munca si cariera tineri 2008

AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU SPRIJINIREA INIŢIATIVELOR TINERILOR

Direcţia de Studii şi Cercetări pentru Probleme de Tineret

Orientări şi valori ale tinerilor cu privire la carieră şi

muncă. Dificultati in angajarea tinerilor in munca.

Tinerii in mediul de afaceri

– Investigaţie sociologică pe bază de interviu şi chestionar –

Responsabil şi autor lucrare:

Iulian N. Dalu

Coautor cercetare calitativă:

Manuela Cătălina Manu

Bucureşti

noiembrie 2008

2

C U P R I N S

Pag.

Cuvânt înainte 3

Partea I. Tinerii – cariera profesională şi afacerile

5

0. Date despre cercetare 6

1. Reprezentări ale tinerilor asupra succesului şi reuşitei profesionale

6

2. Tinerii în mediul de afaceri 17

Partea a II-a.

Munca în rândul tinerilor. Orientări, valori, tendinţe generale

22

0. Scopul şi metodologia cercetării 23

1. Intenţii, motivaţii şi valori ale tinerilor cu privire la muncă şi carieră. Strategii de învăţare şi de dezvoltare profesională

25

2. Interesul tinerilor în probleme de muncă. Opinii privind piaţa muncii actuale

36

3. Mobilitatea ocupaţională. Dificultăţi întâmpinate pe piaţa muncii la angajare

40

4. Mobilitatea intergeneraţională în funcţie de nivelul de educaţie

50

5. Structura ocupaţională a tinerilor 52

6. Structura profesională a tinerilor salariaţi 59

7. Condiţiile de lucru ale tinerilor salariaţi. Satisfacţia muncii

68

8. Alte forme de muncă : voluntariatul, munca în străinătate, munca pe cont propriu

85

Concluzii 95

Anexă (Instrumentele utilizate) 101

3

Cuvânt înainte

În proiectarea cercetării, am plecat de la premise că una dintre priorităţile majore ale

politicii de tineret trebuie sa fie valorificarea (capitalizarea) resurselor umane tinere, pe

cele două niveluri esenţiale: a) încurajarea absorbţiei fortei de munca tinere, dar mai ales

b) dezvoltarea resurselor umane, prin măsuri de stimulare a mediului educaţional, a

inovării, profesionalismului, competenţei, cât şi a potenţialului întreprinzător existent.

Pentru a vedea unde ne situăm în momentul de faţă, ne propunem sa plecăm de la

o analiză de detaliu şi realizată la scară naţională a potenţialului economic reprezentat de

tineri. Datele obţinute ar putea fi de folos nu doar Autoritatii Nationale pentru Tineret,

dar şi Ministerului Muncii si Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca, cât şi

cercetătorilor în domeniu.

Cercetarea cantitativă va fi completată de o cercetare calitativ-descriptivă asupra

unor tineri de succes (tineri întreprinzători, tineri care au făcut carieră), pentru a înţelege

mai bine motivaţiile şi condiţiile de reuşită ale proiectelor de carieră ale acestora.

Prima problemă care ne interesează este aceea a diagnosticării situaţiei obiective

socio-profesionale a tinerilor (15 – 35 de ani) din societatea românească în 2008 pe

următoarele niveluri:

structura ocupaţională (atât ocupaţiile principale, cât şi cele secundare)

structura profesională (pe profesii, meserii şi funcţii)

condiţiile în care tinerii îşi desfăşoară activitatea (tipul de contract, timpul de

munca si timpul de odihna, caracteristicile şi riscurile asociate postului, satisfacţia

muncii şi veniturile obţinute)

mobilitatea ocupaţională a tinerilor (stabilitatea ocupaţională, experienţe şi

dificultăţi întâmpinate pe piaţa muncii etc.)

A doua problemă abordată este aceea a relaţiei educaţie – muncă – carieră,

referitor la capitalul de pregătire, valori, aspiraţii, intenţii, motivaţii şi strategii ale

tinerilor cu privire la muncă şi carieră. Ne-am propus să vedem, în primul rând, care

4

sunt aspiraţiile tinerilor legate de profesie şi de carieră. Legat de aceasta, vom urmări

strategiile la care recurg tinerii pentru a se integra, dezvolta şi de a reuşi profesional,

respectiv care este rolul acordat de către tineri educaţiei în acest proces (cum se

distribuie motivaţiile şi nevoile lor de educaţie). Complementar la acest punct, vom

discuta cu tineri care au urmat o carieră în domeniul lor de activitate, privitor la ce

înseamnă succesul, în opinia lor, şi la factorii care au contribuit la succesul acestora.

A treia problemă studiată vizează aspectele particulare pe care le îmbracă munca

în societatea actuală şi, care, în mod tradiţional au fost destul de ignorate în sondajele

româneşti, şi ne referim aici la:

fenomenului uceniciei şi voluntariatului în rândul tinerilor

munca în mediul rural

munca în străinătate

munca pe cont propriu.

În special, acest ultim fenomen – munca pe cont propriu – va fi detaliat în analiza

calitativă cu tinerii de succes, urmărind identificarea, descrierea şi explicarea factorilor

care au influenţat reuşita lor, cât şi sublinierea problemelor concrete şi dificultăţilor cu

care aceştia se confruntă.

Cea de-a patra problemă constă în cunoaşterea opiniilor tinerilor cu privire la

piaţa muncii actuale, de la gradul de informare a tinerilor în domeniul legislaţiei muncii şi

evaluarea propriilor şanse de reuşită în carieră până la opinii privind fenomenele negative

existente pe piaţa muncii (discriminarea şi încălcarea drepturilor) sau referitoare la

politica statului şi a autorităţilor locale în domeniul legislaţiei muncii şi protecţiei sociale.

Ca metode de cercetare ne-am propus:

sondaj reprezentativ la nivel naţional pe bază de chestionar

interviu individual cu tineri de succes

analiză documentară pe câteva biografii de tineri de succes

analiză secundară pe sondaje anterioare şi statistici oficiale.

5

Partea I.

TINERII – CARIERA PROFESIONALĂ ŞI AFACERILE

- CERCETARE CALITATIVĂ -

6

0. DATE DESPRE CERCETARE

Cercetarea a avut un caracter descriptiv şi calitativ, fiind bazată pe utilizarea conjugată a

trei tipuri de metode, având ca public-ţintă tinerii reuşiţi sau de succes:

interviuri individuale cu tineri reuşiţi sau de succes, realizate de ANSIT în 2008

analiză de conţinut pe interviuri publicate în Revista Cariere

analiză secundară pe interviuri anterioare cu tineri afacerişti, realizate de ANSIT

în anii 2003 – 2004

1. REPREZENTĂRI ALE TINERILOR ASUPRA SUCCESULUI ŞI

REUŞITEI PROFESIONALE

1.1. Modul în care tinerii îşi reprezintă succesul şi se raportează la acesta

La o primă vedere, ideea de succes este dificil de problematizat chiar de către tinerii înşişi

care au reuşit profesional. Adevărul este că aceşti tineri nu resimt o legătură directă între

realizările lor profesionale, obţinute cu dificultate şi cu trudă, şi modul superficial în care

succesul este reflectat în spaţiul public, în special de către mass media. De aceea, ei simt

nevoia unei disocieri între succesul aşa cum îl înţeleg ei, uneori într-un mod foarte

subiectiv şi discret, şi succesul prezentat de presă şi servit publicului într-o manieră

epopeică şi răsunătoare. Dincolo de varietatea reprezentărilor asupra succesului, cât şi de

subiectivismul sau modestia persoanelor intervievate, se pot evidenţia patru tipuri de

raportare la succes:

Unii îşi transferă succesul personal în reuşita unei acţiuni sau proiect de viaţă:

succesul coincide cu reuşita unei acţiuni, activitate socială, proiect, afacere etc.

pe care respectiva persoană o desfăşoară

Succesul este interpretat dintr-un unghi strict subiectiv, prin prisma satisfacţiei

personale: succesul depinde de cum te vezi tu însuţi

7

Succesul este interpretat din punct de vedere social, ca recunoaştere socială:

succesul depinde de cum te văd ceilalţi

Succesul este privit ca o valoare obiectivă: succesul are legătură intrinsecă cu

meritul personal

1. Succesul coincide cu reuşita unei acţiuni, activitate socială, afacere, proiect de viaţă

pe care respectiva persoană o desfăşoară.

În general, persoanele cu un profil realist-practic (jurişti, economişti sau medici) tind să

identifice succesul personal cu finalitatea unei acţiuni, afaceri etc. la care participă.

Pentru ei, a avea succes coincide cu faptul că, de-a lungul vieţii, şi-au atins, cel puţin în

parte, scopurile sau obiectivele propuse. Vorbind despre sine, cineva se identifica cu

succesul firmei în care a învestit suflet, efort şi inteligenţă: „avem o clientelă stabilă,

suntem respectaţi pe piaţa de afaceri din Bucureşti” (P.C., 32 ani, business-man, interviu

ANSIT). „Aveam doar 19 ani – relatează el – după Revoluţie, creşterile au fost mici, dar

după 2000, rezultatul a fost foarte bun” (idem).

O situaţie aparte este atunci când realizările personale sunt legate de idei şi de

oameni; mai ales de oameni: „succesul înseamnă să stai alături de cei care tocmai au

prins viaţă, ei te energizează şi te motivează să reuşeşti cu ei şi pentru ei” (G.S.,

business-man, rev. Cariere, iunie 2006).

2. Succesul depinde de modul în care te vezi tu însuţi.

Aproape toate persoanele intervievate dau o mare importanţă aprecierii subiective în

evaluarea succesului propriu: „succesul nu îl măsori doar cum te văd ceilalţi, ci şi cum te

vezi tu însuţi, că ceea ce ai făcut, ai făcut bine” (F.L., 33 ani, asistent universitar, doctor

în asistenţă socială, interviu ANSIT).

Este mai ales cazul persoanelor care îşi croiesc prin trudă destinul şi pentru care, o

reuşită în condiţii vitrege, chiar dacă insignifiantă în plan social, reprezintă un succes

enorm în plan personal: „în primul rând, satisfacţia că am putut să fac o afacere pe un

domeniu nou, noi fiind a doua firmă de profil din Bucureşti” (P.C., 32 ani, business-man,

interviu ANSIT).

8

Dar, în cele mai multe cazuri, succesul îl resimţi subiectiv atunci când eşti un om

de succes „în devenire” (L.T., 31 ani, avocat, interviu ANSIT); altminteri, nu ai mai putea

să spui că eşti „în devenire”.

Nu este vorba aici doar de o simplă impresie subiectivă, ci despre echilibrul

interior sau despre armonia dintre viaţa profesională şi cea privată sau familială pe care le

obţii: „succesul e subiectiv, depinde din ce punct de vedere îl priveşti: nu să câştigi găleţi

de bani, dar să ai timp să ţi-l petreci cu familia” (idem). În orice caz, succesul nu are

legătură, în opinia unora dintre subiecţi, cu acele cazuri sociale patologice în care cariera

este pusă pe primul plan, umbrind viaţa personală şi familială: „de aceea, nu m-am dus să

lucrez la o firmă mare” (idem). Altă persoană remarca faptul că, de dragul unui succes

efemer, „oamenii stau prost cu sănătatea pentru că nu-şi stabilesc priorităţi” (P.L., 35

ani, medic specialist în acupunctură şi fitoterapie, interviu ANSIT).

Sau, pur şi simplu, succesul este acea putere interioară, stăpânire de sine şi stare

de libertate, unul din marile luxuri pe care o persoană îl poate dobândi în ziua de astăzi:

să „spun lucruri pe care alţii nu-şi permit să le spună ... deşi nu fac decât să arăt că

împăratul este gol” (G.B., specialist resurse umane, rev. Cariere, mai-iunie 2008).

Realizările profesionale nu sunt urmărite, neapărat, în vederea succesului.

Contează, în primul rând, plăcerea unei anumite activităţi şi imboldul interior: „Nu prea

m-am gândit în termeni de succes. M-am gândit că dacă ceea ce fac este ceea ce îmi

doresc şi îmi place ce fac, din punctul meu de vedere este suficient. Succesul vine în timp.

E greu să-l măsori” (F.L., 33 ani, asistent universitar, interviu ANSIT).

Succesul ca stare subiectivă, interioară, reprezintă în ochii tinerilor intervievaţi

succesul autentic, în stare pură (contrar aşteptărilor noastre iniţiale), mai important chiar

decât recunoaşterea socială şi faima, reunind pe de o parte libertatea: „succesul implică să

faci ceea ce îţi place” (P.L., 35 ani, medic, interviu ANSIT) şi pe de altă parte echilibrul

interior: „întotdeauna când obţii ceva, pierzi în altă parte; deci, important este ca acel

ceva pe care-l pierzi să nu fie atât de mare ... deci succesul înseamnă ca tot timpul să

vezi balanţa asta, să fii în echilibru cu tine” (idem).

9

3. Succesul depinde de modul în care te văd ceilalţi.

De obicei, oamenii nu se limitează la autopercepţia de sine în evaluarea succesului. Este

în firea lucrurilor ca ei să pună preţ şi pe modul în care te văd ceilalţi, şi ne referim aici la

cel puţin două caracteristici: cunoaşterea (notorietatea publică) şi recunoaşterea

(aprecierea sau chiar admiraţia din partea celorlalţi): o persoană de succes „ar trebui să

fie cunoscută şi re-cunoscută pentru competenţele profesionale” (F.L., 33 ani, asistent

universitar, interviu ANSIT). În cazul persoanelor intervievate de noi, nu este vorba de

recunoaştere ca şi confirmare de sine a unei conştiinţe frustrate, ci de recunoaştere ca

răsplată, ca recompensă socială ori confirmare a unei etape din viaţa profesională: „Da,

îmi doresc succesul sub forma recunoaşterii profesionale: vreau să fiu recunoscut de

colegi, de studenţi, că ceea ce fac eu, fac bine, dar nu e un scop în sine” (idem). El

consideră că este un om de succes acea persoană care îşi vede activităţile în care a investit

multe resurse, trudă şi efort, răsplătite (recunoscute social, apreciate), pentru a dobândi în

plan social o „credibilitate” (idem).

Uneori, aprecierea şi notorietatea nu apar împreună în reţeta succesului. Mai

există şi situaţii în care unii te apreciază (de exemplu publicul), iar alţii te contestă (critica

de specialitate). În acest caz, în loc să se anuleze reciproc, critica nu face decât să

sporească şi mai mult aprecierea şi succesul: „controversa de astăzi este succesul de

mâine ... dacă astăzi nu sunt controverse, mâine nu va fi succes” (M.C., scriitor, rev.

Cariere, mai 2005).

În cazurile fericite, aprecierea şi notorietatea sunt corelate, succesul presupunând,

deopotrivă, atât aprecierea din partea colectivităţii, cât şi notorietate, reputaţie,

popularitate, faimă sau chiar celebritate. Referitor la creşterea afacerii sale, cineva ne

enumeră însemnele succesului său: „Suntem recunoscuţi pe piaţă, avem clientela noastră

stabilă şi, în mod firesc, au apărut şi rezultatele. Am apărut în reviste cu idei de afaceri,

am fost chiar la televiziune. Orice firmă de sondaje în domeniu ne contactează, am primit

semnale, diplome că am fost printre firmele de elită pe sector sau pe Municipiu ... au fost

în ultimii 5 ani, în fiecare an, premii ale Camerei de Comerţ care ne-au confirmat

succesul” (P.C., 32 ani, business-man, interviu ANSIT).

Dar recunoaşterea socială nu trebuie să fie răsunătoare ca să pretinzi că ai succes.

Nu trebuie neapărat să fii admirat sau adulat. Aceasta este o altă mare iluzie întreţinută de

10

mass media, centrată de regulă pe modele din lumea show biz. Ci, de cele mai multe ori,

este suficient să ai „o activitate şi un statut în societate” (P.L., 35 ani, medic, interviu

ANSIT).

4. Succesul are legătură intrinsecă cu meritul personal.

În fine, persoanele mai investigative şi mai meditative tind să asocieze succesul cu o

valoare obiectivă: meritul. Pentru ei, a fi de succes presupune a parcurge nişte etape de

viaţă, organic legate între ele, care trebuie să corespundă valorilor sociale acceptate şi

care, pot deveni în cazul persoanelor excepţional de înzestrate sau charismatice, repere

sau „modele de urmat” pentru ceilalţi. Ei tind să atribuie succesului valoarea intrinsecă a

persoanei care a reuşit sau a realizat ceva, dintre care enumerăm: munca, talentul,

seriozitatea, profesionalismul, combativitatea, tenacitatea, moralitatea etc.:

„întreprinzătorul adevărat este cel care porneşte de jos prin forţele proprii” (P.C., 32

ani, business-man, interviu ANSIT).

Uneori, modul în care succesul este prezentat în presă (în special la televiziune) îi

face pe tineri reuşiţi să fie rezervaţi în autoaprecierea lor, să se distanţeze chiar de

imaginea succesului, care pare a fi aproape ireal pentru cineva care şi-a obţinut averea

preponderent prin efort propriu: „Nu mi se pare că sunt un personaj de succes, aşa cum

sunt cei publicaţi prin diverse topuri. Ăia sunt personaje fie norocoase, fie... nu ştiu. Eu

sunt un om normal care a muncit ca să realizeze ceva. Nu consider că am un succes

foarte mare” (idem).

Fireşte, recunoaşterea socială este o condiţie necesară a succesului (poţi fi

merituos, dar neapreciat), însă cauza succesului trebuie căutată în valoarea intrinsecă a

unui om, în meritul său personal: „trebuie să spun că nu cred în femei sau bărbaţi de

succes, cred în valoare ... succesul sau insuccesul sunt doar efecte ale valorii unui om”

(A.G., manager unilever, rev. Cariere, aprilie-ami 2006).

11

1.2. Factori favorizanţi ai succesului în carieră

Întrucât succesul în carieră se construieşte în principal pe merit personal, vom face

abstracţie, în analiza factorilor personali de succes, de resursele materiale (bogăţia) şi

simbolice (statut social, prestigiu, funcţie etc.), care nu ne spun nimic cu privire la

abilităţile personale şi valoarea intrinsecă a indivizilor care le deţin. Ne vom concentra în

schimb pe resursele personale intrinseci, relevante pentru fenomenul succesului privit în

dinamica lui, cum ar fi elementele legate de personalitatea şi biografia individuală: valori,

trăsături psihologice, aptitudini, cunoştinţe, competenţe, orientări vocaţionale, îndemânări

sau abilităţi sociale:

1. Voinţa sau motivaţia

reprezintă acea forţă interioară care îl stimulează pe tânăr să se dedice unei anumite

profesii sau cariere: „atunci când vrei să obţii ceva cu adevărat, întotdeauna găseşti un

drum pentru a obţine lucrul respectiv” (L.S., chief executive officer, rev. Cariere, aprilie

2006). La începutul carierei, tânărul este animat de curiozitate, dublată de tonusul

emoţional şi de filonul cognitiv de a alege şi de a se perfecţiona într-un anumit domeniu

de activitate: „cariera nu ţi-o doreşti, e ca şi cum ţi-ai dori mântuirea; pentru ea trebuie

să munceşti în fiecare zi’’ (T.T., prezentator TV, rev. Cariere, martie 2008). Contează

foarte mult câmpul preocupărilor şi pasiunilor timpurii sau mai târzii în a fi motivat

pentru o anumită activitate sau carieră: „din cls. a IX-a m-am hotărât şi am ştiut că vreau

să fac consultanţă juridică în domeniul litigiilor ... să încerc să mă lupt, să mă contrazic”

(L.T., 31 ani, avocat, interviu ANSIT). Abia pe măsură ce tânărul reuşeşte în profesie şi

simte confirmarea eforturilor lui, motivaţia se îmbină cu trebuinţele superioare: de

afirmare a individualităţii, de recunoaştere socială şi de dobândire a succesului.

