Redactare, tehnoredactare: Andreia E. Breaz

Copertd; Aurel !en!

Descrierea CIP a Bibliotecii Naf,onale a Rom6niei

POP, FELICIANIstoria secretd a Sdtmarului IFelician Pop & Robert L6szlo; Cluj-Napoca: Ecou Transilvan, 2018

ISBN 978-60 6-7 30-3U-1.

I.Lhszl6, Robert

94

@ Felician Pop, Robert LaszloToate drepturile sunt rezervate.

Reproducerea integralS sau par(iald a acestei edilii fdrd acordul scris al

Editurii Ecou Transilvan qi al autorilor este interzisS, consideratd edi(ie

pirat gi se pedepsegte conform legii.

Editura ECOU TRANSILVAN, Cluj-Nap oca, 2017

Editor: Nadia Fdrcaq

e-mail: office@edituraecou.rotelef on: 07 45.828.7 55 ; 03 647 30 M1,

www.edituraecou.ro

Felician Pop RobertLilszlo

o

ISTORIASECRETA

SATMARULUI

Ecou Transilvan

20L8

ISTORIA SECRETA A SATMARULUI

recrutat in Bucureqti in 1994 de acelagi Fiodor Botnari cu

sprijinul SRI, condus de vechiul prieten al kaghebistului,

Virgil Mdgureanu, geful SRI. Despre Virgil Mdgureanu,

alias Asztalos Imre, alias Mihai Miheile gi Dumnezeu mai

qtie cAte nume conspirative o fi avAnd intr-o jumdtate de

secol de activitate in serviciile secrete, vom scrie intr-o

carte viitoare.

Revenind la Constantin Horobe! vom spune cd, tre-

cAnd peste faptul cd a fost un activist plin de zel al PC&

acesta era cunoscut ca un om echilibrat, corecf frr accep-

{iunea de atunci a acesfui termen, care iqi fdcea congtiin-

cios datoria, poate prea congtiincios, fiindu-i cunoscut5

inflexibilitatea gi dogmatismul excesiv, gi nimeni nici nu

bdnuia faptul cd personajul numirul doi in ierarhia poli-

tici a judefului, aflat in vArful nomenclaturii sdtmirene, a

fost condamnat cAndva pentru trHdare de lari gi ci a tre-

cut prin chinuri groaznice, fiind torturat chiar de colegii

sdi, torfionarii securigti de 1a RAmnicu Sdrat gi din celelalte

inchisori prin care a fost tArAt.

Dupd pensionarea sa, Horobe! a ajuns un prosper om

de afaceri in Bucuregti, ocupAndu-se in cadrul firmelor

sale de,,managemenful securit5lii informaliilor".

CUPRINS

O scurtd motiaa!ie...... .................5

Coiful celtic de la Ciumeqti. ..........................9

Dacidava - o mare cetate dacicd din nord-vestul Rom4niei............ 19

O mascaradd comunistd - sdrbdtoarea sdtmdreand a mileniului...25

AcAg - ziduri sub tencuiala istoriei ..........34

Un conac locuit de peste patru secole la Pir....................................... 41

Nepotul lui $tefan cel Mare intemeiazd satul Hodiqa......................48

Legenda cavalerilor ro9ii.............. .............. 60

Cripta de la Cdpleni - o istorie senzafionald a grofilor K6rolyi-.-..67

Misterioasa moarte a lui Mihnea Vodd in cetatea Sdtmarului........75

Nicolae Spdtarul Milescu - fugar in oragul de pe Someq................. 83

Procesul lui Pintea gi al haiducilor sdi ........................... 91

IJn masacru invdluit in mister: invazia tdtarilor din 7777................99

Blestemul mdndstirii de la Cu!a... ........... 111

Petru Bran - sfdrAmare qi speranfd.. ....... 122

"Prostulu e obdeala dracului" .............-..736

Antoniu Covaciu - prietenul sdtmdrean al lui Mihai Eminescu..... 143

UnbacalaureatintArziat:IoanSIavici.................... ......154

SfArgitultragicalpdrinteluiLucaciu....... .....................767

Corul care a modificat granifele .............170

Aperitiv comunist cu artisti gi profitori... .................... 180

Comeliu Zelea Codreanu - avocat la Satu Mare............................. 191

Satmar Rav Teitelbaum - un sdtmdrean celebru........ ................-....202

Holocaustul evreimii sdtmdrene... ..........208

Constantin Horobef sau un destin inchis in cerc.

