Document al Băncii Mondiale

Raport nr. 46822-MD

ASOCIAŢIA INTERNAŢIONALĂ PENTRU DEZVOLTARE

CORPORAŢIA FINANCIARĂ INTERNAŢIONALĂ

STRATEGIA DE PARTENERIAT CU ŢARA

PENTRU

REPUBLICA MOLDOVA

PERIOADA AF09-AF12

23 decembrie 2008 Unitatea de management pentru Moldova Regiunea Europa şi Asia Centrală Corporaţia Financiară Internaţională Departamentul CFI pentru Europa de Sud şi Asia Centrală

Acest document are o distribuţie limitată şi poate fi utilizat de către beneficiari doar cu scopul exercitării sarcinilor oficiale. În caz contrar, conţinutul documentului nu poate fi dezvăluit fără autorizarea Băncii Mondiale.

Pub

lic D

iscl

osur

e A

utho

rized

Pub

lic D

iscl

osur

e A

utho

rized

Pub

lic D

iscl

osur

e A

utho

rized

Pub

lic D

iscl

osur

e A

utho

rized

Pub

lic D

iscl

osur

e A

utho

rized

Pub

lic D

iscl

osur

e A

utho

rized

Pub

lic D

iscl

osur

e A

utho

rized

Pub

lic D

iscl

osur

e A

utho

rized

ii

Data Strategiei precedente de asistenţă pentru ţară este 14 decembrie 2004 ECHIVALENTE MONETARE

Leul moldovenesc (MDL) Octombrie 2008: 1 dolar SUA= 10,3 MDL

Anul financiar al Guvernului: 1 ianuarie – 31 decembrie

ABREVIERI ŞI ACRONIME AAC Activităţi analitice şi consultative ABP Alocare bazată pe performanţă ACB Analiză cost-beneficiu ACP Analiza cheltuielilor publice AEI Asociaţie de Economii şi Împrumut AFP Analiza finanţelor publice AGIM Agenţia pentru Garantarea Investiţiilor Multilaterale AID Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare ANRCETI Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi

Tehnologia Informaţiei APGLF Aplicarea în practică a şi guvernare în legea forestieră APP Avans pentru pregătirea proiectului ASD Analiza sustenabilităţii datoriei ASD Administraţia de Stat a Drumurilor AT Asistenţă tehnică BEEPS – abr. eng. Studiul performanţei mediului de afaceri şi a întreprinderilor BERD Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare BIRD Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare BNM Banca Naţională a Moldovei BNS Biroul Naţional de Statistică CBGC Cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice CC Curtea de Conturi CCTM Cadrul de cheltuieli pe termen mediu CE Comisia Europeană CFI Corporaţia Financiară Internaţională CFM Calea Ferată de Stat din Moldova CGA Cererea pentru guvernare adecvată CNPF Comisia Naţională a Pieţei Financiare CPD Creditare în baza politicilor de dezvoltare CSI Comunitatea Statelor Independente CSRS Credit pentru susţinerea reducerii sărăciei DEP Document de evaluare a proiectului DRUID Departamentul Regatului Unit pentru Dezvoltare DST Drepturi speciale de tragere EAC Europa şi Asia Centrală ECPRF Evaluarea cheltuielilor publice şi a responsabilităţii financiare EPT-IAR Educaţie pentru toţi – iniţiativa cu aplicare rapidă EPIT Evaluarea politicilor şi instituţiilor ţării ERFT Evaluarea responsabilităţii financiare a ţării FGCCT Fortificarea guvernării şi combaterea corupţiei în ţară FMI Fondul Monetar Internaţional FUS Fosta Uniune Sovietică GAC Grupul pentru Asigurarea Calităţii GEF – abr. eng. Fondul Global de Mediu

iii

GFP Gestiunea finanţelor publice IBM Institutul Băncii Mondiale IFI Instituţii financiare internaţionale IMM Întreprinderi mici şi mijlocii IMMM Întreprinderi micro, mici şi mijlocii IS Întreprindere de stat ISD Investiţii străine directe JSAN – abr. eng. Evaluarea comună a BM şi FMI MEC Ministerul Economiei şi Comerţului MET Memorandum economic pe ţară MET Ministerul Educaţiei şi Tineretului MF Ministerul Finanţelor mmc Mii metri3 MSTC Metrologie, standarde, testare şi calitate OCDE Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică ODM Obiectivele de dezvoltare ale mileniului OIM Organizaţia Internaţională pentru Migraţie OMC Organizaţia Mondială a Comerţului ONG Organizaţie neguvernamentală OSCE Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa PAC Proiectul de ameliorare a competitivităţii PARMUE Planul de Acţiuni Republica Moldova-UE PCRM Partidul comuniştilor din Republica Moldova PESF Program de evaluare a sectorului financiar PEV Politica europeană de vecinătate PIB Produs Intern Brut PIP Program de investiţii publice PNUD Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare POP Poluanţi organici persistenţi PRGF – abr. eng. Mecanismul pentru reducerea sărăciei şi creştere economică RAE Raport anual de evaluare REAT Raport de evaluare a achiziţiilor ţării RES Raport de evaluare a sărăciei RISP – abr. eng. Proiectul de investiţii şi servicii rurale RRSC Raport privind respectarea standardelor şi codurilor SAC – abr. eng. Credit pentru ajustări structurale SAT Strategia de asistenţă pentru ţară SCERS Strategia de creştere economică şi reducere a sărăciei SCIS Servicii consultative în domeniul investiţiilor străine SIC Standarde internaţionale de contabilitate ASDI Agenţia Suedeză pentru Dezvoltare Internaţională SIRS Strategie interimară de reducere a sărăciei SND Strategia Naţională de Dezvoltare SRS Strategie de reducere a sărăciei TIC Tehnologii de informare şi comunicare TTFSE – abr. eng. Facilitarea comerţului şi transportului în Europa de Sud-est TVA Taxa pe valoare adăugată UE Uniunea Europeană UICN Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii VNB Venit naţional brut VPN Valoare prezentă netă

iv

AID CFI Vicepreşedinte Shigeo Katsu Vicepreşedinte CFI pentru Europa şi Asia

Centrală şi pieţele financiare globale Jyrki I. Koskelo

Director regional Martin Raiser Director pentru Europa de Sud şi Asia Centrală

Shahbaz Mavaddat

Conducător de echipă Melanie Marlett Conducător de echipă Kaikham Onedamdy

Această SPT a fost elaborată de către o echipă, în componenţa căreia au intrat Dawn Roberts, Erwin Tiongson, Carolina Odobescu, Asa Giertz, Ivan Velev, Lawrence Bouton, Jana Kunicova, Paul Bermingham, Martin Raiser, Iaroslav Baclajanschi, Alexander Pankov, Rekha Menon, Suzy Yoon, Andrei Busuioc, Anatol Gobjila, Bogdan Costantinescu, Dejan Ostojic, Elena Nikulina, Svetlana Proskurovska, Gloria LaCava, Valerie Stadlbauer, Menahem Prywes, Jong A. Choi, Victor Burunsus, Matthias Grueninger, Pierre Olivier Colleye, Sergiy Kulyk, Elena Corman, Maria Vannari, Sandu Ghidirim, Takao Ikegami, Andreas Schliessler, Ala Pinzari, Scherezad Latif, Keta Ruiz, Anush Bezhanyan, Ana Maria Mihaescu, Michael Edwards, Juan Navas-Sabater, Zoran Anusic, Arcadie Capcelea, Doina Visa, Alexei Ionascu, Anna Wielogorska.

STRATEGIA DE PARTENERIAT CU ŢARA

MOLDOVA

CUPRINS

REZUMAT ...................................................................................................................VI I. CONTEXTUL DE ŢARĂ.......................................................................................... 1 A. Contextul politic................................................................................................ 1 B. Evoluţia recentă a aspectelor economice .......................................................... 2 C. Perspectivele macroeconomice şi sustenabilitatea datoriei .............................. 4 D. Profilul sărăciei ................................................................................................. 6 E. Progresele obţinute în realizarea Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului .... 8 F. Consolidarea guvernării şi combaterea corupţiei............................................ 11 II. PRIORITĂŢILE ŞI PROVOCĂRILE DE DEZVOLTARE ALE ŢĂRII........ 13 A. Programul de dezvoltare al ţării ...................................................................... 13 B Problemele structurale şi sectoriale: progrese şi provocări............................. 15 III. STRATEGIA DE ASISTENŢĂ A GRUPULUI BĂNCII ................................. 23 A. Implementarea precedentei SAT..................................................................... 23 B. Programul de parteneriat cu ţara propus de Grupul Băncii Mondiale ............ 30 C. Parteneriate ..................................................................................................... 39 IV. GESTIUNEA ŞI MONITORIZAREA PROGRAMULUI DE ŢARĂ ............. 42 A. Monitorizarea şi evaluarea bazate pe rezultate ....................................................... 42 B. Gestiunea riscurilor ................................................................................................. 43 ANEXA 1: MOLDOVA ŞI ODM ............................................................................... 46 ANEXA 2: STRATEGIA DE ŢARĂ PRIVIND FORTIFICAREA GUVERNĂRII

ŞI COMBATEREA CORUPŢIEI ÎN MOLDOVA ................................... 49 ANEXA 3: RAPORTUL DE FINALIZARE A STRATEGIEI DE ASISTENŢĂ

PENTRU MOLDOVA.................................................................................. 62 Tabel A.1: Tabelul cu rezumatul rezultatelor al Raportului de finalizare SAT.... 87 Tabelul A.2: Moldova – Programul de creditare planificată şi implementată (AF

2005-2008)...................................................................................................... 98 Tabelul A.3. Servicii necreditare planificate şi implementate (AF 2005-2008)...... 99

v

Anexa 4: fişa de rezultate sat şi auto-evaluarea programului de ţară în Moldova....................................................................................................................... 101

Anexa 5 (Anexa B9): Matricea de rezultate SPT .................................................... 104 Anexa 6: sprijinul partenerilor de dezvoltare pentru strategia naţională ........... 114 Anexa A1- Principalii indicatori economici şi de program – amendamentele de la ultima SAT

din Moldova ..................................................................................................... 124 Obiectivele de dezvoltare ale mileniului .................................................................. 128 SAT Anexa B2 – Indicatori selecţi * ai performanţei şi gestiunii portofoliului

Băncii în Moldova ....................................................................................... 129 SAT – Anexa B3 – Sumarul programului BIRD/AID din Moldova ..................... 130 Anexa B3 ..................................................................................................................... 130 - Moldova: Programul CFI pentru operaţiuni investiţionale ................................ 130 SAT Anexa B4 – rezumatul serviciilor altele decât împrumuturi – Moldova...... 131 SAT Anexa B5 – Indicatorii sociali din Moldova, la data de 15/10/2008.............. 132 SAT Anexa B6 – Principalii indicatorii economici din Moldova, la data de

15/10/2008 .................................................................................................... 134 SAT Anexa B7 – Principalii indicatori ai expunerii din Moldova......................... 137 B8 (CFI) pentru Moldova – Portofoliul investiţiilor obligate şi defalcate neachitate

....................................................................................................................... 138 SAT Anexa B8 – Portofoliul operaţiunilor din Moldova (BIRD/AID şi granturi)

....................................................................................................................... 139 SAT Anexa B10 – Rezumatul priorităţilor de dezvoltare SAT în Moldova......... 140

vi

REPUBLICA MOLDOVA – STRATEGIA DE PARTENERIAT CU ŢARA

REZUMAT

i. Pe măsura apropierii Republicii Moldova de statutul unui stat cu venituri mici-medii, ţara are nevoie de o strategie de creştere durabilă, recunoscând, totodată, că este improbabil ca fluxurile de remitenţe, care au impulsionat creşterea economică, determinată de consum, din ultimii câţiva ani, să continue să crească vertiginos. Deşi migraţia şi remitenţele probabil vor servi drept catalizatori ai creşterii pe durata desfăşurării SPT şi în viitorul apropiat, Moldova trebuie să creeze condiţii pentru utilizarea cât mai eficient posibilă a acestor remitenţe, cum ar fi, de exemplu, prin fortificarea intermedierii financiare şi ameliorarea mediului de afaceri, fapt ce va permite creşterea economiilor şi investiţiilor private.

ii. Această Strategie de Parteneriat cu Ţara (SPT), bazată pe rezultate, se axează pe asistenţă în punerea bazelor unei creşteri economice incluzive în Moldova. Aceasta va necesita abordarea a trei provocări corelate: (i) creşterea competitivităţii economiei pentru susţinerea creşterii economice durabile, (ii) minimizarea riscurilor sociale şi ambientale, dezvoltarea resurselor umane şi promovarea incluziunii sociale, şi (iii) îmbunătăţirea guvernării în sectorul public. Aceste trei domenii constituie cei trei piloni ai SPT pe anii AF09-AF12 şi sunt consecvente Strategiei Naţionale de Dezvoltare a Moldovei (SND) pentru anii 2008-2011.

iii. Performanţa macroeconomică a Moldovei în cadrul precedentei Strategii de asistenţă pentru ţară (SAT) a fost puternică. Autorităţile au înregistrat o antecedenţă bună de stabilitate macroeconomică, creşterea cumulativă în perioada anilor 2004-2007 constituind circa 25%. Economia a rezistat mai multor şocuri externe, inclusiv creşterii bruşte a preţurilor la gaze naturale, interdicţiilor impuse de Rusia asupra vinurilor din Moldova şi secetei din 2007 ce a micşorat producţia agricolă cu aproximativ 30%.

iv. Perioada SAT precedentă a fost caracterizată de stabilitate politică, cu o creştere a pluralismului politic şi un proces electoral competitiv. Preşedintele actual, membru al Partidului Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM), îşi va încheia maximul de două termene în 2009. Conflictul transnistrean a continuat să preseze asupra dezvoltării ţării, însă reunificarea are o mare prioritate în SND a Moldovei şi se anticipează eforturi continue de soluţionare a problemei pe motivul importanţei acesteia pentru creşterea economică şi integrarea europeană.

v. Pe termen lung, Moldova aspiră să adere la Uniunea Europeană şi ţara a beneficiat de finanţare sporită şi mai coordonată din partea instituţiilor europene. În 2007 Moldova a devenit ţară de hotar cu UE, odată cu accesiunea României. În 2008, datorită implementării cu succes a Planului de Acţiuni Republica Moldova-UE, preferinţele comerciale autonome au intrat în vigoare şi acum se desfăşoară discuţii privind un nou Acord legal cu UE.

vi. În pofida creşterii economice continue şi a stabilităţii politice relative, reducerea nivelului general al sărăciei pare să fi stagnat între anii 2004 şi 2005. Datele recent publicate de Guvern sugerează că în anul 2007 rata sărăciei absolute şi rata sărăciei estreme s-au micşorat până la 25,8 la sută şi 2,8 la sută corespunzător. Echipa de

vii

evaluare a sărăciei desfăşoară o analiză mai sistematizată a promotorilor acestor realizări recente. Recuperarea economică a Moldovei a ajutat să iasă din sărăcie 40% din populaţia ţării în perioada anilor 1999-2004. Totuşi, întârzierea în restructurarea gospodăriilor agricole a redus oportunităţile generatoare de venituri pentru producătorii agricoli individuali şi a contribuit la creşterea sărăciei în spaţiul rural, cel puţin până în anul 2005. Analiza dinamicii după 2005 este împiedicată de seriile de date statistice intermitente.

vii. Economia Moldovei rămâne a fi vulnerabilă. Afluxul mare de remitenţe a condiţionat creşterea recentă, determinată de consum, dar, şi expune economia riscurilor unei crize regionale. Deja există indicii că migraţiunea s-ar putea să fi încetinit şi că unii muncitori s-ar putea să se fi întors în ţară. Creşterea continuă a preţurilor la gaze naturale necesită ajustări în cadrul unei economii care este încă ineficientă în utilizarea resurselor energetice. Creşterea subită a preţurilor la produsele alimentare şi criza economică globală reprezintă riscuri potenţiale, care ar putea afecta negativ economia. Fenomenele naturale prezintă pe viitor un risc continuu pentru agricultură.

viii. Flexibilitatea va fi crucială în abordarea Băncii pentru a permite adaptarea la contextul economic şi politic schimbător. Dat fiind că venitul pe cap de locuitor în Moldova a depăşit recent pragul AID, ţara intră într-o perioadă de tranziţie – mişcându-se spre creditare posibilă din partea BIRD. Programul de ţară al Băncii va ajusta astfel utilizarea instrumentelor în mod corespunzător, folosind în continuare toată asistenţa AID disponibilă, dar probabil investind cu timpul mai puţin în proiecte şi mai mult în AAC, după cum ar fi cazul unei ţări cu venituri medii. La mijlocul anului 2009, după alegerile parlamentare, este anticipată numirea unui nou guvern şi colaborarea cu noul guvern ar putea genera anumite schimbări.

ix. De aceea, această SPT reflectă tranziţia de la SAT precedentă printr-un proces în doi timpi. Prima etapă implică extinderea intervenţiilor şi programelor care funcţionează bine în cadrul portofoliului existent pe parcursul AF09 şi AF10. Pe parcursul etapei doi, pentru anii rămaşi ai perioadei SPT intervenţiile vor fi definite în termini mai specifici. Această abordare oferă Băncii un anumit grad de flexibilitate în ajustarea portofoliului, la necesitate, ca răspuns la chestiunile ce vor apărea ulterior alegerilor ce se apropie sau ca rezultat al crizei financiare regionale. Intervenţiile la etapa doi vor fi clar stipulate în Raportul asupra progresului realizat în cadrul SPT, iar termenul pentru acest raport va fi avansat, dacă va fi adecvat, pentru a asigura oportunitatea şi efectivitatea programului de ţară.

x. SPT prevede un program de creditare din două-trei operaţiuni pe an – cel puţin una dintre care va fi sprijin bugetar. Totalul angajamentelor va constitui aproximativ 45-50 milioane de dolari pe an, alocaţia specifică pentru ţară fiind determinată anual prin sistemul AID de alocări bazate pe performanţă. Banca va examina finanţare suplimentară pentru operaţiunile existente în cadrul portofoliului actual şi sprijin pentru proiectele cu componente de bunuri regionale sau globale. Operaţiunile investiţionale vor întări antecedenţa Băncii şi avantajul comparativ faţă de alţi parteneri şi se vor axa pe domeniile unde poate fi mobilizată altă finanţare.

xi. Moldova este o prioritate strategică pentru CFI şi aceasta îşi va spori activităţile investiţionale şi serviciile consultative în ţară. Scopul principal al CFI este

viii

de a susţine dezvoltarea sectorului privat, cu un accent special pe sectorul financiar, agribusiness, sectorul serviciilor medicale şi modernizarea infrastructurii. CFI va avea o strânsă colaborare cu AID, în special în infrastructură şi sănătate.

xii. Activitatea Băncii în domeniul guvernării şi anti-corupţiei va fi consecventă cu strategia corporativă recent aprobată a Băncii. Responsabilitatea şi conducerea ţării sunt necesare pentru ca programul Băncii să poată produce o diferenţă decisivă în perioada SPT şi să amelioreze poziţia Moldovei în raport cu anumite măsuri comparative ale guvernării. De asemenea, Banca va lucra împreună cu alte părţi interesate, societatea civilă şi sectorul privat pentru a asigura că acţiunile de reformă ale autorităţilor sunt susţinute şi aprofundate printr-o cerere mai mare pentru o guvernare bună.

xiii. Implementarea eficientă a SPT va necesita o coordonare solidă cu alte eforturi de dezvoltare şi activităţile de monitorizare şi evaluare vor capitaliza oportunităţile pentru o armonizare sporită. Indicatorii din SND au fost incorporaţi în cadrul de rezultate unde a fost necesar şi Banca se va baza pe sistemele de date ale ţării şi pe sistemele de raportare unificate în cazurile când va fi necesar. Banca va monitoriza riscurile fiduciare, capacitatea de implementare la nivelurile central şi descentralizat, şocurile externe şi riscurile legate de economia politică.

xiv. Directorii executivi ar putea lua în consideraţie următoarele: • Dacă lecţiile însuşite din perioada SAT precedentă au fost suficient de

bine reflectate în SPT; • Dacă SPT a identificat provocările de dezvoltare relevante şi dacă pilonii

de sprijin în cadrul noului program oferă o reacţie de răspuns adecvată; • Dacă SPT sprijină în suficientă măsură prevederile Declaraţiei de la Paris

şi Accra în eficientizarea asistenţei pentru dezvoltare; • Dacă riscurile identificate de program sunt realiste şi dacă remediile

propuse sunt credibile; şi • Dacă programul utilizează optimal resursele disponibile Grupului Băncii

Mondiale pentru a reacţiona la necesităţile Moldovei.

1

I. CONTEXTUL DE ŢARĂ

A. Contextul politic

1. Pe durata precedentei SAT (AF05-AF08) Moldova a înregistrat o stabilitate politica, cu o creştere a pluralismului politic şi un proces electoral competitiv. Partidul Comunist din Republica Moldova (PCRM) a câştigat majoritatea voturilor în Parlament în urma alegerilor din 2001, iar Parlamentul, la rândul său, a ales un preşedinte comunist. Majoritatea PCRM şi preşedintele au rămas la putere după următoarea rundă de alegeri programate din 2005 – considerate drept libere si corecte de către Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) şi de către alte părţi. Prim-ministrul numit în 2001 a servit timp de şapte ani. Următoarele alegeri parlamentare sunt preconizate pentru anul 2009, când se aşteaptă ca actualul preşedinte să elibereze funcţia după ce va fi servit maximul de două termene. În 2007 partidele din opoziţie au preluat o serie de consilii regionale de la PCRM, demonstrând că alegerile locale au oferit o alegere veritabilă. Suplimentar, numărul femeilor alese în funcţie de primar a crescut de la 16% (2003) până la 19% (2007), iar în 2008 o femeie a fost numită în funcţia de prim-ministru al Republicii Moldova pentru prima oară.

2. În pofida acestei stabilităţi şi a progreselor, conflictul transnistrean a continuat să preseze asupra dezvoltării generale a ţării. Relaţiile dintre cele două părţi au fost tensionate din moment ce Transnistria şi-a declarat independenţa faţă de Moldova în 1990. Dat fiind că acest teritoriu de est deţine o parte considerabilă a bazei industriale a Moldovei, conflictul a forţat Moldova să devină şi mai dependentă de producţie agricolă şi energia importată. Conflictul a mai creat şi un spaţiu vamal fragmentat, cu implicaţii pentru mobilizarea veniturilor vamale şi fiscale. După un scurt conflict în 1992, s-a convenit asupra unui armistiţiu. Totuşi, eforturile de a ajunge la o soluţionare permanentă sub egida unui grup multi-statal au realizat puţine progrese în anii recenţi. Un dialog direct între Chişinău şi Tiraspol a avut loc în aprilie 2008 şi se aşteaptă eforturi continue de soluţionare în formatul 5+2 – participanţii principali incluzând guvernul central de la Chişinău, Transnistria, OSCE, Ucraina şi Rusia, şi cei doi observatori incluzând UE şi SUA. Reunificarea este o prioritate înaltă pentru Strategia Naţională de Dezvoltare (SND) a Moldovei, dată fiind importanţa acesteia atât pentru creşterea economică cât şi pentru integrarea europeană.

3. Pe plan internaţional Moldova aspiră să adere la Uniunea Europeană în termen lung. Moldova şi-a consolidat relaţiile cu UE şi ambele părţi au fost de acord cu obiectivele specificate în Planul de Acţiuni Republica Moldova-Uniunea Europeană (PARMUE) pe trei ani, semnat în 2005 în contextul Politicii Europene de Vecinătate (PEV). În 2006 Comisia Europeană (CE) a instituit delegaţia sa la Chişinău. De la 1 ianuarie 2007, UE a ajuns la hotarul cu Moldova prin accesiunea României. În 2008, datorită implementării reuşite a PARMUE, Moldova a obţinut dreptul la preferinţe comerciale autonome, asigurând accesul scutit de taxe al produselor moldoveneşti pe pieţele statelor din UE.

4. Moldova beneficiază de o finanţare sporită şi mai coordonată de la instituţiile europene. Sprijinul UE oferit Moldovei s-a orientat preponderent spre dezvoltarea capacităţii în administraţia publică, reformarea asistenţei sociale şi a asistenţei medicale

2

primare, elaborarea unei strategii de reformă a sectorului energetic, îmbunătăţirea climatului de afaceri, în special a capacităţii de export, şi promovarea unui stat de drept, a independenţei sistemului judecătoresc şi respectării drepturilor omului. Eforturile comune ale Moldovei şi UE s-au axat de asemenea pe gestiunea frontierei şi măsuri de consolidare a încrederii pentru Transnistria. Recent, Moldova a devenit primul stat PEV care a semnat la 5 iunie 2008 un Parteneriat-pilot de Mobilitate cu scopul fortificării capacităţii ţării de a gestiona migraţia.

5. În prezent se desfăşoară discuţii privind un nou acord juridic cu UE. Consiliul Europei a constatat realizările pozitive în procesul reformelor politice şi economice din cadrul primului PARMUE şi a salutat alinierea activă a Moldovei la Declaraţiile de politici externe şi de securitate comune. Realizări importante au fost obţinute în facilitarea procedurilor de obţinere a vizei, în acelaşi timp controlând migrarea ilegală, la fel şi în sporirea accesului comercial pe piaţa europeană. Consiliul Europei a evidenţiat domeniile care necesită prioritizarea eforturilor continue pentru consolidarea democraţiei şi a supremaţiei legii, asigurarea respectării drepturilor omului, fortificarea eforturilor de luptă cu corupţia şi îmbunătăţirea climatului investiţional.

6. Moldova a demonstrat stabilitate şi capacitatea implementării unui spectru larg de iniţiative de dezvoltare economică, însă trebuie de lucrat mai mult în direcţia menţinerii creşterii economice şi reducerii sărăciei. Cu o populaţie de aproximativ 3,8 milioane şi un venit naţional brut (VNB) pe cap de locuitor de circa 1.090 dolari SUA în 2007, Moldova rămâne a fi o ţară venituri relativ mici. Numărul celor implicaţi activ în procesul politic rămâne relativ redus – în mare parte pe motiv că clasa de mijloc este încă mică, societatea civilă este fragmentată şi mulţi tineri emigrează. Privind spre viitor, Moldova trebuie să consolideze rezultatele reformelor structurale, care sunt necesare pentru instituirea politicilor şi instituţiilor vitale, şi să accelereze a doua generaţie de reforme pentru a oferi oportunităţi pe termen lung tinerilor moldoveni.

B. Evoluţia recentă a aspectelor economice

7. Performanţa macroeconomică a Moldovei pe durata precedentei SAT a fost robustă. Autorităţile au avut o antecedenţă bună de stabilitate macroeconomică, cu o creştere cumulativă de circa 25% în perioada anilor 2004-2007. Guvernul a menţinut o poziţie fiscală prudentă, înregistrând mici excedente primare în majoritatea anilor. În anii recenţi inflaţia a constituit principala provocare macroeconomică şi cu ajutorul unui Mecanism pentru reducerea sărăciei şi creştere economică (PRGF) al Fondului Monetar Internaţional, Guvernul a urmărit o politică monetară şi fiscală riguroasă. Totuşi, ca urmare a turbulenţei economice globale recente, recesiunea creşterii apare drept o nouă provocare macroeconomică pentru Moldova. În general, cadrul macroeconomic actual este în mare parte favorabil (vezi Tabelul 1).

8. Economia a rezistat mai multor şocuri externe recente. Rusia a interzis în 2006 importul vinurilor din Moldova, care constituia aproximativ o pătrime din întregul export al Moldovei şi 10% din PIB. Între timp, Moldova, un importator net de energie, s-a mai confruntat cu creşterea drastică a preţurilor la gaze naturale, care s-au triplat din ianuarie 2006 până în iulie 2008. În vara anului 2007 sectorul agricol, care reprezintă direct circa 14% din PIB, a fost afectat grav de o secetă, cu pierderi în sector estimate la aproape 23,1%

3

din producţie. Creşterea economică a ţării a căzut până la aproximativ 4,8% în 2006, iar în anul 2007 a persistat o creştere mai moderată, reflectând impactul secetei. În pofida unei performanţe generale mai slabe decât cea anticipată, creşterea PIB-ului neagricol rămâne puternică, fiind la nivel de 8% anul trecut. În prima jumătate a anului 2008, creşterea s-a redresat robust şi în anul 2008 se prognozează expansiunea creşterii cu 6,5% în anul curent.

9. Se atestă semnale încurajatoare, că modelul anterior al Moldovei de creştere determinată de consum s-ar putea extinde, în care din ce în ce mai mult alţi promotori ai creşterii joacă un rol mai distins. De la începutul recuperării economice din 2000, creşterea economică este în medie de 5,5% anual şi este determinată în mare parte de consum şi de activităţile de construcţie finanţate de influxul de remitenţe ale muncitorilor (constituind în anul 2008 circa o-treime din PIB). Există unele indicii că remitenţele se orientează tot mai mult spre activităţi de afaceri investiţionale decât doar spre consum şi construcţia locuinţelor. Investiţiile private au crescut de la 12,4% din PIB în 2003 la 24,7% din PIB în 2007, iar fluxul de investiţii străine directe (ISD) a crescut considerabil în cursul aceleiaşi perioade. ISD reprezentau circa 11% din PIB în 2007, mult mai mult decât în alte ţări din regiune (deşi cumulativ şi în valori la cap de locuitor, Moldova mai continuă să rămână cu mult în urma vecinilor săi). Investiţiile publice de asemenea au crescut în anii recenţi.

