mt.gov.romt.gov.ro/web14/documente/interes-public/proiect_ploiesti... · web viewprezentul capitol...

Traducere din limba englezăPagina 1 din 17

Termeni de referință (TdR) pentru Cadrul Politicii de Relocare (CPR)aplicabil proiectului de elaborare al autostrăzii Ploiești-Brașov

Situația de fapt

Rețelele din infrastructura transporturilor din România se află într-o în stare precară, oferă acoperire insuficientă, nu sunt întreținute într-o modalitate eficientă și, în general, nu susțin obiectivele naționale de dezvoltare și creare de locuri de muncă. Sectorul feroviar nu este eficient, din punct de vedere al costurilor, este beneficiarul unei cote foarte însemnate din finanțare, prin prisma priorităților UE, și are nevoie de o reformă aprofundată pentru majorarea eficienței. Cu toate acestea, pornind de la tendințele actuale ale traficului și situația existentă la nivelul tuturor celorlalte state UE, coloana vertebrală a fluxurilor de trafic folosește în prezent și va continua să utilizeze rețeaua rutieră. Însă, prin raportare la toate statele UE, cei 700 km de autostradă existenți în România asigură o acoperire foarte slabă. Condițiile de trafic pe principalele drumuri naționale sunt precare și nesigure. România are o lungă tradiție în ceea ce privește construirea insuficientă de autostrăzi. În plus, din punct de vedere istoric, România nu a reușit să realizeze niciun sector rutier în PPP (numai câteva operațiuni portuare și de transport feroviar de marfă sunt private). Se manifestă chiar și în prezent o lipsă de proiecte credibile de autostrăzi, deși dimensiunea țării și centrele sale principale de dezvoltare ar reprezenta o justificare economică pentru mai multe tronsoane. Există o nevoie acută de restructurare a infrastructurii transporturilor și a serviciilor aferente în România, cu accent pe principalele rute economice și pe o mai bună conectivitate generală.

Pentru a găsi soluții la aceste probleme, Guvernul României a aprobat, la data de 19 septembrie 2016, o hotărâre de guvern prin care a aprobat Master Planul General de Transport (MPGT), care cuprinde strategia pentru dezvoltarea sectorului transporturilor în România pentru următorii 20 de ani. Prin Master Plan au fost semnalate proiectele și politicile care corespund cel mai bine nevoilor de transport ale României la nivel național pentru următoarea perioadă de 5-20 ani, pentru toate mijloacele de transport, și asigură o analiză aprofundată, analitică prin care au fost selectate politicile și proiectele respective.

Master Planul General de Transport (MPGT) al României este ambițios, atât din punct de vedere al finanțării, cât și al ritmului propus pentru implementarea acestuia. Valoarea avută în vedere pentru investiții în sectorul rutier este de 27 miliarde EUR, până în anul 2030. În conformitate cu MPGT aprobat, 11 autostrăzi (valoare estimată de 13,3 miliarde EUR), 19 drumuri expres (valoare estimată de 10,4 miliarde EUR), zeci de operațiuni de modernizare (2,5 miliarde EUR) și variante ocolitoare (0,46 miliarde EUR) vor fi finalizate până în anul 2030. Cu toate acestea, au fost identificate surse de finanțare numai pentru o parte dintre investițiile planificate. Pentru perioada cuprinsă între 2014 și 2020, nevoile de finanțare în sectorul rutier, prevăzute prin MPGT, sunt în valoare de 12,8 miliarde EUR. Aproximativ 4,6 miliarde EUR vor fi asigurate din fonduri UE și finanțare națională echivalentă. Suma rămasă de 8,2 miliarde EUR trebuie atrasă


din alte surse. Și pentru investițiile propuse pentru perioada 2021-2030 există un deficit de finanțare în valoare de 7,9 miliarde EUR. Nivelurile previzionate pentru cheltuieli par de asemenea ambițioase, dacă ne raportăm la experiența din trecut. De exemplu, în decursul anului 2012, în care a avut loc cel mai semnificativ nivel de investiții în infrastructura rutieră anuală din România până în prezent, pe o distanță de 1.623 km din rețea, investițiile de capital anuale au fost în valoare de 1,15 miliarde EUR. MPGT are ca obiect realizarea unor investiții mai mari de 2 miliarde EUR pe an până la nivelul anului 2020.

Autostrada Ploiești-Brașov, cu o lungime de 110 km, este inclusă în MPGT și face parte din Rețeaua complexă de Transport Trans-European (TEN-T). Acesta reprezintă un proiect emblematic pentru guvernul României. Prin acest proiect, s-ar completa Autostrada București-Ploiești existentă, cu o lungime de 60 km, și s-ar realiza legătura dintre București și centrul regional al zonei Brașov. Din punct de vedere strategic, aceasta ar schimba în mod fundamental legătura existentă între două dintre cele mai dezvoltate regiuni din România la nivel economic. Au existat trei încercări anterioare eșuate de realizare a proiectului, printr-o formă sau alta de concesiune privată. Cea mai recentă încercare a avut loc în 2014 și nu a condus la o finalizare, din cauza costurilor mai mari decât cele previzionate pentru guvern, dar și a problemelor de guvernanță apărute în jurul acestei tranzacții. Experiența acestei încercări a demonstrat că pregătirea insuficientă a proiectului a pus Guvernul României într-o poziție dezavantajoasă gravă în negocierile cu eventuali sponsori ai Proiectului. Aceasta a demonstrat, de asemenea, că numeroase constrângeri tehnice luate în considerare în studiul de fezabilitate din anul 2006 au fost depășite. De exemplu, studiul de fezabilitate din anul 2006 a stabilit un aliniament ce evita orice tunel mai lung de 300 de metri.

