motor avion cu reactie - detalii secrete

8/19/2019 Motor Avion Cu Reactie - Detalii Secrete

1/42

UNIVERSITATEA DIN PITEŞTIFACULTATEA DE MECANICĂ ŞI TEHNOLOGIE

PROIECTCalculul i construc ia otoar!lor "! auto#!$icul!ș ț

In"ru%tor& Pro'( Un#( Dr( In)( Ra"u Racot%

1


2/42

Stu"!nt& Rist!a Al!*an"ruS+!ciali,ar!a& AR Gru+a -(.(/(

TEMA DE PROIECT

S% s! +roi!ct!,! un otor a#0n" caract!risticil! +rinci+al!&

1 Stabilirea dimensiunilor fundamentale ale motorului

2


3/42

/(/ Determinarea: raportului cursă/alezaj, razei manivelei, lungimii bielei, cilindreei unitare, volumuluicamerei de ardere, volumului cilindrului, cilindreei totale, vitezei medii a pistonului, vitezei unghiulare aarborelui cotit.

Ra+ortul curs%1al!,a2 345 este un parametru constructiv al motoarelor, determinându-se cu rela ia:ț

Ψ = S

D= 107

94.9=0.88

(1.1

unde: ! - cursa pistonului (stro"e #mm$ D - diamentrul nominal al cilindrului #mm$.

%ursa pistonului reprezintă spa iul parcurs de acesta &n deplasarea sa &ntre cele două puncte moarte.ț

Ra,a ani#!l!i 3 r5 reprezintă distan a dintre a'a usului palier i a'a usului maneton, ale arborelui cotit.ț ș

!e calculează cu rela ia:ț

r= S2=107

2=53.5mm

(1.)

Lun)i!a 6i!l!i 3 lb 5 este un element egal cu distan a dintre a'a usuui maneton i a'a bol ului.ț ș ț

lb= r

Λ=

53.5

0,25=218mm

(1.*

+entru % ∈( 0,25…0,3125 ¿>¿ adopt 0,).

Ra+ortul "intr! ra,a ani#!l!i si lun)i!a 6i!l!i 375.

Λ= r

lb=

53.5

218=0,25

(1.2

Cilin"r!!a unitar% 3 V s 5 reprezintă volumul generat de piston prin deplasarea sa &ntre cele ) puncte

moarte, pe cursa !.

V s=π D

2

4∙ S=

3,14 ∙94.92

4∙107=756cm3 (1.

Cilin"r!!a totala 3 V t 5 reprezintă suma cilindreelor unitare ale tuturor cilindrilor.

V t =i ∙ V s=4 ∙756=1513 cm3

(1.3

unde i 4 numărul de cilindri

3


4/42

Voluul ca!r!i "! ar"!r! 3 V k 5 reprezintă volumul minim ocupat de luidul motor, când pistonul se

gaseste la +..!.

V k = V s

ε−1= 75617.4−1=

46.13cm3 (1.5

Voluul cilin"rului 3 V a 5 reprezintă volumul ma'im ocupat de luidul motor, când pistonul se ală la

+..6(

V a=V s+V k =756+46.13=804cm3

(1.7

Vit!,a !"i! a +istonului 3 W P 5 este acea viteză, conven ional considerată constantă, cu care pistonulț

ar parcurge două curse succesive () ∙ !, &n intervalul de timp &n care arborele cotit eectuează o rota ieț

completă.

W P=S ∙ n P

30=

107∙10−3

∙4090

30=14,59

m

s (1.8

unde n p 4 tura ia de putere ma'imăț

Vit!,a un)$iular% a ar6or!lui cotit 385 este acea viteză cu care arborele cotiteectuează o rota ie completă.ț

ω=π ∙ n p

30=

3,14 ∙4090

30=428,1

rad

s (1.10

/(.( Calculul i trasar!a "ia)ra!i in"icat!ș

+e baza calculului proceselor care alcătuiesc ciclul motor se construie te diagrama indicată (ig.).1.,ig.).)..ș9a serve te pentru determinarea indicilor de perec iune ai ciclului (presiune medie, randamentul i consumulș ț șindicat de combustibil precum i calculul solicitărilor mecanice i termice din organele mecanismului motor.ș ș

+entru trasarea diagramelor indicate s-a pornit de la calculul volumului intr-un punct oarecare x olosind

rela ia:ț

2α

1−cosα +¿ Λ

4∙ ¿

V x=V k +π ∙ D

2

4

∙ r ∙¿

(1.11

4


5/42

unde: r=S

2[cm] iar

Λ=r

lb .