10. Criza economică globală a afectat substanţial perspectivele economice ale Moldovei. Moldova ar putea fi grav afectată de micşorarea afluxului de remitenţe şi ISD în lumina unei recesiuni regionale. În anii recenţi deficitul de cont curent s-a majorat (de la 10 la sută din PIB în anul 2005 până la 17 la sută în anul 2007), ca rezultat al majorării preţurilor la energie, interdicţia exportului de vinuri moldoveneşti, cererea pentru import robustă, determinată de remitenţe, şi sporirea activităţilor aferente ISD. Drept consecinţă a recesiunii regionale anticipate, în anul 2008 deficitul de cont curent al Moldovei se anticipează să se mărească în continuare până la circa 19 la sută din PIB. Rămâne în continuare mare acoperirea generală a deficitului de cont curent prin ISD şi capital pe

Estimat2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Creşterea PIB real (%) 6.1 7.8 6.6 7.4 7.5 4.8 3.0 6.5 3.5 Inflaţia IPC (media, %) 9.6 5.2 11.6 12.4 11.9 12.7 12.3 12.8 7.8 Rata de schimb (media, MDL/$) 12.9 13.6 13.9 12.3 12.6 13.1 12.1 10.4 11,0 Rata de schimb efectivă reală, % -1.2 -6.1 -6.1 12.8 -1.1 0.6 7.0 11.4 -0.2

Venituri şi granturi, % în raport cu PIB 32.1 32.5 34.1 35.2 38.6 39.9 41.6 40.3 39.7 Cheltuieli şi împrumuturi nete, % în raport cu PIB 31.5 34.3 33.1 35.1 37.0 40.1 42.0 40.8 41.2 (din care): % în raport cu PIB Salarii 7.8 8.2 9.2 9.1 9.2 9.8 Plăţi ale dobânzii 4.2 2.2 2.1 1.9 1.2 1.0 1.2 1.2 1.3 Balanţa primară (numerar), % în raport cu PIB 4.1 0.4 2.8 2.6 2.6 1.2 0.9 0.6 -0.2Balanţa generală (numerar), % în raport cu PIB -0.1 -1.8 0.7 0.7 1.3 0.2 -0.2 -0.5 -1.5

Balanţa contului curent, % în raport cu PIB -1.8 -1.2 -6.6 -1.8 -7.6 -11.1 -15.8 -18.9 -19.2 Rezerve oficiale brute (luni de import) 2.5 1.9 2.1 2.7 2.6 3.0 3.7 3.3 3.2

Prognozat Real

Surse: Autorităţile din Moldova şi estimările şi prognozele personalului FMI şi al Băncii. Conturile fiscale sunt ale guvernului general.

Tabelul 1. Moldova: Cadrul macroeconomic, 2001–2009

4

termen lung – în jur de 90 la sută. Rezervele au fost în creştere, sugerând faptul că fluxurile totale de capital au fost mai mult decât suficiente pentru finanţarea deficitului de cont curent, determinând o acumulare de rezerve (de la 2,2 luni de import în anul 2005 până la aproximativ 3,3 luni preconizate pentru anul 2008).

11. În pofida turbulenţelor financiare globale recente, sectorul financiar din Moldova pare să fie poziţionat bine ca să reziste impactului crizelor în derulare de pe pieţele financiare mondiale. Gradul înalt de capitalizare şi lichiditate, de rând cu structura rezonabil adecvată a activelor, oferă o protecţie considerabilă împotriva potenţialelor şocuri sistemice. Angajamentul Guvernului faţă de un regim flexibil al ratei de schimb va ajuta la atenuarea impactului şocurilor externe. Cu toate acestea, perspectivele creşterii economice pentru 2009 în cel mai bun caz sunt incerte. (În decembrie 2008, FMI a prognozat o rată de creştere pentru anul 2009 egală cu 3,5 la sută.) Aprecierea reală anticipată a ratei de schimb valutar exercită, de asemenea, presiuni asupra economiei, fapt ce va trebui abordat prin politici care să sprijine ameliorarea în continuare a productivităţii şi competitivităţii.

C. Perspectivele macroeconomice şi sustenabilitatea datoriei

12. Economia Moldovei rămâne a fi vulnerabilă. Patru domenii în special prezintă riscuri în continuare:

• Incertitudinile globale. Deşi estimările de până acum sugerează o recuperare solidă a economiei ţării de pe urma încetinirii provocate de problemele în agricultură din anul trecut, şocurile financiare globale recente ar putea afecta negativ Moldova, inclusiv prin încetinirea creşterii în cadrul partenerilor săi comerciali principali şi în cadrul ţărilor de destinaţie pentru muncitorii migranţi. Dependenţa sporită de remitenţe expune economia riscurilor unei crize externe. Aceste riscuri sunt amplificate de lipsa diversificării produselor şi pieţelor în fluxurile comerciale. Totuşi, s-ar putea ca importurile determinate de remitenţe şi ISD de asemenea să stagneze, astfel atenuând impactul net asupra balanţei de plăţi.

• Preţurile la energie. După cum prevede acordul cu Gazprom, preţurile la energie vor continua să crească până când vor ajunge la nivelurile pieţei (adică ale UE) în 2011. În iulie 2008 preţul a ajuns la 253 dolari SUA pentru o mie metri3, comparabil cu 80 dolari SUA pentru o mie de metri3 în decembrie 2005. Micşorarea preţurilor la ţiţei în ultima jumătate a anului 2008, la fel ca şi aprecierea ratei de schimb, ar putea ajuta la temperarea majorărilor anticipate ale preţurilor domestice la gazele naturale. În pofida acestui fapt, se anticipează ca preţul pe care Moldova îl achită pentru gazele naturale să urce în continuare relativ cu nivelul său actual. Acest fapt va forţa ajustări suplimentare într-o economie care este încă ineficientă în consumul său energetic, iar impactul se va reflecta disproporţional asupra celor săraci.

• Preţurile la produse alimentare. Impactul creşterii preţurilor globale la produsele alimentare va afecta probabil populaţia săracă din urban, care nu-şi produce propriile alimente. De asemenea, în măsura în care politica guvernamentală discriminează împotriva producătorilor de alimentaţie brută, preţurile mai înalte ar putea submina dezvoltarea agricolă. În prima parte a anului 2008 creşterea bruscă a preţurilor la produse alimentare a sporit inflaţia. Din acel moment, de rând cu micşorarea preţurilor globale la produsele alimentare, redresarea din sectorul agrar autohton a contribuit la reducerea inflaţiei preţurilor la produsele alimentare.

5

• Schimbările climatice. Seceta din 2007 va avea efecte durabile asupra sectorului agricol. Încă nu este clar impactul inundaţiilor din 2008. Fenomenele naturale prezintă pe viitor un risc continuu pentru agricultură şi, prin urmare, pentru creşterea economică în întregime şi stabilitatea preţurilor.

13. Prognoza datoriilor este favorabilă, cu un risc mic de apariţie a unor probleme majore la capitolul respectiv. Datoria de stat externă, cu excepţia datoriei întreprinderilor aflate în proprietatea statului, s-a redus de la 61,5% din PIB în 2001 până la circa 20% din PIB la sfârşitul anului 2007. Conform unei Analize recente de sustenabilitate a datoriei (ASD), efectuată de către FMI în comun cu Banca Mondială, raporturile datorie publică şi serviciul datoriei la venituri se încadrează în pragurile relevante din scenariile de bază şi „istorice” (vezi Tabelul 2). În pofida şocurilor externe grave, autorităţile Republicii Moldova au menţinut o poziţie prudentă în politica fiscală, care de rând cu o creştere economică robustă, a dus la îmbunătăţiri continue la capitolul datorii. Suplimentar, există perspective de durată medie încurajatoare pentru asistenţă oficială din partea donatorilor, în mare parte datorită angajamentelor (în mare parte, sub formă de granturi) asumate de donatori la adunarea Grupului Consultativ din 2006, ridicând astfel nivelul sustenabilităţii datoriilor ţării.

14. Se preconizează că împrumuturile Republicii Moldova în termenul apropiat vor fi oferite în condiţii concesionale, dar este probabil că datoriile externe vor deveni mai puţin concesionale pe termen lung. Cu o creştere economică stabilă, venitul VNB pe cap de locuitor în Moldova (1.090 de dolari SUA în 2007) a depăşit recent pragul de 1065 de dolari SUA al Asociaţiei Internaţionale pentru Dezvoltare (AID).1 Posibila tranziţie spre împrumuturi de la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD) va purta implicaţii politice importante pentru gestiunea eficientă a datoriei externe de către Republica Moldova, adresând în acelaşi timp necesităţile de investiţii publice. Deosebit de urgentă este necesitatea investirii în infrastructura critică şi în activele statului – precum drumurile, spitalele şi şcolile – fără a ameninţa sustenabilitatea datoriilor sau a spori veniturile publice.

Tabelul 2. Indicatorii poverii datoriei publice

Praguri 1 Slab Mediu 2007 2008-2027 2 VPN a datoriei externe ca procent din

Exporturi 100 150 46,8 16 PIB 30 40 21,8 8,4 Venituri 200 250 54,2 26,2

Serviciul datoriei externe ca procent din

Exporturi 15 25 3,9 1,1 Venituri 25 30 7,5 2,4

1 Pragul operaţional de eligibilitate a AID pentru AF08 este un VNB pe cap de locuitor de 1065 dolari SUA în 2006, utilizând metodologia Atlas.

6

1 Pragurile dependente de politici sunt utilizate în cadrul ASD comune a BM şi FMI în ţări cu venituri mici pentru performanţe slabe sau medii. Gradaţiile pentru Moldova s-au îmbunătăţit recent până la medii, clasificările fiind bazate pe medii anuale flotante de trei ani. 2 Media simplă.

Sursă: Analiza sustenabilităţii datoriei efectuată în comun de BM şi FMI, 13 februarie 2008.

15. Dimensiunea mare a guvernului limitează creşterea economică şi ar trebui redusă2. În timp ce deficitul fiscal a fost ţinut sub control, veniturile şi cheltuielile publice au crescut rapid (cu circa 10 puncte procentuale din PIB în ultimii 5 ani, primordial cheltuielile sociale, inclusiv pensiile şi fondurile de asigurări medicale) şi sunt în prezent destul de înalte comparativ cu alte ţări, având în vedere nivelul de venit al Moldovei şi dezvoltarea instituţională a ţării. Crearea spaţiului fiscal prin sporirea suplimentară a mobilizării veniturilor nu reprezintă o opţiune dorită, dat fiind că veniturile constituie deja 8 p.p. din PIB, mai mult decât media altor ţări cu un nivel de venit similar. Pentru a accelera creşterea, Moldova va trebui să-şi orienteze eforturile de reformă asupra sporirii eficienţei utilizării resurselor publice întru producerea unui spaţiu mai larg pentru cheltuielile investiţionale publice, însă lăsând spaţiu şi sectorului privat. Mai mult ca atât, în termen scurt este necesar a elabora şi implementa anumite reforme pentru reducerea sectorului public. Se preconizează că în anul 2009 cheltuielile publice vor rămâne la acelaşi nivel ca procent din PIB.

D. Profilul sărăciei

16. Redresarea economică a Republicii Moldova a ajutat 40% din populaţie să iasă din sărăcie în perioada anilor 1999-2004 (vezi Figura 1). Această reducere a sărăciei a fost răspândită pe larg şi reprezintă cea mai mare scădere (în termeni procentuali) dintre ţările din regiunea Europei şi Asiei Centrale (EAC). Cu toate acestea, reducerea nivelului general al sărăciei a stagnat începând cu 2004 pe motivul creşterii sărăciei rurale (vezi Tabelul 3). Datorită distorsiunilor şi imperfecţiunilor pe pieţele de materie primă şi de producţie agricolă, producătorii agricoli primesc cu mult mai puţin pentru producţie şi plătesc cu mult mai mult pentru materie primă decât s-ar cuveni comparativ cu preţurile de paritate internaţionale.

2 O dezbatere detaliată este efectuată în cel mai recent raport Analiza cheltuielilor publice (ACP). Republica Moldova: Îmbunătăţirea eficienţei cheltuielilor publice pentru creştere economică şi reducerea sărăciei. Raportul Băncii Mondiale nr. 37933-MD, februarie 2007. ACP abordează o serie de aspecte, inclusiv corelarea dintre implicaţiile creşterii unui guvern mare; alocările mici de cheltuieli pentru articole importante, cum ar fi întreţinerea drumurilor; ineficienţele din articolele majore de cheltuieli (cum ar fi, cheltuielile pentru educaţie) şi opţiunile pentru ameliorarea eficienţei, concomitent asigurând spaţiul fiscal şi alte aspecte..

7

Figure 1: GDP Growth and the Poverty Rate: 1997-2007(Moldova MET measure of poverty rate)

-10

-5

0

5

10

15

20

1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Change in HBS between 2005 & 06

Rea

l GD

P %

cha

nge

0

10

20

30

40

50

60

70

80

Pove

rty

Rat

e (%

)

Poverty rate

Real GDP growth rate

17. Remanierile metodologice efectuate în cadrul Cercetării bugetelor gospodăriilor casnice (CBGC) previn comparaţia directă a datelor din anul 2006 şi cele din anii precedenţi. În prezent sunt depuse eforturi pentru crearea unor serii comparabile dintre anii 2005 şi 2006, utilizând tehnicile statistice elaborate recent (Caseta 1). Datele pentru anii 2006 şi 2007 sunt, ca şi principiu, comparabile. Cuantificarea preliminară a sărăciei în anul 2007 în ansamblu a fost recent făcută public în Moldova (Figura 1 şi Tabelul 3), iar aceste date sugerează că sărăcia s-ar putea să fi diminuat între anii 2006 şi 2007 (Figura 1 şi Caseta 1).3 O evaluare mai sistematizată a acestei dinamici este în desfăşurare.

18. Consecinţele şocurilor economice recente asupra bunăstării sociale nu sunt încă pe deplin clare. Seceta recentă, embargo-ul la vinuri şi creşterea continuă a preţurilor la produsele alimentare şi la energie ar putea avea un impact considerabil asupra nivelului sărăciei. Spre exemplu, deficitul relativ de produse alimentare în ţară a produs o creştere bruscă a inflaţiei alimentare, care este la moment sursa principală a inflaţiei indicelui preţului de consum. Conform estimărilor, inflaţia preţurilor alimentare an-de-an a crescut cu 24% în mai 2008, preţul la pâine, fructe şi lapte crescând cu respectiv 20%, 56% şi 24%. În aceeaşi perioada a anului trecut, inflaţia preţurilor alimentare era de circa 5%. O notă de politici recentă referitoare la creşterea preţurilor la produsele alimentare în EAC, ce simula impactul creşterii preţurilor la grâne asupra sărăciei în regiune, a sugerat că incidenţa sărăciei în Moldova ar putea creşte cu aproape 3 p.p.4 Mai mult ca atât, cheltuielile pentru produse alimentare reprezintă circa 60 la sută din cheltuielile celor mai sărace gospodării casnice5 – accentuând că mărirea preţurilor la produsele alimentare ar putea avea un impact 3 Raportul oficial asupra sărăciei în Moldova în anul 2007 nu este disponibil public la momentul acestui raport şi nu sunt disponibile alte date cu privire la sărăcie în afară de numărul total al persoanelor pauperizate. Recent Guvernul a împărtăşit micro-datele din 2007, iar colaboratorii Băncii le analizează. 4 Alam, Asad, Sanjay Kathuria şi Olga Vybornaia. 2008. “Preţurile în ascensiune la cereale şi energie în EAC: unele implicaţii economice şi asupra sărăciei şi răspunsul în aspect de politici” (mimeo). 5 Ministerul Economiei şi Comerţului din Republica Moldova, 2007. “Raport asupra sărăciei şi impactului în aspect de politici, 2006,” (Chişinău: Ministerul Economiei şi Comerţului).

Evoluţia CBGC între 2005 şi 2006

Creşterea PIB real

Rata sărăciei

Rat

a să

răci

ei, %

Schi

mba

rea

% a

PIB

real

Figura 1. Creşterea PIB şi rata sărăciei: anii 1997-2007 (măsura MET a ratei sărăciei în Moldova)

8

considerabil asupra bunăstării. Totuşi, estimările foarte preliminare sugerează că în anul 2006 sărăcia s-ar putea să se fi redus. O evaluare mai sistematizată a acestei dinamici mai urmează încă a fi efectuată.

Tabelul 3. Privire în ansamblu asupra sărăciei în Moldova

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006* 2007*

Incidenţa sărăciei 67,8 54,6 40,4 29,0 26,5 29,1 30,2 25,8

Decalajul sărăciei 27,0 19,3 12,4 7,3 6,8 8,0 7,9 5,9

Severitatea sărăciei 13,7 9,1 5,2 2,7 2,5 3,2 3,0 2,1

Oraşele mari 16,5 12,8 6,9 5,9 20,6 14,0

Orăşelele mai mici 46,8 42,4 34,9 34,2 30,1 23,8

Zonele rurale 45,1 31,1 31,2 36,0 34,1 31,3

Sursă: Autorităţile naţionale. *Aceste cifre nu sunt strict comparabile cu datele din anii precedenţi, după cum se explică în Caseta 1.

19. Sărăcia în Moldova rămâne a fi un fenomen preponderent rural. Îmbunătăţirile metodologice din Cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice (CBGC) împiedică o comparaţie directă între informaţia din 2006 şi cea din anii precedenţi (vezi Caseta 1). Totuşi, ultima Notă de măsurare a sărăciei efectuată de guvern indică un profil în general consecvent cu precedenta Evaluare a sărăciei a Băncii Mondiale. Circa un-sfert din populaţie este săracă şi aproximativ 70% din cei săraci locuiesc în comunităţi rurale, conform CBGC din 2007. Incidenţa sărăciei urbane este de 14%, în timp ce incidenţa sărăciei rurale este de 31,3%.6 Conform datelor anterioare, cei mai mulţi săraci sunt în rândul pensionarilor, fermierilor şi lucrătorilor agricoli. Sărăcia în rândul fermierilor reflectă lipsa oportunităţilor economice în regiunile rurale şi în sectorul agricol. În plus, nivelurile sărăciei cresc odată cu mărimea gospodăriei casnice (numărul membrilor gospodăriei), în special în cazul celor cu copii mici. De fapt, sărăcia în rândul copiilor depăşeşte pe cea din rândul adulţilor: în anul 2006 sărăcia în rândul copiilor s-a poziţionat la cota 27,4 la sută comparativ cu 25,8 la sută raportată la adulţi.

E. Progresele obţinute în realizarea Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului

5 Rata sărăciei urbane din 2006 este mult mai înaltă decât cea din anii precedenţi. Aceasta s-ar putea datora schimbărilor metodologice, dar şi creşterilor preţurilor la energie. Creşterea preţurilor la energie probabil a afectat preponderent gospodăriile casnice urbane conectate la sursele de energie. Sărăcimea rurală, dimpotrivă, este predispusă să aibă mai mult acces la surse de combustibil mai ieftine şi mai murdare.

9

Caseta 1. Revizuirile din 2006 ale Cercetării bugetelor gospodăriilor casnice Cadrul de eşantionare, metodologia de eşantionare şi chestionarele CBGC, sursa primară de date pentru calcularea standardelor de viaţă, toate au fost revizuite substanţial în 2006 pentru a face sondajul mai reprezentativ şi a îmbunătăţi calculul consumului. Aceste îmbunătăţiri metodologice împiedică analiza tendinţelor sărăciei până în 2006. Lipsa comparabilităţii ar putea fi adresată parţial prin aplicarea unor metode noi, recent lansate de către personalul Băncii Mondiale, aşa-numitele Estimări de arii mici (EAM). Scopul acestora este de a prezice consumul pe cap de locuitor al unei gospodării casnice într-o rundă ulterioară, în baza unui model de consum estimat prin folosirea unei runde anterioare, pentru a asigura faptul că definiţia consumului este aceeaşi pentru două sondaje care ar fi de altfel incomparabile. S-a iniţiat lucrul preliminar în aplicarea aceleiaşi metodologii la sondajele din 2005 şi 2006. Rezultatele iniţiale sugerează că sărăcia ar fi putut descreşte în perioada respectivă, dar acest fapt necesită o verificare sistematică suplimentară. Sursă: Ferre, Celine, 2008 “Actualizarea profilurilor sărăciei între 2005 şi 2006: studiu de caz al Moldovei,” mimeo.

20. Moldova acţionează în direcţia realizării Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului (ODM) şi a adaptat ţinte şi indicatori în baza contextului naţional. În anul 2000, Republica Moldova şi încă 191 de state ale lumii şi-au asumat angajamentul realizării ODM până în anul 2015. Prima ajustare a acestor obiective la contextul Moldovei a fost efectuată în 2004 şi a rezultat într-un şir de ţinte şi indicatori care au fost cizelaţi în continuare în următorii ani. Realizarea acestor ţinte face parte din strategiile guvernului pe termen mediu şi pe termen lung, după cum se articulează în Strategia Naţională de Dezvoltare pentru anii 2008-2011. Moldova a înregistrat careva progrese în realizarea ODM, iar ţintele pentru 2010 şi 2015 au fost revizuite în timpul procesului consultativ SND cu autorităţile publice centrale, cât şi cu un şir de organizaţii naţionale şi internaţionale (vezi Tabelul 4). Lista deplină a ţintelor ODM naţionale ajustate este prezentată în Anexa 1.

21. Moldova a obţinut progrese considerabile în realizarea Obiectivului 1 – Reducerea sărăciei extreme şi a foamei. Date fiind îmbunătăţirile recente în metodologia Cercetării bugetelor gospodăriilor casnice, în 2006 au fost stabiliţi noi indicatori iniţiali pentru reducerea sărăciei şi se anticipează că evoluţia ulterioară va ajuta la realizarea ţintelor pentru 2010 şi 2015. De asemenea, s-au obţinut progrese în implementarea măsurilor de reducere a ratelor mortalităţii materne. Mortalitatea maternă (la 100.000 născuţi vii) a scăzut de la 28,0 în 2002 până la 16,0 in 2006. Schimbările în metodologie s-au soldat cu stabilirea de noi indicatori iniţiali pentru acest şi indicatorii mortalităţii infantile şi Moldova preconizează să realizeze noile ţinte stabilite pentru 2010 şi 2015.7

Tabelul 4. Evoluţia realizării ODM – ţinte şi indicatori selectaţi

Indicator de bază* 2006

Ţinta pentru

2010

Ţinta pentru

2015 Obiectivul 1. Reducerea sărăciei extreme şi a foamei • Ponderea populaţiei sub pragul absolut al sărăciei 30,2 (2006) 30,2 25 20

7 Ministerul Sănătăţii aplică o nouă metodologie recomandată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, prin care o naştere vie este definită ca naştere după 22 săptămâni complete de sarcină şi cu o greutate a copilului de peste 500 grame. Anterior, o naştere era considerată vie după a treizecia săptămână completă de sarcină şi cu o greutate a copilului de peste 1000 grame.

10

Obiectivul 2. Realizarea accesului universal la învăţământul general obligatoriu • Rata înrolării în învăţământul general obligatoriu

(brut, %) 94,1 90,5 95 98

• Rata de alfabetizare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 15-24 ani (%) 99,5 (2006) 99,5 99,5 99,5

Obiectivul 3. Promovarea egalităţii de gen şi abilitarea femeilor

Reprezentarea femeilor în funcţii de primar 18 (2007) 18 (2007) --- 25

Reprezentarea femeilor ca membri ai Parlamentului 22 (2005) 22

(2005) --- 30

Obiectivul 4. Rata mortalităţii copiilor în vârstă de până la 5 ani (la 1000 născuţi vii) Rata moralităţii copiilor în vârstă de până la 5 ani

(la 1000) 20,7 (2006) 20,7 18,6 15,3

Obiectivul 5. Mortalitatea maternă (la 100.000 născuţi vii)

Rata mortalităţii materne (la 100.000 naşteri vii) 28 16 15,5 13,3 Obiectivul 6. Combaterea HIV/SIDA, a tuberculozei şi altor boli Incidenţa HIV/SIDA (la 100.000 populaţie) 10 (2006) 10 9,6 8 Mortalitatea asociată cu tuberculoza (la 100.000

populaţie) 16 18,6 15 10

Obiectivul 7. Asigurarea durabilităţii mediului Acces la surse sigure de apă (% din populaţie) 38,5 59 65 Acces la canalizare îmbunătăţită (% din

populaţie) 41,7 45,0 51,3 71,8

Obiectivul 8. Crearea parteneriatului global pentru dezvoltare Rata şomajului în rândul tineretului (%) 18,1 17,1 9 5

Sursă: Republica Moldova: Calitatea creşterii economice şi impactul acesteia asupra dezvoltării resurselor umane, Programul Naţiunilor pentru Dezvoltare 2006 şi Strategia Naţională de Dezvoltare pentru 2008-2011, Republica Moldova 2008. * Anul de bază pentru stabilirea ţintelor este acelaşi ca şi pentru raportul ODM iniţial (2002), cu excepţia cazurilor în care metodologia de estimare a fost recent modificată.

22. Programul Naţional de profilaxie şi control al infecţiei HIV/SIDA şi infecţiilor cu transmitere sexuală pe anii 2006-2010. Politicile de stopare a răspândirii HIV/SIDA au fost formulate în cadrul Programului naţional pentru prevenţia şi controlul HIV/SIDA şi a infecţiilor transmisibile pe cale sexuală pentru anii 2006-2011, care a fost aprobat de către Guvern în 2005. Programul naţional include un spectru larg de măsuri pentru prevenirea răspândirii infecţiei, cu o atenţie deosebită acordată copiilor şi tineretului, supravegherea efectivă a situaţiei epidemiologice, dezvoltarea sistemelor de testare şi îngrijire medicală şi sanitară pentru persoanele cu HIV/SIDA. Până în prezent, acţiunile Republicii Moldova de combatere a HIV/SIDA au fost exemplare în comparaţie cu cele ale altor ţări din regiunea EAC. Banca Mondială a elaborat recent un instrument de măsurare a reacţiei ţării la epidemie, bazat pe indicatorii şi sursele de informaţie existente. Un studiu de jalonare ce a utilizat acest instrument – Indicele compozit de reacţie la HIV/SIDA – a indicat că Moldova are cele mai înalte scoruri dintre cele 14 state EAC. Politicile Moldovei sunt deosebit de eficiente în ceea ce ţine de tratament şi programele naţionale şi mai puţin

11

eficiente în sfera prevenţiei.8

F. Consolidarea guvernării şi combaterea corupţiei

23. Calitatea guvernării în Moldova rămâne în continuare o provocare considerabilă pentru creşterea economică şi reducerea sărăciei. Un mediu extern nefavorabil, caracterizat printr-un conflict îngheţat, şocuri externe recurente şi un echilibru geopolitic bivectorial fragil între UE şi Rusia, exacerbează această provocare. Tabloul ce rezultă din activitatea analitică şi diagnostică extensivă, întreprinsă de Bancă şi alţi donatori, relevă obstacole considerabile în guvernare şi perspective limitate pentru soluţii rapide. În continuare sunt descrise principalele aspecte exhaustive legate de guvernare în Moldova; obstacolele specifice sectoriale şi relevanţa acestora pentru dezvoltare sunt abordate pe tot cuprinsul prezentului document SPT. În Anexa 2 este prezentată o analiză detaliată a guvernării şi combaterii corupţiei din Moldova, inclusiv sistemul fiduciar şi cele ale ţării, precum şi strategia de fortificare a guvernării şi combatere a corupţiei (FGCC).

24. Succesul Moldovei în remedierea corupţiei a fost inconstant. Comparată cu un eşantion de ţări din fosta Uniune Sovietică (FUS), Moldova este cotată mai bine sau la acelaşi nivel din punct de vedere al unor indicatori ai performanţei (vezi Anexa 2, Figura 1). Totuşi, Moldova se evidenţiază la capitolul plăţi “neoficiale” în curţile civile, învăţământul public şi sănătatea publică. O treime din populaţie consideră că, pe parcursul aflării la putere a prezentului guvern, corupţia s-a majorat. Acelaşi studiu a constatat că 70% din populaţie consideră corupţia ca fiind un fenomen larg răspândit; 78% au opinat că situaţia cu corupţia în Moldova s-a înrăutăţit recent, iar 64% au afirmat că corupţia era “ceva normal şi inevitabil”. În percepţia cetăţenilor cele mai corupte instituţii sunt poliţia, vama, instituţiile judiciare, instituţiile de persecutare şi ministerele; cel mai puţin corupte sunt Biroul Naţional de Statistică, primăriile, militarii şi consiliile locale.

25. Structura instituţională duce lipsă de un echilibru instituţional suficient. Potrivit constituţiei, Moldova reprezintă o democraţie parlamentară, în care preşedintele este ales de Parlament. Echilibrul instituţional între executiv şi legislativ este subdezvoltat, iar sistemul judiciar rămâne în continuare slab. În linii mai generale, ca şi multe alte foste republici sovietice, Moldova se confruntă cu moştenirea unei birocraţii vaste, care se bucură de puteri discreţionare considerabile. Aceasta sufocă antreprenoriatul şi încetineşte cererea pentru reforme economice, care ar fi rezultat dintr-un sector privat vibrant. Migraţia în masă în afara ţării a tinerilor şi persoanelor cu studii a contribuit şi mai mult la reducerea cererii pentru reforme.

26. Obstacolele în faţa competiţiei împiedică dezvoltarea sectorului privat. Analiza prevederilor de guvernare în anumite sectoare relevă vicii instituţionale şi interese invazive particulare, care distorsionează mediul de luare a deciziilor în aspect de politici şi care împiedică potenţialul de creştere al Moldovei. Calitatea relativ precară a infrastructurii fizice, plata mare de mituire (3,5% din valoarea contractului), procedurile împovărătoare de licenţiere, cerinţele excesiv de exigente de autorizare şi proliferarea plăţilor pentru servicii achitate autorităţilor publice şi organizaţiilor comerciale, toate contribuie la un mediu de 8 Indicele compus de reacţie la HIV/SIDA: Jalonarea performanţei ţărilor din Europa de Est şi Asia Centrală în reacţia lor la HIV/SIDA. Banca Mondială, iunie 2008.