2. Trăsăturile caracteriale generale

se referă la totalitatea calităţilor umane: volitive, emoţionale şi intelectuale, cu

manifestare permanentă în biografia personalităţii. Din structura caracterială a tânărului

reuşit sau de succes, am ales o serie de trăsături interconexe:

12

a) Spiritul activ – subiecţii noştri prezintă o atitudine activă faţă de domeniul de activitate

şi, implicit, faţă de muncă. Aici trebuie căutat unul dintre secretele succesului: „Cred că

le-aş spune [tinerilor] să facă ceea ce le place şi să le facă serios. Mulţi fac, nu că le

place, ci ca să aibă o diplomă sau că vor bani. Dacă te ţii de treabă, este imposibil ca

ceilalţi să nu observe” (F.L., 33 ani, asistent universitar, doctor în asistenţă socială,

interviu ANSIT).

b) Concentrarea pe un anumit scop se exprimă într-un efort constant spre un anumit ţel

profesional: tânărul trebuie să fie consecvent „ca să ducă păn’ la capăt o muncă d-asta

titanică” (P.L., 35 ani, medic, interviu ANSIT).

c) Perseverenţa şi voinţa de a învinge este o caracteristică a tinerilor reuşiţi sau de succes

şi se manifestă prin dârzenia de a rezista în faţa presiunilor mediului, prin dorinţa

fantastică de a reuşi, prin răbdarea de a aştepta rezultatele, prin puterea de a nu ceda în

faţa insucceselor: „Să aibă bani şi relaţii sunt truisme. Nu pot să-i recomand aşa ceva: le

ai sau nu le ai. Se pot face foarte multe, dar [important e] să ai foarte multă încredere.”

(C.S., 27 ani, free-lancer, interviu ANSIT).

d) Iniţiativa constă în manifestări volitive independente, exprimate în formularea liberă a

scopurilor şi a acţiunilor orientate în direcţia realizării lor: „să aibă încredere în forţele

proprii, să aibă ceva experienţă şi să-şi ţină promisiunile faţă de client” (E.P., 28 ani,

business-man, interviu ANSIT).

e) Curajul constă în asumarea responsabilităţii pentru sine, cât şi pentru familia sa, de a

risca pentru a îşi îmbunătăţi condiţia (materială, socială, morală) şi, eventual, de a pierde:

„să aibă curaj, să-şi dedice majoritatea timpului, să aibă inventivitate…” (idem).

3. Orientările axiologice

constituie o altă categorie de resurse personale responsabile într-un mare grad pentru

reuşita în carieră. Spre deosebire de trăsăturile caracteriale, care sunt manifeste, valorile

constituie orientări profunde, angajări personale latente, adoptate nemijlocit din

experienţa de viaţă a indivizilor. Dintre acestea, putem enumera:

a) Spiritul de iniţiativă reprezintă mai mult decât iniţiativa ca trăsătură de caracter. El

este însuşirea vitală a unui tânăr de succes, fiind echivalentă cu disponibilitatea de a

demara acele acţiuni sociale sau economice care prezintă un grad mediu sau înalt de

13

complexitate şi dificultate, adică nu sunt la îndemâna oricui, ci presupun curaj,

profesionalism, capacitate de organizare, planificare şi raţionalizare din partea

iniţiatorului, respectiv sunt diferite în raport cu practicile rutiniere, obişnuite, tradiţionale,

adică posedă atributul ineditului, al ne-uzualului, dar nu neapărat al inovării: „Pot spune

că am pornit de la zero. Eu mă ghidez după deviza: mai bine bani mai puţini, dar lucrez

pentru mine” (A.V., 35 ani, business-man, interviu ANSIT).

b) Spiritul de inovare reprezintă o orientare spirituală favorabilă manifestării noului,

schimbării, dezvoltării continue şi autoperfecţionării. Altfel spus, nu numai că omul de

succes conştientizează rolul inovării, dar ajunge să fie motivat intrinsec spre inovare sau

cunoaştere şi să fie angajat cu toată fiinţa lui în vâltoarea transformărilor sociale:

„oamenii de succes sunt oameni care au idei foarte bune, şi ăştia nu sunt politicieni, în

niciun caz” (P.C., 32 ani, business-man, interviu ANSIT).

c) Spiritul disciplinei (aceea faimoasă asceză laică de care vorbea Max Weber în

analizarea capitalismului) reprezintă „autoflagelarea”, supunerea de bună voie la un

program zilnic foarte strict de muncă, articulat pe baze raţionale şi pe principii morale

stabile: „principiile de la care nu m-am abătut , ele sunt coloana vertrebală care mă

ajută să rezist” (M.G., director executiv la o companie mare, rev. Cariere, dec.2007-

ian.2008).

4. Cunoştinţele, competenţele, talentele personale şi orientările vocaţionale

constituie, de asemenea, un ingredient indispensabil al reuşitei în carieră. Experienţa într-

o activitate similară, pe de o parte: „practic, experienţa în alte firme! Asta a fost cheia

succesului!” (E.P., 28 ani, business-man, interviu ANSIT) şi educaţia, capitalul de

pregătire profesională în domeniu, pe de altă parte: rolul educaţiei este „foarte mare;

trebuie în permanenţă să citeşti şi să te menţii la nivelul pe care îl ai şi să te

autodepăşeşti” (P.L., 35 ani, medic, interviu ANSIT), sunt cele mai indicate resurse

personale.

Urmărind traiectoria profesională a tinerilor, realitatea confirmă practic opiniile

celor mai mulţi dintre aceştia. Astfel, majoritatea tinerilor şi-au făcut ucenicia, înainte de

a deveni oameni de afaceri, în medii organizaţionale cu activităţi propice afirmării lor

profesionale sau care le-au oferit posibilitatea să se manifeste independent. Este vorba

14

despre acele medii pre-antreprenoriale din care se „racolează” de regulă întreprinzătorii,

cuprinzând deopotrivă: a) persoanele care participă în mod voluntar ca activişti şi

animatori în cadrul unor organizaţii cu caracter civic, politic, sindical, sportiv, religios

etc.: „pe noi ne-a unit în primul rând faptul că eram împreună într-o asociaţie şi,

automat, existând un cadru social deja format, ne-a fost practic uşor să ne întâlnim şi să

rezolvăm problemele ivite” (idem); b) managerii profesionişti, ocupând posturi de înaltă

responsabilitate şi ţinută profesională, cu experienţă vastă în domeniu; c) persoanele cu

experienţă în coordonarea şi derularea de proiecte sociale sau de afaceri: au contat

„domeniile de activitate abordate, instrumentele de finanţare, cu care am avut de-a face

de la începutul experienţei mele profesionale şi în domeniul cunoaşterii şi implementării

instrumentelor de preaderare ale României la UE” (A.M.O., 33 ani, coordonator

proiecte, interviu ANSIT); d) „descurcăreţii social”, adică cei caracterizaţi de spirit de

iniţiativă, bazându-se pe colaborări diverse, pe frecventarea unor variate grupuri sociale,

pe afaceri ocazionale şi mai ales plecări la muncă sau la studii în străinătate etc. O

doamnă ne relatează că „s-a luptat” să se specializeze în China în meseria ei: „mari

peripeţii şi cu bursa, într-o lume diferită” (P.L., 35 ani, medic specialist în acupunctură şi

fitoterapie, interviu ANSIT). Mărturiile tinerilor sunt numeroase în acest sens, pentru cei

mai mulţi dintre ei, experienţele din străinătate fiind decisive.

Un rol deloc de neglijat a fost atribuit studiului şi cunoştinţelor de specialitate.

Educaţia este foarte importantă în dobândirea succesului: „pentru că partea profesională

e greu să fie complinită numai prin virtuţile umane şi, atunci, nu poţi câştiga

recunoaştere altfel decât fiind bine pregătit” (F.L., 33 ani, asistent universitar, doctor în

asistenţă socială, interviu ANSIT).

Totuşi, nu cursurile universitare, trainingurile şi stagiile de pregătire în domeniu

au avut un rol hotărâtor în succesul afacerilor, ci decisivă a fost disponibilitatea de a

învăţa din mers, chiar din experienţa activităţii însăşi sau din lecturile şi informările

personale: „mi-au trebuit nişte ani de zile până când am înţeles ce-i ăla TVA, ce-i ăla

impozit... am plătit nişte amenzi fantastice la stat, realmente pentru că eu nu am ştiut că

trebuie să plătesc TVA-ul la stat.” (C.S., 27 ani, free-lancer, interviu ANSIT). În această

privinţă, mulţi dintre subiecţi subliniază importanţa învăţării continue şi a spiritului

autodidact, deschis în permanenţă către descoperirea mecanismului vreunei noutăţi. Fără

15

acest spirit, consideră cineva, sistemul de învăţământ şi cursurile de pregătire alternativă

nu pot avea o influenţă formativă asupra individului, ci doar una strict in-formativă: „Să

aibă baze temeinice care să-l ajute la modul general, dar şi la modul special pe un

anumit segment din economie. Exemplul celor îmbogăţiţi peste noapte nu este accesibil

şi, mai ales acum, nu mai este posibil” (P.C., 32 ani, business-man, interviu ANSIT).

Mai cu seamă în lumea afacerilor şi, mai ales, într-o perioadă de instabilitate

legislativă, cunoştinţele de legislaţie sunt cheia supravieţuirii şi, de ce nu, chiar a

succesului: „Am urmat cursuri în special pe probleme de legislaţie. Ca să dezvolţi o

afacere, trebuie să ştii ce legi sunt, altfel te trezeşti în afara lor. Mai ales în acea

perioadă – când a deschis firma – era un cadru legsilativ fluctuant, instabil. Lucrurile

astea au dat o mare nesiguranţă afacerii şi era foarte greu să faci previziuni ... în lipsa

unui cadru legislativ stabil. Apoi, a fost problema cu legislaţia muncii. Apoi, am avut

probleme cu litigii şi apariţii în instanţă, care au afectat negativ activitatea societăţii: au

produs pierderi. Am urmat foarte multe [cursuri] de legislaţie, fiscalitate, drept

comercial, seminarii pe taxe, contabilitate ...” (idem).

5. Integrarea relaţiilor sociale în propria activitate şi carieră

reprezintă o altă condiţie a succesului, înţelegând prin acestea totalitatea resurselor umane

pe care şi le construieşte şi le menţine un individ, fie că ne referim aici la cercul familiei,

apropiaţilor, intimilor, fie la cercul mai larg, al relaţiei cu persoane bine situate social,

potenţiali parteneri, comunităţi profesionale sau de afaceri, organizaţii

nonguvernamentale sau economice: „Au fost importante relaţiile – relatează cineva – şi

clienţi cu potenţial care m-au determinat să iniţiez această afacere”, recomandând

oricărui tânăr care vrea să reuşească că „fără un sistem relaţional complex, este foarte

greu…” (A.M.O., 33 ani, coordonator proiecte, interviu ANSIT). Un rol deosebit în

dezvoltarea profesională a unui tânăr îl joacă mentoratul: „Profesorii mei m-au încurajat

şi m-au susţinut, ştiind care erau domeniile mele de interes ... m-au susţinut în doctorat şi

în cercetările din facultate” (F.L., 33 ani, asistent universitar, doctor în asistenţă socială,

interviu ANSIT).

16

1.3. Modul în care succesul este reflectat şi difuzat astăzi în spaţiul public

Strâns legată de cultura succesului în lumea contemporană, putem vorbi despre mass

media ca principala forţă implicată în consacrarea şi difuzarea modelelor „de succes” la

scară colectivă. Conform unor studii întreprinse în domeniu, funcţia principală a mass

media, pentru a putea vinde, este aceea de a răspunde în mod tautologic valorilor,

emoţiilor şi ideilor preconcepute ale publicului: “mass media nu crează atitudini şi

valori, pentru că acestea trebuie să existe deja, ci le hrănesc şi le propagă” .

Consecinţa constă în faptul că, de cele mai multe ori, „timpii” alocaţi de presă

unor numite persoane sunt mai degrabă proporţionali, nu cu meritul lor personal, ci cu

puterea financiară a celor care îşi fac reclamă, sau cu vandabilitatea acestora pe piaţa

imaginii, datorită scandalurilor care se iscă în jurul lor: “Este vorba de poveşti de success

apărute peste noapte. Nu toată lumea încape în presă şi, atunci, sunt selectate persoane

în jurul cărora se iscă scandaluri, care sunt în politică sau care au deja o imagine

publică şi sunt cunoscuţi de jurnalişti. Nu mai trebuie să-i caute” (P.C., 32 ani, business-

man, interviu ANSIT). Sesizând acest fenomen, subiecţii noştri au făcut deosebirea dintre

succesul real, nevăzut, şi succesul fabricat, intens mediatizat: „adevăraţii oameni de

succes sunt oameni care au idei foarte bune şi ăştia nu sunt politicieni, în niciun caz”

(idem) ; “Eu cred că sunt nevăzuţi oamenii de succes, sunt oameni pe care nu-i ştim în

mod special, ... care îşi văd de treabă. Cred că sunt o sumedenie de astfel de oameni în

România. (...) Nu dacă îţi apare numele în ziar înseamnă că ai succes ... sunt doar

persoane de astea de carton care sunt fabricate” (L.T., 31 ani, avocat, interviu ANSIT).

Aceasta concluzie nu trebuie insa absolutizata! Dincolo de tendinţa dominanta,

trebuie să recunoaştem că exista si o presă specializată în consacrarea şi promovarea

succesului autentic, pe baza unor criterii obiective de apreciere, precum revistele din

domeniul business sau economic.

Fiske, J. (2003) Introducere în ştiinţele comunicării, Polirom, Iaşi, 2003, pag. 192

17

2. TINERII ÎN MEDIUL DE AFACERI

La o privire de ansamblu, se poate spune că tinerii optează astăzi pentru afaceri chiar şi în

condiţiile în care nu dispun de un capital corespunzător. Nu întâmplător, tinerii se

orientează de regulă spre sectorul serviciilor pentru clienţi organizaţionali sau spre

domenii economice de avangardă (IT, marketing, business to business), care cer în mai

mare măsură competenţe personale, intelectuale sau axiologice, şi mai puţin resurse

materiale sau privilegii politice, ca în cazul adulţilor. Astfel, putem degaja o serie de

particularităţi manageriale şi experienţe de bună practică, utile ca principii de organizare

şi acţiune oricărui tânăr care doreşte să demareze şi să dezvolte o afacere proprie de mici

proporţii :

Ca o trăsătură de maximă generalitate, se poate constata că, în toate situaţiile

analizate, proprietarul (întreprinzătorul) este în acelaşi timp manager al

întreprinderii, caracteristică, de altfel, valabilă pentru majoritatea întreprinderilor

mici. În plus, proprietarul este implicat puternic în activitatea întreprinderii, nu

doar din punct de vedere afectiv-emoţional, aşa cum de altfel este firesc să fie, ci

şi din punct de vedere al timpului de muncă necesar: „dacă vorbim despre

dezvoltarea unei întreprinderi mici, cu siguranţă 99,9 % din cazuri patronul este

foarte implicat în muncă”.

O parte dintre întreprinzători recomandă, de asemenea, asocierea în demararea

unei întreprinderi, în locul unui proiect exclusiv pe cont propriu: „I-aş recomanda

să-şi ia un partener. Asta este, cred că, înainte de celelalte. Românii au tendinţa de

a fi individualişti. Asta e bine pe de o parte. Pe de altă parte, partenerul ce face?

Inevitabil convergi cu el, ai un punct de intersecţie dar fiecare are păreri diferite.

E, punctul acesta de intersecţie este de fapt misiunea, strategia firmei. Dacă tu o

iei puţin pe lângă, acesta te bate pe umăr şi iţi zice ‚băi, vezi că ai deraiat de la

concluziile care vor fi prezentate în continuare fac parte din studiul Tineret şi comportament antreprenorial, Agenţia

Naţională pentru Sprijinirea Iniţiativelor Tinerilor, 2003 – 2005; textele subliniate reprezintă declaraţii ale tinerilor

intervievaţi

18

drum, noi am zis că facem o chestiune’. E adevărat că uneori s-ar putea ca ideea ta

să fie strălucită şi să pierzi o oportunitate fantastică din cauza partenerului, dar în

90% din cazuri, de fapt, acela are dreptate. Să ai un partener, e fenomenal.”.

În astfel de întreprinderi mici, sunt utilizate preponderent energii intelectual-

sufleteşti personale (subiective) şi, în mică măsură resurse obiective. Astfel,

resursa cea mai importantă menţionată de întreprinzători este cea umană.

Capitalul de cunoaştere, de creativitate, de iniţiativă şi de hotărâre sunt apreciate

ca fiind cele mai importante în viaţa unei firme mici. Acesta este şi motivul, de

altfel, al ponderii reduse a investiţiilor (de multe ori, lipsa unui birou specializat

nu este acuzată ca afectând în mare măsură activitatea firmei), respectiv orientării

acestor firme preponderent spre domeniul serviciilor, unde contează mai puţin

echipamentele tehnice: „Tot ce ai în cap e mult mai important decât ce ai pe

birou. Nu suntem într-un domeniu industrial unde echipamentele au o pondere

foarte mare din investiţia iniţială. Nu! Aici, knowledge-ul este principala resursă;

knowledge-ul şi oamenii. Eu am avut o echipă cu care am început şi am preluat

acea resursă esenţială: oamenii”.

Ca stil managerial, în toate situaţiile analizate, predomină stilul participativ,

democratic, de relaţionare directă, informală şi de tip consultativ cu angajaţii,

privind nu doar problemele care îi privesc direct, ci şi acelea legate de organizarea

firmei în general. Este cunoscut faptul, de altfel, că în grupurile mici, se degajă în

mai mare măsură atracţia şi responsabilitatea faţă de munca depusă, realizându-se

acea coeziune specifică acestora. Drept consecinţă, managerul nu are altceva de

făcut decât să încurajeze această coeziune spontană, chiar să apeleze la relaţii de

prietenie în acest sens: „omul trebuie să fie foarte flexibil şi creativ, iar structurile

rigide nu încurajează creativitatea”.

În ceea ce priveşte organizarea firmei, datorită dimensiunilor mici ale acestora, se

tinde spre o simplificare a etapelor constituirii ei. Astfel, cele mai multe

19

organizaţii analizate au luat naştere printr-un efort relativ scăzut şi într-un timp

relativ scurt, iar trecerea de la ideea iniţială la organizarea propriu-zisă s-a realizat

într-o manieră simplificată, „sărind” peste etapa clasică de tatonare şi analiză a

oportunităţilor de piaţă (studiul de fezabilitate). „Iniţial – spune cineva –

deschiderea firmei a fost un pic forţată de faptul că nu mai primeam salariu unde

lucram şi nu m-am gândit nici o clipă, deşi firma funcţiona şi eu câştigam bani

numai din firmă, cum că acesta ar putea fi viitorul meu. Mă gândeam că este o

soluţie intermediară până găsesc altceva”.

Firmele mici conduse de tineri îşi promovează de cele mai multe ori produsul în

mod direct, atât la nivelul identificării clienţilor, cât şi al convingerii acestora,

bazându-se pe relaţii personale şi pe recomandări („contează recomandările 98

%”) sau prin eforturi proprii foarte mari: „Avem o bază de date [cu clienţi] pe care

ne-am format-o singuri, bătând ţara pas cu pas. Cred că nu există loc în ţara asta

pe unde să nu fi călcat”. În alte cazuri, clienţii organizaţionali au fost identificaţi

deopotrivă prin recomandări, cât şi prin consultarea bazelor de date oficiale: „Nu

facem promovare. Au fost clienţi care au venit la recomandarea altor clienţi şi, în

rest, am făcut o bază de date pe baza cataloagelor care există pe domeniul

respectiv.” Sunt utilizate, bineînţeles, şi mijloace de promovare de masă, dar

acestea fie sunt mai puţin răspândite, fie sunt folosite ocazional, fie sunt mai puţin

costisitoare, cum ar fi de pildă Internetul, menţionat de 50 % dintre intervievaţi şi

considerat important mai ales în contactarea clienţilor externi, sau Paginile Aurii

ori Cartea Galbenă. De asemenea, au fost menţionate târgurile în domeniu (25 %

din cazuri). Slab utilizate, în schimb, sunt reclamele din ziare, reviste sau

publicaţii în domeniu, respectiv reclamele costisitoare de tip panou publicitar, din

radio şi televiziune; aceasta şi datorită faptului că majoritatea firmelor analizate

sunt axate, prin natura activităţii lor, pe clienţi organizaţionali.