+entru calculul volumului ocupat de gaze &n toate punctele caracteristice este necesară cunoasterea pozi ieiț pistonului, corespunzătoare acestor puncte.

X p=r ∙ [(1−cosα )+ Λ4 ∙ (1−cos2α )] (1.1)

%u ajutorul programului 9'cel am alat valorile volumului &ntre 0 ° i 5)0ș ° %, cu pas de 1;.

După ce s-a calculat valoarea volumului &n toate punctele, s-a trecut la calculul presiunilor.

stel, in punctul g s-a adoptat pev0,118 +a, presiune speciică motoarelor cu aprindere prin scânteie

natural aspirate.


6/42

G1.1 Diagrama indicată &n coordonate p-v i p-=ș

6


7/42

G. 1.2.

Diagrama desfasurată in coordonate P- α


8/42


9/42

2Calculul indicilor indica i, efectivi i de perfec iune ai ț ș ț

motorului

2.1 Calculul indicilor indica i i al celor efectivi.ț ș

2.2.1 Calculul parametrilor i!ica i.ț

>ucrul mecanic schimbat de gazele din cilindru cu pistonul, după eectuarea unui ciclu motor, senume te lucru mecanic indicat rezultat al unui ciclu i se notează cu >ș ș i,măsurându-se in ?ouli. 9l este propor ional cu aria buclei superioare a diagramei indicate &n coordonate p-@,țcuprinsă &ntre evolu iile de comprimare i destindere.ț ș

+entru a compara gradul de perec iune a proceselor reprezentate in diagramele indicate, trebuie să sețdeinească mărimea numită pre"iuea me!ie i!icat#$

pmi=∑ Li

V s=

774,8

756=1,02 MPa

().1

unde @s reprezintă cilindreea unitară - [ cm3 ] .

+uterea indicată este un alt parametru important care se determină cu rela ia:ț

Pi= pmi ∙ V s ∙ i ∙ n p

30000∙ =

1,02 ∙2 ∙756∙ 4090

30000 ∙4=53kW ().)

unde: pmi -[ MPa ] , @s - [cm

3 ], i - numărul de cilindri, n p -

[ rpm ] , A2 4 numărul de timpi ai

motorului.

După alarea puterii indicate se poate determina momentul indicat al motorului:

Mi=

Pi

ω =

53

428,1 ∙1000=123 !m ().*

2.2.2 Calculul parametrilor e%ecti&i.

!e adoptă randamentul mecanic conorm cu literatura de specialitate ca iind ƞm 0,77.

!e determină mărimile eective cu rela iile:ț

- presiunea medie eectivă:


10/42

pm"= pmi ∙ƞm=1,02∙088=0,9 MPa ().2

- puterea eectivă:

P"= Pi ∙ƞm=53∙0,88=46,48kW ().

- momentul eectiv:

M "= M i∙ ƞm ∙k a=123 ∙0,88 ∙1=109 !m ().3

unde

ƞm

0,77 i " ș a1 4 coeicient de adaptabilitate, se adoptă conorm Racot#' R.' #!e"cu' .' *umitre"cu' +. ,otoare petru auto&eicule rutiere' /!rumar !e proiectare- itogra%ia i&er"it# ii !iț

ite ti' 1990.ș

2.2.Calculul indicilor de perfec iune ai motorului si compararea lor cu solu iile similareț ț

cest calcul presupune determinarea puterii litrice, +>, a momentului litric, > i a puterii raportate lașaria totală a pistoanelor, +.

!e utilizează următoarele rela ii de calcul:ț

P L= P"

V t =

46,48

1513

=30,72kW

l ().5


11/42

0.00

10.00

20.00

30.00

40.00

50.00

60.00

Big. ).1


12/42


13/42

9'presia deplasarii momentane a pistonului pistonului ( p ata de +..6. este datade relatia:

X p=r ∙ [(1−cosα )+ Λ4 ∙ (1−cos2α )] (*.1Deplasarea pistonului poate i considerate ca suma a doua unctii armonice astel:

p p6 E p66 (*.)

unde: p6 ¿ r (1−cosα )−arm$nicad" $rdin%l &

p66 ¿

r Λ

4(1−cos α )−arm$nicad" $rdinal & &

Fraicul de variatie a deplasarii pistonului se obtine prin puncte, insumand celedoua armonici, iar alura de variatie se reda in Big. *.1.1.