12

afaceri care rămâne printre cele mai provocătoare din regiune. De exemplu, la indicatorul Realizarea afacerilor legate de permisele de construcţie, Moldova se clasează pe poziţia 158 din 176 de economii analizate, iar numărul procedurilor necesare este dublu faţă de media din ţările OCDE.

27. Guvernul a realizat măsuri de modernizare a cadrului de politici în domeniul combaterii corupţiei. De la momentul în care Moldova iniţiase reforma anticorupţie în anul 2000, guvernul a lansat un spectru larg de iniţiative legislative şi reforme instituţionale: legiferarea Planului de acţiune şi a unei noi Legi privind combaterea corupţiei (2004-2005); adoptarea Planului de acţiuni UE-Moldova şi a unui cadru de combatere a corupţiei sincronizat cu Strategia de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei (SCERS); promulgarea Strategiei şi Legii cu privire la combaterea spălării banilor (2007), Legii şi Planului de acţiuni privind combaterea traficului (2007); ratificarea Convenţiei Europene pentru combaterea traficului de fiinţe umane din anul 2008, precum şi adoptarea noii Legi cu privire la pază (2007). De asemenea, Moldova a optat pentru crearea unei agenţii specializate – Centrul pentru combaterea crimelor economice şi corupţiei – care, totuşi, este perceput ca fiind politizat şi axându-se preponderent pe crime şi acte de corupţie minore.

28. Guvernul recunoaşte guvernarea şi combaterea corupţiei ca fiind o provocare considerabilă şi a realizat un progres încurajator în unele domenii. Acesta include modernizarea instituţiilor de guvernare din sectorul public, responsabile pentru finanţele publice, gestiunea macroeconomică, precum şi a instituţiei supreme de audit (Curtea de Conturi), care trebuie să ajute la împiedicarea şi prevenirea oportunităţilor pentru corupţie. Noua lege privind achiziţiile, legiferată în anul 2007, de asemenea se axează pe remanierea unor probleme de corupţie din achiziţiile publice. Mai mult ca atât, a doua etapă a reformei exhaustive a reglementărilor (ghilotina 2) vizează raţionalizarea şi integrarea sistemului, precum şi crearea, printre altele, a unui sistem unic şi transparent de licenţiere.

29. În pofida acestor realizări, rămân în continuare provocări considerabile în guvernare, aşa cum angajamentul guvernului a oscilat. Între anii 2004 şi 2007, eforturile de implementare ale guvernului au încetinit. Acest fapt îşi găseşte reflectarea în deteriorarea clasamentului ţării, potrivit indicelui de corupţie al Transparency International (TI), plasând Moldova pe locul 109 în anul 2008 (o coborâre de pe poziţia 79 din anul 2006). Reforma administrării publice, iniţiată în anul 2006, în mare parte s-a stopat. Strategia Naţională de Dezvoltare (SND) semnalizează reînnoirea angajamentului Guvernului de combatere a corupţiei şi identifică cu exactitate în calitate de priorităţi independenţa judiciară, consolidarea sistemului judiciar, limitarea puterilor extensive ale Procuraturii Generale, precum şi combaterea preventivă a corupţiei.

30. Aspiraţiile Europene ale Moldovei necesită acordarea atenţiei depline aspectelor de guvernare şi dezvoltare instituţională şi un angajament durabil pentru ameliorarea acestora pe termen lung. Strategia FGCC, ce acompaniază acest SPT, la care se face referinţă mai detaliată în Anexa 2, subliniază angajamentul continuu pentru reformele gestiunii finanţelor publice şi ale sectorului public, latura de ofertă a unei guvernări adecvate, dar recunoaşte că progresul s-ar putea să fie în continuare gradual. De aceea, în scopul aprofundării impactului intervenţiilor laturii de ofertă, Strategia FGCC stipulează, de asemenea, un program de activităţi analitice şi de pledoarie în sprijinul

13

cererii pentru guvernare adecvată. Astfel, aceasta continuă analiza principalilor promotori ai economiei politice din Moldova. Aceasta accentuează, în particular, importanţa valorificării remitenţelor în investiţii productive, diminuând exodul de cadre calificate şi ameliorând competitivitatea prin îmbunătăţirea oportunităţilor de dezvoltare a mediului de afaceri rural şi agrar şi prin rolul de răspundere publică, pentru îmbunătăţirea prestării serviciilor publice. De asemenea, Strategia FGCC include intervenţii de fortificare a capacităţii de planificare a sectorului public, planificare a bugetului şi gestiune în bază de performanţă, ca temelie pentru integrarea asistenţei crescânde a donatorilor în buget. Aceasta va fortifica simţul de proprietate asupra procesului al ţării şi calitatea de lider vizavi de agenda de guvernare adecvată şi în cele din urmă va canaliza resursele donatorilor cu o eficacitate de dezvoltare considerabil mai mare.

II. PRIORITĂŢILE ŞI PROVOCĂRILE DE DEZVOLTARE ALE ŢĂRII

31. Pe măsura apropierii Republicii Moldova de statutul unui stat cu venituri medii, ţara are nevoie de o strategie pentru creştere durabilă, recunoscând că este improbabil ca fluxurile de remitenţe, care au impulsionat creşterea economică determinată de consum din ultimii câţiva ani, să continue să crească vertiginos. Deşi migraţiunea şi remitenţele probabil vor rămâne în continuare principalii promotori ai creşterii şi dezvoltării pe perioada SPT şi în viitorul apropiat, Moldova urmează să creeze condiţii pentru utilizarea cât mai eficient posibilă a acestor remitenţe, cum ar fi, de exemplu, prin fortificarea intermedierii financiare şi ameliorarea mediului de afaceri, fapt ce va permite majorarea economiilor şi investiţiilor private. Acest fapt va impune necesitatea abordării a trei provocări corelate: (i) intensificarea competitivităţii economiei pentru susţinerea creşterii economice durabile, (ii) promovarea dezvoltării resurselor umane şi îmbunătăţirea serviciilor publice, şi (iii) consolidarea gestionării sectorului privat pentru o utilizare mai eficientă a resurselor publice.

A. Programul de dezvoltare al ţării

32. Strategia Naţională de Dezvoltare este principalul document de planificare strategică pe termen mediu, ce defineşte obiectivele de dezvoltare şi care va ghida procesul bugetar în perioada anilor 2008-2011. SND, succesorul SCERS, a fost adoptată de către Parlamentul Republicii Moldova în decembrie 2007. Aceasta a fost discutată împreună cu Nota consultativă comună (JSAN – abr. eng.) de către consiliile directoare ale AID şi FMI în martie 2008. În cadrul SND, Guvernul va urmări să-şi prioritizeze politicile şi să-şi stabilească un mecanism clar de finanţare din surse interne şi externe. Ca şi în cazul SCERS, SND a fost elaborată prin consultări generale cu părţile interesate şi societatea civilă şi a beneficiat de un proces participativ organizat sub supravegherea unui Consiliu de Participare compus din reprezentanţii tuturor grupurilor de părţi interesate.

33. SND reflectă obiectivele ţării de reducere a sărăciei dintr-o perspectivă de dezvoltare multilaterală. În conformitate cu SCERS şi Planul de Acţiuni Republica Moldova-UE, SND se axează pe cinci priorităţi inter-sectoriale de termen mediu (stabilitatea macroeconomică şi capacităţile îmbunătăţite în administraţia publică fiind condiţii premergătoare necesare pentru realizarea priorităţilor respective):

14

• Consolidarea democraţiei pe baza principiilor supremaţiei legii şi respectării drepturilor omului. Acest pilon se concentrează asupra sporirii încrederii în instituţiile guvernului responsabile pentru luarea deciziilor. Scopul urmărit este de a perfecţiona procesul participativ în luarea deciziilor, a moderniza şi spori eficienţa ramurii judiciare şi a poliţiei, a desfăşura reforme adiţionale pentru prevenirea şi combaterea corupţiei, şi a îmbunătăţi gestionarea hotarelor ţării.

• Aplanarea conflictului transnistrean şi reintegrarea ţării. Reintegrarea ţării a fost mereu o prioritate înaltă a guvernului. Acest pilon urmăreşte să soluţioneze dimensiunile atât politice cât şi economice ale problemei prin promovarea dezvoltării unor legături de societate civilă mai puternice, demilitarizare şi crearea condiţiilor pentru cooperarea ulterioară dintre cele două maluri ale râului Nistru prin eliminarea barierelor comerciale.

• Ameliorarea competitivităţii economiei naţionale. Abordând o serie de probleme multilaterale, acest pilon se axează pe politicile menite să îmbunătăţească climatul de afaceri întru promovarea unei activităţi investiţionale sporite, inovare tehnologică şi modernizare; promovarea extinderii sectorului IMM; sporirea productivităţii muncii; îmbunătăţirea gestionării activelor statului; promovarea incluziunii în reţelele internaţionale; soluţionarea problemei deteriorării infrastructurii fizice; şi reducerea vulnerabilităţii energetice.

• Dezvoltarea resurselor umane, sporirea angajării în câmpul muncii şi promovarea incluziunii sociale. Politicile acestui pilon au drept scop sporirea calităţii şi accesului la serviciile educaţionale, la fel şi a eficienţei cheltuielilor publice pentru educaţie; sporirea calităţii serviciilor medicale prin optimizarea ulterioară a infrastructurii şi extinderea domeniului de acoperire al asigurărilor medicale; promovarea eficienţei pieţei muncii; înmulţirea oportunităţilor de angajare a tineretului în câmpul muncii; sporirea eficienţei şi a direcţionării asistenţei sociale; şi consolidarea stabilităţii financiare a sistemului de pensii.

• Dezvoltarea regională. În timp ce majoritatea populaţiei sărace din Moldova locuieşte în spaţiul rural, acest pilon al SND îşi propune ca scop promovarea dezvoltării orăşelelor mici drept “poli de creştere”; îmbunătăţirea performanţei în sectorul agricol; sporirea investiţiilor în infrastructura rurală; şi perfecţionarea cadrului de politici în domeniul mediului şi utilizării resurselor naturale.

34. SND se bazează pe cadrul instituţional de monitorizare şi evaluare elaborat în cadrul SCERS. Acesta elaborează un cadru de rezultate cuprinzător prin includerea unui şir de ţinte şi indicatori fundamentali. Mai concret, SND reflectă Obiectivele de dezvoltare ale mileniului specifice ţării, scopurile urmând a fi realizate în cadrul perioadei de implementare a SND. După cum se menţionează în Nota consultativă comună, numărul mare de indicatori prezentaţi în SND vor spori probabil capacitatea guvernului de a colecta şi analiza informaţia şi accentuează necesitatea prioritizării ulterioare a acestor indicatori de monitorizare.

35. Pentru implementarea SND, Guvernul Republicii Moldova va trebui să continue consolidarea capacităţii ministerelor de resort de a elabora şi implementa planuri de acţiuni şi de a le integra în cadrul de cheltuieli pe termen mediu. Nota consultativă comună (JSAN) recomandă dezvoltarea unei capacităţi solide de gestiune în sectorul public; continuarea eforturilor de reducere a barierelor administrative şi de reglementare, odată ce Moldova rămâne în urmă la o serie de indicatori de competitivitate;

15

accelerarea eforturilor de stopare a deteriorării infrastructurii fizice; şi continuarea reformelor educaţionale şi ale sănătăţii, întrucât o forţă de muncă competitivă este absolut necesară pentru dezvoltare şi realizarea ODM.

B Problemele structurale şi sectoriale: progrese şi provocări

Mediul de piaţă competitiv şi creştere economică durabilă

36. Producţia industrială a Moldovei şi exporturile continuă să fie dominate de produse tradiţionale, cu o valoare adăugată mică, iar contul curent este întotdeauna în deficit. În 2007 deficitul contului curent era estimat la 17% din PIB. Intensificarea competitivităţii globale a economiei – abilitatea economiei de a participa la comerţul global şi în reţelele investiţionale – este esenţială pentru realizarea creşterii de lungă durată. Normalizarea relaţiilor comerciale cu Rusia şi introducerea preferinţelor comerciale autonome de către Uniunea Europeană prezintă o oportunitate de a promova o creştere bazată pe exporturi. Aceasta se va realiza prin: (i) sporirea calităţii şi a cantităţii exporturilor Republicii Moldova şi promovarea integrării mai profunde a exportatorilor în lanţurile de distribuţie globale; (ii) atragerea unui număr mai mare de fluxuri de investiţii străine; şi (iii) dezvoltarea conexiunilor dintre companiile locale şi cele străine care deja activează în Moldova.

37. În anii recenţi Moldova, cu ajutorul donatorilor, a urmărit un program de reformă pentru obţinerea creşterii durabile generate de sectorul privat. Eforturile au fost axate în special asupra climatului favorabil pentru afaceri, printre care: (i) revizuirea sistemului de înregistrare a afacerilor, (ii) raţionalizarea regimului de reglementare prin aşa-numita ghilotină pentru legislaţia în vigoare; (iii) introducerea unei Evaluări a impactului de reglementare (EIR) pentru noua legislaţie ce afectează operaţiunile de afaceri; (iv) modernizarea sistemului naţional de metrologie, standardizare, testare şi calitate (MSTC), şi (v) acordarea stimulentelor fiscale pentru sectorul antreprenorial.

38. În pofida progresului realizat în cadrul programului de reformă, poziţia Moldovei în clasamentele Doing Business rămâne la un nivel jos comparativ cu vecinii săi europeni (103 conform raportului din 2008). Cele mai problematice sunt aspectele legate de permisele pentru construcţii, comerţul transfrontalier, achitarea impozitelor, angajarea muncitorilor şi protecţia investitorilor. Sondajele întreprinderilor şi interviurile din studii de caz recente indică faptul că antreprenorii moldoveni sunt preocupaţi în principal de: (i) climatul de reglementare apăsător şi imprevizibil, (ii) accesul insuficient la finanţare pe termen lung, (iii) lipsa de muncă calificată, (iv) accesul insuficient la cunoştinţe, (v) infrastructura MSTC inadecvată, şi (vi) infrastructura slabă de transporturi şi logistică.

39. În timp ce sectorul financiar din Moldova a căpătat rapid profunzime, acesta pare să fie într-o poziţie mai avantajoasă să reziste crizei financiare internaţionale comparativ cu statele omoloage. Sectorul bancar a înregistrat o creştere rapidă a creditelor (52% doar în 2007), schimbări majore în structura de proprietate şi micşorarea marjelor. Participarea străină în sectorul bancar a crescut, un şir de bănci străine stabilindu-se recent în Moldova. Recentul embargo la vinuri şi creşterea preţurilor la gaze au demonstrat că sistemul financiar moldovenesc este capabil să facă faţă şocurilor exogene majore ce afectează sectorul antreprenorial. Mai mult ca atât, actualizarea Programului de

16

evaluare a sectorului financiar (PESF), efectuată în 2007, a produs o opinie pozitivă despre capacitatea de reglementare şi supraveghere a Băncii Naţionale a Moldovei, în baza conformităţii substanţiale cu majoritatea principiilor de bază agreate la Basel.

40. Cu toate acestea, reieşind din recentele turbulenţe financiare globale şi regionale, o oarecare prudenţă în perspectiva de altfel pozitivă a sectorului financiar din Moldova este justificată. Deşi pe termen mic sectorul bancar este relativ stabil graţie condiţiilor existente de prudenţă sporită şi integrarea slabă cu pieţele globale, acesta este destul de vulnerabil pe termen mediu ca rezultat al unei recesiuni severe la principalii parteneri comerciali ai Moldovei şi ar putea afecta negativ fluxul de remitenţe, condiţionând o reducere a bazei de rezerve a băncilor. În acelaşi timp, reducerea cererii pentru exportul moldovenesc şi o slăbire posibilă a monedei naţionale ar putea determina majorarea împrumuturilor bancare neperformante.

41. O provocare majoră pentru autorităţi este sporirea nivelului de intermediere financiară şi, în acelaşi timp, ţinerea sub control a potenţialelor riscuri sistemice. Sistemul financiar din Moldova este mic comparativ cu cele din majoritatea altor economii în tranziţie. Totalul activelor sectorului bancar însuma 60% din PIB la finele anului 2007, în timp ce creditarea reprezenta doar 39% (în 2004 aceste cifre se ridicau până la 42% şi respectiv 23%). Costul creditelor este relativ înalt, iar accesul la creditarea pe termen lung a sectorului corporativ este foarte limitat. Dezvoltarea sectorului financiar non-bancar ar putea ridica nivelul relativ scăzut de economii şi ar putea alimenta creşterea pieţei de capital intern. Pentru a reduce riscurile, Moldova trebuie să finalizeze cadrul legislativ şi reglementator pentru instituţiile financiare nebancare, supravegheate de recent înfiinţata Comisie Naţională a Pieţei Financiare (CNPF), să consolideze capacitatea CNPF de a licenţia şi supraveghea, şi să îmbunătăţească protecţia consumatorului şi cunoştinţele (alfabetizarea) financiare.

42. Raportarea financiară corporativă efectuată la timp, transparent şi sigur este un factor esenţial pentru consolidarea încrederii în sectorul bancar, sporirea accesului la creditare şi canalizarea favorabilă a remitenţelor. Banca a efectuat o evaluare în cadrul Raportului privind respectarea standardelor şi codurilor (RRSC) în Moldova în 2004. De atunci, ţara a întreprins paşi substanţiali prin adoptarea în 2007 a legii contabilităţii şi a legii auditului în baza prevederilor Directivelor şi Regulamentelor UE relevante şi a celor mai bune practici internaţionale. În prezent, Ministerul Finanţelor, cu susţinerea Băncii şi a Centrului pentru Raportare Financiară Corporativă de la Vena, este în proces de implementare a Strategiei ţării şi a Planului de Acţiuni pentru intensificarea raportării financiare şi auditului în Republica Moldova.

43. Economia ţării este dependentă de transportul rutier şi dezvoltarea acestei infrastructuri fizice este un factor esenţial pentru ameliorarea competitivităţii. Reţeaua de drumuri din Moldova, cu un total de circa 16.800 km, a fost grav neglijată în ultimii 15 ani, foarte puţine resurse fiind investite în întreţinere şi reabilitare. Spre exemplu, în 2006, pentru întreţinerea şi reabilitarea drumurilor a fost cheltuită de facto o sumă egală cu 0,6% din PIB, pe când erau necesare circa 3,6%. O dinamică similară există şi în cadrul companiei feroviare din Moldova (CFM – Calea Ferată din Moldova). Veniturile de la traficul de marfă au fost utilizate pentru finanţarea operării şi întreţinerii întregii reţele de căi ferate şi pentru subvenţionarea operaţiunilor de transport al pasagerilor. Sunt necesare

17

eforturi continue pentru restructurarea CFM, dar lipsa finanţării constituie un obstacol, ţinând cont de faptul că separarea gestiunii infrastructurii şi a serviciilor de transport va necesita din start investiţii în înfiinţarea unor companii separate si autonome.

44. Economia Moldovei rămâne vulnerabilă faţă de şocurile preţurilor la resursele energetice din exterior. Acest fapt se datorează dependenţei ţării de importul de gaze naturale, care acoperă circa două treimi din necesităţile energetice ale ţării. În pofida unui nivel de consum al energiei pe cap de locuitor relativ scăzut, Moldova are o intensitate energetică înaltă, folosind de două ori mai multă energie la unitate de PIB (la rata PPC) decât România şi de trei ori mai multă decât media pe UE. În timp ce reformele instituţionale importante de la sfârşitul anilor ’90 au ajutat la restructurarea sectorului, ameliorarea climatului de reglementare şi atragerea investitorilor privaţi (trei din cinci companii de distribuţie a energiei au fost privatizate în 2000), reformele în sector sunt departe de a fi consolidate. Creşterea recentă a preţurilor la energie a contribuit la acumularea de noi datorii, în mare parte pentru încălzirea municipală în Chişinău, unde tarifele actuale pentru agentul termic acoperă circa 70% din costuri. Preţul gazului natural importat continuă să crească şi se preconizează să atingă nivelul de paritate european până în 2011.9 În pofida acestei majorări a preţurilor, gazele naturale vor rămâne în continuare cel mai competitiv carburant pentru termificare şi generarea electricităţii, reieşind din infrastructura energetică existentă.

45. Sarcina de a reduce vulnerabilitatea energetică trebuie să includă ameliorarea eficienţei, reducerea pierderilor energetice şi dezvoltarea surselor de energie alternative. Guvernul trebuie să răspundă cu o politică care să se axeze pe: (i) consolidarea reformei sectorului energetic, inclusiv prin adoptarea unei noi legi a energiei şi prin armonizarea suplimentară a cadrului legislativ şi reglementator cu directivele şi cele mai bune practici europene; (ii) menţinerea disciplinei financiare pe durata ajustării tarifelor la energie la nivelul recuperării depline a costurilor; (iii) aprobarea şi asigurarea implementării adecvate a planului de acţiuni pentru eficienţă energetică, inclusiv a măsurilor de facilitare a investiţiilor în eficienţă energetică şi surse de energie alternative (renovabile); şi (iv) consolidarea capacităţii instituţionale a guvernului pentru elaborarea politicilor şi planificarea de contingenţă în sectorul energetic, în special din punct de vedere al protejării celor mai vulnerabile grupuri sociale.

46. O abordare strategică şi integrată a sectorului telecomunicaţiilor ar putea promova reducerea costului serviciilor, spori competitivitatea internaţională a Moldovei şi îmbunătăţi guvernarea. Deşi sectorul telecomunicaţiilor se dezvoltă rapid, Moldova o duce mult mai rău decât majoritatea statelor vecine la capitolul preţuri şi disponibilitatea serviciilor. Pentru remedierea acestei situaţii sunt necesare un cadru de reglementare mai adecvat şi creşterea competiţiei, implicând cooperarea dintre Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei (ANRCETI) şi Agenţia Naţională pentru Protecţia Competiţiei. Schimbările din cadrul reglementator includ o nouă lege cu privire la comunicaţiile electronice în 2008 şi aprobarea introducerii telefoniei mobile de generaţia a treia. Recent a fost numit un nou

9 Preţul actual al gazului importat (253 dolari SUA pentru o mie de metri cubi) constituie circa două treimi din nivelul de paritate european.

18

director al ANRCETI, iar guvernul decide când şi dacă să privatizeze Moldtelecom. Aceasta necesită o abordare prudentă în cadrul strategiei de dezvoltare TIC pentru maximizarea efectelor dezvoltării asupra industriei şi economiei şi pentru a evita crearea unui monopol privat. Guvernul elaborează strategia sa naţională TIC, care urmează a fi ancorată în jurul a trei piloni: (i) promovarea competiţiei şi consolidarea mediului de reglementare din sectorul telecomunicaţiilor; (ii) dezvoltarea industriei locale de tehnologii de informare (TI) drept catalizator al inovaţiilor, antreprenoriatului, angajării tinerilor în câmpul muncii şi diversificarea economică; precum şi (iii) aplicarea pe larg a aplicaţiilor TI în cadrul Guvernului în scopul îmbunătăţirii guvernării în sectorul public, receptivităţii clientelei şi eficienţei.

47. Strategia care va creşte competitivitatea Moldovei trebuie să acorde atenţie competitivităţii sectorului agrar şi a sectorului de prelucrare aferent. Sectorul este caracterizat de subdezvoltare, pieţi imperfecte şi incertitudini politice, ceea ce înseamnă că agricultura a continuat să înregistreze sub-performanţă faţă de sectorul industrial şi cel al serviciilor, atât în termeni absoluţi cât şi în termeni relativi. Mai mult ca atât, supra-angajarea din sector duce la o productivitate a muncii scăzută şi venituri corespunzător de mici. În acest context, nivelurile înalte de sărăcie şi oportunităţile limitate pentru afacerile non-agricole alimentează migraţia – exodul continuu de resurse umane preţioase din Moldova. Deşi producţia agricolă tinde să scadă ca cotă din PIB pe măsură ce economiile cresc, sectorul ar trebui să continue să crească în termeni absoluţi.

48. Intervenţiile guvernului pentru protecţia consumatorilor urbani creează probleme prin reducerea profitului şi necesitatea subvenţiilor. Reforma teritorială începută la mijlocul anilor 1990 rămâne incompletă, gospodăriile agricole corporative masive ocupând încă aproximativ 60% din terenurile arabile. Subvenţiile nu doar susţin gospodăriile agricole corporative în mod disproporţional, dar şi sunt direcţionate mai mult spre resurse sau producţie decât spre servicii de sporire a creşterii. Mai mult ca atât, un mediu extrem de reglementat şi nivelul mic de investiţii publice în cercetările şi formarea agricolă au contribuit la un număr mic de investiţii private în sector. Presiunea artificială creată de aceste intervenţii împiedică investiţiile în produsele agricole mai valoroase (cum ar fi horticultura cu o perioadă de gestaţie de mai mulţi ani), ceea ce ar contribui la creşterea veniturilor şi la dezvoltarea unei economii agricole competitive. În plus, sistemul generează un risc considerabil de pierderi şi corupţie.

49. Activităţile de reformă curente, cum ar fi armonizarea programului de securitate alimentară al Republici Moldova cu cele ale Uniunii Europene, dezvoltarea sistemului informaţional de piaţă şi întreprinderea măsurilor de a reforma sistemul de subvenţii agricole avansează într-un ritm lent. Inflaţia globală a preţurilor la produse alimentare, creşterea valorii pământului şi sporirea stimulentelor pentru consolidarea micilor gospodării şi utilizarea mai eficientă a pământului de către gospodăriile corporative mari, toate promovează mai multă înţelegere şi dorinţă de a investi în cunoştinţe şi în tehnologii îmbunătăţite.

Dezvoltarea resurselor umane şi servicii publice îmbunătăţite

50. Provocarea imediată în sectorul asistenţei sociale este de a finaliza cu succes programul de reformă în curs de desfăşurare – ameliorând direcţionarea şi accesul la

19

serviciile sociale şi sporind impactul general asupra sărăciei. Programul de beneficii sociale în Moldova este regresiv, dar situaţia se ameliorează. În 2001 chintila inferioară a primit doar 5,7% din suma beneficiilor, a doua chintilă a primit doar 7,8% din beneficii, iar a treia şi a patra chintile au beneficiat de 44,6% şi respectiv 28,8%. În 2004 prima şi a doua chintile primeau 8,1% şi 15,1%10. În iunie 2008 Parlamentul a aprobat o lege a asistenţei sociale pentru a promova o schemă de asistenţă îmbunătăţită şi mai bine direcţionată, stipulând asigurarea unui venit lunar garantat minim familiilor vulnerabile. În octombrie 2008 legea a intrat în vigoare pentru familiile cu cel puţin un membru cu dizabilităţi. Noul sistem, programat să devină funcţional în întregime în luna iulie 2009, va viza cele mai sărace 10 procente din moldoveni. O bază de date a beneficiarilor de asistenţă socială consolidată este în faza de design şi ar trebui să sporească capacitatea guvernului de a evalua impactul şi efectivitatea asistenţei sociale în timp.

51. Beneficiile de pensii în Moldova încă nu sunt bazate viabil pe contribuţiile plătite de facto. Legea generală cu privire la pensii (1999) pentru sistemul de pensii solidar a realizat obiectivele pe termen scurt de a plăti pensiile la timp, în numerar (şi nu în natură) şi fără necesitatea de transferuri bugetare. Totuşi, guvernul încă nu a eliminat cu succes privilegiile la pensii. Prin urmare, este necesară rezolvarea mai multor probleme de bază, cum ar fi conexiunile slabe dintre contribuţiile efectuate şi pensii, numărul redus de contribuabili ce susţin un număr crescând de pensionari, în timp ce populaţia continuă să îmbătrânească, precum şi capacitatea administrativă redusă a programului. Tendinţele recente în raport cu migraţia accentuează provocările respective.

52. Se desfăşoară reforme şi în sectorul educaţional, dar sunt necesare îmbunătăţiri ulterioare şi mai semnificative în eficientizarea cheltuielilor. Cheltuielile publice pentru învăţământ alcătuiau 6,0% din PIB în 2001 şi au crescut până la 8,2% în 2006, constituind cel mai mare set de cheltuieli în bugetul public naţional (20% în 2006). Cheltuielile sporite au generat măsuri pozitive pentru sporirea calităţii şi accesului, în special aprovizionarea cu manuale şi produse alimentare a copiilor din familiile sărace, la fel şi elaborarea noilor curricula. Totuşi, în pofida creşterii resurselor atât în termeni absoluţi, cât şi în termeni pe cap de locuitor (populaţia copiilor de vârstă şcolară micşorându-se), reforme fundamentale rămân a fi realizate. Un domeniu al reformei, promiţător pentru viitorul Moldovei, în contextul unei economii tot mai globale bazate pe cunoştinţe, este integrarea TIC în învăţământ, atât sub formă de obiect de studiu, cât şi ca instrument pentru prestarea educaţiei în toate domeniile şi la toate nivelurile. Acest fapt are o relevanţă deosebită în învăţământul superior, unde legătura robustă cu sectorul privat, în speţă industria TI, va genera oportunităţi mai bune de angajare în câmpul muncii pentru tinerele talente, cu potenţial de redresare a efluxului de cadre calificate.

53. Sectorul educaţional continuă să sufere de pe urma persistenţei problemelor legate de calitatea serviciilor, accesul universal şi reglementări instituţionale ce nu facilitează cea mai eficientă utilizare a resurselor publice. Datele CBGC din 2006 denotă că cheltuielile unei gospodării casnice pentru învăţământ variază considerabil în funcţie de zona de reşedinţă şi nivelul bunăstării: în medie, familiile urbane cheltuiesc de 10 Republica Moldova: Îmbunătăţirea eficienţei cheltuielilor publice pentru creştere economică şi reducerea sărăciei. O analiză a cheltuielilor publice pentru Republica Moldova. Raport al Băncii Mondiale nr. 37933-MD.

