morala in politica

7/23/2019 Morala in Politica

http://slidepdf.com/reader/full/morala-in-politica 1/9

Morala & Etica în Politică

Tema “morala şi politica” a devenit un subiect trivial în multe ţări ale lumii şi este perceput ca ceva trivial şi într-acelaşi timp – departe de viaţa cotidiană. Oare câte discuţii

nu se fac despre degradarea valorilor îndeosebi manifestarea cinismului iubirii de bani şiipocri!ia politicienilor noştri" #ntr-acelaşi timp am devenit realişti de factură $dură%& politica nu este ceea ce ne g'idea!ă spre un viitor luminos ci doar ceea ce are menirea dea distribui cotele de e(port subvenţiile şi multe altele. )ar reacţionând la demagogieguvernarea dură a banilor şi nu a legii şi la maşinaţiile *aleşilor poporului” noi cu multăempatie avem un răspuns plin de apatie faţă de politica amorală fiindcă altfel noi nici nuo putem percepe.

#ntr-adevăr tema “morala şi politica” pare a fi mai degrabă fără perspective pragmatice. +ână la momentul în care aceste două noţiuni sunt percepute ca fiind douălumi diferite ca şi două părţi beligerante pe care noi într-un fel sau altul încercăm să le

împăcăm noi nu vom avansa mai departe de limita banalităţilor sau a concepţiilorînălţător de abstracte unde de,a nimic viu nu se poate de găsit.

#ntr-adevăr am putea să atestăm că con,uncţia $şi% presupune faptul că moralatrebuie să aprecieze politica conform standardelor ei de morală. ă nu te raporte!i laaltul ca şi la un obiect ... +rocedea!ă cu alţii aşa cum ai vrea ca ei să procede!e cu tine ...(ecută anga,amentele tale morale în pofida consecinţelor ... numerarea acestorstandarde poate să continue şi mai departe totodată am putea să ne inspirăm nu doar dinetica anga,ementelor / îndatoririlor cantiene dar şi etica utilitaristă a fericirii dar puţin probabil că se merită să o facem. +otrivit acestor standarde orice politică şi nu doaracele variaţii ale ei care ai obţinut o faimă tristă caracteri!ată prin cru!ime şi viclenie va

fi percepută ca fiind amorală. 0e ce1 – doar pentru simplul fapt că în politică activea!ăorgani!aţii care instrumentea!ă oamenii unii împotriva altora. 0e aceea că urmărileacţiunilor politice au o e(tensie enormă în ceea ce piveşte repercursiunile lor asupracetăţenilor care au de suferit din partea actorilor politici cese g'idea!ă după cre!ul că$scopul scu!ă mi,loacele%. 2mbianţa politică se caracteri!ea!ă printr-o stare de conflictîmbibat de violenţă 3în diversele ei forme4 însă de multe ori el 3confllictul4 se manifestăîntr-o astfel de anvergură că ar putea să fie în pericol şi viaţa. 0eci dacă un activist politicar urma cu sfinţenie şi devotament $regula de aur% a moralei aceasta de multe ori ar creaînsemna – să îi trăde!e pe $ai săi% a tolera răul să fie e(pus falimentului...

5orelaţia politicii şi moralei prin prisma acestei con,uncţiei $şi% ar putea să

genere!e sentimente de apatie şi de!amăgire care ar putea lua forme de cinism. +entruopinia publică este tot atât de virulent să se afle într-o stare de de apatie şi deprimare câtşi să fie e(cesiv de credulă şi moral e(altată – şi într-un ca! şi într-altul ea 3opinia publică4 devine o pradă uşoară pentru aventurierii politici.

Totuşi în politică sunt şi vor fi oameni care sunt g'idaţi de scopuri morale nobileşi c'iar de credinţa în posibilitatea de a metamorfo!a politica în conformitate cuconcepţia lor. (perienţa lor – în sfera intepretării cone(iunii moralei şi politicii – este