A1 Securitdfii, desigur..... ...................222

2:10

Coiful celtic de la Ciumesti

Este cel pufin ciudat faptul cd pAnd in ziua de astdzi,

coiful celtic de la Ciumegti, una dintre cele mai senzatio-

nale descoperiri arheologice din RomAnia, nu a fost apre-

ciat la justa lui valoare. El nu apare nici mdcar irr stema

comunei Ciumegti, ca sd nu mai vorbim de ignorarea to-

tali la nivele maiinalte.

Coiful cu goim este una dintre capodoperele artei

celtice din antichitate gi el a aparflnut fdri indoiald unuimare conducdtor care fir momenful morlii a fost inhumatin cadrul unui rifual sacru cu acest coif pe cap, imbrdcat i:rzale gi cu armele alHturi.

Ciumegti este o comund agezatl,la 11 km de sud-vest

de Carei. in anul 1960 aicia fost descoperit irtAmpldtor, intimpul construirii unor grajduri ale Cooperativei Agricole

de Produclie Ciumegti, un cimitir celtic. PdmAntul dinaceasti zond este extrem de roditor gi a fost prielnicagezdrilor umane, din negura vremurilor gi pAni astdzi.

Cellii agezali pe aceste locuri gi-au ales loc pentru inmor-mAntare o dund de nisip de formd ovoidi. Aici s-au des-

coperit zeci de morminte celtice cu un splendid inventar

ISTORIA SECRETA A SATMARULUI

arheologic, dintre care cel mai spectaculos obiect este -indiscutabil - celebrul coif aflat la Muzeul de Istorie din

Bucuregti.

Cel1ii care au vieluit pe aceste meleaguri fXceau parte

din ramura ,,anarfilor", urr trib risiritean al cellilor care a

ocupat intre secolele V-I i.d.Ch. spalii vaste din Europa

vest-central5 qi rdsdriteani. Obiectele descoperite la

Ciumegti sunt similare cu cele descoperite in Ungaria,

Cehia gi Slovacia, fapt care demonstreazd cd aceste triburi

au ocupat un spaliu imens gi cX au avut o putemicd civi-

Iizalie. Ptolemeu ii localizeaz\ pe anarli in nord-vestul

Daciei. Acegtia sunt o uniune de triburi celtice instalate qi

in nordul Ungariei unde se invecinau cu ossii, neam ames-

tecat poate cu ilirii, aga cum susline gi J. Filip in lucrarea

,,Die keltische zivilisation". Vasile PArvan in ,,Getica"

plaseaz6,, dupi Caesar qi Ptolemeu, in afara regiunilor

muntoase qi de dealuri ale Transilvaniei de miazdnoapte,

tot aceleagi triburi gi vorbegte de ,,anarfii de prin pdrlile

Sitmarului". M. Mullenhoff crede cd anarfii reprezentau

un mozaic de populalii cu componente dacice gi scitice

pAni la Tisa.

Cum spuneam, existi extrem de puline cercetiri legate

de fabuloasa civilizalie a cellilor, atAt pe plan internafio-

nal, dar mai ales fir RomAnia, degi importanla gi influenla

cellilor in istoria veche a lirii noastre a fost una major5. inafar| de lucrarea lui Mad Zirca,,,IJn cimitir celtic in nord-

10

Felician POP - Robert LASZLO

vesful RomAniei", nu avem gtiinld cd ar mai exista gi vreo

alti lucrare dedicatd acestui subiect.

O lucrare de referinld rimAne cea a istoricului britanicPeter Bernesford Ellis care a publicat in 7990 la Londracartea ,,The Celtic Empire: The First Millenium of Celtic

History, c.1000 B.C.-51 A.D." ("Imperiul Celtic: Primulmileniu de istorie celticd, 1000 i.Ch.-52 d.Ch."). Savantul

englez susline cd acest popor meritd o atenlie special5

deoarece cultura lui a fost de multe ori neglijatd. Apogeulcellilor a fost atins in jurul anului 300 i.Ch., cAnd aceqtia

ocupau Europa, din Irlanda qi

pAnd la Marea Neagrd, iar din

Jdrile de Jos gi pAnd in penin-

sula Ibericd, pornind in secolul

XI i.Ch. de la izvoarele Rinuluigi ale Dunirii, loc care este

bagtina cellilor.

