Muguri de creaţieMuguri de creaţieMuguri de creaţieMuguri de creaţie----toamntoamntoamntoamnăăăă----iarnăiarnăiarnăiarnă

2,32,32,32,3

Rolul biblioteciiRolul biblioteciiRolul biblioteciiRolul bibliotecii

4,54,54,54,5

Muguri de creaţMuguri de creaţMuguri de creaţMuguri de creaţieieieie

6, 76, 76, 76, 7

CetăţCetăţCetăţCetăţean europeanean europeanean europeanean european

8888

Drepturile copiluluiDrepturile copiluluiDrepturile copiluluiDrepturile copilului

9999

Exemple de urmatExemple de urmatExemple de urmatExemple de urmat

10, 1110, 1110, 1110, 11, 12, 12, 12, 12

Muguri de creaţieMuguri de creaţieMuguri de creaţieMuguri de creaţie----iarnăiarnăiarnăiarnă

13131313, 17, 18, 17, 18, 17, 18, 17, 18

CălăCălăCălăCălătorintorintorintorind prin ţarăd prin ţarăd prin ţarăd prin ţară

14, 1514, 1514, 1514, 15

Tradiţie şi creşTradiţie şi creşTradiţie şi creşTradiţie şi creştinismtinismtinismtinism

11116666

Sărbătorile de iarnă îSărbătorile de iarnă îSărbătorile de iarnă îSărbătorile de iarnă în lumen lumen lumen lume

19191919

Colectivul de redacţieColectivul de redacţieColectivul de redacţieColectivul de redacţie

20202020

CUPRINSCUPRINSCUPRINSCUPRINS � � �

1

ToamnaToamnaToamnaToamna

Neagu Roxana Andreea Cls. a II-a C

Inst. Mirea Paula-Carmen

Toamna cea ploioasă, Ne aduce-n dar Frunze colorate,

Legume sănătoase.

Toamna cea frumoasă, Ne aduce-n casă, Hrană sănătoasă Şi fructe gustoase.

Toamna-ncepe şcoala,

Iar copiii, larma. Glasuri cristaline În clasele pline.

TTTTOAMNAOAMNAOAMNAOAMNA

Ranete Gabriela Nadget Cls. a II-a C

Inst. Mirea Paula-Carmen

Vara s-a dus, În lumea ei a apus.

A venit toamna Cu frunze mici, dungate Şi cu livezi bogate.

Frunzele se desprind De pe-ale lor ramuri, Iar oamenii închid Ale lor geamuri.

Soarele s-a ascuns, Veselia s-a dus.

� � � Muguri de creaţie

2

Preda Alexandra Cls. a II-a C Inst. Mirea Paula-Carmen

Gheorghe Adrian Ştefan Cls. a II-a C Inst. Mirea Paula-Carmen

Desen realizat în PAINT! Florea Bianca Marina Cls. a II-a C Inst. Mirea Paula-Carmen

Iarna … dezlegăm rebusuri

Completând rebusul veţi obţine pe verticala colorată numele celui care aduce cadouri tuturor copiilor.

Marin Andra Diana, cls. a II-a D, înv. Ispir Silvia

1

2

3

4

5

6

7

8

9

1 0 -

1. Cum se numeşte Fecioara care L-a născut pe pruncul Iisus?

2. Iisus Hristos a fost botezat de Sfântul …… 3. Pe cer, la naşterea Domnului. 4. Iisus Hristos se naşte de …… 5. Cu ce merg copiii în prima zi a Anului nou? 6. Cum se numeşte sărbătoarea “Botezul Domnului”? 7. Copiii merg în Ajunul Crăciunului cu ….. 8. Anotimp în care vine Moş Crăciun. 9. Puse de Moş Crăciun sub brad. 10. Sunet de clopoţel.

Care este anotimpul cel mai îndrăgit de către copii? Completaţi rebusul şi veţi afla!

Şune Anamaria Gabriela, cls. a II-a C, inst. Mirea Paula-Carmen

1. Ce fredonăm în preajma Crăciunului? 2. Bulgării se fac din ….. 3. Unde ne lasă Moşul cadourile? 4. Sinonim pentru zăpadă. 5. “Maşina” Moşului este ….

1

2

3

4

5

Muguri de creaţie � � �

3

Dărescu Elena Cls. I D Prof. Feraru Laura

ROLUL BIBLIOTECII ÎN VIAŢA ŞCOLII

Bibl. Lameşi Maria

Accesul la informaţie, la ştiinţă şi la cultură sunt drepturi fundamentale ale omului, care împreună cu dreptul la educaţie sunt recunoscute peste tot în lume ca elemente cheie ale unei dezvoltări durabile a umanităţii şi a progresului economic şi social.

(Conferinţa IFLA, Copenhaga, 1997)

În viaţa multor tineri, biblioteca joacă un rol covârşitor. În ea şi-au petrecut anii adolescenţei mii de oameni de cultură şi de ştiinţă. Nicăieri nu se poate forma şi întreţine mai cu efect gustul pentru lectura bună decât în atmosfera îmbietoare la citit a unei biblioteci, oricât de modestă ar fi ea. Rafturile încărcate cu atâtea scrieri din toate domeniile, mesele cu cititorii aplecaţi cu răbdare asupra cărţilor, liniştea abia tulburată de foşnetul filelor întoarse cu multă grijă, totul îmbie la lectura şi la meditaţie.

