monahism si psalmodie

7/29/2019 Monahism Si Psalmodie

1/20

VOLVM OMAGIALPIt PROF. DR. NICV MOLDOVEANV

LA 70 DE ANI

CARTE TIPARITA CU BINECUVANTAREAPREAFERICITULUI PARINTEDAN I E L

PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMANE

Volum ingrijit de:Proprof. univ. dr. VASILE STANCIU

~iPro lector univ. dr. STELIAN IONA$CU

EDITURA BASILICABUCURESTI - 2010


2/20 - Editura BASILICA


3/20

CUPRINSVLt Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane - Cine cantamereu, ramane ve$nic tanar . 0 0 0 0 0 0 0 0 : 0 5Proprof. uniVodr. VasileStanciu - ?reotulprofesor universitardr.Nku~ddoveanu .. 0 00 00 0 0.0 0 9

PartealCUVINTE DE PRETUIRE

t Bartolomeu, Mitropolitul Clujului, Albei, Cri~ei ~iMaramure~uluiCantarea omofona, un imperativ al Bisericii ... 0 o. 35t Andrei, Arhiepiscopul Alba Iuliei - Un dascal cu suflet mare$i cu multi ucenici. 38t Casian, Arhiepiscopul Dunarii de Jos - Recuno$tinta $irecu-noa$tere a slujiriidascalului devotat Bisericii $ineamului .. 39t Ioachim Bacauanul, Episcop-vicar al ArhiepiscopieiRomanului ~i Bacaului - Tonalitatile armonice ale uneifntalniri rememorate 42t Visarion, Episcopul Tulcii - 0 slujire pilduitoare la catedra$i la altar 47t Petroniu, Episcopul Salajului - Parintele ProfesorNicu ~oldoveanu la 70 de ani 49t Andrei Fagara~anul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului Parintelui Profesor UniversitarDoctor Nicu ~oldoveanu .. 51t Vasile Some~anul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului,Feleacului ~iClujului - Un parinte profesor cu har $idar 53Pro prof. univ. dr. $tefan Buchiu - Profesorul $ipedagogul 54Arhim. Timotei Aioanei - La vremea culegerii roadelor 56Pro lector dr. Stelian Iona~cu - Un Apostol al predanieimuzicii biserice$ti 61Pr. prof. dr. Nicolae D. Necula - Preotul profesor dr.Nicu~oldoveanula 70 de ani 63Prof. univ. dr. Viorel Cosma - Un eminent exeget al muziciinoastre religioase 70


4/20

CUPRINSUL 519

Proprof. dr. VasileGordon - Parintele profesor Nicu Moldoveanu- slujitor devotat al muzicii biserice$ti traditionale 74Prof. dr. Vasile Vasile - La multi ani $i la multe succese! 84Pro Petre Matei - La aniversarea Parintelui profesordr. Nicu Moldoveanu 89Pro lector dr. Alexandrel Barnea - Flacara vie din suflet 95Con. univ. dr. Valentin Gruescu - Cheia fericirii sau creatie,

educatie, fndumnezeire 98Pro lector dr. Gheorghe Nea~ - Parintele profesor Nicu Moldoveanu- un gand la ceas aniversar 100Pro dr. Valer Ulican - Cuvant de praznuire 106

Partea a IT-aSTUDII

I.P.S. prof. univ. dr. Laurentiu Streza, Arhiepiscop al Sibiului~i Mitropolit al Ardealului - Liturghie $i filantropie,Daruri ale Sfantului Duh 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 111

Pro lect. univ. dr. Stelian Iona~cu - Psalmul La raul Babilonuluiin creatia corala a lui Sigismund Toduta 118

Pro prof. dr. Vasile Grajdian - Uniformizarea cantarii fnBiserica Ortodoxa Romana 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 134Prof. dr. Vasile Vasile - Integrarea muzicii bizantine fncreatia enesciana 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 150Pro prof. dr. Viorel Sava - Cantarea $i arta bisericeasca fn traditia

bizantinao Locul ~i semnificatiile lor in cadrul cultu1uidivin 0 0 0 179Pro prof. dr. Alexandru Moraru - Catedra de cantare bisericeasca~i tipic la Institutul Teologic Universitar Ortodox dinCluj (1924-1952) 0 0 0 197

Pro lector dr. Victor Frangulea - Dirijorul $i compozitorulGheorghe Danga (1905-1959) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 206

Conf. dr. Mircea Buta - Comentariu asupra lucrarilor coralescrise, armonizate ~i aranjate de catre Preotul prof. univ. dr.Nicu Moldoveanu, publicate fn AntoJogie corala, religioasa$i Jaica pentru fonnatii mixte - Bucure~ti 2006 .. 0 0 0 0 0 0 255


5/20

520 VOLUM OMAGIAL - PRo PROF. DR. NICU MOLDOVEANU LA 70 DE ANI

Proconf. univ. dr. Mihai Brie - Personalitatea Preotului prof. univ. dr.Nicu Moldoveanu fn marturii contemporane 275

Pro lect. dr. Zaharia Matei - Contributia Preotului profesor doctorNicu Moldoveanu la valorificarea $i fmbogatirea tezauruluimuzical psaltic romanesc 282Pro asist. dr. Alexandru Marius Dumitrescu - Mansucrise inediteprivind traducerea cantarilor din AnastasimatarulluiMacarie Ieromonahul 311

Pro lect. univ. dr. Sorin Dobre - Manuscrise muzicale fnBiblioteca Facultatli de Teologie "Andrei $aguna" din Sibiu ... 327

Pro prof. dr. Ion Gavrila - Muzica bisericeasca fn tinutul Valciide-a lungul timpului 343Prolect. univ. dr. Teofil Stan - Cimtarea bisericeasca In Maramure$.r l. t ''d ~ ." 368anan a upa rusle .