De asemenea, datorită anvergurii lor reduse pe piaţă – pe nişe foarte înguste –

firmele mici analizate tind spre a fi mulţumite de poziţia lor sau, cel mult, să nu

aibă motive majore de insatisfacţie. Concurenţa nu este menţionată ca o piedică

20

serioasă decât rareori. În aceste condiţii, predomină mai degrabă atitudinea

defensivă, grija pentru menţinerea statu-quo-ului decât aceea pentru extindere,

precum şi atitudinea de auto-mulţumire, grija conservării portofoliului de clienţi şi

„beţia” de moment a reuşitei.

Prudenţa excesivă, amânarea sau „teama” de investiţii, evitarea pe cât posibil a

îndatorărilor şi chiriilor este o altă tendinţă constatată, într-o formă sau alta, la

majoritatea subiecţilor (două treimi din cazurile analizate). Pentru una dintre

persoanele intervievate, o cheie importantă a succesului este „să ţii banii şi să nu-i

investeşti” în aşteptarea unui client mare, când trebuie să plăteşti colaboratori, sau

pentru orice altă situaţie neprevăzută care s-ar putea ivi. De asemenea, mulţi

subiecţi îşi doresc un sediu propriu, pentru „a scăpa de chirie”, în timp ce pentru

alţii, lipsa unui birou specializat (datorată evitării investiţiilor sau chiriilor), nu

constituie un inconvenient prea mare, afacerile putându-se derula şi „prin parcuri

sau terase”. În aceeaşi ordine de idei, unii întreprinzători recomandă, cel puţin în

primă fază, să evite investiţia în personal „Să facă cât mai puţine angajări, adică

să se concentreze numai pe ceea ce ştie. Eu angajez oameni pe consultanţă, pe

nimic altceva.” şi împrumuturile: „… să nu facă împrumuturi şi să nu garanteze

practic cu lucruri care nu îi aparţin. [În plus], angajezi oameni pe contract de

colaborare şi în momentul în care nu-ţi mai permiţi, nu a mers bine afacerea,

măcar nu ajungi să plăteşti ceea ce nu ai să plăteşti.”

De asemenea, se poate spune că tinerii nu au o orientare clară şi asumată

conştient spre inovare, iar forma sa de manifestare cea mai evidentă – inovarea

tehnologică – lipseşte, situaţie datorată în principal resurselor limitate ale firmelor

conduse de ei, cât şi a unor factori subiectivi, precum automulţumirea sau

prudenţa excesivă. Şi totuşi, inovarea este prezentă în forme diverse, chiar dacă nu

tot atât de evidente. Una din formele sale cele mai răspândite este identificarea

unor „nişe de piaţă” neexploatate suficient până atunci, mai ales pe piaţa clienţilor

organizaţionali, precum în cazul unui tânăr care s-a gândit să ofere servicii nu

doar pentru întreprinderi economice, ci şi pentru ONG-uri. În plus, chiar dacă

21

ideile inovatoare nu iau forma unui plan, subiecţii apreciază totuşi că este necesar

ca organizarea activităţii să treacă prin filtrul gândirii lor, să fie „croite” pe

măsura tipului lor de personalitate, pentru ca afacerea lor să aibă succes, or şi

acestea pot fi considerate forme de inovare.

O altă tactică mult răspândită în rândul tinerilor, de asemenea defensivă, este şi

aceea de „a accepta orice”, cel puţin în prima fază a dezvoltării firmei: „la

început, toţi clienţii tăi sunt extrem de importanţi; nu îţi permiţi să pierzi nici

măcar unul”, respectiv aceea de a oferi bunuri sau servicii la un preţ mai

avantajos decât firmele mai mari sau cele deja consacrate pe piaţă. Chiar dacă

astfel de trăsături predomină, ele nu trebuie văzute neapărat ca un lucru negativ:

dacă tinerii apelează în general la strategii defensive, acestea sunt cele mai

nimerite în situaţia lor, fiind în perfectă consonanţă cu raportul de forţe existent pe

piaţă între micii şi marii întreprinzători. În fond, pentru mulţi dintre ei, cea mai

importantă reuşită este să reziste pe piaţă, să se dezvolte lent şi – în plus – „să-şi

facă mâna” pentru proiectele de afaceri de mai mare anvergură.

Una dintre tacticile cele mai amintite de tineri, a fost aceea a construirii

temeinice, eventual de-a lungul unei perioade mai lungi de timp, a unei relaţii

foarte bune, chiar de parteneriat, cu clienţii. Aşa cum relatează unul dintre

subiecţi, „Dacă nu ne-am fi implicat atât în rezolvarea problemelor clienţilor, n-

am fi avut succes. Dacă clientul vede că te-ai zbătut atunci când el a avut nevoie,

capătă încredere în tine şi pe urmă, chiar dacă vine o firmă cu o ofertă mai bună

decât a ta, el va rămâne clientul tău pentru că ştie că poate avea încredere în

tine. Pentru noi, nu a contat niciodată dacă un client a fost foarte mare sau foarte

mic.”.

22

Partea a II-a.

MUNCA ÎN RÂNDUL TINERILOR.

ORIENTĂRI, VALORI, TENDINŢE GENERALE

- CERCETARE CANTITATIVĂ -

23

0. SCOPUL ŞI METODOLOGIA CERCETĂRII

Scopul cercetării:

Oferirea unei imagini ample, la scară naţională, a structurii şi mobilităţii ocupaţional-

profesionale, a valorilor, aspiraţiilor, capitalului de pregătire, intenţiilor, motivaţiilor,

strategiilor şi gradului de informare ale tinerilor cu privire la muncă şi carieră

Metodologia realizării cercetării:

Instrument de culegere a datelor: chestionar

Volumul eşantionului : 1105 persoane din grupa de vârstă 14 – 35 ani.

Eşantion : stratificat, probabilist, bistadial, stratificat în primul stadiu şi aleator în

cel de al doilea

Criterii de stratificare: 7 provincii istorice plus oraşul Bucureşti, mediu

rezidenţial (urban-rural), mărimea localităţii urbane (4 tipuri), şi proporţia sate

centru de comună - sate componente ale comunei.

Eşantionare: selecţie probabilistă a localităţilor (41 urbane şi 41 rurale) şi

persoanelor. Gospodăriile au fost alese după metoda drumului aleator, cu pas

statistic 4, punctul de plecare (stradă şi număr în fiecare localitate) fiind indicat în

fişele de eşantionare. În gospodăria aleasă conform acestei proceduri, operatorul

de interviu a întrebat dacă la acea adresă locuieşte o persoană din grupa de vârstă

14-35 ani, cu aceea realizându-se interviul. În situaţiile în care în acea gospodărie

locuiau mai multe persoane din această grupă de vârstă, interviul s-a realizat cu

persoana care avea cea mai recentă aniversare a zilei de naştere. Dacă în acea

gospodărie nu existau persoane din grupa de vârstă dorită, era selectată o

gospodărie învecinată, aplicându-se procedura de selectare a persoanelor, de la

acea adresă continuând aplicarea pasului statistic.

Reprezentativitatea - eşantionul este reprezentativ la nivel naţional pentru

populaţia din grupa de vârstă 14-35 ani,a României, cu o eroare tolerată de +/-

2,95%, la o probabilitate de 95% .

Validarea eşantionului s-a realizat pe baza datelor din Anuarul Statistic şi

rapoartele Comisiei Naţionale de Statistică privind populaţia la 1 iulie 2007.

24

Chestionarea subiecţilor s-a desfăşurat face to face, la domiciliul subiecţilor.

Persoanele chestionate au fost trecute în fişele de eşantionare, pe baza cărora s-a

realizat controlul activităţii operatorilor.

Durata anchetei de teren: 5 - 20 octombrie 2008

25

1. INTENŢII, MOTIVAŢII ŞI VALORI ALE TINERILOR CU

PRIVIRE LA MUNCĂ ŞI CARIERĂ. STRATEGII DE ÎNVĂŢARE ŞI

DE DEZVOLTARE PROFESIONALĂ

Cei mai mulţi dintre tineri au stabilit cel puţin un obiectiv profesional în anul

următor şi, totodată, se simt pregătiţi pentru a-şi putea împlini scopurile propuse.

Dintre formele de pregătire agreate de către tineri, predomină învăţarea realizată

direct la locul de muncă (48%) sau cea personală continuă, autodidactă (43%). O

pondere mai redusă a tinerilor au urmat o formă de şcolarizare în sistem formal

(38%) sau au apelat la cursuri extraşcolare, în regim nonformal (23%).

Cel puţin o treime dintre tineri (aprox. 36%) recunosc formele de învăţare

extraşcolare ca fiind adecvate nevoilor lor de dezvoltare profesională. Doar 12%

dintre tineri le apreciază drept inadcevate cerinţelor lor de formare.

Dintre tipurile de cursuri extraşcolare spre care tinerii s-au orientat, cele mai bine

reprezentate sunt specializările în domeniul conducerii, organizării şi administrării

firmei (afaceri, leadership, management, marketing, PR, RU, contabilitate): cca.

20% din totalul tinerilor. Urmează, pe locul al doilea în preferinţe, cursurile de

calculatoare şi informatică (10%).

Preocuparea constantă a tinerilor de a căuta un loc de muncă este scăzută, fiind

prezentă doar la o treime dintre aceştia (33%). Mijloacele la care apelează cel mai

des tinerii în vederea unui loc de muncă bun sunt prietenii, rudele şi cunoştinţele

(30%). Doar 14% caută anunţuri în ziare şi doar 11% caută sau aplică pe Internet.

În alegerea unui nou loc de muncă, factorul care contează pentru cei mai mulţi

tineri este salariul (90%), urmat de siguranţa serviciului (65%). Tinerii români

apreciază de asemenea importanţa colectivului la locul de muncă (peste 50%).

26

Grafic 1.

14

14,3

17,4

19,2

19,7

22,3

33

57,7

68

0 10 20 30 40 50 60 70

Mi-am propus să lucrez în altă

localitate

Mi-am propus să îmi schimb meseria

actuală, să mă recalific

Mi-am propus să lucrez în străinătate

Mi-am propus să-mi schimb locul de

muncă (să găsesc un nou loc de

muncă)

Mi-am propus să lucrez pe cont

propriu

Mi-am propus să găsesc de lucru

suplimentar

Mi-am propus să avansez profesional

(în grad)

Mi-am propus să mă perfecţionez în

domeniul meu profesional

Mi-am propus să acumulez cunoştinţe

noi care îmi vor de folos mai târziu

Intentii privind dezvoltarea profesionala in viitorul apropiat

(%) - tineri 2008

Cei mai mulţi dintre tineri au stabilit cel puţin un obiectiv profesional sau pregătitor pentru profesie în anul următor. Cele mai bine reprezentate obiective

ca pondere: acumularea de cunoştinţe (68%) şi perfecţionarea profesională (58%) reprezintă mai degrabă obiective pregătitoare în vederea carierei şi faze

de acumulare. Mai puţin reprezentative ca pondere, sunt obiective care solicită în mai mare măsură capacitatea de decizie şi iniţiativa concretă, precum

avansarea profesională (33%), găsirea unui loc de muncă suplimentar (22,3%), intenţia de a lucra pe cont propriu (20%), găsirea unui loc de muncă nou

(19%), intenţia de a pleca în străinătate pentru muncă (17%), recalificarea (14%).

27

Grafic 2.

32,4 47 9,3 11,3

0 20 40 60 80 100

1

Autoevaluari privind gradul de pregatire pentru realizarea

intentiilor propuse (%) - tineri 2008

Mă consider suficient de bine pregătit Mă consider parţial pregătit

Mă consider insuficient de pregătit Nu pot aprecia

În majoritatea cazurilor, tinerii se simt pregătiţi sau, cel puţin, parţial pregătiţi pentru a-şi putea împlini scopurile propuse. Doar aprox. 9% dintre

aceştia nu se consideră suficient pregătiţi, recunoscând indirect că au nevoie de pregătire suplimentară.

28

Grafic 3.

8,5

16,6

22,7

38,6

43

43,5

48,2

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50

m-am implicat în activitatea unei

organizaţii civice sau politice

am luat lecţii particulare (meditaţii)

am urmat cursuri de iniţiere şi

perfecţionare extraşcolare

am urmat o şcoală postliceală,

facultate sau formă de pregătire

postuniversitară

am citit cărţi de specialitate

am căutat în reviste sau pe Internet

informaţii recente din domeniile care

mă interesează

am învăţat la locul de muncă

Forme de pregatire urmate de tineri pentru imbunatatirea calitatii lor profesionale (%) - tineri

2008

Dintre formele de pregătire agreate de către tineri, predomină învăţarea realizată direct la locul de muncă (48%) sau cea personală continuă,

autodidactă (43%). În schimb, o pondere mai redusă a tinerilor a apelat la forme de pregătire specializate: cca. 38% au urmat o formă de şcolarizare

în sistem formal, 23% au apelat la cursuri de iniţiere şi perfecţionare extraşcolară, în regim nonformal, iar 17%, probabil în majoritate elevi şi

studenţi, au luat lecţii particulare. Puţini tineri (cca. 8%) au declarat că au învăţat implicându-se în activitatea unei organizaţii nonguvernamentale.

29

Grafic 4.

36,4 37,4 12,4 13,8

0 20 40 60 80 100

1

Importanta acordata cursurilor de initiere si perfectionare

extrascolare - gradul de adecvare la nevoile tinerilor (%) -

tineri 2008

În mare măsură Într-o oarecare măsură

În mică măsură Nu pot aprecia

Cel puţin o treime dintre tineri (aprox. 36%) recunosc formele de învăţare extraşcolare ca fiind adecvate nevoilor lor de dezvoltare profesională.

Doar 12% dintre tineri resping ideea cursurilor extraşcolare, apreciindu-le drept inadcevate cerinţelor lor de formare.

30

Grafic 5.

5

6,7

6,7

7

8

8,5

10

20

0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20

Vanzari, imobiliare

Management educational,

consiliere, formare de formatori

Asistenta medicala si sociala

Arta, cultura

Limbi straine

Meserii in servicii si industrie

Calculatoare, informatica

Specializari in domeniul

conducerii si administrarii firmei

Tipuri de cursuri extrascolare urmate (%) - tineri 2008

(analiza secundara)

Dintre tipurile de cursuri extraşcolare spre care tinerii s-au orientat, cele mai bine reprezentate sunt specializările în domeniul conducerii, organizării şi

administrării firmei (afaceri, leadership, management, marketing, PR, RU, contabilitate): cca. 20% din totalul tinerilor. Urmează, pe locul al doilea în

preferinţe, cursurile de calculatoare şi informatică (10%). Alte tipuri de cursuri urmate sunt: meseriile (8,5%), limbile străine (8%), cursurile în

domeniul culturii şi artei (7%), asistenţă medicală şi socială (6,7%), management educaţional şi formare de formatori (6,7%), vânzări şi imobiliare

(5%) etc.

Sursa primară: Diagnoza Tineretului 2008, Agenţia Naţională pentru Sprijinirea Iniţiativelor Tinerilor

31

Grafic 6.

Tipul de institutie care a organizat cursuri extrascolare (%) -

tineri 2008 (analiza secundara)

Institutie

publica

56%

ONG

9%Firma privata

(societate

comerciala)

35%

Sursa primară: Diagnoza Tineretului 2008, Agenţia Naţională pentru Sprijinirea Iniţiativelor Tinerilor

După tipul instituţiei care a organizat cursuri extraşcolare şi la care tinerii au apelat, domină în 2008 instituţiile publice (56%), urmate de firmele private

specializate în training (35%), în timp ce ONG-urile reprezintă doar o zecime (9%) din ofertanţi.

32

Grafic 7.

3 7,3 9,3 13,5 66,9

0 20 40 60 80 100

1

Preocuparea de a gasi un loc de munca - frecventa (%) -

tineri 2008

zilnic

de 2-3 ori pe săptămână

de 2-3 ori pe luna

o dată la cateva luni

deloc

Preocuparea constantă a tinerilor de a căuta un loc de muncă este scăzută, fiind prezentă doar la o treime dintre aceştia (33%), fie datorită faptului că

mulţi dintre ei (mai ales cei între 15 şi 24 de ani) urmează o formă de învăţământ, fie datorită satisfacţiei faţă de locul de muncă curent. Doar 10% dintre

tineri sunt preocupaţi săptămânal de a căuta un loc de muncă.

33

Grafic 8.

8

9,7

9,7

11,3

14,2

14,4

30,6

0 5 10 15 20 25 30 35

am vizitat târguri de job-uri

am apelat la birouri oficiale (ex:

Oficiul Forţelor de Muncă)

am publicat anunţuri în ziare sau

pe Internet

am căutat sau am aplicat pe

Internet

am căutat anunţuri în ziare

mi-am oferit serviciile direct la

companii

am apelat la prieteni, cunoştinţe

Mijloace la care tinerii au apelat pentru gasirea unui loc de munca (%) - tineri 2008

Mijloacele la care apelează cel mai des tinerii în vederea unui loc de muncă bun sunt prietenii, rudele şi cunoştinţele (30%). Doar 14% caută anunţuri în

ziare şi doar 11% caută sau aplică pe Internet. Maxim 10% dintre tineri apelează la instituţii abilitate ale statului şi numai 8% au vizitat târguri de joburi.

34

Grafic 9.

12

6

18

38

0 5 10 15 20 25 30 35 40

altele: www.ajofm.ro,

www.hipo.ro,

www.manpower.ro,

google

www.myjob.ro

www.bestjobs.ro

www.ejobs.ro

Site-uri specializate in locuri de munca accesate

frecvent (numar cazuri) - tineri 2008

35

Grafic 10.

9,7

10,7

11

13,8

16

16,2

21

28,2

37,9

40,6

51,7

57,2

65,3

90

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90

manifestarea creativitatii

participare la luarea deciziei

varietatea muncii

libertate de initiativa

perspective solide in cariera

prestigiu social

sa fie conform calificarii

posibilitati de afirmare

apropierea de casa

program flexibil

sefi intelegatori

mediu colegial placut

siguranta locului de munca

salariu bun

Orientari valorice in alegerea unui loc de munca (%) - tineri 2008 (tinerii au ales maxim

5 variante dintr-un total de 14 valori)

În alegerea unui nou loc de muncă, factorul care contează pentru cei mai mulţi tineri este salariul (90%), urmat de siguranţa locului de muncă (65%).

Tinerii români apreciază de asemenea importanţa mediului social: colegii (57%) şi superiorii (51%). Pe locurile 5 şi 6 în ierarhie sunt: flexibilitatea

programului (40%) şi apropierea de casă (38%). Mai puţin importante sunt aspectele care ţin de calitatea muncii (libertatea de iniţiativă, de decizie şi

de manifestare a creativităţii, varietatea muncii), precum şi cele care ţin de impactul social al locului de muncă (posibilităţi de afirmare, prestigiu

social, perspective solide în carieră).