Biblioteca se schimbă, creşte, se adaptează marilor tehnologii îşi creează servicii noi motivate de cererile beneficiarilor. Contribuie cu mijloace specifice muncii cu cartea şi încearcă să depăşească concurenţa cu mass-media şi aceeea a calculatorului care „fură” tânăra generaţie şi o face să uite de lectură, de preocuparea de a-şi dezvolta personalitatea, de a-şi forma o viziune clară a lucrurilor şi de ai iubi frumosul. Biblioteca este locul unde se deschid toate şansele pentru a afla, a cerceta, a te informa, a şti, a satisface nevoile de lectură. Prin toate serviciile oferite, mai vechi sau mai noi, tradiţionale sau moderne, biblioteca urmăreşte un scop major: aducerea sau revenirea tuturor copiilor la plăcerile lecturii, formarea treptată a gustului pentru literatura valoroasă, formarea cititorilor capabili să folosească cunoştintele din cărţi pentru îmbunătăţirea şi înfrumuseţarea vieţii de fiecare zi. Biblioteca, alături de şcoală, contribuie la educaţia morală, estetică, culturală a copiilor şi tinerilor având un rol important în dezvoltarea sensibilităţii, a vieţii afective şi în deschiderea spre universal.

Biblioteca participă la realizarea obiectivelor educaţionale şi instructive:

• asigură completarea fondului cu manuale, materiale didactice, programe curriculare ş.a.;

• asigură păstrarea colecţiei de carte şi respectarea condiţiilor de răspundere prevăzută de legislaţia în vigoare;

• verifică fondul de publicaţii în vederea excluderii acestora în caz de uzare; • colaborează cu alte biblioteci din reţeaua de învăţământ şi cultură; • asigură accesul liber la informare şi documentare.

� � � Invitaţie la lectură

4

Biblioteca Şcolii Nr.1 Buftea deţine un fond de carte compus din 14 073 de volume şi deserveşte un număr de 800 de elevi şi cadre didactice. Aşezare cărţilor la raft s-a realizat în funcţie de cotă, în ordinea sistematic-alfabetic după clasele principale ale C.Z.U. (Clasificare Zecimală Universală)

Colecţiile bibliotecii sunt puse în valoare prin:

- expoziţii de carte - afişe - liste cu noutăţi - împrumut la domiciliu etc.

Biblioteca şcolii oferă elevilor şi cadrelor didactice accesul la informaţie, lectură, documentare şi studiu, împrumut la domiciliu, împrumut interbibliotecar la cerere, servicii de multiplicare, fotocopiere, dactilografiere, materiale de referinţă: dicţionare, atlase, ghiduri, ziare, reviste, calculatorul bibliotecii. Rolul cărţii şi al bibliotecii în general a fost şi va rămâne unul absolut vital în formarea şi dezvoltarea moral-intelectuală a personalităţii elevilor, în pofida ideii vehiculate în ultimul timp a substituirii Internetului cu fondul de carte real păstrat în bibliotecă. Cred că la baza cunoştinţelor noastre sau, inclusiv, a surselor de educaţie dobândite atât la şcoală cât şi pe cont propriu, de cele mai multe ori, se află mai curând un volum frumos legat şi copertat cu file de hârtie numerotate pagină cu pagină decât vreun anume site.

Invitaţie la lectură � � �

5

Noaptea de CrăciunNoaptea de CrăciunNoaptea de CrăciunNoaptea de Crăciun

Georgescu Maria-Antonia Cls. a III-a B

Prof. Tăriceanu Elena-Norica

Afară ninge cu fulgi mari şi pufoşi. Zăpada s-a aşternut în strat gros. Noaptea este geroasă. În case arde focul. Acoperişurile caselor par nişte nori pufoşi. Copiii împodobesc brazii cu globuri colorate, beteală, steluţe şi lumânări. Ei cântă colinde în aşteptarea lui Moş Crăciun. În case se simte miros de brad şi cozonac. Se pare că noaptea de Crăciun este magică. Nerăbdători, cei mici ies afară să-l vadă pe Moşul când vine. Mare le-a fost surpriza când pe deasupra caselor venea Moş Crăciun. Moşul avea în sanie un sac mare şi plin cu jucării. Copiii îi făceau cu mâna ca să-i vadă.

Moşul a continuat drumul, urmând să aducă darurile după miezul nopţii. Copiii adorm visând la cadourile pe care le vor primi.

ANOTIMPUL RECEANOTIMPUL RECEANOTIMPUL RECEANOTIMPUL RECE

Horvath David-Andrei Cls.a II-a C

Inst. Mirea Paula-Carmen

1. Le folosim la patinoar 2. Este albă şi se aşterne iarna 3. Se sărbătoreşte în luna decembrie 4. Copiii o folosesc la derdeluş 5. Este împodobit de Crăciun

1 2 3 4 5

� � � Muguri de creaţie

6

Georgescu Maria-Antonia Cls. a III-a B Prof. Tăriceanu Elena-Norica

Scrisoare cScrisoare cScrisoare cScrisoare către Motre Motre Motre Moş CrCrCrCrăciunciunciunciun Stoica Monica Alexandra

Cls. a IV-a A Prof. Gheţea Mihaela

Este-o seară chiar frumoasă, Dar eu stau cuminte-n casă; Îl aştept pe Moş Crăciun, O scrisoare îi compun…

Moş Crăciun, te rog să vii

Încărcat cu jucării: O păpuşică frumoasă,

O pisicuţă pufoasă Şi-o familie de urşi,

Nu aşa, aş vrea de pluş! Şi o carte mai aleasa

Cu poveşti despre prinţese, Animale, regi, contese.

