T iRERACTÏUNEA,

TipografiaAdm inistra

BRAŞOV, Piaţa-unire 30.

INSERATE: se primesc 1a. Administra- ţiune Braşov şi la birou­

rile următoare :7 \Viena !u M. Duke,» Nachl’., Heinrioh ^TScfialek, liiido lf Mosse. - In Buda­

pesta la Eckstein Bernat, fulius Leo- pold, Blockner I.

PREŢUL INSERATELOR :Un şir petit 20 bani pen­tru o publicare. Publicări

mai do ho după tarifa şi învoiala.

Reclame pe pag. a 8-a 1 sir 2U bani.

TJKJÚ$ .«Í

Telsfoti r Mr. 225.

(Număr de Duminecă).MiW 1J *■** >•*#**,*. i'. ̂ M.Trur1KmiW*t

Braşov Vineri 4/17 Iunie

„GAZETA“ apare ZILNIC Abonamente pentru Austro-Ungar.

" pe im au : _Z 4 cor. pe 6 luni 12 cor. pe trei luni 6 cor. —N-rii de Duminecă :patru cor pe an.

PentrnRomânia si străinătate:Pe un an 40 franci, pe şase luni 20

franci, po trei luni 10 franci.N-rii de Dumineca 8 fr. an.Se poate prenumără la toate oficiile poştale precum şi la d-nii colectori.

Abonamentul pentru Braşov:La Administ atia „GAZETEI“, pe 1 an 20 C. Pe 6 luni 10 O. pe trei luni 5 C. Cu dusulacasâ : Pe un an 24 Cor. Pe 6 luni 12 Cor. Pe trei luni 6 Cor. Uu exem­plar 10 bani. — Atât abonam au te le cât şi inserţimiile Re plătesc nainle.

1910.

tulul Adevărul întărit cu pecete dePogorîrea Spiritului sfânt.Când dumnezeiescul Mântuitor laj

; muntele Măslinilor, după-ce a dat ceie j j din urmă îndrumări iubiţilor săi apos- I toii şi învăţăcei, în văzul tuturor s’a I înălţat la cer la cerescul său părinte,I la început toţi au rămas înmărmuriţi

ÎJşi ridicau privirile cătră înălţimi şi cum vedeau sulul de lumină străbă­tând universul, li-se rupea inima, căci vedeau cum Acela, care viaţă le-a dat, cure cu nutremântul vieţii i-a nutrit, îi părăseşte, se duce dintre ei şi-i lasă singuri, fără mângâiere, pra­dă dujmanilor seculari ai adevărului! la momentul acela, în nemărginita lor durere, îşi uitaseră de promisiunea ne mincinoasă a Aceluia, care niciodată n’a minţit: că alt mângăitoi le va tri- mete lor! A trebuit să vină îngeri din cer, cari să le aducă aminte de dum­nezeiasca promisiune şi să-i întărească!

Din inima lor nu s’a stins spe­ranţa, dar totuşi, mai şovăiau, mai aveau îndoială şi-ie mai era încă frică de viitorul for şi al vecinie dor principii,

r 'cc ei a,vi fost destinaţi să !e vestească în lume. Stăteau mai rnuit ascunşi, până când în sfârşit, peste zece zile, le-a venit putere do sus! Spiritul sfânt, s’a pogorît peste dînşii în chip de limbi de foc şi le-a dat lor dragostea aceea fără de margini faţă de Adevăr şi reprezentantul adevărului vecinie: Isus Christos!

Care a fost efectul?! îl ştim cu toţii. încă în ziua aceea mii de oa­meni şi-au plecat capul şi s’au supus jugului celui blând al celui mai sfânt între profeţi! Şi de atunci încoace, cum s’au strecurat veacurile, aşa s’a strecurat, aşa a străbătut până şi în cele mai ascunse colţuri ale pămân-

sânge, adevărul cel vecinie al lui Isus Christos!

Nici batjocurile cele mai amare, nici chinurile cele mai grozave, nici moartea cea mai crâncenă, n’a putut să împiedece pe cei doisprezece oa­meni şi pe mulţimea învăţăceilor drep­tăţii, să nu lăţească în lume legea iubirii celei mai sfinte si a dreptăţii! Şi asta s’a întâmplat, pentrucă au fost întăriţi cu putere de sus! Şi asta s’a întâmplat, pentrucă rnaj presus decât patimile omeneşti a fost darul lui D-zeu vărsat în inimile lor! Asta s’a întâm­plat, pentrucă limbile focului dzeiesc, au stins orice şovăire, orice lipsă de îndrăzneală, orice neîncredere si au aprins în inimile celor drepţi focul iu­bitei şi al curajului!

Omul, această fiinţă neputincioasă, de câte ori a fost — şi de câte ori va mai fi — cât va ţinea lumea — este avizat ia ajutorul dat de sus! Şi acest ajutor, acest dar al dumnezeirii, n’a întârziat niciodată şi nu va întârzia cât va ţinea lumea!

I)e câte ori nu se încuiba si azi între oameni ura în loc de iubire, frica în locul curajului, de câte ori se în­tâmplă că omul îşi uită de demnitatea lui şi de câte ori se întâmplă că-şi pierde orice speranţă în viitor! Şi cum se întorc toate înspre bine iarăşi, când darul cel de sus varsă în inimile oa­menilor iubirea, curajul şi speranţa în locul urei, al fricei şi al desperării! Căci D-zeu nu lasă pe om nici odată.

Sărbătoarea pogorîrei spiritului sfânt, o prăzrmim în fiecare an, ca pe o dumnezeiască aniversare a în­ceputului bisericei creştineşti, ca pe o dumnezeiască aniversare a zilei ace-

leia măreţe, când Dzeu a întărit ini­mile desperate ale oamenilor şi le-a dat să înţeleagă, că El nu lasă pe oa- t en:, numai să urmeze dreptatea fi a- devărul! 0 sărbătorim ca pe o zi mă­reaţă, ce mereu ne arată, că pe tran­dafiri nu sunt numai spini, ci şi roze, ca pe e zi măreaţă ce mereu ne în­deamnă să sperăm într’un viitor mai bun, căci mai pesus decât patimile noastre omeneşti e puterea celui Prea- înalt, care poartă grije tuturor, fiinţe­lor neînsufleţite, animalelor, oamenilor, ţărilor şi popoarelor.

Să o sărbătorim cu drag! Şi să ne silim, ca căldura limbilor de foc să încălzească şi inimile noastre! De sun­tem prigoniţi, de suntem asupriţi, de tră­im numai în dureri fi suferinţe, asta să nu ne împiedece dela purtarea fi pe mai departe a luptei celei grele a vieţii!

Căci limbile de foc au făcut pe mii de mii de oameni să despreţuiască chinuri şi mai mari, fără ca măcar pe un minut să-şi piardă speranţa! Si-au plecat capul sub săcurea călă- ilor păgâni, dar asta au făcut-o în de­plina convingere că moartea lor aduce vieaţă altora, înzecit mai mulţi!

0, dare-ar Imnul D-zeu, ca Urnirile de foc ale spiritului d-zeiesc să încăl­zească fi inimile noastre! Şi să ne facă să înţelegem odată, că mai presus de­cât suferinţele de acum, mai presus de­cât înfrângerile prezente e viitorul nea­mului nostru! Şi să ne facă să nu desperăm, să ne încurajeze, ca dispre­ţuim! toate vitregităţile timpurilor, chiar şi prin propria noastră sacrificare să pregătim un viitor mai bun — nu nouă, ci altora, cari vor fi mai mulţi — să pregătim viitorul neamului românesc.

Septimiu Popa.

De preste săptămână. I n 1 0 I u n i e c .s - a u s f â r ş i t a l e g e r i l e d i e t a l e , z i l e l e a c e s t e s e m a i f a c c â t e v a a l e g e r i s u p l e t o r i i ( î n t r e g i ­t o a r e ) , î n c e r c u r i l e , u n d e n i c i u n u l d i n c a n ­d i d a ţ i n - a î n t r u n i t m a i o r i t a t e a a b s o l u t ă a v o t u r i l o r . U n u l d i n a c e s t e e s t e c e r c u l C h i ş i - n e u l u i , u n d e a v e m p e c a n d i d a t u l n o s t r u O c t a v i a n Goga. c a r e a r e d e c o n t r a c a n d i d a t p e b a r o n u l W e n k h e i m . V o t a r e a s e f a c e a z i .