Pro asist. dr. Gheorghe Draghici - Cultura muzicala de traditiebizantina din Muscel pana fn secolul al XIX-lea 387

Pro Eugen Dragoi - Dascali galateni fntr-un izvod inedit de lamijlocul secolului al XIX-lea 398

Arhid. drd. Ionut-Gabriel Nastasa - $coala de cantareti biserice$tide la Ia$i (Prima jumatate a sec. al XX-lea) 422Diacon Razvan-Constantin $tefan - Gheorghe Ciobanu 447Conf. univ. dr. Nicolae Gheorghita - Monahism $i psalmodie fnantichitatea cre$tina. Consideratii preliminare 468Dr. Constanta Cristescu - Aspecte ale armoniei corurilor culticedin Oedip, de George Enescu 483Dr. Constantin Catrina, dr. Gheorghe Malene - Muzica bizantina

din Transilvania (Privire bibliografica) 492Cuprinsul 518Redactor: Pro lector dr. Stelian IONA$CU

Teodora Mure~anTIPOGRAFIA INSTITULUI BIBLIC $1 DEMISIUNE ORTODOxA

Intrarea Miron Cristea nr. 6; 040162 Bucure~tiTelefon: 4067293; 4067194; Fax: 33560059e-mail: [email protected]

tipogr.inst. [email protected]@editurapatriarhiei.ro


6/20

MONAHISM $1PSALMODIE IN ANTICHITA TEA CRE$TINACONSIDERA TII PRELIMINAREl

Conf. univ. dr. NICOLAE GHEORGHITAUniversitatea NationaJa de Muzica, Bucure$ti

"[...] iar pustia s-a umplut de monahi, care au lasatlumea pentru a deveni locuitori ai cetatii cere$ti".

Vita Antonii, 14

A1nca de la intra rea sa In istorie, monahismul a detinut su-rematia In viata liturgico-administrativa a Bisericii cre~tine,In special a celei rasaritene, In raport cu clerul secular2. Odata cu retragerea din de~ert ~idupa revenirea sa "In lume", spre finalul secolului al IV-lea, aproape toate ora~ele ~i centrele liturgice importanteale Antichitatii cre~tin - rasaritene (Antiohia, Ierusalim, Cezareea,Alexandria, Constantinopol etc.) vor beneficia de aparitia a noi

1. Acest articol constituie 0 forma extinsa a comunicarii cu acela$i titlu sustinuta In cadrul simpozionului Mehedinti - istorie, cultura $i spiritualitate, prilejuit de,,2008, Anul jubiliar al Sfintei Scripturi $i al Sfintei Liturghii" $i de Implinirea a ,,150de ani de la trcerea la cele ve$nice a teologului, filosofului, pedagogului $i oratoruluiEufrosin PQteca" (9-13 septembrie 2008). Publicata In Mehedinti - istorie, cultura $ispiritualitate, vol. I, Editura Didahia Severin (2008), pp. 384-391.

2. Vorbind despre perioada iconoclasta (726-843), Robert Taft spune: "Biruinta asupra iconoclasmului din anul 843, care a fost, de fapt, 0 victorie a monahilor,a contribuit la demoralizarea clerului secular $ila 0 cre$tere semnificativa a influenteimonahale." (Robert F. Taft, The Byzantine Rite. A Short History, Liturgical Press,Collegeville [1992], pp. 52, 56). Despre rolul dominant al institutiei monahale Inistoria liturghiei bizantine $i, In general, a istoriei Bisericii rasaritene, vezi bibliografiacitata la Idem, "Select Bibliography on the Byzantine Liturgy of the Hours", Orien-talia Christiana Periodica 48 (1982), nr. 1-28.


7/20

STUDII 469

manastiri3 $i, in acela$i timp, de autoritatea "duhovniceasca" a vietuitorilor lor, deveniti imediat puncte de reper formativ: sfatuitori, duhovnici, dascali etc ..In timp, implicarea monahismului in disputele teologice $i contributia lui la succesul sinoadelor, sunt alte elemente care i-au asigurat 0 pozitie privilegiata in ierarhia $i istoria ecleziastica, incepand cuprimele secole $i pana astazi4.

Ideile enuntate mai sus incearca sa ne ajute sa intelegem rolulfundamental jucat de aceasta venerabila institutie la edificarea liturgico- spirituala a Bisericii, adevarata coloana vertebrala a lumii cre$tine.

1. Dar, cum a luat na$tere institutia monastica? Dupa cum secunoa$te, Sfantul Antonie (aprox. 251 - t 356), un ascet din Alexandria, parase$te ora$ulla finalul veacului al treilea (anul 285) pentru a sestabili ca eremit in de$ertul egiptean5. In cele aproximativ doua deceniipetrecute in pustie, el reu$e$te sa puna bazele tiparului eremitic sauanahoretic, tipar bazat pe autoritatea unui mare duhovnic ce aduna injurul sau unul sau mai multi ucenici.