Guvernul României (GR) și-a propus să atragă un împrumut de la Banca Mondială pentru finanțarea activităților de pregătire și asistență tehnică relevante pentru construirea Autostrăzii Ploiești-Brașov, având următoarele două componente:

Componentă 1: Pregătirea predării pentru Autostrada Ploiești-Brașov

Această componentă va asigura susținere financiară pentru studiile/activitățile necesare, toate acestea în legătură cu construcția Autostrăzii Ploiești-Brașov de la capătul actual al autostrăzii A3 din Ploiești până la Rȃșnov: studii de fezabilitate, analize tehnice, teme de proiectare și detalii de execuție; instrumente aplicabile de siguranță (ESIA, Plan de administrare de mediu și social, Cadre ale Politicilor de Relocare, Planuri ale Acțiunii de Relocare); și elaborarea tuturor documentelor de ofertă pentru facilitarea construcției autostrăzii Ploiești - Brașov de la capătul actual al autostrăzii A3 din Ploiești până la Rȃșnov. La momentul elaborării prezenților TdR, sursa de finanțare pentru construirea acestei autostrăzi nu a fost încă finalizată.

Componenta 2: Consolidarea instituțională și inițiative sectoriale

Această componentă va asigura susținere financiară pentru activitățile aferente managementului de proiect, asistență tehnică externă pentru perfecționarea proceselor de management ale proiectelor guvernamentale, instruire și perfecționarea competențelor în legătură cu realizarea


autostrăzilor, cu accent special pe construirea tunelurilor, a structurilor complexe și siguranță rutieră etc.

Prin Proiect se va încerca să se utilizeze etapa de pregătire a Proiectului pentru Autostrada Ploiești-Brașov drept demonstrație pentru o mai bună pregătire a proiectelor în legătură cu proiectele majore, precum și drept platformă pentru dezvoltarea unei finanțări mai extinse la nivel de sector și strategiile de predare pentru rețeaua de autostrăzi, drumurile și poduri din România.

Construcția de drumuri propusă pentru pregătirea tehnică în cadrul acestui proiect este situată într-o regiune ce cuprinde trei localități turistice majore (Bușteni, Predeal și Sinaia) și mai multe sate și comune. Topografia este alcătuită din zone netede și munți abrupți, ce reprezintă provocări pentru activitatea de proiectare. Zona afectată de proiect include, de asemenea, rezervații naturale și parcuri renumite și importante resurse istorice, arheologice și culturale. Zona proiectului cuprinde, de asemenea, numeroase utilități (conducte de gaze naturale și petrol, rețea de transport a energiei electrice și sisteme de canalizare. În zona proiectului se află și rezervoare importante de apă potabilă, ce deservesc centre metropolitane însemnate și surse pentru sisteme de irigații.

TA va aduce la zi proiectele anterioare ale coridoarelor rutiere, va determina teme de proiectare alternative pornind de la standarde UE moderne pentru construcția de drumuri, va propune opțiuni alternative pentru beneficii de cost și va identifica impacturile și riscurile de mediu și sociale. Pe baza acestor rezultate, vor fi elaborate propunerile finale pentru construcția de drumuri.

A3: Tronson București-Ploiesti (60 km)În funcțiune din 2012

Tronsonul Ploiești-Brașov (110 km)Proiect propus

Sectorul Râșnov-Cristian (Brașov) (6,3 km)Contract de proiectare-construcție din oct. 2017

A3: Sectorul șoselei de centură interioară București-Ploiești (3 km)Aflat în construție la mijlocul anului 2018 Deschidere

A3: C

orid

or B

ucur

ești-

Braș

ov

Corr

idor

Comarnic


Locația autostrăzii Ploiești – Brașov

Țara deține experiență în implementarea proiectelor rutiere susținute prin IFI (cum ar fi UE și BERD), inclusiv proiecte rutiere cu finanțare de la Banca Mondială. TA va susține, de asemenea, dezvoltarea capacității pentru personalul Unității de Implementare a Proiectelor (UIP) din cadrul Ministerului Transporturilor. UIP va realiza coordonarea și implementarea, planificarea proiectului, bugetare, achiziții, cheltuieli, construirea și analiza due diligence de mediu și socială, audit, monitorizare și evaluare, precum și rapoarte de activitate pentru implementare.

*Numai pentru uz intern: Aceasta nu reprezintă o hartă avizată pentru publicare.


A. Elaborarea Cadrului Politicii de Relocare (CPR)

Pentru coridorul propus a face obiectul studiului detaliat în baza TA au fost anticipate o serie de impacturi sociale. Având în vedere că proiectul propus prin MPGT este previzionat a fi supus analizei Băncii Mondiale și/sau altor proiecte multilaterale/bilaterale de investiții, s-a considerat adecvat pentru elaborarea unui Cadru al Politicii de Relocare (CPR), care va acoperi situațiile de impact legate de teren care ar putea apărea în decursul realizării investițiilor, atât în Proiectul Autostrăzii Ploiești-Brașov, iar alte impacturi sociale vor fi cuprinse în ESIA. CPR reprezintă un instrument ce derivă din Politica de Relocare Involuntară a Băncii Mondiale1 (OP 4.12)2. Această politică include impacturile economice și sociale directe ce ar putea rezulta din proiectele de investiții asistate de Bancă și/sau altele, derivate din:

a) preluarea involuntară de teren, care conduce la(i) relocarea sau pierderea adăpostului pentru populații existente/rezidente;(ii) pierderea proprietății sau a accesului la proprietate; sau(iii) pierderea surselor de venit sau a mijloacelor de trai, indiferent dacă persoanele

afectate trebuie să se mute într-o altă locație sau nu; saub) limitarea involuntară a accesului la parcuri și zone protejate declarate legal, care au ca obiect

impact negativ asupra modului de viață al persoanelor relocate.