Dragă, dragă, Moş Crăciun,

Te rog frumos să fii bun; Să-mi aduci ce ţi-am cerut,

C-o să-ţi zic o poezie Scurtă, dar foarte hazlie. Şi-ţi promit că de acum Voi fi cuminte şi bun!

Zăpezi nesfârşite Tache Sara-Liliana

Cls. a III-a B Prof. Tăriceanu Elena–Norica

Totul în jur era alb, un alb imaculat, nesfârşit. Iarna îşi începu deja călătoria prin munţi, văi, păduri şi câmpii.

Fluturi sclipitori, pufoşi, ca de vată, roiau în văzduh, plutind uşor spre pământ, aşternându-se peste mantia albă de zăpadă ce acoperea întreg pământul. Pomii purtau cununi de steluţe argintii, plecându-şi ramurile grele împodobite cu un strat gros de zăpadă. Iazurile, precum o oglindă, ţineau ostatice vietăţile ce se aflau sub gheaţa cristalină. Câmpiile învelite în mantia iernii păstrau recoltele la căldura ei, ferite de vânturile reci, aspre şi geroase. Crestele munţilor, semeţe, parcă dorindu-şi să atingă nori, i se distingeau în depărtare, văzându-se doar o întindere albă, nesfârşită.

Liniştea domnea peste întreaga natură, auzindu-se doar şuieratul vântului ce înclina din când în când ramurile grele ale copacilor. Iarna domnea pretutindeni.

Muguri de creaţie � � �

7

Lanfri Silvio Cls. a II-a C Inst. Mirea Paula-Carmen

Şune Anamaria Gabriela Cls. a II-a C Inst. Mirea Paula-Carmen

Educaţie europeană timpurie

Inst. Mirea Paula-Carmen

Aderarea României la Uniunea Europeană aduce schimbări importante în viaţa noastră, a tuturor. De aceea, fiecare dintre noi ar trebui să ştie cât mai multe despre Uniunea Europeană.

Considerând că învăţământul are un rol esenţial în formarea copiilor în spiritul valorilor, este necesar să dezvoltăm conştiinţa europeană în rândul copiilor, să-i învăţăm valorile europene, să punem bazele unor proiecte colaborative europene şi să integrăm dimensiunea europeană în activitatea lor curentă, participând la simple activităţi cu valenţe pedagogice.

Sărbătorirea Zilei Europei le oferă elevilor oportunitatea cunoaşterii acestui continent, a regiunilor sale, le permite să cunoască şi să înţeleagă rolul instituţiilor Uniunii Europene; dezvoltă şi măreşte conştiinţa europeană lăsând copiii să vadă că grupul căruia-i aparţin este o verigă în lanţul istoric, oferindu-le o mai bună înţelegere a prezentului prin aflarea trecutului. De asemenea, dezvoltă o conştiinţă a sensului responsabilităţii pentru viitorul Europei, mediului înconjurător, democraţiei, păcii şi drepturilor omului. Totodată, îmbunătăţeşte comunicarea şi colaborarea cu alţi cetăţeni europeni, dezvoltând abilitatea de a folosi alte limbi europene la fel de bine ca cea nativă.

Desfăşurând activităţi simple şi atractive precum desenarea pe asfalt, lansarea de baloane, realizarea trenuleţului european, a porumbelului păcii, “călătorind” imaginar prin Europa în cadrul “Agenţiei de turism”, identificând personalităţi culturale europene, susţinând serbări tematice, elevii află componenţa statală a Uniunii Europene (fără să fie un conţinut impus). Statele membre ale Uniunii Europene sunt unite prin faptul că au în comun anumite valori, reguli, obiective. De asemenea, participând la aceste activităţi, elevii sunt informaţi despre simbolurile europene:

� Drapelul european - 12 steluţe galbene pe fond albastru (numărul lor este invariabil, douăsprezece fiind simbolul perfecțiunii și plenitudinii)

� Imnul europen - “Odă bucuriei” din Simfonia a 9-a de Beethoven

� Ziua Europei – 9 Mai � Moneda euro - grafica bancnotelor este puternic simbolică și

strâns legată de moștenirea culturală europeană, fără să reprezinte însă monumente reale. Ferestrele și drumurile domină faţa fiecărei bancnote ca simboluri ale spiritului de comunicare și deschidere din Uniunea Europeană.

� Deviza Uniunii Europene – „unitate în diversitate” (Semnificația devizei este că, prin Uniunea Europeană, europenii își unesc eforturile pentru a lucra împreună pentru menținerea păcii și pentru prosperitate, și că numeroasele culturi, tradiții și limbi diferite care coexistă în Europa sunt un atu pentru continentul nostru.)

http://ro.wikipedia.org/wiki/%C3%8Ensemnele_Uniunii_Europene

� � � CetăţCetăţCetăţCetăţean europeanean europeanean europeanean european

8

Dreptul la o familie

Cristea Vanesa Maria Cls. a IV-a A

Prof. Gheţea Mihaela După părerea mea, toţi copiii trebuie să aibă o familie. În ţara noastră orfelinatele sunt pline de copii nevinovaţi, care doresc să spună şi ei cuiva „mamă” şi „tată”. Al ţi copii au familie, dar certurile frecvente dintre părinţi îi afectează foarte mult şi sunt nefericiţi.