Rdzboinic celt

Cellii triiau in agezdri des-

tul de evoluate, cultivAndu-gi

pdmAntul in devdlmdgie. Con-

ducdtorii erau alegi de comu-

nitate, iar femeile erau egale

cu bdrbafii. Aveau un sistem de drumuri - construite din

il

ISTORIA SECRETA A SATMARULU|

bAme groase de stejar - foarte bine pus la punct. Casele lor

erau de piatr6, iar podoabele - lucrate cu foarte mult bun

gust - din metal, la fel ca uneltele. Calendarul lor era mai

exact decAt cel roman gi cellii se inchinau la un numdr

mare de zeit6!i, cult intrelinut de misteriogii druizi, preolii

1or. Mitologia celticd este extrem de bogat5, iar ritualurile,

magiile, proorocirile se aflau la mare cinste.

Romanii ii numeau ,,gaIi", cuvAnt care provine din gre-

cescul ,,haI" - ,,sare" , deoarece principala ocupafie a celfi-

1or, a16furi de prelucrarea fierului, era extragerea sdrii.

Aveau insd gi o trdsdturi ciudati: refuzau s5-9i scrie

istoria, legendele sau ideile religioase - cu toate ci in co-

mer! foloseau scrierea greaci - doar pentru a-gi pdstra ca-

pacitatea de memorare, astfel cd intregul tezaur spiritual

era transmis prin viu grai de citre dru:.zi, discipolilor.

Acesta este motivul pentru care referirile la celli le avem -aproape intotdeauna - de la striini, ceea ce face ca acestea

sd fie, in mod inevitabif subiective.

Cellii erau vAndtori excelenli gi in tupti preferau con-

fruntarea directd, de la om la om, iar uneori luptau goi.

Cam irr perioada din care sunt datate agezirile celtice

din sud-vestul judelului Satu Mare, respectiv secolul IV

i.Ch., mai exact in anul 390 i.Ch., cellii, aflafi la apogeul

puterii 1or, au atacat gi prddat Roma, vreme de qapte luni.

ir ceeu ce privegte druizii, acegti ,,filosofi printre bar-

bari", cum atAt de plastic se exprima itr cartea sa cu acelagi

't2

Felician POP - Robert LASZLO

titlu ]ean Louis Brunaux, ar trebui sd ne pund pe gAnduri.

$i incd un amdnunt extrem de interesant: cele mai vechi

scrieri grecegti legate de druizi vorbesc toate despre filialia

pedagogicd a acestora cu filosoful grec Pitagora! Sd nu

uitdm cd gi despre Zamolxe (Zamolxis sau Zalmoxis), zeul

suprem al geto-dacilor, istoricii greci Herodot gi Strabo

spun acelagi lucru: Zamolxe a fost sclavul gi discipolul luiPitagora! Deci... incet-ince! romanii au cucerit regiunile

controlate gi locuite de cel1i, cu exceplia Irlandei, a unei

pdrli din Anglia gi coasta de nord a Franlei, Bretania,

Slovacia, Ucraina subcarpatic5, nord-vesful RomAniei,

provincii unde se pot vedea pAnd in ziua de astdzi urmele

unei culturi vechi de peste trei milenii.

Cellii aveau mustdfi stufoase gi rdsucite. Hainele lor

erau multicolore, purtau o cdmagd lungi gi un soi de pan-

taloni in carouri. in luptd purtau coifuri metalice, gravate

cu coarne de animale sau pisiri. Aveau obiceiul sd se dea

cu var pe pdr ca sd fie fepos, pentru a-i speria pe dugmani.

in timpul atacului scoteau sunete stridente ca sd-gi intimi-

deze adversarii. Purtau coifuri de fier, care le dideau un

aspect firspiimAntdtor. Se vede treaba cd vechii celli pu-

neau mare accent pe aspectul exterior, iar recrtzita lor de

rdzbot, irdelung elaboratd, avea darul sd le creeze o ima-

gine de luptdtori crAnceni gi invincibili. in schimb, femeile

lor erau inalte suple gi foarte frumoase, anticipAnd poate

idealul feminin din vremurile noastre. Ele purtau cdmigi

ISTOKIA SECRETA A SATMARULUI

lungr, viu colorate in rogu, verde galben sau albastru,

foarte asemdndtoare cu cosfumele populare din Bretania

sau din Jara Oagului.

Arealul primordial al ce[ilor care au vieluit gi pe melea-

gurile noastre se intindea din esful Franlei gi pAnd in nord-

vestul RomAniei gi sudul Ucrainei, de unde s-au extins,

evident, i:r toate pdr$le Europei de nord gi de est. Din picate,

la noi nu existd inci studii complexe despre civthza[ia celgilor

rdsdriteni gi poate cd din aceasti cauzl nu putem avea o

imagine mai aproape de adevir asupra lumii qi civilizaliei

antice din aceastd parte a ldrii gi Europei.

