,.:.Sa *i,: li , "ii: ''^: ii F \.,1t&,!i:.,9i it il i Ei.. i..::ililu

# s i"*".l****#' *i l*r;t '*J!

*-b' - -k :.t ",1.,f Fh I -:.*: f"' * [ ""+ i l'

,"' '"''J : !' : : I iI "_.,r,_..; -,. ",.i ..J

DE

EilffiffiEnrTA trurnrIEDlRVl2RO-0S131

:3

CUFRINSUT

cuPRlN$ut 3cuvANT iruelrure oABRHVIEM T

FARTEA:: fMTREBARI

fifit. FoNETIeA LrMBn nonaANe gM1.1: LTTERE $tGRUPURI ilE LTTERE SPECIALE t0M1.2: DE$PARJIREA INI SILABE 12

M1.3: GRTLA DH PUNCTAJ 14

M2: SUBSTANTIVUL 15M2.1 : CATEGORII DE SUBSTANTIVE't5M2.2: GENUL $t NLIMARUL SUBSTANTTVULUI 18

M2.3: CAZUI. SUBSTANTIVUT-Ul 23M2.3.1 Nourrunlvul 24M2.3.2 Grrurrrvur- 25M2.3.3 DRrvul28M2.3.4 Acuztrrvul 30M2.3.5 Vocnrvul32

M2.4: FUNC|IILE SINTACIICE ALE $UBSTANTIVULUI 33

M2.5: FORh4AREA SUBSTANTIVELOR 36

M2,6r UTILIZAREA SUBQTANTruELOR 39

MZ.I: GRILA DE PUNCTAJ 39

FfiS: ARTICOLUL 4tM3.t: UTILIZAREA ARTICOLELCIR 46M3.2: GRll-A DE PUNCTAJ 47

M4: ADJECTIVUT 48[4a.1: ADJECTIVE CAIIFICATIVE 49M4.2 : ADJECTIVE. DETERM INATIVE 53

It44.S: UTTLIZAREA ADJECTIVELOR 57M4"4: GRlt-A DE FUNCTAJ 60

M5: PRONUMELE 61M5.1r PRQNUMELE PERSONAL PROPRIU-ZIS 62

M5.2: PRQNUMELE POSE$IV 65M5.3: PRONUMHLH DE POLITETE 67M5.4.: FRONUMELE REFLEXIV 69M5.5: PRONUMELE DE IUTATRE IOM5.6; PRONUMELE REOIPROC 72

M5.7: PRONUMELE DEMCINSTRATM 13MS.B: PRCINUMELE INTEROGATI\r 75

M$.9: PRONUMHLH RHIATIV 78M5"10: PRONUMELE NEHOTARAT 80

M$.11: UTILIZAREA PRONUMELQR 82M5.12: GRILA DE PUNCTAJ 83

CUPRTNSUL :

A.

M6: NUIEHRAI-UI 85M6.t: NUMERALE CARDINALE Bo

M6.2: NUMERALE ORDIMLE 88M6.3: NUMEMLE FRACTIONARE &9

M6.4: NUMERALE COLECTIVE 91

M6.5: NUMERALE MULTIPLICATIVE S2

M6.6: NUMERALE DiSTRIBUTIVE S4

M6.7: NUMERALE ADVERBIALE 95M6.8: NUMERALE NEHCITARATE 96M6.9: UTILTZAREA NUMERALELOR 97

M6.10; GRTLA DE PUNCTA.I9S

lfiT; VERBT]I- {e0M7.1: CAIEGORIILE VERBULUI 101

M7.1.1 VeRae rRnuzrlvE $t tNrRANArtvE 102M7.1.2 Aspecrur veReulur 1 03M7.1 .3 Dtnrezn veReulut 103M7 .1 .4 NUMARUL gt PERSoANA vERaulur 105M7.1 .5 MoouRrlE veReulur 1 06M7.1.6 TtMpuL vERBAL 1 08M7.1.7 VeRae pRII.IcIpALE, AUXILIARE, $I DEFECTIVE 109M7.1 .8 VrRee RrouLArE St NEREGUmTe 1 1 0M7.1.9 GRru oe puncrru 1 1 1

