara. Dac\ nu m\

Interviul cu Sherng-Lee Huang, coautor –al\turi de Livia Ungur – al filmului HotelDallas, a fost realizat la Festivalul de Filmde la Berlin, `n februarie 2016. Americanulvenise `ns\ f\r\ so]ia sa care, gravid\ fiind,nu a putut traversa Oceanul, de[iselec]ionarea cu lungmetrajul de debut `nsec]iunea Panorama Dokumente fusesenea[teptat\ pentru cei doi arti[ti vizuali.Recunosc, `nainte de a vedea filmul `npremier\ mondial\ credeam din sinopsis

c\ Livia Ungur chiar e fiica lui Ilie Alexan -dru. Acum, filmul are premiera româneasc\`n cadrul celei de-a 20-a edi]ii a FestivaluluiFilmului European. Prilej pentru a afladetalii din buc\t\ria acestui inedit expe -riment care combin\ documentarul cu fic -]iu nea [i nostalgia cu ironia `ntr-un mozaicunde Patrick Duffy/Bobby din Dallas seintegreaz\ perfect. Sherng-Lee Huang apovestit `n exclusivitate pentru „Su -plimentul de cultur\“ cum au conceput

acest film-colaj [i cum au filmat la ranch-ulHermes din Slobozia, dar [i despre cât deagreabil\ a fost colaborarea cu PatrickDuffy. Vizionând materialul deja filmat [iaflând c\ e vorba de un proiect cu bugetredus, „Bobby“ a acceptat s\ filmeze f\r\nici un onorariu, cerând `n schimb o sticl\de vin bun. Primul lucru pe care i l-am spuslui Sherng-Lee Huang a fost c\ m-anedumerit neclaritatea legat\ de filia]ia Ilie Alexandru-Livia Ungur.

Scen\ din Hotel Dallas


interviu « 9

`n[el, dup\ moartea lui Ilie Ale -xandru a fost preluat de o re]ea dehoteluri.

Nu v-au `ntrebat ce fel defilm face]i?

Nu, [tiau c\ facem un fel de versi-une fic]ionalizat\ despre Ilie Ale -xandru. Cum le-am scris [i le-amcerut permisiunea s\ film\m aco-lo, imediat ne-au [i dat-o. Ne-amoferit s\ le film\m un video pro-mo]ional `n schimb, l-am f\cut [i l-am trimis, dar nu [tiu dac\ l-au v\zut, adic\ nu p\rea s\-i in-tereseze atât de mult promovarea.Nu de asta ne-au dat voie s\film\m acolo. Cred c\ ideea li s-ap\rut cool [i de aceea ne-au ajutatcu tot ce am avut nevoie. Mana -gerul i-a dat Liviei chiar [i o cartedespre Ilie Alexandru, Miliarda -rul de carton, despre ascensiunea[i dec\derea lui.

Cum a `nceput proiectulvostru?

Mai `ntâi a fost o burs\ de la ArtSchool of Yale, unde Livia studia,o burs\ care se d\dea pentru unproiect legat de o c\l\torie. Ne-amtot gândit ce proiect care s\ im-plice o c\l\torie puteam face, celocuri interesante pentru un film[tiam pe lumea asta… Româniaocupa un loc important `n muncanoastr\, dar Livia nu fusese nicio-dat\ `n Slobozia, nu vizitase HotelDallas.

Ea e din Gala]i, nu? Am v\ -zut `n film ma[ini de Gala]i.

Da, asta e o not\ proast\ pentrufilm. Nu am avut numere de ma -[in\ de pe vremea comunismului.Ma[ina e de pe atunci, din p\catenu [i pl\cu]a cu num\rul. Deci

Livia mi-a vorbit despre HotelDallas, am `nceput s\ ne docu-ment\m [i am fost sedu[i demetafora vizual\ a acestui ranch[i de povestea lui Ilie Alexandru,care ni se p\rea reprezentativ\pentru anumite p\r]i din istoriaRomâniei din anii ’80 `ncoace.Livia [tia serialul Dallas de cândera mic\, i era ca un reper pentruc\ s\dise `n ea prima s\mân]\ de-spre America [i despre posibili-tatea ca `ntr-o zi, poate, s\ ajung\s\ locuiasc\ acolo. Practic, am pusaceste dou\ pove[ti la un loc.

Cum a]i structurat filmul?

Venind dintr-un mediu artistic,realizasem nainte de Hotel Dallasmai multe scurtmetraje experi-mentale, fiecare având o alt\ abor-dare stilistic\ legat\ de cum erafilmat, montat, [i a[a mai departe.Am avut aceste strategii pe carele-am dezvoltat [i ne-am gândit c\`n cazul unui lungmetraj tot cetrebuia era s\ strângem buchetmai multe sec]iuni, fiecare custilul lui [i cu strategia lui nara-tiv\. Doream ca spectatorul s\ fiecapabil s\ urm\reasc\ [i s\`n]eleag\ `n mod omogen filmul.Oamenii de azi au v\zut atâteafilme, dar [i aten]ia lor e mult mairedus\. Sunt atâtea tipuri deecrane [i de mijloace media, `ncâtoamenii se pot adapta foarte ra -pid, dar se pot [i plictisi foarte re-pede. Hotel Dallas mi se pare dinacest punct de vedere un film con-temporan, dezavantajul lui fiindc\ e foarte greu de descris. (n.r.:Râde.)

Cum a]i `mp\r]it responsabi -lit\]ile?

Ideea central\ a filmului i apar ]ine

`n propor]ie de 100% Liviei, eu nu[tiam multe despre România.Pove[tile sunt ale ei, dar am scris`mpreun\ dialogurile, la fel cânte-cele [i poemele. Am f\cut n a[a fel`ncât poemele s\ rimeze [i `nromân\, [i `n englez\. Preg\ tireamea `n materie de poezie e maiampl\ decât a Liviei, a[a c\ demulte ori `ncepeam un poem `nenglez\, ea `l traducea `n român\[i, pentru c\ nu suna la fel de bine`n român\, ncepea s\ schimbe cu-vinte, dup\ care eu `ncepeam s\-ltraduc la loc `n englez\. Eu am fil-mat, de asemenea, mare parte dinfilm, iar unde ap\ream eu `n ca -dru a filmat Livia. Nu m-am preadescurcat, `n schimb, cu pilotareadronei. Prima dat\ am trântit-o dep\mânt, iar Livia mi-a interzis s\m\ mai ating de ea. De aceea ea ecreditat\ ca pilot al dronei.

A]i avut [i o echip\ de fil-mare cu voi?

Echipa a fost restrâns\. Nu [tiamprea bine ce urma s\ facem, aveam

totul pe trei pagini de text. {tiamde unde urma s\ `ncepem, ce ur-ma s\ se `ntâmple la mijloc [i mai[tiam c\ la sfâr[it Bobby Ewingajungea la Coloana Infinitului. Dealtfel, nu aveam nici un cântec oripoem scrise. Ideea Liviei careapare `n film nu exista când am`nceput s\ film\m. Am ajuns `nRomânia n vara lui 2014, am f\cutcastingul [i am `nceput s\ scriem,pentru c\ [edin]ele de casting ne-au dat ni[te idei. De exem plu,am g\sit o feti]\ blond\ caresem\na cu Livia copil [i de aicine-a venit ideea de a o introducepe Livia `n film. Deci am `n ceputs\ scriem, s\ improviz\m [i s\film\m, pe urm\ s\ scriem dinnou, iar s\ film\m, [i tot a[a.

Cred c\ orice film de buget re-dus lucreaz\ cu echipe mai marica s\ economiseasc\ banii fil -mând foarte repede, `n dou\-treis\pt\mâni. A[a e `n America, nu[tiu cum e `n România. Am filmatopt s\pt\mâni `n România, ne-am`ntors `n SUA, am `nceput s\mont\m, am mai filmat ni[tescene `n Texas, apoi `n Los Ange-les cu Patrick, plus câteva scene`n New York, a[a c\ totul a evolu-at `n mod organic spre ceva ce eramai mult decât un simplu docu-mentar. Am descoperit pas cu pasdespre ce e vorba `n film, lucrândla el.

Cum l-a]i cooptat pe PatrickDuffy? Pare un om cum-secade.

E foarte tare! Juca personajul pozi -tiv `n serial, iar `n via]\ e tot a[a.

Identificarea cu personajul?!

Singur spune `n interviuri c\ nu emare diferen]\ `ntre rolul din se-rial [i el. Noi am f\cut aproape totfilmul f\r\ s\-l cunoa[tem [i f\r\ca cineva din Dallas s\ [tie de noi.Am structurat materialul astfel`ncât s\ func]ioneze f\r\ imaginidin serial [i f\r\ s\ numim per-sonaje (nu voiam s\ fim da]i `njudecat\), a[a c\ eram un pic stre-sa]i atunci când i-am trimis ma -nagerului s\u materialul. Habarn-aveam cum urma s\ reac]io -neze. Oricum, g\sisem e-mailulmanagerului pe internet. Dup\câteva zile, acesta ne-a spus c\ pro -punerea suna bine. Cred c\ Pa -trick ia decizii foarte rapid. Au `n -trebat de bani, i-am spus c\, fiindun buget redus, nu putem s\-ipl\tim salariul din Dallas, la carePatrick a replicat: „Aduce]i-mi osticl\ de vin!“.