Deşi unii dintre copii au norocul să aibă o familie care le oferă stabilitate materială şi afectivă, nu ştiu să preţuiască acest lucru decât atunci când este, poate, prea târziu. Între părinţi şi copii trebuie să fie o relaţie armonioasă. Copiii trebuie să-şi respecte părinţii şi să-i asculte, iar părinţii trebuie să-şi îndrume copiii pe un drum drept în viaţă. Familia este darul cel mai de preţ al unui copil. De aceea, toţi cei care avem familie trebuie să o preţuim, iar pe cei care nu o au, trebuie să-i ajutăm să-şi găsească una.

PRIETENII

Petcu Ioana Cls. a IV-a A

Prof. Gheţea Mihaela

Într-o după-amiază frumoasă de toamnă, Dana, Ştefan şi Cristi au ieşit la joacă cu mingea. Ei s-au dus în parc, în locul special amenajat. S-au jucat volei, apoi au mai venit nişte prieteni şi au hotărât să joace „Raţele şi vânătorii”. Timpul a trecut foarte repede. Copiii au stabilit să se întâlnească a doua zi, apoi au plecat spre case.

IMPORTANŢA FAMILIEIIMPORTANŢA FAMILIEIIMPORTANŢA FAMILIEIIMPORTANŢA FAMILIEI

Perianu Andreea Ramona Cls. a IV-a A Prof. Gheţea Mihaela

Andrei şi părinţii lui formează o familie fericită. El nu mai are fraţi şi locuieşte într-o casă mare. Într-o zi, Andrei şi prietenii lui vorbeau despre copiii fără familii. Unul dintre ei spunea: - Eu am văzut odată un copil de vreo trei ani care cerşea, la colţ de stradă. - E o încălcare a drepturilor copilului! grăi Andrei. - Aşa e! afirmă şi Corina, apoi copiii se despărţiră. Când a ajuns acasă, Andrei le-a spus părinţilor despre vorbele prietenului său, iar aceştia i-au răspuns că acest lucru este ilegal şi că acei oameni, care sunt părinţii copilului, trebuie să fie decăzuţi din drepturile părinteşti.

DrepturilDrepturilDrepturilDrepturile copiluluie copiluluie copiluluie copilului � � �

9

Cristea Vanesa Maria

Perianu Andreea Ramona

Cârjan Adrian Cls. a IV-a A Prof. Gheţea Mihaela

Pe urmele Nadiei ComaneciPe urmele Nadiei ComaneciPe urmele Nadiei ComaneciPe urmele Nadiei Comaneci…………

Prof. dr. Tuduşciuc Ion

Trandafir Elena Alexandra este elevă în clasa a II-a C, la Scoala cu cls. I-VIII nr. 1 Buftea.

Potenţialul pentru gimnastică a fost descoperit acum 5 ani, când d-nul prof. Tudușciuc Ion a observat-o la joacă, într-un parc din oraşul Buftea. După 2 ani de iniţiere la clubul Sportiv Buftea, a fost transferată la Clubul Sportiv Dinamo, unde activează şi în prezent, avându-i ca antrenori pe prof. Enulescu Anca şi prof. Potra Dan Nicolae.

Motivaţia ei pentru gimnastică a fost construită progresiv: susţinerea familiei, îndrumările primului antrenor (Tuduşciuc Ion), antrenamentele intensive la Dinamo. În anii 2010 şi 2011 a participat ca invitată de onoare la concursurile de gimnastică organizate de Clubul Sportiv Buftea. A obţinut locul I la sărituri (mai 2011) în cadrul Cupei Clubului Sportiv Municipal Oneşti (concurs sponsorizat de Nadia Comăneci).

Actualmente a finalizat pregătirea pentru patru probe (sol, sărituri, bârnă şi paralele inegale) la care va concura (debut) în mai, la Campionatul naţional al copiilor, organizat de FRG.

Cu toate că are un program super încărcat (de la şcoală pleacă direct la clubul Dinamo, unde se antrenează 4-5 ore, ajungând seara acasă), învaţă foarte bine, este conştiincioasă, ordonată, scrie foarte frumos şi îi place mult să citească.

Prin efortul depus şi prin rezultatele obţinute onorează Şcoala nr. 1 Buftea, Clubul Dinamo, oraşul Buftea şi judeţul Ilfov.

� � � UrmaţiUrmaţiUrmaţiUrmaţi----le exemplul!le exemplul!le exemplul!le exemplul!

10

SPORTUL PRACTICAT: SAMBO CLUBUL: “C.S. SAMBO BUFTEA” ANTRENOR: VIOREL GÂSCĂ 1.CUPA “MIRCEA ELIADE”: FÂŞIE MIHAI- LOCUL III categoria 42 kg. DINU ANDREI- LOCUL I categoria 27 kg.

2. CONCURS INTERNAŢIONAL GRECIA:

DINU ANDREI (Cls. a II-a C) - LOCUL I categoria 27 kg. FÂŞIE MIHAI (Cls. a II-a D) - LOCUL III categoria 45 kg.