î n c o l o p e t e r e n u l p o l i t i c l a n o i z i l e l e a c e s t e e l i n i ş t e . P a r t i d e l e s ă p r e g ă t e s c î n s ă d e l u p t ă . I n p r e a j m a d e s c h i d e r i i d i e t e i , t o a ­t e p a r t i d e l e ţ i n î n t r u n i r i p e n t r u a - ş i h o t ă r î ţ i n u t a . C o m i t e t u l n o s t r u n a ţ i o n a l v a ţ i n e a o ş e d i n ţ ă î n 2 3 1 . c .

Din Marginea câmpiei.— S c r i s o a r e . —

(Urmare).

M i - s e s t r â n g e i n i m a d e d u r e r e , c â n d m ă g â n d e s c l a t r a i u l r ă u a l p r e o ţ i l o r d i n t r a e t u l O ş o r h e i n l u i ş i p e s t e t o t l a l i p s a d e f r ă ţ i e t a t e ş i p r i e t i n i « î n t r e p r e o ţ i i d i n C â m p i e . I n t r a e t u l O ş o r h e i u l u i d e o b u c a t ă d e v r e m e s u n t d o u ă p a r t i d e : a t e o l o g i l o r ş i a m o r a l i ş t i l o r , c a ş i c â n d n o i n ’ a m a v e a d e s t u l e n ă c a z u r i ş i n ’ a m f i d e s t u l d e î m p ă ţ i ţ i , c i a r i î l i p s ă s ă n e î m p ă r ţ i m ş i p e m o t i v d e t e o l o g i e o r i m o r a l ă ! T e o l o g i i n u p o t v e d e a î n o c h i p e m o r a l i ş t i ş i î n t o r s I A m a u z i t , c ă c h i a r ş i l a s i n o a d e l e p r o t o p o p e ş t i s e s i m t e d i s c o r d i a a s t a . N u ş t i u , î n d i s c u ţ i i l e d e l a o r d i n e a z i l e i c u m s e m a n i f e s t e a z ă p a t i m i l e , d a r a m v ă z u t c u o c h i i , c u m s e d e s p a r t d u p ă s i n o d î n d o u e s a u t r e i g r u p u r i , l u â n d f i e c a r e g r u p s e p a r a t m a s a , î n o s p ă t ă r i i s e p a r a t e I Ş i c â t d e m u l t r ă u f a c e c a u z e i n a ţ i o n a l e a c e a s t ă l i p s ă d e u n i r e î n c u g e t e ş i s i m ţ i r i ! J u d e c e o r i c i n e !

•X

M ă r o g , a ţ i v ă z u t v r e o d a t ă î n t â l n i n d u - s e p e s t r a d e d o i p r e o ţ i , c a r i n u s u n t m â n i o ş i ş i c a r i s u n t c u n o s c u ţ i o r i c h i a r d i n t r ’ u n t r a c t , ş i s ă t r e a c ă u n u l p e l â n g ă a l t u l n u ­m a i r i d i c â n d u - ş i p ă l ă r i i l e , f ă r ă s e d e i e m â n a ş i f ă r ă s ă s e î n t r e b e d e s ă n ă t a t e ? . . . E u a m v ă z u t f o a r t e d e s p r e o ţ i d e p e C â m p i e , p e n t r u - c ă a ş a c e v a n u m a i l a p r e o ţ i d e p o C â m p i e s e p o a t e v e d e a ! I a t ă . c u m s e a r a t ă l i p s a d e p r i e t i n i e ş i f r ă ţ i e a d e v ă r a t ă ! C e

F O I L E T O N U L » G A Z . T R A N S . «

Au om orît un om! . .Amintiri electorale, de Ilie Marin

I n d i m i n e a ţ a z i l e i d e 3 I u n i e n . a l u a t M á n L a j o s m a n d a t u l p ă t a t c u s â n g e d i n m a n i l e p r e ş e d i n t e l u i a l e g e r i i d i n Ş o m c u t a m a r e . C e i d i n t a b ă r a n o a s t r ă s t e t e a u n e d u ­m e r i ţ i , n u l e v e n e a s ă c r e a d ă , î ş i s t r â n g e a u p u m n i i d e d u r e r e . A i l u i d u c e a u s t i c l a d e r a c h i u l a g u r ă , c â n t a u c â t î i ţ i n e a g u r a ş i - l r i d i c a u p e u m e r i , I a p o r u n c a p r e a î n a l t ă .

A m c ă z u t . î n ţ e l e g e ţ i ? A m căzu t! P e l â n g ă t o a t ă i n i m a n o a s t r ă c u r a t ă , p e l â n g ă t o a t ă n e s f â r ş i t a n o a s t r ă d r a g o s t e f a ţ ă d e a d e v ă r ş i d r e p t a t e .

U l t i m u l n o s t r u v o t a n t , î n z o r i i d i n i i - ) ■ n e ţ i i , a f o s t u n t a t ă . c ă r u i a i - a u o m o r â t

j a n d a r m i i c o p i l u l î n d i m i n e a ţ a a l e g e r i i .B u c u r i a j i d o v i l o r ş i a g r o f i l o r d i n c o ­

m i s i e e r a f ă r ă d e s e a m ă n . A v e a u o m a i o - r i t a t e d e c â t e v a s u t e . S ’ a p r é s e n t â t r o m â ­n u l B â r i e d i n T u l g h i e ş , î n c ă m a ş ă l u n g ă ,

! d e s c u l ţ , c u o c h i i î m p ă i e n j e n i ţ i d e d u r e r e ş i l a î n t r e b a r e a l o r , c u c i n e v o t e a z ă , l e - a r ă s ­p u n s B â r i e s c u r t ş i a p ă s a t :

— „ D o c t o r A l e x a n d r u V a i - d a ! “Ş i a p l e c a t B â r i e d i n T u l g h i e ş d e l a

c o m i s i e , c u c a p u l î n p ă m â n t , c ă c i a c ă z u t o m u l , p e n t r u c a r e l u p t a s e , p e n t r u c a r e a r t i f o s t g a t a s ă - ş i d e a v i a ţ a ş i e l , n u n u m a i f i u l s ă u . F i i u l z ă c e a î n t r ’ a c e e a î n t i n s p e p ă ­m â n t u l r e c e î n c a s a c o m u n a l ă d i n T u l g h i e ş .

L ’ a m c u n o s c u t , i - a r r i s t r â n s m â n a . A f o s t î n c e a t a d e c ă l ă r e ţ i , s p r i n t e n i , v i o i , c a r e n e - a p e t r e c u t o z i î n t r e a g ă î n t u r n e u l n o ­s t r u . S t r i g a u c ă l ă r e ţ i i „ U r a ! U r r r a ! “ d e r ă ­s u n a u v ă i l e , d e s e a d u n a u s a t e l e , d e r ă z - b u b u i a v ă z d u h u l d e s t r i g ă t e l e ţ ă r a n i l o r n o ­ş t r i . C ă l ă r e ţ i i d i n T u l g h i e ş a u a d u s v e s e l i e , a u a d u s c h i o t e ş i j o c u r i î n s a t e l e p e u n d e t r e c e a m . F e t e l e î ş i d e d e a u c o a t e , c â n d i v e d e a u , j o c u r i l e s e î n c i n g e a u , d u p ă c e v o r ­b e a V a i d a , ş i p r i v e a m l a f e ţ e l e r u m e n e a l e f l ă c ă i l o r ş i a l e f e t e l o r ş i ’ m i c r e ş t e a i n i m a d e b u c u r i e .