deosebit de instructivă anume atunci când ei reali!au ceea ce de obicei se consideră a fisucces politic. 2nume în astfel de ca!uri tragedia lor ca şi politici morali se pre!intădeosebit de vi!ibil şi măiestos. *... Trebuie să admit falimentul meu”6 - scria 7a'atma8andi cu o lună şi ,umătate până la obţinerea independenţei de către )ndia reali!are careera scopul activităţii lui şi care ulterior a devenit legendă. 0e ce1 0e aceea că 3printremulte altele4 în locul vec'iului regim totalitar se instaurea!ă ameninţarea totalitară aconsumerismului a comerţului şi guvernării banilor. Totuşi după toate canoanele ba!a politicii trebuie să fie moralitatea. #nsă cum poate fi reali!at acest anga,ament1 #n politică este nevoie ca din ”arta posibilului” ”arta speculaţiilor a calculelor intrigiloracordurilor secrete şi manevrărilor pragmatice” să se transforme în *arta imposibilului” arta de *a mă face pe mine şi întrega lume mai bună”9. 0espre ce mărturiseşte aceastădeclaraţie a liderului unui stat care reuşea cu succes să se integre!e în sistemul capitalist1au rnesto 5'e 8uevara singuraticul $mercenar al libertăţii% care părăsea 5uba pentruca mai curând să-şi afle sfârşitul în munţii :oliviei. *unt un aventurier” – scrie 5'e înscrisoarea de rămas bun adresată familiei sale – *dar voi fi în stare să risc cu viaţa mea pentru a-mi demonstra convingerile mele”;. Oare ce l-a impulsionat pe el să-şi

*demonstre!e convingerile” atât de departe de ţara în care a biruit revoluţia el fiindunul din liderii săi cei mai repre!entativi1

5onclu!ia despre inevitabilitatea amoralităţii oricărei politici în limba,ul cotidianse pre!intă sub orma sintinţei *politica este murdară”. 2ceasta şi este acea banalitate tristăcare nu ne oferă vreun indiciu despre modul în care ar trebui să abordăm acest element$murdar%. :ineînţeles că putem să ducem dorul *politicienilor sinceri” şi să ne ocupăm demisiuni moralizatoare referitor la imperfecţiunea celor care sunt prinşi în flagrant. 0arinutilitatea acestui sentiment de melancolie după cum şi vanitatea efortului morali!atorne relevă în c'iar lumina cunoaşterii noastre *realiste ”faptul că *într-adevăr” lumea estealtfel structurată.

Totuşi e posibil ca con,uncţia $şi% utili!ată în acest conte(t – *morala şi politica”

ar trebui să semnifice ceva mult mai energic şi mai activ decât doar aprecierea morală a politicii1 ă presupunem că morala trebuie $de facto% să conducă politica. 0e fapt înca!ul politicienilor despre care am menţionat mai sus lucrurile nici nu pot să fie altfelspre deosebire de alţii. 0ar ce se întâmplă cu morala şi cu politica dacă ele sunt legate înaşa mod1

2stfel dacă este adevărat că politica actuală nu mai serveste în mod adecvat binele public şi interesul colectivitătii trebuie acţionat pentru ca ea să o facă totuşi. 2cestlucru presupune însă o sc'imbare de mentalitate a clasei politice şi a celor care fac din politică o profesie. #n aceasta privinţă T)52 <) 7O=2>2 +O>)T)52 +OT ?@52 @A=O> 72?O=. 2 T 5B72TC C 5OAT=):@) 2TD> >2 DO=72=2

E))TO=)>O= F+=OD)OA)<T) 2) +O>)T)5))F. #n acest conte(t discursul meu Morala in Politica dobândeste o importantă conotaţie deontologică el urmărind săidentifice datoriile morale ale oamenilor politici.

6 GHIJK L.M. LN PKQIR. L.& SHUHV 6WXW Y. ZX[ Z\].9 GH^_` . K`H V_YYK`RI. LKIYU& N`KHU 6WW6 Y. \. GH^_` . GNYKIKhH ^ NjH. L.& LkM9]]] Y. 6;.; 5'e 8uevara . Eenceremos" d. 8erassi >.& 2. +ant'er :oo 6WXW p. ZX[.