3. Vezi, spre exemplu, eparhia Constantinopolului, care la finalul secolului alVI-lea (586) avea 68 de manastiri pentru barbati, In timp ce eparhia Invecinata aCalcedonului avea 40. Cf. Alexander Schmemann, Introducere in Teologia liturgica,trad. rom. V. Barzu, Edit. Sophia, Bucure$ti (2002), p. 276.4. Pentru rasaritul cre$tin, vezi studiullui Cyril Mango, "Sfantul" In OmulBizantin, volum coordonat de Guglielmo Cavallo, Ia$i,Ed. Polirom (2000), pp. 293-320 $ibibliografia citata la paginile 319-320. Reflectarea imaginii institutiei monastice In ierarhia sociala a lumii medievale romane$ti $i, In special, despre relatia dintre "sfant" $i "domn", pot fi urmarite In studiul punctual realizat de O. Cristea, "Notesur Ie rapport entre Ie prince et 1'homme saint dans les Pays Roumains. LaRencontre d'Etienne Ie Grand avec DanieII'Ermite", In vol. L'Empereur Hagiographe. Culte des saints et monarchie byzantine et post-byzantine, Bucure$ti, Colegiul Noua Europa (2001), pp. 177-185. Un studiu important asupra rolului "sfantului" In lumea ortodoxa este eel semnat de Petre Guran, "Aspects et role du saintdans les nouveaux Etats du Commonwealth byzantin (XIe-XVesiecle)",In Pouvoirset mentalites, textes reunis par Laurentiu Vlad a la memoire du Professeur AlexandruDutu, Bucarest (1999), pp. 45-69.5. Veziarticolullui Alexander Kazhdan $iJames Trilling,Antony the Great, InThe Oxford Dictionary of Byzantium, vol. I, ed. Alexander P. Kazhdan, A.-M. Talbot,A. Cutler, T. E. Gregory, N. evcenko, New York/Oxford (1991), pp. 125 - 126.


8/20

470 VOLUM OMAGIAL - PRoPROF DR. NICU MOLDOVEANU LA 70 DE ANI

Sfintii Antonie ~i PaulCateva decenii mai tarziu6, Sfantul Pahomie [vultur in limba

copUi] (aprox. 290 - t346) fondeaza langa Teba, la peste 400 dekilometri de Egiptul de Jos, de unde Sf. Antonie eel Mare i~i intemeiase comunitatea, prima din cele cateva manastiri ale sale, practico noua comunitate de calugari, punand astfel bazele monahismuluicenobitic sau al "vietii de ob~te" dupa cum este cunoscut in termi-

6. Alexander Kazhdan ~i James Trilling consemneaza faptul ca in anul 330Sfantul Pahomie fondeaza la Pbow 0 manastire care va deveni centrul spiritual ~iadministrativ al ctitoriilor sale monastice (The Oxford Dictionary of Byzantium. .., vol.III, p. 1550).


9/20

STUDII 471

...J

nologia romaneasca 7. Imediat monahismul se raspande$te din de$ertul egiptean spre pustiul Palestinei, Siriei $i spre Muntele Sinai, astfel ca, in istoria viitoare a Bisericii cre$tine, cele doua nume, SfantulAntonie $i Sfantul Pahomie, sunt acreditate ca cele mai importantepersonalitati intemeietoare ale institutiei monastice.2. Ce a insemnat de$ertul

Egiptului pentru Antichitateacre$tina?La finalul secolului al IV-lea,autoritatea celor trei centreNitria, Kelia $i Sketis $i, in general, a monahismului egiptean, era una recunoscuta inintreg imperiul cre$tin. Pentru toti, fie ei laici, clerici saubasilei, spiritualitatea cre$tinadevenise sinonima cu viatamonastica. Paladie (aprox.364-t425), vestitul autor alnu mai putin celebrei Istoriilausiac&, vorbe$te de aproxi-mativ cinci mii de vietuitori sta- M . d 1 ~ ~sti t~ D . al... ~ . anuscns e a mana rea cop a elr -b1l1tl In de$ertul eglptean al SOOan ("manastirea sirienilor"), sec. VI,Nitriei9 iar unele cronici chiar situatain Wadi al-Natrun (vechiul Sketis)despre un numar chiar mai mare in comunitatile din Egiptul de Sus,aflate sub autoritatea Sfantului Pahomie.

7. 0 carte esentiala, cu referire, in special, la valorile ~i principiile monahismului ~i,in particular, la cele ale monahismul romi'mesc, este lucrarea Tradipe $iliber-tate In spiritualitatea ortodoxa de Antonie Plamadeala, colectia Axios (1995).8. Paladie, Istoria Lausiaca (Lavsaicon), traducere, introducere ~i note dePreot Prof. dr. Dumitru Staniloaie, Ed. IBMBOR (2007).9. Paladie, op. cit., cap. 7, p. 26. Unii speciali~ti, printre care ~i CristianBadilita, considera ca cifra de cinci mii oferita de Paladie este exagerata, in realitateHind vorba despre aproximativ trei mii de calugari. Vezi PatericuJ sau apoftegmeJeParintiJor din Egipt. Traducere, studii ~i prezentari de Cristian Badilita, Editia a III-aadaugita, Polirom (2007), p. 16.


10/20

472 VOLUM OMAGIAL - PRoPROF DR. NICU MOLDOVEANU LA 70 DE ANI

De;;ertul devine, astfel, un adevarat ora;;10, dupa cum afirmaAtanasie arhiepiscopul Alexandriei (295 - t373), unul dintre biografiiSfantului Antonie eel Mare 11, iar mirajul vietuitorilor lui starne;;tecuriozitatea pelerinilor. Trebuie retinut faptul ca aproape toate marile personalitati ale cre;;tinatatii primare, fie ei calugari sau nu, au vizitat - ;;i unii dintre ei chiar experiat - pustiul egiptean. Sfintii Vasileeel Mare, loan Hrisostom, Casian, Grigore de Nyssa, Evagrie Ponticul, Fericitul Augustin, leronim, Paladie, Rufinus, Paula ;;.a. au vizitatpustiul. Pentru doua secole (V-VI), de;;ertul palestinian a devenit,dupa cum spune parintele Robert Taft, un fel de Who's Who al Bisericii primare12, iar viata monastica - idealul spiritualitatii cre;;tine.Colportori ai practicilor egiptene, aceste eminente figuri ale lumii ecleziastice, alaturi de alp vietuitori sau simpli vizitatori, au facut ca ideile ;;iidealurile monahismului sa fie exportate ;;i sa migreze din Rasarit spreApus, din pustiul egiptean spre marile metropole ale cre;;tinatatii.