Ş i a c u m a v e a m s ă î n g r o p ă m p e u n u l d i n e i . . . P e n t r u c e ? P e n t r u c ă ş i - a i u b i t n e a m u l , p e n t r u c ă a s ă r i t î n t r ’ a j u t o r t a t ă l u i s ă u , m a l t r a t a t d e u n n e o m .

** *

A m l ă s a t s ă s e f a c ă c â t e v a c u n u n i .

U n a î n n u m e l e c o m i t e t u l u i d e p u t a ţ i l o r n o ­ş t r i , a l t a î n n u m e l e „ o o r t e ş i l o r “ l u i V a i d a .

„ D o r m i , f r a t e a l n o s t r u , n o i v e g h i e m “ — a m s c r i s p e p a n t l i c a a l b a s t r ă a „ c o r t e - ş i l o r “ .

S â m b ă t ă , a z i e s ă p t ă m â n a , l - a m d u s l a g r o a p ă . N u o s ă u i t c l i p e l e a s t e a n i c i c â n d .

D i n Ş o m c u t a a m m e r s v r e - o 9 t r ă s u r i , d o a m n e ş i d o m n i î n f r u n t e c u p ă r i n t e l e D r . V a s i l e L u c a c i u , p r o t o p o p u l g r . c a t . I o a n S e r b a ş i f a m i l i a N i c . N y i l v á n .

0 z i f r u m o a s ă d e I u n i e . T o t u l î n f l o a r e . C ă n u n o p u t e m b u c u r a ş i n o i , d i n t o a t ă i n i m a n o a s t r ă c i n s t i t ă 1

C u c â t n e a p r o p i a m m a i t a r e d e s a t u l r o m â n e s c T u l g h i e ş , c u a t â t n i s e s t r â n g e a i n i m a m a i m u l t . A m a j u n s . Ţ ă r a n i i a d u n a ţ i l a p r i m ă r i e , u n d e s ’ a î n t â m p l a t o m o r u l ş i l a c a s a c e l u i m o r t . I n h a i n e d e s ă r b ă t o a r e t ă c u ţ i , r i d i c ă p ă l ă r i i l e , f e m e i l e d a u d i n c a p .

— „ M i l - a u m â n c a t ! “ i s b u c n e ş t e t a t á i ş i n o i n n m a i p u t e m s ă n e s t ă p â n i m , n e c u r g l a c r i m i l e d i n o c h i , n e s i m ţ i m u n a î n m a r e a n o a s t r ă d u r e r e .

V r e - o c â t e v a f e m e i s e b o c e s c . D e p i a ­

t r ă s ă f i ş i t r e b u e s ă t e c u t r e m u r e p r i v e ­l i ş t e a a s t a .

P ă r i n t e l e L u c a c i u s e r i d i c ă î n t r ă s u r ă .— „ D u m n e z e u s ă - l i e r t e o a m e n i b u n i . “

M a i m u l t e n u p o a t e s p u n e .M u r m u r ă m c u t o ţ i i , d i n t o a t ă i n i m a

n o a s t r ă : „ D u m n e z e u s ă - l i e r t e . .L a c a s a m o r t u l u i n e p r i m e ş t e f e m e i a

c e l u i m o r t , o n e v a s t ă t i n ă r ă , f r u m o a s ă , c u c o p i l a ş u l d e 3 l u n i , V a s i l i c ă , l a s â n . A l t ă d u r e r e . S t ă s a n i s e s p a r g ă i n i m a d e j a l e

I n t r ă m î n c a s ă . S u r o r i l e c e l u i m o r t , u n a d e 0 a n i , i s b u c n e s c î n p l â n s s g o m o t o s . A d u c e m m a n i l e l o r î n r n â n i l e n o a s t r e , l e p r i v i m î n o c h i : „ n u m a i p l â n g e ţ i ! A ş a a v r u t D z e u ! “ O c h i i n o ş t r i n e t r ă d e a z ă , c ă s f a t u r i l e d a t e n u l e u r m ă m n i c i n o i .

R â n d p e r â n d v i n 7 p r e o ţ i , c a r i a u a l e r g a t l a a u z u l o m o r u l u i , s ă d e a c i n s t e a c u v e n i t ă c e l u i m o r t .

I u c â n t e c e l e c o r u l u i d i n Ş o m c u t a , m a r e , d u p ă c e s ’ a ţ i n u t o m i c ă s l u j b ă , ş i î u c a s a . m o r t u l u i , p o r n i m l a p r i m ă r i e .

J a n d a r m i i , c a n e ş t e p a s ă r i n e g r e , n e

Pag. 2. Nr. 122.—1910.GAZ E T A T R A N S I L V A N I E I

poate fi cauza ? nu ştiu. Poate calesele unora şi tiliboanţele altora, cei opt boi ai unuia şi cele două văcuţe ale altuia, măi ştie D-zeu! Adevărat că nu toţi sunt aşa, ci poate numai jumătate! dar pentru D-zeu, e prea mult şi atâta!

*Alegerile din acest an dela Oşorheiu

au decurs fără vărsare de sânge şi — fără tulburări. In cercul I a fost ales ministrul Székely, în al doilea lóstul secretar de stat Désy. — Pe noi ne interesează mai mult cercul „Câmpiei“ — unde este un respec­tabil număr de alegători români. Aici a candidat groful Bethlen István cu program kosuthist şi un jidov din Pesta: Dr. Wittman Ernő cu program guvernamental. Acest din urmă a păşit abia Joi sau Vineri înainte de alegeri. Spun gurile rele, că înşişi Ko- suthiştii ar fi făcut paşii necesari pentru acuirarea unui contra candidat, ca în acest chip să facă ceva „circulaţie de bani" în în cerc — ceace a şi succes. Spun adecă foile locale din Oşorheiu, că amândoi can­didaţii au plătit voturile cu bani — mai ales Wittman, care a cheltuit la 80 de mii de coroane! S’a plătit un vot cu 50—500 co­roane! Şi ceeace e mai dureros, tocmai Ro­mânii au fost mai mulţi, cari au votat cu acest jidov necunoscut!

Treaba a fost aşa, că venind Wittman la Oşorheiu, s’a pus în înţelegere cu unii domni români de acolo, cărora le-a dat de­claraţie în scris că e aderent al votului universal şi secret. După aceea apoi s’a început cumpărarea de suflete. Administraţia umbla în ruptul capului să „convingă cu 50— 500“ pe alegători — iar mai ales între Români — preoţimea a făcut întinse ser­vicii de corteşi. Că într’aceea a apărut co­municatul partidului naţional, care opreşte votarea cu guvernul sub orice împrejurare? Asta n’a alterat pe nime!

*In articolul citat din „Unirea" se pune

întrebarea: Unde sunt conducătorii poporului de pe Câmpie ? Cred că e timpul să se dea un răspuns: In tabăra lui W ittman! încă de Marţi în 31 Muiu după amiazi în tabăra lui Wittman! La fâgădăul dela „Oroszlán“ , acolo aduceau jandarmii pe Români şi-i în- cuiau acolo până în ziua de alegeri! Şi între poporul inconştient, erau preoţii şi învăţă­torii, culeşi de aceiaşi jandarmi de pe sate, aduşi în calese anume tocmite la Oşorheiu, între zimbetele şi batjocurile „civişilor“. Am fost dimineaţa la locul de alegere şi mi-au dat lacrimile, când am văzut cum mânau 4 jandarmi fiecare comună dela făgădău la alegere, cum mâni dobitoacele la apă! Cei mai mulţi au fost Români, liferaţi de preoţii şi învăţătorii corteşi, dar au fost şi Unguri, biraiele şi notarăşii şi alţi câţiva. Ţăranii beţi şi cu ochii roşii, iar printre ei, fripţi şi plouaţi preoţii şi învăţătorii — toţi, fără deosebire de confesiune. Iată, ce poate să uneascăîntr’o tabără pe teolog şi moralist:

argintul lui Wittman şi papricaşul ! Şi nu mă puteam mira îndeajuns: cum de nu s’a aflat măcar unul între ei, măcar „un preot fruntaş“, care să fi ţinut samă de comunicatul partidului naţional şi măcar în momentul ultim să fi dat înapoi banii lui Iuda şi să fi stat acasă?