B. Relocarea involuntară poate conduce la probleme grave pe termen lung, sărăcie și daune de mediu, dacă nu sunt planificate și implementate măsuri adecvate pentru soluționarea eventualelor impacturi. Din aceste motive, obiectivele generale ale politicii Băncii (OP/4.12) cu privire la relocarea involuntară sunt după cum urmează:

a) Relocarea involuntară va fi evitată acolo unde este posibil, sau minimizată, cu explorarea tuturor temelor de proiectare alternative.

b) Dacă nu poate fi evitată relocarea, activitățile de relocare ar trebui proiectate și realizate sub formă de programe de dezvoltare sustenabile, asigurând suficiente resurse de investiții pentru a permite persoanelor relocate ca urmare a proiectului să participe la beneficiile proiectului. Persoanele relocate3 ar trebui consultate și li se va oferi posibilitatea de a participa la planificarea și implementarea programelor de relocare.

1 Involuntar înseamnă „acțiuni care ar putea fi luate fără consimțământul informat sau libertatea de alegere a persoanei relocate”2 Prezenta politică (OP 4.12) a fost revizuită și extinsă sub forma ESS 5, în conformitate cu noul Cadru de mediu și social. Noul

CMS va intra în vigoare de la mijlocul anului 2018 și ar putea exista o serie de modificări ce necesită a fi realizate în CPR, dacă va fi realizat un proiect ulterior în baza acestor TA.

3 Termenul „persoane relocate" se referă la persoanele afectate prin oricare dintre modalitățile de definiție pentru „impact social”, „proiecte de investiții”, „preluarea de teren”, „limitarea involuntară a accesului” printre alți termeni de bază, concepte și declarații.


c) Persoanele relocate ar trebui asistate, în eforturile de îmbunătățire a mijloacelor de trai și a standardelor de viață, sau cel puțin pentru aducerea acestora, în mod practic, la nivelul anterior relocării sau la niveluri existente în general înainte de demararea proiectului, oricare dintre acestea este superior.

Prezenta politică se aplică tuturor componentelor proiectului care au drept rezultat relocarea involuntară, indiferent de sursa de finanțare. De asemenea, se va aplica celorlalte activități care au drept consecință relocarea involuntară care, în opinia Băncii, (a) au legătură directă și semnificativă cu proiectul asistat de Bancă, (b) sunt necesare pentru realizarea obiectivelor prezentate în documentele proiectului; și (c) sunt realizate, sau planificate pentru a fi realizate, concomitent cu proiectul.

În cadrul activităților TA, analiza de due diligence socială necesită dezvoltarea unui CPR, prin care sunt identificate eventuale riscuri sociale și efecte negative asupra populației, a mijloacelor de trai și caracteristicilor așezărilor omenești aflate de-a lungul coridorului rutier, și dirijează analiza impacturilor împreună cu măsurile de remediere ce urmează a fi adoptate în mod punctual. Având în vedere faptul că proiectul de drumuri poate cuprinde achiziții de teren la nivel privat și public, CPR reprezintă, prin urmare, un instrument esențial prin care se asigură că orice impact social negativ și/sau impact de relocare sunt gestionate și soluționate în conformitate cu politicile și metodologiile de mediu și siguranță socială ale Băncii Mondiale.

B. Obiectivele Mandatului

Principalul obiectiv al mandatului constă din elaborarea unui Cadru al Politicii de Relocare (CPR) care să detalieze politicile, măsurile instituționale, graficele, bugetele orientative și procedurile ce reglementează achiziția de terenuri, relocarea fizică a gospodăriilor și întreprinderilor comerciale, și alte impacturi sociale care ar putea deriva din implementarea proiectului propus, inclusiv măsurile de ameliorare necesare pentru eventualele impacturi sociale, instrumentele ce urmează a fi elaborate, proceduri de evaluare și compensare, sisteme de soluționare a reclamațiilor și modalitatea în care realizarea proiectului afectează părțile în planificarea și implementarea proiectelor ulterioare.

Implementarea CPR va asigura că sunt realizate procese sistematice (spre deosebire de orice procese ad-hoc) pentru soluționarea problemelor sociale în diversele etape de implementare; și un cadru ce asigură participarea persoanelor afectate, implicarea instituțiilor competente și a factorilor interesați, respectarea procedurilor și cerințelor Băncii Mondiale și ale Guvernului României și calcularea despăgubirii adecvate pentru persoanele afectate.