36

2. INTERESUL TINERILOR ÎN PROBLEME DE MUNCĂ. OPINII

PRIVIND PIAŢA MUNCII ACTUALE

Tinerii dau dovadă, în general, de dezinteres faţă de aspectele formale sau

reglementative ale muncii lor. Problematic, de pildă, este faptul că doar 60%

cunosc bine şi foarte bine fisa postului si doar putin peste 50% au suficiente

informaţii despre prevederile propriului contract individual de muncă. In ceea ce

priveşte prevederile Codului Muncii, predomină mai degrabă lipsa de cunoaştere

şi de informare. Astfel, doar cu puţin peste un sfert dintre tineri cunosc bine sau

foarte bine Codul Muncii.

Mulţumirea tinerilor faţă de politica autorităţilor în domeniul educaţiei şi muncii

este foarte scăzută, mai ales cea din domeniul locurilor de muncă şi a combaterii

şomajului (66% nemulţumiţi sau total nemulţumiţi).

Cele mai afectate (defavorizate, discriminate, marginalizate) categorii de persoane

la locul de muncă sunt, conform relatărilor tinerilor (din ce au văzut personal sau

au auzit de la alţii), sunt persoanele cu handicap (47%), tinerii (46%) şi bătrânii

(43%). Alte categorii defavorizate, se pare, sunt săracii (40%), urmate de

persoanele de la ţară (37%) şi de femei (36%). De asemenea, 33% dintre tineri au

observat sau au auzit de la apropiaţi că ţiganii suferă din cauza defavorizării la

locul de muncă.

37

Grafic 11.

4,8 17,8 25 52,4

5,2 21,8 31,8 41,2

25,5 30 16,8 27,7

35 25,3 13,2 26,5

38,3 25 13,8 22,9

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

Cunoasterea Contractului Colectiv

de Munca la nivel national

Cunoasterea Codului Muncii

Cunoasterea Contractului

Individual de Munca (valabil doar

pentru salariati)

Cunoasterea Fisei Postului

(valabil doar pentru salariati)

Cunoasterea Regulamentului

Intern al societatii/institutiei

(valabil doar pentru salariati)

Nivelul de informatii privind piata muncii si propriul loc de munca (%) - tineri 2008

foarte bine oarecum bine putin deloc

În probleme care privesc specificul muncii lor, tinerii sunt relativ informaţi. Astfel, 66% cunosc bine şi foarte bine regulamentul intern al instituţiei în

care îşi desfăşoară activitatea. Problematic este faptul că doar 60% cunosc bine şi foarte bine fisa postului si doar putin peste 50% au suficiente

informaţii despre prevederile propriului contract individual de muncă. In ceea ce priveşte prevederile Codului Muncii, cca. 40% dintre tineri, fie ei

salariaţi sau neangajaţi, nu le cunosc deloc, iar cca. 30% cunosc puţine lucruri din acesta. Doar cu puţin peste un sfert dintre tineri cunosc bine sau

foarte bine Codul Muncii.

38

Grafic 12.

3,15,6 22,8 34,1 34,4

3,2 8,4 22,4 33 33

3,2 9 22,3 29,6 35,9

3,7 8 19,6 28,4 40,3

9 14,2 31,7 24 21,1

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

combaterea şomajului

locurile de muncă

apărarea drepturilor

salariaţilor

stimularea angajării

tinerilor

învăţământul

Multumirea fata de ceea ce fac autoritatile in diverse domenii care tin

de educatie, munca si protectie sociala (%) - tineri 2008

in mare masura in oarecare masura in masura potrivita in mica masura deloc

Mulţumirea tinerilor faţă de politica autorităţilor în domeniul educaţiei şi muncii este foarte scăzută. Doar în ceea ce priveşte învăţământul,

constatăm un oarecare echilibru al părerilor, cei mai mulţi (32%) fiind mulţumiţi într-o măsură medie şi doar 21% fiind total nemulţumiţi. În rest,

tinerii sunt, în general, fie nemulţumiţi, fie total nemuţumiţi, mai ales în ceea ce priveşte politica în domeniul locurilor de muncă şi a combaterii

şomajului (cca. două treimi nemulţumiţi şi total nemulţumiţi).

39

Grafic 13.

8,6

19,4

27,7

32

30,5

33,1

35,2

37,2

39,2

43,4

45,1

45,7

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50

Maghiarii

Homosexualii

Persoanele cu copii mici în

îngrijire

Femeile gravide

Tinerii din instituţii de ocrotire

(din case de copii)

Rromii (ţiganii)

Femeile

Persoanele de la ţară

Săracii

Bătrânii

Tinerii

Persoanele cu handicap

Categorii de persoane defavorizate la angajare sau la locul munca conform

constatarilor tinerilor, in ordinea frecventei (%) - tineri 2008

Întrebându-i pe tineri dacă au observat fenomene de defavorizare a unor categorii de persoane vulnerabile sau minoritare, se pare că cele mai afectate sunt

persoanele care datorită incapacităţii fizice de a munci (datorită handicapului sau vârstei) sunt respinse sau marginalizate de regulă la locul de muncă:

persoanele cu handicap (47%), tinerii (46%) şi bătrânii (43%). Alte categorii defavorizate, se pare, sunt săracii (40%), urmate de persoanele de la ţară (37%)

şi femeile (36%) care, probabil, datorită unei rate a angajării mai scăzute, care a afectat aceste categorii, sunt respinse sau marginalizate sub motivul lipsei de

experienţă. De asemenea, 33% dintre tineri au observat sau au auzit de la apropiaţi că ţiganii suferă din cauza defavorizării la locul de muncă. Mai sunt

afectate, în opinia tinerilor, femeile gravide şi persoanele cu copii mici în îngrijire (cca. 30%). În ceea ce îi priveşte pe homosexuali, în ciuda vizibilităţii lor

mai reduse, se poate vorbi totuşi de o pondere semnificativă dintre tineri (20%) care atestă defavorizarea lor la locul de muncă.

40

3. MOBILITATEA OCUPAŢIONALĂ. DIFICULTĂŢI

ÎNTÂMPINATE PE PIAŢA MUNCII LA ANGAJARE

Tinerii se caracterizează pe ansamblu printr-o mobilitate crescută pe piaţa muncii:

peste jumătate dintre tineri (55%) stau maxim 3 ani, în medie, la un loc de muncă,

faţă de tinerii statornici (15%), care stau în medie cel puţin 6 ani.

Experienţele de căutare a unui loc de muncă pe piaţa muncii sunt împărţite în mod

egal: 50% dintre tineri şi-au găsit fără dificultăţi un nou loc de muncă sau nici nu

au căutat, în timp ce 50% şi-au găsit un loc de muncă cu o oarecare dificultate.

Cei mai afectaţi tineri de fenomenul căutării prelungite (de peste 6 luni) a unui loc

de muncă sunt:

- tinerii căsătoriţi (31%) faţă de doar 25% cei necăsătoriţi,

- femeile (30%) faţă de doar 24% bărbaţi,

- tinerii din oraşele mici, sub 30 mii locuitori (43%), comparativ de pildă cu

17 % tineri din oraşele „mari” (având peste 200 mii locuitori),

- tinerii din alte regiuni, faţă de tinerii din Bucureşti şi din zonele limitrofe

acestuia,

- tinerii cu studii „medii” (liceale, profesionale sau 10 clase), faţă de tinerii

fie cu un nivel scăzut de studii (maxim 7 clase), fie cu un nivel ridicat

(studii superioare),

- rromii (ţiganii) în proporţie de 50%, faţă de români în proporţie de doar

23%.

41

Grafic 14.

22,5

33,729,3

6,18,5

0

5

10

15

20

25

30

35

Nestatornici (sub 1

an in medie la un loc

de munca)

Intre 1 si 3 ani in

medie la un loc de

munca

Intre 3 si 6 ani in

medie la un loc de

munca

Intre 6 si 8 ani in

medie la un loc de

munca

Statornici (peste 8

ani in medie la un

loc de munca)

Statornicia la locul de munca (durata medie petrecuta la un loc de munca) (%) -

tineri care au avut cel putin un loc de munca, 2008

Curba statorniciei la locul de muncă ne indică faptul că tinerii se caracterizează pe ansamblu printr-o mobilitate crescută pe piaţa muncii. Astfel,

34% din tineri stau cam între 1 an şi 3 ani la un loc de muncă, iar peste jumătate dintre ei (cca. 55%) stau maxim 3 ani la un loc de muncă. O

pondere redusă a tinerilor pot fi consideraţi ca statornici: 8,5% stau peste 8 ani la acelaşi loc de muncă, iar 15% stau cel puţin 6 ani.

42

Grafic 15.

tineri in general

50,3%

tineri 15-24 ani

39,4%

tineri 25-35 ani

63,2%

0 10 20 30 40 50 60 70

Rata tinerilor aflati in situatia de a cauta si de a nu gasi un loc

de munca convenabil (%) - comparatie tineri in functie de

grupa de varsta, 2008

Experienţele de căutare prelungită a unui loc de muncă se regăsesc la jumătate dintre tineri, cei mai afectaţi fiind tinerii de peste 25 de ani, din

totalul cărora două treimi au avut astfel de experienţe negative pe piaţa muncii.

43

Grafic 16.

22,3 33 17 27,7

24,4 33,6 15,3 26,7

20,6 32,3 18,4 28,7

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

tineri in general

tineri intre 15 si 24 ani


Durata gasirii unui loc de munca (%) - comparatie tineri in

functie de grupa de varsta, 2008

Pe o perioada mai mica de o luna Intre 1 si 3 luni

Intre 3 si 6 luni Pe o perioada mai lunga de 6 luni

În funcţie de perioada de căutare, se poate constata că peste un sfert dintre tinerii cu dificultăţi în a găsi un loc de muncă convenabil (cca. 28%) au stat în

aşteptare peste 6 luni, faţă de 22% care şi-au găsit serviciu în maxim 1 lună. Comparând compoziţia pe grupe de vârstă, nu se pot identifica diferenţe

majore între experienţele de căutare a unui loc de muncă ale tinerilor de 15 până la 24 de ani şi, respectiv, cei de 25 până la 35 de ani.

44

Grafic 17.

26,5 31,5 16,7 25,3

19 33,5 16,5 31

0 20 40 60 80 100

necasatoriti

casatoriti

Durata gasirii unui loc de munca (%) - comparatie tineri

in functie de starea civila, 2008



În funcţie de starea civilă, se poate constata că tinerii căsătoriţi sunt mai dezavantajaţi pe piaţa muncii, faţă de cei necăsătoriţi. Astfel, cei căsătoriţi sunt

mai expuşi la riscul de a căuta pe o perioadă mai mare de 6 luni un loc de muncă convenabil (31%) faţă de doar 25% cei necăsătoriţi. Acest fenomen nu

este generat de diferenţele de vârstă existente în medie între cei căsătoriţi şi necăsătoriţi (aşa cum arătam în graficul 16), ci se explică, probabil, prin

mobilitatea mai redusă a celor căsătoriţi şi prin toleranţa mai scăzută la oferta locurilor de muncă, faţă de cei necăsătoriţi.

45

Grafic 18.

26,3 30,7 19 24

19,2 35 15,4 30,4

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

sex masculin

sex feminin

Durata gasirii unui loc de munca (%) - comparatie tineri in functie

de gen, 2008



Diferenţele în funcţie de sex, în ceea ce priveşte căutarea şi găsirea unui loc de muncă, sunt semnificative. După cum se poate observa, bărbaţii îşi

găsesc un loc de muncă convenabil într-un interval de timp mai scurt în medie decât femeile: 26% în mai puţin de o lună, faţă de doar 19% femei; 57%

în maxim 3 luni, faţă de doar 54% femei; 76% în maxim 6 luni, faţă de doar 70% femei.

46

Grafic 19.

25,9 38,4 18,7 17

20,5 34,7 18,3 26,5

18,2 27,2 23,6 31

22 25,4 10 42,6

22 33,3 16 28,7

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

orase de peste 200 mii

locuitori

orase intre 100 si 200 mii

locuitori

orase intre 30 si 100 mii

locuitori

orase sub 30 mii locuitori

comune, sate

Durata gasirii unui loc de munca (%) - comparatie tineri in functie de

marimea si tipul localitatii, 2008



Urmărind durata găsirii unui loc de muncă în funcţie de tipul şi de mărimea localităţii, se poate observa că localităţile cu cele mai mari dificultăţi din acest

punct de vedere sunt localităţile urbane de dimensiuni reduse. Astfel, 43% dintre tinerii din oraşele mici (sub 30 mii locuitori) au căutat un loc de muncă

convenabil mai mult de 6 luni, faţă de 26-31% tineri din oraşele aşa-zis „medii” (între 30 mii şi 200 mii locuitori) şi faţă de doar 17% dintre tinerii din oraşele

„mari” (având peste 200 mii locuitori). Mediul rural nu este totuşi la fel de afectat de „şomajul” prelungit precum oraşele mici, datorită probabil faptului că

locuitorii din rural sunt mai puţin pretenţioşi şi dispuşi, în mai mare măsură, să se angajeze în activităţi slab calificate.

47

Grafic 20.

44,7 31 13,8 10,5

29,4 36,7 11,2 22,7

26,6 23,4 16,6 33,4

24,7 27,4 15,3 32,6

18 36,7 24,8 20,5

17 26,4 17 39,6

12,7 36,4 12,7 38,2

4 48 24 24

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

Mun. Bucuresti

Muntenia

Banat

Moldova

Ardeal

Oltenia

Crisana-Maramures

Dobrogea

Durata gasirii unui loc de munca (%) - comparatie tineri in functie de

regiunea istorica, 2008



Urmărind situaţia pe regiuni istorice, se poate constata cu uşurinţă că zona Mun. Bucureşti şi regiunea Muntenia (mai ales zona care gravitează în jurul

capitalei) sunt cel mai puţin afectate de fenomenul căutării prelungite a unui loc de muncă, în comparaţie de pildă cu Moldova, Oltenia, Banat sau

Crişana-Maramureş, unde găsirea unui loc de muncă convenabil necesită o durată, în medie, mai îndelungată.

48

Grafic 21.

16,6

25

16,4

42

29,5

30,5

13,7

26,3

16,1

40,8

17,3

25,8

21,1

34,7

17,2

27

21,4

39,3

17,9

21,4

24,4

26,8

19,5

29,3

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

maxim 7

clase

8-10 clase profesionala liceu postliceala studii

superioare


functie de nivelul scolarizarii, 2008



După nivelul şcolarizării, putem constata că, în medie, te poţi angaja mai rapid (până în trei luni) dacă beneficiezi de studii liceale, profesionale

sau 10 clase, faţă de situaţia în care fie ai un nivel foarte scăzut de studii (maxim 7 clase), fie dimpotrivă ai un nivel de studii ridicat (studii

superioare). Riscurile cele mai ridicate la angajare le au, totuşi, cei cu maxim 7 clase, din care 42% şi-au găsit un loc de muncă convenabil (dacă

şi-au găsit!) pe o perioadă mai lungă de 6 luni.

49

Grafic 22.

27,4 33,2 16,4 23

15,4 23,1 30,8 30,7

16,6 16,6 16,6 50,2

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

romani

maghiari

tigani (rromi)


functie de etnie, 2008



În funcţie de etnie, cei mai afectaţi de fenomenul găsirii dificile a unui loc de muncă sunt ţiganii: 50% dintre aceştia îşi găsesc într-o perioadă mai lungă de 6

luni, faţă de 23% (de două ori mai puţini) români. Maghiarii îşi găsesc mai greu un loc de muncă convenabil într-o perioadă scurtă (maxim 1 lună), însă

reuşesc în proporţie de 70% să-şi găsească în maxim 6 luni.

50

4. MOBILITATEA INTERGENERAŢIONALĂ ÎN FUNCŢIE DE

NIVELUL DE EDUCAŢIE

Comparând nivelul de şcolarizare al tatălui cu cel al fiului, se constată că două

treimi din tineri (68,7%) au un grad de educaţie superior părinţilor lor, 22,6%

dintre tineri (1 din 5) au acelaşi nivel de studii şi doar 8,7% (mai puţin de o

zecime) din populaţia tânără poate fi caracterizată prin mobilitate educaţională în

sens descendent (au un grad de educaţie inferior tatălui).

Dacă vom clasifica nivelul de educaţie al tatălui/fiului în două categorii („maxim

10 clase sau profesionala” respectiv „minim liceul”), rezultă următoarea situaţie:

%

Nivel de educaţie fiu

maxim 10 clase

sau profesionala minim liceul

Niv

el e

du

caţi

e ta

tă

max

im 1

0

clas

e sa

u

pro

fesi

on

al

a

I. II.

57 28,5 28,5

min

im

lice

ul

III. IV.

43 2,5 40,5

31 69 100,0

Rezultă că tinerii a căror tată are maxim 10 clase sau profesionala au 50% şanse

(28,5% împărţit la 57%) pentru a accede la un nivel de educaţie superior, pe când

şansa tinerilor a căror tată are minim liceul în a avea cel puţin un nivel de educaţie

egal cu al tatălui este de 94% (40,5% împărţit la 43%)

Constatăm, de asemenea, că majoritatea tinerilor care au minim liceul provin, în

proporţie de 60% (40,5% împărţit la 69%), din părinţi cu un nivel de şcolarizare

similar, în timp ce tinerii care au maxim 10 clase sau profesională provin în

proporţie de 92% (28,5% împărţit la 31%) din părinţi cu acelaşi nivel de educaţie,

indicând un oarecare grad de conservatorism social.

51

Grafic 23.

68,7 22,6 8,7

0 20 40 60 80 100

1

Mobilitatea intergenerationala (nivelul de scolarizare al tanarului in

raport cu nivelul de scolarizare al tatalui) (%),

numai tineri intre 25 si 35 de ani, 2008

mobilitate ascendenta lipsa mobilitate mobilitate descendenta

Comparând nivelul de şcolarizare al tatălui cu cel al fiului, se constată că, la cel puţin două treimi din tineri (68,7%),

putem vorbi de un progres de ordin educaţional şi, implicit, profesional, deci de o mobilitate ascendentă. Doar 22,6%

dintre tineri (1 din 5) au urmat pînă acum acelaşi nivel de studii cu al tatălui lor şi numai 8,7% (mai puţin de o

zecime) din populaţia tânără poate fi caracterizată prin mobilitate în sens descendent.

Analiza s-a realizat doar pentru tinerii între 25 şi 25 de ani, la o vârstă la care şi-au finalizat de regulă studiile.

52

5. STRUCTURA OCUPAŢIONALĂ A TINERILOR

Definiţii:

Populaţia ocupată cuprinde, conform perspectivei noastre, persoanele care

desfăşoară activităţi economice remunerate şi constante:

- salariaţii,

- agenţii economici independenţi (lucrătorii pe cont propriu şi patronii),

- elevii, studenţii şi pensionarii care au o activitate secundară remunerată.

Populaţia subocupată cuprinde, conform perspectivei noastre, persoanele care

desfăşoară exclusiv activităţi economice neremunerate sau exclusiv activităţi

inconstante ori sezoniere:

- agricultorii în gospodăria proprie şi casnicele,

- lucrătorii cu ora sau cu ziua.

Populaţia şomeră cuprinde, conform perspectivei noastre, persoanele fără niciun

loc de muncă aflate în căutarea unui loc de muncă, indiferent că sunt şomeri

înregistraţi sau neînregistraţi.

Populaţia activă economic reprezintă reuniunea dintre populaţia ocupată,

populaţia sub-ocupată şi populaţia şomeră, cuprinzând:

- salariaţii,

- agenţii economici independenţi (lucrătorii pe cont propriu şi patronii),

- elevii, studenţii şi pensionarii care au o activitate secundară remunerată,

- agricultorii în gospodăria proprie şi casnicele,

- lucrătorii cu ora sau cu ziua,

- şomerii.

Populaţia inactivă economic cuprinde restul populaţiei:

- elevi şi studenţi fără ocupaţie secundară,

- alţi inactivi fără ocupaţie secundară (pensionari, persoane fără ocupaţie şi care

nu îşi caută de lucru).

53

Comentarii:

Din totalul tinerilor, două treimi (67%) sunt activi economici, iar o treime (33%)

sunt elevi, studenţi şi alte persoane inactive.