M7.2: MODURILE PERS0NALE 113M7.2.1 lr.rorcnrrv: pRezeNr 114M7 .2.2lNDtcATtv: pERFEcr coMpus (rRecurul pRopRtu-zts) 'l 1 6M7 .2.3 ltrrorcnrrv: VIToR 1't 7M7 .2.4 lNorcnrrv: vlrroR nxreRroR 1 20M7 .2.5 lNorcnrrv: tMpERFEcr (rnrcurul corurrNuu) 1 22M7 .2.6 lr.rorcerrv: MAt MULT cA pERFEcruL (rnecurul nrurenlon) 124M7.2.7 lr'rolcnrrv: pERFEcruL sruelu (necrow rolclontc) 125M7.2.8 Couluncrrv: pREzENT 126M7.2.9 CoN..rurucrrv: pERFEcr (rnecur) '128

M7 .2.1 0 Cor.rorllouru_-oprATtv: pRrzrrur 1 30MT .2.1 1 Couorlroxnl-oprAlv: pERFEcr (rnecur) 1 32M7.2.12 lvpeRnlv: pRezerur 1 33M7.2.13 PREZUMIV 135M7.2.14 Grum oe puNcre; 135

M7.$: MODURILE IMPERSONALE 137M7 .3.1 lrunurrrv: pRezeur 137M7.3.2 luprrurrrv: pERFEcr (rRECUr) 1 39M7.3.3 Genuruzu 141M7.3.4 Pnnrrclpru 142M7.3.5 Suprn 144M7.3.6 Grum oe puxcrru 144

M7.4: VHRBE NEREGULATE 146M7.5: VERBE AUXtLIARE 148

M7.5.1 VERBUL ,,en'149M7.5.2 VeReuL ,,n nvrn" 150M7.5.3 VeReuL ,,n vnee,/vor" 152

M7.6r UTILTZAREA VERBELOR 153M7.7: GRILA DE PUNCTAJ T55

M8: ADVERBUL 156M8.t:ADVERBE CALIFICATIVE DE MOD 157M&.?: ADVERBE CAI-tFICATIVE DE TlMp 165MB"$: ADVHRBE CAIIFICATIVE DE LOC 166MS.4IADVERBE CATTFICAIIVE DE OAUEA$EOF 16&MB.S: ADVERBE DETERMINAT[VE 1 69

: CUPRINSUL

.tr

M&.6$OMPARATTA ADVERBELQR CALFOATTVE 1 12

M8.7: FUNCTIILE ADVERBELOR 1f3M8.8: UTILIEAREA ADVERBETOR 174

M8.9: GRlt-A DE PUNCTAJ 175

M9: PREFOEIFA 17eM$.1 : UTTLTZAREA PRHPOEITIILQR 1 rrM9.2I GR]LA DE PUNCTAJ ,I78

M10: CONJUNCTIA t&eM1 Q.1 : UT[LITAREA CONJUNCTIILQR 1 82

MtQ.?: GRILAnE FUNCTAJ 1S3

Mtl: INTERJHCTIA 185M11.1: GRILA nE PUNCTAJ 186

PARTEA A-I*'A: NASPUNSU RI

M1:FONETICA 189M2:SUBSTANTIVUL 191M3; ARTICOLUL 196M4: ADJECTIVUL 198M5: PRONUMELE 201M6: NUMERALUL 205M7: VERBUL 207M8: ADVERBUL2lTM9: PREPOZIIIA22}M10: CONJUNCTIA22lM11: INTERJECIIA222

BIBLIQGRAFIE 22$

&

CI]PRINSUL :

6:

CUVANT INA}NTE

Primul aspect ce merite semnalat, este faptul ci in lucrarea de fafd sunt prezentate cititorilor 5027 de probleme degramaticd-aceasta este o realizare impresionanti pentru o culegere de probleme (numai) de morfologie! Acum, cutoate c[ s-a incercat sd se pdstreze c?$ mai riguros cu putinfd coresponden]a ,,un punct egal o problemd gramaticald,,, nuam avut incotro gi a trebuit sd estimlm valoarea exerci{iilor contextuale. Totuqi, vd rugdm sd nu uitali cd ataliza ittcontext este deosebit de complicatS; pe de altd, parte, punctajul exerciliilor in discufie a fost aproximat de exper{i, aqa cdnu existd exagerlri (in plus, sau in minus). De fapt, ecualia ,,un punct egal o problemd gramaticald" nuline cont qi dedificultatea problemei gramaticale; astfel, existd multe probleme gramaticale care sunt, fbrl discu(ie, foarte dificili, intimp ce altele sunt incomparabil mai ugoare de rezolvat.