Baideţi dar împreună să depistăm câteva din problemele speciale ce apar ca şire!ultat al nerespectării codului moral& problema libertăţii deci!iei şi responsabilităţii în politică problema binelui public şi a raţiunii de stat problema corupţiei problemaminciunii în politică problema ,ustiţiei în politică prudenţa în politică problema păcii şiră!boiului etica terorismului guvernarea cosmopolită - efectele globali!ării asuprarelaţiei morală-politică politică-religie-morală datoriile omului politic - deontologia politică.

intagma etică politică% asocia!ă doi termeni de referinţă în aria ştiinţelor socio-umane cu o mare frecvenţa atât in limba,ul curent cât şi în cel savant& cel de etică şi celde politică. +entru ambii termeni pot fi identificate în istoria gândirii filo!ofice şi etico- politice numeroase accepţiuni. timologic termenul etică% vine din limba greacă undeethos însemnă& caracter mod 'abitual de viaţă. 0e-a lungul timpului termenul etică% aîmpărţit gloria sau oprobiul cu un alt termen desemnând în principiu acelaşi lucru& cel demorală%. 2cesta îşi are originea în limba latină unde mos mores insemna& obicei datinăobişnuinţă.

7ultă vreme cei doi termeni au fost utili!aţi ca termeni ec'ivalenţi şi aceastăatitudine persistă şi astă!i. Totuşi numeroşi cercetători au ţinut să pună ordine în acestdomeniu astfel încât spri,inindu-se pe e(perienţa utili!ării efective în timp a celor doitermeni aceştia le-au delimitat accepţiunile desemnând prin morală fenomenul moralviaţa morală reală 3raporturile morale înţelese ca raporturi libere comportamentelemorale acţiunile morale etc într-un cuvânt practica morală4 în vreme ce termenului deetică i s-a re!ervat accepţiunea de teorie a moralei 3teorie despre morală4& ştiinţă amoralei sau filosofie morală. 2cest punct de vedere se impune însă a fi la rândul săue(plicat nuantat.

5onform definiţiei date de =amond +olin fost profesor la orbona şi cunoscutcercetător al raportului dintre etic şi politic 3printre puţinii care au făcut-o şi sub aspectformal terminologic4& tica meditea!ă defineşte şi aprecia!ă în termeni de bine şi derău intenţiile actele şi operele unui individ considerat în el însuşi sau considerat înraporturile cu ceilalţi indivi!i.

#n accepţiunea lui +olin etica în sensul cel mai larg se pre!intă mai întâi ca unansamblu de semnificaţii şi de valori destinate a descrie a înţelege a defini nu omuluisituaţia în raporturile sale cu lumea ceea ce ar constitui obiectul metafi!icii ci acţiuneaomului prin care el se impune şi se situea!a în libertatea sa în raport cu ceilalti oameni şicu lumea.

Teorie practică prin e(celenţă etica nu este separabilă de realitatea trăită pe careea încearca să o înţeleagă şi să o ordone!e. 0acă aceasta este potrivit autorului france!etică se pune întrebarea& Ce este morala? O morala – consideră =amond +olin – este unansamblu mai mult sau mai puţin coerent uneori un simplu conglomerat de tradiţii decutume de 'abitudini de moravuri de maniere de a trăi de sentimente şi de opinii primite de opere împlinite. a re!ultă din acumularea sedimentarea de opere împlinite însânul unei comunităţi în functie de eticile efectiv trăite.



)n domeniul moralei moravurile regulile normele e(plicite/nu importă asupravalorilor sau c'iar a scopurilor impun cu toata greutatea trecutului conduite deascultare de supunere 3d obeissance4. )n etică dimpotriva valorile scopurile importaasupra normelor si c'eama la conduite de responsabilitate desc'ise catre viitor. +entru+olin& « Morala se situeaza imediat la nivelul existentei traite pe cand etica se situeazaimediat la nivelul practicii reflectate a libertatii.

O etica este mai putin reflectie in sensul clasic al termenului cat inventie originala.a este libertatea inteleasa in miscarea sa creatoare in intentia scopurilor sale inelaborarea lucrarii sale in dialectica istorica a devenirii sale. )n acelasi timp cand eainventea!a interpretea!a ordona defineste un ansamblu de valori si de semnificatii eaincearca sa stabileasca in realitate o ordine care sa o ,ustifice sa o indreptateasca. atinteste la stabilirea unui anumit tip de relatii umane definibile si inteligibile pornind dela sensurile lor si de la valorile lor.7orala crede +olin vine mai întâi de la alţii ea este primită suferită consimţităesc'ivată sau refu!ată. O etică fie că este creaţie originală sau re-creaţie compre'ensiv

din inspiraţia altcuiva vine întotdeauna din sine.