Să nu minţesc: s-a aflat totuş unul! Nu ştiu, a întors bancnota ori ba, dar când l-am întrebat că a votat ori nu, mi-a răs­puns că el n-a votat, ci numai a literat câţi-va alegători! Punctum! Nimic pe lume nu poate să scuze această păcătoşenie scâr­boasă a preoţilor şi învăţătorilor de pe Câm­pie! Nici treaba cu votul universal, nici altă scuză! Şi va trece încă multă apă pe Mu- răş, până când chiar şi înaintea streinilor se va spăla această pată de pe Români.

*

Alegerea din cercul „Câmpiei“ ne dă multe învăţături. Dar dintre toate ar fi binŞj să ţinem seamă numai de una, anume, că trebue să ne organizăm! Dacă n-ar fi la noi aşa neorganizare, poate de ruşinea asta şi de cele de prin alte locuri am fi fost mân­tuiţi! Aceia cari sunt puşi în fruntea noas­tră, ar trebui să înţeleagă că o organizare politică regnicolară se impune, doar trebue să presupunem că este într’ânşii atâta milă faţă de poporul românesc să nu-1 lase pradă demoralizării celei mai mârşave! Altcum mai bine jos arma, căci decât să lupţi cu arme ruginite, mai bine să te dai gata, prins!

sp.

0 rectificare.D-J. viceşpan aî comitatului Făgăraş Alexandru Belle ne roagă să dăm loc următoarei rectificări:

O n o ra tă re d a c ţiu n e ! In numărul 108 de Duminecă a preţuitului ziar „Gazeta Transilvaniei“ a apărut sub titlul „Con­gregaţia comitatului Făgăraş“ dela un co­respondent care nu se numeşte pe sine un raport, în care se cuprind cu privire la persoana mea unele afirmaţiuni pe cât de neadăvărate tot atât de răutăcioase şi de vătămătoare, având prin aceasta cores­pondentul ascuns scopul vădit ca să mă calumnieze şi să stârnească faţă de persoa­na mea dispreţ în public.

Faţă de această intenţiune josnică, pen­tru orientarea publicului declar prin aceasta că nu este adevărată acea afirmaţiune ca- lumniatoare din corespondenţă, că eu „cu forţa, cu terorism şi cu mişelie aş fi vrut să pun capăt discuţiunei în adunarea munici­pală comitatensă ţinută în 25 Maiu a. c. şi prezidată de mine, pentrucă cu acea o-| caziune s-a întâmplat lucrul — după cum va fi aceasta bine cunoscut şi cores­pondentului, care trebue că a fost de faţă în adunare — în modul următoriu:

Dupăce a vorbit membrul Moise Brum- boiu, a făcut membrul Dr. Andrei Micu fis­

cal comitatens propunerea ca să se încheie discuţia.

In astfel de caz regulamentul despre procedura la conducerea adunărilor generale a comitatului Făgăraş § 11 dispune urmă­toarele:

„Dacă se face propunerea pentru în- „cheierea discuţiei, atunci preşedintele este „necondiţionat obligat cumcă această pro­punere să o pună Ia votizare, şi dacă se „primeşte atunci părţile cari sunt de părere „deosebită î-şi aleg câte un orator prin a „căror vorbire se încheie discuţia“.

De aici se vede limpede, că eu prin aceea că am dispus votizarea asupra pro- punerei făcută de un membru al adunărei. nu am comis nici o nelegalitate ci din con­tră mi-am împlinit numai datorinţa im­pusă mie ca preşedinte imperative prin re­gulament; prin urmare învinuirea corespon­dentului ascuns se cualifică de sine de un neadevăr grosolan şi ca calumnie, pentru care îmi voi căuta satisfacţie faţă de res­pectivul pe cale judecătorească.

Mai departe observ şi aceea că şi cele­lalte afirmaţiuni ale corespondentului au în cea mai mare parte un timbru de esagerare, nerumegată cu scop, ca să facă senzaţie scandaloasă.

Vă rog cumcă acest răspuns să bine­voiţi a-1 publica în cel mai de aproape nu­măr în întreg cuprinsul, în urma cărei sem­nez al Onoratei redacţiuni.

Făgăraş, în 3 Iunie 1910.

Cu deosebită stimăAlexandru Belle

vice comite.

Adunare de învăţători.— 29 M a i v. 1910.

Adunarea despărţământului Reghin, a reuniunei învăţătorilor rom âni gr. cat., apar­ţinătoare reuniunei Archidiecezane gr. cat., de Alba-Iulia şi Făgăraş, s’a ţinut în 24 Maiu a. c în comuna mărginaşă Beica de sus.■» După serviciul divin ne-am adunat cu

toţii în frumoasa şcoală, unde erau întruniţi elevii şi o mulţime de ţărani îmbrăcaţi în vestminte de serbătoare. După esmiterea comisiunilor să purcede la ezamenul final, ţinut de înv. Simion Cioloca care a dat dovadă şi cu acest prilegiu despre zelul, ce-1 caracterizează pe colegul nostru.

Incepându-se şedinţa, domnul preşedinte Georgiu Maior prin o cuvântare potrivită declară şedinţa de deschisă, la care ne bine- ventează înv. local. Pe lângă membrii or­dinari ai acestui despărţământ am putut saluta în mijlocul nostru; pe Rev. domn protopop Ariton M. Popa, Carol Rusztek sub inspector regesc de scoale, Mihail Marieşan, preot în Beica de sus, Iuliu Crainic preot în Urişiul de jos, Demetriu Moldo van preot în Chinceş, Irimie Cassai notar ca esmis

din partea protopretorelui, Vasilie Moldovan înv. pensionat în Chinceş şi Ioan Roman înv. penzionat în FHpişul mare.

Prelegerea practică a ţinut-o înv. S Cioloca. Trecând peste unele din punctele programei, amintesc numai pe cele mai de interes general. Comisiunea însărcinată cn studiarea dispoziţiunilor cuprinse în pro­iectul de statute pentru înfiinţarea unui Orfelinat al înv. români gr. cath. din Archi- dieceză, raportează prin referentul comisiunei Ioan Suciu, că le-a aflat de bune şi se iden­tifică întru toate cu cele cuprinse în acel proiect cu următoarele modificări: Orfelinatul să se înfiinţeze independent. Fiecare învă­ţător să fie obligat moralminte ca în cercul său de activitate să facă concerte, petreceri, colecte benevole şi ori ce ar afla de bine pentru ajungerea scopului sublim în inte­resul orfelinatului. Dela suma de 1000 cor. cu care ar trebui să se înceapă funcţiona­rea să se ridice la 10000 cor. Ca tacsă de înscriere să fie suma de 50 cor. rămânând ca tacsă ordinară suma de 1 (una) cor., anual, rămânând în drept a se face şi mem­bru fundator ori pe viaţă tot cu acelea drep­turi ca şi membru ordinar. Având a solvi ca tacsă de membru fundator suma de 100 cor. iar ca membru pe viaţă suma de 60 cor.

Adunarea cu mare recunoştinţă aduce mulţâmitâ protocolară Ilustrului bărbat Iuliu Bardoşi, membru onorar şi fundator al reu­niunei, pentru viul interes, ce-1 are faţă de înaintarea corpului învăţătoresc.

In urmă Ioan Suciu înv. deschide colectă benevolă în interesul augmentării fondului de orfelinat, adunând suma con­siderabilă de 57 coroane dela următorii marinimoşi domni şi anume: Ariton M. Popa protopop, Reghin. G. Maior înv. Reghin, Ioan Suciu înv- Câcuciu, Simion Cioloca înv. Beica de sus, şi Laurian Maior câte 5 coroane; A. Moldovan înv. Ernontfaia 4 cor. Iuliu Hărsan înv. Chiheriul inferior 4 cor. Gregoriu Bucur înv. Fâlfâlău 3 cor. Victor Bucşa înv, Solovăstru 3 cor. Romul Cătărig înv. Gurghiu 2 cor, G. Uiiăcan înv. Hodac 2 cor; Florea Pop înv. Casva 2 cor; David Roman înv. Habic 2 cor; Ioan Pop înv. S. Mihaiu 2 cor; Al. Scridon înv. Chiheriul de sus 2 cor; Nicolau Dunca înv. Orşova 2 cor; G. Borda înv. Adrian 2 cor; Mihail Marieran preot în Beica de sus 1 cor. şi Adam Lupu cantor în Hodac 1 cor, care colectă se continuă mai departe între inteligenţa din Reghin şi jur, şi la timp se vor trimite banii încassaţi la locul destinat.