De vin românesc?

A spus doar un vin bun. Oricum,deja eram `n State. A [i dat decurând un interviu `n „The Holly-wood Reporter“, unde a spus nu-mai lucruri bune despre film.

Livia Ungur [i Sherng-LeeHuang sunt un cuplu de ar -ti[ti so] [i so]ie care au lucratmai ales video, precum [isculptur\, instala]ie [i per-formance. Livia s-a n\scut laGala]i [i a plecat `n SUA ca s\studieze arta. Sherng-LeeHuang a crescut `n Tennessee[i, `nainte de a o cunoa[te peLivia, a regizat documentare[i comedii video. ~n prezent,cei doi locuiesc la New York.

~n lucr\rile lor, ei `mple -tesc autobiografia, fic]iunea [idocumentarul, precum [i alu -ziile istorice, artistice [i de-spre cultura pop – adesea `n\ -untrul aceleia[i opere. Po ve[ -tile lor ludice [i autoreflexiveexploreaz\ construc]ia [i con-secin]ele fanteziei, dificulta teaadev\rului obiectiv, precum[i migrarea ideilor, ima gini -lor [i indivizilor peste gra ni -]ele politice [i culturale.(http://www.ungur-huang.com)

A 20-a edi]ie a Festivalului Filmului European are loc `ntre 5 [i 29 mai 2016 `n Bucure[ti, Baia Mare, Cluj-Napoca, Timi[oara,Târgu Mure[ [i Hunedoara, propunându-le cinefililor peste 80 de ti-tluri. Pe lâng\ cele mai de succes filme recente ale statelor membreUE, festivalul mai programeaz\ o retrospectiv\ cu filme ale amba -sadorilor s\i (cunoscu]i regizori români), Shakespeare 400, cele treifilme finaliste ale Premiului LUX 2015 (Mustang de Deniz GamzeErgüven, Mediterranea de Jonas Carpignano [i Lec]ia/ Urok deKristina Grozeva [i Petar Valchanov), precum [i sec]iunea Fuga `n Europa (cu filme legate de noile migra]ii).

Livia Ungur

Sherng-Lee Huang [i Livia Ungur


10 » carte

Uita]i pe nedrept dearenda[ii literaturii române

Cristian Teodorescu

Când aud `ns\ comentarii de spre„recuperarea“ lui Nedelciu, a luiCr\ciun sau a lui Madi Marin, m\zbârlesc, de[i cei care rostescacest cuvânt fatal au dreptate. Celpu]in pân\ la un punct. Pentru ci-titorii din genera]ia mea nu exist\

motive s\ vorbim despre „recupe-rarea“ celor trei. Fie pentru c\ ne-au fost prieteni, fie pentru c\ leavem c\r]ile n bibliotec\, [i le pu-tem reciti oricând. ~nchipui]i-v\`ns\ cum m-am sim]it acum câ]i -va ani când o adolescent\, rud\ cumine, care se preg\tea pentruBac, m-a `ntrebat dac\ am `n cas\

ceva din \sta... Nedelciu, fiindc\ i-lrecomandase „baba“ de (la) Ro-mân\. „Baba“ f\cea parte din ge-nera]ia mea [i era probabil cucâ]iva ani mai tân\r\ decât mine.Asta m-a f\cut s\ socotesc c\ Mir-cea Nedelciu, de[i avea câ]iva animai mult decât mine, era maitân\r. El r\m\sese la 49 de ani. I-am dat adolescentei cartea de de-but a lui Mircea, Aventuri `ntr-ocurte interioar\, cu preciz\rile c\autorul n-avea decât vreo 20 [i ce-va de ani când a publicat-o [i c\voiam s\-mi aduc\ volumul `na-poi, fiindc\ `l aveam cu autograf.

~n seara aceea m-am gândit laceilal]i optzeci[ti disp\ru]i `nain-te de vreme. La prozatorii SorinPreda, Ioan L\cust\, Costi Stan [ila poetul Ion Stratan, pe care nu-irecomanda nimeni cititorilor ti-neri. Ce f\ceau, m-am `ntrebat,criticii care-i l\udaser\? Cum deera cu putin]\ ca autori de mâna`ntâi ca ei s\ fie uita]i, cu toate c\nu se poate spune c\ n-ar mai filoc de genii `n literatura român\de azi?

Nino Stratan era genial. Când aap\rut `n antologia Aer cu dia-mante, al\turi de C\rt\rescu, Iaru[i Co[ovei, a fost recunoscut ime-diat ca un poet de o sclipitoare ori-ginalitate [i i s-a prezis un maredestin. ~nc\ de atunci, Nino aveaprofunzimi uluitoare, chiar [i `njocurile sale de cuvinte de unumor f\r\ egal. Era, dincolo deprima impresie, cu care `]i luaochii prin truculen]a versurilorsale, cel mai pu]in optzecist dintrecei patru [i singurul tragic dintreei. Asta avea s\ se vad\ n volume-le sale individuale `n care Nino aplonjat tot mai adânc `n tragiculcotidian. Metaforele lui `]i d\deaufrisoane existen]iale, de parc\ te-arfi a[ezat pe scaunul electric, ca peun fotoliu din care ]i-ar fi venit s\crezi c\ te ui]i, ca invitat special,la spectacolul lumii.

Despre Sorin Preda, care la felca Nino era de o discre]ie aproapesinuciga[\, s-a scris cam `n doiperi, `nc\ de la volumul de debut.Niciodat\ n-am `n]eles de ce. Pro-za lui te obliga s\-i accep]i valoa-rea, dar critica de atunci, cea carese citea, l-a pedepsit pe Sorin Pre-da fiindc\ devenise redactor la„Sc`nteia tineretului“, pe vremealui Ceau[escu, tratându-i c\r]ilecu o indiferen]\ strig\toare la cer,`ntrucât est-eticii no[tri scriausau nu, dup\ carne]elul cu autoridezirabili [i indezirabili. Totu[i,cum se poate ca un critic de la„Sc`nteia tineretului“, azi uitatulVictor Atanasiu, pe care `l sc\rpi-na strategic `n cap N. Manolescu,s\ fi avut literar mai mult\ priz\decât Sorin Preda? Asta cu atâtmai mult cu cât reportajele lui So-rin Preda ar fi putut ap\rea [i ntr-unziar independent, dac\ ar fi exis-tat un asemenea ziar pe vremealui Ceau[escu.

O victim\ de acela[i fel ca So-rin Preda a fost Ioan L\cust\, alec\rui c\r]i au fost ignorate [i dup\1990 de criticii puri[ti care au ui-tat câte plec\ciuni au f\cut puteriicomuniste, unii ca s\ nu-[i piard\rubricile, al]ii ca s\ nu intre pe lis-ta indezirabililor. Când `l `ntre-bam pe Ioan L\cust\ de ce faceplec\ciuni puterii comuniste, omul`mi spunea c\ a[a `[i ap\r\ c\r -]ile. Nu pot s\ accept c\ un proza-tor ca Ioan L\cust\, care [i-a datm\sura cu brio [i `n proz\ scurt\,[i `n roman, mai ales `n roman, afost victima criticii din anii no -u\zeci, de[i trebuie s\ faci pe pros-tul ca s\ nu-i recuno[ti valoarealui L\cust\.

Alt optzecist despre care nu sescrie [i nu e nici reeditat, Con-stantin Stan, care a murit [i el detân\r, face [i el parte din categoriarestrâns\ a marilor no[tri scrii-tori pe care critica `i ignor\, iar

prietenii nu `ncearc\ s\-i reedite-ze. Ca fapt divers, Costi Stan a fostoptzecistul care, editorial, a spartghea]a. A fost primul dintre noicare a publicat un volum. {i `nciuda faptului c\ devenise, literar,o vedet\, venea `n continuare s\se `ntâlneasc\ la cenaclul Juni-mea cu pârli]ii care nu [tiau cums\ bat\ la u[ile editurilor. CostiStan n-a fost un teoretician al tex-tualismului, de[i `n adolescen]alui literar\ f\cuse parte dintre re-prezentan]ii nucleului dur al tex-tualismului. C\r]ile lui de atunci[i de mai târziu te impresionauartistic [i te f\ceau s\-l crezi oare-cum textualist, chiar dac\ el nuscria romane `n a[a-numita priz\direct\, iar poetul din el o mai luape ar\tura lirismului `n proz\.Dar cu cât\ iscusin]\ scriitori-ceasc\ [i cu cât aplomb de proza-tor! Cu toate astea, ConstantinStan e unul dintre uita]ii de azi,de[i dac\-l cite[ti nu-]i vine s\crezi c\ un romancier ca el poatefi trecut pe linia moart\ a litera-turii.

Ceea ce m\ calc\ `ns\ pe nervie c\ unul ca mine, care scrie co-mentarii despre c\r]i de pl\cere,se vede silit s\ le atrag\ aten]iacriticilor profesioni[ti asupra au-torilor care conteaz\ `n literaturaromân\ [i pe care ei `i ignor\.