3. FESTIVALUL JUDO-ULUI ROMANESC FÂŞIE MIHAI- LOCUL I categoria 45 kg. DINU ANDREI- LOCUL III categoria 27 kg.

UrmaţiUrmaţiUrmaţiUrmaţi----le exemplul!le exemplul!le exemplul!le exemplul! � � �

11

ACTIVITATE 2010 -2011 PERSPECTIVE 2012

Vara 2010 a debutat cu concursul “Campionatul Capitalei

2010” organizat de Asociaţia Municipală de Şah Bucureşti şi Liberty Center Bucureşti unde a obţinut locul I la şah devenind, practic, totodată şi campionul capitalei la grupa de vârstă de 8 ani şi campion la dezlegări de probleme la grupa de vârstă de 10 ani.

Programul competiţional a continuat cu participarea la turneul internaţional de şah desfăşurat la Eforie Nord cu participarea unor sportivi din Rusia, Ucraina, Moldova, unde a participat la grupa de vârstă până în 10 ani şi a obţinut locul III.

Următorul turneu la care a participat a fost la Festivalul Internaţional de şah Hermannstadt, de la Sibiu, unde a concurat la grupa de vârstă de 12 ani, terminând pe locul III la clasamentul general, la egalitate de puncte cu ocupantul locului II şi pe primul loc la 10 ani. La Braşov s-a desfăşurat următorul turneu, unde a obţinut locul I la grupa de vârstă de 10 ani, presa locală menţionând cu mare interes participarea şi rezultatul obţinut. În anul 2011 a participat la mai multe turnee, cele mai importante fiind cel numit “Cupa Caro“ unde a luat local I la categoria de vârstă 10 ani, un alt concurs important a fost cel desfăşurat la Palatul Parlamentului din Bucureşti unde a obţinut local II, categoria 10 ani .

La finalul anului 2011 s-au desfăşurat la Călimăneşti – Căciulata semifinalele campionatului naţional ce va avea loc în aprilie 2012. Fluerariu Radu - Cristian s-a clasat pe locul I dintr-un număr de 107 participanţi din întreaga ţară. Programul competiţional pentru 2012 include participarea la mai multe concursuri organizate în ţară şi în Bucureşti, însă cel mai important concurs este, desigur, campionatul naţional din aprilie, amintit mai sus.

Radu vă propune două poziţii de şah

Albul mut si da sah-mat intr-o mutare , albul poate da sah-mat in doua moduri XABCDEFGH 8-+-+-+-+( 7+-+-+-+-' 6-+-+-+-+& 5mk-mK-+-+-% 4-+-+-+-+$ 3+-+-+-+-# 2-+-+-+-+" 1+-wQ-+-+-! xabcdefghy

Albul muta si da sah-mat in doua mutari XABCDEFGHY 8-+-+-+-+( 7+-+-+-+-' 6-+-+-+-+& 5+-+-+-+-% 4k+K+-+-+$ 3+-+Q+-+-# 2-+-+-+-+" 1+-+-+-+-! xabcdefgh

� � � UrmaţiUrmaţiUrmaţiUrmaţi----le exemplul!le exemplul!le exemplul!le exemplul!

12

Cele patru zâCele patru zâCele patru zâCele patru zâne anotimpne anotimpne anotimpne anotimp

Dinu Mara Teodora Cls. a IV a B

Prof. Mariana Petrache

http://talentedenazdravani.ro/

Erau odată patru zâne numite Primăvara, Vara, Toamna şi Iarna. Fiecare era unică şi frumoasă în felul ei. Primăvara purta o rochie verde ca iarba lucind în soare, presărată cu

ghiocei şi lalele. În urma ei înfloreau copacii, veneau stoluri de păsări călătoare. Natura renăştea.

Vara avea o rochie cu toate culorile curcubeului. Aducea cu ea veselia vacanţei, snopi de grâu şi fructe parfumate şi zemoase.

Toamna ruginie aducea recolte bogate, dar şi ploi reci, vânturi şuierătoare care făceau frunzele să cadă.

Iarna argintie avea o rochie pufoasă ca zăpada şi acoperită cu fulgi sclipitori. Îngheţa apele, aducea viscolul, dar umplea străzile de chiuiturile copiilor.

Bătrânul rege An le-a invitat pe cele patru zâne la palat, acolo unde fiicele lui, Lunile Anului, trăiau nestingherite. Regele voia ca fiecare Anotimp să aleagă câte trei fete şi să le înveţe câte ceva din tainele lor.

Zânele au ales: Primăvara - Martie, Aprilie, Mai; Vara - Iunie, Iulie, August; Toamna - Septembrie, Octombrie, Noiembrie, iar Iarna - Decembrie, Ianuarie şi Februarie.

Şi astfel, Lunile şi Anotimpurile sunt prinse într-o horă, înveselind bătrânul An.

http://prescolariimei.blogspot.com/

Muguri de creaţie � � �

13

http://eduteca.ro/

O vacanţă de vis în Maramureş Roşu Claudia Cezara

Clasa a IV-a B Prof. Mariana Petrache

Un peisaj spectaculos şi încântător pentru ochii oricărui turist, o zonă pe care nu o voi uita niciodată, Maramureşul.

Situat în partea de nord-vest a României, la graniţa cu Ucraina, acest remarcabil ţinut m-a uimit prin eleganţa straielor originale pe care aceştia le poartă cu sfinţenie din moşi-strămoşi, în zilele de sărbătoare, în zilele importante, în fiecare zi când merg la biserică.