)n tot ca!ul etica şi morala privesc relaţiile unui individ cu un alt individ sau cualţi indivi!i 3considerati fiecare pentru el însusi şi ca un individ4& ele descriu în termenide sensuri si valori înfruntarea a două libertăţi libertatea care triumfă şi libertateaînvinsa sau acordul lor. ste vorba aşadar de luptă şi colaborare de confruntare şiacord. 2ceastă înfruntare este fondată pe necesitate& necesitatea unei coe(istenţe sau aunei colaborări între aceste două libertăţi. Die că este vorba de morală sau de etică nueste posibil ca reciprocitatea relaţiilor să nu fie luată în seamă consimţită. )n aceastăntalnire fiecare îl consideră pe celălalt ca fiind capabil de inteligenţă adică de alegeredeliberata si intentionata de libera deci!ie si de liber comportament in viitor in fine de

anga,ament si de fidelitate fata de deci!ia sa. Au e(ista etica fara reciprocitate fara orelatie mutuala de incredere. Etica este deopotrivă intenţie creatoare şi creaţie efectivă credinţă şi acţiune în ca!contrar ea nu este o teorie practică ci o speculaţie vană. a este un proiect inseparabil deîmplinirea sa ceea ce nu vrea să spună că ea este în mod necesar inseparabilă de reuşitasa.

5eea ce varia!a este nu gradul de reali!are a unei teorii ci gradul de elaborare aansamblului teoriei-practică devierea sa posibila către o fabricaţie estetică efu!iunea saîn afectiv în pasional sau punerea sa efectivă în practică.laborarea efectivă nu vrea să !ică eficacitate. 5ăci eficacitatea s-ar întelege dintr-oreusită la dimensiunea istoriei pe când elaborarea efectiva nu priveşte decât relaţiile

individuale în număr oarecare iar la limită singulara atitudine a unui unic promotor. Aoi conc'ide =amond +olin estimăm că o etică îşi reali!ea!a cu atât mai binenatura sa cu cât ea tinde sa reali!e!e un sistem de relatii individuale din care se poate avea oteorie inteligibila.2m insistat mai mult asupra punctului de vedere savant al lui =amond +olin deoareceacesta incearca sa puna in lumina atat cat acest lucru este posibil diferenţa şi legatura strânsădintre etică şi morală pe de o parte iar de cealalta parte să accentue!e caracterul practic 3de



teorie practică4 al eticii. )n adevăr c'iar atunci când s-a ilustrat ca parte a filosofiei- şi celmai adesea ca un corolar al acesteia orice etică s-a vrut a fi nu doar o simpla speculaţie oteorie vidă cum spune +olin ci o teorie normativă cu valenţe practice. 0e la această regulănu pare sa facă e(ceptie nici c'iar etica lui qant căreia i s-a reproşat adesea formalismulrigorismul caracterul abstract utopic etc. )ndiferent aşadar de eficacitatea ei orice etică se

doreşte a fi o teorie practica un sistem normativ vi!ând orientarea 3g'idarea4 şi modelarearaporturilor interumane.

)n ce priveste etica politică aceasta mai mult decat oricare alta se vrea a fi o ştiinţă practică în sensul pe care îl dădea acestei e(presii 8ustave le :on atunci când califica psi'ologia politică drept o ştiinţă practică. (emplul cel mai concludent îl oferă qant care îşiautodenumeşte etica drept filosofie practică. 2stfel morala nu are un domeniu aparte

!particular" de manifestare fiind prin natura ei pre!entă în toate manifestările umanului iar ,udecata morală are vocaţie universală în sensul că ea se pronunţă asupra întregului spectru alacţiunii umane 3al manifestării umanului4. 5um remarca filosoful american ?o'n 0eeintemeietorul pragmatismului& 0e fapt morala este la fel de cuprin!atoare ca şi actiunile

legate de raporturile noastre cu ceilalti. 7orala se refera la intregul caracter în ansamblu iarcaracterul în ansamblu este identic cu omul în toate manifestările şi atitudinile lui concrete .2spectul moral şi social al conduitei sunt în ultima instanta identice.