Asta ca s\ nu mai spun c\ isto-rici mai mult sau mai pu]in im-presioni[ti [i critici ai literaturiiignor\ `n c\r]ile lor scriitori de ovaloare strig\toare la cer, [i fac as-ta din motive care ]in mai degrab\de lenevia de a citi, decât de vreoevaluare critic\. Or, când te lauzi[i ai l\ud\tori c\ ai impune cano-nul `n literatura român\, e oadev\rat\ infamie s\ evaluezi lite-ratura ca [i cum ai fi arenda[ul eipe via]\.

Dintre optzeci[tii disp\ru]i dintre noi,Mircea Nedelciu, Gheorghe Cr\ciun [iMariana Marin au parte de o posteritate pem\sura valorii lor. Celor doi prozatori le aparoperele complete `ntr-o caden]\cuviincioas\, `nso]ite, `n fiecare volum, decomentarii critice [i de contextualiz\ribinevenite. Poezia Marianei Marin apare `nedi]ii antologice, pentru bibliofili, dar [i

pentru cititorii mai strâmtora]i. S-o spunem`ns\ din capul locului: acest tratamenteditorial se datoreaz\ devotamentului unorprieteni, de[i to]i trei sunt autori de mâna`ntâi, clasiciza]i [i studia]i la [coal\, `ncât fie[i numai din acest motiv c\r]ile lor ar trebuis\ se g\seasc\ oricând `n libr\rii. Ceea ce m\bucur\ la fel de mult ca republicarea lor e c\tân\ra genera]ie de critici scrie despre ei `n

reviste, recunoscându-le conving\torvaloarea [i importan]a `n literatura noastr\,[i face asta pe un ton neprotocolar [i cuentuziasm, de parc\ ar descoperi excelen]aunor autori `n via]\ a c\ror influen]\ sesimte `n ceea ce scriu mai junii lor confra]i,dar [i optzeci[tii cu care via]a e mai`ng\duitoare decât cu cei trei prieteni aino[tri care au murit mult prea devreme.


interviu « 11

Interviu realizat de Eli B\dic\

„Norman Manea – o via]\“,un eveniment festiv, aniver-sar. Ce `nseamn\, pentrudumneavoastr\, organizareaunei astfel de sesiuni acum,`n pragul `mplinirii vârsteide 80 de ani?

Este un gest colegial, venit din lo-cul unde s-a desf\[urat cea maimare parte a biografiei ([i biblio-grafiei) mele, deci un binevenitprilej de introspec]ie [i retrospec-tiv\.

Cum v\ a[tepta]i s\ decurg\ziua de 23 mai?

Este un program dens, având `nvedere c\ num\rul oaspe]ilor dis-pu[i la efortul de a veni – unii dedeparte, din USA sau China – pen-tru doar o zi pentru festivitatea dela Bucure[ti este relativ mare, lacare se adaug\ colegii din ]ar\.

Sper c\ organizatorii, atât de soli-cita]i n aceste zile, vor izbuti s\ g\ -seasc\ o formul\ de armonizare.

Printre invita]ii str\ini carevor lua cuvântul la Bucure[tise num\r\ personalit\]i pre-cum Antonio Muñoz Molina,Paul Bailey, Annabelle Hirsch,Alberto Manguel. Cum i-a]icunoscut, ce amintiri `mp\r -]i]i cu (o parte dintre)ace[tia? Ce c\r]i/eseuri/arti-cole ale invita]i lor românisau str\ini `n leg\tur\ cuopera dumnea voastr\ v-ausurprins pozitiv [i de ce?

Molina, un bun prieten, a fost oas-pete la cursul meu de la Bard de -spre exil [i `nstr\inare, unde aparticipat al\turi de Mario Var-gas Llosa, Paul Bailey este deja unvechi amic, care a scris excelentdespre Plicul negru, f\r\ s\ m\ cu-noasc\, un text care m-a frapat princuno[tin]ele de literatur\ româ -n\, inclusiv conec]ia la Caragiale

[i Bacovia, pe care a semnalat-o`n scrisul meu. Alberto Mangueltocmai m-a invitat la Festivalul li-terar Atlántida. Dar vin [i maivechi prieteni, so]ii Boyers, emi-nen]i oameni de litere, editorulmeu spaniol, Joan Tarrida, [iso]ia sa, scriitoarea Monika Zgus-tova, editorul suedez Ingemar Nil-sson, Lea Wakeman, din China, [ifrancezii de mare calibru NicolasCavaillès, Florence Noiville, Oli-vier Guez [i, bine`n]eles, fidelulmeu editor italian Luca Formen-ton, Maria Nadotti, critic [i scrii-tor. De fapt, to]i sunt prieteni care]in s\ fie prezen]i al\turi de minela acest eveniment.

Patru mari teme din scrieriledumneavoastr\ vor fi atinse`n discu]iile de luni, 23 mai:Exilul, Problematica iden-tit\]ii, Casa melcului – limb\[i literatur\, Memorie [i isto-rie. Pute]i al\tura fiec\reiteme numai câte o carte de-ale dumneavoastr\, `ntr-unsoi de list\ sumar\ de reco-mand\ri?

Exilul, intern [i cel extern, pro-priu-zis, este prezent cam `n toatec\r]ile mele, la fel dilemele iden-tit\]ii. Casa melcului este titlulunui volum de publicistic\, ap\ -rut la Editura Hasefer. Memoria[i istoria sunt de reg\sit, printrealtele, `n Plicuri [i portrete, Cu-vinte din exil, Sertarele exilului,Mesagerul de Est.

De curând, pe 16, respectiv 17aprilie, a fost difuzat pe TVRInterna]ional [i TVR 1 un in-terviu amplu cu dumnea voas -tr\, „Fericirea obligatorie“,realizat de Irina P\cura riu,sub forma unui documentar.

Cum a fost experien]a fil -m\rii [i, mai ales, cea a re-memor\rii?

A fost o conlucrare cordial\, sti-mulativ\.

Cum arat\ o zi obi[nuit\ pen-tru Norman Manea, unuldintre cei mai cunoscu]i [iaprecia]i scriitori români,foarte tradus, profesor de li -teratur\ european\ [i writerin residence la Bard College?

Eu m\ ridic, de obicei, mai greuspre soarele zilei, mi convine maibine a doua jum\tate a zilei, a[a afost mereu [i a r\mas a[a [i la se-nectute.

Sunt convins\ c\ urm\ri]i`ndeaproape scena politic\

româneasc\. Ce p\rere ave]i`n leg\tur\ cu ultimeleschimb\ri de la MinisterulCulturii, de pild\?

Scena politic\ româneasc\ nu esteun spectacol invidiabil, `n ciudaexotismului care continu\ s-omarcheze, cu val-vârtejurile salepitore[ti [i provinciale. Se pare c\nici m\car un pre[edinte arde-lean, ba chiar [i unul cu r\d\ciniteutone [i o vitez\ de reac]ie mo-derat\, nu izbute[te s\ calmezefreneziile noastre balcanice.

Ce scrie]i [i ce citi]i acum?

Am citit [i am [i scris `n ultimeleluni despre câteva c\r]i contem-porane interesante, lucrez de(prea mul]i) ani la un roman caresper s\ sucombe curând pe masamea.

NORMAN MANEA, DESPRE SESIUNEA ANIVERSAR| DE LA BIBLIOTECA ACADEMIEI ROMÂNE:

„Un binevenit prilej deintrospec]ie [i retrospectiv\“

Invita]i la evenimentAl\turi de binecunoscutul scriitor român, vor participa la discu]iinumeroase personalit\]i marcante ale lumii culturale [i academiceatât din ]ar\, cât [i de peste hotare: Gabriela Adame[teanu, PaulBailey, Dana Berdil\, Ana Blandiana, Margarita Boyers, RobertBoyers, Augustin Buzura, Nicolas Cavaillès, Magda Cârneci, PaulCernat, Livius Ciocârlie, Paul Cornea, Ioan Cristescu, Caius Do-brescu, Mircea Dumitru, Florin Filip, Luca Formenton, MarianaGorczyca, Ioana Gruia, Olivier Guez, Bedros Horasangian,Annabelle Hirsch, Emil Hurezeanu, Emil lonescu, Nora Iuga, Vic-tor Ivanovic, Elvira Lindo, Vittorio Lingiardi, Silviu Lupescu, Al-berto Manguel, Alexandru Marinescu, Mircea Martin, MercedesMonmany, Rosa María Moro de Andrés, Ana Nicolau, AntonioMuñoz Molina, Maria Nadotti, Ingemar Nillson, Florence Noiville,Andrei Ple[u, Bogdan Popescu, Stephanie Tärnqvist, Joan Tarrida,Stelian T\nase, He Lea Wakeman, Monica Zgustova. Iar gazdeleevenimentului vor fi Carmen Mu[at [i Claudiu Turcu[.

Luni, 23 mai, la Bucure[ti, va avea loc o sesiune aniversar\ deosebit\: „NormanManea – o via]\“. Evenimentul se va desf\[ura `n Sala „Ion Heliade R\dulescu“ a Bibliotecii Academiei Române, `ncepând cu ora 9.00, [i va fi dedicat s\rb\toririicelor 80 de ani pe care Norman Manea `i va `mplini pe data de 19 iulie 2016. ~navanpremiera evenimentului aniversar, am luat leg\tura cu scriitorul NormanManea [i am discutat, pe scurt, atât despre ziua de 23 mai, `n ansamblul ei,despre câ]iva dintre invita]ii care vor veni la Bucure[ti, temele din opera sa care vor fi atinse, cât [i despre scena politic\ româneasc\ contemporan\ [i ce are acum pe masa de lucru.