Rata salariaţilor este de 40% din totalul populaţiei sau 60% din totalul populaţiei

active, iar rata agenţilor economici independenţi este de 6% din tineri sau 14% din

totalul tinerilor activi.

Foarte mulţi tineri activi sunt subocupaţi (semiocupaţi) în activităţi fie

neremunerate (agricultori, casnice), fie inconstante (lucrători cu ora sau cu ziua):

12% din total sau 18% din totalul populaţiei active (ceea ce reprezintă cam 1 din 5

tineri, marea majoritate fiind din mediul rural)

Şomerii reprezintă 6% din totalul tinerilor sau, raportat la tinerii activi, afectează

aproape o zecime din aceştia (9,4%).

Elevii şi studenţii cu activitate secundară reprezintă 3% din totalul tinerilor (sau

8,5% – mai puţin de o zecime – din totalul elevilor şi studenţilor). În total, 15%

dintre tineri sunt implicaţi cel puţin în două activităţi economice aducătoare de

venituri, având una sau mai multe activităţi secundare, pe lângă cea de bază.

Comparând ratele ocupării, raportat la populaţia activă, pe grupele de vârstă: 15 –

24 ani, respectiv 25 – 35 ani, vom constata unele diferenţe seminficative, în

favoarea segmentului de vârstă superior:

- 50% dintre tinerii activi între 15 şi 24 de ani sunt salariaţi, faţă de 66% cei între

25 şi 35 de ani;

- 12% sunt agenţi economici independenţi dintre tinerii activi între 15 şi 24 de ani,

faţă de 15% cei între 25 şi 35 de ani;

- de două ori mai mulţi (15%) sunt şomeri, dintre tinerii activi între 15 şi 24 de

ani, faţă de doar 6,2% cei între 25 şi 35 de ani.

54

Grafic 24.

Structura ocupationala detaliata (%) - tineri 2008

Alti inactivi (fara

ocupatie si

pensionari)

1%

Inactivi (elevi si

studenti fara

activitate secundara)

32%

Elevi si studenti cu

activitate economica

secundara

3%

Someri (persoane

fara ocupatie care isi

cauta de lucru)

6%

Persoane sub-

ocupate (agricultori,

casnice, lucratori cu

ora/ziua)

12%

Agenti economici

independenti (patroni,

lucratori pe cont

propriu)

6%

Salariati

40%

Structura ocupationala restransa (%) - tineri 2008

Activi

economic

(inclusiv

someri)

67%

Inactivi

economic

(elevi,

studenti, alti

inactivi)

33%

Din totalul tinerilor între 15 şi 35 de ani, două treimi (67%) sunt activi economici, iar o treime (33%) sunt elevi, studenţi şi alte persoane inactive. Rata

salariaţilor este de 40%, iar agenţii economici independenţi pe de o parte şi şomerii pe de altă parte reprezintă fiecare 6% din totalul tinerilor (sau 9% din totalul

persoanelor active). Foarte mulţi tineri activi sunt subocupaţi (semiocupaţi) în activităţi fie neremunerate, fie în activităţi economice inconstante (12% din total).

Elevii şi studenţii cu activitate secundară reprezintă 3% din totalul tinerilor (sau 8,5% – mai puţin de o zecime – din totalul elevilor şi studenţilor).

55

Grafic 25.

Structura ocupationala detaliata (%) -

numai tinerii intre 15 si 24 de ani, 2008

Salariati

21%

Elevi si studenti cu

activitate economica

secundara

5%

Someri (persoane

fara ocupatie care isi

cauta de lucru)

6%

Persoane sub-

ocupate (agricultori,

casnice, lucratori cu

ora/ziua)

8%

Alti inactivi (fara

ocupatie si,

pensionari)

1%

Inactivi (elevi si

studenti fara

activitate secundara)

55%

Agenti economici

independenti

(patroni, lucratori pe

cont propriu)

4%

Structura ocupationala restransa (%) - numai

tinerii intre 15 si 24 de ani, 2008

Inactivi

economic

(elevi,

studenti, alti

inactivi)

57%

Activi

economic

(inclusiv

someri)

43%

În rândul tinerilor între 15 şi 24 de ani, predomină persoanele inactive (57%), în timp ce doar 1 din 5 tineri sunt salariaţi. Rata şomerilor rămâne aceeaşi, ca

şi în cazul tinerilor în general (6%), dar dacă raportăm la totalul persoanelor active, vom avea o rată a şomajului de aproape 14%, faţă de doar 9% în cazul

tinerilor în general.

56

Grafic 26.

Structura ocupationala detaliata (%) -


Inactivi (elevi si

studenti fara activitate

secundara)

2%Alti inactivi (fara

ocupatie si pensionari)

2%

Someri (persoane fara

ocupatie care isi cauta

de lucru)

6%

Persoane sub-ocupate

(agricultori, casnice,

lucratori cu ora/ziua)

17%

Agenti economici

independenti (patroni,

lucratori pe cont

propriu)

9%

Salariati

64%

Structura ocupationala restransa (%) -


Inactivi

economic

(elevi,

studenti, alti

inactivi)

4%

Activi

economic

(inclusiv

someri)

96%

În cazul tinerilor între 25 şi 35 de ani, marea majoritate (96%) sunt activi economic, dintre care două treimi (64%) sunt salariaţi. Deşi rata şomerilor rămâne

constantă de 6%, ea este semnificativ mai scăzută decât în cazul segmentului inferior de vârstă dacă raportăm la totalul persoanelor active: 6,3% rata

şomajului la tinerii între 25 şi 35 ani, faţă de 14% în cazul tinerilor între 15 şi 24 de ani. Creşte, în schimb, rata agenţilor economici independenţi, însă rata

subocupaţilor (raportat la populaţia activă) nu se modifică, menţinându-se în jur de 17-18%.

57

Grafic 27.

9,4

18

14

15,1

59,5

0 10 20 30 40 50 60

Rata ne-ocupatilor (someri

nu neaparat inregistrati)

Rata sub-ocupatilor

(agricultori, casnice,

lucratori cu ora/ziua)

Rata patronilor si

lucratorilor pe cont propriu

(atat ca ocupatie principala,

cat si secundara)

Rata tinerilor implicati in

activitati economice

secundare

Rata salariatilor

Caracteristici ocupationale (%) - tineri 2008 (ponderea este calculata din totalul populatiei active)

Raportat la totalul persoanelor active economic, rezultă că salariaţii reprezintă doar 60% din activi. În schimb, o mare pondere este reprezentată de

populaţia semi-ocupată (sub-ocupată) în activităţi gospodăreşti sau activităţi inconstante: cca 18%, ceea ce reprezintă cam 1 din 5 tineri, marea majoritate

fiind din mediul rural. Şomerii reprezintă aproape o zecime din populaţia tânără activă (9,4%). Îmbucurător este faptul că 14% dintre tinerii activi sunt

agenţi economici independenţi, iar 15% dintre tineri sunt implicaţi cel puţin în două activităţi economice aducătoare de venituri, având una sau mai multe

activităţi secundare, pe lângă cea de bază.

58

Grafic 28.

14,8

6,2

17,7

17,5

12

14,8

19,5

12,4

48,3

66

0 10 20 30 40 50 60 70

Rata ne-ocupatilor (someri nu

neaparat inregistrati)

Rata sub-ocupatilor (agricultori,

casnice, lucratori cu ora/ziua)

Rata patronilor si lucratorilor pe

cont propriu (atat ca ocupatie

principala, cat si secundara)

Rata tinerilor implicati in activitati

economice secundare

Rata salariatilor

Caracteristici ocupationale (%) -

comparatie tineri in functie de grupa de varsta 2008 (ponderea este calculata din totalul populatiei active pe fiecare segment de varsta)

tineri intre 15 si 24 ani tineri intre 25 si 35 ani

Dacă vom compara ratele ocupării, raportat la populaţia activă, pe cele două grupe de vârstă, vom constata unele diferenţe seminficative, în favoarea tinerilor

între 25 şi 35 de ani. Astfel, doar jumătate dintre tinerii activi între 15 şi 24 de ani sunt salariaţi, faţă de două treimi cei între 25 şi 35 de ani; doar 12% sunt

agenţi economici independenţi din prima grupă de vârstă faţă de 15% din cea de-a doua. În plus, şomajul este de cel puţin două ori mai ridicat la primul segment

de vârstă (aproape 15%), comparativ cu cel de-al doilea (6,2%). În schimb, rata semi-ocupaţilor rămâne constantă, iar tinerii între 15 şi 24 de ani sunt mult mai

dispuşi să se implice în activităţi suplimentare (paralele) – cca. 20%, faţă de doar 12,4% cei între 25 şi 35 de ani.

59

6. STRUCTURA PROFESIONALĂ A TINERILOR SALARIAŢI

Cel mai bine reprezentate categorii de salariaţi sunt: muncitorii (27% din totalul

salariaţilor), urmaţi la mică distanţă de angajaţii cu studii superioare & funcţionari

publici & personalul didactic (25%). O pondere importantă – cca. o cincime din

salariaţi – o reprezintă lucrătorii în servicii şi comerţ (18,7%), respectiv

funcţionarii cadre medii (12,4%). Alţi 6,5% sunt maiştrii sau tehnicieni. Doar

3,5% reprezintă salariaţi cu atribuţii de management (şefi serviciu, manageri,

ofiţeri sau demnitari).

Femeile ocupă funcţii mai prestigioase, în medie, decât bărbaţii: 30% femei

angajate cu studii superioare & funcţionari publici & personal didactic, faţă de

doar 20% din totalul bărbaţilor salariaţi. La fel se întâmplă în cazul tinerilor cu

vârste de 25 de ani şi peste, comparativ cu segmentul de vârstă inferior sau în

cazul tinerilor din mediul urban, faţă de cei din mediul rural.

Tinerii care au terminat un liceu au şanse destul de mari pentru a lucra ca

muncitori (28%) sau, cel mai probabil, să lucreze în servicii şi comerţ (31%).

Doar o zecime dintre ei pot aspira la statutul de funcţionari cadre medii, iar alţi

13% la statutul de cadre didactice sau funcţionari publici.

Cele mai mari şanse pentru a lucra ca funcţionari cadre medii le au tinerii cu studii

postliceale. În schimb, dintre tinerii cu studii superioare, două treimi acced la

profesii corespunzătoare nivelului lor de şcolarizare (67%).

Domeniul dominant în care tinerii îşi desfăşoară activitatea îl reprezintă sectorul

terţiar: comerţ şi servicii (un sfert din tinerii salariaţi).

După sectorul de desfăşurare a activităţii, mai mult de două treimi dintre tineri

(68%) lucrează în sectorul privat, faţă de doar 32% care îşi desfăşoară activitatea

în sectorul public sau semi-public.

60

Grafic 29.

27

6,4

18,7

12,4

25

3,57

0

5

10

15

20

25

30

Muncitori Maistri, tehnicieni,

operatori masini,

soferi

Lucratori in servicii,

comert, paza

Functionari cadre

medii

Angajati cu studii

superioare,

functionari publici,

personal didactic

Sefi serviciu,

manageri, ofiteri,

demnitari

Alte profesii

Structura profesionala a salariatilor (%) - tineri 2008

În urma diviziunii statutului profesional al salariaţilor pe 6 categorii, în funcţie de nivelul de calificare şi de prestigiul social, a reieşit că cel mai bine

reprezentate categorii de salariaţi sunt: muncitorii (27% din totalul salariaţilor), urmaţi la mică distanţă de angajaţii cu studii superioare & funcţionari publici

& personalul didactic (25%). O pondere importantă – cca. o cincime din salariaţi – o reprezintă lucrătorii în servicii şi comerţ (18,7%), respectiv funcţionarii

cadre medii (12,4%). Alţi 6,5% sunt maiştrii sau tehnicieni şi numai 3,5% reprezintă salariaţi cu atribuţii de management (şefi serviciu, manageri, ofiţeri sau

demnitari).

61

Grafic 30.

Structura profesionala a salariatilor (%) -

comparatie tineri in functie de grupa de varsta 2008

32,5

7,5

25

10,8

15

1,7

7,5

25

6

16

13

29

4,3

6,7

0

5

10

15

20

25

30

35


operatori masini, soferi


comert, paza

Functionari cadre medii Angajati cu studii

superioare, functionari

publici, personal

didactic

Sefi serviciu, manageri,

ofiteri, demnitari

Alte profesii

tineri intre 15 si 24 ani tineri intre 25 si 35 ani

După grupa de vârstă a salariaţilor, se observă că tinerii între 25 şi 35 de ani au profesii mai prestigioase în medie decât ceilalţi: o pondere dublă sunt

angajaţi cu studii superioare (29% faţă de 15%), respectiv au funcţii de management (4,3% faţă de 1,7%), reflectând cel mai probabil diferenţa nivelului

de şcolarizare între cele două grupe de vârstă.

62

Grafic 31.


comparatie tineri in functie de sex 2008

36,3

12,4 12

7,3

19,7

4,1

8,2

19,4

1,3

24,2

16,7

29,4

3

6

0

5

10

15

20

25

30

35

40




comert, paza

Functionari cadre

medii

Angajati cu studii


publici, personal

didactic


ofiteri, demnitari

Alte profesii

sex masculin sex feminin

După sexul respondenţilor, se observă că femeile ocupă funcţii mai prestigioase, în medie, decât bărbaţii: 30% femei angajate cu studii superioare &

funcţionari publici & personal didactic, faţă de doar 20% din totalul bărbaţilor salariaţi. De asemenea, ponderea lor este dublă în ceea ce priveşte cadrele

medii, cât şi în domeniul comerţului şi serviciilor. În schimb, aproape 2 din 5 salariaţi bărbaţi sunt muncitori faţă de doar 1 din 5 salariaţi femei.

63

Grafic 32.


comparatie tineri in functie de mediul de rezidenta 2008

22,4

6,8

15,2 15,2

30,4

46

34,2

6

23

8,2

17,1

4

7,5

0

5

10

15

20

25

30

35

40




comert, paza

Functionari cadre medii Angajati cu studii


publici, personal

didactic


ofiteri, demnitari

Alte profesii

mediu urban mediu rural

Tinerii din mediul urban ocupă funcţii mai prestigioase decât cei din mediul rural: 30% din salariaţii orăşeni sunt angajaţi cu funcţii superioare &

funcţionari publici & personal didactic faţă de doar 17% tineri de la ţară, iar 15% sunt funcţionari cadre medii faţă de doar 8%. În schimb, persoanele din

mediul rural lucrează în mai mare măsură ca muncitori (34%) sau ca lucrători în servicii şi comerţ (23%), poziţii care presupun un grad de calificare scăzut:

în total 57% dintre tinerii din mediul rural.

64

Grafic 33.


comparatie tineri in functie de nivelul scolarizarii 2008

100

12

13

35,6

20,3

4,3

11,5

41,2

15,7

13

23,5

67,2

7,6 8,8 7,8

3,6

14,7

28,2

50

61

1,4

8,4

11,8

31,3

1,4

2,4 4,3

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

maxim 7 clase 8-10 clase profesionala liceu postliceala studii superioare

Muncitori Maistri, tehnicieni, operatori masini, soferi

Lucratori in servicii, comert, paza Functionari cadre medii

Angajati cu studii superioare, functionari publici, personal didactic Alte profesii

După nivelul şcolarizării, se constată că o pondere importantă de 80-85% dintre tinerii cu 10 clase sau cu profesională ajung să desfăşoare activităţi mai puţin

prestigioase: muncitori sau lucrători în comerţ şi servicii. În schimb, tinerii cu liceu au şi ei şanse destul de mari pentru a lucra ca muncitori (28%) sau, cel mai

probabil, să lucreze în servicii şi comerţ (31%). Doar o zecime dintre ei pot aspira la statutul de funcţionari cadre medii, iar alţi 13% la statutul de cadre didactice

sau funcţionari publici. Cele mai mari şanse pentru a lucra ca funcţionari cadre medii le au tinerii cu studii postliceale. În schimb, dintre tinerii cu studii

superioare, două treimi acced la profesii corespunzătoare nivelului lor de şcolarizare (67%).

65

Grafic 34.

4,8

0,9

1

2,5

3

3,7

4

5,3

8

11,5

12,4

16,1

26,8

0 5 10 15 20 25 30

Altele

Distributie de energie

Agricultura, silvicultura, piscicultura

Hoteluri, restaurante

Domeniu financiar-bancar

Transpoturi

IT&C

Sanatate

Educatie

Administratie publica, armata, politie, pompieri

Constructii, imobiliare

Industrie

Comert, servicii

Domeniile economiei nationale in care salariatii isi desfasoara activitatea (%) - tineri

salariati 2008

Domeniul dominant în care tinerii îşi desfăşoară activitatea îl reprezintă sectorul terţiar: comerţ şi servicii (un sfert din tinerii salariaţi). În sectorul secundar,

lucrează ca salariaţi aprox. 28% tineri (16% în industrie) şi 12% în construcţii. O zecime dintre tinerii salariaţi sunt funcţionari în administraţia publică, 8% în

educaţie şi 5% în sănătate (de regulă în sectorul de stat). În domenii de vârf, precum: IT&C şi financiar-bancar, lucrează doar 4%, respectiv 3% dintre tineri.

În sectorul primar, sunt salariaţi maxim 1%, ca pondere, din totalul tinerilor salariaţi.

66

Grafic 35.

Sectoarele de activitate in care salariatii isi desfasoara

activitatea (%) - tineri salariati 2008

Sector public

30%

Sector mixt

2%

Sector privat

68%

După sectorul de desfăşurare a activităţii, mai mult de două treimi dintre tineri (68%) lucrează în sectorul privat, faţă de doar 32% care îşi desfăşoară

activitatea în sectorul public sau semi-public.

67

Grafic 36.

27,129,4

11,2 9,2

18,1

0

5

10

15

20

25

30

Sub 10 angajati Intre 10 si 50 de

angajati

Intre 51 si 100 de

angajati

Intre 101 si 250

de angajati

Peste 250 de

angajati

Marimea intreprinderii/institutiei in care salariatii isi desfasoara activitatea (%) -

tineri salariati 2008

Tinerii lucrează de regulă în firme mici (microîntreprinderi): 27%, respectiv în firme între 10 şi 50 angajaţi: 30%. O pondere importantă de

20% dintre tineri lucrează, totuşi, în firme de talie mare, cu peste 250 de angajaţi.

68

7. CONDIŢIILE DE LUCRU ALE TINERILOR SALARIAŢI.

SATISFACŢIA MUNCII

În ceea ce priveşte legalitatea raporturilor de muncă, constatăm că doar 80%

dintre tineri lucrează ca salariaţi în condiţii legale, în timp ce 6% dintre tineri

lucrează fără contract, iar în cazul altor 17%, condiţiile contractuale legate de

salariu nu sunt respectate. Domeniile cele mai afectate de economia „gri” şi

„neagră” sunt în ordine: transporturi, hoteluri & restaurante, construcţii, comerţ &

servicii.

Câştigurile salariale ale tinerilor pot fi caracterizate ca fiind modeste. În medie, un

tânăr din 5 tineri câştigă mai puţin de 177 euro lunar, iar trei din cinci tineri

câştigă sub 265 euro pe lună. În schimb, doar unul din zece tineri câştigă peste

440 euro lunar.

Comparând câştigurile pe categorii socio-demografice, rezultă următoarele

tendinţe:

- ponderea bărbaţilor care câştigă peste 265 euro lunar (1000 RON) este de două

ori mai mare decât ponderea femeilor,

- unul din doi tineri din mediul urban câştigă peste 265 euro (1000 RON) lunar

faţă de doar unul din trei tineri din mediul rural,

- 3 din 5 tineri cu studii superioare câştigă peste 265 euro (1000 RON) lunar, faţă

de doar 2 din 5 tineri cu postliceală sau cu şcoală profesională, aflaţi în aceeaşi

situaţie. Afectaţi de salarii scăzute sunt mai ales tinerii care au maxim 10 clase

(doar un sfert dintre ei câştigă peste 265 euro lunar), dar şi cei care au absolvit

liceul (doar o treime au peste 265 euro lunar), având salarii mai mici în medie

decât cei cu profesională,

- jumătate dintre angajaţii cu studii superioare şi dintre maiştrii-tehnicienii au

salarii mai mari de 265 euro (1000 RON) lunar, faţă de lucrătorii în comerţ şi

servicii, unde doar un tânăr din zece depăşeşte 265 euro pe lună.