C. Domeniul de aplicabilitate al mandatului

Obiectul lucrărilor consultantului include, dar fără a se limita la următoarele:

a) Analiza documentelor de siguranță elaborate și puse în aplicare prin proiectele finanțate de Instituțiile Financiare Internaționale (IFI) în România, inclusiv experiențele și lecțiile învățate în timpul realizării activităților de siguranță socială;

b) Evaluările legate de cadrul din țara de studiu, care ar fi putut înregistra experiențe de relocare involuntară de proiecte în domeniul rutier/transporturilor;

c) Colectarea și analiza legilor și reglementărilor și a politicilor de siguranță socială ale Băncii Mondiale (OP 4.12) și a altor dispoziții ce reglementează elaborarea și implementarea Planurilor de Acțiuni de Relocare (PAR) pentru proiectele finanțate de Banca Mondială, în vederea evaluării aplicabilității acestora în cadrul proiectului, și a cerințelor aferente. Acestea vor include, de asemenea, alte probleme sociale, în special cele legate de populațiile indigene și aspecte de siguranță, sănătate, mediu (EHS) în legătură cu populația afectată. Identificarea și detalierea diferențelor și găsirea de măsuri pentru soluționarea acestora;

d) Organizare de consultări cu experți juridici naționali în legătură cu orice modificări legislative recente și/sau propuneri ale acestora avute în vedere de stat, identificarea diferențelor existente și găsirea de măsuri pentru soluționarea acestora;

e) Analizarea hărților cadastrale existente și a altor date disponibile cu privire la populație, dreptul de proprietate și utilizare asupra terenurilor, și caracteristicile socioeconomice ale populației și practicile acestora în zona afectată de proiect;

f) Identificarea principalelor instituții, departamente și factori interesați autorizați or realizarea activităților de achiziție de terenuri, împreună cu mandatele, rolurile și responsabilitățile respective ale acestora. Este necesară specificarea clară a capacităților de punere în aplicare și instituțională în implementarea proceselor de relocare/achiziție de terenuri și realizarea unei evaluări a punctelor tari, a punctelor slabe pentru fiecare unitate și a oportunităților de dezvoltare a capacităților acestora. Identificarea domeniului de aplicare pentru ameliorarea proceselor aflate în derulare de achiziție de terenuri și propuneri care ar putea fi implementate prin proiect cu respectarea cadrului legislativ existent în România;

g) Analiza mecanismelor de soluționare a reclamațiilor (MSR) mandatate prin lege și aplicarea aceleiași practici și propunerea de îmbunătățiri ce vor fi puse în aplicare în vederea respectării metodologiilor Băncii Mondiale; și

h) Identificarea eventualelor persoane sau grupuri dezavantajate sau vulnerabile (dacă există) care ar putea fi afectate disproporționat prin relocare și măsurile de susținere a acestora sau a suprafețelor din cadrul zonei de proiect în care se manifestă conflicte legate de proprietatea terenului sau litigii legate de terenuri, ce impun atenție specială.

D. Obligații în cadrul mandatului


Pentru finalizarea acestui mandat, consultantul va îndeplini următoarele obligații;

E. Verificări pe teren și analiză socială

a) Consultantul va realiza o evaluare în teren și va colecta informații de bază (primare și secundare) relevante pentru realizarea unei analize sociale, în vederea stabilirii diferitelor efecte sociale care ar putea afecta viețile persoanelor și/sau habitatele din zona propusă pentru proiect;

b) Estimarea dimensiunii aproximative a parcelelor de teren ce trebuie cumpărate, utilizarea terenului actual, numărul de gospodării, activități și alte activități de-a lungul drumului care vor fi probabil afectate.

c) Evaluarea întinderii și/sau lungimii (după caz) utilităților publice, cum ar fi telecomunicații, alimentarea cu energie electrică, apă și sisteme de canalizare care ar putea fi afectate.

d) Alte mandate vor include, dar fără a se limita la Identificarea proprietății comune/a comunității și/sau a resurselor care ar putea fi

afectate (ex.: fântâni, pompe manuale, școli, clădiri comunitare, cimitire etc); Calitatea terenului, inclusiv zone cu randamente agricole ridicate, zone degradate; Titlul de proprietate, acces și utilizare a resurselor naturale și situația dezvoltării

locale; Analiza tipurilor de proprietate funciară (privată, suprafețe deținute de comunitate),

surse ale mijloacelor de trai și categorie/tip de proprietari în zona influențată de proiect;

e) Stabilirea scării aproximative a relocării fizice pentru gospodăriile rezidențiale, infrastructura publică, întreprinderile comerciale și alte persoane/familii/gospodării, care ar putea fi afectate în mod direct și/sau indirect ca urmare a achizițiilor de teren și/sau a realizării proiectului;

F. Anchetă socială a gospodăriilor/locațiilor selectate

a) Realizarea unei anchete prin sondaj a gospodăriilor ce ar putea fi afectate în cele trei localități/orașe menționate mai sus (Bușteni, Predeal și Sinaia și o serie de sate și comune), societăți comerciale și pierderile care ar putea apărea ca urmare a accesului restricționat etc. Prin anchetă ar trebui, de asemenea, să se evalueze dacă există o problemă legată de evaluarea terenului rezultată din proiect și posibilele efecte asupra persoanelor pentru care titlul în baza cărora ocupă terenul nu este sigur. Este posibil ca ancheta realizată prin sondaj să nu reprezinte un recensământ complet al populației ce ar putea fi afectate, însă ar trebui să stabilească:

b) Profilul social, economic și demografic al persoanelor și comunităților afectate, cum ar fi populația, gen, etnie, grupuri vulnerabile etc;


c) Distribuția spațială a populației și ratele de creștere, locația și datele referitoare la orașele și satele din zona afectată de proiect;

d) Structura administrativă a administrației locale, mandatele și obiectul angajamentului asumat de grupurile din comunitate cu privire la probleme/administrația locală;

e) Opiniile și percepțiile acestora asupra programului propus de dezvoltare a drumurilor etc;f) Activități economice, ocuparea forței de muncă, venituri și starea de sărăcie a persoanelor

din zona proiectului;g) Tendințe de dezvoltare economică locală și inițiative guvernamentale aflate în derulare

pentru dezvoltarea în zona proiectului;h) Realizarea unei analize preliminare a naturii, scării și întinderii tuturor eventualelor

impacturi directe, indirecte, provocate și cumulative pe care investițiile propuse le-ar putea cauza, și clasificarea acestora prin utilizarea metodelor stabilite.