Costumul femeilor este alcătuit din: cămaşă, pieptar, poale, basma înflorată, zgardănă, iar al bărbaţilor din: ie, ismene, chimir şi clop. Sunt vesele ca şi oamenii care le poartă, oameni cu suflet bun, harnici şi gospodari.

(Tabăra din Maramureş “Pe Iza şi pe Mara”) Atracţii sunt peste tot:

Pe Valea Vaserului, Mocăniţa, un tren cu aburi, te poartă din staţia Vişeul de Sus, spre cele mai frumoase şi sălbatice peisaje, stânci, prăpăstii, păduri dese, poieni minunate şi izvoare.

Cimitirul Vesel de la Săpânţa, construit de Stan Ion Pătraş - sculptor, pictor si poet, a devenit faimos datorită crucilor de pe morminte, frumos colorate şi a poeziilor satirice ce conţin numele celui care a murit şi câteva aspecte din viaţa acestuia.

Bisericile din lemn sunt frumos conservate si restaurate, semn că locuitorii maramureşeni acordă o mare importanţă acestora. Mănăstirea Bârsana, biserică veche de lemn, se numără printre cele mai înalte construcţii din Europa, având dimensiuni impresionante - 57 m înălţime, 22,57 m lungime şi 12,20 m lăţime; deţine un muzeu de icoane şi carte veche care impresionează.

Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei sau Memorialul Durerii de la Sighetul Marma ţiei, numit astfel datorită ororilor comise de către comunişti în această fostă închisoare, împotriva oamenilor nevinovaţi. Muzee Maramureşene deosebite, unice şi frumoase. Poarta Maramureşeană are elemente (funia, rozeta, pomul vieţii, şarpele şi “Chipul de om”) cu anumite semnificaţii (aspiraţie către înălţimi, căldură, viaţă, rodnicie, credinţă şi rugăciune pentr sufletul omenesc). Vâltorile de apă sunt construcţii de formă conică, realizate din buşteni, în care se roteşte un curent puternic de apă. Apa se captează dintr-un râu de munte şi este drenată către vâltoare cu ajutorul unei ecluze. Sunt utilizate pentru spălarea şi limpezirea textilelor.

� � � Călătorind prin ţară

14

Geografia României Alexandru Radu Clasa a IV-a B

Prof. Mariana Petrache

Ţara noastră, ca şi a strămoşilor noştri, este o ţară Carpato-Danubiano-Pontică.

România este o ţară medie, are un relief de mărime mijlocie, concentric, aşezat în trepte. Este o ţară cu deschidere la Marea Neagră.

În sud este udată de fluviul Dunărea care, la vărsarea în Marea Neagră, formează cea mai nouă unitate de relief, Delta Dunării.

România are graniţe naturale în sud, Dunărea, în sud-est, Prutul, Marea Neagra, în nord-est, iar în nord o mică parte din Tisa. Vecinii ei sunt: sud Bulgaria, sud-est Marea Neagră, nord-est Republica Moldova,

în est Ucraina, în nord Ucraina, în nord-vest Ungaria, în sud-vest Serbia. Toate apele se varsă sau se revarsă, prin Tisa, în Dunăre.

Apele din România au izvorul în munţi, ceea ce înseamnă că ele străbat toate unităţile de relief din ţara noastră. Aceasta este o însuşire pe care o are relieful României.

În ţara noastră există tot felul de lacuri: glaciare, Bâlea, care s-a format prin topirea unui gheţar de pe vremea glaciară ; Lacul Sfânta-Ana din Carpaţii Orientali, care este singurul lac vulcanic de România. Unele râuri au fost barate pentru a se forma lacuri pentru producerea curentului electric, de exemplu Lacul Vidraru; Lacul Roşu a fost barat de o alunecare de teren la munte.

Impresionantele PEŞTERI

Oricărei peşteri i-au trebuit mii de ani pentru a se forma stalactitele şi stalacmitele. Stalactitele sunt nişte ţurţuri de rocă, care vin din tavan, stalacmitele sunt ţurţuri care vin din podea. În momentul

când se intersectează formează o coloană şi, în timp, se unesc. România are peste 3000 de peşteri. Unele pot fi vizitate de turişti, dar altele sunt încă în cercetare. Peştera Urşilor este o frumoasă peşteră care poate fi vizitată de orice vizitator.

Peştera Scări şoara este unica peşteră descoperită până acum în România, care adăposteşte în ea un gheţar.

Peştera Muierii este o peşteră extrem de interesantă. Acestea au fost numai 3 din cele 3000 de peşteri descoperite până acum în România.

Călătorind prin ţară � � �

15

OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE IARNĂ

Mihai Costin Razvan Cls. a II-a C

Inst. Mirea Paula-Carmen Pentru noi toţi, iarna nu este numai anotimpul zăpezii şi al frigului, ci şi acela al bucuriilor

prilejuite de atâtea datini şi obiceiuri legate de sarbătorirea Naşterii Domnului. Datini şi superstiţii în noaptea de Crăciun .