69

Principalul factor de risc la locul de muncă este reprezentat de stress: 23% declară

că sunt solicitaţi nervos în mare măsură. Alţi factori de risc prezenţi sunt:

solicitări ale ochilor şi solicitările fizice (33% declară în mare şi foarte mare

măsură). Riscurile de accidentare sunt prezente, conform mărturiei celor

chestionaţi, doar la 20% dintre tineri, iar riscurile de contaminare sau intoxicare se

regăsesc la numai 13-14% din cazurile analizate.

Deşi salariul nu este un motiv de satisfacţie, tinerii se simt în general bine la

serviciu, mai ales în ceea ce priveşte relaţiile cu superiorii şi cu colegii (70%). De

asemenea, tinerii sunt mulţumiţi de activitatea pe care o desfăşoară, considerând-o

în proporţie de 62-64% corespunzătoare calificării şi adecvată nivelului lor de

cunoştinţe profesionale. Alte elemente apreciate la serviciu sunt siguranţa locului

de muncă, programul de lucru, varietatea muncii, posibilitatea de a învăţa lucruri

noi (în cazul a peste jumătate dintre subiecţi). Rata satisfacţiei este ceva mai

scăzută (sub 50% dintre tineri) în ceea ce priveşte: posibilitatea de a avea

iniţiativă şi confortul la locul de muncă. În fine, doar o treime din tineri se declară

satisfăcuţi de: şansele de promovare sau de dezvoltare a carierei (cca. 37%),

participarea la luarea deciziilor (36%) şi de aspectele salariale (doar 32%).

Curba satisfacţiei faţă de locul de muncă, obţinută prin agregarea indicatorilor de

satisfacţie, indică faptul că 7 din 10 tineri salariaţi români au mai degrabă motive

de satisfacţie faţă de locul de muncă, decât de insatisfacţie.

Pe categorii socio-demografice, putem constata că:

- satisfacţia muncii este mai mare în cazul bărbaţilor decât a femeilor,

- tinerii au o satisfacţie mai înaltă faţă de locul de muncă, cu cât au o vârstă mai

înaintată,

- tinerii din oraşe au motive mai multe de satisfacţie decât cei din mediul rural,

- satisfacţia profesională a middele- şi top-managerilor tinde spre maxim, în timp

ce cele mai scăzute grade de satisfacţie se întâlnesc la lucrătorii din servicii,

comerţ şi la muncitori.

70

Grafic 37.

Norma de lucru a salariatilor (%) - tineri salariati 2008

Fractiune de

norma

5%

Norma intreaga

(8 ore)

95%

Marea majoritate a tinerilor care sunt salariaţi, ca activitate principală, lucrează cu normă întreagă, faţă de doar 5% tineri salariaţi care lucrează cu fracţiune de normă.

71

Grafic 38.

Legalitatea relatiilor de munca (%) - tineri salariati 2008

Lucreaza fara contract

("la negru")

6%

Lucreaza cu contract,

dar salariul real este

mai mare decat cel

mentionat in contract

(economia "gri")

17%

Lucreaza cu contract, in

conditii normale

77%

În ceea ce priveşte legalitatea raporturilor de muncă, se observă că doar 8 din 10 tineri lucrează ca salariaţi în condiţii legale, în timp ce 6% dintre tineri

lucrează fără contract, iar în cazul altor 17%, condiţiile contractuale legate de salariu nu sunt respectate. Domeniile cele mai afectate de economia „gri” şi

„neagră” sunt în ordine: transporturi, hoteluri & restaurante, construcţii, comerţ & servicii.

72

Grafic 39.

Durata contractului de munca (%) - tineri salariati 2008

Angajati pe

perioada

determinata

15%

Angajati cu

contract

suspendat

1%

Angajati pe

perioada

nedeterminata

84%

Din totalul angajaţilor, 84% lucrează pe perioadă nedeterminată, în timp ce numai 15% lucrează pe o perioadă determinată.

73

Grafic 40.

1,5

20,7

36,8

15,9

12,3

8,4

0,6 1,42,4

0

5

10

15

20

25

30

35

40

Salariu sub 2

RON pe ora

Peste 16

RON pe ora

Distributia salariului mediu orar (%) - tineri salariati 2008

Curba salariului mediu orar este una înclinată spre valoarea inferioară a intervalului, indicând o rată crescută a celor cu venituri modeste. Astfel, 22%

tineri câştigă mai puţin de 4 RON pe oră, reprezentând un salariu total lunar de maxim 672 RON, în timp ce 60% (mai mult de jumătate) dintre tineri

câştigă sub 6 RON pe oră, reprezentând maxim 1000 RON (265 euro) pe lună. Doar 13% (aproape o zecime dintre ei) câştigă un salariu minim orar de

10 RON pe oră, reprezentând un minim lunar de 1680 RON (aproximativ 440 euro).

74

Grafic 41.

5,39,6

37,1

63,9

46,2

22,9

4,5 36,8

0,60

10

20

30

40

50

60

70

Sub 3 RON pe ora Intre 3 si 6 RON pe

ora

Intre 6 si 12 RON

pe ora

Intre 12 si 15 RON

pe ora

Peste 15 RON pe

ora

Salariul mediu orar (%) - distributia tinerilor salariati in functie de sex, 2008

sex masculin sex feminin

Comparând câştigurile pe sexe, se constată că bărbaţii câştigă în medie mai mult decât femeile. Astfel, doar 26,5% (un sfert) dintre femei câştigă peste 6

RON pe oră (adică peste 1000 RON lunar) faţă de mai mult de jumătate dintre bărbaţi (57,5%) care câştigă minim aceeaşi sumă de lei.

75

Grafic 42.

1,2

15,8

52,1 51,9

36,4

29,3

4,82,3

5,5

0,8

0

10

20

30

40

50

60


ora

Intre 6 si 12 RON pe

ora

Intre 12 si 15 RON

pe ora

Peste 15 RON pe

ora

Salariul mediu orar (%) - distributia tinerilor salariati in functie de mediul de

rezidenta, 2008

mediu urban mediu rural

Tinerii din mediul urban câştigă mai bine, în medie, decât cei din mediul rural: doar 32,4% (o treime) dintre tinerii din rural câştigă peste 6 RON pe oră

(adică peste 1000 RON lunar) faţă jumătate dintre tinerii din urban (47%) care câştigă minim aceeaşi sumă de lei.

76

Grafic 43.

20,6

11,5

8

2,4

50

55,9

50

6260

37,8

50

23,5

34,6

26

36

42,6

1,9 24

8,6

1,9 2

8,6

0

10

20

30

40

50

60

70

Sub 3 RON pe ora Intre 3 si 6 RON pe ora Intre 6 si 12 RON pe ora Intre 12 si 15 RON pe ora Peste 15 RON pe ora

Salariul mediu orar (%) - distributia tinerilor salariati in functie de nivelul de scolarizare, 2008

maxim 7 clase

8-10 clase

profesionala

liceu

postliceala

studii superioare

După nivelul şcolarizării, polarizarea veniturilor salariale este cu atât mai accentuată. Astfel 60% dintre tinerii cu studii superioare câştigă peste 1000

RON (265 euro) lunar, faţă de doar 40% tineri cu postliceală sau cu şcoală profesională, aflaţi în această situaţie. Afectaţi de salarii scăzute sunt mai

ales tinerii care au maxim 10 clase (23% câştigă peste 1000 RON lunar), dar şi cei care au absolvit liceul (doar 30% au peste 1000 RON lunar), având

salarii mai mici în medie decât cei cu profesională.

77

Grafic 44.

7,45,9

18

3,1

53,2

41,2

72

62,5

46,8

36,2

52,9

8

25

43,5

2,1

6,3 6,5

1,1 2 3,1 3,2

0

10

20

30

40

50

60

70

80


Salariul mediu orar (%) - distributia tinerilor salariati in functie de profesie, 2008

muncitor

maistru, tehnician, oprator masini, sofer

lucrator in servicii, comert, paza

functionar cadru mediu

angajat cu studii superioare, functionar

public, personal didactic

În funcţie de profesie, situaţia salarială cea mai bună, la egalitate, o au angajaţii cu studii superioare şi maiştrii-tehnicienii (53% câştigă cel puţin 1000 RON

lunar), cu o situaţie mai favorabilă în dreptul celor cu studii superioare în ceea ce priveşte veniturile de peste 2000 RON lunar, reprezentând 10% din

ponderea acestora. Pe locul al treilea în topul salariilor, se situează muncitorii: 40% câştigă peste 1000 RON (265 euro) lunar, iar 4% câştigă peste 2000

RON lunar, urmaţi de funcţionarii cadre medii: 34% au peste 1000 RON lunar şi 9% peste 2000 RON lunar. La mare distanţă se situează lucrătorii în

servicii şi comerţ, care au în medie venituri foarte modeste: 90% câştigă sub 1000 RON lunar, faţă de doar 10% care câştigă mai mult de 1000 RON pe

lună.

78

Grafic 45.

5,4 5,4

12,5

67,7

3,4

59

32,4

63,8

50

29,4

61,5

51,7

33,9

45,9

21,3

25

47,1

23,1

44,9

5,5

1,2

12,511,8

7,7

1,7

10,8

1,2

12,5

5,7

0

10

20

30

40

50

60

70


Salariul mediu orar (%) - distributia tinerilor salariati in functie de domeniul de activitate,

2008

industrie

constructii, imobiliare

comert, servicii

IT&C

administratie publica

sanatate

educatie

După domeniul de activitate, cel mai bine plătit domeniu pare a fi cel al administraţiei publice: 64,6% câştigă peste 1000 RON lunar (şi 17% peste 2000

RON lunar), urmat de construcţii şi imobiliare: 61% câştigă peste 1000 RON lunar (şi 16% câştigă peste 2000 RON lunar). În zona de vârf salarială (peste

2000 RON), cel mai bine plătiţi sunt tinerii din domeniul IT&C (25%), deşi o altă pondere importantă dintre cei care lucrează în acest domeniu câştigă mai

puţin de 1000 RON salariu lunar.

79

Grafic 46.

8,6 7,6

48,4

53,3

35,532

5,43 2,2

4,1

0

10

20

30

40

50

60


ora

Intre 6 si 12 RON

pe ora

Intre 12 si 15 RON

pe ora

Peste 15 RON pe

ora

Salariul mediu orar (%) - distributia tinerilor salariati in functie de sectorul de

activitate, 2008

sector de stat

sector privat

Pe sectoare de activitate, tinerii din sectorul de stat sunt mai bine plătiţi în medie decât cei din sectorul privat: 43% din sectorul de stat câştigă cel puţin

1000 RON (265 euro) lunar faţă de doar 39% din sectorul privat, deşi în zona de vârf salarială (a câştigurilor de peste 2500 RON lunar) situaţia se

inversează în favoarea celor care lucrează în domeniul privat.

80

Grafic 47.

15 18,5 26,7 17 22,8

24,7 20,6 22,4 16,7 15,6

24 20 23,8 18,6 13,6

38,9 15,5 21 13,3 11,3

43,4 19,7 16,3 11,6 9

56,3 16,8 12,1 6,7 8,1

56,8 17,2 13 7,2 5,8

0% 20% 40% 60% 80% 100%

stress, solicitare nervoasa

incordare a ochilor

solicitare fizica sau pozitii

incomode in timpul lucrului

conditii nefavorabile de frig,

umezeala, caldura, zgomot,

iluminat slab

risc de accidentare

risc de contaminare cu agenti

biologici patogeni

mediu toxic sau poluat, radiatii

Factori de risc la locul de munca (%) - tineri salariati 2008(stanga semnifica "deloc", dreapta semnifica "in mare masura")

Principalul factor de risc la locul de muncă este reprezentat de stress: 23% declară că sunt solicitaţi nervos în mare măsură faţă de 15% care consideră că nu

sunt afectaţi deloc de stress. Alţi factori de risc prezenţi sunt: solicitări ale ochilor şi solicitările fizice (33% declară în mare şi foarte mare măsură).

Riscurile de accidentare sunt prezente, conform mărturiei celor chestionaţi, doar la 20% dintre tineri, faţă de 63% care le consideră ca fiind minore, iar

riscurile de contaminare sau intoxicare se regăsesc la numai 13-14% din cazurile analizate.

81

Grafic 48.

31,7

32

36,2

37,2

37,4

44

48,4

48,6

51,4

52,5

54,4

54,4

55,5

62,6

64,2

70,2

70,4

0 10 20 30 40 50 60 70 80

sunt bine plătit

salariul pe care îl câştig este corespunzător cu munca depusă

pot participa la luarea deciziei

îmi oferă perspective de dezvoltare a carierei

am şanse de promovare

mediul de lucru este confortabil şi stimulativ

pot avea iniţiativă

locul de munca este aproape de casă

riscurile de accidentare sau de îmbolnăvire sunt minime

este o muncă variată şi deloc plictisitoare

îmi oferă posibilitatea de a învăţa lucruri noi

programul este satisfăcător

am siguranţa locului de muncă

postul pe care îl ocup este conform cu ceea ce ştiu să fac

îmi pot folosi capacităţile, cunoştinţele

lucrez într-un mediu colegial plăcut

mă înţeleg bine cu superiorii

Satisfactia fata de diferite aspecte legate de munca (%) - tineri salariati 2008

Deşi salariul nu este un motiv de satisfacţie, tinerii se simt în general bine la serviciu, mai ales în ceea ce priveşte relaţiile cu superiorii şi cu colegii (70%).

De asemenea, tinerii sunt mulţumiţi de activitatea pe care o desfăşoară, considerând-o în proporţie de 62-64% corespunzătoare calificării şi adecvată nivelului

lor de cunoştinţe profesionale. Alte elemente apreciate la serviciu sunt siguranţa locului de muncă şi a condiţiilor de desfăşurare a activităţii, programul

(considerat satisfăcător), varietatea muncii, posibilitatea de a învăţa lucruri noi (în cazul a peste jumătate dintre subiecţi). Rata satisfacţiei este ceva mai

scăzută (sub 50% dintre tineri) în ceea ce priveşte: distanţa locului de muncă faţă de casă, posibilitatea de a avea iniţiativă, confortul la locul de muncă. În

fine, doar o treime din tineri se declară satisfăcuţi de: şansele de promovare sau de dezvoltare a carierei (cca. 37%), participarea la luarea deciziilor (36%) şi

de aspectele salariale (doar 32%).

82

Grafic 49.

0,4 0,51,2 1,6 1,6

2,83,7

5

12,4

7,1

9

11,5

8,5

10,811,7

8

4,6

0

2

4

6

8

10

12

14

satisfactie

minima

satisfactie

maxima

Curba satisfactiei fata de munca (%) - tineri salariati 2008

Curba satisfacţiei faţă de locul de muncă, obţinută prin agregarea indicatorilor de satisfacţie, este pozitivă. Există o pondere semnificativă a

tinerilor (12,4%) care nu se simt, pe ansamblu, nici satisfăcuţi, nici nesatisfăcuţi, de locul lor de muncă. Există însă ponderi importante care se

simt mai degrabă satisfăcuţi de locul de muncă, decât nesatisfăcuţi. Astfel, dacă reunim ponderile în trei categorii principale, rezultă următorul

raport: 12,4% nu sunt nici satisfăcuţi, nici nesatisfăcuţi, 16,5% sunt mai degrabă nesatisfăcuţi, iar 71% (7 din 10 tineri) sunt mai degrabă

satisfăcuţi de locul lor de muncă.

83

Grafic 50.

32

43

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45

Tineri intre 15 si 24

de ani

Tineri intre 25 si 35

de ani

Satisfactia fata de munca in functie de grupa de varsta - tineri

2008 (-100 semnifica insatisfactie severa si 100 semnifica

satisfactie maxima)

46

33

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50

Mediu urban

Mediu rural

Satisfactia fata de munca in functie de mediul de rezidenta -

tineri 2008 (-100 semnifica insatisfactie severa si 100 semnifica

satisfactie maxima)

37

42

34 35 36 37 38 39 40 41 42

Sex feminin

Sex masculin

Satisfactia fata de munca in functie de sex - tineri salariati 2008

(-100 semnifica insatisfactie severa si 100 semnifica satisfactie

maxima)

84

Grafic 51.

14

25

33

53

68

81

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90

Muncitori


comert, paza

Maistri, tehnicieni,


Functionari cadre medii

Angajati cu studii


publici, personal didactic

Sef serviciu, manager,

ofiter, demnitar

Satisfactia fata de munca in functie de profesie - tineri 2008

(-100 semnifica insatisfactie severa si 100 semnifica satisfactie

maxima)

Dacă vom urmări gradul de satisfacţie pe categorii profesionale, vom constata că satisfacţia este direct proporţională cu prestigiul social al respectivei

categorii. După cum se poate constata, satisfacţia profesională a middele- şi top-managerilor tinde spre maxim (81 dintr-un maxim de 100), iar cea a

angajaţilor simpli cu studii superioare tinde spre 70. Cele mai scăzute grade de satisfacţie se întâlnesc la lucrătorii din servicii, comerţ şi la muncitori,

deşi şi acestea sunt pozitive (adică există mai multe motive de satisfacţie, decât de insatisfacţie).

85

8. ALTE FORME DE MUNCĂ: VOLUNTARIATUL, MUNCA IN

STRAINATATE, MUNCA PE CONT PROPRIU

Aproape o treime dintre tineri (31%) s-au implicat de-a lungul vieţii în activitatea

de ucenic sau de voluntar, în cadrul unei companii.

Alţi 13% dintre tineri (unul din zece) declară că au lucrat cel puţin o dată în

străinătate, iar 8% au iniţiat o afacere pe cont propriu.

Aproximativ 12% dintre tineri declară că intenţionează să lucreze în străinătate.

Dintre aceştia, cei mai mulţi tineri (74%) au apelat la cunoştinţe (rude, prieteni,

vecini) care lucrează deja acolo. Foarte puţini tineri, doar 12% din cei care

intenţionează să plece, au apelat la firme de intermediere şi numai 1,8% au apelat

la o instituţie a statului. Alţi 5% au apelat direct la firma angajatoare din

străinătate, iar 3,2% au căutat un job în altă ţară în presă sau pe Internet.

Rata patronilor din populaţia tânără activă este de cca. 4%. Diferenţa ratei

patronilor pe grupe de vârstă este semnificativă: doar 1,5% tineri între 15 şi 24 ani

sunt patroni sau asociaţi, faţă de peste 3 ori mai mulţi patroni cu vârste cuprinse

între 25 şi 35 de ani.

În ceea ce priveşte agenţii economici independenţi, în general (atât patroni, cât şi

lucrători pe cont propriu), constatăm similarităţi pe cele două grupe de vârstă,

apropiate de media de 14% din totalul tinerilor.

În mediul rural, constatăm de asemenea o pondere de cca. 4% a tinerilor care

declară că au o afacere. Tinerii din rural care ar dori să iniţieze o afacere sunt

interesaţi în primul rând de: finanţări (42%), dar şi de asistenţă în afaceri (31%),

training în domeniul afacerilor (30%) şi informare (28%).