G. Consultarea factorilor interesați

Organizarea de consultări cu factorii interesați cu principalele părți interesate, inclusiv Organizațiile de servicii la nivelul comunității (OSC), organizații neguvernamentale prin hotărârile luate de grupurile-țintă și interviurile realizate pentru colectarea de date și informații calitative cu privire la probleme sociale, propuneri și recomandări pentru evitarea, reducerea riscurilor sociale și a efectelor negative, dacă există, pentru implementarea proiectului. În plus, consultantul:

a) Va organiza consultări cu fiecare categorie de factori interesați și va prezenta o Analiză a Factorilor Interesați, având ca obiect factorii locali de interes, cum ar fi guvernul local, asociații, comunitățile rezidenților, participanții la trafic și/sau alții care ar putea juca un rol în procesul de implementare a proiectului cu influențe pozitive/negative asupra rezultatelor;

b) consemnarea și analiza imaginii pe care populația o are asupra proiectului, a efectelor negative ale acestora și măsurile minime acceptabile de ameliorare (opțiuni de relocare, în măsura în care oricare dintre acestea necesită asistența oferită) care le va permite să facă față dezrădăcinării sau pierderii mijloacelor de viață – provizorie sau permanentă în natură, după caz;

c) de asemenea, consultările ar trebui să se concentreze pe mecanismele de adaptare utilizate în prezent de către comunități;

d) organizarea de discuții cu grupuri-țintă separate (DGȚ) cu femei și alte grupuri vulnerabile (după cum au fost acestea identificate prin anchetă).

e) Înființarea de categorii de impact critice pentru stabilirea eventualelor efecte negative și analiza vulnerabilităților și a riscurilor relative pentru comunitățile afectate.


f) Analiza principalelor efecte asupra diferitelor grupuri de populație (cum ar fi proprietarii de terenuri, mici fermieri; întreprinderi mici, proprietari de magazine, stabilimente comerciale, femei) și comunități (proprietăți comune, terenuri) etc asigură că dezvăluirea fizică a instrumentelor de siguranță și a informațiilor referitoare la proiect, inclusiv punerea acestora la dispoziție într-un loc, la o dată și într-un format ușor accesibil pentru PAP, precum și termenele minime pentru comunicarea informațiilor înainte de consultări.

g) Centralizarea preocupărilor, propunerilor făcute de factorul interesat a fi luate în considerare de către autoritățile de proiect și consultanții tehnici, în timpul elaborării proiectelor. Separarea efectelor asupra diverșilor factori interesați în etapele anterioare construirii și a construirii (cum ar fi perturbări, pierderea accesului, pierderea mijloacelor de trai, impact asupra comunității gazdă ca urmare a aportului de forță de muncă, sănătate etc). Conturarea unei schițe de plan/cadru de angajament pentru factorul interesat în vederea implementării proiectului și modalitatea în care acestea au fost integrate în elaborarea CPR.

H. Elaborarea unui document intitulat Cadrul Politicii de Relocare (CPR).

CPR va guverna și orienta un Plan de Acțiuni de Relocare și a unui Plan de Reinstaurare a Mijloacelor de Trai specifice fiecărui amplasament și/sau a oricăror planuri de management al impactului social, după stabilirea exactă a aliniamentului autostrăzii. CPR va include, dar fără a se limita la:

a) Descrierea tipurilor și a magnitudinii impactului asupra mijloacelor de trai ale comunităților locale pentru fiecare aliniament alternativ. Tipul de impact va respecta metodologiile prevăzute în OP 4.12, achiziționarea de terenuri private, relocarea fizică a gospodăriilor rezidențiale și a întreprinderilor comerciale și pierderea permanentă și provizorie a accesului și a veniturilor.

b) Descrierea legilor și reglementărilor naționale aplicabile referitoare la achiziția de terenuri și relocarea fizică, a diferențelor dintre reglementările aplicabile în România și politicile și metodologiile Băncii Mondiale;

c) Descrierea măsurilor instituționale (inclusiv mecanismele de implementare și monitorizare care asigură cooptarea și participarea tuturor persoanelor/grupurilor și/sau a comunităților afectate) și structura organizațională din cadrul Ministerului Transporturilor (și/sau alte agenții guvernamentale competente) mandatate pentru achiziția de terenuri și relocarea fizică a populației afectate de proiect;

d) Populația estimată ce va fi probabil afectată de activitățile desfășurate în cadrul proiectului, diversele categorii de persoane afectate care ar trebui să le includă pe cele care și-ar putea pierde titlul juridic asupra parcelelor de teren, cele care nu dețin un titlu juridic/documentație relevantă de proprietate, cele care nu au deținut titluri sau care au încheiat contracte de


