montarea componentelor interne

11
Montarea Componentelor Interne Deschiderea carcasei şi instalarea sursei de alimentare Înainte de a începe asamblarea unui sistem de calcul trebuie luate câteva măsuri: Documentare (manualul oferit de producătorul componentelor şi Internet-ul) asupra componentelor ce vor forma sistemul de calcul – componentele trebuie să fie compatibile şi asamblarea lor poate crea probleme în lipsa unei documentări atente. Pregătirea zonei de lucru – lumina, spaţiul (accesul la zona de lucru), ventilaţia şi aerisirea trebuie să fie adecvate, sculele să fie la îndemână însă fără a deranja, iar folosirea unui covor şi a unei brăţări antistatice sunt indispensabile. Carcasa şi sursa de alimentare a unui sistem de calcul Descărcarea electrostatică (ESD) poate deteriora componentele sistemelor de calcul. În lipsa unui covor sau al unei brăţări antistatice este important ca periodic să se atingă un obiect legat la împământare pentru ca descărcarea statică să se producă pe acesta şi nu pe componente. Instalarea sursei de alimentare se va realiza prin

Upload: andreicosmin

Post on 02-Oct-2015

10 views

Category:

Documents


4 download

DESCRIPTION

rdi

TRANSCRIPT

Montarea Componentelor Interne

Deschiderea carcasei i instalarea sursei de alimentare

nainte de a ncepe asamblarea unui sistem de calcul trebuie luate cteva msuri:

Documentare(manualul oferit de productorul componentelor i Internet-ul) asupra componentelor ce vor forma sistemul de calcul componentele trebuie s fie compatibile i asamblarea lor poate crea probleme n lipsa unei documentri atente. Pregtirea zonei de lucru lumina, spaiul (accesul la zona de lucru), ventilaia i aerisirea trebuie s fie adecvate, sculele s fie la ndemn ns fr a deranja, iar folosirea unui covor i a unei brri antistatice sunt indispensabile.Carcasa i sursa de alimentare a unui sistem de calcul

Descrcarea electrostatic (ESD) poate deteriora componentele sistemelor de calcul. n lipsa unui covor sau al unei brri antistatice este important ca periodic s se ating un obiect legat la mpmntare pentru ca descrcarea static s se produc pe acesta i nu pe componente.

Instalarea sursei de alimentarese va realiza prin alinierea orificiilor acestuia cu cele de pe carcas, urmat de securizarea prin uruburi. Sursele conin ventilatoare ce pot crea vibraii, de aceea suruburile trebuie strnse foarte bine. Atenie la poziia sursei, acesta putnd fi instalat ntr-o singur poziie.

Ataarea componentelor la placa de baz se va face nainte de instalarea acestuia n carcasa sistemului de calcul. Astfel, procesorul i sistemul de rcire al acestuia, precum i modulele de memorie vor fi instalate pe placa de baz mai uor, avnd un spaiu de lucru mai mare.Instalarea procesoruluii a sistemului de rcire al acestuia este cea mai grea parte a asamblrii unui sistem de calcul.

Procesorul va fi ales n funcie de socket-ul de pe placa de baz, iar conectarea la acesta se va realiza fr a folosi for. UCP-urile actuale folosesc tehnologia ZIF (Zero Insertion Force), adic nu este nevoie de a apsa procesorul pentru ca acesta s intre n socket-ul de pe placa de baz.

Dac procesorul nu se potrivete, nu se foreaz. Acestea nu se pot conecta n orice poziie, fiind foarte important alinierea pini-lor corespunztor socket-ului de pe placa de baz.

Instalarea procesorului pe placa de baz

Sistemul de rcirepoate fi pasiv (radiator) sau activ (radiator i ventilator), ns n ambele cazuri acesta trebuie fixat foarte bine. Radiatoarele nu vor rcii suficient dac nu sunt n contact cu procesorul (pasta de pe procesor) iar ventilatoarele se pot deteriora i pot transmite vibraii ntregului sistem producnd zgomot. Din cauza necesitii fixrii foarte rigide a sistemului de rcire, ataarea acestuia la placa de baz necesit o oarecare for, dar i atenie la securizare.

Dup ataarea sistemului de rcire, se va conecta cablul de alimentare al acestuia la placa de baz.

Instalarea sistemului de rcire a procesorului

A nu se ncerca pornirea unui sistem de calcul fr sistemul de rcire al procesorului instalat. UCP-ul se va supranclzi ntr-un timp foarte scurt provocnd avarierea sau chiar distrugerea acestuia. n cazul n care se vor folosii tehnici de overclocking, se va acorda o atenie sporit, asigurnd o rcire adecvat.

Modulele de memoriesunt de mai multe tipuri, iar ataarea lor la placa de baz depinde de slot-urile acestuia. Trebuie acordat o atenie sporit la alinierea modulului fa de slot, acesta putnd fi conectat ntr-un singur sens. Conectarea se va realiza prin mpingerea vertical a modulului pn n momentul n care dispozitivele laterale de prindere ale slotului se nchid i fixeaz memoria.