0

50100

150

200

250

Deplasarea pistonului

Xp XpII XpI

Alfa [grade RAC]

[mm]

Big. *.1.1. @ariatia deplasarii pistonului

-(/(.(Vit!,a +istonului9'presia vitezei momentane a pistonului este data de relatia:

W p=rω(sinα + Λ

2sin2α ) (*.*

unde: ω−¿ viteza unghiulara a arborelui cotit

@iteza pistonului poate i considerate ca o suma de doua unctii armonice:

W p=W p& +W p&& (*.2


14/42

unde: W p& =rωsinα −arm$nicad" $rdin%l &

W p&& =rω Λ

2sin2α −arm$nica d" $rdin%l &&

Fraicul de variatie a vitezei pistonului se obtine prin puncte, insumand cele doua armonici,iar alura de variatie se reda in Big. *.1.).

-30

-20

-10

0

10

20

30

Viteza pistonului

WpI WpII Wp

Alfa [grade RAC]

mm/s

Big. *.1.). @ariatia vitezei pistonului

-(/(-(Acc!l!ratia +istonului

9'presia acceleratiei momentane a pistonului este data de relatia:

a p=r ω2(c$sα + Λ cos2α ) (*.

cceleratia pistonului poate i considerata ca o suma de doua unctii armonice:

a p=a p& +a p&& (*.3

unde: a p& =r ω2

c$sα −arm$nicad" $rdin%l &

a p && =r ω2 Λ cos2α −arm$nicad" $rdin%l &&

Fraicul de variatie a acceleratiei pistonului se obtine prin puncte, insumand cele douaarmonici, iar alura de variatie se reda in Big. *.1.*.


15/42

-5000

0

5000

10000

15000

Acceleratia pistonului

apI apII ap

Alfa [grade RAC]

mm/s^2

Big. *.1.*. @ariatia acceleratiei pistonului

!ab. .1

-(.( Cin!atica 6i!l!i


16/42

%inematica bielei se studiaza inand seama că biela are o miscare plan 4 paralela comple'a.ț

iscarea bielei se va studia in unc ie de unghiulț α ale cărui valori pozi ionează biela inț

mi care.ș

-(.(/(S+a iul un)$iular al 6i!l!iț

9'presia spatiului unghiular al bielei este:

'=arcsin ( Λ sin( α ∗π 180 ))[° ] (*.5lura de variatie a curbei '= ( (α ) se reda in Big. *.).1.

-0.3

-0.2

-0.1

0

0.1

0.2

0.3

Spatiul unghiular al bielei

Alfa[grade RAC]

eta [grade]

Big. *.).1. @ariatia spatiului unghiular al bielei

-(.(. Vit!,a un)$iulara a 6i!l!i9'presia vitezei miscarii bielei este:

ωb= Λ ω c$sα

√ 1− Λ2

sin

2

α

[

rad

s

] (*.7

lura de variatie a curbei ωb (= se reda in Big. *.).).


17/42

-150.0

-100.0

-50.0

0.0

50.0

100.0

150.0

Viteza unghiulara a bielei

Alfa [grade RAC]

!b [rad/s]

Big. *.).). @ariatia vitezei unghiulare a bielei

-(.(-(Acc!l!ratia un)$iular% a 6i!l!i

9'presia acceleratiei unghiulare a bielei este:

εb= Λ ω2 ( Λ2−1 ) sinα

(1− Λ2sin2α )3

2 (*.8

lura de variatie a curbei εb (= se reda in Big. *.).*.

-60000

-40000

-200000

20000

40000

60000

Acceleratia unghiulara a bielei

Alfa [grade RAC]

"b [rad/s^2]

Big. *.).*. @ariatia acceleratiei unghiulare a bielei

G Hb Ib


18/42

0 10).5 00.03 88.2 -105800.1) 78.3 -)11700.15 5*.5 -*03))0.)1 ). -*7*20.)* )5.* -2*280.)2 0.0 -2*030.)* -)5.* -2*280.)1 -). -*7*20.15 -5*.5 -*03))0.1) -78.3 -)11700.03 -88.2 -105800.00 -10).5 0-0.03 -88.2 10580-0.1) -78.3 )1170-0.15 -5*.5 *03))-0.)1 -). *7*2