închiriere asupra și utilizează terenul în activități economice sau în scopuri rezidențiale, cele care ar putea suferi pierderi provizoriu sau acces la proprietatea sau activitățile desfășurate pe aceasta în timpul implementării proiectului și/sau altele care ar putea fi afectate în orice modalitate prin proiect, în timpul elaborării, construirii și exploatării autostrăzii;

e) Rezultatul consultărilor publice organizate și a feedback-ului obținut. Feedback-ul ar putea fi clasificat în funcție de categoriile grupurilor menționate mai sus;

f) Criterii de Eligibilitate pentru diverse categorii de populație afectate. Prezentul capitol ar trebui, de asemenea să identifice și să documenteze unitatea de despăgubire, cum ar fi persoane, familii sau grupuri și să specifice scenariile sau situațiile de aplicabilitate pentru fiecare unitate de analiză sau combinație de unități, după caz

Elaborarea unei matrice ce detaliază (efectele permanente și provizorii). Tipul de despăgubire la care fiecare persoană afectată de proiect (PAP) identificată va avea dreptul și o justificare, în cadrul matricei, pentru explicarea motivelor ce stau la baza dreptului respectiv vor fi incluse în Matrice, cu accent pe despăgubirea prin schimb de teren for pentru persoanele care trăiesc din terenuri.

g) Metodele ce vor fi folosite pentru evaluarea activelor afectate. Prezentul capitol va detalia metodologia de inventariere a activelor, valorile alocate și acordurile ce ar trebui încheiate cu fiecare PAP identificată și dispozițiile/formula ce vor fi folosite, prin prisma inflației existente în calculul final al valorilor. Dispozițiile vor fi de asemenea formulate în mod clar cu indicarea posibilității de revizuire a valorilor, în cazul în care există diferențe majore între datele folosite în stabilirea valorilor și data efectivă de plată;

h) Acorduri și proceduri organizaționale pentru exercitarea drepturilor, împreună cu rolurile și responsabilitățile, procesele de aprobare și procesul de exercitare a drepturilor. Modelele/formularele relevante vor fi cuprinse sub formă de anexe.

i) Metode de consultare și participarea persoanelor afectate – descriere clară a proceselor și metodologiei ce trebuie aplicate pentru consultare și participare publică a PAP, diverse niveluri de consultare, rezultate previzionate din diferite etape de consultare și abordări de participare ce trebuie adoptate, împreună cu procedurile/procesele de raportare și dezvăluire;

j) Descrierea opțiunilor referitoare la Mecanismele de Soluționare a Reclamațiilor (MSR) de care dispun PAP, pentru mecanismele de remediere și monitorizare a reclamațiilor pentru verificarea reacției la reclamațiile depuse. Aceasta va include și alternative și anexe pentru modelele/formularele de depunere a despăgubirilor și metodele de depunere.

k) O estimare aproximativă a bugetului necesar pentru achiziția de terenuri și relocarea fizică a coridorului propus pentru drum, inclusiv evaluarea ex-post pentru a se asigura că PAP își pot


îmbunătăți sau cel puțin ajunge din nou la standardele de trai. Estimările vor include, de asemenea, costurile de monitorizare a activităților de relocare ( un Consultant Terț de Monitorizare, dacă este cazul), responsabilitatea financiară a fiecărui factor interesat, formulare de raportare și monitorizare și dispoziții în legătură cu orice inflație, în timpul implementării;

I. Schiță orientativă/conținutul Cadrului Politicii de Relocare CPR ar trebui să conțină următoarele capitole:

Rezumat executiv

Va fi elaborat un rezumat executiv, ce va fi utilizat sub formă de document de sine-stătător, într-o modalitate care să poată fi accesibilă unor persoane fără pregătire tehnică ce citesc rezumatul respectiv, în limbile engleză și română.

Principalele capitole ale CPR ar trebui să includă următoarele: 1: Descrierea Proiectului

Prezentul capitol ar trebui să ofere un rezumat al TA, cadrul care conduce la proiectul propus, obiectivele CPR, etapele anticipate ale proiectului, amplasamentul proiectului, evaluarea unităților aferente și activitățile de implementare a CPR.

2: Scopul și obiectivele CPR

Prezentul capitol va include principalele obiective ale cadrului, impacturile sociale directe și indirecte și metodologia Consultantului ce a fost utilizată în elaborarea CPR.

3: Cadrul legislativ pentru achiziția terenului și relocarea involuntară în România

Prezentul capitol va cuprinde un rezumat referitor la principalele legi aplicabile în legătură cu dreptul de proprietate asupra terenului, expropriere, transferul dreptului de proprietate și aspecte de despăgubire. De asemenea, va prezenta principalul cadru administrativ și instituțional referitor la probleme privind administrarea terenurilor și relocarea în România.


4: Politicile de siguranță socială ale Băncii Mondiale

Detalii cu privire la principalele politici de siguranță ale Băncii Mondiale - OP 4.12 privind relocarea involuntară. Acesta va cuprinde și detalii referitoare bunele practici internaționale și diferitele principii privind prezenta politică de siguranță, inclusiv, dar fără a se limita la, instrumente de relocare, întinderea și acoperirea CPR, elaborarea și aprobarea RAP, persoanele afectate de Proiect și grupuri vulnerabile, proceduri și criterii de eligibilitate, evaluarea activelor, proceduri de punere în aplicare, mecanisme de reclamare și remediere, buget și finanțare, cerințe de dezvăluire și documente de relocare ale Băncii Mondiale, procese de consultare, implementare și cerințe de monitorizare, evaluare și raportare4.