Instalarea memoriei pe placa de baz

Sloturile de memorie ale plcii de baz sunt numerotate, iar modulele de memorie se vor instala n acestea ncepnd cu prima pozie. n cazul n care primul slot este lsat liber, s-ar putea ca sistemul de calcul s nu recunoasc memoria. Atunci cnd placa de baz permite conectarea modulelor ndual channel(tehnologie ce permite un acces mai mare la memorie), acestea se vor putea conecta corespunztor. Marcarea acestor sloturi este realizat prin colorit diferit al perechilor. Nu este obligatoriu, dar este recomandat ca modulele de memorie instalate n dual channel s fie identice.

Dup conectarea componentelor mai sus amintite la placa de baz, acesta din urm va trebui instalat n carcas. nainte ns, se vor monta distanierele (plastic sau metal) pe interiorul carcasei, acestea avnd rolul de a ine la distan placa de baz de poriunile metalice ale carcasei.

Instalarea plcii de bazse va face n aa fel nct porturile de I/O de pe acesta s se alinieze cu spaiul liber al carcasei, iar gurile plcii de baz s fie aliniate cu distanierele instalate. Securizarea plcii se va realiza prin suruburi strnse bine (prin gurile aliniate la distaniere), ns fr a deterioara placa de baz.

Instalarea plcii de baz n carcas

Conectarea plcii de baz la sursa de alimentare

Unitile de stocare a sistemelor de calcul se pot instala n carcas n dou locauri, interne (dimensiune de 3,5) i externe (dimensiune de 3,5 respectiv 5,25 inch). Denumirea acestor locauri este dat de locatia mediului de stocare de date. Cu alte cuvinte, n cazul n care datele sunt stocate pe un mediu care rmne n interiorul carcasei, unitatea respectiv de stocare este intern, iar n cazul n care datele se stocheaz pe medii externe, unitile respective sunt externe.

Hard disk-urilesunt uniti ce se instaleaz n locasurile interne. Acesta se poziioneaz n locaul de 3,5 inch avnd gurile pentru uruburi aliniate cu cele ale carcasei, conectorii cablurilor de date i alimentare fiind orientate spre interiorul carcasei. Fixarea unitilor se realizeaz prin suruburi ce sunt introduse n aceste guri. Echipamentul, n final, va fi conectat la sursa de alimentare i la placa de baz.

Unitatea de dischetse va instala n locaul extern de 3,5 inch. Instalarea se va realiza asemntor hard disk-ului, doar tipurile de cabluri conectate fiind diferite.Unitile optice(CD, DVD, BD) vor fi instalate n locaurile externe de 5,25 inch. Instalarea se va realiza asemntor hard disk-ului.

Instalarea unitii optice i a hard disk-ului.

Conectarea Dispozitivelor Periferice

De intrare

Dispozitivele periferice de intrare au rolul de a permite introducerea datelor n calculator.1. Tastaturaunui calculator este asemntoare cu cea a unei maini de scris obinuite i are rolul de a permite introducerea datelor n calculator prin apsarea tastelor. Conine trei categorii mari de taste:a)Tastele alfanumerice conin: taste alfabetice (AZ), numerice (09) i tastele cu caractere speciale (., ,, / etc.). Pentru a obine litera mare se tasteaz Shift i litera mic n acelai timp sau se blocheaz tasta special Caps Lock (se aprinde ledul corespunztor). Caracterele speciale scrise pe tastele numerice se obin n acelai mod ca literele mari(Shift + tasta). Caracterele numerice se mai pot obine prin utilizarea tastaturii numerice aflate n partea dreapt avnd grij s fie acionat tasta special Num Lock (se aprinde ledul corespunztor).b)Tastele funcionale sunt dispuse pe primul rnd al tastaturii, au scris pe ele F1F12 i au diferite funcii n diferite produse soft.c)Tastele speciale sunt folosite, n general pentru:- Esc (Escape) ntreruperea unei aciuni;- Tab saltul la urmtoarea zon;- Ctrl (Control) i Alt sunt utilizate n combinaie cu alte taste pentru obinerea diferitorefecte (Ex.: Ctrl+Alt+Del = reseteaz calculatorul);- Caps Lock blocarea tastaturii alfabetice pe litere mari (Capitals);- Backspace tergerea caracterului aflat naintea poziiei curente a cursorului;- Enter ncheierea mesajului dat calculatorului;- Print Screen preluarea imaginii ecranului;- Scroll Lock oprirea defilrii ecranului;- Pause oprirea/pornirea execuiei unui program;- Num Lock utilizarea tastaturii numerice ca atare (led aprins) sau ca tastatur special(led stins);- Tastele speciale de navigare:o Insert mod de suprascriere;o Delete tergerea caracterului pe care se gsete cursorul;o Home mut cursorul la nceputul rndului;o End - mut cursorul la sfritul rndului;o PageUp - mut cursorul la nceputul paginii anterioare;o PageDown - mut cursorul la nceputul paginii urmtoare.2. Mouse-ul este dispozitivul ce controleaz micarea cursorului pe ecranulmonitorului i permite selectarea sau activarea unor obiecte de pe ecran prin acionareaunor butoane. n general mouse-ul este format din: carcas, bil, butoane i circuite electrice.Clasificarea acestor dispozitive se poate face n funcie de:- numrul de butoane de la 2 la 5 sau mai multe;- tipul portului prin care se conecteaz serial sau paralel;- compatibilitate: Microsoft, Genius, Logintech etc.;- tehnologia folosit n transmiterea semnalului: mecanic, optic, radio.3. Trackball dispozitiv de indicare asemntor mouse-ului. Practic este un mousersturnat utilizat n special la calculatoarele portabile. Micarea cursorului serealizeaz prin rotaia bilei.4.Creion optic (light pen) un dispozitiv asemntor unui creion ce are n vrf unsenzor optic.5. Tableta grafic (graphics tablet) dispozitiv ce permite introducerea facil adesenelor i schielor. Este alctuit dintr-un creion cu vrf electronic i o plcuelectronic, capabil s detecteze micrile creionului i s le transmit calculatorului.6. Scanner dispozitiv ce permite digitizarea imaginilor i introducerea lor ncalculator. n funcie de modul de utilizare i dimensiune sunt:- fixe imaginea e plasat pe o suprafa de scanare (ca la xerox);- mobile de dimensiuni mici i se deplaseaz pe imaginea ce urmeaz a fidigitizat (cititorul de coduri de bare).7. Joystick8. Microfon9. Camera video,aparat de fotografiat digital10. GIS(Georaphic Information System) permite introducerea de date geograficepreluate, n general, de la satelii.