+olitica se desc'ide larg spre relatia ei cu celelalte domenii ale vietii sociale morala fiindunul dintre acestea. pre deosebire de alte definitii sau puncte de vedere care se inspira dinvi!iunea mac'iavelliana despre politica inteleasa ca sfera autonoma definitia mai susinvocata are meritul de a situa politica acolo unde isi are locul& in planul vietii socialeinteleasa ca intreg. )n acest sens sintagma etica politica isi gaseste pe deplin ,ustificarea.0esigur pentru 2ristotel binele face obiectul stiintei cu cea mai mare autoritate si cucea mai mare inalta organi!are iar aceasta se arata a fi politica . :inele pe care il vi!ea!a politica este binele cel mai inalt dintre toate in domeniul vietii practice 32ristotel nu e!ita

sa-l numeasca c'iar binele suprem sau binele uman prin e(celenta 4 dar şi etica la rândulsău are ca scop binele cercetarea etică aşa cum s-a ilustrat aceasta bunaoară în paginileticii nicoma'ice fiind considerata de filo!oful grec ca fiind una de natura oarecum politica.

)ar dacă ar fi să aducem aceste concepţii in vi!orul vieţii publice putem vedeacum spre e(epmplu în =omânia se lucrea!a febril la declansarea procesuluicomunismului. 5u toate astea demascarea publică a unui fost securist a,uns la putere0an Eoiculescu s-a soldat cu un simplu circ mediatic care n-a produs nici o tresariremorală. 5um e posibil ca primul ministru şi repre!entantii oficiali ai celorlalte partide politice să colabore!e pe mai departe cu el ca şi cand nu s-ar fi întamplat nimic1 ingura

e(plicatie a acestei atitudini duplicitare din partea partidelor 2liantei 02 şi a @07= estelo#ica compromisului care guvernea!a orice coalitie politica. 0an Eoiculescu liderul +5a fost intotdeauna o personalitate controversată iar dubiile cu privire la trecutul său eraue(trem de puternice. <i totusi la vremea respectivă toată lumea din =omânia s-a bucuratca vor avea un guvern cu a,utorul căruia vor trece puntea către uropa indiferent cu cinear fi dat mâna. 5riteriile morale nu au contat desi 2lianta îşi propusese în campanie oreformă a clasei politice.

2r trebui de asemenea sa ne amintim că primul care a numit +5 “o solutie imorala”



şi a propus eliminarea sa prin alegeri anticipate a fost presedintele Traian :asescu.>iberalii i-au raspuns atunci cu atacuri dure speriati că-şi vor pierde supremaţia înguvern şi postul de prim-ministru în ciuda asigurărilor date de şeful statului că domnulTăriceanu ar fi fost numit premier şi în noua variantă. 5onflictul dintre cei doi nui!bucnise încă el a pornit c'iar de la intenţia presedintelui de a elimina +5 din coaliţie.

+utem întelege până la un punct necesitatea unei coalitii stabile care să guverne!eţara într-un an crucial pentru integrarea europeană dar în acest ca! va trebui sărenunţăm la criteriile morale. Politicienii o fac $ntotdeauna cu uşurinţă $n numele%interesului naţional&. Au este întâmplător faptul că tot scandalul care a dus la verdictul5A2 cu privire la colaborarea lui 0an Eoiculescu cu ecuritatea nu a i!bucnit caurmare a unui demers politic ci ca urmare a interventiei societătii civile mai concret a5oalitiei pentru o guvernare curată care i-a cerut primului ministru să nu-l nominali!e!e pe liderul +5 în functia de ministru de stat. trâns cu uşa premierul a fost nevoit să maiceară un avi! de la 5A2. #mbogatit cu noi date si cu o nouă conducere acesta a dat unverdict cât se poate de incomod pentru coaliţie de vreme ce toate partidele componentes-au vă!ut în postura de aliate ale unui colaborator cu acte în regulă. Ae-am fi aşteptat la