– Fragment –

„Cella era o flac\r\ vie“

D.R.: ~n memoria celor care v\cunosc, prietenia cu Cella Dela -vrancea ocup\ un loc aparte. A[vrea s\ vorbim ast\zi despre ea.

D.G.: Cu cât povestesc mai multdespre Cella, cu atât parc\ r\mân[i mai multe lucruri de spus. Cellaa fost [i a r\mas cea mai tân\r\ pri-eten\ a mea, de[i când am cunos-cut-o avea deja 70 de ani, iar apoi aatins centenarul. Am ntâlnit-o pri-ma oar\ la una dintre audi]iile pecare Jeni Ionescu le d\dea acas\ laea, ca s\ prezinte instan]elor vre -mii elevul pe care `l preg\tea. Ve-neau nume mari ale pedagogiei pi-anistice acolo, doamne cu morg\,care se a[ezau serios, picior pestepicior, [i se contraziceau toat\seara n argumente teoretice. Cellaera, printre ele, o flac\r\ vie, cald\,juc\u[\. Sim]eam miezul ei fier -binte, f\r\ nici o coaj\. Am sim]it-ode vârsta mea, `n felul ei sincer [icopil\resc de a se raporta la mu z i -c\. L\sa `ntâi „instan]ele supe-rioare“ s\ vorbeasc\, le cânta `nstrun\ tuturor ca s\ le calmeze [iapoi, cu modestie, `[i spunea [i eap\rerea. Am rev\zut-o târziu,peste ni[te ani, când eu eram stu-dent, iar ea era deja la pensie [i de-venise profesor suplinitor la Con-servator. Cum titularul de curslipsea, a venit ea [i i-am cântatSonata de Liszt. }in minte cumtrop\ia `n jurul pianului, tr\iamuzica, o respira prin to]i porii.

D.R.: Atunci s-a legat, de fapt,aceast\ prietenie?

D.G.: Rela]ia cu Cella n-a fostdoar una de afinit\]i elective. Euam [i lucrat propriu-zis cu ea, amstudiat `n particular. ~n 1967, cândm-am nscris pentru a doua oar\ laConcursul Enescu, Florica Mu-sicescu deja nu mai era profesoaramea oficial\, o abandonasem `nfavoarea Cellei. Avea deci motiveserioase s\ se urzice [i s\ m\ faul -teze, de[i la suprafa]\ avea cu Cellarela]ii cât se poate de mieroase. ~ntot cazul, la Cella `n cas\ n-am au -zit vorbindu-se prea de r\u de ea,dar nici prea de bine. Se taxau, `nschimb, orientarea ei pro-rus\ (o

chema, de fapt, Muz`cenko) [i fap-tul c\ f\cuse pactul cu regimul.

D.R.: Dar ce v-a cucerit la Cella,ca profesoar\? Care era punctul eiforte?

D.G.: ~nrâurirea ei asupra mea,din punct de vedere muzical, a fostfoarte subtil\, nu s-a f\cut cu vio -len]\ sau cu solu]ii gata livrate, ca`n cazul domni[oarei Musicescu.Cella venea cu alt\ atitudine [i alt\altitudine fa]\ de muzic\. Nu maiera me[te[ug, ca la Florica, ci uncadou dumnezeiesc, de care tre-buia s\ te apropii cu sfial\. Dinpunct de vedere pedagogic, eracom plet nepotrivit\ cu nivelulelevilor de atunci din România.Era o profesoar\ pentru cei dejafoarte avansa]i. Venea cu o cultur\muzical\ vast\, cu o cultur\ plas-tic\ impresionant\, cu lecturi [i re-flec]ii profunde [i fertile. {i maiavea ceva, un lucru pe care l-am re-marcat din copil\rie: te f\cea s\sim]i c\ e[ti egalul ei, ceea ce te in-fluen]a mult mai profund. Ea se in-sinua `n personalitatea elevului,nu d\dea cu barda. Avea propu -neri, remarci – spunea: „Vai, cefrumos ai f\cut aici, dar uite, din-coace, când am studiat eu bucataasta cu x, am f\cut-o altfel. {i m-amgândit la ceva stai, c\ mi-am notatpe partitur\“. {i venea cu un citatdin Rilke sau din poe]ii francezisau cu o reflec]ie proprie care teademenea `n universul ei [i muzi-ca devenea dintr-odat\ altceva. De-venea chiar ceea ce trebuia s\ fie.

D.R.: ~n]eleg c\ Cella v\ incita s\c\uta]i r\spunsuri [i `n alt\ partedecât `n muzic\. ~n poezie, `nfilosofie…

D.G.: Eu deja aveam asta `nmine. {i-mi pl\cea la nebunie c\pot avea asemenea discu]ii cu ea.Eram [i eu un c\ut\tor, citeam perupte [i nu m\ mul]umeam cupu]in. Dac\, de pild\, `l citeam peBalzac, imediat dup\ aceea `l ci -team [i pe Hippolyte Taine, cueseurile critice despre Balzac. {isigur c\, descoperind c\ dialogul\sta pe teme de echivalen]e lite -rare e oricând posibil cu mine, c\sunt ca un burete, ca o sugativ\, c\am replici, `ntreb\ri [i, pe ici, pecolo, chiar r\spunsuri, schimbulde idei dintre noi s-a intensificat.~n fond, mi-am f\cut un soi de

ucenicie cu Cella. Mi-a dat foartemult\ `ncredere `n mine, foartemult curaj, venit dintr-o cas\ undepermanent eram pus la zid, undenu corespundeam deloc anumitorprecepte. Minus un singur lucru:felul n care ea cânta la pian nu erafoarte pe placul meu n perioada detinere]e – atunci m\ uitam un picde sus la maniera ei de a cânta.

D.R.: O g\sea]i dep\[it\?D.G.: O g\seam anacronic\, da.

Asta pân\ când, aflat la Viena `ntimpul bursei Herder, am coman-dat la magazinul cel mare de peKärntner Strasse ni[te discuri cuMichelangeli, printre care [i unulcu zece mazurci de Chopin, alesespecial de el. {i, ascultându-le, mi-am dat seama c\ Michelangelicânt\ a la manière de Cella sau c\Cella cânt\ a la manière deMichelangeli. I-am spus [i a fostfoarte mirat\. {i mi-a f\cut apoi ge-nealogia profesorilor ei. Ma`treIsidor Philipp fusese elevul elevu-lui lui Chopin. {i mi-a zis: „Vezi?Toate inflexiunile astea nu mai[tie nimeni s\ le fac\, s-au dusodat\ cu moda, a[a cum vio -loni[tii, de la un punct `ncolo, au`nceput s\ cânte f\r\ glissando“.Cella venea `n muzic\ cu o sensi-bilitate de tip vechi, care se pier-duse, dar care nu consta doar ntr-oserie de trucuri `nv\]ate printr-oconjunctur\ a filia]iilor profesio -nale, ci f\cea parte din structura eiinterioar\. Pentru mine a fost orevela]ie chestiunea asta. Mi separe uluitor [i fascinant cum, ladistan]e temporale, geografice, oa-meni diferi]i prin biografie [i cul-tur\ ajung la aceea[i viziuneasupra lucrurilor. A fost [i cazullui Michelangeli [i al lui Celibi -dache, care, de[i veni]i din teritoriidiferite ale muzicii, au ajuns laaceea[i `n]elegere asupra artei. {is-au `ntrebat mira]i: „Bine, dar deunde [tii tu asta?“ – „Ei, asta-ibun\, dar de unde [tii tu asta?“.Cred c\ e una dintre marile bucu -rii care se pot `ntâmpla `n via]a unui om de voca]ie – s\ `ntâlne[tiacele min]i-pereche, s\ te inter-sectezi cu acei oameni care auajuns `n acela[i punct sau mai susde tine, dar pe acela[i drum ca alt\u. Pe care ]i-l pot lumina [i ]ie dinlocul `n care se afl\, l\sându-te s\`n]elegi c\ e[ti pe calea cea bun\ [ic\ mai ai doar câ]iva pa[i de f\cut.Rela]ia asta cu Cella, de corec]iepermanent\ a traiectoriei melemuzicale, a fost `ndelungat\, f\r\s\ fie ostentativ\, f\r\ s\ par\ vreo

secund\ c\ ea caut\ nadins s\ fac\asta. ~ns\, dac\ e s\ m\ gândescconcret ce am `nv\]at de la ea, s\pun cap la cap ceva anume, dinpunct de vedere tehnic, profesio -nal, e greu de zis. Nu mai pot s\despart ce era al meu de ce era alei, `n ceea ce s-a cl\dit dup\ aceea`n mine. Cella a func]ionat ca unformidabil catalizator – [i, `ntr-unfel poate prozaic, [i ca o ocroti-toare, ca un nger p\zitor al meu nspa]iul public. V\zând c\ multedin concertele mele r\mân f\r\ecou `n pres\, fiindc\ nu intram `nvederile oficiale [i exista interdic -]ie `n privin]a mea, a hot\rât s\scrie ea `ns\[i cronici. I-a dat tele-fon lui Iva[cu la „România Lite -rar\“ [i l-a rugat s\-i dea spa]iupentru o cronic\ muzical\. {i Iva[ cua primit cu foarte mare `n cân tare.Cella luase Premiul Academieipentru scrierile ei, era un nu me.A[a a f\cut o adev\rat\ campaniede sus]inere a mea. Era nelipsit\de la concertele mele din Bucu -re[ti, ba uneori venea [i la Ploie[tis\ m\ asculte.