Lucrarea de fald se adreseazd elevilor, studenfilor, profesorilor, precum qi cet6{enilor care doresc sd aprofundezegramatica limbii romdne. Noi am incercat sd diversificdm cdt mai mult posibil exerci{iile prezentate, pentru a neindepirta de rutina problemelor de gramaticd intAlnitd, destul de frecvent, prin alte c5(i. Intenfia noastii a fost cacititorii^sd luqeze cu problemele gramaticale prezentate in lucrarea de fafd c6t mai ugor, relaxat, gi chiar intr-un modpldcut. In acest sens, noi vd sugerdm ca rezolvarea problemelor sd se fac6, dacl se poate, in grup (la clasd, la meditafie,intre prieteni, sau chiar in familie). Grilele de punctaj pe care le-am introdus, aga cum sunt ele diferenliate in problemeteoretice [T] qi probleme practice [P], sunt menite s[ stimuleze exact activitatea in grup.

Lucrarea de fa(6 acoperd destul de bine toate aspectele-morfologice importante, insl nu are cum si patrundd in detalii,a$a cum o fac lucririle teoretice GRSL-M qi GRSL-S. insi, dacd se lucreazi cu disculii in grup antrenante, poate chiarpi distractive dpdv intelectual, se pot dezvolta exerciliile prezentate spre grade de complexitate mai avansate. Vd rugdmsd remarcali cd exerciliile gramaticale solicitl un grad inalt de abstractizare logic5, fapt ce poate avea eficteextraordinare pentru utilizatori, in dezvoltarea activitdlii lor cerebrale.

Sigur, inainte de orice se pune intrebarea: de ce sd invdldm gramatica limbii romdne? in primul r0nd, gramatica estecerutd la examenul de treapt6, pentru admiterea in liceu. Mai departe, la examenul de bacalaureat greqelile gramaticalesunt penalizate sever sau, dintr-o altl perspectivd, o lucrare la limba romdnd scrisi corect, ingrijit, cursiv poate s6creascl simlitor nota, chiar dacd lucrarea respectiv5 nu este dezvoltatA foarte mult. Pentru cetdleanul obignuit, un e-mail,o cerere sau un CV, au mult mai multe ganse de reugitd dacd sunt scrise corect, coerent, logic qi fluent. DatI fiindcompetilia penku o pozilie cAt mai bunf, posibil, in zira de azi, oice ajutor, cdt de mic, poate sd conteze enorm de mult!

Din nefericire, mulli cetSleni romdni incearcf, sd glseascd un trai mai bun, sau mai liniqtit, intr-o larb str6in5, aqa cI seg6ndesc, probabil, cd gramatica limbii romdne nu are cum sd-i ajute. Mare gregeald! Dragi prieteni, dacd invllali binegramatica limbii romdne, o sd vedeli cd vd este mult mai uqor sd invd[a\i o limbi strdini-orice limbi sk6ind. inlucririle noastre din seria ,,Gramatica Romdnd Structuratd Logic" (in care se inscrie gi cartea de fale), noi vd prezentimgramatica europeand tradilionald care este simpld, clard, logici gi . . . universalI! Acest ultim aspect inieamn6 c6gramatica tradifionalS a limbii romdne este perfect similard cu gramatica englezd, german[, francezd,ipanioll, italian[.qamd. Acum, unde vreli sE ajungeli in viald, depinde numai de dumneavoastri; noi vi oferim, numai, ,,instrumentele,ide care aveli nevoie.

: CUVANT iNaTNTe

Nalifltl

lb,i. .ttsr.W

FARTHA I: INTREBANIDrN MoRFoLoeA LIMBn RomANe

rir*l . FCNHTICA LIMBI* RoF#Axe

in limba romflni literele sunt pronunfate exact a$a cum sunt scrise; totuqi, exist[ 9i citeva exceplii

remarcabile-din nefericire, din ce in ce mai numeroase in ultimul timp, datorit6 imporfurilor masive^de

cuvinte din limba englezd. Pentru a se utiliza corect limba romAnd sunt reiomandate dicfionarele DOOM2 9i