3. Ce i-a determinat pe ace;;ti oameni sa porneasca In mareleexod spre unul dintre cele mai neprimitoare tinuturi ale Pamantului:de;;ertul? Fie ca au Implinit Indemnul Mantuitorului: Mergi, vinde totce ai... (Marcu 10, 21), fie ca au fugit din fata persecutiilor - dupa cumspune Sfantul leronim (aprox. 331 - t420), fie ca s-au retras ca 0reactie la laxitatea cre;;tinarilor In masa determinate de adoptarea

10. Unuldintreeele mai bune studiiasupra monahismuluide!?ertuluiamane,In eontinuare, eartea lui DerwasJames Chitty, The Desert a City. An Introductionto the Study of Egyptian and Palestinian Monasticism Under the Christian Empire,Oxford(1966). Pentru limbaromana, veziDerwasJames Chitty,Pustia - cetatea luiDumnezeu. 0 introducere In studiul monahismului egiptean $ipalestinian din timpulImperiului cre$tin.Tradueeredinlimbaenglezade Gheorghe Fedorovici,Ed. Sophia,Bueure!?ti2010). Trimiterilela aeest volumse vor face la editiaromaneasea.11. Editii romane!?ti:Atanasie eel Mare, Viata cuviosului parintelui nostruAn tonie, tradueere de Pro Dumitru Fecioru In coleetia PSB 16, Ed. IBMBOR,Bueure!?ti1988);SfantulAtanasieeelMare, Viata sfantuJuiAntonie cel Mare urmatade cele mai frumoase predici, tradueere !?istudiuintroductivde !?tefanBezdechi,Ed.Anastasia,Bucure!?ti2000).12. Robert F. Taft, The Liturgy of the Hours in East and West: The Originsof the Divine Office and Its Meaning Today (editia a 2-a, Collegeville,Minn.:LiturgicalPress, 1993), p. 76.


11/20

STUDII 473

politica a ere$tinismului (313), exodul spre pustie, ... loe preaeurat $il ini$f:it ... , dupa cum spune Filon din Alexandria 13, a eonstituit efortulealugarului de a-$i afla lini$tea (paeea - ryCJvXia) $i singuratatea eu $ialaturi de Dumnezeu. Raspunsul awei Arsenie, un pustnic din de$ertul sketie, la Yntrebarea "De ee fugi de noi?", este unul edifieator pentrugestullor: "Dumnezeu $tie ea va iubese, dar nu pot fi $ieu Dumnezeu $ieu oamenii" 14.

Aeeasta bineeunoseuta tema a pustiei este pereeputa de ealugari, Ynsa,mult mai realist $i radical. Pentru ei, pustiul de$ertului eonstituie, mai degraba, loeul de Ynfruntare eu demonii $i, Yneonsecinta,loeul privilegiat al razboiului duhovnieese 15.

Calugari de la Mar Saba (Sf. Sava) hranind pasarile cerului(P. Lortet, La 5yrie d'aujourd'hui. Voyages dans Ia Phenicie, Ie Liban et IaJudee, Paris, 1884)

13. Filon din Alexandria, Viata lui Moise, II, 214. Apud. Antoine Guillaumont, "Filon $i originile vietii monahale" In: Originile vietii monahale. Pentru 0fenomenologie a monahismului, Ed. Anastasia (1998), p. 36.14. PG 65: 92A. Pentru limba romana, vezi Patericul.. , p. 56.15. Despre cele doua teme ale monahismului, vezi Antoine Guillaumont,"Conceptia despre pustie la calugarii din Egipt", In idem, Originile vietHmonahale ...,pp. 93-116.


12/20

474 VOLUM OMAGIAL - PRo PROF DR. NICU MOLDOVEANU LA 70 DE ANI

4. Oar institutia monastica a detinut 0 pozitie privilegiata ~i inceea ce prive~te promovarea ~i, mai apoi, dezvoltarea ~i cultivareapsalmodiei ~i a muzicii ecleziastice, in general16.Indemnul din Epistola I cafre Tesaloniceni a sfantului Pavel:Rugati-va nefncetat (I Tes. 5, 17) se pare ca a fost preluat ad litteramde primii cre~tini, in special de comunitatile monastice. In acest sens,literatura patristica ~i colectiile de apoftegme ale Parintilor pustiuluisunt pline de exemple ce ne indica faptul ca psalmodia sau practicacitiriiPsaltirii constituia parte esentiala din pravila zilnica a calugarului.Aproape ca nu exista scriere a timpului care sa vorbesca desprevietuitorii de~ertului ~i care sa nu aminteasca de psalmodie.Este de la sine inteles ca "performerii" de~ertului nu formau uncor profesionist in acceptiunea de astazi a termenului, ci, practic, eravorba de un monah care psalmodia sau recita psalm/psalmi in timpce fratii sai intru Hristos ascultau in lini~te, impletind co~uri, funii,rogojini sau sandale din ramuri de palmier ~i din trestie, activitate cenu stanjenea obligatia rugaciunii neincetate17. Din cand in cand,citirea continua a psalmilor era intrerupta de rostirea unei rugaciuni,iar acest lucru se intampla, se pare, numai in comunitatile de ob~tesau pahomiene. Scenariul este prezentat ~i de Sfantul Casian ceincerca, la inceputul secolului al V-lea, sa aplice aceste reguli, specifice monahismului egiptean, comunitatilor de calugari ~i calugariteaflate sub obladuirea sa18, dar ~i de alti autori cre~tini.