D.R.: B\tea drumul pân\ acolo,la vârsta ei?

D.G.: Da, avea un prieten medic,doctorul Cristescu, care venea [i lelua cu ma[ina, pe ea [i pe prietenaei cu care locuia, [i m\ trezeam cuele `n rândul `ntâi.

D.R.: Cum v\ spunea Cella?

D.G.: La `nceput `mi spuneaDan Grigore, „drag\ Dan Grigo -re“, apoi o vreme mi-a spus Dan.Dar dup\ ce am venit din Fran]a,`n 1966, unde fusesem invitat s\des chid un festival de tineret laCannes [i unde cântasem la Nisa [ila Cap d’Antibes, lucrurile s-auschimbat. Pentru c\ m-am apucats\-i povestesc Cellei cum am con-certat `ntr-o sal\ plin\ de tablouri,cum la repeti]ia pentru acest con-cert a venit o doamn\ foarte ele-gant\ [i foarte frumoas\, al c\reiso] a stat pu]in `n spatele ei [i apoia plecat discret. {i cum, dup\ ceam terminat de cântat, mi-a spusc\ i-a pl\cut foarte mult [i c\ m\roag\ s\ cânt pentru ea Sonata Lu-nii. Aceast\ doamn\ mi-a mul]u -mit [i a plecat, eu am r\mas s\studiez [i foarte curând, `ntoars\cu un carton frumos ambalat demarrons glacés, mi-a zis: „Cherma`tre, je vous remercie infini-ment pour le plaisir de vousécouter...“. Când le-am v\zut, amzis: „Pe astea i le duc Cellei“.{tiam c\ e `nnebunit\ dup\ mar-rons glacés. La noi nu se maig\seau – se g\siser\ pe vremuri laNestor. {i, când i le-am dat, po -vestindu-i [i istorioara `n cauz\, azis: „Dan, de acum `nainte tu e[tipentru mine Ma`tre Grigor“. {i deatunci toate dedica]iile ei sunt cuMa`tre Grigor.


12 » avanpremier\

Dan Grigore, Dia Radu –Lumea `n Si bemol„Suplimentul de cultur\“ public\ `n avanpremier\ un fragment din romanul Lumea `n Si bemol, de Dan Grigore [i Dia Radu, care va ap\rea `n curând`n colec]ia „Ego-grafii“ la Editura Polirom.

Instagram avea un logo sincer.Ar\ta ceea ce face platforma: puteaiposta fotografii cu filtre care led\deau un aer de vechime. Acumeste un contur alb pe un fond caretrece prin culorile unui apus dintr-unora[ extrem de poluat – portocaliuaprins, roz, ro[u, mov. Internetulplânge. „E ca [i cum un unicorn amâncat Facebook-ul, YouTube-ul [iSnap chat-ul [i apoi le-a v\rsat pestelogo-ul Instagram“ – e doar una dintrecriticile de pe Twitter. „Instagram

nu va mai fi niciodat\ la fel“, a scris[i unul dintre reporterii de petehnologie de la „The Times“.

Este deja o obi[nuin]\. Schim -b\rile de logo ale companiilormari nu sunt primite cu bra]eledeschise. Din acest motiv, schim -b\rile sunt explicate pe larg, even-tual prin texte emo]ionante, vi deo -clipuri sau scrisori c\tre utiliza-tori. Instagram, odat\ cu noul logo,a publicat o explica]ie detaliat\ aschimb\rii filosofiei. „Comunita -tea Instagram a evoluat de acumcinci ani, când era un loc unde sepostau fotografii editate cu diversefiltre. Acum a devenit o comuni-tate de interese globale, unde se`mp\rt\[esc mai mult de 80 de mi -lioane de fotografii [i clipuri video`n fiecare zi. Noul nostru look este

o reflec]ie asupra faptului c\ acrea pove[ti a devenit o experien]\mai vibrant\ [i mai divers\.“

De Ziua P\c\lelilor din acestan, compania Virgin [i-a permischiar s\ ia peste picior aceast\tendin]\, lansându-[i cu mare fastun nou logo. Lansarea a fost`nso]it\ de o descriere extins\ afelului `n care echipa Virgin a co-laborat cu designerii, de discu]iile[i investiga]iile interioare legatede valorile Virgin. Textul `nso]i -tor este o parodie minunat\ alans\rilor de acest gen: „Fiecarelinie din logo-ul nostru reprezint\esen]a a ceea ce suntem – a ceea ce`nsemn\m pentru oameni. Com-bina]ia dintre unghiurile ascu]ite[i curbele suple, flexibile, sexy areca scop s\ `ncânte ochiul dup\ ce

este privit\ `n mod repetat, dar [is\ sublinieze natura contradicto-rie a umanit\]ii, yin-ul [i yang-ul,id-ul [i ego-ul“. Textul detalia [imunca din spatele noului design –2.500 de ore doar pentru a realizacercurile, fiecare dintre ele fiindf\cute dup\ conturul botului uneiaeronave A320. Pentru a replicacurba perfect\, designerul a cerutca aeronava s\ fie demontat\, bo -tul de 14 tone s\ fie spânzurat pe omacara, n a[a fel ncât s\ se poat\trasa exact conturul acestuia.Rezultatul: ceva ce sem\na foartetare cu o pereche de sâni.

Gluma, `ndelung preg\tit\, f\ -cea referire la o alt\ schimbarecare a cutremurat internetul: si -gla de la Airbnb, platforma de`nchiriere de camere [i locuin]e

de vacan]\. De la un logo bazat pescris, s-a transformat `ntr-un de-sen `n curbe ce a fost comparat si-multan cu: vagin, sâni, testicule,b\rbia personajului din FamilyGuy, un cap de câine.

Probabil c\ cea mai controver-sat\ schimbare a unui brandr\mâne momentul din 2009 `n careIkea a schimbat fontul pe care lfolosea `n mod obi[nuit. Au pornitpeti]ii – cea mai faimoas\ fiind ini]iat\de ie[eanul Marius Ursache –, s-aupronun]at cuvinte precum „dez-gust“, „nebunie“, „oribilita te“,subiec-tul intrând rapid pe lista celor maidiscutate de pe internet.

Vestea bun\ pentru brandurileacestea este c\ sunt iubite. Vesteaproast\ este c\ cei mai iubitoricritic\ cel mai tare.

Dup\ e[ecul Ia[ului de a se califi-ca m\car `n etapa a doua a com-peti]iei pentru titlul de Capital\European\ a Culturii, s-a a[ternutla loc lini[tea. Dou\-trei zile, dez-nod\mântul a p\rut [ocant. Dup\care ora[ul s-a `ntors la ocupa]iilesale. Unii s-au mirat c\ nimeni nua decontat `n vreun fel `nfrânge-rea, c\ nu a fost realizat\ nici oanaliz\ serioas\ privind cauzelenereu[itei [i nici nu s-a prezentatvreo strategie pe termen mediu [ilung care s\ recunoasc\ [i s\ repa-re deficien]ele grave n materie deadministra]ie cultural\ pe careora[ul le-a tot tras dup\ el `n dece-niile de dup\ 1989. Nici mir\rileacestea nu au avut o via]\ prea

lung\, pe m\sur\ ce lunile au tre-cut. Ba, mai mult, când MinisterulCulturii a propus un proiect noucandidatelor „`nfrânte“ („Ora[eeuropene“), Ia[ul nu a catadicsitnici m\car s\ r\spund\ la invita -]ie [i s\ trimit\ pe cineva la Bucu-re[ti la discu]ie.

~n aceste condi]ii, e foarte greus\ te mai miri c\ edi]ia de anulacesta a Festivalului Interna]io -nal al Educa]iei (FIE) nu difer\semnificativ de ultimele dou\ [inu seam\n\ `n nici un fel cu pri-ma (organizat\ de ABplus Events).Inevitabil, evenimentul poart\ [i`n 2016 amprenta Prim\riei Mu-nicipiului Ia[i, care mai orga-nizeaz\ doar S\rb\torile Ia[ului

`n regie proprie. ~nainte ca Fun-da]ia Ia[i – Capital\ Cultural\ Eu-ropean\ (FICCE) s\ `[i piard\obiectul de activitate, au existatdiscu]ii ca `n cadrul acestei struc-turi s\ fie creat un departamentdedicat FIE, cu speciali[ti care s\lucreze pe tot parcursul anului laelaborarea programului [i lansa -rea invita]iilor c\tre oaspe]ii na -]io nali [i interna]ionali. Cum FIC-CE nu [i-a mai justificat existen]a,„povara“ FIE a fost preluat\ tot dePrim\rie, care a f\cut ce se pri-cepe [i la „Sf. Parascheva“: a invi-tat mai multe institu]ii s\ orga-nizeze evenimente sub umbrelafestivalului, s-a interesat ce alteactivit\]i culturale s-ar fi desf\ [u -rat oricum la acest final de pri -m\var\ [i le-a pus `n program [ipe acestea, a chemat câ]iva arti[tis\ sus]in\ concerte – Al Di Meola,Gabriel Cotabi]\ [i Delia Matache –[i pe Anatoli Kasparov s\ inspire

tinerii [ahi[ti. Programul seam\ -n\ izbitor cu Zilele Clujului, daracolo nu exist\ preten]ia de mareeveniment cultural [i educa]io -nal, ci se organizeaz\ o s\rb\toarepopular\ pentru clujeni, nu pentrua atrage oameni din afara ora[ului.