5: Diferențe dintre reglementările aplicabile în România și politicile Băncii Mondiale.

Acest capitol va prezenta diferențele dintre politicile de siguranță socială ale Băncii Mondiale și legislația aplicabilă în România. Acesta va conține o serie de măsuri și recomandări pentru nivelarea diferențelor (dacă există) dintre cele două izvoare legislative.

6: Constatări de evaluare socială și analiză socio-economică

Prezentul capitol va cuprinde metodologia de analiză, nivelul de referință, date socio-economice și etapele de pregătire pentru identificarea PAP și a altor impacturi sociale și populația estimată a fi probabil relocată.

7: Categorii de eligibilitate și metode de evaluare pentru activele afectate

Prezentul capitol va detalia achizițiile de teren estimate și categoriile probabile de impact, criteriile de eligibilitate pentru diverse categorii de PAP, cuantificarea impacturilor produse de PAP, din punct de vedere al categoriei, evaluarea terenurilor utilizate de public și metode de calcul pentru despăgubire, plată și alte aspecte aferente.

8: Elemente de organizare, matricea drepturilor și proceduri pentru exercitarea drepturilor

Această secțiune va cuprinde detalii cu privire la procesul de elaborare a RAP, procese de depunere și aprobare. De asemenea, va explica legăturile dintre RAP și realizarea efectivă a proiectului, inclusiv modalitatea în care relocarea are legătură cu realizarea lucrărilor de geniu civil. În plus, va cuprinde o matrice detaliată a drepturilor elaborată în urma consultărilor cu factorii interesați, Guvernul României și PAP, inclusiv criterii de eligibilitate pentru despăgubire și alte măsuri de asistență pentru relocare și prezintă drepturile în funcție de tipul activelor afectate și de categoria persoanelor afectate.

4 Trebuie menționat că CPR va face obiectul unor revizuiri, în situația în care IPF sunt prelucrate după intrarea în vigoare a ESF


9: Măsuri de soluționare a problemelor legate de gen și a altor vulnerabilități sociale

Identificarea problemelor de gen și a persoanelor vulnerabile și a preocupărilor (dacă este cazul) în etapa de planificare și etapele de construire, deoarece acestea sunt mai vulnerabile în decursul implementării proiectului și în perioadele ulterioare relocării/implementării, având în vedere rolul femeilor în gospodărie. Consultantul va identifica diferențe relevante pentru Proiect între bărbați și femei, va propune acțiuni specifice pentru soluționarea acestor diferențe și în sfârșit va cuprinde indicatori pentru monitorizarea rezultatelor acțiunilor identificate pentru soluționarea acestor diferențe.

10: Metode de consultare și participarea în legătură cu PAP

Prezentul capitol va cuprinde o descriere a termenilor și metodologiilor ce vor fi adoptate pentru consultare și participare în legătură cu PAP, în procesul elaborării RAP și până la momentul la care aceștia își primesc drepturile. Acest proces ar trebui elaborat pentru a evita și reduce confuzia și suspiciunile PAP și a autorităților competente angajate în achiziția de terenuri și/sau alte calcule pentru procesul de despăgubire și rambursare. Acesta ar trebui detaliat pentru diferite niveluri de consultare, rezultate previzionate în diferite etape de consultare și abordări de participare ce ar trebui adoptate.

11: Planuri de acțiune pentru relocare (RAP) și planuri de obținere a veniturilor/reinstituire

Prezentul capitol va detalia diferitele etape pentru elaborarea PAR și principalele elemente ce ar trebui punctate, inclusiv graficul de timp, graficul de relocare, calendarul proiectului, mecanismul de soluționare a reclamațiilor, metoda de consultare și participare, măsuri de monitorizare și evaluare. Acesta va include, în plus, detalii referitoare la alegerea amplasamentelor de relocare (provizorii sau permanente) și planuri pentru locuințe, infrastructură și servicii, în situația în care sunt necesare modificări ale structurilor rezidențiale, comerciale, rezidențial-cum-comerciale afectate și ale patrimoniului comunității. Pe lângă cele de mai sus, indiferent de locul în care se aplică/sunt necesare, vor fi elaborate planuri fezabile de obținere a veniturilor/reinstaurare, dacă este cazul, pentru reabilitarea persoanelor ale căror venituri sau mijloace de trai sunt afectate de construcția autostrăzii. Vor fi furnizate modelele și formularele necesare pentru elaborarea RAP.

12: Mecanisme de soluționare a reclamațiilor

În prezentul capitol, va fi prezentat principalul obiectiv al MSR, o descriere detaliată a mecanismelor/sistemelor/practicilor existente de soluționare a reclamațiilor reglementate prin legislația din România, inclusiv mecanisme de formulare a reclamațiilor de către clienți la diferite agenții și va propune mecanisme/măsuri de remediere adecvate, în urma discuțiilor cu


agențiile de Transport și cu alte agenții oficiale, împreună cu opțiunile și procesele disponibile pentru PAP, în domeniul soluționări reclamațiilor. Acesta va include, în plus, niveluri ale MSR și alcătuirea acestora, în funcție de tipul de despăgubire. Va include identificarea persoanelor eligibile pentru despăgubirea, evaluarea și compensarea acestora și orice alte reclamații pe care acestea le-ar putea formula în legătură cu întregul proces. În Anexă vor fi incluse formularele, adresa și mijloacele de comunicare aplicabile pentru reclamații.