20

2,7 ori mai mult decât cele sărace sau de 30 de ori mai mult decât familiile extrem de sărace.11 Datele CBGC indică de asemenea că, o gospodărie condusă de o persoană cu studii universitare, se confruntă cu riscul sărăciei de 5 ori mai puţin decât una condusă de o persoană cu studii primare sau secundare incomplete – fapt ce semnalează importanţa scăderii ratei de abandon şi a eliminării barierelor la serviciile educaţionale de calitate. Ministerul Educaţiei şi Tineretului, cu susţinerea Băncii Mondiale, a finalizat o Strategie de optimizare a reţelei de şcoli şi a expus opţiuni pentru formula de finanţare, ambele urmând a fi implementate în regim pilot după alegeri, în cadrul eforturilor continue de sporire a calităţii, accesului şi eficienţei.

54. Indicatorii de sănătate s-au îmbunătăţit, dar rămân sub nivelul mediilor UE. Durata medie de speranţă a vieţii la naştere în Moldova a fost de 68,8 ani în anul 2007, cu 12 ani mai mică decât media ţărilor europene şi cu 6 ani mai mică decât cea a noilor membri UE-10. Speranţa de viaţă la naştere a femeilor din Moldova este cea mai mică din întreaga regiune europeană, constituind 72,6 ani în anul 2007. A fost înfăptuit un progres remarcabil: de exemplu, mortalitatea copiilor şi cea maternă a scăzut (vezi Progresele obţinute în realizarea Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului). Cu toate acestea, bolile cornice precum cele cardiovasculare generează o cotă de două ori mai mare a mortalităţii evitabile în populaţia cu vârstă aptă de muncă faţă de UE-10. Reapariţia tuberculozei şi apariţia HIV/SIDA în anii 1990 expune populaţia unor riscuri serioase. Însă, exerciţiul recent de jalonare al EAC cu scopul clasificării performanţei ţărilor în combaterea HIV arată că Moldova conduce regiunea în mai multe domenii.

55. Reformele sectorului sănătăţii în Moldova, deşi substanţiale, încă nu sunt complete. Acestea includ introducerea asigurărilor medicale obligatorii (care acoperă actualmente 76% din populaţie) pentru a rezolva problema cheltuielilor directe din fonduri proprii, dar baza contribuabililor rămâne a fi redusă la lucrătorii din sectorul public. Aproape jumătate din populaţia cu vârsta cuprinsă între 25 şi 44 ani nu are asigurare medicală. Cheltuielile sectorului public pentru asistenţa medicală au crescut de la 4,2% din PIB în 2004 până la 4,8% în 2006, ceea ce este mult faţă de alte ţări cu un nivel de dezvoltare similar. Suplimentar, resursele alocate din buget şi contractele fondurilor de asigurări medicale cu instituţiile medicale sunt legate de resurse şi nu de performanţă. Ca rezultat, numărul stimulentelor pentru îmbunătăţirea eficienţei este redus. Co-plăţile oficiale pentru serviciile medicale au scăzut ca parte a cheltuielilor private, însă co-plăţile neoficiale rămân a fi substanţiale.

56. Serviciile de aprovizionare cu apă şi canalizare în Moldova sunt în mare parte deficiente. Doar puţin mai mult de jumătate din comunităţile rurale beneficiază de sisteme centralizate de aprovizionare cu apă şi doar aproximativ 40% din comunităţile rurale dispun de o infrastructură de canalizare care, în multe cazuri, a încetat să funcţioneze. Circa 80% din locuitorii urbani sunt conectaţi la reţele de alimentare cu apă şi 63% la canalizare. Puţine dintre staţiile de epurare a apelor reziduale corespund standardelor, iar multe sunt abandonate din cauza costurilor operaţionale şi lipsei întreţinerii. Circa 10% din probele apei aprovizionate în urban şi 16% din cea aprovizionată în rural sunt contaminate cu E. 11 Raport cu privire la sărăcie şi impactul politicilor 2006. Republica Moldova, Ministerul Economiei şi Comerţului. Noiembrie 2007. Moldova: Actualizare asupra sărăciei. Raport al Băncii Mondiale nr. 35618, iunie 2006.

21

coli. Calitatea bacteriologică a apei în comunităţile rurale este probabil şi mai joasă. Deoarece Moldova este în continuare o ţară predominant rurală, este imperativă pregătirea şi implementarea unui proiect de aprovizionare cu apă şi canalizare de proporţii largi în spaţiul rural, în care să se accentueze replicabilitatea şi durabilitatea.

57. Degradarea mediului înconjurător şi schimbările climatice prezintă provocări importante pentru viitor. În ultimele două decenii, Moldova a fost afectată de un număr mai mare de secete, cea mai gravă fiind în 2007. Impactul inundaţiilor extreme recente (iulie 2008) asupra producţiei agricole şi a bunăstării sociale încă nu este determinat. Alte preocupări de mediu includ degradarea solurilor, poluarea apelor de suprafaţă de pe urma scurgerilor şi chimicalelor agricole, lipsa gestiunii durabile a deşeurilor (atât solide cât şi lichide) şi creşterea poluării apelor teritoriale de pe urma gestiunii ineficiente a gunoiului de grajd în comunităţile rurale. În baza predicţiilor ce ţin de schimbările climatice pentru Europa de Sud-est, Moldova s-ar putea confrunta cu probleme acute în disponibilitatea resurselor acvatice, în special pentru irigaţie. Este importantă concentrarea continuă a Moldovei şi a partenerilor de dezvoltare asupra reducerii emisiilor şi sechestrării carbonului prin susţinerea proiectelor cu finanţare carbon şi a investiţiilor bio-carbon – în special pentru a putea beneficia de pe urma pieţei globale de carbon şi pentru a conserva solurile şi a extinde zonele împădurite ale ţării.

58. Moldova este stat cosemnatar la Declaraţia de la St. Petersburg privind aplicarea în practică a şi guvernarea în legea forestieră (AGLF) şi şi-a asumat angajamentul să combată defrişarea ilicită şi corupţia, precum şi ameliorarea guvernării, în sectorul forestier. Totuşi, un studiu elaborat în anul 2005 asupra guvernării şi defrişării ilicite în sectorul forestier, a identificat sectorul forestier drept unul din sectoarele, în care corupţia este ceva obişnuit în Moldova şi s-a conchis că până la 42 la sută din pădurea extrasă s-ar putea să provină din surse ilicite / nedeclarate / incerte. Drept urmare a declaraţiei de la St. Petersburg, în prezent Banca oferă asistenţă Moldovei în îmbunătăţirea AGLF sale prin intermediul elaborării şi implementării unui Plan naţional de acţiuni. Un program de asistenţă, preconizat pentru trei ani, este în proces de implementare în parteneriat cu Fondul Mondial pentru Natură (FMN) şi UICN, finanţat de un grant din partea CE.

59. Migraţia şi remitenţele au avut o contribuţie considerabilă la reducerea sărăciei, dar cauzează provocări sociale în familiile rurale şi în rândul tinerilor12. Biroul Naţional de Statistică (BNS) estimează că peste 300.000 de moldoveni, sau 21% din forţa de muncă, erau peste hotare în a doilea sfert al anului 2006. Vârsta medie a migranţilor este de 35 ani. Majoritatea sunt bărbaţi din comunităţi rurale, unde există puţine oportunităţi de muncă; însă, tendinţele se schimbă spre o migraţie bazată pe oportunităţi, ce atrage femei şi bărbaţi cu calificări şi studii superioare din regiunile rurale. O tendinţă recentă importantă este creşterea numărului migranţilor ce obţin reşedinţă permanentă în ţările de destinaţie. În consecinţă, migraţia permanentă a familiilor a sporit, ca şi riscul exodului de intelect.

60. Tineretul din Moldova pleacă în volume masive din cauza lipsei locurilor de

12 Recesiunea, redresarea şi sărăcia în Moldova, Raport nr. 28024-MD, noiembrie 2004

22

muncă adecvate şi a oportunităţilor de dezvoltare, în particular în zonele rurale. Tinerii cu vârsta cuprinsă între 15 şi 34 ani reprezintă circa o treime din populaţia Moldovei, dar aceştia se confruntă cu obstacole majore în găsirea locurilor de muncă. Conform Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, tineretul este de 3,5 ori mai predispus şomajului decât adulţii. În mod similar, rata de şomaj a tineretului (numărul de oameni fără serviciu, înafara căutării unui serviciu şi înafara unei instituţii de învăţământ) este una din cele mai înalte din EAC, constituind 30%. În timp ce Moldova abordează problemele tineretului într-o manieră exhaustivă şi inter-sectorială, există un şir de constrângeri importante pentru realizarea programelor de tineret în ţară, inclusiv şi capacitatea instituţională slabă la nivel naţional şi local, resurse financiare limitate, lipsa echipamentului, direcţionarea limitată spre tineretul cel mai vulnerabil, programe slabe de monitorizare şi evaluare şi lipsa de resurse umane, îndeosebi de specialişti. Lansarea Anului Tineretului în Moldova în 2008 şi SND oferă oportunităţi substanţiale de facilitare a antrenării şi a angajării tineretului în ţară şi de motivare a tinerilor migranţi să rămână în ţară şi să contribuie la o creştere bazată pe sectorul privat, în combinare cu o abordare axată pentru tinerii cei mai dezavantajaţi, în particular în zonele rurale. Moldova ar putea genera noi locuri de muncă pentru mii de tineri absolvenţi, care activează în economia tenebră în calitate de programatori, prin promovarea dezvoltării industriei TI locale, încurajarea creării incubatoarelor şi tehno-parcurilor TI, facilitării creării afacerilor în acest domeniul şi prin promovarea accesului la credit, inclusiv capital pentru afaceri cu risc sporit şi produse de împrumut concepute pentru firmele TI orientate pe export.

61. În medie, femeile sunt remunerate mai puţin decât bărbaţii, ceea ce se datorează parţial segregării ocupaţionale. Deşi indicatorii educaţionali sunt mai înalţi la fete decât la băieţi, atât la nivel de învăţământ secundar cât şi terţiar, achiziţia capitalului uman nu se transpune întotdeauna în rezultate mai bune pe pieţele de muncă. Femeile din Moldova constituie 47% din forţa de muncă, dar estimările Organizaţiei Internaţionale a Muncii arată că salariile femeilor constituie doar 60% din salariile bărbaţilor. Rata ocupării forţei de muncă de asemenea este mai mică pentru femei (43% faţă de 53% la bărbaţi în 2006). Pe lângă aceasta, femeile sunt mai predispuse expunerii la traficul cu fiinţe umane şi exploatare peste hotare. Totuşi, această dinamică se redresează, iar Raportul Decalajului Gender Global pentru anul 2008 al Forului Economic Mondial poziţionează Moldova în primele 20 de state. Raportul indică faptul că participarea femeilor în forţa de muncă este la capacitate de aproximativ 85 la sută din cea a bărbaţilor, egalitatea percepută a salariilor pentru activităţi similare este printre cele mai înalt cotate din lume, iar femeile deţin aproape dublu numărul de posturi profesionale şi tehnice decât bărbaţii.

Managementul şi guvernarea în sectorul public

62. Agenda de guvernare a Moldovei în curs de derulare necesită un nou impuls. Elementele critice ale acestei agende includ: reforma programelor de administraţie publică cu scopul de îmbunătăţire a capacităţii guvernului de a elabora şi implementa noi politici, consolidarea profesionalismului în serviciul public, îmbunătăţirea stimulentelor în serviciul public pentru atragerea şi reţinerea personalului calificat, eliminarea straturilor şi structurilor de guvernare excesive, promovarea răspândirii aplicaţiilor de guvernare electronică pentru o prestare mai adecvată de servicii şi sporirea eficienţei guvernării.

63. Statul de salarii ca procent din cheltuielile totale ale guvernul în sectorul

23

public din Moldova se situează printre cele mai înalte din regiune, inclusiv în câteva economii avansate OCDE. Totuşi, salariile din sectorul public sunt mici în comparaţie cu cele din sectorul privat, iar programul de compensaţie este complex şi lipsit de transparenţă. Guvernul a propus o agendă de reformă ambiţioasă, menită să modernizeze serviciul public până la nivel european. În timp ce doar 30% din noii funcţionari publici au fost numiţi în funcţii în urma unei selecţii competitive pe bază de merite, adoptarea recentă a legii serviciului public ar trebui să accelereze această tendinţă. Elaborarea unui sistem echitabil de salarizare în serviciul public, deşi întârziat, este totuşi în desfăşurare. Suplimentar, crearea unităţilor de analiză şi coordonare a politicilor a contribuit la consolidarea legăturilor dintre priorităţile politicilor guvernamentale şi procesul bugetar. Continuarea acestui program de reforme este vitală pentru Republica Moldova, dat fiind că salariile din sectorul public sunt pronosticate să crească şi să întreacă creşterea economică într-un termen scurt, creând astfel presiuni fiscale şi macroeconomice substanţiale şi limitând spaţiul pentru cheltuielile publice esenţiale.

64. Moldova şi-a consolidat procesele de alocare a resurselor prin extinderea anvergurii sectoarelor incluse în Cadrul de cheltuieli pe termen mediu (CCTM). În timp ce gestiunea resurselor publice s-a îmbunătăţit, necesitatea integrării mai bune a proiectelor cu finanţare externă, investiţiilor centralizate şi a altor surse de investiţii publice într-un program de investiţii publice comun persistă. Eforturile de dezvoltare a unei proceduri comune pentru identificare, prioritizare, pregătire şi evaluare a proiectelor de investiţii publice sunt în demarare, în regim pilot. Aceste eforturi vor contribui la o planificare mai bună a investiţiilor publice, astfel facilitând alocarea mai eficientă a resurselor în vederea realizării obiectivelor stabilite în materie de politici.

65. Republica Moldova a dat dovadă de progrese solide şi în îmbunătăţirea altor elemente ce ţin de programele şi procesele gestiunii financiare publice (GFP) la nivel naţional. Actualizarea Evaluării cheltuielilor publice şi a responsabilităţii financiare din 2008 confirmă progresul solid în domeniul calităţii proceselor şi sistemelor GFP în perioada anilor 2006-2008. Cea mai importantă îmbunătăţire ce influenţează scorurile este crearea contului trezorerial unic care a ameliorat scorurile generale în gestionarea numerarului, înregistrarea şi raportarea contabilităţii. Alte domenii în care scorurile s-au îmbunătăţit includ statul de salarizare, achiziţiile şi controalele interne. Lucrări substanţiale au fost efectuate în domeniul revizuirii clasificării bugetare pentru sectorul public şi pregătirii pentru implementarea sistemului integrat informaţional de gestiune financiară (care urmează să fie operaţional în 2011). Un program solid de reformă se desfăşoară şi pentru îmbunătăţirea controlului intern şi dezvoltarea unui sistem de audit intern, la fel şi pentru fortificarea responsabilităţii financiare prin transformarea Curţii de Conturi într-o instituţie modernă de audit suprem.

III. STRATEGIA DE ASISTENŢĂ A GRUPULUI BĂNCII

A. Implementarea precedentei SAT

66. Contextul ţării şi sistemul de alocare al AID au suferit modificări de la

24

momentul elaborării Strategiei precedente de asistenţă pentru Moldova (2005-2008).13 Această strategie a fost prezentată Consiliului Director în condiţiile unui mediu de politici dificil, programele PRGF al FMI şi SAC III al Băncii Mondiale fiind recent suspendate şi mai puţin de o treime din mijloacele angajate fiind disbursate. Luând în consideraţie îngrijorările privind angajamentul Moldovei faţă de reformele economice, SAT a direcţionat sprijinul AID preponderent spre intervenţii locale în domeniile cu cea mai mare concentraţie a sărăciei. Portofoliul AID pentru ţară a urmat un scenariu de bază, incluzând doar operaţiuni investiţionale, şi specifica o serie de jaloane pentru reforme, care ar declanşa un scenariu optimist de creditare bazată pe politici.

67. La momentul elaborării Raportului de progres SAT (2006), Moldova realizase pe deplin sau în mare parte majoritatea jaloanelor de reforme stabilite ca declanşatori pentru scenariul optimist. Totuşi, SAT pentru Moldova a fost una dintre ultimele care au inclus scenarii de creditare explicite şi acest proces a fost înlocuit de alocarea resurselor AID14 – specificând că alocările pentru ţară sunt determinate anual prin sistemul AID de alocare bazată pe performanţă (ABP). Acest nou sistem a acordat finanţare în baza categoriei de performanţă a ţării, determinată prin Evaluarea politicilor şi instituţiilor ţării (EPIT), clasificării performanţei portofoliului şi a factorului de guvernare. Moldova a beneficiat de sprijin financiar sporit în baza formulei ABP, însă acesta era sub nivelul asistenţei preconizate în scenariul optimist de creditare.

68. În pofida schimbărilor menţionate, SAT precedentă a fost implementată relativ uniform şi fără modificări majore ale obiectivelor iniţiale. SAT s-a axat pe trei piloni: (i) promovarea unui mediu de piaţă competitiv, a stabilităţii şi creşterii economice orientate spre cei săraci; (ii) minimizarea riscurilor sociale şi de mediu, crearea capitalului uman şi promovarea incluziunii sociale; şi (iii) combaterea corupţiei şi ameliorarea guvernării în sectorul public. Raportul de progres SAT a menţionat necesitatea realinierii întregului program pentru a confirma că creditarea investiţională suplineşte noul program de credite pentru susţinerea reducerii sărăciei (CSRS), că finanţarea atât de necesară este oferită pentru infrastructură (drumuri) şi că operaţiunile planificate se încadrează în alocaţiile AID determinate de ABP.

Gestiunea şi performanţa portofoliului

69. Întregul portofoliu, inclusiv fondurile fiduciare, a fost dominat de proiecte în sectoarele infrastructurii, agriculturii şi mediului, precum şi în domeniul reformei administraţiei publice. În decembrie 2008 operaţiunile creditare includeau un program CSRS şi 10 operaţiuni investiţionale (plus 3 proiecte FGM), totalul angajamentelor constituind 159,3 milioane dolari SUA, din care 100,4 milioane dolari SUA (63%) rămân a fi disbursate. Portofoliul AID în curs de desfăşurare este unul amplu, acoperind practic fiecare sector, însă cu o concentraţie mai mare a operaţiunilor în infrastructură şi în dezvoltarea resurselor umane şi cea rurală. Banca Mondială administrează de asemenea un portofoliu substanţial de fonduri fiduciare în sumă de 76,5 milioane dolari SUA, compus din 23 activităţi – cel mai mare din regiunea EAC – care oferă cofinanţare pentru 6 operaţiuni AID (39%), finanţare pentru 6 operaţiuni individuale GEF/carbon (33%) şi oferă

13 Strategia de asistenţă pentru Republica Moldova, raport nr. 28556-MD, 12 noiembrie 2004.

25

alte forme de sprijin direct (28%), precum grantul EPT-IAR de 8,8 milioane dolari SUA pentru învăţământul primar şi fondul fiduciar multi-donator de 6,15 milioane dolari SUA pentru reforma administraţiei publice. Resursele din fondurile fiduciare susţin dezvoltarea durabilă (46%), dezvoltarea resurselor umane (26%), reforma sectorului public (22%) şi competitivitatea (6%).

70. Activităţile analitice şi consultative au complementat operaţiunile creditare. Activităţile necreditare au inclus actualizarea Evaluării sectorului financiar realizată împreună cu FMI, Memorandumul economic pe ţară în curs de desfăşurare, Analiza cheltuielilor publice, actualizarea Evaluării cheltuielilor publice şi a responsabilităţii financiare, Nota privind dezvoltarea sectorului privat, asistenţă tehnică pentru reforma sistemului de pensii, lucru analitic în sectorul telecomunicaţiilor, Evaluarea gestiunii datoriilor şi Evaluarea guvernării în ţară.

71. Toate operaţiunile AID şi GEF în curs de implementare se desfăşoară în mod satisfăcător, la fel şi fondurile fiduciare. Performanţa proiectelor este satisfăcătoare în ceea ce priveşte progresul implementării, proporţia disbursărilor atât pentru portofoliul AID, cât şi pentru cel al fondurilor fiduciare, depăşind constant 20% anual, fiind complementată de noii parametri de finanţare a ţării aprobaţi la 1 februarie 2005. Reieşind din semnificaţia pentru programul general, în septembrie 2008 a fost efectuată o analiză specială a portofoliului fondului fiduciar, oferind următoarea perspicacitate asupra factorilor favorabili unei implementări adecvate şi, astfel, pentru creşterea probabilităţii realizării rezultatelor: (i) apartenenţă şi guvernare robuste, de asemenea în linii generale corelate cu capacitatea adecvată de gestionare, sunt cruciale pentru o implementare continuă; (ii) capacitatea de adaptare la provocări şi ajustarea planului de proiect pe parcursul implementării reduc considerabil riscul eşecului; (iii) sprijin proactiv oferit de Bancă, în speţă de colaboratorii locali din teren, fapt ce se reflectă într-o implementare mai efectivă; (iv) combinarea resurselor bugetului administrativ al Băncii cu resursele fondului fiduciar ar putea permite un sprijin mai frecvent şi, ca atare, mai detaliat, implementării din partea Băncii atunci, când o activitate este ancorată unui “program” mai vast; (v) angajamentul incert din partea Băncii sau a clientului poate fi extrem de prejudicios; dar (vi) beneficiile clare pentru beneficiari, în combinaţie cu o capacitate robustă de implementare, ar putea compensa simţul precar de proprietate asupra procesului al Guvernului.

72. Pe parcursul perioadei SAT precedente, CFI a continuat să dezvolte întreprinderile private şi să ofere asistenţă în atragerea investitorilor străini strategici. CFI a fost selectivă în investiţiile sale din Moldova, în special în sectorul bancar, unde transparenţa şi guvernarea corporativă continuă să prezinte dificultăţi. CFI a oferit peste 15 milioane dolari SUA din propriile mijloace pentru trei proiecte în perioada anilor 2005-2008. Aceasta a inclus sprijin pentru sectorul bancar sub formă de finanţare pe termen lung şi linii de creditare pentru finanţarea comerţului băncii locale MobiasBanca, căreia CFI i-a oferit finanţarea atât de necesară pe termen lung, care nu ar fi fost disponibilă în caz contrar din sursele pieţei. Aceasta a ajutat banca să extindă creditarea oferită întreprinderilor mici şi mijlocii şi să stimuleze de asemenea importurile şi exporturile prin sporirea accesului la finanţarea comerţului pentru antreprenori.

73. CFI a intensificat recent eforturile sale de susţinere a sectorului privat.

26

Guvernul a solicitat asistenţa CFI în agribusiness în vederea revitalizării sectorului vinicol al ţării, ce oferă locuri de muncă pentru aproximativ 10% din populaţie. CFI a oferit finanţare pe termen lung şi servicii consultative vinăriei Bostavan Wineries Limited şi lucrează cu un partener privat pentru a ajuta în procesul recuperării companiei de pe urma restricţiilor impuse de Rusia asupra producţiei vinicole timp de 20 de luni şi în procesul dezvoltării acesteia într-un lider producător regional. Serviciile consultative ale CFI includ asistenţa oferită la cei 700 de producători de struguri ai companiei să-şi îmbunătăţească durabilitatea. Participarea CFI în proiectul respectiv poate stimula alţi investitori şi creditori să investească în această industrie şi în ţară. Suplimentar, CFI a sprijinit două fonduri de capital private regionale, care ar putea investi în întreprinderile mici şi mijlocii din Moldova.

Rezultatele obţinute

74. Pe parcursul perioadei anilor 2005-2008, Moldova a realizat sau a depăşit multe dintre rezultatele de dezvoltare stabilite ca ţinte în cadrul precedentei SAT. Creşterea economică a depăşit în medie estimările şi nivelurile datoriei de stat s-au micşorat cu mult sub limitele ce ar semnala probleme în domeniul datoriei. Odată cu stabilitatea sporită a cadrului macroeconomic, Moldova a lucrat tot mai mult spre crearea unui mediu de piaţă competitiv prin simplificarea şi reducerea costurilor de licenţiere şi înregistrare a afacerilor, îmbunătăţirea serviciilor vamale, sporirea eficienţei sectorului bancar şi ameliorarea eficienţei şi calităţii aprovizionării cu energie în zonele pilot. În domeniul social, un număr mai mare de moldoveni au fost acoperiţi cu servicii medicale de bază şi ratele mortalităţii materne şi infantile au fost reduse sub ţintele stabilite. Populaţia din cinci comunităţi au obţinut acces la sisteme centralizate de aprovizionare cu apă şi canalizare. În final dar nu şi în ultim rând, Moldova a lansat cu asistenţa AID un program ambiţios de reformă a sectorului public, ce a inclus elaborarea unui cadru de cheltuieli pe termen mediu pentru racordarea cheltuielilor publice la priorităţile de dezvoltare.

75. Deşi performanţa AID în cadrul precedentei SAT au fost satisfăcătoare, unele eforturi încă nu s-au soldat cu rezultatele scontate. Se preconizează că activităţile din portofoliu în curs de desfăşurare vor continua procesul de reformă a sistemului de pensii, vor ameliora direcţionarea asistenţei sociale, finaliza transformarea mediului favorabil pentru afaceri şi sistemul MSTC, spori accesul la educaţie şi calitatea acesteia – în special pentru populaţia din spaţiul rural – şi continua să fortifice capacitatea în sectorul public. Raportul de finalizare SAT a explorat modul în care rezultatele de dezvoltare individuale ale ţării au fost obţinute pe parcursul perioadei precedentei SAT şi a identificat factorii care au contribuit la sau au limitat progresele anticipate. Raportul din Anexa 3 descrie în detalii rezultatele obţinute şi identifică lecţiile ce trebuie însuşite cu scop informativ pentru SPT (vezi Caseta 2).

76. Portofoliul fondului fiduciar a contribuit la obţinerea rezultatelor. Aceasta s-a realizat prin suplinirea resurselor AID în domeniile principale de program, precum reforma finanţelor publice, sau iniţierea programelor în domenii care nu sunt acoperite de AID, precum eforturile de conservare şi protejare a mediului în zonele rurale (vezi Tabelul 5). Există o sinergie şi complementaritate în cadrul şi între portofoliile AID şi al fondului fiduciar, unde 48 la sută din suma totală a granturilor fiind corelată unei activităţi fie a AID, fie a fondului fiduciar. Evaluarea fondului fiduciar a elucidat importanţa acestor

27

sinergii pentru sporirea probabilităţii realizării impactului atunci, când activităţile sunt strâns ancorate într-un program cu activităţi multiple. Acest fapt contribuie, de asemenea, la profituri mai mari pentru client şi la resurse de implementare pentru Bancă, care vor fi alocate ca sprijin pentru implementare.

Ce a funcţionat bine şi ce a funcţionat mai puţin bine

77. Priorităţile stabilite în SAT precedentă au fost racordate la obiectivele de dezvoltare pe termen lung ale Moldovei identificate în SCERS. Un accent esenţial al strategiei Băncii a fost susţinerea unui cadru macroeconomic stabil – prin asistenţă oferită Moldovei în gestionarea şi reeşalonarea datoriei şi printr-o serie de activităţi analitice şi consultative (AAC) cu scopul de a înţelege mai bine şi a promova factorii necesari pentru stabilitate economică şi creştere economică durabilă, orientată spre cei săraci. Reducerea cu succes a datoriei de stat a îmbunătăţit perspectivele pentru succesul asistenţei din partea donatorilor, astfel sporind probabilitatea ca donatorii să ofere sprijin adiţional pentru dezvoltare. Capacitatea Guvernului de a menţine un cadru financiar prudent a încurajat veniturile fiscale, creând spaţiu fiscal pentru majorarea cheltuielilor publice fără creşterea dimensiunii relative a guvernului. Pe scurt, asistenţa AID a sprijinit eficient ţara în stabilizarea economiei, continuând să inverseze tendinţa unui deceniu de declin economic şi sărăcie în creştere şi ajutând la instituirea unui context economic în care eforturile de dezvoltare ar putea fi iniţiate cu perspective mai bune pentru succes.