Dincolo `ns\ de orice discu]iepe marginea unui program, ches -tiune care pân\ la urm\ ]ine [i degusturi, [i de a[tept\rile fiec\ruia,frapant\ a fost promovarea zerocare a fost f\cut\ anul acesta pen-tru FIE. ~]i po]i propune ca organi-zator s\ faci un festival dedicat

exclusiv publicului din propriab\t\tur\, dar de ce nu-l [i anun]idinainte ca, eventual, s\ `[i fac\planuri pentru o zi anume?

Primarul interimar a declaratpresei c\ mai e mult de [lefuit la„noua formul\“ a FIE [i c\ abiadin 2017 l vom vedea „conceptual“perfect a[ezat. }inând cont ns\ decât de vizibile sunt cus\turile [icât de imprecis\ croiala, mai curatar fi fost a[a: s\rim anul acesta, nuam avut timp s\ ne preg\ tim,decât s\ ne facem de râs, mai bines\ ne vedem noi s\n\to[i la anul!


opinii « 13

De ce plânge internetul De veghe `n lanul de cultur\

M\d\lina Cocea

FIE 2016 sau anul pe care mai bine l-ar fi s\rit

Dac\ v-a]i culcat normali[i v-a]i trezit ciuda]i, s\[ti]i c\ Instagram-ul estevinovat. Puteau s\ conti -nue s\ nu fac\ nimic [itoat\ lumea [i-ar fi b\utcafeaua lini[tit\. ~nschimb, au decis s\ `[ischimbe logo-ul, dintr-ocamer\ foto simpatic\`ntr-un fel de clipart movcu roz, iar [ocurile post-traumatice str\bat inter-netul ca un cutremur.Schimb\rile de logo audeterminat de-a lungultimpului rezisten]e [icritici mai mari decât reorganiz\rile din insti-tu]iile de stat.

Idei pe contrasensGeorge Onofrei

Domnule Menuhin, a[ doris\ `ncep prin a v\ mul]umipentru c\ a]i acceptat s\acorda]i acest interviu vociiRomâniei libere. Românii v-auurm\rit mereu cariera desucces, nu doar pentru talen-tul remarcabil de violonist,dar [i pentru asocierea dum-neavoastr\ cu regretatul nos-tru cel mai mare compozitor[i violonist George Enescu.

Din acest motiv, am urm\ritmereu evolu]ia dumneavoas-tr\ cu mare simpatie [i, dac\pot spune a[a, cald\ partici-pare. Când a]i fost `n Româ-nia [i când a]i evoluat pescen\ ultima dat\?

Am fost `n România de dou\ ori.Ultima vizit\ a fost `n anul 1946,când l-am v\zut pe Enescu dinnou, dup\ ani de a[teptare. Mi-afost atât de dor de el `n timpul

anilor de r\zboi, a[a c\ imediat ceam avut o ocazie dup\ r\zboi amvenit `n România s\ fiu cu el, s\cânt cu el [i s\ dau concerte decaritate pentru victimele r\zboiu-lui, pentru popula]ia evreiasc\din Bucure[ti [i pentru CruceaRo[ie din România. Au fost zile deneuitat dup\ atâ]ia ani de sepa-rare. Am f\cut muzic\ zi [i noap -te, am dat concerte diminea ]a, laprânz [i seara, am interpretataproape `ntreaga literatur\ pen-tru vioar\.

A]i cântat totul `mpreun\ cuEnescu?

Da, `mpreun\, am interpretat nunumai lucr\rile pentru dou\viori, dar Enescu m-a acompaniat[i la pian, am cântat `mpreun\sonate, el a dirijat... Am respirat`mpreun\ `n zilele acelea.

Am atins aproape momentulcel mai `nalt al asocieriidumneavoastr\ cu GeorgeEnescu, dar a[ dori s\ [tiucând l-a]i `ntâlnit primadat\.

Prima dat\ l-am auzit pe GeorgeEnescu la San Francisco, pe cânderam doar un mic copil; nu l-am`ntâlnit atunci, dar am fost pro-fund impresionat. Era atât de ro-mantic, o figur\ impun\toare, [i acântat dumnezeie[te `n `nchi pui -rea mea.

Ce vârst\ avea]i atunci?

Trebuie s\ fi avut vreo opt ani peatunci. Apoi, la 11 ani, l-am cunos-cut `ntr-un final la Paris. Venisemcu aceast\ idee `n cap. A fost foar te

`n]eleg\tor [i a acceptat imediats\-mi fie profesor, de[i era foarteocupat, iar lec]iile puteau s\ fie laorice or\ din zi sau din noapte,uneori la cinci diminea]a, alteori`nainte de a prinde un tren...Eram mereu acolo al\turi de el,iar el se oferea `n totalitate, a[acum a f\cut-o `ntreaga via]\, tutu-ror celor care au avut nevoie deajutorul lui [i i l-au cerut.

A]i venit special din SanFrancisco la Paris pentru astudia cu Enescu?

Am venit de fapt s\ studiez cu[Eugen] Ysaÿe, care fusese profe-sorul pedagogului meu american[Louis Persinger], dar `n adâncul

inimii venisem s\ studiez cuEnescu, [i a[a s-a `ntâmplat.

Ce v-a f\cut s\ v\ dori]i s\studia]i cu Enescu?

Calit\]ile lui de om, calit\]ile luide muzician, `nariparea sa, a[spune; era un b\rbat puternic, bi-ne cl\dit, avea `n el un foc, un hardivin ce `l `n\l]a deasupra celorp\mânte[ti.

Domnule Menuhin, to]i `l[tim pe Enescu drept unmare violonist, un remarca-bil compozitor, un pianist cumari calit\]i, ca un foartebun dirijor; cum l-a]i aprecia


14 » interviu

CENTENAR YEHUDI MENUHIN LA RADIO EUROPA LIBER|:

„Am respirat `mpreun\ cu George Enescu“ – un interviu inedit din 1956 realizat de Noël Bernard

Suplimentul lui Jup

Prin amabilitatea doamnei Ioana M\gur\-Bernard, am primit recent la redac]iaRadio Europa Liber\ o `nregistrare `n limba englez\ p\strat\ `n arhiva personal\ a lui Noël Bernard, cel care a fost cel mai ascultat [i regretat director alcunoscutului post de radio american din anii de regim comunist. Interviul acordatde Yehudi Menuhin lui Noël Bernard, despre care [tim doar c\ a fost realizat `n1956 – vezi „Scrisoarea pentru melomani“ din acest num\r –, este urmarea unei`ntâlniri fortuite `n avion a celor dou\ personalit\]i [i a coincis cu `mplinirea unuian de la moartea lui George Enescu. Convorbirea original\, `n limba englez\,poate fi ascultat\ pe site-ul postului de radio Europa Liber\ – pagina Arhivaistoric\ – la adresa: http://www.europalibera.org/p/5070.html. (Victor Eskenasy)

© A

gerp

res

Yehudi Menuhin întâmpinat în 1946de George Enescu la Bucure[ti


interviu « 15

dumneavoastr\ `n compara -]ie cu muzicienii de azi?

Am spus `ntotdeauna c\ Enescueste una dintre cele mai mari per-sonalit\]i muzicale, din toate punc-tele de vedere. {i chiar `n calitatede compozitor, ast\zi, al epociinoastre. Sunt convins de acest lu-cru [i de faptul c\ lumea `l va apre-cia, `l va recunoa[te din ce `n cemai mult, când `i vor cunoa[tecrea]iile care au fost pân\ acum ne-glijate, `n special opera sa Oedipe.

Care a fost cântat\ recent `nBruxelles.

~ntr-adev\r, [i care rena[te acumla Paris. Nu am nici o `ndoial\ c\se cânt\ [i la Bucure[ti.

Ave]i vreo amintire special\de evocat, legat\ de momen -tele când a]i cântat sau stu -diat cu Enescu?