Împodobirea bradului Pomul de Crăciun, aşa cum îl cunoaştem noi astăzi, decorat cu globuri în care se reflectă lumina

scânteietoare a lumânărilor sau a instalaţiilor electrice, nu a fost dintotdeauna împodobit astfel. Deşi, în Europa, originea sa precreştină nu mai este contestată de nimeni, părerile rămân totuşi împărţite: unii văd în brad o reprezentare a “Arborelui Lumii” (din vechiul cult al arborilor), alţii îl consideră o referire directă la “Arborele Paradisului”, împodobit cu mere de un roşu aprins, care amintesc de păcatele comise de primii oameni, înainte de alungarea lor din Rai. Pănă în secolul al XV-lea crenguţele verzi cu care erau împodobite casele cu ocazia Crăciunului, ca şi darurile pe care şi la făceau oamenii unii altora erau considerate tradiţii păgâne. Dar nu peste multă vreme, în locul acestora va fi folosit un arbore întreg. Conform documentelor, în 1605, la Strasbourg a fost înălţat primul pom de Crăciun într-o piaţă publică. Nu avea încă lumânări şi era împodobit cu mere roşii. În 1611, la Breslau, ducesa Dorothea împodobeşte primul brad de Crăciun aşa cum îl ştim astăzi.

Superstiţii de Crăciun ♦ se spune că de Ajun trebuie să posteşti pentru că Maica Domnului, în acea zi fiind supărată, nu a mâncat nimic; ♦ nu se mănâncă nici peşte pentru că are sânge şi Fecioara Maria era plină de sânge în acea zi; ♦ norocul îl poţi pierde dacă împrumuţi ceva din casă în noaptea de Ajun; ♦ semnificaţia sacrificiului porcului îl putem afla numai întorcându-ne în timp când acest animal era considerat o întruchipare a spiritului grâului şi a vegetaţiei în general; ♦ nu trebuie să laşi pe cineva să-ţi închidă uşa de Crăciun deoarece s-ar putea să aibă mână rea şi ar putea să-ţi alunge norocul din casă.

16

Dobre Corina Ştefania Cls. I D Prof. Feraru Laura

Marin Andra Diana Cls. a II-a D Înv. Ispir Silvia

� � � Tradiţie şi creştinism

BUCURIA COPIILORBUCURIA COPIILORBUCURIA COPIILORBUCURIA COPIILOR

Preda Alexandra Cls. a II-a C

Inst. Mirea Paula-Carmen

1.La zăpada i se mai spune şi ... 2.De Crăciun se cântă ... 3.Copiii se dau cu săniile pe ... 4.De Crăciun gospodinele frământă ... 5.Trecerea dintre ani se numeşte ... 6.Bradul se împodobeşte de ... 7.Copiii cuminţi primesc de la Moş Crăciun ... 8.De Crăciun se sărbătoreşte Naşterea lui ... 9. Începe cu "Aho, aho. copii şi fraţi ..." 10.Anotimpul cel mai friguros este ...

De Crăciun

Bontea Anne-Marie-Bianca Clasa a III-a B

Prof. Tăriceanu Elena-Norica

Afara ninge lin. Fulgii de nea s-au adunat într-un vals lent. Pe stradă se aud colinde. Glasurile dulci ale copiilor vestesc naşterea Mântuitorului.

Grădina e plină de lumină. Aleea reflectă luminile multicolore ale beculeţelor. În bucătărie bunica prepară cozonac. Mirosul îmbietor mă atrage înăuntru. Plăcinta cu mere şi nuci este aburindă. Ştiu că o felie îmi este destinată. Lângă bradul împodobit se află o mulţime de cadouri. Un pachet cu fundă roşie îmi face cu ochiul. Nu este pentru mine! Este pentru mama. Bileţelul ataşat face dovada că sora sa i l-a trimis, alături de urări de bine şi sănătate. Chipul mamei se luminează şi o lacrimă caldă i se prelinge pe obrazul îmbujorat de emoţie. Nici anul acesta nu l-am văzut pe Moş Crăciun. Anul viitor voi încerca să stau trează mai mult timp, doar, doar voi avea ocazia să-l zăresc. Bunica îmi spune că sărbătoarea Crăciunului reprezintă Naşterea Domnului Iisus Hristos. El s-a născut pentru a ne face nouă, oamenilor, viaţa mai bună şi mai frumoasă.

A

1 2 4 5 6 7 8 9 10 B

17

Zmărăndoiu Maria Valentina Cls. a II-a C Inst. Mirea Paula-Carmen

Muguri de creaţie � � �

Crăciunul

Vişan Cristiana-Anda

Cls. a III-a B Prof. Tăriceanu Elena-Norica

Zâna Iarna a sosit cu viscol, ninsori şi ger. Satul dintre munţi doarme sub o pătură groasă de nea. Totul e alb în jur. Oamenii stau în case la căldură. Pomii sunt acoperiţi cu o mantie argintie. Din coţurile caselor iese un fum negru-albăstrui. Geamurile caselor s-au împodobit cu flori de gheaţă. Albinele albe au pornit joaca. Sub streaşină, lângă cuibul rândunicii, au apărut ţurţuri. Se apropie Crăciunul. Această sărbătoare este sfântă. De ce? Pentru că în seara de Crăciun, în urmă cu mulţi ani, s-a născut Mântuitorul Iisus Hristos. În vremea aceea Iosif şi Maria căutau un loc în care Acesta să se nască. Au bătut la poarta unei familii. Bărbatul , pe nume Crăciun, a refuzat să-i primească pentru că era un om rău. Soţia acestuia, însă, era o femeie bună. Ea i-a primit pe Iosif şi pe Maria în ieslea animalelor. Aici s-a născut Iisus, Mântuitorul lumii. Aflând ce faptă făcuse soţia sa, Crăciun i-a tăiat acesteia mâinile, dar Maica Domnului a săvârşit o minune şi i le-a lipit la loc. Văzând minunea, femeia s-a bucurat, iar soţul ei aşa de tare s-a minunat încât s-a transformat într-un om bun, iubitor de copii. De atunci el merge an de an de sărbători şi aduce copiilor daruri.