Tabelul 5. Rezultate de portofoliu selectate în cadrul celor trei piloni SPT Pilonul I: Mediu de piaţă competitiv, stabilitate şi

creştere economică orientată spre cei săraci

Pilonul II: Minimizarea riscurilor sociale şi de mediu, crearea capitalului uman şi

promovarea incluziunii sociale

Pilonul III: Combaterea corupţiei şi ameliorarea guvernării în sectorul

public

Evaluarea impactului de reglementare (EIR) obligatorie pentru toată legislaţia nouă; reducerea costurilor de conformare cu reglementările de către întreprinderi până la 16%; trecerea de la standarde obligatorii la voluntare începând cu 01/01/2007 (PHRD – Proiectul ameliorarea competitivităţii)

Volumul creditării pentru sectorul agriculturii şi cel rural în portofoliile intermediarilor financiari a crescut de la 2,1 miliarde de lei moldoveneşti la 30/06/2006 până la 2,7 miliarde lei moldoveneşti la 31/03/2008; numărul beneficiarilor serviciilor consultative rurală a crescut până la 350.000 anual; 245 afaceri au fost create şi înregistrate din 2006 (Grant Sida pentru sprijinul Proiectului investiţii şi servicii rurale 2)

Activităţile AT au ajutat Guvernul să definească şi să elaboreze programul său de reforme în domeniul agriculturii, energeticii şi pensiilor – domenii de reformă esenţiale sprijinite de CSRS 2 (PHRD – Creditul pentru susţinerea reducerii sărăciei 2)

Şapte întreprinderi agro-industriale cu centrale de tratare a apelor reziduale; 450 platforme individuale pentru stocarea gunoiului de grajd au fost finanţate; 130 fermieri au construit platforme individuale pentru stocarea gunoiului de grajd din propriile resurse (GEF3 FSP – Proiectul controlul poluării în agricultură)

934,2 tone de condensatoare cu BPC au fost distruse; 1272 tone de pesticide învechite contaminate şi cu conţinut de POP au fost distruse; proiectul legislaţiei privind gestiunea POP a fost pregătit şi urmează a fi aprobat la Guvern (GEF FSP – Proiectul managementul durabil al stocurilor de POP; Remedierea locurilor contaminate cu pesticide POP şi curăţirea echipamentului contaminat cu BPC din echipamentul electric)

14.500 hectare de terenuri agricole degradate au fost restabilite (Conservarea solurilor FBC)

33 grădiniţe au fost renovate; 15 centre comunitare au fost create drept alternative pentru grădiniţe; un centru pilot pentru copii cu dizabilităţi a fost creat în Străşeni (Fondul catalitic EPT-IAR)

A fost elaborat noul proiect al legii cu privire la achiziţii, publicat în aprilie 2007 şi aprobat în octombrie 2007; elaborarea iniţială a unei legislaţii secundare; un program amplu de diseminare pentru schimbarea paradigmei legate de achiziţiile publice; tendinţe descrescătoare în utilizarea contractării dintr-o singură sursă şi a contractării directe şi creşterea numărului concursurilor deschise pentru achiziţiile publice; materialele de instruire au fost diseminate şi sunt utilizate pe larg; circa 5000 angajaţi au fost instruiţi; website-ul agenţiei a fost elaborat şi utilizat pentru mediatizarea oportunităţilor de achiziţii publice, distribuţia documentelor, anunţarea rezultatelor şi diseminarea generală a informaţiei; sistemul automatizat de colectare a datelor statistice a fost elaborat şi este în prezent utilizat (IDF – dezvoltarea infrastructurii achiziţiilor publice)

Analiza funcţională a guvernului central a fost efectuată şi recomandările de restructurare au fost implementate; coordonarea la nivel central a politicilor a fost instituită; procesul de planificare strategică coordonat la nivel central a demarat; proiectul legii cu privire la serviciul public aprobat în prima lectură; direcţia politici de personal a fost creată în aparatul Guvernului (FFMD AT – Sprijin pentru reforma administraţiei publice)

28

Caseta 2. Lecţiile însuşite din Raportul de finalizare SAT • Gestiunea efectivă, eficientă şi transparentă a sectorului public este tot mai importantă pentru

realizarea obiectivelor de dezvoltare. Sprijinul axat joacă un rol crucial în fortificarea instituţiilor ţării, îmbunătăţirea capacităţii ministerului şi favorizarea elaborării şi implementării unor politici şi strategii pe termen mai lung.

• Îmbunătăţirea nivelului de apartenenţă guvernului vis-à-vis de eforturile de dezvoltare reprezintă o prioritate: totalitatea sprijinului bugetar, împrumuturilor pentru investiţii şi a serviciilor consultative ar putea fi strategice în a ajuta Guvernul să-şi fortifice rolul său de dirijare.

• AID alocă doar o cotă mică a resurselor sale disponibile de la donatorii internaţionali pentru dezvoltarea Moldovei, iar acestea ar putea fi direcţionate strategic pentru valorificarea suportului de la alţi donatori pentru un impact de dezvoltare optimal.

• Serviciile analitice şi consultative ar putea duce la o înţelegere mai bună a corelaţiei dintre creşterea economică şi reducerea sărăciei, în special pentru sectorul rural.

• Perfecţionarea continuă a orientării pe rezultate al programului de ţară oferă îndrumare pentru identificarea, urmărirea şi realizarea rezultatelor la nivel de proiect şi program.

78. Mobilizarea resurselor din partea altor donatori sau susţinerea eforturilor existente ale donatorilor au servit drept strategii eficiente pentru sporirea impactului asistenţei relativ limitate a AID. AID a început să colaboreze tot mai mult cu alţi donatori în contextul necesităţilor ţării, preluând în unele cazuri rolul de lider în eforturile de dezvoltare şi oferind câteodată sprijin altor iniţiative. Relaţia constructivă şi evolutivă dintre AID şi Guvern şi rolul de lider în mobilizarea donatorilor au fost exemplificate de adunarea Grupului Consultativ la Bruxelles (2006). La acea adunare, co-găzduită de Banca Mondială şi CE, donatorii şi-au confirmat angajamentul faţă de programul de reforme din ţară şi au identificat finanţare externă suplimentară drept răspuns la şocurile economice recente.

79. Sprijinul amplu şi asistenţa tehnică pentru iniţiativele Guvernului au produs rezultatele scontate unde a existat o combinaţie de responsabilitate forte şi capacitate suficientă în ministerele-parteneri. Personalul Băncii a dezvoltat relaţii de lucru strânse cu partenerii de la Guvern şi asistenţa AID s-a dovedit a fi un sprijin efectiv la elaborarea şi implementarea iniţiativelor Guvernului. Activităţile din sectorul sănătăţii şi, mai recent, în sectorul transporturilor ilustrează exemple în cadrul cărora Moldova a lucrat cu AID şi alţi parteneri de dezvoltare la elaborarea strategiilor sectoriale, ce includ planuri de cheltuieli şi investiţii pe zece ani înainte. În alte cazuri, precum reformele cadrului de politici în agricultură sau direcţionarea îmbunătăţită a asistenţei sociale, strategiile ţării erau insuficient dezvoltate sau contradictorii recomandărilor oferite de Bancă în domeniile cheie. În aşa cazuri, se adopta o abordare mai bine direcţionată pentru demonstrarea viabilităţii şi rezultatelor pozitive ca urmare a strategiilor de reformă recomandate, în tandem cu servicii analitice şi consultative orientate în vederea consolidării capacităţii partenerilor.

80. Eforturile de reducere a sărăciei şi îmbunătăţire a direcţionării asistenţei sociale au înregistrat rezultate modeste până în prezent, în special pentru cei săraci din spaţiul rural. Recuperarea economică a ţării a fost însoţită de reducerea sărăciei, însă

29

această tendinţă a stopat în 2004, cu un număr puţin mai mare de persoane pauperizate în zonele rurale. Activităţile din SAT precedentă nu au vizat eficient distorsiunile în materie de politici şi imperfecţiunile pieţei ce afectau negativ sectorul gospodăriilor agricole sau nu au direcţionat efectiv asistenţa socială pentru a minimiza beneficiile ce reveneau grupurilor cu venituri medii sau mari.

81. Dat fiind că investiţiile publice interne au rămas la un nivel foarte redus, s-a oferit mai mult sprijin pentru infrastructura publică decât s-a preconizat în SAT precedentă. În special, deteriorarea continuă a drumurilor s-a soldat cu implicaţii negative asupra creşterii economice. Strategia transporturilor din SCERS s-a axat pe reabilitarea drumurilor drept factor esenţial în facilitarea transportului şi comerţului internaţional şi Banca a recunoscut necesitatea adăugării Proiectului de sprijin al programului în sectorul drumurilor după Raportul de progres SAT.

82. Eforturi continue sunt necesare pentru aprofundarea colaborării în cadrul Grupului Băncii Mondiale. Corporaţia Financiară Internaţională (CFI) a rămas activă în Moldova, cu un portofoliu de circa 30 milioane dolari SUA, sprijinind sectoarele de energie electrică, telecomunicaţii, agribusiness, întreprinderi mici şi mijlocii şi băncile locale. Dezvoltând în continuare eforturile AID din sectoarele sănătăţii şi infrastructurii, CFI va colabora şi complementa activitatea AID cu iniţiativele de parteneriat public-privat. Agenţia pentru Garantarea Investiţiilor Multilaterale (AGIM) a fost, de asemenea, activă în Moldova, acoperind o parte din privatizarea la scară largă a sectorului electroenergetic ce a fost sprijinită de CFI. AGIM a sprijinit recent o investiţie de start a unei instituţii financiare austriece în subsidiarul său din sectorul de concesiune. În iunie 2008 cheltuielile creditoare brute ale AGIM în Moldova au constituit circa 69 milioane de dolari SUA. AGIM rămâne deschisă pentru noi oportunităţi în vederea susţinerii investiţiilor străine directe în Moldova prin acordarea garanţiilor contra riscurilor politice şi îşi va coordona participarea sa cu AID.

83. Accentul pe rezultate al programului de ţară a fost întărit în cadrul precedentei SAT pentru a identifica, monitoriza şi realiza mai bine rezultatele la nivel de proiecte şi programe. Evaluările SCERS şi ale Planului de Acţiuni Republica Moldova – UE finalizate în 2006 şi tranziţia la sistemul ABP pentru asistenţa AID au informat şi promovat o ajustare continuă a rezultatelor în colaborare cu alţi donatori. În acest context, echipa de ţară a elaborat o grilă a rezultatelor (vezi Anexa 4) care urmează să servească drept instrument utilizat cu regularitate şi actualizat pentru a înţelege mai bine legăturile între resursele, acţiunile şi rezultatele activităţilor susţinute de AID şi fondurile fiduciare. Această grilă a oferit o evaluare utilă a progresului obţinut în raport cu rezultatele individuale ale ţării pe parcursul precedentei SAT, a măsurat calitatea orientării rezultatelor în fiecare activitate ca parte a portofoliului total, inclusiv în cele finanţate din fonduri fiduciare, a evaluat contribuţia Băncii în obţinerea rezultatelor la nivel de ţară şi a dirijat deciziile strategice pentru sporirea impactului. O versiune actualizată a grilei va fi utilizată cu regularitate pentru monitorizarea progresului în cadrul acestei SPT şi evaluarea accentului pe rezultate în cadrul produselor AAC pe viitor.

Perspectivele clienţilor

84. Părţile interesate sunt de părerea că îmbunătăţirea guvernării şi amplificarea

30

creşterii economice sunt esenţiale pentru reducerea sărăciei în Moldova. Studiul clienţilor din AF08 a analizat modul în care diverse părţi interesate din ţară percep valoarea generală a Băncii Mondiale în Moldova (vezi Caseta 3). Majoritatea celor intervievaţi au fost de părerea că Banca prioritiza domeniile de acţiune adecvate şi 58% au indicat că Banca ar trebui să fie mai implicată. Îngrijorările principale printre respondenţi se refereau la capacitatea Băncii de luptă cu corupţia în propriile sale programe şi succesul eforturilor Băncii de a ajuta ţara în reducerea corupţiei şi sporirea transparenţei în cadrul guvernului.

Caseta 3. Constatările Studiului clienţilor 2008

• Guvernarea şi creşterea economică sunt percepute în ţară ca probleme esenţiale.

• Accentul Băncii asupra creşterii economice este dorit de majoritate.

• Creşterea sectorului privat şi a investiţiilor străine directe sunt menţionate în tot studiul ca fiind domenii esenţiale ce necesită atenţie.

• Banca are o bună bază de relaţii în Moldova pe fundalul căreia să desfăşoare un program de succes.

• Cea mai mare îngrijorare este capacitatea Băncii de a proteja contra corupţiei în propriile sale proiecte.

B. Programul de parteneriat cu ţara propus de Grupul Băncii Mondiale

85. Această SPT bazată pe rezultate îşi propune să ajute la crearea bazei pentru o creştere economică participativă şi durabilă în Moldova. Strategia Băncii va găsi un echilibru între obiectivele de selectivitate şi flexibilitate, angrenându-se în domeniile în care Banca poate contribui cel mai bine la rezultatele de ţară scontate, concomitent ajustându-le la schimbările economice şi politice pe termen scurt. Rezultatele scontate ale acestei SPT sunt elucidate în cei trei piloni: (i) ameliorarea competitivităţii economice în sprijinul unei creşteri economice durabile; (ii) minimizarea riscurilor sociale şi ambientale, dezvoltarea capitalului uman şi promovarea incluziunii sociale; precum şi (iii) îmbunătăţirea guvernării în sectorul public.

86. Această strategie este direct aliniată la Strategia Naţională de Dezvoltare a Moldovei. Banca va lucra în strânsă colaborare cu Guvernul şi alţi parteneri de dezvoltare întru susţinerea celor doi piloni ai SND: (i) ameliorarea competitivităţii economice; şi (ii) dezvoltarea resurselor umane, sporirea ocupării şi promovarea incluziunii sociale. Procesul consultativ utilizat la elaborarea strategiei a identificat subsetul rezultatelor de ţară dorite, în cadrul cărora Banca poate contribui cel mai bine la realizarea obiectivelor strategice reflectate în SND (vezi Figura 2).

87. Alegerea pilonilor pentru această SPT a fost ghidată de propria strategie de dezvoltare a Guvernului, perspectivele clienţilor, lecţiile însuşite din SAT precedentă şi înţelegerea de către Bancă a provocărilor întâmpinate de Moldova în procesul dezvoltării. Ea a ţinut cont de punctele forte ale precedentei SAT, care la rândul ei era conformă obiectivelor de dezvoltare ale Guvernului, după cum erau articulate în SCERS. Ea promovează colaborarea inter-sectorială pentru maximizarea impactului acţiunilor şi

31

mobilizează resursele altor donatori. După cum se explică mai jos, primul pilon întruneşte un set divers de activităţi analitice şi operaţionale pentru sporirea competitivităţii ţării, stimularea şi aprofundarea reformelor sprijinite de precedenta SAT şi asistenţă oferită Guvernului în accelerarea creşterii economice. Al doilea pilon întruneşte, pe de altă parte, un meniu de acţiuni pentru a ajuta Moldova să utilizeze pe deplin resursele sale umane. Acesta include eforturi de creare a capacităţii, promovarea dezvoltării aptitudinilor şi acordarea adecvată a protecţiei sociale. Al treilea pilon oferă sprijin inter-sectorial pentru toate scopurile strategice ale SPT prin promovarea unei guvernări mai bune şi a instituţiilor publice moderne şi eficiente.

Figura 2. Sumarul lanţului de rezultate pentru Moldova

Principii operaţionale

88. Această SPT reflectă tranziţia de la SAT precedentă printr-un proces în doi timpi. Prima etapă implică extinderea intervenţiilor şi programelor care funcţionează bine în cadrul portofoliului existent pe parcursul AF09 şi AF10. Pe parcursul etapei doi, pentru anii rămaşi ai perioadei SPT intervenţiile vor fi definite în termini mai specifici. Această abordare oferă Băncii un anumit grad de flexibilitate în ajustarea portofoliului, la necesitate, ca răspuns la chestiunile ce vor apărea ulterior alegerilor ce se apropie sau ca rezultat al crizei financiare regionale. Intervenţiile la etapa doi vor fi clar stipulate în Raportul asupra progresului realizat în cadrul SPT, iar termenul pentru acest raport va fi avansat, dacă va fi adecvat, pentru a asigura oportunitatea şi efectivitatea programului de ţară.

89. Programul propus de Grupul Băncii Mondiale întru susţinerea Moldovei va fortifica acele domenii în care Banca dispune de un avantaj comparativ pentru obţinerea impactului optim. Strategia Naţională de Dezvoltare a Moldovei include

Ameliorarea competitivităţii şi crearea bazei pentru creşterea

economică participativă în Moldova

Obiectivul global al

Strategiei de part. cu ţara

Pilonul I: Mediu de piaţă competitiv, stabilitate şi creştere în favoarea săracilor

Pilonul II: Minimizarea riscurilor sociale şi de mediu, crearea capitalului uman şi promovarea incluziunii sociale

Pilonul III: Îmbunătăţirea guvernării în sectorul public

• Concurenţă ameliorată în sectorul antreprenorial din Moldova

• Gestiunea îmbunătăţită a reţelei drumurilor

• Eficienţă energetică îmbunătăţită şi diversificarea sporită a surselor energetice

• Competitivitate în agricultură

• Incluziune mai vastă şi protecţie socială îmbunătăţită

• Calitate sporită şi acces la învăţământ

• Acces şi calitate îmbunătăţită a serviciilor în sănătate, aprovizionare cu apă şi canalizare şi degradarea redusă a mediului

• Serviciu public profesionist

• Capacitatea sporită a sectorului public de a elabora şi implementa politici publice

• Transparenţă şi responsabilitate sporită în gestiunea finanţelor publice

Rezultatele de dezvoltare ale

ţării

Rezultatele specifice ţării la care contribuie

SPT

32

integrarea europeană drept obiectiv centralo şi ţara colaborează tot mai mult cu instituţiile europene şi beneficiază de asistenţă de la mai mulţi donatori. În acest context, Banca trebuie să fie strategică în angajamentele sale, nu doar în ceea ce ţine de direcţionarea resurselor AID şi a fondurilor fiduciare asociate, ci şi modul în care să mobilizeze cel mai bine parteneriatele sale interne. De exemplu, CFI poate avea un rol esenţial în asigurarea faptului că programul Băncii vizează adecvat necesităţile sectorului privat în cadrul de resurse stipulat în SPT.

90. Eficacitatea acestui angajament va depinde de coordonarea puternică şi armonizarea cu alte acţiuni de dezvoltare. În unele cazuri, expertiza Băncii sau prezenţa bine-stabilită într-un domeniu va determina rolul său de lider într-o acţiune de dezvoltare cu participarea mai multor donatori. Prezenţa partenerilor poate spori considerabil beneficiile de pe urma investiţiilor Băncii. Totuşi, în alte cazuri, asistenţa AID sau alte resurse ale Băncii ar putea să nu adauge suficientă valoare iniţiativelor susţinute deja de alţi donatori. Mai presus de toate, coordonarea strânsă între donatori este necesară pentru a minimiza povara administrativă şi costul tranzacţiilor pentru Moldova. Date fiind resursele şi bugetul administrativ limitate ale AID, alegerile Băncii în ceea ce priveşte angajamentul său vor fi ghidate de: (i) responsabilitatea clientului, (ii) consecvenţa cu priorităţile Băncii, (iii) dorinţa donatorilor de a oferi un buget administrativ atunci când Băncii i se solicită să preia rolul de lider, şi (iv) posibilităţile de adăugare la finanţarea AID pentru a spori material eficacitatea mijloacelor AID.

91. Flexibilitatea va fi crucială în abordarea Băncii pentru a permite adaptarea la contextul economic şi politic schimbător. Dat fiind că venitul pe cap de locuitor în Moldova a depăşit recent pragul AID, ţara intră într-o perioadă de tranziţie – mişcându-se spre creditare posibilă din partea BIRD. Programul de ţară al Băncii va ajusta astfel utilizarea instrumentelor în mod corespunzător, folosind în continuare toată asistenţa AID disponibilă, dar probabil investind cu timpul mai puţin în proiecte şi mai mult în activităţi analitice şi consultative (AAC), după cum ar fi cazul unei ţări cu venituri medii. Reieşind din cheltuielile suplimentare pentru administrarea fondurilor fiduciare, Banca va fi, de asemenea, mai strategică în valorificarea acestora pentru a se asigura că acestea sunt direct complementare activităţilor AAC şi AID. Ţara se confruntă de asemenea cu un careva grad de incertitudine politică, anticipându-se un nou guvern în 2009, şi colaborarea cu noul guvern ar putea genera anumite schimbări. Situaţia schimbătoare în raport cu Transnistria ar putea deschide de asemenea posibilităţi de angajare în acea regiune prin programe sub conducerea guvernului ţării.14 În final dar nu şi în ultim rând, domenii noi de acţiune, precum schimbările climatice, ar putea căpăta importanţă pe parcursul acestei perioade SPT şi necesită ca programul ţării să fie adaptat pentru a profita de instrumentele existente şi noi, inclusiv Fondurile de Finanţare Carbon şi Fondurile de Investiţii Climatice nou-create.

92. Toate activităţile şi resursele livrate ca parte a programului Băncii vor adera la cadrul de rezultate, cu indicatori clari pentru monitorizarea implementării şi rezultatelor de ţară, astfel sporind impactul. Această SPT bazată pe rezultate încurajează ca asistenţa AID şi oricare alte resurse ale Băncii, inclusiv fondurile fiduciare, să fie 14 Recent a fost aprobat un grant din partea Fondului Japonez pentru Dezvoltare Socială (FJDS) pentru finanţare suplimentară în cadrul Fondului de investiţii sociale 2 pentru Transnistria. Aceasta este unica activitate care implică Transnistria preconizată la moment în această SPT.

33

utilizate doar pentru activităţi ce sunt realiste ca domeniu de acţiune şi care se preconizează a avea influenţă directă asupra rezultatelor SPT. Dată fiind tensiunea dintre flexibilitate şi rezultate, Banca va avea un cadru de rezultate adaptabil ce va putea fi ajustat în timp.

Măsurile de implementare

93. SPT prevede un program de creditare din două-trei operaţiuni pe an – cel puţin una din care va fi sprijin bugetar. Totalul angajamentelor va constitui aproximativ 45-50 milioane de dolari pe an, alocaţia specifică pentru ţară fiind determinată anual prin sistemul AID de alocări bazate pe performanţă. Suplimentar, Banca va examina finanţare suplimentară pentru operaţiunile existente în cadrul portofoliului actual şi sprijin pentru proiectele cu componente de bunuri regionale sau globale. În general, operaţiunile investiţionale şi fondurile fiduciare aferente vor întări antecedenţa Băncii şi avantajul comparativ faţă de alţi parteneri şi se vor axa pe domeniile unde poate fi mobilizată altă finanţare. Componentele programului de creditare vor fi selectate strategic şi perfecţionate întru realizarea rezultatelor stabilite pentru cele trei priorităţi SPT: competitivitatea, dezvoltarea resurselor umane şi buna guvernare.

94. Se anticipează ca Moldova să valorifice din plin cadrul de împrumuturi AID-15. Totuşi, s-ar putea să existe circumstanţe, în care întreg pachetul AID să nu fie posibil de valorificat din cauza: i) unui mediu de guvernare politic şi/sau economic care nu este favorabil creditării; şi/sau ii) unei perioade prelungite de tranziţie politică, rezultând în capacitatea insuficientă a guvernului să valorifice eficient resursele AID.

95. Parteneriatele în cadrul Grupului Băncii Mondiale vor fi mobilizate strategic pentru a realiza mai bine rezultatele de dezvoltare ale ţării. CFI şi AGIM vor continua prezenţa lor în Moldova şi vor rămâne deschise oportunităţilor posibile pentru susţinerea priorităţilor de dezvoltare a competitivităţii şi sectorului privat. Grupul Băncii Mondiale are domenii posibile de colaborare în sectorul sănătăţii şi în sectorul infrastructurii, cu condiţia că privatizarea se va extinde graţie eforturilor depuse de AID.

96. Moldova este o prioritate strategică pentru CFI şi în cadrul perioadei SPT actuale CFI va amplifica activităţile sale investiţionale şi serviciile consultative în ţară. Scopul principal al CFI este susţinerea dezvoltării sectorului privat, axându-se în special pe sectorul financiar, agribusiness, modernizarea serviciilor medicale şi a infrastructurii. CFI va avea o strânsă colaborare cu AID în aceste domenii. Discuţiile cu Guvernul sunt deja în curs de derulare privind beneficiile unui parteneriat public-privat (PPP) pentru modernizarea infrastructurii, iar în sectorul sănătăţii CFI va colabora cu AID în cadrul unui proiect comun de evaluare a modului în care rolul sectorului privat poate fi amplificat. Această evaluare va fi urmată de cel puţin un PPP ce va fi structurat de Ministrul Sănătăţii cu sprijinul CFI. În sectorul real, CFI va rămâne oportunistă şi va sprijini companiile din regiune, care caută să se extindă şi să investească în Moldova. De exemplu, în sectorul telecomunicaţiilor şi TIC, dacă guvernul va decide să privatizeze Moldtelecom, CFI este pregătită să examineze posibilitatea oferirii serviciilor consultative şi a investiţiilor întru sprijinirea acestui proces, cât şi a unei industrii TI locale în formare, în eventualitatea unei oportunităţi. CFI va continua să susţină fondurile regionale de capital privat, care pot oferi nu doar finanţarea necesară de capital, ci şi sprijin managerial şi strategic pentru ameliorarea competitivităţii companiilor din Moldova.

34

97. Prioritatea CFI în Moldova este de a oferi investiţii direcţionate spre fortificarea sectorului financiar, extinzând capacitatea de creditare şi îmbunătăţind guvernarea. Sistemul financiar al Moldovei este foarte mult subdezvoltat şi suferă de lipsa transparenţei şi practici precare de guvernare corporativă. CFI va acorda linii de credit şi servicii consultative băncilor majore pentru creditarea IMM care sunt insuficient deservite de sectorul financiar. Acest sprijin este esenţial pentru dezvoltarea durabilă a sectorului privat în Moldova şi va contribui la o concurenţă sporită în sectorul financiar şi va genera un efect demonstrativ pentru alţi investitori. Suplimentar, CFI va promova linii de credit pentru eficienţă energetică şi dezvoltarea instituţiilor financiare nebancare.

98. În cazurile fezabile CFI va încerca să investească direct în companiile ce operează în agribusiness. CFI va lucra de asemenea cu instituţiile financiare care oferă împrumuturi în sector pentru a le acorda finanţare pe termen lung şi servicii consultative de creare a capacităţii. De exemplu, în continuarea sprijinului său acordat Bostavan Wineries Limited, CFI lansează deja un proiect de servicii consultative, finanţate dintr-un fond fiduciar italian, pentru a determina modul în care 700 de furnizori de struguri îşi pot spori veniturile fie printr-o producere mai eficientă sau prin diversificare.

99. AGIM va continua să promoveze investiţii străine directe în Moldova prin acordarea garanţiilor contra riscurilor politice. AGIM va sprijini investiţiile instituţiilor financiare regionale orientate spre consolidarea sectorului financiar. În speţă, AGIM va continua să sprijine investiţiile care promovează dezvoltarea instituţiilor financiare nebancare. AGIM va examina, de asemenea, oportunităţile din sectorul infrastructurii. AGIM va coordona cu AID implicarea sa în acest domeniu . Suplimentar, AGIM este gata să sprijine proiecte în agribusiness, confecţii şi servicii. AGIM este deschisă susţinerii investiţiilor ce promovează dezvoltarea IMM în Moldova prin Programul său de investiţii mici.

100. Pe parcursul perioadei de implementare a SPT vor avea loc discuţii cu autorităţile, la fel şi în cadrul Băncii, asupra unui plan pe termen mediu de tranziţie a Moldovei spre statut de ţară BIRD. O evaluare iniţială a creditelor va fi efectuată de către Departamentul Credite al BIRD în AF09. În paralel, Banca va lucra cu autorităţile pentru fortificarea gestiunii datoriilor. Eligibilitatea pentru împrumuturile BIRD va depinde de antecedenţa solidă şi credibilă a performanţei economice şi evaluarea creditelor se va baza pe analiza a opt componente de bonitate: risc politic, datoria externă şi lichiditatea, politica fiscală şi povara datoriei publice, riscurile asociate balanţei de plăţi, structura economică şi perspectivele creşterii economice, politica monetară şi a ratei de schimb, riscurile asociate sectorului financiar, datoria sectorului corporativ şi vulnerabilităţile.

101. Activităţile analitice şi consultative vor continua să reprezinte un element de bază al programului, Banca orientându-se spre finanţarea sporită a AAC faţă de operaţiunile investiţionale. Banca va continua în calitate de sursă externă-lider de analize economice şi sociale şi va utiliza aceste analize pentru a discuta alegerile în materie de politici cu autorităţile. Activităţile analitice se vor axa pe reformele structurale necesare şi pe aspectele cele mai importante în reducerea riscurilor pentru populaţie, care sunt generate de tranziţie şi şocurile externe. De exemplu, Memorandumul economic pe ţară (AF09) va spori volumul existent de cunoştinţe privind competitivitatea, constrângerile pentru sursele posibile ale viitoarei creşteri economice şi opţiunile de politici pentru a asigura că viitoarea

35

creştere economică va fi durabilă, amplă şi va putea utiliza pe deplin resursele umane şi financiare ale Moldovei. Ca parte a tranziţiei mai generale spre un program de creditare mixt sau BIRD, Banca se va orienta spre o finanţare mai mare a AAC faţă de operaţiunile investiţionale, cu accent pe domeniile unde se atestă decalaje reale de cunoştinţe, precum schimbările climatice, securitatea alimentară, guvernarea locală, sărăcia rurală.

102. Programul CSRS (şi creditarea ulterioară în bază de politici) va rămâne instrumentul principal de creditare bazată pe politici (CBP) pentru susţinerea implementării SND. Agenda inter-sectorială CSRS va fi racordată explicit la sprijinul bugetar UE, cea de-a doua serie de 3 ani începând în AF10. Complementaritatea eforturilor dintre sprijinul programatic în cadrul CSRS/CBP va fi esenţială pentru utilizarea eficientă a resurselor Băncii. Se vor constata sinergii între creditarea bazată pe politici, proiectele investiţionale şi fondurile fiduciare cu scopul susţinerii reformelor instituţionale şi creării capacităţii necesare pentru ameliorarea competitivităţii şi guvernării – ajutând guvernul în realizarea viziunii sale a economiei bazate pe sectorul privat. Aceste proiecte investiţionale sprijină activităţi în mediul de afaceri şi în agricultură şi spaţiul rural. Banca sprijină de asemenea mai multe proiecte menite să amelioreze eficienţa utilizării resurselor în sectorul public, inclusiv gestiunea mai eficientă şi transparentă a finanţelor publice, precum şi eforturi mai ample de reformă a administraţiei publice. Operaţiunile Băncii s-au axat de asemenea pe îmbunătăţirea utilizării resurselor în sectoare specifice, inclusiv energetică, alimentare cu apă şi canalizare şi infrastructura drumurilor. În sectoarele sociale sprijinul Băncii este oferit în contextul programelor de dezvoltare umană în sănătate, educaţie şi protecţie socială, la fel şi sprijin oferit guvernului pentru amplificarea eforturilor de direcţionare îmbunătăţită a programelor de asistenţă socială.