reacţii ferme şi tranşante din partea 2lianţei şi a @07= la o reconfigurare a coaliţiei laconstituirea unui guvern minoritar. 2r fi fost mai decent să negocie!i punctual cu +0spri,in pentru legile integrării decât să păstre!i în coaliţie un partid condus de un fostcolaborator. =eacţia coaliţiei a fost însă ,alnică& ea a acceptat un nou compromis şianume numirea unui colaborator apropiat al domnului Eoiculescu în funcţia de ministrude stat. 2ceasta cedare rusinoasa s-a petrecut dupa ce conducerea +5 adunata la +alatul+arlamentului a adoptat o atitudine sfidatoare la adresa partenerilor politici impunandu-le ea lor conditii pentru ramanerea la guvernare. 7ascarada a fost completa si de cel mai prost gust. =eactiile liderilor politici ai puterii au fost palide iar coalitia si-a doveditslabiciunea. 0esigur toate se fac in numele stabilitatii necesare pentru integrare dardincolo de aceste sloganuri banuim e(istenta unei retele transpartinice de interese de

afaceri si de complicitati. Or unei astfel de retele nu i se aplica nici un criteriu moral"candalul recent prile,uit de verdictul 5A2 in ca!ul lui 0an Eoiculescu ne-a

de!valuit toata mi!eria politicii romanesti si a demascat ipocri!ia politicienilor. 7aie(ista insa o solutie logica si foarte trista a celor intamplate care se refera la ipocri!iaretoricii anticomuniste adoptate de membrii +A> in ultimele luni. 2tat “procesulcomunismului” cat si “demascarea ecuritatii” se dovedesc a fi fost teme lansate cu unsingur scop precis& 'artuirea lui Traian :asescu. 0e altfel o serie de fruntasi liberalisolicitati sa-si spuna parerea despre asocierea cu 0an Eoiculescu au evitat un raspunstransant cerand 5A2 “sa-l cercete!e si pe presedinte”. 0esigur ca trebuie s-o faca dar aceasta nu sc'imba cu nimic datele problemei in privinta presedintelui +5 si nu

atenueaza cu nimic #ravitatea compromisului moral pe care se ba!ea!a coalitia de

guvernamant cu atat mai mult cu cat purtatorul de cuvant al +5 a declarat ca partidul nueste cu nimic afectat de verdictul 5A2 la adresa liderului sau.

)n final se cuvine sa nu ignoram calitatea de!baterii publice lansate de “scandalul0an Eoiculescu”. +utem s-o facem pentru ca ea a murit dupa o e(istenta e(trem de scurta.(trem de animata inainte si dupa anuntarea 'otararii 5A2 presa nu a mai meditatasupra c'estiunii moralitatii “solutiei imorale” dupa numirea lui :ogdan +ascu in functiade ministru de stat. 5a si cand problema reala ar fi fost numele inlocuitorului lui 0anEoiculescu" 0e fapt problema reala care vi!ea!a ba!ele morale ale politicii romanesti a



fost atinsa doar in treacat de cateva editoriale. 0upa care energiile !iaristilor si aleanalistilor au fost absorbite din nou de tema sterila a conflictului presedinte-premier.+odul de la Tarlisua pe care s-au intalnit cei doi fara sa vrea a devenit mai importantdecat c'estiunea colaboratorilor ecuritatii. 5u alte cuvinte marea manipulare a fostreluata dupa o scurta si nedorita pau!a. 5at despre procesul comunismului - el ramane unobiectiv real doar pentru cativa istorici si membri ai societatii civile aflati in minoritatenu si pentru politicieni. +utem asadar sa-i spunem un scurt si trist “adio”.

Dolosind ca etic'ete faimoasele nume ale unor persona,e 'omerice -2'ile si Odiseu- >iiceanu distinge intre 'morala de prima instanta' si 'morala de a doua instanta'. 2'ileincearca sa-si atinga scopul in lupta dreapta fara viclesug riscand sa piarda. Fcop& biruinta. 7i,loc& fapta 3 fortacura,4. in aceasta ecuatie la limita scopul poate fisacrificat de dragul mi,locului. 5eea ce inseamna& nu se poate birui cu orice mi(loc si cu

orice pret. Este preferabil sa pierzi decat sa casti#i printr)un mi(loc necinstit' . 2'ilerepre!inta morala clasica din tica Aicoma'ica a lui 2ristotel morala de prima instanta.0e cealalta parte Odiseu este versatil si pragmatic pune accentul pe cuvant caruia ii