In urmă ne-am întrunit la masa ospi- tală dată din partea înv. local. După prânz am asistat cu toţii la examenul învăţăto­rului din loc Ioan Suciu.

U n u l d in tre cei de f a ţ ă .

urmăresc de la distanţă. Nici aici nu pu­tem scăpa de ei.

Ridicăm sicriul. Ograda şi uliţa e plină de lume. Nu este ochiu, care să nu lăcrămeze. Ducem sicriul încet, noi, cor- teşii lui Vaidă. Praporii flutură în aier. Clopotul bisericuţei sună tânguindu-se. E cald. Mirosul de tămâie se răspândeşte în­tre noi.

L-am adus în şura casei, unde şi-a ţinut Bârle Ion plugul şi grebla şi nutre- mântul vitelor. O şură mare, curată, do­vadă a hărniciei lui. II aşezăm în mijlocul şurii, noi pe bănci împrejur, ţăranii şi ţă­rancele în picioare şi pe sus.

Fiecare ţipet de durere din gura con­sângenilor lui trezeşte în noi lacrâmile înă­buşite. Cantorii cântă, cădelniţa cădeşte, noi plângem. Ce ne-a rămas altceva de făcut, când vedem că nedreptatea este în­vingătoare, că cei buni ai noştri, cari nu se vând, sunt mânaţi cu patul puştii în mormânt ?

îmi muşc buza, ca să încetez cu plân. sul. îmi adun toate puterile, caut să mă gândesc la toate argumentele, că plânsul e

pentru femei şi copii. Dar argumentele nu sunt atât de puternice, încât să pună zăgaz plânsului.

Mă gândesc la cel mort şi la tatăl său. Bătuţi de puşca jandarmerească, în­trebaţi :

„Pentru cine dai votul?“ ademeniţi cu bani şi băutură, cât de uşor ar fi putut scăpa de toate, dacă ar fi răspuns: „Cu omul vostru!“ Două-trei vorbe şi patul puştii nu i-ar mai fi lovit. Dar conştiinţa lor le vorbea alt fel. Conştiinţa lor le zicea: „Aici stau, aici rămân. Trăiască omul meu — fie ce-a f i !“

Bîrle Ion — ai fost o m ! Bîrle Ion — ai avut in im ă ! Dă-ne inima ta sfântă, să o sădim mai departe în piepturile româneşti, cari se vând, cari să tăvălesc în noroi, cari nu cunosc bătăile unei inimi curate. Trupul tău se va preface în ţărână mâine-poimâne. Ce e un trup omenesc? Un pumn de ţărână! Dar sufletul, sufletul tău curat va trăi în­tre noi!

Vedeţi, nu mai plâng. Privesc în jurul meu şi văd pe toţi cu lacrămile ’n ochi. Mie mi-a secat izvorul lacrămilor. Stau nu­

mai cu capul descoperit, în faţa sicriului şi mă gândesc. Mă cuprind alte gânduri.

Aţi cetit istoria neamurilor? Aţi vă­zut cât sânge a curs pentru dreptate ? Astea sunt pecetiile cele mai măreţe ale fiecărui neam: râurile de sânge curg. E de dispre­ţuit un neam, care nu sacrifică pe altar vieţile fiiilor săi.

Din sângele acesta răsare şi mai măreţ adevărul, care vine, se lăţeşte, prinde pu­tere, cucereşte. Sângele acesta e comentar viu al stărilor unei ţari, sângele ăsta te si­leşte să te întrebi: „Pentru ce a curs?“ şi serviciul cel mai mare, care i-l poţi aduce tu, ca neam, e să întrebi mereu: „Pentru ce a curs?“ Răspunsul nu poate fi altfel, decât răspunsul adevărului.

Pentru ce a curs deci sângele lui Bîrle Ion? Intrebaţi-vă, fraţilor, întrebaţi-vă zilnic, căci astfel vă arătaţi, recunoscători mor­tului.

Vedeţi, nu mai plâng. . . îmi muşc buza de durere, dar nu mai plâng.

Durerea văduvei, care umblă cu prun­cul în braţe, ochii mamei mortului, suspi­

nele ei, tânguirile sutelor de oameni — toate îmi taie în carne vie — dar nu plâng.

Pentru copilul ăsta din scutece luptăm noi. Pentru copilul şi copiii copilului ăstuia, ca ei să aibă o vieaţă mai fericită, mai cinstită, de unguri şi de nemţi şi de toate alelalte neamuri să nu fie purtaţi de nas, şi îmbătaţi şi batjocoriţi de fiecare lăpădă- tură omenească. Noi ne facem datoria , lie ce va fi ! ..

*

Ascultăm cu toţii vorbele părintelui Lucaciu. îşi smulge din inimă fiecare cuvânt, îşi împreună mânile spre rugăciune şi stoarce lacrămi. Vorbeşte cum ştie să vorbească Vasile Lucaciu — Lucaciu, care a alergat cu cuvântul adevărului în sute de sate, a fost primit cu osanale, n’a auzit un singur glas de protestare şi a căzut şi el, având împotriva sa suliţe şi puşti şi notari şi ra­chiu şi suflete murdare.

Părintele protopop ia iertăciunile. La fiecare rămas bun se porneşte un hohot de plâns. Eu nu mai plâng, nu mai pot plânge, nu vreau să plâng.

Nr. 116.—1910 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I Pag. 3.

Prima espoziţie de jocuri naţionale băr­băteşti în Elisanetopol (Ibaşfalău.)

Ca să scoatem la iveală comoara, care esistă în manifestarea atât de variată şi frumoasă a poporului nostru ►prin jocurile aşa numite de băţ (că-

I luşer, bătuta şi altele obicinuite la I sexul bărbătesc al poporului nostru)

şi ca să desvoltăm prin aceasta in­teresul şi dragostea faţă de acestea moşteniri scumpe dela strămoşii noştri, cari în o formă atât de originală au dat espresiune sentimentelor lor de distinsă veselie, — ne-am decis a a- ranja cu ocaziunea adunărei generale a însoţirei noastre economice — co­merciale „Mugurul" din Elisabetopol, a cărei membri sunt aproape 400 plu­gari — o exposiţie de acestea jocuri.

1. Trupele de jucători, cari doresc a participa la expoziţie să constea din cel puţin 5 membrii şi cel mult 9 membrii.

2. Fieştecare trupă de jucători să se prezinte cu câte un vătav în frunte şi cu lăutarul ori flueraşul lor obicinuit.

3. Jocurile sunt a se juca în a- ceea formă originală, în care să obici- nuieşte în comuna de unde e înrolată ceata de jucători.

4. Este de dorit, ca membrii li­nei cete de jucători să fie întrucât se poate la fel îmbrăcaţi în mod sărbă­toresc şi cât se poate mai obicinuit în comuna, de unde e înrolată ceata.

5. Se vor împărţi din partea unui juriu de esperţi patru premii de câte 50, 30, 20 şi 10 cor. pentru cele 4 cete de jucători, cari se vor distinge şi în ziua expoziţiei toţi căluşerii vor avea întreţinere gratuită.

6. Strigăturile să nu lipsească in decursul jocului Ia comunele, unde sunt obicinuite.

7. După-ce expoziţia de jocuri e proiectată a să aranja în a doua ju­mătate a lunei Iulie, cetele de jucă-

ktori doritoare a participa, sunt a să anunţa cel mult până în 15 Iulie 1910 la adresa advocatului Dr. Alexandru Morariu din Elisabetopol (Erzsébetváros) care v-a avisa cetele de jucători la timp despre ziua expoziţiei.