16. Vezi excelentul studiullui James W. McKinnon, "Desert monasticism andthe later forth-century psalmodic movement", In Music and Letters 74 (1994), pp.505 - 521. Pentru un punct de vedere critic la teoria lui McKinnon, a se vedeaJoseph Dyer, "The Desert, the City and Psalmody in the Late Fourth Century", InWestern Plainchant in the First Millennium. Studies in the Medieval Liturgy and ItsMusic. Ed. Sean Gallagher, James Haar, John Nadas, Timothy Striplin, pp. 11-43.Pentru 0 imagine asupra cantarii ecleziastice In primele secole cre~tine, vezi NicolaeGheorghita, Antichitatea cre$tina $imuzica ei (volum In curs de aparitie).17 Derwas J. Chitty, op. cit., p. 22.18 Vezi, In special, cartile a II-a (Regula rugaciunilor $ipsalmilor de noapte) ~ia III-a (Despre norma canonica a rugaciunilor $i psalmilor zilnicl)din Sfantul loanCasian, Scrieri alese. A$ezamintele manastire$ti $i Convorbiri duhovnice$ti, PSB 57,pp. 120-140. Trad. de prof. Vasile Cojocaru ~iprof. David Popescu, prefata, studiuintroductiv ~inote de prof. Nicolae Chitescu, Ed. IBMBOR, Bucure~ti (1990).


13/20

STUDII 475

In ceea ce prive$te practica muzicala a comunitatilor de anahoreti, ace$tia se Intalneau numai sambata $i duminica la SfantaLiturghie, restul saptamanii petrecandu-Iln rugaciune $i psalmodie Inpropriile chilii19. In acest sens, referinta lui Paladie este sugestiva.Acesta spune ca Elpidie, un monah ce locuia Intr-una din pe$teriledin jurul lerihonului, "manca numai sambetele $i duminicile, iarnoptile statea treaz $i psalmodia"20, iar despre awa loan cel Pitic sespune "ca, atunci cand se Intorcea de la treierat sau de la vreo Intalnire cu alti batrani, se Indeletnicea cu rugaciunea, cu meditatia $i cupsalmodia, pan a I$i readucea mintea la stare a dinainte" 21. Acela$iscenariu origenian al paideiei cre$tine 11 reintainim $i la Sfanta Macrina (327 - t379), despre care fratele sau, Grigore de Nyssa (aprox.335 - t aprox. 395), ne spune ca aceasta recita nu numai texteleSfintei Scripturi ci $i psalmii davidici:

"Nici Psaltirea nu era lasata la 0 parte, rostind-o la ceasurilepotrivite: cand se ridica din pat, cand Incepea sau Inceta lucrul, candse a$eza $i cand se ridica de la masa, cand mergea la culcare sau seridica din nou la rugaciune. Peste tot, psalmodierea Ii era bun tovara$, de care nu se despartea nici 0 clipa"22.

Concluzia speciali$tilor este unanima: rugaciunile $i citirea Psaltirii se desfa$urau, In general, individual, element esential ce ne dovede$te caracterul privat al rugaciunii $i nu unul public.5. Un alt lucru extraordinar, care transpare din parcurgereascrierilor prime lor secole cre$tine, este scenariul momentelor de rugaciune din Biserica primara. Se pare ca cele doua secvente importanteale zilei Inchinate rugaciunii $i psalmodiei erau dimineata devreme(inainte de rasaritul soarelui) $i seara, dupa momentul cinei, scenariu

liturgic comun atat iudeilor cat $i cre$tinilor.19 "Jar In biserica se intra numai sambata ~i duminica", In: Paladie, op. cit.,cap. 7, p. 27.20. Paladie, op. cit., cap. 48, p. 105.21. Patericul..., p. 167.22. Sfantul Grigore de Nyssa, Viata Sfintei Macrina [3], trad. din Iimba greacade loan Patrulescu; note, postfata ~i bibliografie de Cristian Badilita, Ed. Anastasia

(2004), p. 22.


14/20


Se CUnOa$tefaptul ca slujba diminetii23 a constituit unul dintreelementele comune atat monahismului cat $itraditiei urbane, cu diferenta majora ca lumea monastiea acorda un spatiu mult mai marerugaciunii $i psalmodiei, element ce-i obliga pe calugari sa tnceapaserviciul divin cu cateva ore mai devreme decat ritul catedral. Acestlucru se tntampla, de obieei, tnainte de rasaritul soarelui. Una dintrecele mai detaliate descrieri ale slujbei cre$tine de la finele secolului alIV-lea tn care pot fi observate influente ale psalmodiei monastiee tnritul catedral, este vestitul jurnal de pelerinaj la Locurile Sfinte alEgeriei, 0 persoana apartinand unei comunitati monastiee care vinede extremis terris sau din extremitatea vestiea a Europei. lata cumdescrie Egeria slujba de dimineata de la Biseriea Na$terii (Anastasis)din lerusalim:

In fiecare zi (singulis diebus), tnainte de cantatul coco$ilor (antepullorum cantum), se deschid toate portile (omnia hostia) la Anastasis(Biserica Na$terii n.n.) $i coboara (descenden~ acolo totii monahii $imonahiile (omnes monazontes et parthenae), cum li se spune aiei. Oarnu numai ace$tia, ci $i laicii, barbati sau femei (laid, viri aut mulieres),care vor sa vegheze mai devreme. De la ora aceasta $ipana la ziua (inluce), se spun imnuri (ymm)$ise raspunde cu psalmi $iantifoane (psalmiet antiphonae), iar la fiecare imn se face 0 rugaciune (oratio). Caci tnfiecare zi se afla cu ei cate doi sau trei preoti (presbyteri bini vel term)$i diaconi (diacones), pe rand, care tmpreuna cu monahii spun rugaciuni aproape la fiecare imn sau antifon"24.