cunoaste importanta si mai putin pe fapta. Fcop& biruinta. 7i,loc& viclesugul trucultrisul care implica toate cuvantul pervertit minciuna. Fcuatia lui OdiseuF este diri,atade eficacitatea pragmatica si are la ba!a credinta ca Fminciuna aduce cu ea salvareaF. anu ia in seama nici o clipa –asa cum se intampla in Fecuatia lui 2'ileF –esecul posibilitatea de a pierde de a fi infrant. 5eea ce o deosebeste fundamental de Fecuatia lui2'ileF este determinarea mi,locului prin verb si nu prin fapta...F. Bippias 7inorrediscuta despre deosebirea dintre 2'ile si Odiseu ridicand insa problema speciala acelui care minte. ocrate il convinge pe sofistul Bippias ca Fcel mai stiutor e cel ce poateminti cel mai bine si implicit e cel mai competent in sfera rauluiF Fcel ce spune adevarulcel mai bine 3ca suprem stiutor4 e si cel ce minte cel mai bineF 3p.;;4.

0iscutia dintre ocrate si Bippias este mai mult un avertisment asupra persona,uluiodisean a ceea ce poate acesta fara insa a duce mai departe argumentatia catreintemeierea unei morale de a doua instanta. 2bia 7ac'iavelli la 6Z6; va face acestlucru eliberand morala politica de constrangerile aristotelice sau crestine. 7ac'iavelli varecunoaste e(plicit si fara ipocri!ie e(istenta raului faptul ca traim intr-o lume ca!uta sica trebuie sa gasim calea cea mai sigura pentru a face ca binele sa i!bandeasca. 7orala dea doua instanta pe care o intemeia!a 7ac'iavelli punand astfel ba!ele lumii modernedescopera si ca Fpentru a stavili un rau mai mare si pentru a obtine binele 3comun4 trebuie sa intri in contact cu raul F. F7orala clasica morala de prima instanta moralamoralistilor a filosofilor si a consecventilor se cutremura au!ind acest lucru. 7orala de prima instanta se cutremura in fata oricarei minciuni a oricarei inselatorii a oricarei

crime. 7orala de prima instanta nu se poate de aceea apara de raul cel mare si de raulfinal care poate veni peste ea distrugand-o definitiv pentru ca ea se cutremura in fataoricarui rau si mai ales in fata raului de prima instanta la care ea ar trebui sa recurga pentru a apara ordinea morala a lumii. 7orala de prima instanta instalata in politica apara binele de prima instanta si desc'ide larg portile in pasul doi raului final. ofocle si7ac'iavelli descopera acest lucru& ca in mod eficace binele nu poate fi aparat de raudecat prin rau. 5a e(ista recursul la des c'oses sales si ca nerecurgand atunci cand e



ca!ul la ele a,uti cu candoarea ta si cu bunele tale intentii instalarea la putere a raului.0evii de!văluindu-l pe complicele rău al binelui complicele bun al răuluiF

Tribunalul pentru minori - este un AOA A D>28=2AT.+utina lume cunoaste ca creierul uman este complet format numai spre vîrsta de 9Z deani. 2ceasta nu înseamna ca pîna la accea vîrsta copilul nu este rational dar oricum nueste suficient de matur pentru a-si asuma anumite responsabilitati fata de familie sisocietate. 0e ce se spune Fpacatele tineretiiF1 - cu un oarecare sens pentru ca multi dintrenoi la vîrsta cînd înca nu eram definitiv formati d.p.d.v.cerebral am comis greseli pe caremai tîr!iu la vîrsta senectutii le-am regretat dar nimic nu mai puteam îndrepta. >ipsaunei educati morale etice spirituale în departamentele de învatamînt a dus la aceastade!agregare în toate paturile sociale. e avansea!a cu pasi repe!i spre delincventa delirsinucideri în grup. +arintii în primul rînd 3sa nu uitam de cei \ anide-acasa ce ar trebui sa constituie ba!a educatiei4 apoi scoala si restul familiei trebuie sa