103. Banca va efectua de asemenea progrese în direcţia abordărilor programatice şi a modalităţilor de sprijin bugetar în sectoare selectate, reducând numărul operaţiunilor active până la finele AF12. Această mişcare trebuie să meargă în paralel cu progresul demonstrat şi măsurat al Guvernului în îmbunătăţirea sistemelor de ţară şi planificarea responsabilă a investiţiilor sectoriale (de exemplu, infrastructură, sănătate şi educaţie), precum şi cu mecanisme întărite de dezvăluire a informaţiei publicului şi o eficienţă sporită a serviciilor guvernamentale (de exemplu, soluţii electronice, inclusiv guvernarea electronică şi achiziţiile electronice). Banca va evalua modul în care aceste eforturi pot fi sprijinite cela mai bine pe parcursul perioadei SPT. În scopul sprijinirii tranziţiei la sistemele ţării, Evaluarea sistemelor ţării – o abordare programatică a evaluării sistemelor guvernului – va include REAT, ERFT, ECPRF şi alte instrumente diagnostice, la necesitate.

104. Proiectele non-AID administrate de Banca Mondială, finanţate din fonduri fiduciare şi alte granturi, vor fi integrate strategic în programul de parteneriat cu ţara al Grupului Băncii. În cazul în care circa jumătate (48 la sută) din fondurile fiduciare suplinesc direct operaţiunile existente ale Băncii, sprijinul sub formă de granturi va rămâne în continuare crucial pentru realizarea rezultatelor scontate în cadrul tuturor celor trei piloni ai prezentei SPT. Banca va fi mai strategică în utilizarea resurselor non-AID pentru a asigura că acestea: (i) contribuie la obiectivele şi rezultatele SPT; şi (ii) nu implică presiuni suplimentare asupra bugetului administrativ. O analiză a portofoliului fondurilor fiduciare va fi lansată în AF09 cu scopul instituirii unui cadru ce va întări legătura între fondurile fiduciare, priorităţile strategice şi rezultatele SPT şi care va oferi baza pentru exercitarea

36

selectivităţii.

105. Activitatea Băncii în domeniul guvernării şi anti-corupţiei va fi consecventă cu strategia corporativă recent aprobată a Băncii.15 La fel ca şi în alte domenii importante de reforme, responsabilitatea şi conducerea ţării sunt esenţiale, împreună cu rolurile coordonate ale altor donatori. Aceasta este unica modalitate prin care programul Băncii poate produce o diferenţă decisivă în perioada strategiei propuse şi poate ameliora poziţia Moldovei în raport cu anumite măsuri comparative ale guvernării. Angajamentul propus va include un rol de pledoarie pentru reformele guvernării şi măsuri de luptă cu corupţia, va încerca să dezvolte domeniile în care guvernul şi Banca au scopuri comune şi va asigura aplicarea supravegherii fiduciare adecvate în cadrul transferurilor de resurse propuse din partea Băncii, pe durata pregătirii, implementării, precum şi în cadrul evaluărilor de portofoliu, efectuate cu regularitate.

106. Suplimentar, Banca va accentua necesitatea bunei guvernări pentru favorizarea unui mediu de afaceri competitiv. Accentul va include: (i) continuarea asistenţei în implementarea reformei cadrului de concurenţă şi reglementare şi reducerea deciziilor birocratice discreţionare; (ii) consolidarea intermedierii/infrastructurii financiare în sectorul bancar şi creşterea transparenţei în raportarea financiară corporativă, cu asistenţa oferită de Centrul de Raportare Financiară Corporativă de la Vena; (iii) soluţionarea deficienţelor în domeniul competitivităţii prin dezvoltarea continuă a potenţialului de export al agriculturii; şi (iv) angajarea sectorului privat în fortificarea cererii pentru buna guvernare. Anexa 2 prezintă programul de sprijin propus pentru activităţile FGCC. Activităţile propuse sunt pe deplin integrate în obiectivele acestei SPT şi vor ajuta la obţinerea unei profunzimi şi a durabilităţii obiectivelor SPT prin consolidarea laturii de cerere a unei guvernări adecvate (LCGA).

Programul de sprijin propus

107. Programul propus de creditare şi AAC are o legătură sistemică cu portofoliul Băncii în curs de derulare pentru a sprijini agenda de dezvoltare a ţării, după cum este reflectată în SND. Tabelul 6 prezintă activităţile planificate pentru AF09 şi AF10. Ca parte a abordării în doi timpi, expusă în prezenta strategie, creditarea marcată în cursiv reprezintă operaţiunile cu performanţă bună, unde resurse suplimentare pot fi absorbite pentru realizarea obiectivelor SPT. Programul AAC susţinut de SPT conţine studii diagnostice esenţiale şi activităţi sectoriale şi economice (ASE) pentru fortificarea capacităţii de guvernare adecvată, preponderent de partea ofertei, dar şi de partea cererii, cum ar fi, de exemplu, promovarea sporirii transparenţei şi responsabilităţii instituţiilor publice şi private. Programul cu durata de doi ani respectă principiile de selectivitate expuse în alineatul 90, deoarece reflectă explicit solicitările din partea Guvernului Moldovei (apartenenţa la client) şi se bazează pe operaţiunile existente şi încununate cu succes ale AID (avantaj comparativ). Deciziile de programare după AF10 vor fi ghidate de principii operaţionale şi priorităţile ce pot apărea în următorii doi ani (de exemplu, drumuri, competitivitatea în agricultură, securitatea alimentară, comerţul, de-instituţionalizarea, eficienţa energetică, reforma sectorului public).

15 Vezi Consolidarea angajamentului Grupului Băncii Mondiale în guvernare şi anti-corupţie, martie 2007.

37

108. Această propunere de program este elaborată pentru realizarea progresului în cadrul celor trei piloni ai SPT prin axarea pe zece obiective strategice. Matricea rezultatelor (vezi Anexa 5) prezintă fiecare din aceste obiective pentru a evidenţia modul în care portofoliul în derulare şi noul program de suport ce urmează vor contribui la obiectivele şi rezultatele finale generale ale SPT vis-à-vis de ameliorarea competitivităţii economice, dezvoltarea resurselor umane şi îmbunătăţirea gestiunii în sectorul public.

Tabelul 6: Creditarea şi activităţile necreditare planificate ale Grupului Băncii Mondiale AF09 AF10 Ameliorarea competitivităţii economice în sprijinul unei creşteri economice durabile

AAC/AT Memorandum economic pe ţară: Studiu al creşterii economice în Moldova Autorităţile publice locale şi serviciile comunitare Asistenţă în domeniul telecomunicaţiilor Actualizare asupra sărăciei Analiza cheltuielilor publice (ACP) Strategia de minimizare a riscurilor naturale în spaţiul rural (FJDS) Dialog DSP/DSF Grantul pentru reforma sectorului financiar (FF olandez) AT pentru raportare financiară corporativă Creditare/Investiţii Finanţare suplimentară (FS) pentru Proiectul energetic 2 CSRS3 (plus fondurile fiduciare olandez şi DFID) CFI Împrumuturi şi investiţii în capital propriu şi servicii consultative în sectorul financiar

Servicii consultative şi investiţii pentru promovarea PPP

Linii de credit pentru eficienţă energetică oferite băncilor locale

Finanţare directă pentru companiile din agribusiness, linii de credit pentru băncile locale care oferă împrumuturi sectorului agribusiness şi zonelor rurale

AAC/AT Notă privind politicile în sectorul energetic Securitatea alimentară Monitorizarea sectorului financiar Grantul pentru reforma sectorului financiar (FF olandez) Planificarea investiţiilor în sectorul INF Schimbările climatice AT pentru raportarea financiară corporativă Creditare/Investiţii Reducerea şi adaptarea la riscurile naturale/regional FS pentru Proiectul ameliorarea competitivităţii FS pentru RISP2 CSRS4 (plus FF olandez şi DFID)

Dezvoltarea resurselor umane şi servicii publice îmbunătăţite

AAC/AT Analiza cheltuielilor publice Autorităţile publice locale şi serviciile comunitare Actualizare asupra sărăciei Notă privind politicile în domeniul pensiilor Reforma guvernării şi a sectorului sănătăţii Creditare/Investiţii FS pentru FISM2, plus FJDS pentru Transnistria Sănătate – FJDS pentru hepatită

AAC/AT Securitatea alimentară Creditare/Investiţii FS pentru Sănătate şi Asistenţă Socială CSRS4 (plus FF olandez şi DRUID)

38

CSRS3 (plus FF olandez şi DFID) CFI Servicii consultative şi investiţii pentru promovarea parteneriatelor public-private în sănătate

Managementul şi guvernarea în sectorul public

AAC/AT Analiza cheltuielilor publice Creditare/Investiţii CSRS3 (plus FF olandez şi DFID)

AAC/AT Planificarea investiţiilor în sectorul INF Evaluarea sistemelor ţării * Creditare/Investiţii CSRS4 (plus FF olandez şi DFID)

*Note: Evaluarea sistemelor ţarii reflectă o abordare programatică a evaluării sistemelor guvernului. Aceasta va cuprinde REAT, ERFT, ECPRF şi altele, după necesitate

109. În cadrul primului pilon, eforturile în desfăşurare de îmbunătăţire a competitivităţii sectorului antreprenorial din Moldova vor fi augmentate cu un accent sporit din partea AID şi CFI pe sectorul de prelucrare agricol. Va fi oferită finanţare suplimentară pentru Proiectul de ameliorare a competitivităţii (PAC) şi pentru Proiectul de sprijin al investiţiilor rurale 2 (RISP-2), încununat cu succes, în vederea extinderii domeniului de acţiune şi a varietăţii de instrumente disponibile, bazate pe principii de piaţă. Această finanţare suplimentară pentru proiect va facilita creşterea sectorului real orientat spre exporturi, cu o valoarea adăugată pentru Moldova, printr-o combinaţie de: (i) schema granturilor de coparticipare (în baza implementării de succes în regim pilot în cadrul PAC) pentru a ajuta întreprinderile să-şi actualizeze aptitudinile pe piaţa muncii, practicile de management şi introducerea noilor produse; (ii) linii de credit prin bănci comerciale calificate pentru susţinerea investiţiilor pe termen lung şi a necesităţilor de capital de lucru ale exportatorilor; precum şi (iii) acordarea serviciilor de testare în laborator, recunoscute pe plan internaţional, pentru producătorii locali, în special în domeniul securităţii alimentare. Împrumuturile preconizate vor fi strategice pentru sporirea exportului de bunuri al Moldovei şi pentru atragerea investiţiilor străine şi vor fi informate prin activităţi analitice complementare.

110. Dezvoltarea infrastructurii fizice principale în Moldova este o parte indispensabilă a ameliorării competitivităţii, care va continua în cadrul prezentei SPT. În scopul micşorării taxei pentru folosirea drumurilor, va fi oferită finanţare suplimentară în cadrul Programului de suport în sectorul drumurilor, iar colaborarea Băncii cu Moldova şi alţi donatori va continua în elaborarea unei Strategii în sectorul transporturilor. Asistenţa pentru micşorarea pierderilor de curent electric şi reducerea intensităţii energetice a Moldovei va include extinderea finanţării pentru proiectul energetic 2 încununat cu succes, de rând cu ASDI. Mai mult ca atât, va fi implementat un set complementar de activităţi analitice, consultative şi împrumut pentru promovarea eficienţei energetice şi a producţiei de energie regenerabilă, inclusiv o potenţială linie de credit pentru eficientizarea energetică de la CFI. Pe tot cuprinsul portofoliului său, Banca va continua să sprijine măsurile de eficientizare energetică, de exemplu, Fondul de Investiţii Sociale, proiectul de sănătate şi asistenţă socială etc.

111. Asistenţa din cadrul pilonului doi cuprinde un program coordonat şi inter-sectorial pentru dezvoltarea capitalului uman, promovarea incluziunii sociale şi

39

minimizarea riscurilor sociale şi ambientale. Finanţarea suplimentară se va baza pe succesele înregistrate de proiectul Fondul de Investiţii Sociale din Moldova 2 (FISM-2) şi Proiectul de sănătate şi asistenţă socială în derulare, inclusiv PPP cu implicarea CFI în sectorul sănătăţii. Lecţiile însuşite în cadrul precedentei SAT şi cizelarea continuă a axării rezultatelor portofoliului vor îndruma implementarea noilor activităţi şi selectarea intervenţiilor potenţiale care vor contribui la rezultatele de ţară scontate — în speţă, reducerea sărăciei, sporirea accesului la programe educaţionale de calitate şi îmbunătăţirea indicatorilor de sănătate. Dată fiind importanţa acordării oportunităţilor pentru ca tineretul să rămână în Moldova şi să contribuie la creşterea economiei, echipa de ţară va continua să identifice modalităţi de raţionalizare a agendei în programul de lucru curent şi cel viitor. Agenda privind schimbările climaterice va fi încadrată în SPT începând cu AF09 printr-o evaluare de inventariere şi identificarea viitoarelor puncte de pornire ale programului pentru ţară, de exemplu prin intermediul finanţării carbon ulterioare, fondurilor de investiţii climaterice etc. Sprijinul continuu pentru îmbunătăţirea alimentării cu apă şi salubrizare şi realizarea ODM în acest domeniu va continua să reprezinte o prioritate în cadrul prezentei SPT. Coordonarea activă a donatorilor din acest domeniu va fi crucială.

112. Pilonul trei al programului sugerat va oferi Moldovei sprijin multilateral în fortificarea guvernării sectorului său public. Combinaţia de intervenţii susţinută de multipli donatori, va ajuta Moldova la compartimentele îmbunătăţirea calităţii serviciilor de reglementare, elaborarea şi implementarea politicilor publice robuste şi fortificarea proceselor de alocare a resurselor. Suplimentar, programul SPT va lansa un efort intens de generare a conştientizării şi o implicare mai activă a cetăţenilor în cererea pentru guvernare adecvată.

113. Drept sprijin pentru rezultatele SPT, programul AAC va sta la temelia programului de creditare. AAC se va axa pe oferirea cunoştinţelor şi contribuţiilor oportune în cadrul politicilor guvernamentale, precum şi informarea discuţiilor despre dezvoltare din ţară, de exemplu în domeniul pensiilor, telecomunicaţiilor, energeticii, guvernării determinate de cerere, comerţului, mediului (schimbările climatice, domeniul forestier). Suplimentar, această SPT reflectă abordarea programatică a planificării AAC, care va include o evaluare generală a sistemelor Guvernului pentru identificarea oportunităţilor sporirii valorificării sistemelor ţării în anumite sectoare şi proiecte. Această componentă va fi crucială pentru sprijinirea eforturilor continue ale Moldovei de creştere statistică a competenţelor. Programul AAC va fi coordonat activ cu Guvernul şi alţi parteneri de dezvoltare.

C. Parteneriate

114. Parteneriatul dintre AID şi FMI în strategia de dezvoltare a Moldovei a fost unul puternic în ultimii ani. Banca şi FMI au realizat lucrări comune şi au continuat să efectueze misiuni comune cel puţin de două ori pe an pentru a analiza politicile macroeconomice ale ţării. Dialogul în materie de politici dintre FMI şi Guvern este realizat în contextul programului PRGF în curs de derulare, vizând perioada anilor 2006-2008. CSRS a fost pregătit în conjunctură cu PRGF în vederea asigurării consecvenţei reformelor de politici macroeconomice şi structurale sprijinite de ambele programe. FMI a preluat rolul de conducere asupra problemelor macroeconomice, în timp ce AID a preluat rolul de conducere asupra problemelor structurale şi sociale. În mai multe domenii unde mandatele

40

celor două instituţii se suprapun, aşa ca finanţele publice, activitatea este bine coordonată pentru a asigura recomandări consecvente în adresa autorităţilor. Existenţa unui program FMI, care va expira anul viitor, a fost o contribuţie importantă pentru determinarea caracterului adecvat al cadrului de politici macroeconomice.

115. Banca a fost activă în procesul de ameliorarea a coordonării în rândul donatorilor. Moldova a lucrat împreună cu alţi donatori pentru a armoniza eforturile de dezvoltare şi a realizat progrese considerabile începând cu anul 2006 (vezi Caseta 4). Alinierea dintre Strategia de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei şi Planul de Acţiuni Republica Moldova-Uniunea Europeană şi disponibilitatea partenerilor externi – SUA, UE, ONU, Suedia, DFID, Elveţia şi Olanda – de a-şi conforma asistenţa cu SCERS (în prezent SND) a facilitat coordonarea în practică. Banca a lucrat în strânsă colaborare cu alţi donatori în cadrul activităţilor analitice şi al operaţiunilor individuale de creditare.

116. Procesul de armonizare a fost realizat prin Cadrul de Parteneriat pentru Dezvoltare elaborat în vederea implementării Declaraţiei de la Paris privind eficientizarea asistenţei. Cadrul “Coordonarea şi armonizarea activităţilor Guvernului şi ale donatorilor pentru eficientizarea asistenţei în Republica Moldova” a fost semnat la Chişinău de către Guvern, AID, Olanda, Regatul Unit, Suedia, ONU, FMI şi UE la 29 mai 2006. Acest Cadru de Parteneriat angajează părţile în analize comune, armonizarea indicatorilor şi acţiuni preliminare şi sincronizarea cu ciclurile bugetare ale ţării cu scopul reducerii costurilor de tranzacţii ale asistenţei oferite ţării. El conţine de asemenea indicatori de performanţă pentru guvern şi partenerii externi în vederea evaluării progreselor în eficacitatea sporită a asistenţei.

Caseta 4. Reperele armonizării şi coordonării în rândul donatorilor

• Moldova a devenit semnatar al Declaraţiei de la Paris privind armonizarea asistenţei în anul 2005

• Cadrul de parteneriat pentru dezvoltare între Guvern şi donatorii majori a fost semnat în mai 2006

• Întrunirea Grupului Consultativ de la Bruxelles, găzduită de CE şi Banca Mondială în decembrie 2006, a generat angajamente în valoare de 1,2 miliarde dolari SUA

• Strategia Naţională de Dezvoltare este în concordanţă deplină cu Planul de Acţiuni PEV • Donatorii şi Guvernul elaborează noi mecanisme de coordonare, inclusiv o echipă de lucru

compusă din donatori în vederea articulării unui răspuns comun la SND. 117. Moldova beneficiază de asistenţă pentru dezvoltare de la un număr tot mai mare de donatori multilaterali şi bilaterali. Accentul acestor eforturi ale donatorilor variază după cum urmează, în dependenţă de expertiza acestora şi selectivitate:

• Noua strategie a Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare pe 2007-11 se axează pe: (i) guvernare şi participare; (ii) acces la serviciile sociale; şi (iii) dezvoltarea regională şi locală.

• Strategia de asistenţă pentru ţară a UE pentru anii 2007-11 accentuează: (i) dezvoltarea democratică şi buna guvernare; (ii) reforma cadrului de reglementare şi crearea capacităţii administrative; şi (iii) reducerea sărăciei şi creşterea economică. Planul de

41

Acţiuni Republica Moldova-UE a fost aprobat în februarie 2005. Ultimul Raport de progres asupra Planului de Acţiuni a fost emis în februarie 2008.

• Strategia de asistenţă pentru ţară a BERD (aprobată de Consiliul BERD în septembrie 2007) se axează pe dezvoltarea sectorului privat, inclusiv sprijin pentru instituţiile financiare şi infrastructura publică.

• Priorităţile principale ale USAID includ ameliorarea climatului pentru dezvoltarea sectorului privat, promovarea unor comunităţi puternice şi a instituţiilor democratice responsabile, ajutor în controlarea celor mai acute pericole legate de sănătatea publică.

• Buna guvernare este un domeniu major pentru Sida, DFID şi Olanda. Sida sprijină de asemenea eficienţa energetică şi investiţiile rurale, în timp ce DFID pune accent pe gestiunea finanţelor publice, reforma administraţiei publice şi asistenţă socială. Olanda a aprobat recent un grant pentru îmbunătăţirea cadrului de reglementare şi supraveghere a instituţiilor financiare nebancare.

• În decembrie 2006 Moldova a primit 24,7 milioane dolari SUA de la Corporaţia Provocările Mileniului (CPM) din SUA pentru implementarea unui plan de luptă cu corupţia cu durata de doi ani, care includea cinci componente:

o Consolidarea capacităţii sistemului judiciar în prevenirea şi combaterea corupţiei;

o Fortificarea capacităţii de monitorizare a societăţii civile şi mass-media; o Prevenirea şi eliminarea corupţiei în sistemul asistenţei medicale; o Eliminarea corupţiei în administraţia vamală şi fiscală şi în cadrul organelor de

poliţie; şi o Reformarea şi îmbunătăţirea capacităţii Centrului pentru Combaterea Crimelor

Economice şi a Corupţiei.

Guvernul a prezentat CPM la începutul anului 2008 propunerea sa compact, care includea irigaţia şi drumurile.

• Ţările din Europa Centrală, inclusiv România, Polonia, Republica Cehă, Letonia şi Lituania, oferă de asemenea asistenţă, preponderent în domeniul creării capacităţii şi bunei guvernări.

118. Guvernul şi partenerii săi de dezvoltare şi-au exprimat recent interesul într-o abordare comună de a ajuta Moldova în perioada iminentă, utilizând noua Strategie Naţională de Dezvoltare drept cadru general în acest proces. În vederea susţinerii acestei abordări comune, partenerii de dezvoltare au lansat un exerciţiu de diviziune a muncii şi inventariere (vezi Anexa 6). Raţionamentul de la baza acestui exerciţiu este de: (i) a oferi un rezumat util, de nivel înalt al sprijinului acordat sub formă de asistenţă oficială pentru dezvoltare în cadrul SND, şi (ii) a inventaria şi alinia proiectele/programele cu rezultatele Strategiei Naţionale de Dezvoltare pentru a asigura mai bine coordonarea, a evita dedublarea şi, în final, a eficientiza asistenţa de dezvoltare. Se anticipează că analizele implementării şi monitorizarea progreselor în realizarea obiectivelor SND se vor efectua cu regularitate, prezentând oportunităţi pentru căutarea de sprijin suplimentar sau cizelarea strategiilor de implementare, la necesitate, în scopul realizării rezultatelor scontate.

42

IV. GESTIUNEA ŞI MONITORIZAREA PROGRAMULUI DE ŢARĂ

A. Monitorizarea şi evaluarea bazate pe rezultate

119. Succesul strategiei Băncii în Moldova va fi măsurat prin obţinerea rezultatelor SPT racordate la priorităţile selectate, ce sunt reflectate în Strategia Naţională de Dezvoltare a Moldovei pe anii 2008-2011. Cadrul de rezultate identifică rezultatele la obţinerea cărora se anticipează să contribuie SPT şi oferă indicatori măsurabili pentru evaluarea realizării fiecărui rezultat. Indicatorii progresului la mijloc de termen identifică acţiunile şi reformele principale în materie de politici necesare pentru obţinerea rezultatelor SPT. Indicatorii de bază SPT identificaţi în cadrul de rezultate sunt prezentaţi sumar în Figura 3.

120. Cadrul de rezultate va ghida Banca în monitorizarea evoluţiei şi modificarea strategiei, în dependenţă de necesităţi, pentru a rămâne un partener de dezvoltare relevant şi eficient. Această matrice (vezi Anexa 5) face legătura între creditarea, investiţiile şi activităţile necreditare ale Grupului Băncii şi rezultate, repere specifice şi valori ţintă pentru a evalua dacă implementarea şi rezultatele se realizează conform planului. Acest cadru de rezultate reflectă accentul pe rezultate al portofoliului ţării, descris anterior, şi a beneficiat de la: (i) rigoarea sporită a cadrelor de rezultate pentru proiectele mai recente, (ii) capacitatea sporită a sistemelor de ţară, fiind sprijinite de Bancă şi Institutul Băncii Mondiale (IBM), pentru monitorizare şi evaluare, şi (iii) elaborarea unei fişe de evaluare pentru a sprijini managementul în monitorizarea performanţei portofoliului vizavi de rezultatele ţării, a calităţii orientării rezultatelor în fiecare activitate – inclusiv cele finanţate din fonduri fiduciare – şi contribuţia Băncii în management pentru rezultate la nivel de ţară. Această realizare prezintă un pas evolutiv considerabil de la matricea rezultatelor prezentată în precedenta SAT. Matricea rezultatelor vizate de SPT se bazează intens pe activităţile din portofoliul existent şi finanţarea suplimentară preconizată pentru AF09 şi AF10. La mijloc de termen vor fi efectuate remanieri pentru a încorpora noile activităţi preconizate în anii ulteriori ai SPT, recunoscând că în majoritatea cazurilor implementarea nu se va derula destul de active, pentru a contribui la rezultatele de dezvoltare pe termen lung în viitorul apropiat al acestei strategii.

43

Figura 3. Indicatorii de monitorizare şi evaluare de bază, AF09-AF12

121. Planurile pentru monitorizare şi evaluare în cadrul acestei SPT vor face uz de oportunităţile pentru o armonizare mai bună. În contextul dat, indicatorii SND au fost incorporaţi într-un cadru de rezultate şi Banca se va baza pe sistemele de date ale ţării şi pe sistemele unificate de raportare, unde va fi posibil. De asemenea, Banca va monitoriza cota angajamentelor AID în aranjamentele comune de finanţare şi cota operaţiunilor AID în curs de desfăşurare prin utilizarea misiunilor de supraveghere comune între donatori.

122. Banca va monitoriza activ evoluţia implementării SPT împreună cu Guvernul şi partenerii principali prin intermediul analizelor anuale SND/SPT. Fişa de rezultate va fi un instrument utilizat în acest proces şi Banca va folosi tot mai mult indicatorii de rezultate SND şi sistemele ţării pentru măsurarea rezultatelor.

B. Gestiunea riscurilor

123. Riscurile acestei SPT includ: (i) riscuri fiduciare; (ii) capacitatea de implementare la nivel central şi descentralizat; (iii) şocuri externe; şi (iv) riscuri ale economiei politice.

124. Riscurile fiduciare în proiectele finanţate de Banca Mondială în Moldova sunt substanţiale şi depăşesc media EAC. Lecţiile însuşite din strategiile de asistenţă precedente au subliniat că sunt necesare precauţia şi analiza corespunzătoare în utilizarea sistemelor de ţară pentru implementarea noilor proiecte. Totuşi, riscul rezidual nu interzice utilizarea sporită a sistemelor ţării pentru proiecte şi sectoare selectate în măsură maximal posibilă. Reducerea riscurilor fiduciare prin îmbunătăţirea controalelor fiduciare la nivel de

Ameliorarea competitivităţii şi crearea bazei pentru creşterea economică

participativă în Moldova

Rezultate de ţară la nivel

înalt

Mediu de piaţă competitiv, stabilitate şi creştere în favoarea

săracilor

Minimizarea riscurilor sociale şi de mediu, crearea capitalului

uman şi promovarea incluziunii sociale

Îmbunătăţirea guvernării în sectorul public

• Exportul de bunuri a crescut ca procent din PIB

• ISD crescute • Majorarea lungimii drumurilor

reparate • Cota redusă a pierderilor de

energie electrică ca proporţie din consumul total de energie

• Competitivitatea ameliorată a sectorului de fermierit rural

• Procentul micşorat de oameni sub pragul sărăciei • Accesul şi calitatea mai bune a programelor

preşcolare • Calitatea îmbunătăţită şi accesul echitabil la

învăţământul general • Reducerea ratei mortalităţii materne • Reducerea incidenţei HIV/SIDA • Reducerea mortalităţii TBC asociate • Acoperirea şi calitatea mai bune a serviciilor de

alimentare cu apă şi canalizare

• Profesionalismul îmbunătăţit al funcţionarilor publici

• Calitatea îmbunătăţită a serviciilor de reglementare

• Politici publice viabile

• Disciplina fiscală şi alocarea resurselor îmbunătăţite

Rezultatele la care

contribuie SPT

• Venitul real pe cap de locuitor al cele mai sărace chintile creşte cel puţin la fel de repede ca venitul mediu

• Incidenţa sărăciei este redusă de la 30,2% în 2006 până la 25% în 2010 şi 20% în 2015.

• Rata brută a înscrierilor în învăţământul general secundar a crescut de la 90,5% în 2006 până la 95% în 2010 şi 98% în 2015.

• Mortalitatea copiilor în vârsta de până la 5 ani este redusă de la 20,7 în 2006 până la 18,6 în 2010 şi 15,3 în 2015.

• Accesul la surse de apă sigure a crescut de la 38,5% a populaţiei în 2006 până la 59% în 2010 şi 65% în 2015.

44

sector şi proiect şi ajutorarea Moldovei în îmbunătăţirea transparenţei şi consolidarea capacităţii sistemelor de achiziţii publice şi gestiune financiară publică, precum şi identificarea prevederilor optime pentru implementarea proiectelor, care valorifică, unde e posibil, sistemele ţării, vor constitui principalele priorităţi de gestiune a portofoliului fiduciar în cadrul ciclului iminent SPT. Programul CSRS, precum şi activitatea Băncii şi a donatorilor în domeniile respective, oferă deja asistenţă Guvernului în aceste acţiuni.