86

Grafic 52

8,2

13,2

31,3

0 5 10 15 20 25 30 35

Au initiat o afacere pe

cont propriu

Au lucrat in alta tara

Au lucrat ca ucenici sau

ca voluntari intr-o

companie

Forme specifice de munca (%) - tineri 2008

După cum se poate constata, fenomenul uceniciei şi voluntariatului este foarte răspândit în rândul tinerilor, aproape o treime dintre aceştia implicându-

se în munca de ucenic sau de voluntar. Alţi 13% dintre tineri (unul din zece) declară că au lucrat cel puţin o dată în străinătate, iar 8% au iniţiat o

afacere pe cont propriu.

87

Grafic 53.

Intentii de a pleca la munca in alta tara (%) - tineri 2008

da

12%

nu

88%

88

Grafic 54.

4

1,8

3,2

5

12,3

73,7

0 10 20 30 40 50 60 70 80

alte mijloace

a apelat la o institutie a

statului

a cautat pe Internet, presa

a apelat direct la o firma

angajatoare din strainatate

a apelat la o firma de

intermediere

a apelat la alte persoane

plecate in strainatate

Instante la care tinerii au apelat pentru a pleca la munca in strainatate (%) -

tineri 2008

În general, tinerii care intenţionează să plece la muncă în străinătate apelează la cunoştinţe plecate acolo în proporţie de 74%. Puţini tineri, doar 12% din cei

care intenţionează să plece, au apelat la firme de intermediere şi numai 1,8% au apelat la o instituţie a statului. Alţi 5% au apelat direct la firma angajatoare

din străinătate, iar 3,2% au căutat un job în altă ţară în presă sau pe Internet.

89

Grafic 55.

4,2

1,5

5,5

0 1 2 3 4 5 6

tineri in general



Rata patronilor (%) - comparatie tineri in functie

de grupa de varsta 2008 (pondere din totalul populatiei active)

Diferenţa ratei patronilor pe grupe de vârstă este semnificativă: doar 1,5% tineri între 15 şi 24 ani sunt patroni sau asociaţi, faţă de peste 3 ori mai mulţi

patroni cu vârste cuprinse între 25 şi 35 de ani.

90

Grafic 56.

14

12

14,8

0 2 4 6 8 10 12 14 16

tineri in general



Rata agentilor economici independenti (lucratori pe cont

propriu + patroni) (%) - comparatie tineri in functie

de grupa de varsta 2008 (pondere din totalul populatiei active)

În ceea ce priveşte agenţii economici independenţi, în general, constatăm similarităţi pe cele două grupe de vârstă, apropiate de media de 14% din totalul tinerilor.

91

Grafic 57.

Rata agentilor independenti (%) - comparatie intre grupa de varsta 15 -

34 de ani si grupa de varsta de 35 - 64 ani, perioada 1997 - 2005

(analiza secundara)

- ponderea este calculata din totalul populatiei active

6,88,1

11 11,4

16,317,7

20,719,5

0

5

10

15

20

25

1997 2000 2003 2005

Segmentul de varsta 15 - 35 de ani Segmentul de varsta 36 - 64 de ani

Sursa primară: INSSE

Comparând rata agenţilor independenţi pe grupele de vârstă ale tinerilor, respectiv „adulţilor”, constatăm că ponderea participării celor din urmă este dublă

faţă de cea a tinerilor între 15 şi 35 de ani, cu o tendinţă slabă de apropiere a tendinţelor în 2005

Diferenţele dintre 11,4% rata agenţilor independenţi în 2005 (conform INSSE) şi 14% în 2008 (conform sondajului ANSIT) pot fi explicate prin marja de

eroare de 3%

92

Grafic 58.

Rata patronilor (%) - comparatie intre grupa de varsta 15 - 34 de ani si

grupa de varsta de 35 - 64 ani, perioada 1997 - 2005

(analiza secundara) - ponderea este calculata din totalul populatiei active

0,7

0,5

0,7

0,9

1,21,1

1,2

1,9

0

0,2

0,4

0,6

0,8

1

1,2

1,4

1,6

1,8

2

1997 2000 2003 2005

Segmentul de varsta 15 - 35 de ani Segmentul de varsta 36 - 64 de ani

Sursa primară: INSSE

Dimpotrivă, în ceea ce priveşte rata patronilor, tendinţele sunt divergente între cele două mari grupe de vârstă, în decursul anilor 2003 – 2005. Constatăm

totuşi o tendinţă de creştere de la 0,5% patroni în 2000 spre 1% în 2005.

Diferenţele dintre 1% rata patronilor în 2005 (conform INSSE) şi 4% în 2008 (conform sondajului ANSIT) pot fi explicate prin marja de eroare de 3%

93

Grafic 59.

Dorinta de a initia o afacere in mediul rural (%) - tineri din

mediul rural 2008 (analiza secundara)

Nu doreste

51%

Are deja o

afacere

4%

S-a gandit

45%

Sursa primară: Sondaj ANSIT 2008 (Timerii din mediul rural)

În mediul rural, de asemenea, constatăm o pondere de cca. 4% a tinerilor care declară că au o afacere. Din totalul tinerilor din mediul rural investigaţi,

45% dintre aceştia declară că s-au gândit la o afacere până acum, indicând un potenţial serios al manifestării fenomenului intreprenorial.

94

Grafic 60.

28,4

30,3

31

42

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45

Informare pe teme

economice si de afaceri

Formare (cursuri de

pregatire)

Asistenta in afaceri

(consultanta, consiliere)

Ajutor material, finantari,

credit

Interesul tinerilor pentru actiuni in sprijinul intreprinzatorilor

rurali (%) - tineri din mediul rural 2008 (analiza secundara)

Sursa primară: Sondaj ANSIT 2008 (Timerii din mediul rural)

Interesul tinerilor pentru acţiuni în sprijinul întreprinzătorilor se menţine, de asemenea, la cote relativ crescute, mai ales în ceea ce priveşte: finanţările

(42%), dar şi referitor la asistenţa în afaceri (31%), trainingul în domeniul afacerilor (30%) şi informarea (28%).

95

Concluzii

Prezenta cercetare este rezultatul unui mix de metode cantitative şi calitative,

documentare şi aplicative, în care ne-am propus o analiză de detaliu, realizată la scară

naţională, a potenţialului economic reprezentat de tineri, completată cu studii ce caz ale

experienţelor profesionale ale unor tineri de succes sau în plin proces de afirmare socială.

Primul aspect asupra căruia am insistat, în urma studiilor calitative documentare şi

de teren, a fost evidenţierea la superlativ a atitudinilor şi valorilor tinerilor cu privire la

viaţa profesională, carieră şi intreprenoriat, pe care le-am identificat sub denumirea

generică de « succes ». Dincolo de varietatea reprezentărilor şi atitudinilor tinerilor, am

putut reliefa patru tipuri de raportare la succes:

succesul identificat cu îndeplinirea unor obiective profesionale, afaceri sau

proiecte.

succesul interpretat ca satisfacţie subiectivă faţă de realizările personale şi lucrul

bine făcut.

succesul înţeles ca recunoaştere socială a eforturilor şi realizărilor personale.

succesul înţeles ca o valoare obiectivă, ca merit personal.

Din reprezentările tinerilor asupra propriei cariere, a reieşit că succesul nu se

reduce doar la aprecierea, recunoaşterea şi, eventual, notorietatea, pe care cineva o

primeşte din partea colectivităţii sau, cel puţin, nu la acest aspect se reduce motivaţia

cuiva de a reuşi în viaţă. Este vorba în primul rând de reuşita unui proiect de viaţă, pe

care tânărul o pune în practică şi de la care el primeşte satisfacţie. Aceasta se reflectă apoi

în feed-backul pozitiv pe care tânărul îl primeşte din partea celorlalţi, constituind un nou

impuls al dezvoltării sau chiar desăvârşirii sale într-o anumită activitate. Finalmente,

tânărul obţine maxima plenitudine atunci când îşi reprezintă realizările ca merit personal,

atribuind succesului său o valoare intrinsecă, cuprinzând: munca, talentul, seriozitatea,

profesionalismul, combativitatea, tenacitatea, moralitatea etc.: „întreprinzătorul adevărat

este cel care porneşte de jos prin forţele proprii”.

În evidenţierea carierei de succes, ne vom concentra, aşadar, pe resursele

personale intrinseci, relevante pentru fenomenul succesului privit în dinamica lui, cum ar

96

fi elementele legate de personalitatea şi biografia individuală: valori, trăsături

psihologice, aptitudini, cunoştinţe, competenţe, orientări vocaţionale, îndemânări sau

abilităţi sociale:

voinţa sau motivaţia reprezintă acea forţă interioară care îl stimulează pe tânăr să

se dedice unei anumite profesii sau cariere.

trăsăturile caracteriale generale se referă la totalitatea calităţilor umane: volitive,

emoţionale şi intelectuale, cu manifestare pregnantă şi permanentă în biografia

personalităţii: a) spiritul activ ; b) concentrarea pe un anumit scop ;

c) perseverenţa şi voinţa de a învinge ; d) iniţiativa ; e) curajul.

orientările axiologice constituie o altă categorie de resurse personale responsabile

într-un mare grad pentru reuşita în carieră., dintre care amintim: a) spiritul de

iniţiativă – însuşire vitală a unui tânăr de succes – ea este echivalentă cu

disponibilitatea de a demara acele acţiuni sociale sau economice care prezintă un

grad mediu sau înalt de complexitate şi dificultate, respectiv sunt diferite în raport

cu practicile rutiniere, obişnuite, tradiţionale ; b) spiritul de inovare reprezintă o

orientare spirituală favorabilă manifestării noului, schimbării, dezvoltării continue

şi autoperfecţionării ; c) spiritul autodisciplinei reprezintă „autoflagelarea”

zilnică, supunerea la un program foarte strict de muncă şi de acţiune.

cunoştinţele, competenţele, talentele personale şi orientările vocaţionale

constituie, de asemenea, un ingredient indispensabil al reuşitei în carieră,

cuprinzând un melanj de experienţe practice, cunoştinţe generale, cunoştinţe

specifice, abilităţi, studii, stagii de pregătire şi mai ales disponibilitate de învăţare

continuă şi de autoperfecţionare.

integrarea relaţiilor sociale în propria activitate şi carieră reprezintă o altă

condiţie a succesului, înţelegând prin acestea totalitatea resurselor umane pe care

şi le construieşte şi le menţine un individ, fie că ne referim aici la cercul familiei,

apropiaţilor, intimilor, fie la cercul mai larg, al relaţiei cu persoane bine situate

social, potenţiali parteneri, comunităţi profesionale sau de afaceri, organizaţii

nonguvernamentale sau economice.

97

Particularizând la mediul intreprenorial, se poate spune că tinerii optează astăzi

pentru afaceri chiar şi în condiţiile în care nu dispun de un capital corespunzător. Nu

întâmplător, tinerii se orientează de regulă spre sectorul serviciilor pentru clienţi

organizaţionali sau spre domenii economice de avangardă (IT, marketing, business to

business), care cer în mai mare măsură competenţe personale, intelectuale sau axiologice,

şi mai puţin resurse materiale sau privilegii politice, ca în cazul adulţilor. În acest sens,

tinerii pun foarte mult accent pe pregătirea temeinică, pe spiritul autodidact şi pe etica

lucrului bine făcut, impunând un nou dynamis al dezvoltării socio-economice şi o nouă

cultură organizaţională, construită în jurul nucleului de valori tipice pentru spritul

întreprinzător, precum: curajul, munca, seriozitatea, profesionalismul, respectul faţă de

clienţi, flexibilitatea, importanţa acordată ştiinţei şi tehnologiei, preţuirea angajatului etc.

Aceasta explică, pe de altă parte, de ce majoritatea tinerilor care conduc o afacere

au mai degrabă o atitudine minimalistă şi defensivă pe piaţă, precum: prudenţa excesivă,

teama de investiţii, de îndatorări sau chirii, neîncrederea în bănci şi în dobânzile

practicate de acestea sau chiar „tezaurizarea” unor fonduri în aşteptarea unor ocazii mari.

Chiar dacă tinerii indică, ca şi condiţii de succes în afaceri, asociativitatea cu alţi tineri,

participarea socială în cadrul comunităţilor de afaceri, menţinerea unei relaţii bune cu

presa, cu autorităţile locale sau cu băncile, în fapt, ei au o conduită mai degrabă

individualistă, axată 99% pe relaţia cu clienţii şi pe obţinerea resurselor prin mijloace

interne.

Totuşi, chiar dacă tinerii apelează în general la strategii defensive (afaceri de talie

mică, prudenţa investiţională etc.), pentru mulţi dintre ei, cea mai importantă reuşită este

să reziste pe piaţă şi să se dezvolte lent şi – în plus – „să-şi facă mâna” pentru proiectele

de afaceri de mai mare anvergură, ceea ce atestă un important potenţial întreprinzător

pentru societatea de mâine. Prin flexibilitate, prin curajul de care dau dovadă şi prin

accentul prioritar pus pe capitalul de cunoaştere, de creativitate şi de iniţiativă, tinerii vor

contribui hotărâtor la afirmarea spiritului întreprinzător în ţara noastră, sub forma unor

nuclee asociative, izolate deocamdată, dar capabile să atragă şi să dezvolte capitalul uman

tânăr.

98

Al doilea aspect asupra căruia am insistat a fost acela al oferirii unei imagini

ample şi vii, la scară naţională, a structurii şi mobilităţii ocupaţional-profesionale, a

valorilor, aspiraţiilor, capitalului de pregătire, intenţiilor, motivaţiilor, strategiilor, dar şi a

dificultăţilor tinerilor de integrare pe piaţa muncii:

Referitor la idealurile de dezvoltare ale tinerilor, constatăm că cei mai mulţi dintre

ei şi-au stabilit cel puţin un obiectiv profesional în anul următor şi, totodată, se

simt pregătiţi pentru a-şi putea împlini scopurile propuse. Dintre formele de

pregătire agreate de către tineri, predomină învăţarea realizată direct la locul de

muncă (48%) sau cea personală continuă, autodidactă (43%). O pondere mai

redusă a tinerilor au urmat o formă de şcolarizare în sistem formal (38%) sau au

apelat la cursuri extraşcolare, în regim nonformal (23%).

Preocuparea constantă a tinerilor de a căuta un loc de muncă este scăzută, fiind

prezentă doar la o treime dintre aceştia (33%). Mijloacele la care apelează cel mai

des tinerii în vederea unui loc de muncă bun sunt prietenii, rudele şi cunoştinţele

(30%). În alegerea unui nou loc de muncă, factorul care contează pentru cei mai

mulţi tineri este salariul (90%), urmat de siguranţa serviciului (65%).

Tinerii dau dovadă, în general, de dezinteres faţă de aspectele formale sau

reglementative ale muncii lor: doar 60% cunosc bine şi foarte bine fisa postului si

doar putin peste 50% au suficiente informaţii despre prevederile propriului

contract individual de muncă.

Tinerii se caracterizează pe ansamblu printr-o mobilitate crescută pe piaţa muncii:

peste jumătate dintre tineri (55%) stau maxim 3 ani, în medie, la un loc de muncă,

faţă de tinerii statornici (15%), care stau în medie cel puţin 6 ani.

Experienţele de căutare a unui loc de muncă pe piaţa muncii sunt împărţite în mod

egal: 50% dintre tineri şi-au găsit fără dificultăţi un nou loc de muncă sau nici nu

au căutat, în timp ce 50% şi-au găsit un loc de muncă cu o oarecare dificultate.

99

Cei mai afectaţi tineri de fenomenul căutării prelungite (de peste 6 luni) a unui loc

de muncă sunt:

o tinerii căsătoriţi faţă de cei necăsătoriţi,

o femeile faţă de doar bărbaţi,

o tinerii din oraşele mici, sub 30 mii locuitori (43%), comparativ de pildă cu

tinerii din oraşele „mari” (având peste 200 mii locuitori),

o tinerii din alte regiuni, faţă de tinerii din Bucureşti şi din zonele limitrofe

acestuia,

o tinerii cu studii „medii” (liceale, profesionale sau 10 clase), faţă de tinerii

cu un nivel ridicat de instrucţie (studii superioare),

o rromii (ţiganii), faţă de români.

Din totalul tinerilor, două treimi (67%) sunt activi economici, iar o treime (33%)

sunt elevi, studenţi şi alte persoane inactive. Rata salariaţilor este de 40% din

totalul populaţiei [sau 60% din totalul populaţiei active], iar rata agenţilor

economici independenţi este de 6% din tineri [sau 14% din totalul tinerilor activi].

Foarte mulţi tineri activi sunt subocupaţi (semiocupaţi) în activităţi fie

neremunerate (agricultori, casnice), fie inconstante (lucrători cu ora sau cu ziua):

12% din total [sau 18% din totalul populaţiei active].

Şomerii reprezintă 6% din totalul tinerilor sau, raportat la tinerii activi, afectează

aproape o zecime din aceştia (9,4%).

În ceea ce priveşte legalitatea raporturilor de muncă, constatăm că doar 80%

dintre tineri lucrează ca salariaţi în condiţii legale, în timp ce 6% dintre tineri

lucrează fără contract, iar în cazul altor 17%, condiţiile contractuale legate de

salariu nu sunt respectate.

100

Câştigurile salariale ale tinerilor pot fi caracterizate ca fiind modeste. În medie, un

tânăr din 5 tineri câştigă mai puţin de 177 euro lunar, iar trei din cinci tineri

câştigă sub 265 euro pe lună. În schimb, doar unul din zece tineri câştigă peste

440 euro lunar.

Femeile ocupă funcţii mai prestigioase, în medie, decât bărbaţii: 30% femei

angajate cu studii superioare & funcţionari publici & personal didactic, faţă de

doar 20% din totalul bărbaţilor salariaţi. Cu toate acestea, ponderea bărbaţilor care

câştigă peste 265 euro lunar (1000 RON) este de două ori mai mare decât

ponderea femeilor, iar satisfacţia muncii este semnificativ mai ridicată în cazul

bărbaţilor decât a femeilor.

Deşi salariul nu este un motiv de satisfacţie, tinerii se simt în general bine la

serviciu, mai ales în ceea ce priveşte relaţiile cu superiorii şi cu colegii (70%). De

asemenea, tinerii sunt mulţumiţi de activitatea pe care o desfăşoară, considerând-o

în proporţie de 62-64% corespunzătoare calificării şi adecvată nivelului lor de

cunoştinţe profesionale.

Curba satisfacţiei faţă de locul de muncă, obţinută prin agregarea indicatorilor de

satisfacţie, indică faptul că 7 din 10 tineri salariaţi români au mai degrabă motive

de satisfacţie faţă de locul de muncă, decât de insatisfacţie.

Aproape o treime dintre tineri (31%) s-au implicat de-a lungul vieţii în activitatea

de ucenic sau de voluntar, în cadrul unei companii.iar 13% dintre tineri (unul din

zece) declară că au lucrat cel puţin o dată în străinătate.

101

Anexă (Instrumentele utilizate)

A. Analiza de conţinut (structura temelor)

IMPORTANTA ATRIBUITA MOTIVATIEI IN DOBANDIREA

SUCCESULUI. IMPLETIREA PASIUNILOR PERSONALE, A

TRAIECTORIEI EDUCATIONALE SI A ORIENTARII PROFESIONALE IN

RETETA SUCCESULUI

IMPORTANTA ATRIBUITA MUNCII, INITIATIVEI SI MERITULUI

PERSONAL IN DOBANDIREA SUCCESULUI

PREMISE DURABILE ALE SUCCESULUI:

o Trasaturi caracteriale, talente si abilitati speciale

o Orientari valorice si moralitate

o Resurse educationale

o Resurse sociale (prieteni, rude, colegi, angajati etc.)

o Strategii pe termen mediu si lung adoptate de subiect

o Alte tipuri de resurse mentionate de subiect

FACTORII INTAMPLATORI CARE AU DECLANSAT APARITIA

SUCCESULUI. INTRIGA POVESTII DE SUCCES

ATRIBUIRI POZITIVE SAU NEGATIVE ALE MEDIULUI SOCIAL,

CULTURAL, POLITIC, ECONOMIC SI TEHNOLOGIC IN CARE A AVUT

LOC POVESTEA DE SUCCES.