8. Cetitorii acestui aviz sunt ru­gaţi a-1 comunica cu vătavii câluşerilor din comună, desvoltând interes în ei faţă de expoziţia noastră.

Căluşeri de pe Câmpie Cu opinci de ciocârlie,Căluşeri de pe Târnavă Cu opinci ce sboară în slavă, Mureşeni sprinteni la joc Veniţi toţi— veniţi cu ioc, S’arătăm lumii ce ştie Românaşu ’n veselie!Ura! lumea să vuiascăSub opinca românească! D r .A .M .

Ducem pe cel mort până în cimitir. Acum îl poartă tovarăşii lui de copilărie, tineri însuraţi şi flăcăi. Bîrle Ion a avut 25 de a n i.. . Doamne ! Doamne ! Num ai 25 de a n i. . . Eu nu plâng.

La fiecare evanghelie stăm locului, ne plecăm capetele şi genunchii. Corul cântă, ciopotile sună. Un vânt uşor adie. Flutură năfrămile legate de prăjinile praporilor, flu­tură părul lung al preoţilor noştri, cântecele noastre de jale se duc şi dispar în seara, care se lasă încet, încet. . .

M-am suit pe un mormânt şi mi-am rotit ochii împrejur.

. . . Ingropau un om. O groapă stetea căscată şi ’şi aştepta oaspele. Sute de oa­meni: mic şi mare, tânăr şi bătrân, cu ca­petele descoperite. Preoţii făceau semnul crucii.

— „Fraţilor, luaţi-vă rămas bun“, le- am zis de pe dâlma de pământ. „Nu va mai veni acasă, cel dus. 0 vieaţă de 25 de ani merge în mormânt. A fost om cinstit. A iubit pe tatăl său, care i-a dat vieaţa, şi-a iubit neamul, care i-a fost drag ca lu­mina ochilor.. . . “

Ş T I R I .Implinindu-se a doua zi de Rosalii

anul dela moartea neuitatului nostru director D r. A u re l M u re ş ia u u , se va oficia L u n i, în 7/20 Iu n ie la orele 11 a.m. un parastas solemn în capela eimi- teriului din Groaveri.

La acest act pios invităm şi pe a- ceastă cale pe prietinii familiei şi ai ziarului nostru.

Greva lucrătorilor tipografi organizaţi continuă în Braşov, în urma hotărîrii luate de proprietarii celor şapte tipografii braşo­vene, de-a nu mai accepta în serviciu cule­gători organizaţi. Cu toate aceste ne-a suc­ces a angaja în .săptămâna aceasta câţiva culegători neorganizaţi, cari lucră deja în tipografia noastră, sperăm, că în câteva zile vom completa personalul nostru tipografic ca să ‘putem scoate „ G azeta« în fo rm atu l obici­n u it în tipografia proprie şi să executăm şi alte lucrări din branşa tipografiei. Până a- tunci rugăm din nou pe abonaţii noştri să fie cu puţină răbdare.

Examen de muzică. Un public nu prea numeros, dar pricepător în ale muzicei, a avut eri plăcuta ocaziune să asiste la fru­mosul examen de muzică al elevelor d-nei Maria G. Dima, distinsa noastră cântăreaţă şi pianistă. Deşi cursul de canto şi pian al d-nei Dima s’a inaugurat numai de câ­teva luni, elevele d-nei Dima au dat dovezi de frumoase cunoştinţe agonisite în acest scurt restimp. Am ascultat cu o deosebită plăcere pe d-şoarele M a rio a ra G. D im a , A na D am ian şi M . Duşoiu, cari ne-au cântat bucăţi alese din cântecele lui Mendelssohn, Grieg Franz, Schmann, Schubert, Händel etc. şi pe d-şoara M . Copony şi d-1 L . Bologa cari neau delectat cu câteva piese la pian. D-şoarele eleve şi studentul L. Bologa au făcut prin alesele lor prestaţiuni toată onoa­rea profesoarei lor şi — continuând cu a- ceiaşi dragoste şi sârguinţă studiile lor mu­zicale, ne putem aştepta la succese tot mai frumoase. După încheierea examenului, pub­licul prezent a felicitat cu căldură pe d-na Dima pentru frumoasele succese obţinute.

Necrolog. In 9 Iunie n. a încetat din viaţă în Capolnocmănăstur Antonia Cicero- nescu văd. Lazar cândva Jernea protopop on. în etate de 53 ani.

In 10 Iunie n. a încetat din viaţă Dr. Ambrosiu Bojthor medic cercual în Ardihat. înmormântarea s’a făcut în 12 Iunie în cimiterul gr. cat. din Băseşti.

Odihnească în pace!

Curs de muzică pentru învăţători. Ofi­ciul protopresbiteral român oriental d in L u ­goj, — în conţelegere cu d-1 J. V id u învă­ţător în loc, — cu începere din 18 Iunie st. v. a. c. deschide un curs de muzică pen­tru învăţători. Acei d-ni învăţători, cari vor lua parte 1a. acest curs, sunt invitaţi a lua la cunoştinţă următoarele:

I. 1) Profesor propunător va fi învăţăto­rul din Lugoj J. Vidu. 2) Prelegerile se vor începe la 18 Iuniu st. v. ( I Iuliu n.) a. c. şi vor dura până în 18/31 Iuliu, (o lună). 3) Oarele de prelegere se vor ţinea în fie­care zi dela 9— 11 a. m. (afară de Dumi­necă şi sărbătoare). Timpul de după ameazi e rezervat pentru deprinderi şi studiu.

II. 4) Fie-care participant este anunţat ca la sosire să fie provăzut cu o violină. Aceia cari au practicat flautul, — se pot

Şi-am mai spus încă câteva cuvinte. Ce greu îţi ies vorbele din gură, când ţi-e sufletul plin de durere! . ..

Am luat un bulgăr de pământ, după ce au scoborît sicriul în groapă şi l-am lă­sat uşor să cadă pe scândurile ciruite negru. Lovitura o am şi acum în urechi.

Par’ca-l văd pe Bîrle Ion, cum doarme liniştit, cu manile prinse de rugăciune, cu coastele din partea dreaptă străpunse de baioneta jandarmerească, cum doarme şi cum aşteaptă o vieaţă pentru chinurile su­ferite aici. . . .

Dormi, Bîrle Ion, dormi, noi, cei buni, cei drepţi, aceia, cârorora li se sfâşie inima de jale pentru starea ticăloasă a neamului lor, noi veghiem şi-ţi jurăm, jurăm de mii de ori, că o să fim Români adevăraţi. . .

Se însera, când ne-am urcat în trăsuri. Poporul ne saluta mut, noi plecam cu ini­ma în lurorată, murmurând: „Dumnezeu să-l ierte !Ci . . .

11 Iunie, 1910.

I lipsi de violină, înlocuind-o cu acesta. 5) La finea cursului, fiecare participant va primi un atestat oficios cu calcul din partea Ofici­ului protopresbiteral român ortodox din Lugoj, subscris de şeful acestui oficiu şi de profesorul propunător I. Vidu,

III. 6) Taxa de înscriere e de 20 cor. şi are să fie trimisă la adresa dlui I . V idu învăţător în Lúgos (Krassó-Szörény m ) cel mult până la 13/26 Iuniu a. c. Aceasta va servi ca aviz de înscriere. 7) Participanţii vor avea cuartir gratuit în internatul de aici. Viptul îl vor primi tot la internat pe lângă o taxă de 40 cor. plătită anticipativ pe întreg timpul cursului. Cari eventual îşi vor avea cuartirul şi viptul pe la rude ori cunoscuţi — au şă anunţe aceasta de­odată cu trimiterea taxei de înscriere. 8) In­terniştii au să-şi aducă cu sine o perină, un lepedeu şi acoperitoare.

Lugoj, la 9/22 Maiu 1910.D r. G. Popoviciu m. p. lo an V id u m. p.

protopresbyter.. învăţător.