~mi aduc aminte un incident ca-racteristic pentru intelectul lui, ce aavut loc ntr-o zi la Paris n timpulunei lec]ii, când am fost ntrerup]ide Ravel, care a venit cu Sonata`nc\ `n manuscris [i care l-a im-plorat pe Enescu s\ o cânte chiar`n acea sear\ pentru editorul [s\u]„Durand et fils“. Enescu, `n felullui politicos, cavaleresc, pe care l-a avut `ntotdeauna, ne-a `ntrebatpe tat\l meu [i pe mine dac\ i per-mitem s\ cânte Sonata `mpreun\cu Ravel, iar noi s\ r\mânem s\ascult\m [i s\ relu\m lec]ia dup\aceea. Au interpretat-o foarteatent, cu Ravel la pian, iar maiapoi Enescu a `ntrebat dac\ ar pu-tea s\ o mai cânte o dat\, pentru ac\p\ta mai mult\ siguran]\. Apus notele la o parte [i a cântat-odin memorie.

Avea o memorie muzical\foarte bun\. [Y.M.: Sigur,fan tastic\!] Când l-a]i v\zut

ultima oar\, domnule Menu -hin?

Ultima dat\ l-am v\zut la Paris, cucâteva luni `nainte s\ moar\. Su-ferea de câ]iva ani deja din cauzabolii, care era unul dintre lucruri-le cele mai greu de suportat, fiind -c\ i-a deteriorat progresiv structu-ra osoas\.

V-a vorbit el sau cineva dinanturajul lui despre faptul c\`n acel timp se afla sub pre-siunea conducerii actuale aRomâniei pentru a se `ntoar -ce acas\?

Am [tiut foarte vag despre aceast\situa]ie, nu cunosc nici un deta-liu; pot doar s\ spun c\ realizez [i`n]eleg bine c\ România a fost me-reu mândr\ de el, c\ l-a iubit ntot-deauna, indiferent de ce regim afost sau cum s-au schimbat ele, iarafec]iunea este atât de profund\,rela]ia atât de intim\, c\ nu vor`ndr\zni s\ se ating\ de ea, o vormen]ine. Cred `ns\ c\ s-ar fi bucu-rat foarte mult dac\ [Enescu] ar fiacceptat s\ se re`ntoarc\.

Este ne`ndoielnic, nu estenevoie de confirmare pentrudragostea românilor, dintot-deauna, pentru Enescu, oma re personalitate. {ti]i cum -va de ce Enescu nu a dorit s\revin\ `n România `n ultimiis\i ani de via]\?

Nu v\ pot spune, nu [tiu exact.Ceea ce [tiu este c\ a fost un marepatriot, la fel cum [i Paderewski afost `n raport cu Polonia, un pa-triotism aproape asemenea uneireligii romantice de la sfâr[itul se-colului al XIX-lea. Sentimentul afost mereu viu `n el. Cred c\ a fosto decizie ce a depins de tempera-ment, de leg\turile personale, deasocierile sale personale; nu [tiu`n ce rela]ii era cu prietenii s\i dinRomânia sau de la Paris. {tiu doarc\ Parisul a fost mereu a doua sacas\, c\ s-a sim]it complet acas\acolo, c\ a p\strat acela[i aparta-ment `n Paris timp de aproape 50de ani. La Clichy. {tiu c\ a fost opersoan\ de o profund\ fidelitate,nu mi-l imaginez pe Enescu s\ fifost neloial cuiva. Istoria iubiriisale pentru Princesse, istoria de-vo]iunii sale pentru România [iParis, devotamentul fa]\ de to]icei pe care i-a cunoscut sunt unexemplu de ncredere; nu ar fi fostinfidel nim\nui.

Domnule Menuhin, ne bu-cur\m c\ `l considera]i peEnescu unul dintre mariimuzicieni ai timpurilor noas -tre [i c\ sunte]i de p\rere c\`n viitor va fi [i mai apreciatdecât este acum. A]i mai`ntâlnit al]i muzicieni ro -mâni pe parcursul cariereidumneavoastr\?

Foarte pu]ini, din p\cate; am `ntâl-nit, desigur, câ]iva muzicieni la Bu-cure[ti, dar nu pot spune c\ i-am cu-noscut `ndeaproape. Cu toate astea,

exist\ un muzician pe care l-am cu-noscut foarte bine, Dinu Lipatti, lafel [i pe so]ia sa iubit\, dar [i pecompozitorul, ast\zi parizian, [Mar-cel]Mihailovici, unul dintre priete-nii intimi ai lui George Enescu.

Acum poate putem schimbapu]in subiectul. Sunte]i pro -babil unul dintre primii mu -zicieni de origine evre iasc\care au cântat `n Germania,dup\ r\zboi. Crede]i c\ euro -penii din Germania au ajutatla `mbun\t\]irea rela]iilordintre germani [i evrei?

Nu a[ dori s\ fac specula]ii sau s\vorbesc ca individ `n numele rea-liz\rilor unei na]iuni, dar sunt dep\rere c\ orice fir de nisip e im-portant [i indispensabil pentruplaj\, la fel cum orice pic\tur\ deap\ este necesar\ oceanului, [icred c\ orice evreu care poate g\silimb\ comun\ cu un german [i in-vers, f\când amândoi abstrac]iede na]ionalitatea lor, poate contri-bui cu ceva bun la comunitate.

~mi amintesc foarte bine cânda]i luat decizia de a fi al\turide Furtwängler `ntr-o vremecând i s-a interzis accesul `nmulte ]\ri din Vest.

A]i formulat situa]ia `n termenifoarte dramatici. Eu am crezutsimplu c\ cineva trebuie s\ repeteadev\rul a[a cum `l [tie, [i cândam fost `ntrebat la New York de -spre Furtwängler, am repetatexact ce am auzit de la colegii dinFran]a, din Germania [i Angliadespre activit\]ile lui. Eram sigurc\ ceea ce spun este doar adev\ -rul. Nu am ncercat n vreun fel s\fiu `n mod dramatic curajos.Aceasta a venit mai târziu.

Domnule Menuhin, inten]io -na]i s\ cânta]i `n Rusia sovie -tic\ sau `n Europa de Est `nviitorul apropiat?

Cânt la Budapesta pe 13 [i 14 iunie[i cred c\ voi cânta cu siguran]\ [i`n alte ]\ri, `n cele din urm\. Suntfoarte legat de publicul de la Buda-pesta, la fel ca [i de cel din Bucu-re[ti. Voi fi foarte fericit s\ i salutdin nou.

Putem s\ spunem acum laacest microfon – nu [tiu dac\sunte]i de acord – c\ inten -]iile dumneavoastr\ de a mer -ge `n Budapesta, Bucure[tisau la Moscova `n urm\ toa -rele zile, pentru a cânta acolopentru public, nu `nseamn\neap\rat c\ sunte]i de acordcu regimurile la guvernarede acolo?

Via]a de muzician [i muzica suntlucruri care trebuie p\strate [iprotejate `n mod religios de oricefel de – cum s\ spun? – imaginep\tat\, prejudec\]i, idei. M\ ducacolo pentru a da [i a primi cevadirect `n plan emo]ional [i spiri-tual. Atât timp cât pot stabili acestcontact, simt c\ fac ceva folositorindiferent de orice alte circum-stan]e `nconjur\toare.

Domnule Menuhin, v\ mul -]umesc pentru c\ ne-a]i ono-rat cu acest interviu [i suntsigur c\ ascult\torii românivor a[tepta cu ner\bdare s\v\ reaud\. Ascultându-v\,noi nu auzim doar unul din-tre cei mai mari violoni[tiai timpului nostru, dar neamintim [i de regretatulEnescu.

Responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului `i apar]ine autorului »Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP 266, tel.0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax: 0232/ 214111

Senior editor:Lucian Dan Teodorovici

Redactor-[ef:George Onofrei

Editor:Anca Baraboi

Redactor:Andra Petrariu

DTP:Adina Ciocoiu

Rubrici permanente:

Bobi (F\r\ zah\r), M\d\lina Cocea,Drago[ Cojocaru, Andrei Cr\ciun, Florin Ghe]\u, Radu Pavel Gheo, Florin L\z\rescu, George Onofrei

Carte: Doris Mironescu, Eli B\dic\, Codru] Constanti-nescu, Marius Mihe], Cristian Teodo rescu, Bogdan-Alexandru St\nescu, Alina Purcaru

Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungurea nu

Film: Iulia Blaga

Teatru: Olti]a C`ntec

Caricatur\: Lucian Amarii (Jup)

Grafic\:

Ion Barbu

Actualitate: R. Chiru]\, C\t\lin Hopulele, Ioan Stoleru

Publicitate: tel. 0232/ 252294

Distribu]ie: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333. Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112

Abonamente: tel. 0232/214100

Tarife de abonament: 30,25 lei pentru 3 luni; 60,5 lei pentru 6 luni; 121 lei pentru 12 luni

„Suplimentul de cultur\“ este tip\rit

cu sprijinul Adev\rul Holding

Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“.Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu „Ziarul de Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\ cu „Ziarul de Ia[i“.

© R

adio

Eur

opa

Libe

r\

Noël Bernard

Yehudi Menuhin [i autograful s\u

ai frumoasei [i prosperei noastrecomune. V\ mul]umesc pentruprezen]a numeroas\. Dup\ cum[ti]i, legisla]ia electoral\ s-a modi-ficat pe alocuri.