125. Guvernul dispune de capacitate instituţională limitată, fapt ce ar putea întârzia implementarea agendei sale de reforme ambiţioase. Majoritatea ministerelor de resort încă se confruntă cu o capacitate limitată pentru selecţia şi evaluarea sistematică a proiectelor, la fel pentru implementare şi evaluare, şi aceasta poate conduce la alocarea sub-optimă a resurselor bugetare. Pentru a diminua aceste riscuri, toate domeniile de reformă beneficiază de AT oferită de Bancă şi donatori, programe de creare a capacităţii sau operaţiuni investiţionale. În domeniile în care angajamentul donatorilor este limitat, riscul implementării va rămâne probabil înalt.

126. Integrarea sporită în economia globală, sub aspect de comerţ şi fluxuri ale muncii (adică remitenţe), generează o vulnerabilitate sporită a Moldovei faţă de evoluţiile pieţei externe. De exemplu, turbulenţa recentă a pieţelor financiare se poate solda cu efecte adverse asupra Moldovei printr-o încetinire a creşterii economice în cadrul partenerilor săi comerciali principali şi în ţările de destinaţie majore pentru migranţii din Moldova. Acestea pot avea implicaţii considerabile la nivel de gospodării casnice, în funcţie de dependenţa relativă a gospodăriei de remitenţe şi sectoarele de angajare. Suplimentar, influxul de capital străin se poate reduce din cauza reducerii globale în volumul de creditare. Aceasta, la rândul său, poate reduce intensitatea activităţii economice şi crearea locurilor de muncă. Mai mult ca atât, preţul gazelor naturale importate în Moldova va creşte până la niveluri europene în următorii trei ani. Preţuri mai mari la energia electrică importată din Ucraina sunt de asemenea iminente. Preţurile mai mari la resursele energetice pot avea implicaţii substanţiale asupra sărăciei, povara majorării afectându-i disproporţional pe cei săraci şi gospodăriile cu surse alternative de combustibili. Preţurile în creştere la produse alimentare, provenind din surse interne sau internaţionale, ar putea avea un impact disproporţional asupra gospodăriilor sărace în cazul în care vor depăşi creşterea veniturilor.

127. Banca, FMI şi alţi donatori au demonstrat flexibilitate în suma finanţării disponibile pentru răspuns, în caz de necesitate, la şocurile externe. Un grant în sumă de 7 milioane dolari SUA, aprobat în august 2008 în cadrul Mecanismului global cu aplicare rapidă pentru criza alimentară, va ajuta la reducerea impactului cauzat de creşterea preţurilor la produse alimentare în 2008/9. În cadrul programului CSRS Banca promovează reforme cu scopul îmbunătăţirii eficienţei sectoarelor energetic şi agricol, precum şi a sistemului de asistenţă socială al Guvernului. După cum s-a constatat la adunarea Grupului Consultativ, Moldova va fi beneficiarul unui volum considerabil de finanţare din partea donatorilor în următorii ani.

128. Un şir de reforme – în serviciul public, învăţământ şi agricultură – ar putea prezenta dificultăţi din punct de vedere politic, odată ce se apropie alegerile de la începutul anului viitor. În cadrul SCERS şi SND, Moldova a articulat un program de reforme ambiţioase. Pe parcursul ultimilor ani Guvernul a avut o antecedenţă solidă de

45

implementare a reformelor, deşi unele acţiuni se derulau mai repede decât altele. Consultările extensive ce au stat la baza SND demonstrează că un grad sporit de consens politic s-a instituit în acest program de reforme. Împreună cu reafirmarea aspiraţiilor de integrarea europeană ale Moldovei, aceasta oferă un semnal încurajator, că agenda reflectată în SND va fi urmată. Alegerile iminente se pot solda cu un impact asupra consensului politic ce s-a dezvoltat la baza programului de reforme al Guvernului. Totuşi, legătura strânsă dintre agenda de reforme susţinută de Bancă şi asistenţa substanţială din partea donatorilor (DFID, Sida, Olanda şi UE) planificată pentru Moldova continuă a fi un factor temperare.

46

ANEXA 1: MOLDOVA ŞI ODM16

Anul de bază pentru stabilirea ţintelor pe termen mediu şi lung va fi acelaşi ca şi pentru raportul ODM iniţial (2002), cu excepţia cazurilor în care metodologia de estimare a fost recent modificată pentru unii indicatori. [Este important de reflectat rezultatele reale faţă de acestea]

Obiectivul 1. Reducerea sărăciei extreme şi a foamei

• Reducerea ratei populaţiei cu un consum sub 4,3 dolari pe zi/persoană (la PPC) de la 34,5% în 2006, până la 29% în 2010 şi până la 23% în 2015.

• Micşorarea ponderii populaţiei sub pragul absolut al sărăciei de la 30,2% în 2006, până la 25% în 2010 şi până la 20% în 2015.

• Micşorarea ponderii populaţiei sub pragul sărăciei extreme de la 4,5% în 2006, până la 4% în 2010 şi până la 3,5% în 2015.

Obiectivul 2. Realizarea accesului universal la învăţământul general obligatoriu

• Asigurarea posibilităţilor pentru toţi copiii de a frecventa învăţământul general obligatoriu. Majorarea ratei brute de înmatriculare în învăţământul general obligatoriu de la 94,1 % în 2002, până la 95 % în 2010 şi până la 98 % în 2015.

• Menţinerea ratei de alfabetizare la persoanele de 15-24 ani la nivel de 99,5%.

• Majorarea ratei de înrolare în programele preşcolare pentru copii de 3-6 ani de la 41,3% în 2002 până la 75% în 2010 şi 78% în 2015, iar pentru copii de 6-7 ani de la 66,5% în 2002 până la 95% în 2010 şi 98% în 2015, precum şi reducerea cu mai puţin de 5% a discrepanţelor dintre regiunile rurale şi urbane, dintre grupele dezavantajate şi cele cu venituri medii.

Obiectivul 3. Promovarea egalităţii de gen şi abilitarea femeilor

• Sporirea reprezentării femeilor în funcţii decizionale. Sporirea reprezentării femeilor în funcţii decizionale de la 26,5% în consiliile locale în 2007 până la 40% în 2015, de la 13,2% în consiliile raionale în 2007 până la 25% în 2015, de la 18% femei-primari în 2007 până la 25% în 2015, şi de la 22% femei-membri ai Parlamentului în 2005 până la 30% în 2015.

• Reducerea inegalităţii de gen în angajarea la muncă. Reducerea inegalităţii de gen pe piaţa muncii prin micşorarea discrepanţei între salariile femeilor şi bărbaţilor cu cel puţin 10% până în 2015 (salariul mediu al femeilor reprezentând 68,1% din salariul bărbaţilor în 2006).

16 Vezi: "Strategia Naţională de Dezvoltare a Moldovei, ianuarie 2008.

47

Obiectivul 4. Reducerea mortalităţii copiilor

• Reducerea ratei mortalităţii infantile de la 18,5 (la 1.000 născuţi vii) în 2006 până la 16,3 în 2010 şi până la 13,2 în 2015.

• Reducerea ratei mortalităţii copiilor în vârstă de până la 5 ani de la 20,7 (la 1.000 născuţi vii) în 2006 până la 18,6 în 2010, şi până la 15,3 în 2015.

• Menţinerea ponderii copiilor în vârstă de până la 2 ani vaccinaţi împotriva rujeolei către anii 2010 şi 2015 la nivel de cel puţin 96%.

Obiectivul 5. Îmbunătăţirea sănătăţii materne

• Micşorarea mortalităţii materne de la 28 (la 100.000 născuţi vii) în 2002 până la 15,5 în 2010 şi până la 13,3 în 2015.

• Menţinerea numărului naşterilor asistate de personal medical calificat, pe parcursul anului 2010 şi 2015 la nivel de 99%.

Obiectivul 6. Combaterea HIV/SIDA, a tuberculozei şi a altor boli

• Stabilizarea răspândirii infecţiei HIV/SIDA către anul 2015. Reducerea incidenţei HIV/SIDA la100 mii populaţie până la 9,6 către anul 2010 şi 8 către anul 2015.

• Reducerea incidenţei HIV/SIDA la 100 mii populaţie în vârstă între 15-24 ani până la 11,2 către anul 2010 şi 11 către anul 2015.

• Stoparea către anul 2015 a răspândirii şi începerea procesului de reducere a tuberculozei. Reducerea mortalităţii asociate cu tuberculoza de la 16 (la 100.000 locuitori) în 2002 până la 15 în 2010 şi până la 10 în 2015.

Obiectivul 7. Asigurarea durabilităţii mediului

• Integrarea principiilor dezvoltării durabile în politicile şi programele ţării şi reducerea degradării resurselor naturale. Creşterea gradului de împădurire de la 10,3 % în 2002 până la 12.1% în 2010 şi până la 13,2% în 2015%.

• Creşterea proporţiei ariilor protejate pentru conservarea diversităţii biologice de la 1,96% în 2002, la 4,65% în 2010 şi până la 4,65% în 2015.

• Majorarea ponderii populaţiei cu acces la surse sigure de apă de la 38,5% în 2002 până la 59% în 2010 şi până la 65% în 2015.

• Reducerea în jumătate a numărului de persoane fără acces la canalizare îmbunătăţită. Majorarea ponderii populaţiei cu acces la canalizare îmbunătăţită de la 31,3% în 2002 până la 50,3% în 2010 şi 65% în 2015. Majorarea ponderii populaţiei cu acces la salubrizare de la 41,7% în 2002 până la 51,3% în 2010 şi până la 71,8% în 2015.

Obiectivul 8. Crearea parteneriatului global pentru dezvoltare

• Dezvoltarea în continuare a unui sistem comercial şi financiar transparent, baza pe reguli, previzibil şi non-discriminatoriu, prin promovarea exporturilor şi atragerea investiţiilor.

48

• Soluţionarea problemei închiderii terestre a Republicii Moldova, prin modernizarea infrastructurii de transport şi vamale.

• Restructurarea şi abordarea complexă a problemei datoriei externe.

• Elaborarea şi implementarea strategiilor pentru tineret. • Asigurarea accesului populaţiei la medicamentele esenţiale. • Edificarea societăţii informaţionale.

49

ANEXA 2: STRATEGIA DE ŢARĂ PRIVIND FORTIFICAREA GUVERNĂRII ŞI COMBATEREA CORUPŢIEI ÎN MOLDOVA

Sumar executiv Reieşind din mediul instituţional şi direcţia de dezvoltare curentă din Moldova, guvernarea rămâne o provocare considerabilă pentru creştere şi reducerea sărăciei în Moldova. Guvernarea slabă, sectorul privat necompetitiv şi societatea civilă fragmentată, toate creează un ciclu dinamic, în care o proporţie mare a populaţiei active migrează în străinătate în loc să devină agenţii creării bunăstării la sine acasă. Guvernul recunoaşte guvernarea şi combaterea corupţiei ca fiind o provocare definitorie; totuşi, angajamentul autorităţilor nu a fost consecvent, iar realizările la acest capitol au fost variabile. Recent eforturile guvernului în combaterea corupţiei par să se fi accelerat, dar rezultatele urmează a fi observate. Obiectivul STFGCC în Moldova. Obiectivul pe termen mai lung al strategiei STFGCC a Băncii constă în oferirea de asistenţă Moldovei la dezvoltarea unei guvernări durabile în baza legii, care să sprijine opţiunea pro-UE prin eliminarea anumitor decalaje majore existente între calitatea instituţiilor din Moldova şi cea a instituţiilor din statele membre. Pe termen mediu, programul de guvernare SPT va fi orientat spre oferirea de asistenţă Guvernului în realizarea predictibilităţii macroeconomice, durabilităţii şi a unei tranziţii treptate – de la economia bazată pe fluxurile de remitenţe – spre competitivitate durabilă, un mediu de afaceri sănătos şi investiţii în dezvoltarea umană. Principiile, de care se conduc eforturile de guvernare ale SPT, constau în identificarea noilor puncte de pornire pentru prestarea unei guvernări adecvate, suplinirea acesteia cu intervenţii selecte şi promiţătoare ce ţin de latura de cerere, precum şi pentru valorificarea eficientă a resurselor limitate prin selectivitate şi parteneriate. Abordare, concesiuni şi selectivitate. Lecţiile însuşite din agenda nefinalizată a reformelor şi rezultatele SAT 2004, care au elucidat, în primul rând, latura de ofertă a guvernării, au condiţionat o nouă abordare din partea Băncii. Elementele acestei abordări sunt precum urmează:

(i) Sincronizarea STFGCC din Moldova cu obiectivele Strategiei Naţionale de Dezvoltare (SND) şi adoptarea, la general, a unei abordări care subliniază calităţile de lider ale ţării prin eforturi de consolidare a sistemelor ţării, inclusiv cele pentru achiziţii publice;

(ii) Ulterior, abordarea problemei guvernării în Moldova, atât în calitate de unul din pilonii SPT, cât şi ca platformă complexă, care este la temelia celorlalţi doi piloni ai SPT – competitivitatea şi dezvoltarea umană;

(iii) Continuarea angrenării cu guvernul în latura de ofertă a unei guvernări adecvate prin intermediul seriilor de CSRS, agendei nefinalizate a reformelor guvernării publice (MFP, RAP şi RSP), prin accelerarea implementării serviciilor electronice pentru afaceri şi persoanele fizice, cât şi prin măsuri de creare a unui mediu competitiv de afaceri, recunoscând, însă, faptul că, progresul realizat în aceste direcţii ar putea fi gradual şi în continuare;

(iv) Transpunerea eforturilor şi resurselor incrementale în măsuri de fortificare a laturii de cerere a guvernării adecvate (LCGA) la nivel de ţară, sector şi proiect.

50

(v) Sprijinirea rolului principal al donatorilor în eforturile de combatere a corupţiei acolo, unde aceştia au programe active şi avantaj comparativ; continuarea prestării bunurilor publice pentru monitorizarea şi analiza interstatală a guvernării.

Punctele de pornire şi programul sugerate. La nivel de ţară, agenda de reforme ce derulează în sectorul public, implementată prin intermediul împrumuturilor pentru politici CSRS, granturilor pentru reforma GSP şi asistenţei tehnice, va rămâne punctul principal de pornire pentru promovarea reformei sistemelor de guvernare centrală şi pentru reducerea oportunităţilor şi stimulentelor pentru corupţie. Implementarea soluţiilor de guvernare electronică în gestiunea financiară, achiziţii şi prestarea serviciilor, de asemenea, va îmbunătăţi guvernarea şi va reduce oportunităţile pentru corupţie. Continuând progresul remarcabil realizat în reformele managementului finanţelor publice, Banca îşi va extinde eforturile sale asupra agendei sistemelor ţării, cu accent pe achiziţiile publice, auditul intern şi extern, la fel ca şi pe creşterea competenţelor autorităţilor centrale şi ale ministerelor de ramură în gestiunea bugetului corelată performanţei. Aceasta va servi drept fundament pentru o tranziţie treptată spre un sprijin bugetar mai mare, după cum solicitat de autorităţi. Punctele specifice de pornire pentru strategia SPT la nivel de ţară şi de sector ar putea fi precum urmează: (a) Ameliorarea planificării sectoriale a investiţiilor în infrastructură, sănătate şi

învăţământ; (b) Reforma sistemului de salarizare în serviciul public pentru a oferi stimulente

suplimentare; (c) Fortificarea mecanismelor de dezvăluire a informaţiei publice pentru a îmbunătăţi

căile de comunicare a sugestiilor şi recomandărilor; (d) Dezvoltarea în continuare a potenţialului de export în sectorul agricol şi

promovarea securităţii produselor alimentare fără a distorsiona stimulentele de producţie în scopul ameliorări rezultatelor rurale şi reducerii stimulentelor pentru migraţia în afară;

(e) Creşterea transparenţei în raportarea financiară corporativă, astfel atrăgând fluxuri investiţionale mai mari din afară;

(f) Fortificarea sectorului bancar şi a intermedierii financiare a fluxurilor de remitenţe, pentru a le face disponibile pentru investiţii;

(g) Sporirea eficienţei serviciilor guvernamentale prin aplicarea soluţiilor de guvernare electronică (de exemplu, guvern electronic; achiziţii electronice);

(h) Abordarea laturii de cerere a guvernări adecvate (LCGA) prin implicarea actorilor vulnerabili cu potenţial ascendent (pătura medie) şi interes pe termen mai lung în guvernare adecvată – de exemplu, asociaţiile din sectorul privat şi civil, prin creşterea competenţelor pentru acţiuni colective şi pledoarie.

Riscurile şi atenuarea acestora. Portofoliul de investiţii va continua să se confrunte cu riscuri fiduciare; totuşi, Banca trebuie să continue să promoveze utilizarea sistemelor ţării pentru anumite sectoare şi proiecte acolo, unde riscurile reziduale nu sunt prohibitive după atenuare. Principalele măsuri de atenuare pentru fortificarea controalelor fiduciare la nivel de portofoliu şi proiect vor include: (i) investirea într-o înţelegere mai profundă a devizelor de cheltuieli (DC) şi gestiunea entităţilor corporative de stat, planificarea strategică a investiţiilor şi prevederea în buget a alocaţiilor de capital pentru a dezvolta dialogul în

51

aspect de politici în aceste domenii; (ii) creşterea în continuare a competenţelor pentru perfecţionarea sistemului de achiziţii publice, (iii) depistarea unui model optimal de tranziţie de la UIP; precum şi (iv) fortificarea propunerii de proiect prin adăugarea controalelor pe parcursul ciclului de proiect şi o supraveghere publică mai amplă. În baza celor elucidate, Banca va examina posibilitatea pregătirii, pe parcursul acestui SPT, pentru implementarea primului împrumut investiţional, care va fi implementat utilizând doar sistemele ţării. Rezultatele şi monitorizarea acestora. Monitorizarea rezultatelor STFGCC din Moldova va cuantifica succesul prin monitorizarea indicatorilor acţionabili şi armonizarea rezultatelor finale la matricea rezultatelor de dezvoltare şi a politicilor SPT intercorelate descendente. Progresul realizat în implementare va fi monitorizat prin intermediul rapoartelor existente şi adaptate STFGCC ale ţării şi al rapoartelor de portofoliu privind FGCC ale ECCU2, iar Comisia ECCU2 FGCC va oferi consultanţă privind acţiunile de remediere.

* * *

Anexa prezentată în continuare elucidează detalii despre strategia de ţară a Moldovei privind fortificarea guvernării şi combaterea corupţiei. Strategia defineşte obiectivele şi abordarea STFGCC rezultantă din experienţa de până acum a Băncii, precum şi principalele provocări identificate şi promotorii reformei pe termen mediu; ulterior, strategia prezintă rezumatul selectivităţii / concesiunilor sectoriale şi tematice, bazându-se pe consultările realizate cu echipa de ţară a Băncii, Guvernul şi donatorii; în cele din urmă, ţinând cont de magnitudinea riscurilor fiduciare şi atenuarea acestora, strategia elucidează priorităţile STFGCC pentru anii 2009-2012 şi oferă recomandări privind un program “adecvat” şi un cadru pentru raportarea rezultatelor. Guvernarea, creşterea economică şi reducerea sărăciei 1. Recenta creştere economică impunătoare a Moldovei a fost condiţionată de creşterea consumului domestic, migraţiune şi fluxul de remitenţe, dar există dubii serioase vizavi de durabilitatea acestui model pe termen mediu. Moldova a înregistrat realizări impresionante la capitolul creştere economică şi reducerea sărăciei – o creştere economică medie de 7,0 la sută anual, începând cu anul 2001 şi realizări remarcabile în indicatorii tranziţiei. Este probabilă o reducere considerabilă a fluxurilor de remitenţe ca urmare a crizei economice globale, în timp ce investiţiile directe străine şi alte fluxuri interne de capital suferă, forţând o reducere a cererii domestice şi probabil o creştere mai lentă în viitorul apropiat. 2. Guvernarea rămâne în continuare o provocare considerabilă pentru creşterea economică şi reducerea sărăciei în Moldova. Tabloul în ansamblu ce rezultă din studiile diagnostice şi analitice ample efectuate de Bancă şi alţi donatori17 relevă obstacole de

17 Această evaluare a guvernării se bazează pe rezultatele scanării vulnerabilităţii la corupţie (CVS, 2008); Studiului

asupra cheltuielilor publice şi responsabilităţii financiare (CPRF, 2008); Analizei cheltuielilor publice (ACP, 2006); Raportului de ţară asupra evaluării achiziţiilor (RTEA, 2006); Programului de evaluare a sistemului financiar (PESF, 2007); Evaluării de ţară instituţionale şi a politicilor (ETIP, 2006); Studiului asupra mediului de afaceri şi performanţei întreprinderilor (SMAPI, 2005); Studiului vieţilor în tranziţie (LiTS, 2006); Studiului asupra mediului de afaceri (2007); şi ale altor studii şi evaluări efectuate de donatori, de exemplu, Raportul GRECO (grupul de state contra corupţiei) al Consiliului Europei (2006) şi Studiul asupra combaterii corupţiei MOLICO (combaterea corupţiei şi

52

guvernare şi premize limitate pentru soluţii prompte. Aceste limitări sunt complexe şi se datorează nu doar factorilor structurali externi, dar şi valorilor prevalente şi moştenirilor instituţionale. Progresul este încetinit datorită echilibrului instituţional precoce şi care creează premize pentru concentrări mari ale puterii de stat, ce favorizează capturarea de către interesele particulare. Sectorul privat este slab, iar societatea civilă este fragmentată18. Mai mult ca atât, perspectivele de aderare la UE ale Moldovei sunt îndepărtate19 şi ca urmare lipseşte o motivaţie puternică pentru reforme instituţionale şi fortificarea guvernării. În pofida acestor constrângeri, Moldova a rămas în continuare devotată angajamentului său faţă de reformele de piaţă şi procesul electoral competitiv; majoritatea moldovenilor preferă o formă democratică de guvernare. 3. Corupţia omniprezentă contribuie la cultura răspândită pe larg a cinismului şi a senzaţiei că publicul este lipsit de drepturile sale de cetăţeni. Comparată cu un eşantion de ţări din fosta Uniune Sovietică (FUS), Moldova este cotată mai bine sau la acelaşi nivel din punct de vedere al unor indicatori ai performanţei (Fig.1). Totuşi, Moldova se evidenţiază la capitolul plăţi “neoficiale” în curţile civile, învăţământul public şi sănătatea publică. O-treime din populaţie consideră că în cadrul prezentului guvern corupţia s-a majorat20. Acelaşi studiu a constatat că 70 la sută din populaţie consideră corupţia un fenomen răspândit pe larg; 78 la sută au opinat că situaţia cu corupţia în Moldova s-a înrăutăţit recent, iar 64 la sută au afirmat că corupţia era “ceva normal şi inevitabil.” Cetăţenii intervievaţi consideră că cele mai corupte instituţii sunt poliţia, vama, instituţiile judiciare, instituţiile de persecutare şi ministerele; cel mai puţin corupte sunt Biroul Naţional de Statistică, primăriile, militarii şi consiliile locale.21 4. Guvernul recunoaşte guvernarea şi combaterea corupţiei ca fiind provocări serioase; totuşi, în timp ce angajamentul arăta bine pe hârtie, implementarea a fost inconstantă, iar realizările – variabile. În anul 2000 Moldova a iniţiat reforma anticorupţie; cu asistenţă din partea donatorilor majori guvernul a demarat modernizarea capacităţii legale şi

spălării banilor, 2007); evaluarea de bază din partea USAID/Corporaţia Provocările Mileniului (CPM, 2007); analiza instituţională efectuată de proiectul de asistenţă tehnică comunităţii statelor independente (UE TACIS, 2007).

18 Peste 30 de partide politice şi circa 7.000 de ONG activează preponderent în Chişinău. 19 Una din precondiţiile înaintate de UE pentru a dezbate includerea Moldovei în calitate de membru este soluţionarea

tuturor revendicărilor frontaliere şi teritoriale adiacente aferente conflictului transnistrean. 20 Studiul anticorupţie MOLICO 2007, Chişinău, Consiliul Europei. 21 About 80 percent of Moldovans believe that almost all civil servants are corrupt; many citizens typically solve

problems with the authorities by bribing civil servant with money (73 percent), gifts (65 percent), or favors (60 percent). Since 2005, corruption among parliamentarians and ministers has grown;

Fig.1 Rezultatele de dezvoltare şi guvernare

-15.0

55.0

125.0

More corruption today than in1989

Prefere DemocraticGovernance

Trust in People

Unofficial payment in thepublic health

Unofficial payment in publiceducation

Unofficial payments in the civilcourts

Getting ahead in life usingnepotism and criminal or

corrupt practices

ECA Moldova

0.0

1.0

2.0

3.0

4.0

5.0

6.0

7.0

8.0

9.0

10.0

Control of Corruption

Child Mortality Rate under 5

Access to improved watersource

Average GDP Growth

Average FDI Inflows

Quality of Policies

ECA Moldova

- 15.0

55.0

125.0

More corruption today than in1989

Prefere DemocraticGovernance

Trust in People

Unofficial payment in thepublic health

Unofficial payment in publiceducation

Unofficial payments in the civilcourts

Getting ahead in life usingnepotism and criminal or

corrupt practices

ECA Moldova

0.0

1.0

2.0

3.0

4.0

5.0

6.0

7.0

8.0

9.0

10.0

Control of Corruption

Child Mortality Rate under 5

Access to improved watersource

Average GDP Growth

Average FDI Inflows

Quality of Policies

ECA Moldova

Sursa: autorii; datele IGG, ETIP, SVT, ODM

53

instituţionale pentru reducerea corupţiei şi spălării banilor, precum şi implementarea noilor instrumente legislative şi politici. Instituţional vorbind, Moldova a optat pentru crearea unei agenţii specializate robuste – Centrul pentru combaterea crimelor economice şi corupţiei (CCCEC) – responsabil pentru analiza, prevenirea, cercetarea şi persecutarea corupţiei.22 Totuşi, este vehiculată pe larg percepţia că unele anchete CCCEC sunt motivate politic şi se axează pe corupţia minoră şi nu pe cea de proporţii. Mai mult ca atât, CCCEC a apelat la împuternicirile sale preponderent pentru a combate corupţia în sectorul privat şi nu în instituţiile publice, după cum a fost intenţia iniţială. Reformele legislative au fost călăuzite de progresul măsurat de Strategia naţională pentru prevenirea şi combaterea corupţiei din anul 2005 şi de Planul de acţiuni aferent, la fel ca şi de Planul de acţiuni cu UE. Totuşi, după cum reflectat în clasamentul internaţional, progresul a fost modest. Indicele de corupţie al Transparency International (TI) s-a ameliorat minimal, de la 2,8 în anul 2007 la 2,9 în anul 2008, plasând Moldova în clasament pe poziţia 100 de pe 111, din 180 de ţări. Potrivit constatărilor ETIP a Băncii Mondiale, Moldova rămâne în urma comparatorilor săi din EAC la capitolele transparenţă şi responsabilitate şi este cotată la egal cu Bosnia-Herţegovina, Muntenegru, Serbia, Rusia şi Ucraina.23 5. Recent, eforturile anticorupţie ale guvernului par să se fi accelerat, deşi mult-aşteptatele rezultate mai urmează încă a fi observate. Strategia naţională de dezvoltare (SND) indică un angajament reînnoit din partea guvernului pentru combaterea corupţiei. SND identifică priorităţile, cum ar fi independenţa judiciară, consolidarea în continuare a sistemului judiciar, limitarea împuternicirilor vaste ale procuraturii generale şi accentuarea eforturilor preventive anticorupţie. În pofida unor neajunsuri, cel puţin pe hârtie, regulile de răspundere a funcţionarilor publici oferă baza pentru implementarea robustă a reformelor. De exemplu, sistemul de imunităţi limitate ca şi durată este superior celor din unele ţări, deşi acoperirea cu imunităţi este excesiv de vastă şi scuteşte nu doar membrii de parlament şi preşedintele, dar şi o lungă listă de procurori, judecători şi funcţionari publici. 6. A fost realizat un progres în reforma achiziţiilor publice în vederea alinierii la acquis-ul European. Potrivit datelor statistice ale Agenţiei Achiziţiilor, în ultimii ani, proporţia contractării dintr-o singură sursă a diminuat de la 16 la sută (din valoarea totală) în anul 2004 până la 7,2 la sută către în anul 2006. În octombrie 2007 a intrat în vigoare noua lege cu privire la achiziţii. Din structura centrală de achiziţii a Ministerului Economiei a fost creată o agenţie de achiziţii publice, care raportează Prim Ministrului. 7. Moldova este parte la regimurile internaţionale de combatere a activităţilor transfrontaliere ilicite, combaterea spălării banilor şi contracararea finanţării terorismului (AML-CFT) şi anti-trafic. În iulie 2007 guvernul a adoptat legea privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului24, iar CCCEC a fost desemnat responsabil pentru coordonarea şi implementarea legii. În perioada anilor 2007-2009, Comisia naţională pentru combaterea traficului a adoptat un nou plan de acţiuni pentru combaterea traficului de droguri. Mai mult ca atât, Moldova a ratificat Convenţia Europeană privind lupta împotriva traficului de fiinţe umane din anul 2008, iar în 2007 a adoptat noua lege privind paza. În cele din urmă, în anul 2008 Parlamentul a adoptat o lege privind asistenţa juridică internaţională în aspecte penale. 22 www.CCCEC.md 23 Indicatorul ETIP evaluează măsura în care un funcţionar executiv poate fi tras la răspundere de electorat şi de legislativ şi instituţiile judiciare pentru utilizare de fonduri şi rezultatele acţiunilor sale, la fel ca şi măsura în care angajaţii publici din executiv sunt impuşi să raporteze cu privire la utilizarea surselor financiare, deciziile administrative şi rezultatele obţinute.