13: Măsuri de implementare

În prezentul capitol, instituțiile, departamentele principale și persoanele interesate implicate/autorizate să execute proiectul vor fi detaliate, cu prezentarea rolurilor, a responsabilităților și raportului cu activitățile proiectului. Acesta va include o evaluare a agenției de implementare, cu accent pe implementarea RAP. Va prezenta o evaluare a punctelor tari, a punctelor slabe și a oportunităților pentru creșterea capacității de soluționare a problemelor de siguranță socială, de gen și a angajamentului cetățenilor. Va fi elaborat un plan orientativ de acțiuni, în funcție de tipul de instruire, audiență și frecvență.

14. Proceduri de monitorizare și evaluare

Prezentul capitol va include măsuri de monitorizare și evaluare (M&E) instituțională legate de proiect (externe/interne), parametri/indicatori pentru M&E, evaluare periodică, raportare și circularea acestor rapoarte.

15: Măsuri de bugetare și finanțare și calendar

Prezentul capitol va cuprinde o estimare generală a costurilor pentru achiziția de terenuri, relocare, inclusiv în vederea monitorizării activităților de relocare. În situația în care există mai multe amplasamente, CPR va cuprinde un buget orientativ de relocare pentru fiecare dintre amplasamente sau comunități. Responsabilitatea financiară a factorilor interesați relevanți, după caz, va fi specificată în mod clar, pentru a evita neînțelegeri cu privire la sursele de finanțare destinate activităților de relocare.

Anexe

Anexele CPR ar trebui să includă, în mod minim:

i). Matrice de drepturi și metodă de evaluare și compensare pentru teren/proprietăți

ii). Plan/Cadru de implicare a persoanelor interesate


iii). Modele/formulare pentru RAP și MSR

J. Cerințe de raportare

Raport inițial - În termen de maximum două săptămâni de la atribuirea contractului, va fi depus un Raport Inițial, care prezintă Planul de Activitate al Consultantului, definește Graficul de Implementare pe sarcini, și ar trebui depusă metodologia.

Proiect de CPR și CPR final vor fi depuse în termen de trei luni în limbile română și engleză, cu două (2) exemplare pe hârtie și două (2) exemplare în format electronic, la momentele specificate prin Planul de Lucrări.

CPR Final va fi depus în termen de patru luni, în limbile română și engleză, cu două (2) exemplare pe hârtie și două (2) exemplare în format electronic, la momentele specificate prin Planul de Lucrări.

K. Alcătuirea echipei și calificările consultanților

Se previzionează că mandatul va necesita un nivel ridicat de calificare pentru Liderul de echipă și minimum doi experți în domeniul social. Liderul de echipă va avea cel puțin zece (10) ani de experiență în domeniul evaluării sociale/planificării de relocări. Se cere experiență anterioară de muncă în legătură cu cerințele de siguranță socială ale IFI/Băncii Mondiale și experiența anterioară în elaborarea RAP. Echipa va asigura planificare pragmatică și pertinentă pentru finalizarea obiectivului specificat mai sus. Liderul de echipă ar trebui să dețină diplomă de masterat sau acreditări academice de nivel superior în domeniul științelor sociale. Personalul suplimentar poate avea experiență/calificări în domeniul studiilor de gen și sociale, cu o experiență de minimum cinci ani. Echipa va asigura planificare pragmatică și pertinentă pentru finalizarea obiectivului specificat mai sus.

Nr. Expert-cheie Calificări minime și experiență

1. Lider de echipă – specialist senior în dezvoltare socială

Candidatul va deține diplomă de masterat sau o diplomă de nivel superior în Științe sociale, și experiență de minimum 10 ani în evaluarea impactului social al proiectelor de dezvoltare a infrastructurii și experiență în elaborarea RPF/RAP. Candidatul va cunoaște în profunzime metodologiile, procedurile și politicile/directivele operaționale ale Băncii Mondiale. Se solicită experiență în activitate desfășurată în calitate de expert social în cel puțin două proiecte finanțate de Banca Mondială sau


Nr. Expert-cheie Calificări minime și experiență

cu finanțare multilaterală

2.

Specialist în studii/evaluare socială

Masterat în Științe sociale, cu 6 ani de experiență în elaborarea Studiilor/Evaluărilor sociale, RAP și cel puțin cinci (5) proiecte de infrastructură de mari dimensiuni, dintre care două cu finanțare de la agenții multilaterale

3.

Specialist în consultarea comunității/analiză de gen

Masterat în Științe sociale, cu cel puțin 6 ani de experiență în consultarea factorilor interesați, și gen în proiecte de infrastructură de mari dimensiuni, dintre care două cu finanțare de la agenții multilaterale

Toate informațiile, datele și rapoartele obținute de la Client în timpul realizării serviciilor de către Consultant vor fi analizate și revizuite corespunzător de către Consultant. Responsabilitatea pentru corectitudinea utilizării datelor respective va reveni Consultantului. Toate aceste informații, date și rapoarte vor fi considerate confidențiale. Consultantul va ține cont de faptul că rapoartele ar trebui depuse concomitent în limba engleză, dar și în limba română, în mod obligatoriu.

mt.gov.romt.gov.ro/web14/documente/interes-public/proiect_ploiesti... · web viewprezentul capitol...

Documents