Conform descrierii aceleia$i Egeria, slujba de seara la lerusalimpare a fi una mixta sau hibrida, tn care regasim elemente comuneatat traditiei monastice cat $i celei urbane25:

23. Pentru Biserica rasariteana, vezi excelentul studiu al lui Juan Mateos,Utrenia bizantina, traducere, prefata $i note Cezar Login, Cluj - Napoca (2009).24. Egeria, ltinerarium (Peregrinatio ad Ioea santa), XXIV. 1. Pentru limbaromana vezi PeIerinaj fn loeuri Sfinte (A.D. 381-384). Traducerea textului din limbalatina, bibliografie, note, glosar $i post-fata, prof. Cornelia Lucia Fri$an. BibliotecaAgru, Ed. Viata Cre$tina, Cluj - Napoca (2006), p. 83.25. Pentru detalii, vezi R. Taft, Liturgy, pp. 75 - 91; J. W. Grisbrooke, liTheFormative Period - Cathedral and Monastic Offices", in Cheslyn Jones et aI., The


15/20

STUD]] 477

"La ora a zecea, numita aici licinicon (A1XVt/cov), iar la noilucernare, se aduna toata multimea (multitudo) la Biserica Na;;terii(Anastasis), se aprind toate candelele ;;i lumanarile (omnes candelaeet cerei incenduntur) ;;ise face 0 lumina imensa (fit lumen infinitum).Iar flacara nu este adusa de afara, ci este scoasa din interiorul grotei,unde arde mereu, noapte ;;izi (noctu ac die) un opait (lucerna) In interiorul grilajului. Se spun Indelung psalmii vecerniei (psalmi lucer-nares), dar ;;i antifoane. ;;i iata ca este anuntat episcopul care coboara ;;ise a;;eaza In tron (sedet in susum), iar preotii se a;;eaza ;;ieiIn locurile lor (lods suis) ;;i se spun imnuri sau antifoane"26.Dupa cum se poate observa din Insemnarile Egeriei, psalmodiaconstituia preocuparea calugarilor, element ce subliniaza caracterulpreponderent monastic al slujbei de la Ierusalim. In afara de cele douamomente ale zilei - dimineata ;;iseara, In timp, psalmodia de tip monastic a Inceput sa patrunda ;;iIn cadrul ceasurilor (trei27, ;;ase, noua),dar ;;i In slujba de la miezul noptii, scenariul liturgic al celor cincisecvente ale unei zile devenind asHel practica definitiv InradacinataIn comunitatile monastice din Siria, Antiohia, Cezareea Capadociei28;;iPalestina la mijlocul secolului al IV-lea. In concluzie, vorbim despreun ritual generalizat (mixt) In care psalmodia continua a constituitcontributia ;;i elementul esential allumii monastice, ce a fost preluatde ritul catedral.Study of Liturgy, London (1992), pp. 403 - 420. Pentru slujba de seara In Bisericabizantina, vezi excelentele studii reunite In volumul parintelui Nikolai Uspensky,Slujba de seara fn Biserica Ortodoxa, traducere Cezar Login, Editura Patmos, Cluj Napoea (2008).26. Egeria, Itinerarium, XXIV.4, p. 85.

27. Dupa marturia Egeriei la Ierusalim, la mijloeul seeolului al N-Iea, ceasurile$ase $inoua se slujeau tot timpul anului, In timp ee eeasul al treilea se facea doar Inperioada Postului Mare: "Iar la ceasul al $aselea, la fel, coboara toti, din nou(denuo), la Biserica Na$terii (Anastasis) $i se spun In acela$i fel (similiter} psalmi $iantifoane, pana cand este anuntat episcopul. Acesta coboara $i el, dar nu se a$eaza,ci intra Indata Intre grilaje $i face rugaciunea la Biseriea Na$terii (Anastasis), adica Ingrata unde facuse mai Inainte rugaciunea, dimineta devreme $i, tot astfel, Ii binecuvinteaza pe credincio$i; ie$ind el apoi dintre grilaje, i se saruta mana, iar la eeasul alnoualea se praeedeaza la fel ca la ceasul al $aselea (Egeria, Itinerarium, XXN. 3).28. Robert Taft earacterizeaza ritualul Antiohiei $i Palestinei drept unulmonastic ee a preluat elemente specifice slujbei eatedrale, iar pe eel al Capadocieidrept unul catedralln care au fost inserate slujbele ceasurilor mozaice (R. Taft,