DEX, publicate sublgida Academiei Romdne. Astfel, diclionarul DOOM2 ptezintd ,formele cuvintelor"(temdidesinenle), preatm gi cAteva indicalii foarte bune, in partea de inceput (in prefa!6), referitoare la

fonetica qi ortografia limbii rom0ne. Diclionarul DEX explicd ,,tnlelesurile cuvintelor" care, uneori, sunt

diferite de inlelesurile idiomatice int6lnite in vorbirea curent[. Meritd remarcat cd tfiilizarea corecti a

cuvintelor lexicului roman nu este deloc o sarcin[ uqoar6 in contextul dezvoltirii explozive a culturii

nafionale, qi internafionale, din ultimile decenii-mai ales datoriti Revoluliei Computerului. Am6ndoud

lucr6rile rnenlionate sunt imbundtd[ite cu fiecare noud edilie, aqa ci este de preferat ca utilizatorii s[-qi

procure, oricAnd este posibil, cele mai recente edilii.

Trebuie totuqi evidenfiat faptul cd fonetica limbii romdne nu este, de obicei, ptezentatil prin cd4ile de

gramaticd. in lucrarea GRSL-M, partea de fonetici este pulin dezvoltatd, ea limitdndu-se doar la cdteva

aspecte ceva mai dificile. Acum, pentru a se facilita studiul foneticii, intrebdrile despre fonetici din aceastd

luirare (destul de modeste) sunt structurate in doul categorii: ,,litere qi grupuri de litere speciale", gi

,despdrlirea in silabe" .

10 : M1

M'*.1; LITERE $* GRUPURI DE LTTERH SPEC|ALE

Completali elementele care lipsesc in diagrama urmitoare.

NIAGRAHIA M1.1.1: GRUPURI NH SEMNE DIACRITICH iit UMAE ROMANA

In conformitate cu ,,Hot[rdrea" Academiei Romdne din 1993, suneful [i] este scris in cuvinte fie ,,i,,, fie ,,A,,Tdiali cu o linie declaraliile gregite.

A. Se scrie cu ,,i":41. tn interiorul cuvintelor, eventual derivate cu sufixe (intrind, doboritor, tdritoare);42. in interiorul cuvintelor derivate cu prefixe (netmpdcat, netncredere, reincdrcare);43. la inceptrtul cuvintelor (tntins, impietrit, tntors);44. la sfarSitul cuvdntelor (,,a pdri", ,,o tdri", ,,a amdri");A5. in interiorul cuvintelor, dupd prefixe, in titluri (,,Retnviereq modei onilor '70",,, Netncrederea ldranilor ",,, Rdslnlelegere cu probleme " ).

B. Se scrie cu,d":Bl. in interiorul cuvintelor, eventual derivate cu sufixe (intrdnd, dobordtor, tdrdtoare);82. in interiorul cuvintelor derivate cu prefixe (nedmpdcat, nedncredere, redncdrcare);83. la inceputul cuvintelor (dntins, dmpietrit, dntors);84. la sJiirqitul cuvdntelor (,,a pdrd", ,,a tdrd", ,,a amdrd");85. in interiorul cuvintelor, dupd prefixe, in titluri (,,Rednviereo modei anilor '70",,, Nedncrederea ldranilor ",,, Rds dnlelegere cu probleme " ).

Unele cuvinte dttbleazd vocala, altele insd nu fac acest lucru. T5iali cu o linie varianta gregitl in urmdtoarelegrupuri de cuvinte.

.A'

GRUPUL ,,AA"contraatacsuprabundentantiaaeriancontraamiraf

,/ cantratac/ supraabundent/antiaerian/contramiraL

GRUPUL ,,8E"afeia /afeeaideia /ideeacorneia /corneeaepopeea /epopeia

GRUPUT ,,II"poef.ii noqtri /noqtrilj ocul copiiTor/copiii lorcateqorii /cateqoricongtiintd /conptin{d

: MOREOLOGIA

EONETICA:11

tsupralimentat,/supraafimentat trasee /traseie fiindcd /findcduLtraacustic /uLtracustic orhidee /orhideie cunoqtilnld /cunogtinf.dmeqaatu /neqa-atu muzeefe /muzeiele necuviincios /necuvincios

GRUPITL ,,OO', GRUPUL ,,UU"afcoofemie /afcolemie ambigu /anbiquucoperativd /cooperativd continu /continuucooptare /coptare reziduu /rezidu

cordonator /coordonator superfTu /superfluuzoToagd /zooloaqd asiduu /asiduautoobservare/autobservare perpetu /petpetuuautosciLatie /autoosciTalie discontinu/discontinuu

Unele cuvinte accepte prefixul ,dez:', sau ,,des-". Tdiafi cu o linie yarianta gre$it6 in listele urmdtoare.