Atacarea vaporului „Traian“ de bandiţi greci. Duminecă vaporul „împăratul Traian“ care se întorcea din Alexandria (Egipt), a- flându-se în cursa regulată Alexandria-Con- stanti nopol-Constanţa, a sosit în portul Pi­reu, la orele 6 dimineaţa. Pe bordul vapo­rului se aflau şi AA. LL. RR. Micii Principi Niculae şi Maria. Ajuns la debarcader, va­porul conform intinerariului se opri pentru a lăsa şi lua pasageri. Vaporul trebuia să plece din portul Pireu la ora 4 p. m.

De abea se lăsă puntea de debarcare şi personalul vaporului observă o mare mul­ţime de hamali şi derbedei, că năvălesc spre puntea vaporului sub comanda unui şef. D. comandor Perieţeanu, comandantul vaporului le eşi înainte pentru a-i întreba ce caută. Năvălitorii foarte agresivi răspun­seră, cumcă caută doi Greci, dezertori din armata turcă şi că sunt informaţi că aceşti doi Greci s-ar afla pe vapor pentru a fi pre­daţi la Constantinopol. Acestea zise, năvă­litorii voiră să se îndrepte spre cabine, spre a prăda pe pasageri. Echipagi- ul vasului însă, care băgase de seamă despre ce este vorba, alergară la arme şi opuse o înverşunată şi legitimă rezistenţă bandiţilor pe care îi alungă pe puntea de debarcader.

In învălmăşeală bandiţii răpiră pe co­mandantul vasului d. comandor Perieţeanu şi-l duse cu ei. In timpul acesta în port nu se simţea nici o mişcare din partea autorităţilor. Secundul vasului anunţă faptul prin telegrafia fără fir. De abia după două ore căpitănia portului Pireu, interveni şi împreună cu autorităţile eliberă pe d. co­mandor Perieţeanu.

Din partea autorităţilor greceşti s’a observat o toleranţă revoltătoare; se părea că agresiunea a fost săvârşită cu asenti­mentul administraţiei. Dacă piraţii n’au în­cercat un nou atac, aceasta s’a datorit ati- tudinei energice şi hotărîte a echipagiului care armat a stat neclintit la postul de pază. Mobilierul vaporului a suferit totuşi oare cari stricăciuni.

D. comandor Boerescu subdirectorul serviciului maritim român, a plecat la Cons­tanţa pentru a aştepta sosirea vaporului şi a proceda la facerea unei anchete foarte amănunţită. M. S. Regele Carol, căruia i s’a adus la cunoştinţă faptul, a rămas profund impresionat şi a dat ordin a se face cea mai amănunţită anchetă a faptului.

Nenorocire de tren s-a întâmplat zilele trecute între staţiunile Bucea şi Bratca. Un tren de mărfuri s-a ciocnit cu un altul, care stătea înaintea depozitului industrial de lemne din valea Iad. Ciocnirea a fost grozavă. Maşina trenului a deraiat şi va­goanele s-au grămădit preste olaltă. Trei frânări şi un muncitor au fost ucişi şi alţii răniţi. Cincisprezece vagoane s-au zdrobit. Au fost ucise şi schilodite şi multe vite, cari erau învagonate. Vina pentru nenoro­cire o poartă oficialul de la gara Bucea, László Mihály, care a lăsat să pornească prea timpuriu trenul de marfă. El e sus­pendat.

In contra espioatărei, streinilor cari vizi* tează oraşul nostru d-1 căpitan al poliţiei a lan­sat următorul ordin: Mi-a venit la cunoştinţă cumcă în unele birturi şi cafenele se dă streinilor în scopul espioatărei lor, în parte chiar cu ştirea şi consimţământul proprie­tarilor acestor localităţi, articole de consum (mâncare şi beutură) într’un preţ mai mare, decât cum e obiceiu a le da în celelalte timpuri ale anului şi pentru a duce pe stră­ini în eroare, li-se presentă o separată listă de preţ. Făcând abstracţie dela aceea, că o astfel de apucătură vicleană conţine în sine deja un fapt de pedepsit, ea e menită să micşoreze comunicaţiunea străinilor şi stri­că şi bunul renume al oraşului. Prin ur­mare e în interesul posesorilor numitelor localităţi şi în interesul consumenţilor a face imposibil astfel de înşelăciuni.

. Dispun deci ca» în localităţi publice t

în birturi, în cafenele etc. să se afişeze în număr suficient tariful (lista de mâncare şi beutură) vizat de autoritatea mea. Ordinul acesta se basează pe dreptul meu de su­praveghere şi o nerespectare a acestui or­din o voi considera ca o transgresiune şi voi supune-o amendării.

Braşov, în 19 Maiu 1910.Farkas M ih á ly m. p.

căpitanul orăşenesc.

Premiarea juninceior de prăsilă. Comi­tetul „Reuninnei rom. de agricultură din comitatul Sibiiului“ aranjează câte o pre- miare de junince Marţi în 21 Iunie n. în cercul administrativ al Săliştei iar Joi în 7 Iulie 11. în cercul administrativ al Cisnâdiei. Cu acest prilej se va împărţi între economii noştri premii în suma totală de 400 cor.

B I B L I O G R A F I E .„Farafastâcu ri“, versuri de distracţie

de Haralamb Călâmăr, cu portretul şi iscă­litura autorului şi cu o prefaţă de Emil Borcia. 0 broşură de inspiraţii hazlii, d’un comic drastic, însă liber de orice satiră su­părătoare. Un caiet amuzant, pe care ’1 răs­foieşti agreabil, găsind totdeauna multe momente de adevărată distracţie potrivită cu gustul fiecăruia. Poezioarele lui Călămăr să caracterisează prin un fin umor, cu în­torsături de vorbe şi concluzii neaşteptate. Pointa totdeauna surprinde şi produce un efect plin de haz. — Broşura se poate co­manda dela editura Tipografia Poporului — Sibiiu ( Nagyszeben) şi costă 55 file r i (inclus porto).

Proprietar: Dr. Aurel MureşianuSuccesorii.

Redactor respons: loan Spuderca.

Dr. S T I l i ! I , CriTECU,

VIII Kochgasse Nr. 29 — Viena

Consul tat iuni»

cu celebrităţile m edica le, cu specialiştii de la fa cu lta tea de m ed icină d in Viena.

Telefon nr. 17065.

Wallischhof,sanatoriu aranjat — după sistemul De

Lahmann — cu toate întocmirile moderne

ale therapiei fisicale şi dietetice; y2 oră

depărtare dela Viena în regiune romantică

şi sănătoasă. P o s ta ş i t e l e g r a f : Ma-

r ia - E n z e n s d o r f bei Wien.

Cu desluşiri şi medicul şef al stabili­

mentului:

Dr. Marius Sturza.

Fragi de grădină.kilo 1 cor.

din 17 ale lunei curente se poate că­păta în fiecare zi proaspete la

J E L e i n r i c h Z i n t z ,Deposit de poame a l lu i M a r t in H o rváth ,

Krisba.

I n t ip o g r a fia „ C Ja z e t e l* 1află aplicare inmediat în condiţii fa­vorabile stabile cu legăto ri tipii" gra fi, precum şi 2—3 ucenici de tipografie, se vor preferi cei cu 2 ci. superioare în etate de 14 ani.

Pagina 4 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E Nr 11 8 -1 9 1 0 .

Ib T o T 7- i t a , ţ i f r u m o a s ă im d .U L s t r Ia .leindigene. Stofe de costume bărbăteşti, pentru Salon, Stradă Şport şi VânatDin fabrică nouă de postav V i l lh e ? m T e l m a n n u l . Deposit eu bogat asortiment recomandă cn preţuiui

de ia b rí că E m . M a y e r ş i C i e . ( ş i r u l f i o r i l o r 2 . )Mnstre de stofe se trimit la cerere gratis şi franco.