-0.)* -)5.* 2*28-0.)2 0.0 2*03-0.)* )5.* 2*28-0.)1 ). *7*2-0.15 5*.5 *03))-0.1) 78.3 )1170-0.03 88.2 105800.00 10).5 0

!ab. .2

" Dinamica mecanismului motor

9(/ G!n!ralit%:i( Clasi'ic%ri al! 'or:!lor "in !canisul otor


19/42

Dintre aceste orJe, cele de recare Ki de greutate au valori mici &n raport cu celelaltedouă categorii. De aceea pentru calcule prezintă importanJă doar orJele de presiune Ki celede inerJie.

9(. For:a "! +r!siun! a )a,!lor

+resiunea e'ercitată pe supraaJa capului pistonului de către gazele care evoluează &ncilindru determină o orJă de presiune, a cărei determinare se ace cu relaJia:

( ) 3 *

p p ) 2 cil cart = ⋅

−π )

2# $

(2.1

unde:

D82.8 mm- alezajul cilindrului

pcil #pa$ -presiunea gazelor din cilindru

pcart #pa$ - presiunea gazelor din carter care lucrează la partea inerioară a capului pistonului (pcart0,1+a.

BorJa de presiune are o alură de variaJie &n timp proporJională cu cea a presiuniiluidului.


20/42

asa care e'ecută miKcare de translaJie accelerată este:

m j mgp Em1 #"g$ (2.)

unde mgp este masa grupului piston compus din piston, bolJ Ki segmenJi, masă care se consideră concentrată &n a'a bolJului.

Big. 2.).1

mgp m p Em b Emseg #"g$ (2.*

&n care: m p - masa pistonului

m b - masa bolJului

mseg - masa segmenJilor.

asa pistonului se poate determina apro'imativ cu relaJia:

0.82108,82(1,1 *)*

=⋅⋅=⋅=

−

*m p p ρ "g (2.2

&n care ρ

p 1,1 "g/dm* - densitatea aparentă a pistonului

asa bolJului se poate calcula cu relaJia:

m b @ b O ρ

P> 0.3"g (2.

( )l

! ! + i4e44 ⋅

−⋅=

2

))π

(2.Q

dopt dimensiuni bolț:

"!6 0.*3mm

g. 3.2.


21/42

"i6 0.37mml6o 0.8mm

Din &ndrumar pag.112 se calculează:

debdeb adoptat RD *2.1 mm

dib dib.adoptatRdeb)*.* mm

llbo.adoptatRD 7,2 mm

dimensiunile principale ale bolJului.

ρ

P> 5,3....5,7 "g/dm* - densitatea oJelului se adoptă ρ

P> 5,5"g/dm*

asa segmenJilor se adoptă conorm indicaJiilor din acotă,., Sădescu, T., Dumitrescu,@., otoare pentru autovehicule rutiere, 6ndrumar de proiectare- >itograia Universită ii dinț+ite ti, 1880, pagina 3, &n domeniul mseg30...10g M mseg10g0,10 "gș

%a urmare masa grupului piston va i:

mgp m p Em b Emseg 1,31 "g (2.3

asa bielei se poate determina cunoscând că masa raportată a bielei are valori &nintervalul:

mb

π ∙ D2

4

=22… 40 )

cm3

(2.5

!e adoptă:

)

) /)*

2

cm g *

m (=

⋅π

ezultă:

mb=23 ∙ π ∙ D

2

4=23 ∙

π ∙0.9492

4=1,63k) (2.7

ceastă masă se descompune &n cele două mase: m 1 concentrată &n a'a bolJului Ki careeectuează miKcare de translaJie Ki masa m) concentrată &n a'a usului maneton, care e'ecutăo miKcare de rotaJie.


22/42

m)(0,5...0,7 mS.

!e adoptă

m1 0,)5 mS 0,2 "g (2.10

m) 0,5) mS1,17 "g


23/42


24/42

BorJa B se descompune &n componentele T, care aplică pistonul pe cilindru Ki S careacJionează asupra bielei:

T B O tgβ

(2.12

SB/cosβ

(2.1

Deplasând orJa S, ca vector alunecător &n centrul usului maneton (punctul Kidescompunând-o după două direcJii ,una normală la maneton - orJa V- Ki cealaltă tangentă la

maneton - orJa C- , se obJin orJele care acJionează asupra usului maneton Ki usului palier.