Unele cuvinte dttbleazd consoana (mai ales ,,cc", ,,nn", ,,rr", ,,ss", ,,tt"); altele ins6 nu fac acest lucru.Tiiafi cu o linie versiunea gre$itA in urmdtoarele grupuri de cuvinte.

dezactiva /desactivadezvdTui /desvdfuidesdoi /dezdoi

deszice /dezicedesafecta/dezafectadesTipi /dezlipidezmierda/desmierda

desfunda /dezfundadesprinde/dezprindedescoj i /dezcoj i

desmetici /dezneticide z r dddc i na / de s rdddcinadesvof ta ,/dezvolta

deslega /dezTegadezcf eia ,/descleiadezcuraja /descurajadezfigura /desfigura

desfrunzi /dezfrunzidezhdma /deshdnade zpe rechea / de sperechea

dezaxat /desaxaxdeztitui /destituide s t r dbd 7 a / de z t r e b e I a

destrdmat /deztrdmatdesgropa /dezqropadezbina /desbinadezcinta /descAnta

de zh i dr at a / de shi dra tadesnoda /deznodade z c a r c e r a / de s c a r ce r a

GRITBIIL ",Ee" GRUPUT, ,,NN"' GRUPIIT* *RR'"accesibif /acesibil innecat /inecat interreqional/intereglonalaceLerat /accelerat inebunit ,/innebunit interactiv /interractivacentuat /accentuat inddi ,/innddj interrior /interior

acept /accept inotdtor /innotdtor interaionaf /interraional-accident /acident indrdvit ,/inndrdvit interalionaf /interralionaTsucesiv /succesiv relnoi /reinnoi tetraforming /teraformingvacin /vaccin lnobifa ,/innobifa mediterranean/nediteraneean

GRUPUT ,,SS" GRUPUL ,,TT'transamina zd/ trans samina zd posttulant /postulant

72:MI

In limba romana literele se citesc exact a$a cum sunt scdse; totuqi, existd exceplii. in primul rAnd trebuieconsiderate cuvintele strline (in special cele din limba engle zd) care au fost ,"..rt asimilate in lexiculrom6nesc: aceste cuvinte se citesc, de obicei, conform

",, u"rrirr"u strdind, care este diferitl de forma scrisd.in plus existd, in limba romdnd, un grup de litere, ,,cv-" (din latind), care se citeqte, uneori, diferit in cuvinte.

Intre paranteze, scrieti traducerea foneticd penku fiecare dinke cuvintele urm6toare.

trans iberian/trans s iberianTrans i lvania/Trans s i Lvaniatranssudat /transudat

transpunere /transspuneretransspira /transpiratransLata /transslata

posttum /postunpo s t t rauma t i c /po s t r auma t i cpo s tota 1 i tar,/pos t tota L i ta r

postturd /posturdpasttrarnd /pastramdpestilent /pesttifent

utilizali diclionarele DooM2 qi DEX pentru a descoperi formao linie (numai) variantele greqite.

corectd a cuvintelor urm[toare, apoi tdiali cu

aFaza /ageazdsA a€tearnd/sd aeternesd inpald /sd inqele

sd departd /sd degertesd tdcem /sd tacemef creazd ,/ef creeazdfata aceia ,/fata aceea

a complace /a conplaces t ranqu L at / E t ranqu latsinbofizm /simbotisn

a coopta /a coptainbu cu r dt o r / i nbu cu r d t o rinprumut /inprunuteu agreez ,/eu aqrez

conform /comformsurorii tafe /surorei tal_ede asemenea /de asemeni

ace lula g i /ace1uia6vAnzoleal-d /v6rzofeafdfara f a s t fAcur i / f a ra fa s tAcur ia despera /a dispera

sfi1.2: trESFART*RHA [tU Stleme

lucrarea DOOM2 publicatd innoflna gramaticald prevede

incd

2005 sub egida Academieidespd(irea cuvintelor in

Romdne, paginile LK\\III-L)O(XIX, se spunesllabe ..dupd pronunwre". Despdrlirea ,dupd

: MOREOLOGfA