De iesire1. Monitorul permite vizualizarea pe ecran a rezultatelor execuiei programelor.Caracterizri i clasificri:a) n funcie de numrul de culori afiate:- monocrom dou culori (alb-negru, portocaliu-negru);- gray scale nuane de gri;- color ntre 16 i 16*106 culori.b)Dimensiunea ecranului este caracterizat de lungimea diagonalei msurat ninch: 9", 14", 15", 17", 21"42".c) Rezoluia monitorului este o msur a calitii imaginii i este exprimat nnumr de pixeli (puncte din care este alctuit imaginea).Rezoluia = nr. de pixeli pe linie X nr. de pixeli pe coloan640 x 480, 800 x 600, 1024 x 768, 1280 x 1024, 1600 x 1200.d) Radiaia monitorului reprezint efectul produs asupra omului (nu doar asupraochilor) de bombardarea ecranului cu electroni. Se recomand monitoare cu radiaieredus (low radiation).e) Tipul semnalului analogic sau digital.f) Definiia reprezint distana dintre dou puncte de pe ecran. Cu ct e mai miccu att imaginea e mai clar.g) Viteza de afiare viteza cu care se vor afia imaginile pe ecran i depinde deviteza cu care poate prelucra informaia placa video i de memoria RAM video.h) Din punct de vedere al tehnologiei de fabricaie exist dou categorii demonitoare:- monitoare cu tub catodic (CRT Cathodic Ray Tube) utilizeaz o tehnologie defabricaie asemntoare cu cea a televizoarelor. O caracteristic important amonitoarelor CRT este rata de remprosptare (refresh rate) care reprezintnumrul de mprosptri a imaginii ntr-o secund (trebuie s fie mai mare de 70Hz);- monitoare cu afiaj cu cristale lichide (LCD Liquid Crystal Display) nu emitradiaii, au un consum mic de energie electric i sunt compacte.2. Imprimanta este dispozitivul ce realizeaz afiarea informaiilor pe hrtie.Principalele caracteristici ale imprimantelor sunt:- viteza de tiprire msurat n cps sau ppm;- rezoluia exprimat n numr de puncte de imagine pe inch (dpi dots per inch);- posibilitatea de a tipri text i grafic sau numai text;- dimensiunea maxim a hrtiei: A3, A4, A5 etc.;- memoria imprimantei stocheaz informaiile ce urmeaz a fi tiprite.n funcie de principiul de funcionare exist:a) imprimante cu impact (matriceale) tiprirea se realizeaz prin impactulunui cap de scriere asupra unei benzi tuate, sunt ieftine, ofer o calitatesczut, sunt zgomotoase;b) imprimante fr impact:- laser imagini alb-negru i color de o calitate foarte bun, au vitez de tipriremare (4-20 ppm), sunt scumpe (consumabilele) etc.- cu jet de cerneal (ink jet printers) capul de scriere baleiaz foaia de hrtie liniecu linie pulveriznd cerneala, vitez mai mic de scriere, calitate bun.3. Plotter dispozitiv asemntor imprimantei dar hrtia poate fi parcurs n ambelesensuri, accept formate mari de hrtie i precizia desenelor este foarte mare. Este folositpentru schie, grafice, desene etc.4. Difuzor dispozitiv de ieire audio.