În fiecare Ajun al Crăciunului copiii merg la colindat pentru a vesti naşterea lui Iisus Hristos. Ei se adună în cete şi colindă din uşă în uşă, primind ca răsplată mere sau nuci. În acest an voi merge şi eu cu colindul. Sunt sigură că voi primi daruri din partea cunoscuţilor şi apropiaţilor. Din inima mea de copil vă urez vouă, celor care citiţi aceste rânduri, „Sărbători fericite!”

IARNAIARNAIARNAIARNA

Lanfri Silvio cls. a II-a C

Inst. Mirea Paula-Carmen

Iarna friguroasă, Ne-a gonit în casă

Unde-i cald şi bine. Vin şi eu la tine.

Langă mama stăm, Şi o ajutăm.

Un dar mic îi dăm Şi o sărutăm.

La colindatLa colindatLa colindatLa colindat Luca Alexandra Gabriela

Cls. a IV-a A Gheţea Mihaela

Au plecat colindători Să v-aducă sărbători,

Sărbători fericite, De copii mult îndrăgite.

Gazdele sunt primitoare De această sărbătoare; Şi primesc colindători, Veseli şi nerăbdători.

18

Neagu Roxana Cls. a II-a C Inst. Mirea Paula-Carmen

Şune Anamaria Gabriela Cls. a II-a C Inst. Mirea Paula-Carmen

� � � Muguri de creaţie

Sărbătorile de iarnă îSărbătorile de iarnă îSărbătorile de iarnă îSărbătorile de iarnă în Japonian Japonian Japonian Japonia

Ioniţă Daria Ioana Cls. a IV-a B

Prof. Petrache Mariana

Crăciunul în Japonia nu este o sărbătoare națională însă, încurajată de companiile comerciale, a

devenit o sărbătoare populară în Țara Soarelui-Răsare. Japonezii fac schimburi de cadouri, iar cadourile

copiilor sunt puse lângă pernă în timpul nopții. Petrecerile de Crăciun se fac înaintea sau după ziua

Crăciunului, unic fiind tortul de Crăciun care este făcut din frișcă bătută și căpșune. Clădirile și copacii

sunt decorați cu lumini de Crăciun iar în locurile publice sunt instalați pomi de Crăciun. Ajunul

Crăciunului a devenit o sărbătoare pentru cupluri în care aceștia își

dăruiesc cadouri și își petrec timpul împreună.

Unii consideră că tradiția celebrării Cracinului a apărut odată cu venirea misionarului Francis Xavier în Japonia în 1549. Începând cu expulzarea misionarilor în 1587 și interzicerea Creștinismului în

toată Japonia în 1612, practicile Creștine au încetat. Crestinitatea în Japonia, împreună cu celebrarea Crăciunului a reapărut la începutul perioadei Meiji (1868 - 1912) influențată de tradițiile Americane.

În acest timp tradiția s-a extins încet în orașele mari ale țării. În

anii celui de-al II-lea Război Mondial toate tradițiile legate de această sărbătoare au fost suprimate.

Începând cu 1960, odată cu creșterea rapidă a econimiei și influența dramelor TV Americane,Crăciunul

a devenit popular printre Japonezi, însă fără conotație religioasă.

ANUL NOU IN JAPONIA

Mulți japonezi consideră Anul Nou una din cele mai importante festivități ale anului. Din 1873, după adoptarea calendarului gregorian în Japonia, anul nou este sărbătorit ca în restul lumii pe 31 decembrie - 1 ianuarie.

De anul nou, japonezii au obiceiul de a dărui bani copiilor. Acest obicei este cunoscut ca otoshidama. Copiii primesc plicuri mici decorate, numite pochibukuro. Suma pusă în plic depinde de vârsta copilului, însă este aceeași dacă familia are mai mulți copii, pentru a nu supăra pe nimeni. BĂTAIA CLOPOTELOR

La miezul nopții pe 31 decembrie, templele budiste din toată Japonia bat clopotele de 108 ori, simbolizând cele 108 păcate ale omului. Clopotele se bat și pentru că fiecare japonez să fie păzit de cele 108 ispite lumești. De asemenea se crede că bătaia clopotelor izbăvește de păcatele făcute în anul precedent. Alt tip popular de mâncare este supa ozoni care conține mochi (piure de orez) și alte ingrediente care diferă în funcție de regiune. Se mănâncă și sushi, sashimi și alte mâncăruri.

www.wikipedia.ro

19

Tradiţii de iarnă în lume � � �

DIRECTOR: Prof. Rudeanu Aretinica

� COORDONATOR:

MIREA PAULA-CARMEN - institutor

- paulamirea@yahoo.com

� REDACTORI:

LAMEŞI MARIA - bibliotecar

TUDUŞCIUC ION – profesor univ. doctor

� COLABORATORI:

FERARU LAURA ELENA – prof. înv. primar

GHEŢEA MIHAELA – prof. înv. primar

ISPIR SILVIA – învăţător

PETRACHE MARIANA – prof. înv. primar

TĂRICEANU ELENA NORICA – prof. înv. primar

� TIPĂRIT DE:

COPRINT – MEDIA PRO

20

� � � Colectivul de redacţie