16/20


6. a alta caracteristica esentiala cultivata ~i dezvoltata dintruinceput de monahismul egiptean a fost memoria. Practica zilnica apsalmodiei le-a permis asimilarea Psaltirii pe de rost, element ce le-aoferit monahilor posibilitatea de a se ruga atat cat dorea fiecare individ ~i, pe de alta parte, le-a asigurat premisele unei psalmodii continue (cursus psalmorum). Cmtarea psalmilor devenea, astfel, unuldintre cele mai eficiente instrumente capabile sa contribuie la proprialor desavar~ire spirituala in calea spre mantuire, iar de~ertul cu chiliilesale, anticamera Imparatiei Cerurilor: "De la ora a treia (ceasul alnoulea n.n.), se aud raspandindu-se din fiecare chilie psalmodieri,care parca te inalta in rai"29.Din multitudinea de referinte din literatura patristica cu privire,in general, la asimilarea psalmilor ~i rugaciunilor, retinem elocventarelatare a lui Paladie, din aceea~i /storie lausiaca, despre memoriaprodigioasa a lui Eron, un parinte din Alexandria, vietuitor al Sketului egiptean: " ...mergand pe jos, rostea din amintire (s.n.) cincisprezece psalmi, apoi psalmul eel mare ~i, dupa aceea, Epistola catreEvrei, ~iapoi pe /saia ~i0 parte din Jeremia, apoi Evanghelia lui Luca~i Pildele"30 . Tot Paladie mentioneaza exemplul personal pe caresfantul Antonie il dadea ucenicului sau Pavel eel Simplu: "Antonie sescula ~ifacu iara~idouasprezece rugaciuni ~icanta doisprezece psalmi.Apoi dormi putin din primul somn ~i iara~i se scula ~i canta psalmiide la miezul noptii, pana la ziua"31. Despre Pavel, un alt monah celocuia in muntele Fermi din pustia Sketului, istoricul de mai sus spuneca "lucrarea ~i nevointa lui era sa se roage neincetat. Avea intiparite(~tiape de rost n.n.) trei sute de rugaciuni", in timp ce 0 tanara dintr-unsaUl "surclasa", facand ,,~apte sute de rugaciuni" 32. Incheiem cu performantele unui alt awa, despre care Isidor, un monah din de~ertulLiturgy, pp. 84). McKinnon considera contributia monahismului la ritualul mixt drept,,0 impregnare a ritualului catedral cu psalmodie continua" (McKinnon, Desertmonasticism, p. 512).29. Paladie, op. cit., cap. 7, p. 27.30. Paladie, op. cit., cap. 26, p. 67.31. Ibid., cap. 22, p. 60.

32. Ibid., cap. 20, p. 53.


17/20

STUDII 479

sketic al Egiptului, spunea ca acesta putea recita intreaga zi psalmipe de rost33.

7. In ceea ce prive~te cantarea practicata de Parintii de~ertului,se poate aprecia faptul ca severitatea vietii monastice trebuie ca aimpus un caracter auster atat psalmodiei cat ~i muzicii pe carecalugarii 0 cantau. Uneori, aceast.a austeritate poat479educe pana la eliminarea elementului muzical din instrumentarullor formativ. lata unul din putinele exemple de acest fel ~i carese regase~te in indemnul awei Pamvo, un venerabil vietuitor dinpustiul Nitriei, care-~i dojene~te ucenicul ce a intarziat in cetateaAlexandriei, subjugat de frumusetile cantarii biserice~ti:

"Awa Pamvo I-a trimis pe ucenicul sau (in Alexandria) ca savanda produsele sale. $i petrecand ~aisprezece zile in cetate, dupacum ne spunea noua, noaptea dormea in tinda bisericii SfantuluiApostol Marcu; ~i vazand slujba bisericii, s-a intors la batranul. Ainvatat inca ~i cateva tropare. Oeci i-a zis lui batranul: te vad, fiule,tulburat. Nu cumva vreo ispita ti s-a intamplat in cetate? Raspuns-afratele: cu adevarat, awo, intru lenevire cheltuim zilele noastre inpustia aceasta $i nici canoane, nici tropare nu cantam. Mergand inAlexandria, am vazut corurile bisericii cum canta $i m-am intristat canu cantam $i noi canoane $i tropare. I-a zis lui batranul: amar noua,fiule, ca au ajuns zilele in care vor lasa calugarii hrana cea tare, ceazisa prin Sfantul Duh, $i vor urma cantarile $i glasurile (ehurile n.n.),caci, ce strapungere a inimii (K


18/20


rugaciune. Ca iata fti zic tie, fiule, vor veni zile cand vor strica cre~tiniicarnle Sfintelor Evanghelii ~i ale Sfintilor Apostoli ~i ale dumnezeie~tilorprooroci, ~tergand Sfintele Scripturi $i scriind tropare fn locullor'G4.In aeeIa!;liregistru, iata un alt text ee exprima atitudinea rigorista a unui segment al vietuitorilor de!;lertului(de altminteri, destul derestrans), eu privire Ia Ioeul oeupat de eantarea imnelor in Bisericaprimara:

,,1. Un frate I-a intrebat pe ava Siluan zicand: Ce voi face avo?Cum voi dobandi strapungerea inimii? Caci foarte mult sunt chinuitde mole~eala, somn $i dormitare. $i cand ma scol din somn, ma luptcu psalmodia, dar nu pot birui dormitarea, nici sa spun psalmul peglas. !;li-a raspuns Iui batranul: Fiule, fntai de toate a spune psalmii peglas este mandrie, fiindca tu fti fnchipui: eu cant, iar fratele nucanta, ~i fn al doilea rand, fti fnvarto$ezi inima $i nu 0 la$i sa fie strapunsa. Deci, daca dore~ti strapungerea inimii, lasa cantarea. $i candstai ~i-ti faci rugaciunile, mintea ta sa cerceteze puterea [sensul] stihului ~i sa socote$ti ca stai fnaintea lui Dumnezeu, Care cerceteazainimile $i rarunchii [Ps. 7,9; Ier. 11, 20; Apoe. 2, 23]. lar cand tescoli din somn, fntai de toate sa slaveasca gura ta pe Dumnezeu,apoi roste$te Simbolul eredintei ~i Tatal nostru [Mt. 6, 9-13] $i atuncifncepe-ti canonul U$or-U$or,suspinand ~i amintindu-ti pacatele tale $iosanda fn care vei fi chinuit. Zice frateIe: Eu, avo, de cand m-am calugarit randuiala canonului ~i ceasurile le cant dupa cele opt glasuri.2. A raspuns batranul: De aceea a fugit de la tine strapungerea inimii$i plansul. Cugeta la marii parinti, cum, nefnvatati fiind ~i necunos-