( ) ( )

5 ( 3 = + = ⋅ +

coscos

cosα β

α β

β

(2.13

( ) ( )

6 ( 3 = + = +

sin

sin

cosα β α β

β

(2.15

+entru a pune &n evidenJă momentul motor se procedează &n elul următor: &n centul derotaJie al arborelui cotit se plasează două orJe CQ Ki CW egale Ki de sens contrar Ki paralele Kiegale &n modul cu orJa CL &n acelaKi centru, se deplasează orJa V pe linia ei de acJiune (notatăVQ.

BorJele CW Ki VQ dau rezultanta SQ care se descompune &n componentele BQ Ki TQ egale cuB Ki respectiv cu T.

BorJele C Ki CQ produc un cuplu al cărui moment reprezintă momentul motor alcilindrului care poate i calculat cu e'presia:

( ) - 6 r 3 r )m= ⋅ =

+⋅

sin

cos# $

α β

β

(2.17


25/42

BorJele T Ki TQ alcătuiesc un cuplu al cărui moment r se numeKte moment derăsturnare egal Ki de sens contrar cu momentul motor:

r -TO h -hO BO tgβ

( ) ( )β

β α

β

β

β

β α

cos

sin

cos

sin

sin

sin +⋅⋅−=⋅⋅

+−= r 3 3 r

r - C O r - (2.18


26/42

0 90 180 20 360 450 540 630 20 810

-50000

0

50000

100000

150000

Diagrama fortei normalesi a fortei din biela

'#$%

$#$%

alfa[grd#RAC]

%[%]

[%]

Big. 2.*.*


27/42

Cab. 2.*.1 Dinamica mecanismului motor


28/42

9(9 Mo!ntul otor total

0 90 180 20 360 450 540 630 20

-1500

-1000

-500

0

500

1000

1500

2000

2500

Diagrama momentului monocilindrului

alfa[grd#RAC]

) [%*m]

Big. 2.3.

9(9(/ Al!)!r!a con'i)ura i!i ar6or!lui cotitț

>a motoarele cu i cilindrii &n linie, arborele cotit are i coturi. +roblema undamentală estecum să dispunem cele i coturi &n jurul Ki &n lungul a'ei arborelui cotit.

+entru a stabili această poziJie se va olosi steaua manivelelor. Biecare cot deineKte un plan(p1, p), p* numit planul cotului (Big. 2.5..


29/42

Big. 2.5.

egulă: >a motoarele cu patru timpi, cu număr par de cilindrii &n linie Ki aprinderiuniorm decalate, manivelele sunt două câte două &n ază.

9(9(.( D!t!rinar!a tuturor or"inilor "! a+rin"!r! +osi6il! i al!)!r!a un!ia "inșac!st!a

Decalajul dintre manivele va i:

-c=720

2=360° . (2.)0

!unt posibile patru scheme de arbore cotit dintre care poate i reJinute doar una, respectiv cea

din Big. 2.5.

+entru alegerea ordinii de aprindere se va Jine seama de următoarele criterii:

- &ncărcarea arborelui cotit să ie minimăL

- să se reducă pericolul de rezonanJă la vibraJiile de torsiuneL

- să se sporească gradul de umplere al cilindrilorL

- să se reducă trepidaJiile motorului sub acJiunea momentului de răsturnare.

Dintre toate aceste criterii cel mai important este primul, de care se va Jine seamă &n alegereaordinii de aprindere optimă. ceste criteriu spune că nu trebuie să e'iste aprinderi succesive&n doi cilindrii alăturaJi.

!ingura variantă de aprindere posibilă este:

9(9(-( Sta6ilir!a or"inii "! lucru a cilin"rilor

vând stabilită coniguraJia arborelui cotit Ki ordinea de aprindere se poate determina ordineade lucru a cilindrilor.


30/42

+entru aceasta este nevoie să se cunoască unghiurile de &nceput al ciclului raportate lacilindrul numărul 1.ceste unghiuri se determină cu relaJia:

α x=720−,

unde: ' 4 numarul current al cilindrului , −¿ decalajul unghiular dintre doua aprinderi successive

%a urmare, avem pentru α x urmatoarele valori:

α 1=720° sa%α

1=0 °

α 2=720°−360°=360°

Prdinea de lucru e prezentata in Big. 2.8.