Coiful celtic ile la Ciumegti

Coiful de la Ciumegti - care este un splendid artefact

de fier fircoronat cu un goim - a fost descoperit de c6tre un

anume Kovacs Ioan din Ciumegti. Aldturi de coif, acesta a

L4

Felician POP - Robert LASZLO

mai gXsit o cdmagd de zale din fier gi cnemide de bronz,

cAteva fibule de bronz gi fier, un inel, doud brdldri gi maimulte vase de lut. Aceste obiecte au fost recuperate gi duse

inilial la Muzeul de Istorie din Baia Mare.

in cartea sa, ,,un cimitir celtic in nord-vesful RomAriei",

arheologul Mad Ztra face o detaliatd prezentare a cimitirului celtic de la Ciumegti, dar, in mod surprinzdtor, nuinsistd asupra coifului, care de fapt a fost descoperit fir-tAmpldtor de un cetifean. Avem in schimb in carte pre-

lioase referiri la specificul mormintelor gi ritualurilor fu-nerare ale cel1ilor: ,,Obiectele personale ale deceda!ilor

sunt agezate lAngi pachetul de oase gi la un loc cu acesta.

Constau aproape totdeauna din obiecte de metal,bronz qi

fier, rareori din sticld gi piatrd. La o bund parte din obiecte

se resrnosc urmele de trecere prin fog la altele mai pulin,mai ales dacd sunt fier gi acoperite cu rugini. Sunt unele

piese care sigur nu au fost trecute prin foc. Acestea fac

parte firdeosebi din inventarul care nu era strict vesti-

mentar gi eventual au fost agezate direct in mormAnt fdrd

sd se fi aflat in rug (sibii, culite de vAndtoare, polonic, cu-

lite gi cuie, cutii de piatrd.)

Obiectele de inventar din morminte sunt variate gi

adeseori numeroase. Dacd folosim deosebirea, obiecte

strict vestimentare gi obiecte cu utilitate speciald, se poate

socoti cd din prima categorie fac parte fibulele de bronz gi

fier cu piciorul nelipit sau prins pe corpul fibulelor,

15

ISTONA SECRETA A SATMARLILUI

brdldrile cu semiove multiple sau reduse brdldrile tubu-

lare cu decor gi relief mamelonaf brdlard gi mdrgele de

sticld, lanluri de gAt gi pentru cingdtori cu pandantive de

bronz sau de fier, cufite mici de fier. Cele mai multe din

aceste tipuri pdstreazi, urme de trecere prin foc.

Obiectele cu funclie speciald sunt mai rare gi se repeti

de puline ori. Toate sunt lucrate din fier. Menfiondm doud

sibii cu teacd, lanfuri pentru atArnat sXbiile la brAu, o

suli15, doui culite de vAndtoare, un umbo de scut, vas de

fier cu mAner, cuie, verigi etc.

Dacd determindrile antropologice sunt greu de fdcut,

inventarul vestimentar gi special oferd unele indicii care

suplinesc irr parte unele date de aceastd naturi.

Vasele din morminte sunf in afara unei singure ex-

cepfii, lucrate la roatd gi specific celtice, ca formd gi decor.

in ambele variante ele erau aqezate in gropile funerare

vertical, alXfurate sau chiar suprapuse. Numirul lor inmorminte nu era egal gi nu cuprindeau decAt o parte din

spafiul gropilor. Sunt morminte care contineau numai doud

vase funerare, in altele s-au gXsit gi gase oale de ofrandd.

Forma absolut constanti care nu lipsegte nici intr-un mor-

mAnt este strachina adAncd."

Istoricii au datat mormAntul cdpeteniei celtice de la

Ciumegti undeva firtre secolele IV gi III i.d.Ch. Obiectele

descoperite sunt fdrd indoiald piese de paradd foarte iubite

de cel1i, aga ctrm se vede gi in scenele de pe vasul de la

16

/

Felician POP - Robert LASZLO

Gundestrup, poate de la inceputul secolului I i.d.Ch., unde

pe lAngd cdpeteniile celtice ce conduc pedestragii se afld uncdl5re! ce poartd pe cap un coif cu goim. Reprezentarea sa

din profil este foarte asemdndtoare cu coiful rdzboiniculuide la Ciumegti.