34. Reactia awei Pamvo, consemnata de M. Gerbert in vestita colectieScriptores ecc1esiaticide musica sacra potissimum (St. Blasien, 1784/R, 3/1931),este, in fond, 0 reactie la cantarea antifonica in favoarea celei responsoriale, multmai simpla in esenta. De retinut ca episodul acesta este unul apocrif ~i ca apartinenu secoluluiN ci, se pare, secolului VI (Otto Wesseley, "Die Musikanschauung desAbtes Pambo", in: Anzeiger der Osterreichischen Akademie der Wissenschaften:philosophischi - historische Klasse, LXXXIX [1952], pp. 45-62). PatrologulJohannes Quasten a folosit acest episod pentru a demonstra ca monahismul eraimpotriva cantarii ornate (Johannes Quasten, Musik und Gesang in den Kulten derheidnischen Antike und christJichen Fruhzeit, Munster in Westfalia [1930]. Trad.engl. Music and Worship in Pagan and ChristianAntiquity, Washington, D.C.: National Association of Pastoral Musicians [1983], pp. 94-95).


19/20

STUDII 481

cand nici glasuri, nici tropare, decM numai cativa psalmi, au stralucittotu$i ca ni$te luceferi. A$a au fost Pavel cel Simplu $i ava Pamvo $iava Apolo $i ceilaJti de-Dumnezeu-purtatori parinti, care au fnviatmortii, au facut minuni mari $i au primit putere fmpotriva demonilornu prin cantari, tropare $i glasuri, ci prin rugaciunea facuta cu inimazdrobita $i cu post [.... J. Pentru ca nu cultivarea cantarii mantuie$tepe om, ci frica de Dumnezeu $i tinerea poruncilor lui Hristos.Cantarea pe multi i-a coborM fn cele mai de jos al pamantului [...J.Cantarea este, deci, a mirenilor ... ".35

Cele doua citate de mai sus reflecta, in esenta, opozitia evidenta care a existat in Antichitatea cre~tina intre traditia monastica~i cea urbana36. Vehementa cu care calugarii se opuneau cantariiera una justificata de idealul de penitenta spre care ace~tia aspirau,de ceea ce Parintii numesc "strapungerea inimii" (K


20/20


practica, din cel putin doua motive: lipsa documentelor care sa conservemuzica din acele vremuri ~icaracterul eminamente oral al acesteia38.Dincolo de acest dat istoric trebuie retinut faptul ca admiratiaParintilor Bisericii ~i a vietuitorilor pustiei pentru cantarea psalmodica ramane 0 realitate de netagaduit, fiind, fara indoiala, rodulliber

tatii religioase capatata incepand cu anul 313. Entuziasmul "muzical" al monahilor de~ertului se traduce printr-o dezvoltare fara precedent a psalmodiei ~i, in general, a cantarii ecleziastice, element cedovede~te faptul ca Psaltirea lui David a jucat un rol crucial in dezvoltarea muzicii cre~tine, in particular a celei bizantine.

Acest lucru ne indreptate~te sa afirmam ca lumea monastica,in toate formele sale, a dezvoltat una dintre cele mai spectaculoaseinstitutii muzicale pe care Biserica le-a gazduit vreodata in istoria sa.

38. Informativ, precizam ca atat cantulliturgic ebraic cat $i eel cre$tin incepa fi notate pe scara larga abia la finalul secolului al IX-lea $i inceputul secolul alX-lea. Totu$i, singurul document muzical care provine din primul mileniu cre$tin $icare a supravietuit timpurilor noastre este un papirus ce dateaza de la finalul secolului al III-lea.Descoperit la Oxyrhynchus, un ora$el situat in zona Egiptului Inferior, inal treilea deceniu al secolului trecut (Hunt, A. S. $ Grenfell, B. P., "Christian Hymnin Greek with musical notation", in: The Oxyrhynchus Papyri, Part XV, London[1922]), papirusul pastreaza un fragment dintr-un imn din cea mai veche muzica desorginte cre$tina. Creatia este inchinata Sfintei Treimi $i a fost notata in binecunoscuta semiografie muzicala alfabetica din perioada clasicismului grec. La data descoperirii sale, fragmentul a provocat intense speculatii asupra originii $i caracteruluimuzicii liturgice din perioada primelor veacuri cre$tine. Studiile comparative intreprinse de speciali$ti cu alte documente muzicale antice au incercat sa vada in acestfragment 0 dovada a influentei teoriei muzicale grece$ti in cultul cre$tin. Unicitateaacestei creatii face insa ca el sa fie privit cu multa prudenta. Nicaieri in literaturacre$tina timpurie nu exista vreo mentiune cu privire la interzicerea, adoptarea saufolosirea uneia sau alteia dintre notatiile muzicale antice in imnografia cre$tina. Acestimn protocre$tin este un caz extrem de rar $i unic pana la aceasta data, care sa fifost notal. Pe de alta parte, singularitatea acestui fragment nu este 0 dovada claraca in Egiptul secolului al III-lea dupa Hristos era folosita notatia greaca $i nici camelodia acestui imn era una caracteristica muzicii sacre timpurii. Pentru detalii, vezi:T. Reinach, "Un Ancetre de la musique d' eglise", in Revue musicale (1922); R.Wagner "Der Oxyrhynchus Hymnus", in Philologus 79 $i 33 (1923); E. Wellesz,"The Earliest Example of Christian Hymnody", in CQ. 39,1945, pp. 34-45. Idem,A History of Byzantine Music and Hymnography, Oxford2 (1961), pp. 153-155;Idem, art. Early Christian Music, in The New Oxford History, vol. II, p. 4; A. W. J.Holleman, "The Oxyrhynchus Papyrus 1786, and the Relationship Between AncienGreek and Early Christian Music", in VigiliaeChristianae 26 (1972), pp. 1-17.

monahism si psalmodie

Documents