~n primul rând, nu mai este per -mis s\ organizez spectacole artis-tice. Voi [ti]i cât de mult am spri-jinit eu mi[carea de emanciparecultural\ din cadrul comunit\]ii

noastre. Drept urmare, le vomar\ ta celor de sus c\ avem deja unspirit artistic format. A[adar, v\rog s\ fredona]i `n gând, din par -tea mea, melodia „Pu[ca [i curea -ua lat\“. A[a, acum pute]i aplau-da, dac\ v-a pl\cut. Iar la bis, dinpartea mea, cântecul „Nou\’[’nou\de cumetri“. Dar vreau s\ facem[i o hor\ mare, de aceea v\ rog s\fredona]i `n gând, dar la unison.

Cultura, dragi cet\]eni ai co-munei, este foarte important\. Eane define[te ca neam. C\ dac\vine str\inul, nu-i ar\t\m porto -felul nostru. ~i ar\t\m ce au creat`nainta[ii no[tri. Un Eminescu,

un Creang\, un Brâncu[i. Hai,prima strof\ din Luceaf\rul, cineo [tie? „A fost odat\ ca-n pove[ti“…dar astea nu sunt pove[ti, asta erealitate, comuna trebuie condu -s\ de un om competent, nu? Cul-tura e mai mult pentru vis\tori.E… cum s\ v\ explic… e ca o vac\s\lb\ticit\. Trebuie s\ o prinzi, s\o `mblânze[ti, s\ o hr\ne[ti ca s\te hr\neasc\ [i ea, spiritual vor -bind.

Odat\ asimilat bagajul cultu -ral, vaca asta va `ncepe s\ dealapte dulce `n g\leata cunoa[terii.{i apropo de asta, legea nu `mi d\voie s\ v\ ofer g\le]i, dar v\ rog s\sp\la]i bine g\le]ile pe care vi le-am dat `n campania precedent\[i s\ v\ `nchipui]i c\ vi le ofer dinnou.

Cultura, dragi aleg\tori, esteprecum o g\in\ gras\ care cadeclo[c\. Cu cât este mai gras\, cuatât mai multe ou\ vor `nc\peasub ea. Iar ou\le nu sunt altcevadecât spiritele noastre fl\mândede cunoa[tere [i de frumos. Azi ocarte, mâine un film, suntemcloci]i cu grij\ [i dintr-odat\ poc!Spargem coaja. Dar continu\m s\`nv\]\m, ca s\ cre[tem, spiritualvorbind, ca ni[te puicu]e [i co -co[ei de ras\. Ca s\ `n]elege]i maibine, v\ rog s\ merge]i acas\ [i s\t\ia]i cel mai gras pui din ograd\.

S\ l jumuli]i cu grij\, apoi s\ l con-gela]i. Pentru c\ legea nu `mi d\voie s\ v\ mai ofer pui din comer].

O s\ primi]i fiecare câte un ca -lendar cu mine [i Arsenie Boca,dând mâna. E posibil ca adver-sarii mei politici s\ v\ spun\ c\ etrucat\. Eu nu zic nici c\ da, nicic\ nu, fiindc\ nu vreau s\ m\ co-bor la nivelul lor. V\ spun doar c\dac\ el reu[e[te s\ fac\ atâtea mi-nuni fiind pe lumea cealalt\, g=n -di]i-v\ câte lucruri bune pot faceeu pentru comun\, de pe lumeaasta.


16 » fast food

Unde s\-l `mping\?, `]i vine s\`ntrebi. S\-i dea un brânci? E de-ajuns s\ vezi filmul ca s\ numai dai atâta importan]\ afir -ma]iei. 03.ByPass nu e genul defilm ambi]ios care vrea s\ lansezeo nou\ paradigm\, ci unul care se`nham\ la dificila sarcin\ de a me-dia capra [i varza, filmul de autor(de festival) cu cinemaul comer-cial (de public), f\r\ a str\luci ns\`n nici o direc]ie. Nap Toader (ca-re sub numele de Napoleon Hel-mis a realizat anterior Italiencele[i sub numele de acum Nunt\ `nBasarabia) nu d\ impresia c\ ar fiata[at emo]ional nici de cinemaulde autor, nici de cel comercial. Eladapteaz\ un scenariu scris decriticul de film Alin Ludu Dum-brav\ [i de publicitarul Dan St\i -culescu, ale c\rui replici ]in atâtde mult s\ fie autentice `ncât obo-sesc prin supra`nc\rcare.

Filmul `ncepe inten]ionat cu otrimitere evident\ la Moarteadomnului L\z\rescu, de Cristi Pu-iu, filmul-far al noului cinema ro-mânesc, mai ales c\ unul dintreprotagoni[tii acestuia, GabrielSpahiu, apare nc\ din primele ca-dre [i `n filmul lui Toader. Ca pa-rodia s\ fie maxim\, Spahiu e tot[ofer pe ambulan]\ (ambulan]ier).Cel pu]in un sfert din film e

inten]ionat construit derutant `numbra lui Puiu, cu personal medi-cal obosit sau plictisit, dar destoi-nic, parând tragismul printr-unargou din p\cate prea abundentca s\ sune „ca la Puiu“. Primulcaz cu care se confrunt\ echipajul03, compus din doctori]a Monica(Medeea Marinescu), asistentulLucian (Alexandru Potocean) [iambulan]ierul Doru (Gabriel Spa-hiu), ne introduce (realiz\m doarretroactiv) `n tema filmului, pen-tru c\ ambulan]a sose[te la loculunde un tân\r motociclist a mu-rit, iar pasagera a fost grav r\nit\,taman dup\ ce localnicii le-au fu-rat victimelor tot ce se putea fura.

Filmul se desf\[oar\ pe durataunei ture de noapte, iar muzicamult prea prezent\ a lui MirceaFlorian e menit\ s\ creeze o anu-me monotonie, care se rea[eaz\odat\ ce povestea p\r\se[te zonaL\z\rescu [i intr\ pe alt f\ga[.~ntr-o alt\ misiune, echipajul ajun -ge la un pacient de la ]ar\ pe care`l [i cuno[tea. {tiind c\ nu maiavea pe nimeni [i c\ existau toate[ansele s\ moar\ `n acea noapte,cei trei eroi se v\d confrunta]i cuo criz\ de con[tiin]\ din momen-tul `n care descoper\ sub salteanenum\rate pachete cu dolari tri -mi[i de defunctul fiu din America.

Ambulan]ierul (sinele) vrea s\ iabanii [i s\ nu-i declare, doctori]a(supraeul) se opune, dar nu-i de-clar\, asistentul (eul) penduleaz\.Conflictul moral se poate rezolva`n dou\ moduri, iar când se re-zolv\ spectatorul nici nu râde,nici nu plânge, nici c\-i pas\.

Miza aceasta moral\ cu banii [il\comia oamenilor mi se pare cammic\ pentru un lungmetraj. Maidegrab\ a[ merge pe un studiu decaractere ce folose[te banii ca pre-text, cu atât mai mult cu cât punc-tul forte al filmului sunt inter-pret\rile. Dac\ pe Spahiu [i Poto-cean i-am mai v\zut [i [tim ce lepoate pielea, Medeea Marinescu

ar trebui folosit\ mai des. Are prezen]\ [i un soi de lini[te ferm\,potrivite pentru o doctori]\ cu oanumit\ conduit\ moral\, de[iare o leg\tur\ extraconjugal\ (`ndivor] fiind). La fel de buni sunt [iactorii din planul secund, mai alesCristina Mih\ilescu, adic\ asis-tenta Nicoleta de la spital, cu careLucian o „`n[al\“ pe doctori]\.

Dac\ conota]iile sociale de carevorbe[te regizorul `n prezentareafilmului au leg\tur\ cu banii, maiexact cu lipsa lor, accentele dethriller psihologic sunt destul devagi, tensiunea erotic\ e aproapeinexistent\ (cu excep]ia unuis\rut), iar suspansul e inexistent n

condi]iile unei lipse generale deritm [i nerv. Comicul de situa]ie nul-am prea sesizat, comicul de lim-baj, `n schimb, supracompen seaz\.

03.ByPass nu e nici un vârf, darnici o „vale“. F\r\ mari gre[eli, elapar]ine acelui strat de filme me-dii, de consum, necesare pentru cao cinematografie s\ func]ionezes\n\tos. Titlul e pu]in preten ]ios,dar poate `mpinge spectatorul s\gloseze pe marginea conota]iilortermenului bypass, raportându-leatât la subiect, cât [i la maniera `ncare e tratat sau, dac\ vrea, [i lapozi]ia filmului `n contextul cine-matografiei române (ca alterna-tiv\ la filmele de autor).

Film

Iulia BlagaAlternative – 03.ByPassPotrivit flyer-ului de promovare (care imit\ ingenioso re]et\), 03.ByPass e „o dram\ cu conota]ii sociale,dar cu accente de thriller psihologic, tensiune erotic\,suspans, umor negru, comic de situa]ie [i de limbaj. O combina]ie `ntre poetica de autor [i filmulcomercial de gen, ce `ncearc\ s\ `mping\ limitelenoului val al cinematografiei române[ti“.

525

Voi n-a]i `ntrebat F|R| ZAH|R v\ r\spunde

Bobi

Stima]i cet\]eni

cu george enescu“ - suplimentuldecultura.ro filegur – al filmului hotel dallas, a fost realizat...

Documents