La ora actuald gtim ircd foarte puline lucruri despre

civrlizalia cellilor din partea de sud-vest a judefului nos-

tru. Teorii mai mult sau mai putin fanteziste atribuie oqe-

nilor o descendenld celticd, lucru care nu se bazeazd pe

argumente istorice gi arheologice concludente, dar nu este

exclus ca ogenii sd fie urmagii direcli ai cellilor. Nu ar filipsitd de importan!5 demararea unor studii comparative.

ln primul rdnd, cele legate de similitudinea intre ele-

mentele de culturd gi civilizalie celtice cu cele ogenegti gi

apoi cu cele din ,,enclavele" europene necucerite de ro-

mani, acolo unde cellii au putut sd se dezvolte i:r voie.

O primd similitudine este deja evidentd gi anume cea

legati de imbricimintea cellilor care, la fel ca qi cea a oge-

nilor, era frr culori stridente. Apoi s-ar putea vorbi despre

asemdndrile privind mLrzica, organizarea internd gi aga

mai departe. Credem insd cd un astfel de studiu necesitd o

muncd asidui gi plind de acribie gtiinfific5, ori rolul acestei

cdrli este doar acela de a deschide orizonturi spre teme

istorice neabordate inc5, sau, ca in acest caz, tratate doar

tangenlial.

1,7

ISTORIA SECRETA A SATMARLILUI

Spuneam la inceputul acesfui material ci irr mod ciu-

dat, senzalionalul coif de la Ciumegti, care apare pe co-

perta unor lucrdri occidentale despre istoria celfilor, nu se

bucurd - nici micar in locurile unde a fost descoperit - de

o apreciere cAt de mirunti. Probabil cd aceastd piguboasH

ignorare igi are rdddcinile in istoriografia comunistd incare tot ceea ce nu provenea din fondul dacic trebuia dat

uitdrii. Dar istoria trebuie sd se scrie in spiritul adevdrului,

necolmatati de nici un fel de ingerinle nalionaliste sau

comuniste. Coiful de la Ciumegti este - sau ar trebui si fie

- un simbol emblematic al acestui judef cu atAt mai mult

cu cAt acesta este un unicat, fiind totodatd un simbol al

forlei gi vitejiei in luptd. Nu vom cunoagte niciodati

numele marii cdpetenii care a purtat pe cregteful siu coiful

crl goim. inmormAntarea sa ir duna de nisip de laCiumegti a inchis probabil o pagind glorioasd din lupta

cellilor din arealul nord-vestic al RomAniei de astdzi.

Unde s-au topit cel1ii de pe aceste meleaguri, ce po-

poare i-o fi asimilat poate nu se va gti niciodatd cu exac-

titate, dar urmele lor, atAt de puternice in aceasti parte a

fXrii, sunt suficiente pentru a creiona o civilizalie antici

avansati gi ele ar trebui valorizate mult mai mult, pentru a

dovedi cd incd in urmd cu mii de ani, popula{iile care au

triit in aceste linuturi fdceau parte din marea familie a

popoarelor central gi vest-europene, fiind purtdtoarele

unor valori umane incontestabile.

18

Dacidava - o mare cetate dacicddin nord-vestul RomAniei

Legendara cetate a dacilor, Dacidava, este una dinmultele agezdri dacice care apar pe harta lui Ptolemeu (c.

90-c. L68), dar care pAni la ora actuald nu a fost descope-

riti ffrci. De fapt, pe teritoriul judefului nostru ar putea filocalizate dupi harta marelui geograf dou5 mari ageziri

dacice: Dacidava gi Rucconium. Locul exact al acestor

cetdli nu a fost incd descoperit. Unii cercetdtori suslin cd

agezdrile nedescoperite nu ar fi existat niciodatS, ele fiindrodul fanteziei lui Ptolemeu. lnsd cei care vor studia cu

atenlie aceastd hartd vor constata ci foarte multe dintre

agezdrile menlionate sunt cunoscute. Faptul cd pAnd la

aceastA ori nu au fost localizate unele aqezlri dacice, nu

inseamnd cd acestea nu au existat. Probabil cd dacd s-ar

face cercetdri arheologice serioase, multe dintre agezirile

mentionate de Ptolemeu ar putea fi scoase la lumind.

Mai existd un argument care ne face sd credem cd

Dacidava a existat cu adevdrat gi anume cel legat de nu-

mele aqezirii: Dacidava inseamnd ,,Cetatea dacilor". Este

19