Big. 2.8.

9(9(9( Calculul o!ntului otor total i al +ut!rii in"icat!ș

omentul motor instantaneu al unui motor monocilindric este momentul produs de orJa

tangenJială la maneton C Ki este dat de relaJia:CXr (*.)1

cest moment este o mărime periodică cu perioadaΦ

egală cu perioada ciclului motorΦ

c (la motorul monocilindric5( !e numeKte moment motor mediu al unui monicilindru acel moment constant care

dezvoltă &n perioadaΦ

a momentului un lucru mecanic egal cu cel dezvoltat de momentulmotor instantaneu.


31/42

Dacă aprinderile nu sunt uniorm decalate pe ciclu, atunci nici momentul M . nu este

periodic decât după un ciclu complet.Deci &n acest caz ϕ ϕ%/) *30 . (2.)2

Fradul de neuniormitate a momentului motor este:

=−

=me!

- -

- - minma'δ 1922−(−1306)124.7

).77 (2.)


32/42

Cab. 2.2.1


33/42

#Uni'ori,ar!a i


34/42

• Dacă

00 >⇒>−Σ!t

! - - R

ω

, ceea ce &nseamnă că viteza unghiulară a arborelui cotit creKteKi automobilul se ală &ntr-un regim de accelerareL

• Dacă00


35/42

!e adoptă:*,0= µ

1=

- numărul discurilor de ricJiune ale ambreiajuluiL

( ) −= -2a p " ,0...),0

presiunea e'ercitată de orJa arcurilor de presiune aleambreiajului pe supraaJa de recareL

!e adoptă:

-2a p " *,0=L

( ) −== 5,0...*,0e

i

*

*c

raportul dintre diametrul interior si diametrul e'terior algarniturilor de ricJiuneL

!e adoptă:

L3),0==e

i

*

*c

ezultă diametrul e'terior:

( ) ( ) ( ) ( ) mm

cc p

- *

"

e 3.1733).013).01*.01*.0

8.1333.1)0

11)0 *

)*

)

ma'=

+⋅−⋅⋅⋅⋅

⋅⋅=

+⋅−⋅⋅⋅⋅

⋅⋅=

π π µ

β

(.*

Diametrul interior este:

mm *c * ei 5.113.1733),0 =⋅=⋅=

(.2

ria de recare oerită de garniturile de ricJiune se determina cu relaJia:

( ) ( ) ))))) *.1375.113.17322

cm * * A ie % =−=−= π π

(.


36/42

!e adoptă din !C! 558)-7* garniturile de ricJiune care oeră cel puJin aria determinată cu(1).10 Ki care vor intra &n calculul volantului:

diametrul e'terior:

mm *e )00=

diametrul interior:

mm *i 1*0=

ria de recare oerita de garniturile standardizate este:

( ) ( )

))))) 1711*0)0022

cm * * A ie:6A: % =−⋅=−⋅= π π

(.3

Sta6ilir!a as!i si o!ntului "! in!r:i! al #olantului

+ornind de la dimesiunile)00=e *

mm Ki1*0=i *

mm adoptate &n !C! se trece la proiectarea volantului

- se reprezintă sistemul de a'e cu a'a PV suprapusă peste a'a de rotaJie a arboreluicotit L

- se &mparte volantul &n elemente inelare L- se notează &n tabelul de mai jos coordonatele :

Cab..)


37/42

Big. .). Desenul volantului

+entru un element oarecare i cele două mărimi se determină astel:

( ) ( ) ;0 ""!

(.5

unde:

*5300 m

>g ;0 = ρ

este densitatea oJelului din care este conecJionat volantulL

asa volantului se determină prin &nsumarea maselor celor i elemente inelare:

L3.25

1

>g mm

i

+ + i== ∑

= (.7


38/42

Cab. .*

omentul de inerJie al iecărui element inelar se determină cu relaJia:

( ))))

1!g 7 7 i

+ + i== ∑

=

(.10

Cab. .2.