pregateasca si sa prelucre!e Fmaterialul trupescF si virtutile sufletesti ale fiintei omenestiin crestere si de!voltare. coala trebuie sa fie un repre!entant al tatului - unmicrocosmos politico-pedagogic - imaginea statului însusi. Eiitorul stat de mîinecaci viitorii conducatori ai societatilor in care traim din acceasta pepiniera se vor recruta.Ori daca familia si scoala nu vor colabora re!ultatele vor fi si mai tragice. coala trebuiesa faureasca bunul cetatean - ca atare el trebuie sa cunoasca trecutul neamului din care afacut sau face parte sa cunoasca formele politice si legile în tara în care traiesteorgani!area sociala etc. @n bun cetatean trebuie sa fie productiv cu mintea sau cu bratul.=entierii sau sinecuristii para!iti trebuie sa fie e(clusi dintr-un adevarat stat cultural-national. Omul de stiinta care urmareste numai cercetarile sale fara sa-i pese denevoile neamului si statului din care face parte ca si artistul care se insufleteste din

nimicuri fara ca inima lui sa bata si pentru suferintele sau aspiratiile poporului si statuluisau national oricit de mari ar fi ei nu sunt si nu merita numele de adevarati si bunicetateni. 2 pune interesele personale inaintea celor colective este marea tragedie actualain lumea in care traim. unt si e(ceptii de la regula dar prea putine pentru a fi eficacenoilor societati care sunt in permanenta transformare din pacate mai mult in sens negativ.)mportant de subliniat este că pentru a fi un bun cetatean nu trebuie desconsiderată=0)T2T2 şi educaţia celor F\ ani de-acasăF. >atura biopsi'ologică şi socială acopilului este foarte importantă şi poate avea grave repercusiuni negative în educaţiacopilului. unt copii care nu-şi cunosc taţii sau mamele sau c'iar nici pe unul din ei n-aufamilie devin vagabon!i cerşetori drogaţi alcoolici. 5opiii de virsta prescolara lainterventia unei terte persoane in caminul în care a intervenit un divort sau numai o

separare copiii sunt intrigati si pot avea urmari tragice fuga sinucidere - traim aici sivedem !ilnic ce se întîmpla. +si'ologii si lumea îsi pun intrebarea 0 51 =aspunsul inceea ce ma priveste este foarte simplu - copiii nu mai sunt copii parintii se dega,ea!a prea de timpuriu de obligatiile pe care le au nu sunt suficient controlati sau c'iar deloc siconclu!ia este cea pe care o vedem !ilnic&T=280)) T=280)) T=280)). untcopii care poate nu se manifestă făţis si sunt mai introvertiti dar reacţiile lor se vor vedea

la adolescenţă uneori c'iar la maturitate şi atunci mai greu de reparat ceva. )nfluenţa



nefastă a ,ocurilor de noroc publicitatea fără ,enă a filmelor porno la ore nepotriviteinva!ia televi!iunii cu filme de groa!a lipsa de vocabular inteligent uneori c'iar lipsalui fiindca totul se petrece prin fapte... si lipsa de cultura a cineaştilor moda lipsita degust lansata de orice individ care vrea sa devina FcelebruF tunsori care de fapt nu sunttunsori ci pur si simplu F!bîrlituriF s.a.m.d. +robabil multi dintre cei care vor aveacurio!itatea sa citeasca articolul pîna la sfîrsit vor comenta negativ comentariile melefata de anumite comportamente si poate vor crede ca fac parte dintr-o lume aparte. A@ sunt o persoana normala care am iubit tot ce a putut sa-mi încal!easca sufletul darnu pot fi de acord cu 072T@>.)n conclu!ie cu toate ca ar mai fi enorm de multe lucruri de scris dar spatiul nu-mi permite conc'id ca este bine sa nu uitam ca 5O2>2 ) 5@>T@=2 =O7A252 adat atât 7O>0OE) cât si O7A)=)) personalităţi de seamă printre care cite! o mică parte dintre ei ce sunt mai cunoscuti în Occident si anume 7)=52 >)20 @8A)OA5@ 7)> 5)O=2A 8O=8 8O=85@ BA=) 5O2A02 prof.dr.+2>>20 si înca multi altii care din nefericire si-au parasit wara pe care auiubit-o si cântat-o până au înc'is oc'ii întrucât nu s-au putut adapta noilor guvernanţi

comunişti. <i în înc'eere redau o strofă din poe!ia eminesciana 7O=T@2 T& Dăclie deveg'e pe ume!i morminte/ @n sunet de clopot în orele sfinte/ @n vis ce îsi moae aripaxnamar - /2stfel ai trecut de-al lumii 'otar.

morala in politica

Documents