ACTIUNI STRATEGICE PUNCTUALE IN DOMENIUL TEHNOLOGIEI SI

MARKETINGULUI (NUMAI IN CAZUL OAMENILOR DE AFACERI):

o Cum s-a orientat spre un tip specific de activitate

o Cum si-a organizat afacerea

o Cum si-a motivat angajatii

o Ce strategii sau tehnologii inovatoare a adoptat

o Cum si-a devansat concurentii

o Cum si-a atras clientela

FILOSOFII DE VIATA. DEFINIREA SUCCESULUI. AVANTAJE SI RISCURI

ALE SUCCESULUI

MODUL IN CARE SUCCESUL SE MANIFESTA IN SOCIETATEA

ACTUALA SI CUM ESTE EL REFLECTAT IN MASS MEDIA

SFATURI PENTRU TINERII DE ASTAZI. SECRETELE SUCCESULUI SI

MODELE DE BUNA PRACTICA

102

B. Ghidul de interviu (structura întrebărilor/temelor)

Vă rugăm să vă prezentaţi: să ne dezvăluiţi numele dvs., vârsta şi cu ce vă ocupaţi

actualmente

Ne puteţi descrie în câteva cuvinte povestea vieţii dvs.? Care au fost pasiunile dvs.

timpurii sau târzii, educaţia pe care aţi urmat-o, apoi traiectoria dvs. profesională?

Cine v-a fost model în viaţa personală sau profesională? Aţi avut un mentor sau o

persoană care v-a susţinut în mod deosebit?

Dvs. vă consideraţi un om de succes? Cum vă vedeţi pe dvs. astăzi, comparativ cu

situaţia în care eraţi un tânăr lipsit de griji, să spunem?

Ce înţelegeţi dvs. atunci când spuneţi că un om are succes (că este de succes)? Ce

atuuri, calităţi, trăsături de personalitate trebuie să întrunească un om de succes?

Ce rol joacă educaţia în dobândirea succesului?

Ce sfaturi aţi da unui tânăr pentru a deveni un om de succes? Aveţi un dicton (sau

mai multe) care să vă reprezinte?

(NUMAI ÎN CAZUL OAMENILOR CARE AU O AFACERE) Dvs. cum aţi

procedat la începutul afacerii? Cum v-aţi ales domeniul? Cum v-aţi organizat

afacerea? Cum v-aţi găsit clienţii? Cum v-aţi motivat partenerii şi angajaţii?

Cine sunt oamenii de succes din societatea românească de astăzi?

Cum credeţi că este reflectat succesul în presă?

103

C. Chestionarul (structura şi numerotarea întrebărilor)

Q1. Pe o scală de la 1 la 5 (unde 1 înseamnă « deloc » şi 5 înseamnă « în

mare măsură »), cât de mulţumit sunteţi de ceea ce fac autorităţile

publice în următoarele domenii?

deloc → în mare

măsură

NS/

NR

1. învăţământul 1 2 3 4 5 9

2. locurile de muncă 1 2 3 4 5 9

3. combaterea şomajului 1 2 3 4 5 9

4. apărarea drepturilor salariaţilor 1 2 3 4 5 9

5. stimularea angajării tinerilor 1 2 3 4 5 9

Q2. V-aţi aflat vreodată într-una dintre următoarele situaţii?

Da Nu NR

1. am lucrat ca voluntar într-o companie 1 2 9

2. am lucrat ca ucenic într-o companie 1 2 9

3. am lucrat în altă ţară 1 2 9

4. am iniţiat o afacere pe cont propriu 1 2 9

Q3. În ultimele 12 luni, aţi căutat un loc de muncă în străinătate?

Da Nu NR

1 2 9

Q4. Dacă DA, la cine sau la ce mijloace aţi apelat în acest sens?

ATENŢIE! – VARIANTELE DE RĂSPUNS NU SE CITESC ;

SE ADMIT MAI MULTE RĂSPUNSURI

La alte persoane plecate în străinătate 1

La o firmă de intermediere 2

La o instituţie de stat (Ex: Oficiul pentru Migraţia Forţei de Muncă) 3

Direct la firma angajatoare 4

Am căutat pe Internet 5

Am urmărit anunţurile din presă 6

Altă situaţie. Care? ................................................................................... 7

NS/NR/NC 9

Q5. În ultimele 12 luni, cât de des aţi depus eforturi pentru a vă găsi un (alt) loc de muncă?

zilnic de 2-3 ori pe

săptămână

de 2-3 ori

pe lună

o dată la

câteva luni deloc

NS/

NR

1 2 3 4 6 9

Q6. În ultimele 12 luni, aţi apelat la următoarele mijloace pentru a vă găsi un loc de muncă?

Da Nu

NS/

NR

1. am vizitat târguri de job-uri 1 2 9

2. am apelat la prieteni, cunoştinţe 1 2 9

3. am apelat la birouri oficiale (ex: Oficiul Forţelor de Muncă) 1 2 9

4. am publicat anunţuri în ziare sau pe Internet 1 2 9

5. mi-am oferit serviciile direct la companii 1 2 9

6. am căutat sau am aplicat pe Internet. Ce site-uri? ...................................................................... 1 2 9

7. am căutat anunţuri în ziare. Care ziare? ...................................................................................... 1 2 9

8. alt mijloc şi anume: .............................................................................................................................

104

Q7. Aţi fost vreodată în situaţia de a căuta şi de a nu găsi un loc de muncă convenabil?

Da Nu NR

1 2 9

Q8. Dacă DA, pe ce perioadă de timp?

Pe o perioadă mai mică de 1 lună 1

Pe o perioadă de timp cuprinsă intre 1 lună şi 3 luni 2

Pe o perioadă de timp cuprinsă între 3 şi 6 luni 3

Pe o perioadă mai lungă de 6 luni 4

NS/NR/NC 9

Q9. Din punct de vedere profesional, ce obiective v-aţi propus pentru anul următor?

Da Nu

NS/

NR/NC

1. Mi-am propus să acumulez cunoştinţe noi care îmi vor de folos mai târziu 1 2 9

2. Mi-am propus să mă perfecţionez în domeniul meu profesional 1 2 9

3. Mi-am propus să avansez profesional (în grad) 1 2 9

4. Mi-am propus să găsesc de lucru suplimentar 1 2 9

5. Mi-am propus să-mi schimb locul de muncă (să găsesc un nou loc de muncă) 1 2 9

6. Mi-am propus să îmi schimb meseria actuală, să mă recalific 1 2 9

7. Mi-am propus să lucrez pe cont propriu 1 2 9

8. Mi-am propus să lucrez în altă localitate 1 2 9

9. Mi-am propus să lucrez în străinătate 1 2 9

Q10. În cazul în care v-aţi propus unul sau mai multe dintre aceste obiective, cât de bine vă consideraţi

pregătit din punct de vedere profesional pentru a le realiza?

Mă consider suficient

de bine pregătit

Mă consider parţial

pregătit

Mă consider

insuficient de pregătit Nu pot aprecia

NR/

NC

1 2 3 4 9

Q11. În ce măsură consideraţi că un curs de iniţiere şi perfecţionare extraşcolară ar fi adecvat nevoilor

dvs. de a învăţa şi de a vă dezvolta profesional?

În mare măsură Într-o oarecare măsură În mică măsură Nu pot aprecia NR

1 2 3 4 9

Q12. Până în prezent, în câte locuri de muncă aţi lucrat, incluzând locul de muncă actual?

(indiferent dacă a lucrat cu contract sau fără contract)

........ locuri de munca 99. NS/NR/NC

Q13. La ce vârstă v-aţi angajat prima oară?

……... ani 99. NS/NR/NC

Q14. În prezent, care este ocupaţia dvs. principală (cea căreia îi acordaţi cel mai mult timp)?

ATENŢIE! – SE ADMITE UN SINGUR RĂSPUNS ARATA LISTA 1

Elev (inclusiv postliceală, profesională, şcoală de ucenici) 1

Student (inclusiv master sau doctorat) 2

Salariat (inclusiv fără contract, aflat în perioada de probă sau având contractul suspendat) 3

Patron, asociat 4

Lucrez pe cont propriu 5

Agricultor în gospodaria proprie 6

Casnic(ă) 7

Lucrez cu ora/ziua (nu am ocupaţie stabilă) 8

Nu am ocupaţie şi îmi caut de lucru 9

Nu am ocupaţie şi nu îmi caut de lucru 10

Pensionar(ă) 11

NR 99

105

ATENŢIE OP! – ÎNTREBARILE Q15–Q26 SUNT DESTINATE NUMAI CELOR CARE

SUNT SALARIAŢI CA ACTIVITATE PRINCIPALĂ (AU ALES VARIANTA 3 LA Q14)

Q15. Ce ocupaţie (funcţie, meserie) aveţi la locul de munca? ............................................................................................................................... 99. NR/NC

Q16. În ce domeniu vă desfăşuraţi activitatea?

ATENŢIE! – RĂSPUNSUL POATE FI SPONTAN SAU ASISTAT ;

SE ADMITE UN SINGUR RĂSPUNS

Agricultură 1

Industrie 2

Construcţii, imobiliare 3

Distribuţie de energie 4

Transporturi 5

Hoteluri, restaurante 6

Domeniu financiar-bancar 7

Comerţ, servicii 8

Informatică, telecomunicaţii 9

Administraţie publică, armată, poliţie, pompieri 10

Sănătate 11

Educaţie 12

Altele. Care? .............................................................. 13

NR/NC 99

Q17. În ce sector vă desfăşuraţi activitatea?

În sectorul de stat 1

În sectorul privat 2

În sectorul mixt 3

NR/NC 9

Q18. Ce număr de angajaţi are societatea/instituţia în care vă desfăşuraţi activitatea?

Mai puţin de 10 angajaţi 1

Între 10 şi 50 de angajaţi 2

Între 51 şi 100 de angajaţi 3

Intre 101 şi 250 de angajaţi 4

Peste 250 de angajaţi 5

NS/NR/NC 9

Q19. Pe o scală de la 1 la 5 (unde 1 înseamnă « deloc » şi 5 înseamnă

« în mare măsură »), spuneţi, vă rugăm, în ce măsură locul dvs. de

muncă se caracterizează prin următoarele condiţii de risc?

deloc → în mare

măsură

NS/

NR/

NC

1. stress, solicitare nervoasă 1 2 3 4 5 9

2. solicitare fizică sau poziţii incomode în timpul lucrului 1 2 3 4 5 9

3. încordare a ochilor 1 2 3 4 5 9

4. risc de accidentare 1 2 3 4 5 9

5. mediu toxic sau poluat, radiaţii 1 2 3 4 5 9

6. risc de contaminare cu agenţi biologici patogeni (microbi) 1 2 3 4 5 9

7. alte condiţii nefavorabile: căldură, frig, umezeală, zgomot, iluminat slab 1 2 3 4 5 9

Q20. Conform contractului de muncă, ce normă de lucru aveţi?

Normă întreagă (8 ore) 1

Fracţiune de normă (mai puţin de 8 ore) 2

NS/NR/NC 9

106

Q21. În ceea ce priveşte durata contractului de muncă, în care dintre următoarele situaţii vă aflaţi?

Lucrez fără contract 1

Sunt angajat pe perioadă nedeterminată 2

Sunt angajat pe o perioadă determinată (sau în perioadă de probă) 3

Sunt în situaţia de întrerupere/suspendare a contractului de muncă 4

NS/NR/NC 9

Q22. Referitor la locul dvs. de muncă, în ce măsură sunteţi de

acord cu următoarele afirmaţii? acord nici acord,

nici dezacord dezacord

NS/

NR/NC

1. este o muncă variată şi deloc plictisitoare 1 2 3 9 2. mediul de lucru este confortabil şi stimulativ 1 2 3 9

3. lucrez într-un mediu colegial plăcut 1 2 3 9

4. mă înţeleg bine cu superiorii 1 2 3 9 5. am siguranţa locului de muncă 1 2 3 9

6. sunt bine plătit 1 2 3 9 7. serviciul este aproape de casă 1 2 3 9

8. programul este satisfăcător 1 2 3 9

9. riscurile de accidentare sau de îmbolnăvire sunt minime 1 2 3 9 10.îmi pot folosi capacităţile, cunoştinţele 1 2 3 9

11.îmi oferă posibilitatea de a învăţa lucruri noi 1 2 3 9 12.postul pe care îl ocup este conform cu ceea ce ştiu să fac 1 2 3 9

13.salariul pe care îl câştig este corespunzător cu munca depusă 1 2 3 9 14.pot avea iniţiativă 1 2 3 9

15.pot participa la luarea deciziei 1 2 3 9

16.am şanse de promovare 1 2 3 9 17.îmi oferă perspective de dezvoltare a carierei 1 2 3 9

Q23. Ne puteţi acorda permisiunea de a vă întreba despre câştigul dvs. salarial net din ultima lună?

Da Nu NC

1 2 9

Q24. Dacă DA, care a fost acesta? ……………. RON

Q25. …dar valoarea bonurilor de masă, a facilităţilor legate de transport etc.? ………. RON

Q26. Salariul menţionat în contractul dvs. de muncă este salariul real, pe care îl câştigaţi efectiv?

Da Nu NS/NR/NC

1 2 9

ATENŢIE OP! – ÎNTREBAREA Q27 ŞI URMĂTOARELE SUNT DESTINATE

TUTUROR SUBIECŢILOR

Q27. În afara ocupaţiei de bază, mai aveţi şi alte ocupaţii secundare, precum aceea

de a fi elev sau student, de a lucra suplimentar, de a lucra pe cont propriu etc.?

Da Nu NR

1 2 9

Q28. Dacă DA, în ce constau aceste ocupaţii secundare? ORICATE RĂSPUNSURI

Elev (inclusiv postliceală, profesională, şcoală de ucenici) 1

Student (inclusiv master sau doctorat) 2

Salariat (inclusiv fără contract, aflat în perioada de probă sau având contractul suspendat) 3

Patron, asociat 4

Lucrez pe cont propriu 5

Lucrez cu ora/ziua 6

NR/NC 9

107

Q29. In vederea îmbunătăţirii calităţii dvs. profesionale, aţi apelat la vreuna dintre

următoarele forme de pregătire? Da Nu

NS/

NR/NC

1. şcoală postliceală, facultate sau formă de pregătire postuniversitară 1 2 9

2. am căutat în reviste sau pe Internet informaţii recente din domeniile care mă interesează 1 2 9

3. am citit cărţi de specialitate 1 2 9

4. am luat lecţii particulare (meditaţii) 1 2 9

5. am urmat cursuri de iniţiere şi perfecţionare extraşcolare 1 2 9

6. am învăţat la locul de muncă 1 2 9

7. m-am implicat în activitatea unei organizaţii civice sau politice 1 2 9

Q30. Dacă mâine ar trebui să alegeţi un loc de muncă nou, care ar fi cele mai importante

cinci aspecte de care aţi ţine seama ?

ATENŢIE! – MAXIM CINCI VARIANTE DE RĂSPUNS ARATA LISTA 2

Mediu colegial plăcut 1 Manifestarea creativităţii 8

Şefi înţelegători 2 Să fie conform calificării 9

Prestigiu social 3 Salariu bun 10

Siguranţa locului de muncă 4 Libertate de iniţiativă 11

Program flexibil 5 Participare la luarea deciziei 12

Apropiere de casă 6 Posibilităţi de afirmare 13

Muncă variată 7 Perspective solide în carieră 14

Q31. După părerea dvs., cât de bine cunoaşteţi....

Foarte bine Oarecum

bine Puţin

Deloc

NS/

NR/

NC

1. Codul Muncii? 1 2 4 5 9

2. Contractul Colectiv de Muncă la nivel naţional? 1 2 4 5 9

3. Conţinutul contractului dvs. individual de muncă? 1 2 4 5 9

4. Fişa postului dvs.? 1 2 4 5 9

5. Regulamentul Intern al instituţiei în care lucraţi? 1 2 4 5 9

Q32. Dvs. aţi auzit de la cineva* sau aţi fost martorul unor situaţii în care următoarele

categorii de persoane să fi fost dezavantajate la locul de muncă sau la angajare? Da Nu NR

1. Tinerii 1 2 9

2. Femeile 1 2 9

3. Bătrânii 1 2 9

4. Persoanele de la ţară 1 2 9

5. Săracii 1 2 9

6. Persoanele cu handicap 1 2 9

7. Femeile gravide 1 2 9

8. Persoanele cu copii mici în îngrijire 1 2 9

9. Tinerii din instituţii de ocrotire (din case de copii) 1 2 9

10.Homosexualii 1 2 9

11.Rromii (ţiganii) 1 2 9

12.Maghiarii 1 2 9

13.Alte categorii de persoane. Care anume? ……………………………………………………………………………….. * se exclud cazurile prezentate în presă

108

F1. Sexul: 1.Masculin 2.Feminin

F2. Vârsta: ……… ani împliniţi

F3. Ultima şcoală absolvită:

1 Fară şcoală 6 Liceu

2 4 clase 7 Şcoala postliceală

3 5-7 clase 8 Studii superioare de scurtă durată

4 8-10 clase 9 Studii superioare de lungă durată

5 Profesională 10 Studii postuniversitare 99 NR

F4. Ultima şcoală absolvită a tatălui :

1 Fară şcoală 6 Liceu

2 4 clase 7 Şcoala postliceală

3 5-7 clase 8 Studii superioare de scurtă durată

4 8-10 clase 9 Studii superioare de lungă durată

5 Profesională 10 Studii postuniversitare 99 NR

F5. Naţionalitatea:

1. Română 2. Maghiară 3.Rromă 4. Alta.Care? ……………..................... 9.NR

F6. Religia:

1. Ortodoxă 2. Catolică 3. Lutherană 4. Calvină 5. Alta.Care? ……………...... 9.NR

F7. Starea civilă:

1. Necăsătorit(ă) 2. Căsătorit(ă) cu acte 3. Divorţat(ă) 4. Văduv(ă) 9.NR

G1. TIPUL DE LOCALITATE:

1.Oraş cu peste

200 000 loc.

2. Oraş având

între 100 000 şi

200 000 locuitori

3. Oraş având

între 30 000 şi

100 000 locuitori

4. Oraş având sub

30 000 locuitori 5.Comună, sat

G2. REGIUNE:

1.Ardeal 3.Banat 5.Muntenia 7.Dobrogea

2.Crişana-Maramureş 4.Oltenia 6.Municipiul Bucureşti 8.Moldova

109

LISTA 1 (întrebarea Q14)

În prezent, care este ocupaţia dvs. principală (cea căreia îi acordaţi cel mai mult timp)?

1. Elev (inclusiv postliceală, profesională, şcoală de ucenici)

2. Student (inclusiv master sau doctorat)

3. Salariat (inclusiv fără contract, aflat în perioada de probă sau având contractul suspendat)

4. Patron, asociat

5. Lucrez pe cont propriu

6. Agricultor in gospodaria proprie

7. Casnic(ă)

8. Lucrez cu ora/ziua (nu am ocupatie stabila)

9. Nu am ocupaţie şi îmi caut de lucru

10.Nu am ocupaţie şi nu îmi caut de lucru

11.Pensionar(ă)

LISTA 2 (întrebarea Q29)

Dacă mâine ar trebui să alegeţi un loc de muncă nou, care ar fi cele mai importante

cinci aspecte de care aţi ţine seama ?

1. Mediu colegial plăcut

2. Şefi înţelegători

3. Prestigiu social

4. Siguranţa locului de muncă

5. Program flexibil

6. Apropiere de casă

7. Muncă variată

8. Manifestarea creativităţii

9. Să fie conform calificării

10.Salariu bun

11.Libertate de iniţiativă

12.Participare la luarea deciziei

13.Posibilităţi de afirmare

14.Perspective solide în carieră

munca si cariera tineri 2008

Documents