Telefon numărul 52

H E T E■ ■ ■

l U R U Lcu tot preţul ieftin sunt lucrate din cel mai bun material tn forma cea mai fru­moasă şi elegante, fason modern neîntrecut

SPECIALITATE

Original Goodyearwelt

120 Filiale în toate oraşele m ai mari din ţară şi străinătate.

„TURUL“ Societate pe aeţii în TI M ISO A iiCel mai mare asortiment de tot felini de ohiete de cea mai bună calitate.Filiala Braşovş strada Porţi

CATALOAGE ILUSTRATE FRANCO Cea mai mare fabrică de încălţa- : minte din monarchie. : :

WCELE MAT BUNE GHETE

din ziua de azi.

Li itaţiune minuendă. i V U I U H d e d e a lComuna bisericească Holbav, protoprez- j

biteratul Cranului, dă în întreprindere prin licitaţiune publică minuendă repararea bi- sericei. Licitaţia să va ţinea în 26 Iunie st. n. la oarele 2 p. m.

Materialul îl dă întreprinzătorul. Preţul de strigare e 1534 Cor. 56 îileri. Vadiu 10% din preţui de strigare. Oferte să pri- I mese cel mai mult până ia începerea lrcl- j taţiunei, dar să fie pe lângă suma hotărâtă şi declaraţiunea, că oferentelo cunoaşte condiţiunele de licitare, cari să pot vedea oricând la oficiul parochial.

Comitetul parochial îşi rezervă dreptul de a alege dintre oierenţi pe care are voie.

Holbav în 14 Iunie 1910.I l a r ie P lo to g ca ,

paroh, proş comit. par.

a si tinereta feteij 5 »m obţine în cel mai scurt timp prin între­

buinţarea preparatelor

din viile pro­prii sunt de

vânzare. Vin de masă 32 kr. Vin vechi fo?îrte bun dela 50 kr. litru tn sus, la E- manuel Schifnoszka, învăţător în Versecz Ungăria de Sud. 9G8. 8—10

i r IC01T0MTJL“Institut de credit şi economii, societate ne acţiuni.

Centrală în Cluj (casa proprie) Strada esselinyi- Miklos 26. Filiale în Gherla, Ludoşul de Mureş

Pani ie eu. expozitură în Aiud.

În tem e iat la a n u l 1880.Are Capital social în 4000 acţiuni

Avertism entSăpunul Schicht numai acela este verita-

bii care este prevăzut cu numele:

K.

5? 1( i

care nu conţine nici graşi ir e, nici stearină a» alte substanţe vătămătoare feţei. —

Aceste preparate sunt productul plantelor, * se pot întrebuinţa şi peste zi, dau pielii irumseţea şi frăgezimea juvenilă, centra pistruelor şi-a altor pete ale pielei osie şi va rămânea numai Olinkîevich Kristalin Creme, cei mai sigur cosmetic.

Olinkîevich Kristalin pasta de dinţi « sie albă preparată din plante, nu conţine săpun, care iasă un gust displăcut în gură.

P r e ţ u l :Crema 1 Cor.

Olinkîevich Kristalin Puder 1 Cor.Săpun 1 Cor.

Pasta de dinţi 50 fii.

Se coate comanda direct prin O l in i i l e * v i r i l H i*i8 t.atliu Budap-st Viii. Ba- n.=8K u. 91. 1034,1 - 10

.Fonduri de reservă Fonduri culturale şi

de binefacere Depuneri spre fruc­

tificare peste

400.000250.000

15.000

600.000

.Fabrica de tricotaj

Gheorg Foith & CieMagazin cu mărunţişuri şi flanelârie, en

gross si en detail.BRAŞOV, Strada PORŢI 24.

Eabricatie propii de ciorapi, jiletci pen­tru Dame iş bărbaţi, hăinuţe de copii etc. din lână curată şi bumbac. Mare asorti­ment de albituri, tricot de lână şi bumbac.

Ciorapii se repară bine şi ieftin. —

Primeşte depuneri spre fructifi care dela piivaţi cu 472% ^ 11 5% iar ia sume peste 10.000 cor. si dela coi poraţiuni culturale sau filantropice cu eondiţ.iuni escepţional. favorabile

Es oniează cambii cu cel pupi) do; ă subscrieri;

Dă împrumutări pe cambii cu acoperire hipotecară cu 7% şi 8% 5 Âcoardă împrumuturi hipotecare cu amortizare pe 10, 20 şi 30 ani cu 7®/

A< oardă împrumuturi de Cont curent cu acoperire de hârtii de va loare notate la bursă cu 6% şi 7%-

„Economul“ ajută, ca să se în­fiinţeze în conrane bănci săteşti; deacelea s’au fă; ut la Gîlău, Feueş, Salciua, Tic, Berind, Măcicaşul Ung., Grădălin.

„Economul“ mijloceşte cele mai eftine asiguraţi pe viaţă şi contra focului.

Preşedinte: Vicepreşedinte:I)r. Isidor Mar cu. loan Nestor de Desmir,

Dir. executiv:

Dr. Amos Frâncu.Membrii în Direcţiune: Dr. Ei ia

Dăianu, Ladisiau Papp, Dr. Baziliu Başiota, Dr. liomuhis Marcu. Iuniu Br Hodoş, Dr. Coriolan Pop. Juris conzult: Dr. Victor Poruţiu, advocat.3ES

şi marca Cerbulrilill!!!!!i;i!!!!liliilil'i::/,;.!'!!!i'|!:,i;i;!!!!liN! Iii:!!;!! MM!::' MN!i!,:

" ~ W * 1 a l f t & l i n g = n i f i i . l i g i

U<1 ' ’'Hábh pe f ţ f : ùyphpA'

wf? ■■

dela Sângeorgiui-Bomân( $ ̂ I ! t 11 - N Z e I I t i î B esztercze Naszód m egye).

1m a i

Mfre t'W.:eTs-

f r ic lo -renu-beut &Ş.

d e ^

3% Pentru cantitatea mare de c a r b o n a t de so r a r e m e ta lic e şi a c id c a rc o n ic întrec cele mite a p e m in e ra le din Europa. Se ap ieă ea cuâă de cu cel mai mare succes la toate boalele acute şi cronice

M stomac şi i testioe. la apstipaţle cronică, la hyperaemle de ficat, ^ ÎS) la disvoltarea pietrelor de beşică, biliare şi rinichi la haemoro^ee,7̂ la bienerrboe (Triper) şi calare de ut r la afecţiunile catarale ^ ale căilor respiratoare, la debilităţi nervoase (e mira steme, hys-

3 S fere), la reumatisme şi poeaţPă, la scrofu’ă etc. C L— — C‘a l ia c (scaldă) influinţeză minunat resorbirea exuclate*

1 r ple.iiitice, peritonice, uterinare etc. precum şi deosebitele boa ie de piele.începerea sezonului din i5 Iunie durează pană ia $5 MSeptemvrie 1910.

O mulţime de o d ă i eorăspunză,or ^ poziţia pnb icului în preţ delà 1— 4 cor.

3^ obi lato stau la d:s-

V,.>„ ft-jk) i ,: ■

7 -, ' .Oi- u

"cvP

B n c a i a i i e fo a r t e h u n si şi ie ft in aIn salonul de cură sunt disponibile jurnale, bibliotecă etc. (TA 3 şi alee (pfomenada) pe terenul băilor. — Locuri de es-

Muşi că bunacursiuno in înalţii munţi din vecinătat nentă.

Preţnl unei scalde (calde) 1 cor., unei reci 40 fii.Ultima staţiune a căi ferate în loc precum şi poşta, ^

graf ii telefon aproape de băi stau trăsuri eoade ra dispoziţa publicului.

Medic de «caldă: f i l r . A n d r e i M o n d a -Prospect la cerere se trimite franco DIRECŢIUNEA BĂILOR.

perma-

tele- ü l

m ;

Tyr'!

GAZETA TRANSILVANIEI« cu

jij

n u m ă ru l à1 0 f l le r i se v inde la za ra fu l Dum itru Pop, la

tu tu n g e ria de pe p a rcu l R udo lf' şi la Erem ias NepoţiiTipografia Ciurcu & Comp., Braşov.