=(-( Calculul )ra"ului "! n!uni'oritat! a o!ntului otor


39/42

scara momentului

[ ] !e"emm )m

@ - ).2=

,

scara unghiuluiα

:[ ] !e"emm

RAC @

175.0=α

>ucrul mecanic e'cedentar, aJă de lucrul mecanic mediu preluat de consumator este:

L)8170

R175.0R).2R183170

RRR1) 7 @ @ A 0 - ex =

=

=

π π α

(2.11

+entru calculul gradului de neuniormitate este necesar să se cunoască momentul deinerJie total al motorului:

LR02*.00*0).0R,1R,1 )mm>g 7 7 + t === (2.1)

Fradul de neuniormitate a vitezei unghiulare este:

7.)7

1

1.2)702*.0

)810))

3

=⋅

=⋅

=ω

δ ω t

ex

7

0

(2.1*

ω δ

trebuie sa ie cuprins intre 1/70 si 1/*00

Cu+rins


40/42

/( Sta6ilir!a "i!nsiunilor 'un"a!ntal! al! otorului(((((((((((((((((( (((((((((((((((( (((((((((((((((( ((((((((((((((((( ((((((((((((((


41/42

1.1

1.)

Determinarea raportului cursă/alezaj, razei manivelei, lungimea bielei, raportul dintre raza manivelei

i lungimea bielei, volumul camerei de ardere, cilindreea unitară, volumul cilindrului, cilindreeaș

totală, viteza medie a pistonului, viteza unghiulară a arborelui cotit, numărul de cicluri, timpul pe

ciclu.........................................................................................................................................................

%alculul i trasarea diagramei indicate................... ................. ................ ................... ................ ..........ș

.( Calculul in"icilor in"ica i>!'!cti#i i "! +!r'!c iun! ai otorului((((((((((((((((((( (((((((((((((((( (((((((((((((((((( (((((((((ț ș ț

).1 %alculul parametrilor

indica i....................................................................................................................ț

).) %alculul parametrilor

eectivi....................................................................................................................).* %alculul indicilor de perec iune ai motorului i compararea lor cu solu iile similare............ ...............ț ș ț

-( Cin!atica !canisului otor((((((((((((((((( (((((((((((((((( ((((((((((((((( (((((((((((((((( (((((((((((((((( (((((((((((((((( ((((((((((((((( ((((

*.1 %inematica pistonului..............................................................................................................................*.1.1 Deplasarea pistonului....................................................................................................................*.1.) @iteza pistonului............................................................................................................................

*.1.* ccelera ia pistonului.....................................................................................................................ț*.) %inematica bielei.....................................................................................................................................

*.).1 !pa iul unghiular alț

bielei................. ................... ................. ................ ................... ................ .......*.).) @iteza unghiulară a bielei..............................................................................................................*.*.* cceleraJia unghiulară a bielei.......................................................................................................

9( Dinaica !canisului otor(((((((((((((((( (((((((((((((((( (((((((((((((((( (((((((((((((((( (((((((((((((((( ((((((((((((((((((( (((((((((((((((( (((

2.1 Bor a de presiune a gazelor....................................................................................................................ț2.) Bor a de iner ie a maselor in miscare de transla ie..................................................................................ț ț ț2.* Bor ele rezultante din mecanismul motor........................... ................ ................ ............... ................ ......ț2.2 omentul motor total..............................................................................................................................

2.2.1 legerea conigura iei arborelui cotit.............................................................................................ț2.2.) Determinarea tuturor ordinilor de aprindere posibile i alegerea uneia dintre acestea..................ș

2.2.* !tabilirea ordinii de lucru a cilindrilor...........................................................................................2.2.2 %alculul momentului motor total i al puterii indicate................ ................ ................ ............... ....ș

=( Uni'ori,ar!a i carii ar6or!lui cotit((((((((((((((((((( (((((((((((((((((( (((((((((((((((( (((((((((((((((( ((((((((((((((((( (((((((((((((((( (((ș

.1 %auzele mi cării neuniorme i posibilită i deș ș ț

uniormizare....................................................................) +roiectarea i calculul volantului............................................................................................................ș

.* %alculul gradului de neuniormitate a momentului motor i a vitezei unghiulare a arboreluiș

cotit........

Sibliograie


42/42

1. FrunZald, S., Ceoria Ki construcJia motoarelor pentru autovehiculerutiere, SucureKti, 9.D.+, 1870.

). acotă, ., Sădescu, T., Dumitrescu @., - otoare pentru autovehiculerutiere, itograia UniversităJii din +iteKti, 1880.

*. 6van, Bl., - ToJite de curs din anul universitar curent.2. acotă ., - ToJite de curs din anul universitar curent.

motor avion cu reactie - detalii secrete

Documents