Muschii corpului uman se grupeaza in trei clase:- muschii scheletici (muschii striati) se fixeaza pe schelet, sunt controlati de creier si, impreuna cu oasele pe care se ataseaza cu tendoane, sunt responsabili de orice miscare- muschii netezi, rolul lor fiind realizarea miscarilor involuntare ale organelor interne- muschiul cardiacMuschii scheletici (muschii striati) se gasesc in intregul corp uman din crestet pana in picioare. Acestia sunt compusi din fibre musculare, alcatuite la randul lor din filamente; fibrele musculare se grupeaza in manunchiuri mai mari numite miofibrile.Muschii se fixeaza pe oase cu ajutorul unui tendon.Capacitatea noastra de a ne misca, dea sta stabil in picioare este datorata interactiunii bune dintre muschii scheletici si schelet.Sistemul muscular este format din muschi striati (sau somatici) si muschi netezi, primii fiind cei care stau la baza tuturor miscarilor corpului nostru, prin proprietatea lor fundamenatala - contractilitatea.Cei peste 560 de muschi au forme variate subampartindu-se in:- muschi lungi (predominand in structura membrelor)- muschi scurti (intra in alcatuirea peretilor trunchiului si se afla intre coastele sivertebrele invecinate si muschii lati).Musculatura este dispusa, ca si oasele scheletului, in marile regiuni care alcatuiesc corpuluman: trunchi, membre superioare si inferioare.Muschiul sternocleidomastoidian permit aplecarea i ridicarea capului, rotirea i nclinarea gtului i a capului stanga/dreaptaMuschiul trapez permite ridicarea, rotirea i micarea umrului i micarea capului spre spateMuschiul pectoral mare (Pectoralis major) principalul muchi al pieptului contribuie la micrile laterale ale braelorMuschiul rotund mare (Teres major) contribuie la rotirea brauluiMuschi oblic extern contribuie la aplecarea corpului nainte i la rsucirea lui; protejeaz organele din cavitatea abdominal; coordoneaz micarea coastelorMuschiul drept abdominal (rectus abdominis) coordoneaz miscrile n timpul respiraiei, strnutului, tusei, rsului, oftatului; ne permite s ne aplecam nainte i s ne ridicm din ezutMuschiul latissim (lattisimus dorsi) muchi dorsal mare, plat i triunghiular care coordoneaz micrile trunchiului

Muschiul gluteu mare (gluteus maximus) muchi al fesei care ntinde coapsa la old; controleaz aplecarea i pastrea corpului n poziie verticalMuschiul croitor (Sartorius) cel mai lung muchi al corpului; permite rotirea piciorului i ncruciarea picioarelor, controleaz miscraile n timpul mersului, statului pe loc, pstrrii echilibruluiMuschiul cvadriceps femural (quadriceps femoris) 4 muschi care asigura extensia articulaiei genunchiului i miscrile gambeiMuschiul biceps femural muchii posteriori ai coapsei care lucreaz la ntinderea coapsei i ndoirea genunchiuluiMuschiul gastrocnemius muchi mare al gambei ce permite ndoirea labei piciorului n josMuschiul tibialis anterior muchi situat pe fata lateral a tibiei care permite ridicarea labei picioruluiMuschiul soleus cel mai mic muchi al gambei, care trage laba piciorului n jos>>Vezi si musculatura mebrului inferior>>Vezi si musculatura mebrului superiorAlaturi de schelet, musculatura contribuie hotarator la determinarea si influentarea formei corpului, diferentierea ei fiind in stransa legatura cu dezvoltarea scheletului.Miscarile pe care diferitii muschi le efectueaza in jurul axelor care trec prin articulatii sunt:- flexia (apropierea a doua segmente legate printr-o articulatie, micsorandu- se unghiuldintre ele)- extensia (miscarea contrara flexiei, unghiul dintre segmente putand ajunge la 180 gradesau chiar mai mult- abductia (indeparteaza un segment sau membrul in intregime de corp)- adductia (apropie aceleasi elemente de trunchi)- rotatia interna (un segment sau intreg membrul se roteste inspre corp, in jurul axului sauvertical)- rotatia externa (miscarea inversa prin care membrul se invarte in afara in jurul aceluiasi ax). In cazul antebratului, exista o rotatie specifica care poarta numele de pronatie cand palmele sunt orientate in jos, si respectiv supinatie in cazul orientarii lor catre in sus.