24 Legea nr.190-IX, din iulie 2007, intrată în vigoare din septembrie 2007.

54

8. Reieşind din capacitatea şi resursele limitate ale societăţii civile din Moldova, impactul său asupra impunerii unei răspunderi pe prestaţiile guvernului sau interesele private este destul de slab. Deşi societatea civilă din Moldova este implicată activ şi multilateral în acoperirea nevoilor sociale identificate şi reprezentând de asemenea un spectru larg de valori civice (de la guvernare adecvată, stabilitate socială, protecţia consumatorilor, aspecte gender şi minorităţi, sărăcie şi protecţia socială, standarde ambientale, precum şi alte interese publice), aproape jumătate din ONG-uri activează în sectorul social. Majoritatea ONG-lor din Moldova se confruntă cu probleme financiare. În pofida rolului recunoscut al ONG-lor în ameliorarea eficacităţii şi receptivităţii guvernării în multe ţări, doar 28 la sută25 din publicul din Moldova se exprimă favorabil despre ONG-uri. Proiectele finanţate de donatori rămân principala sursă de finanţare a ONG-urilor. Capacitatea ONG-lor de a monitoriza reformele specializate sau complexe este percepută ca fiind foarte scăzută de asemenea şi pe motiv de existenţa lacunelor în competenţe şi deprinderi în organizarea campaniilor de pledoarie şi angrenarea eficientă a Guvernului. Efortul Băncii Mondiale în materie de guvernare şi reformă instituţională până în prezent 9. SAT 2004 a plasat un accent deosebit pe guvernare şi anticorupţie şi a abordat guvernarea din sectorul public drept unul din cei trei piloni aliniaţi la obiectivele de program ale SCERS a guvernului. Un portofoliu impresionant de împrumuturi şi servicii analitice26 s-a axat pe implementarea a două obiective de guvernare şi reformă instituţională ale SAT: fortificarea capacităţii sectorului public de a elabora şi implementa politici publice; îmbunătăţirea transparenţei şi răspunderii pentru MFP şi îmbunătăţirea percepţiilor publice despre guvernare. Principalele intervenţii de împrumuturi şi asistenţă tehnică au vizat reforma MFP, reforma serviciului public, reforma curţilor şi angrenarea societăţii civile în deciziile legate de creşterea economică şi reducerea sărăciei. 10. La general, implementare a fost satisfăcătoare. Totuşi, majoritatea rezultatelor se referă la produse şi s-a remarcat un impact limitat asupra nivelului perceput al corupţiei. Mai mult ca atât, deşi progresul realizat în reforma MFP şi achiziţiile publice a fost constant, rezultatele pozitive ale reformei administrării publice şi reformei serviciului public nu s-au materializat, pe măsură, pe parcursul SAT 2005-2008. Una din cele mai importante realizări a fost lansarea cadrului de cheltuieli pe termen mediu (CCTM), rezultând în posibilitatea creării unui singur cont în trezorerie pentru toate tranzacţiile bugetare.27 Sistemele informaţionale pentru managementul financiar (SIMF), elaborate cu AT din proiectul MFP, au contribuit la creşterea calităţii pregătirii bugetului şi gestiunii cheltuielilor. A fost elaborat un sistem de control financiar intern şi audit ce corespunde exigenţelor UE. A fost creată o unitate centrală pentru politici pentru a îmbunătăţi deciziile în materie de politici şi a le orienta spre reducerea sărăciei. Curtea de conturi (CC) se transformă într-o instituţie de stat de audit (ISA) capabilă, ce corespunde standardelor internaţionale28.

25 Studiul PPI, aprilie 2008 http://www.ipp.md/barometru1.php?l=ro&id=31 26 Portofoliul de împrumuturi a inclus: grantul FDI pentru reforma curţilor (AF06); creditul pentru susţinerea reducerii

sărăciei (AF07; AF08); fondul fiduciar multi-donator pentru reforma administrării publice (AF07); managementul finanţelor publice (AF07); Portofoliul altul decât împrumuturile a executat zece produse diagnostice şi de asistenţă tehnică: notă asupra guvernării ascendente (AF05); AT în guvernarea serviciilor publice (AF06, AF07); notă asupra guvernului local şi serviciilor comunitare (AF07); analiza finanţelor publice (AF07); AT-FDI în achiziţii publice (FY07); AT pentru Curtea de conturi (AF07); evoluţia reformei administraţiei publice centrale (progresul); analiza de ţară a răspunderii financiare (2006); FSAP (2007); scanarea vulnerabilităţii la corupţie (AF08);

27 Cu excepţia fondurilor medical şi social, care deţin în continuare conturi separate cu Banca Naţională a Moldovei. 28 Modernizarea CC este asistată de instituţia naţională de audit a Suediei, este finanţată din fondul fiduciar multi-donator

(FFMD), executat de Banca Mondială.

55

11. O proporţie considerabilă a eforturilor în guvernare din SAT 2005 a fost sprijinită de fondurile fiduciare ale donatorilor. În timp ce acest fapt i-a permis Băncii să amplifice resursele sale limitate, aceasta a condiţionat o careva fragmentare a eforturilor şi o utilizare suboptimală a sinergiilor cu alte părţi ale portofoliului. Actuala strategie prezintă activităţile FGCC sub formă de pilon exhaustiv ca recunoaştere a anvergurii şi necesităţii examinării unor atare sinergii în continuare. Riscurile fiduciare în portofoliul Băncii şi atenuarea acestora 12. Riscul fiduciar în proiectele finanţate de Bancă în Moldova este substanţial şi peste mediile din EAC. La finele anului fiscal 2008 al Băncii, portofoliul din Moldova a inclus 14 operaţiuni (inclusiv, FGM), majoritatea proiectelor în derulare fiind calificate ca fiind satisfăcătoare pentru progresul realizat la capitolul obiectiv de dezvoltare şi implementare. Echipa care a analizat prevederile de implementare şi care a evaluat vulnerabilitatea la corupţie în anul 2008 a conchis că vulnerabilitatea la corupţie în proiectele finanţate de Bancă în Moldova este substanţială.. Sistemul de monitorizare a managementului financiar (MF) al Băncii recunoaşte Moldova drept ţară cu “risc sporit”, cu riscuri fiduciare considerabile (11 la sută) în proiectele de investiţii active (Fig.2) comparativ cu media din regiunea EAC (6 la sută). 13. Achiziţiile reprezintă un aspect deosebit de vulnerabil al portofoliului Băncii pentru Moldova. Personalul fiduciar al proiectului este presat de agenţiile de implementare să influenţeze rezultatele de licitaţie ale evaluării şi procesele de desemnare a contractelor. În pofida augmentării examinării minuţioase din partea Băncii şi intensităţii analizelor anterioare, măsurile de atenuare par să exercite un efect limitat pe motiv de următoarele patru cauze principale: valorificarea insuficientă de către agenţiile de implementare a instrumentelor de gestiune a portofoliului şi a proiectului; prevederi inadecvate pentru controalele interne şi auditul extern; rotaţia mare a cadrelor în rândul consultanţilor fiduciari; precum şi dezvăluirea inadecvată a informaţiei. 14. Urmează a fi încurajaţi paşii pentru perfecţionarea sistemelor ţării şi sporirea valorificării acestora în cadrul operaţiunilor finanţate de Bancă. Reieşind din realizările Moldovei şi riscurile sistemice sporite, o atare abordare urmează a fi aplicată de la caz la caz şi doar dacă riscurile reziduale după atenuare sunt considerate ca fiind acceptabile. Totuşi, actuala strategie consideră că, prin orientarea în această direcţie, agenda guvernării ar putea rezulta în calităţi de lider suplimentare pentru ţară şi în cele din urmă să contribuie la o eficacitate mai mare în dezvoltare. Atenuarea riscurilor fiduciare prin ameliorarea controalelor fiduciare şi oferirea asistenţei Moldovei în consolidarea capacităţii sistemului de achiziţii al guvernului, la fel ca şi în identificarea unui model optimal de implementare UIP, vor constitui una din priorităţile fiduciare principale pentru următorul ciclu SPT. 15. Identificarea modelului potrivit de implementare se confruntă cu concesiuni considerabile între riscurile pentru proiect şi transferul de cunoştinţe şi competenţe.

Fig.2. Nivelul riscurilor MF în Moldova

0%

20%

40%

60%

80%

100%

ECA Moldova

RAPMAN-PRIMA as of June 16, 2008

FM Risk Band - All ECA, Moldova High RiskSubstantialModerateLow Risk

0%

20%

40%

60%

80%

100%

ECA Moldova

RAPMAN-PRIMA as of June 16, 2008

FM ISR Ratings - All ECA, Moldova

U

MUHS

SMS

56

Majoritatea proiectelor de investiţie sunt implementate de unităţi tradiţionale de implementare a proiectelor (UIP); au fost depuse eforturi recente pentru o integrare mai bună a implementării proiectelor cu agenţii responsabili pentru executarea generală a proiectelor. Există trei modele distincte (Caseta 1) aplicabile implementării împrumuturilor de investiţie din Moldova. Totuşi, experienţa denotă faptul că niciunul din aceste modele nu poate asigura protecţia deplină a proiectului contra manipulării rezultatelor licitaţiilor sau desemnării contractelor. De aceea, ca parte a prevederilor de tranziţie spre integrarea UIP, este necesar a efectua o evaluare a gradului de pregătire pentru a determina şi remedia criteriile, lacunele şi planul de tranziţie în direcţia valorificării mai mari a sistemelor ţării.

16. Între timp va fi necesar a depune eforturi suplimentare pentru a perfecţiona controalele fiduciare la nivel de ţară. Analiza minuţioasă la nivel de ţară urmează să includă gestiunea întreprinderilor aflate în proprietatea statului, planificarea strategică a investiţiilor şi stabilirea bugetului pentru alocaţii capitale. Tot mai mult, Banca a valorificat elemente ale sistemelor ţării şi instituţiile existente, astfel reducând cheltuielile de tranzacţie din proiectele de investiţie ale Băncii. Realizarea acestui fapt va necesita o modernizare în continuare a controalelor fiduciare publice şi avansări în planificarea şi executarea investiţiilor publice. Creşterea valorificării acestor elemente (inclusiv, utilizarea Trezoreriei, Curţii de Conturi pentru audit şi regulile naţionale pentru achiziţii) va rezulta în substituirea treptată a condiţiilor Băncii, cu utilizarea deplină a sistemelor ţării şi, deşi acest fapt nu va fi fezabil pe durata prezentei SPT, se anticipează realizarea paşilor în direcţia pregătirii pentru aceasta. Strategia FGCC a Băncii pentru Moldova pentru anii 2009-2012 17. Îmbunătăţirea guvernării în Moldova are un loc central pentru dezvoltare. Totuşi, există un mare decalaj între nivelul curent al calităţii guvernării şi aspiraţiile ţării de aderare la UE. Agenda nefinalizată a reformei GSP impune abordare de extindere din partea Băncii. Deşi Guvernul manifestă dorinţă şi angajament pentru realizarea unei guvernări perfecţionate şi a agendei anticorupţie, eforturile sale sunt limitate de dinamica politică internă a ţării. De aceea, eforturile anterioare ale Băncii s-au axat în principal pe latura de ofertă a instituţiilor de guvernare şi s-au axat pe Guvern ca pe principala parte cointeresată şi client. Ultimele rezultate SAT indică realizarea unui angajament redus cu sectorul civil şi actorii cointeresaţi din sectorul privat pentru a genera cerere pentru transparenţă şi răspundere mare în prestarea serviciilor publice de către guvern. 18. Obiectivul strategic pe termen mai lung al strategiei Băncii privind guvernarea va fi oferirea de asistenţă Moldovei în dezvoltarea unei guvernări în baza legii, care să sprijine opţiunea pro-UE şi va reduce din handicapul care desparte calitatea

Caseta 1. Modele de UIP în portofoliul din Moldova

(i) “Segregarea” completă prevede consultanţii fiduciari să nu fie integraţi în instituţia implementatoare; acest model opune cea mai mare rezistenţă presiunilor nedorite din partea beneficiarilor şi a agenţiilor de implementare, dar determină cel mai mic grad de proprietate asupra procesului din partea părţii împrumutate; (ii) “Agentul legal” este versiunea extremă a “segregării”, în care toate împuternicirile şi autorizările sunt preluate de UIP, care este creat ca entitate legală doar pentru implementarea proiectelor. Neajunsul constă în dependenţa totală de integritatea personalului UIP şi lipsa completă de transfer al cunoştinţelor şi competenţelor agenţiei guvernamentale. (iii) “Funcţia fiduciară contractată din afară” reprezintă un model hibrid, în care beneficiarii sunt responsabili de implementare şi nominalizează personal în funcţie de coordonatori de proiect, iar neajunsul este similar modelului de agent legal descris mai sus. (iv) “Sisteme de ţară absolut integrate” reprezintă modelul în care implementarea responsabilităţii de management este a ministerelor, iar beneficiarii valorifică fluxul de fonduri prin intermediul sistemului trezorerial. Cel mai evident neajuns este riscul existent în achiziţii datorită capacităţii slabe a guvernului.

57

instituţională din Moldova de cea din statele membre ale UE. Strategia CGAC a Băncii va continua să sublinieze latura de ofertă a intervenţiilor, dar le va suplini cu o atenţie sporită faţă de cererea de guvernare adecvată. Mai mult ca atât, eforturile pentru perfecţionarea instituţiilor din Moldova vor fi lărgite pentru a include planificarea sectorială a investiţiilor, raportarea financiară corporativă, aprofundarea sectorului financiar şi altele, ca recunoaştere a rolului pe care guvernarea adecvată îl joacă nu doar în prestarea serviciilor publice, dar şi în investiţii şi ameliorarea competitivităţii economice. 19. Răspunsul strategic sugerat al Băncii va aborda provocarea de guvernare din Moldova în calitate de pilon şi în cadrul unui context multilateral pentru a sprijini obiectivele celor doi piloni SPT, alineate la SND a Guvernului – competitivitate şi dezvoltare umană. Abordarea adoptată de Bancă se va baza pe trei imbolduri principale, reieşind din resursele limitate ale Băncii, domeniile de eficacitate ale Băncii şi probabilitatea obţinerii rezultatelor: Continuarea angrenării strategice a guvernului în latura de ofertă a guvernării prin

implementarea seriei de CSRS şi a agendei nefinalizate a reformei guvernării publice (MFP, RAP şi CSR) şi printr-un mediu de afaceri competitiv la nivel de ţară;

Susţinerea rolului donatorilor în efortul anticorupţie acolo, unde donatorii au programe

active şi au fost mai eficienţi şi au un avantaj comparativ; prestarea bunurilor publice pentru analiza şi monitorizarea guvernării la nivel de ţară prin instrumentele Mediul de afaceri (MA), Studiul asupra mediului de afaceri şi performanţei întreprinderilor (SMAPI) şi indicatorul global al guvernării (IGG), sau prin diagnosticul cofinanţării (de exemplu, SIGMA), care ar putea deschide noi oportunităţi pentru antrenarea donatorilor în promovarea agendei anticorupţie;

Intensificarea efortului incremental şi majorarea resurselor în domeniile, în care

eforturile Băncii vor oferi rezultatele pe termen mediu, adică diagnosticul guvernării sectoriale, latura de cerere a guvernării, consolidarea sistemelor ţării şi achiziţii publice.

(i) La nivel de ţară: asigurarea durabilităţii reformei sistemelor centrale 20. Activităţile în derulare ale reformei sectorului public, vizate prin intermediul împrumuturilor pentru politici CSRS şi asistenţei tehnice a sistemului generalizat de preferinţe (SGP), vor rămâne principalele intervenţii de împrumut pentru stimularea reformei sistemelor de guvernare centrală. Programul CSRS, asigurând dialogul şi declanşatorii intersectoriali, va oferi pârghiile pentru promovarea perfecţionării proceselor de management al investiţiilor publice, în timp ce proiectele în desfăşurare ale Băncii pentru reforma administrării publice centrale, stabilind un serviciu public în bază de merite şi asigurând gestiunea eficientă a finanţelor publice şi diminuarea poverii birocratice, vor creşte competenţele pentru a reduce oportunităţile şi stimulentele pentru corupţie. 21. Banca va depune eforturi în vederea pregătirii terenului pentru augmentarea sprijinului bugetar, prin consolidarea capacităţii de planificare strategică, determinare a bugetului şi monitorizare a performanţei, la fel ca şi de creare a stimulentelor potrivite, care reiese din gestiunea îmbunătăţită a sectorului public. Realizarea acestui fapt va necesita o modernizare în continuare a controalelor fiduciare publice şi progres în planificarea şi executarea investiţiilor publice. Aceasta va fi implementată prin fortificarea capacităţii guvernului central de gestiune a implementării CSR şi RAP, promovarea reformei MFP (care va asigura utilizarea adecvată a planificării şi monitorizării achiziţiilor), sprijinind dezvoltarea continuă a achiziţiilor publice, inclusiv achiziţiile electronice, şi actualizarea competenţelor CC şi reforma sistemului de salarizare în serviciul public. Fortificarea

58

capacităţii de gestiune a sectorului public şi asigurarea elementelor principale ale unui sistem perfecţionat în ţară (de exemplu, finalizarea reformei finanţării publice şi structura pentru prognoze pe termen mediu, alinierea cheltuielilor la priorităţi, precum şi fortificarea capacităţilor pentru achiziţii publice) va crea premise pentru tranziţia la sprijinul bugetar şi abordări la nivel de sector pe termen mediu şi lung. ii) La nivel de sector: riscuri şi oportunităţi pentru sprijinul bugetar 22. Diagnosticul evaluării guvernării sugerează următoarele domenii de dezvoltare pentru creşterea eficacităţii guvernării la nivel de sector ca răspuns la provocările identificate în guvernarea sectorială: Ameliorarea planificării investiţiilor sectoriale în infrastructură, sănătate şi educaţie

pentru asigurarea unei eficacităţi mai mare şi alinierea strategică a cheltuielilor publice; Reforma sistemului de salarizare în serviciul public întru crearea stimulentelor pentru

ameliorarea gestiunii sectorului public; Fortificarea mecanismelor de dezvăluire a informaţiei publice întru creşterea

răspunderii; Consolidarea infrastructurii / intermedierii financiare pentru fluxurile de remitenţe şi

creşterea transparenţei în raportarea financiară corporativă întru promovarea investiţiilor;

Dezvoltarea potenţialului de export pentru sectorul agrar şi promovarea securităţii produselor alimentare fără distorsionarea stimulentelor de producţie întru crearea oportunităţilor de venituri în zonele rurale şi prevenirea exodului forţei de muncă;

Creşterea eficienţei serviciilor guvernamentale prin aplicarea guvernului electronic; soluţiilor de achiziţii electronice);

23. Tabelul 1 ce urmează prezintă rezumatul intervenţiilor AAC legate de programul de guvernare, preconizate în cadrul SPT. Programul reflectă un diagnostic detaliat al guvernării şi o serie de consultări cu partenerii implicaţi, donatorii şi autorităţile şi este axat pe aprofundarea înţelegerii legăturilor dintre diversele provocări sectoriale din guvernare şi rezultatele generale de dezvoltare. Acesta este elaborat pentru îmbunătăţirea eficacităţii asistenţei esenţiale a Băncii, finanţată de AID, inclusiv prin accent pe măsurile de sporire a cererii pentru guvernare adecvată. Programul consolidat este prezentat în Tabelul 1 ce urmează. Tabelul 1. Programul sugerat FGCC al Băncii

Sector / subiect AAC Sarcini Unitatea

responsabilă

Comentariu Sursa de finanţare

Management macroeconomic; creştere economică; şocuri, predictibilitate

CEM – creştere şi competitivitate ECSPE În derulare AID

Monitorizarea AT ameliorarea competitivităţii ECSPF În derulare AID Guvernarea sectorului privat

Raportarea finanţării corporative ECSPF/PS În derulare AID/FF

Infrastructură Capacitatea de planificare a investiţiilor din sector INF

ECSSD Nou AID/FF

Guvernare locală Notă asupra guvernării locale, servicii comunitare

ECSPF

În derulare

AID

Sănătate, învăţământ şi protecţia socială Guvernare şi reforma sănătăţii ECSHD În derulare AID

Gestiunea sectorului public, RAP centrale (monitorizare) ECSPE În derulare AID

59

răspundere şi combaterea corupţiei Evaluările sistemelor ţării ECSPS/PE Nou FF

(iii) La nivel de proiect: planurile de acţiune ale proiectului 24. La nivel de proiect, strategia se va axa pe integrarea în continuare a măsurilor anticorupţie în proiectele şi programele sectoriale şi pe fortificarea planului proiectului. În baza volumului în creştere a practicilor bune ale Băncii, strategia vizează implementarea acestui obiectiv în trei moduri:

Un plan chibzuit al proiectului şi o supraveghere chibzuită a portofoliului fiduciar pe parcursul ciclului de proiect;

Proces de analiză şi abordare de tip portofoliu; Răspundere şi supraveghere socială, îmbunătăţirea supravegherii publice; Procesul didactic al personalului şi formare pentru cadrele operaţionale şi echipele de

coordonare. Donatori, parteneriate şi comunicare 25. Chiar şi în condiţiile creşterii recente a economiei şi majorării fluxurilor sau remitenţelor, proporţia de asistenţă oferită de donatori în Moldova a rămas considerabilă comparativ cu cheltuielile statului; criza financiară globală şi recesiunea ar putea în continuare să accentueze această dependenţă. Asistenţa donatorilor ar fi vitală pentru continuarea dezvoltării instituţionale a ţării şi reforma guvernării în aspect de combaterea corupţiei (faceţi referinţă la Tabelul 2). În luna mai 2006, Guvernul şi donatorii principali au semnat un Cadru de parteneriat pentru dezvoltare pentru a implementa Declaraţia de la Paris cu privire la sporirea eficienţei asistenţei şi armonizare din 2005. Astfel, Guvernul s-a angajat să crească competenţele în conducerea efortului de armonizare prin perfecţionarea sistemelor ţării şi crearea premiselor pentru tranziţia la sprijinul bugetar. 26. Donatorii majori din Moldova includ UE29, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD)30, precum şi o serie de donatori bilaterali. Printre aceştia din urmă, cei mai remarcabili contribuitori sunt USAID31/CPM32, Suedia (ASDI), PNUD33, Regatul Unit (DFID) şi Olanda. Ţările din Europa de Est, inclusiv România, Polonia, Republica Cehă, Letonia şi Lituania oferă de asemenea asistenţă, preponderent pentru creşterea competenţelor

29 Strategia de asistenţă a ţării UE 2007-11 stipulează (i) dezvoltare democratică şi ameliorarea guvernării; (ii) reforma

reglementării şi creşterea competenţelor administrative; plus (iii) reducerea sărăciei şi creşterea economică. În februarie 2005 a fost aprobat un Plan de acţiuni UE/Moldova pentru trei ani; cel mai recent raport asupra progresului realizat datează din decembrie 2006.

30 Strategia de asistenţă a ţării BERD 2007 se axează pe dezvoltarea sectorului privat, inclusiv sprijin instituţiilor financiare şi infrastructurii publice.

31 Principalele priorităţi ale USAID includ ameliorarea mediului pentru dezvoltarea sectorului privat, promovarea comunităţilor robuste şi a instituţiilor democratice ce poartă răspundere, precum şi asistenţă în controlul majorităţii riscurilor periculoase din sănătatea publică.

32 În decembrie 2006 Moldova a beneficiat de un grant în valoare de 24,7 milioane de dolari SUA din partea Corporaţiei Provocările Mileniului (CPM) pentru a implementa un plan anticorupţie de doi ani, compus din cinci componente: (i) consolidarea capacităţii sistemului judiciar în prevenirea şi combaterea corupţiei; (ii) fortificarea competenţelor de monitorizare ale societăţii civile şi mass-mediei; (iii) prevenirea şi împiedicarea corupţiei în sistemul sănătăţii; (iv) împiedicarea corupţiei în rândul administraţiei vamale, fiscale şi în rândul organelor de poliţie; plus (v) reforma Centrului de combatere a crimelor economice şi corupţiei (CCCEC).

33 Strategia PNUD 2007-2011 se axează pe (i) guvernare şi participare; (ii) acces la serviciile sociale; precum şi (iii) dezvoltare regională şi locală.

60

şi ameliorarea guvernării. 27. Banca va trata coordonarea donatorilor şi parteneriatele în scopul obţinerii rezultatelor de guvernare drept un alt instrument de prestare. Banca urmează să: (i) continue să fie donatorul principal, care să stimuleze principalele părţi cointeresate şi să mobilizeze resursele donatorilor întru abordarea priorităţilor naţionale; (ii) să preia conducerea în anumite domenii ale guvernării acolo, unde deja a stabilit programe şi a iniţiat dialogul. În domeniile în care alţi donatori şi parteneri au demonstrat un avantaj dovedit sau în care implementează programe de anvergură considerabilă, Banca va ceda rolul de donator conducător, oferindu-se, după necesitate, pentru rolul de convocare şi rămânând în continuare un prestator de suport analitic. În continuare sunt prezentate domeniile, în care Banca poate ar putea miza pe rolul coordonator al altor donatori: reforme judiciare (USAID/CPM; PNUD; CE); serviciul vamal, serviciul de pază, poliţie; aplicare legii (CE; USAID/CPM); controlul frontalier, serviciul vamal, combaterea corupţiei şi anti-trafic (CE, USAID); dezvoltare regională şi împuternicirea societăţii civile şi a comunităţilor locale (DFID; PNUD; CE, USAID). 28. Pe parcursul perioadei de implementare a prezentei SPT, Banca îşi va extinde anvergura asupra unei audienţe mai ample de entităţi din sectoarele public şi privat, guvernul sub-naţional, sistemul judiciar şi societatea civilă, pentru a oferi asistenţă în campaniile anticorupţie sau pentru a sprijini iniţiativele civice în grup pentru îmbunătăţirea dezvăluirii publice a informaţiei şi transparenţă întru reducerea oportunităţilor pentru practici corupte şi fraudă. De asemenea, Banca va trebui să adopte o abordare mai strategică vizavi de comunicare, integrând, la cerere, cartografierea economiei politice şi analiza poziţiilor principalelor părţi cointeresate pentru crearea coaliţiilor pe toată durata ciclului de proiect. Mai mult ca atât, Banca va îmbunătăţi transparenţa tranzacţiilor sale prin punerea la dispoziţia publicului mai multă informaţie despre activităţile sale de proiect.

Monitorizarea şi raportarea rezultatelor FGCC 29. Rezultate şi monitorizare. Monitorizarea rezultatelor STFGCC Moldova va cuantifica succesul prin înregistrarea indicatorilor acţionabili, integraţi în întregime în rezultatele finale ale matricei de rezultate SPT. Progresul realizat în implementare va fi cuantificat prin intermediul rapoartelor portofoliului de ţară STFGCC, existente şi adaptate, informând despre acţiunile de remediere analizate şi recomandate de Comisia FGCC a ECCU2.

61

Tabelul 2. Asistenţa oferită de către donatori Moldovei pentru reformele instituţionale şi

ale guvernării

BE

RD

CE

BE

I B

anca

M

ondi

ală

PNU

D

USA

ID/C

PM

Con

siliu

l E

urop

eiD

FID

Eur

asia

Fon

.

Ger

man

ia

Ola

nda

Rep

ublic

a C

ehă

Sued

ia

Elv

eţia

Reforma sectorului public, guvernare şi decentralizare AP şi reforma guvernării Autorităţi locale Administrarea impozitelor Societatea civilă Drepturile omului Management şi planificare economică Stabilitate macroeconomică Statistică Asistenţă tehnică şi recomandări Supremaţia legii Sistemul judiciar Drepturile asupra proprietăţii Securitate şi poliţie Dezvoltarea sectorului privat Guvernarea corporativă Climatul investiţional ÎMM Reforma reglementărilor Infrastructura Energie Transport APS Gestiunea municipiului Sectorul social Sănătate Învăţământ Protecţie socială Alte sectoare şi domenii specifice (listaţi care anume)

Combaterea corupţiei Alegeri libere şi corecte / democraţie Mediu ambiant Dezvoltare regională Prevenirea şi remedierea conflictelor Mass-media

Sursă: Compilaţia autorilor

62

ANEXA 3: RAPORTUL DE FINALIZARE A STRATEGIEI DE ASISTENŢĂ PENTRU MOLDOVA

Ţara: Moldova Data SAT: 14 decembrie 2004 Data Raportului de progres: 25 septembrie 2006

Perioada cuprinsă de Raportul de finalizare SAT: AF05-AF08 Elaborat de: Dawn Roberts Data raportului: 15 decembrie 2008

I. INTRODUCERE

1. Acest raport examinează implementarea şi eficacitatea Strategiei de asistenţă pentru ţară (SAT), după cum este definită în documentul SAT din AF05 şi ajustată în Raportul de progres SAT din AF07. Pentru a identifica lecţiile relevante în elaborarea şi implementarea noii Strategii de parteneriat cu ţara (SPT) bazate pe rezultate, această evaluare a ţinut cont de:

Alinierea obiectivelor SAT la obiectivele strategice pe termen lung ale Moldovei şi rezultatele de dezvoltare anticipate (Secţiunea II)

Progresele Moldovei în realizarea obiectivelor sale de dezvoltare (Secţiunea II) Obţinerea rezultatelor SAT şi contribuţia lor la obiectivele strategice pe termen lung ale

Moldovei (Secţiunea III) Performanţa Băncii în perioada SAT (Secţiune IV)

Suplimentar discuţiilor cu echipa de ţară şi alte părţi interesate, această evaluare se bazează pe documente de referinţă, precum sunt documentele de evaluare a proiectelor, rapoarte de implementare şi rezultate (IR), rapoarte de supraveghere (memorii de activitate şi rapoarte de oficiu ale Băncii), rapoarte de activităţi economice şi sectoriale (AES), rapoarte de finalizare a implementării (RFI) şi rapoarte de evaluare şi gradaţii ale Grupului Independent de Evaluare (GIE) al Băncii şi ale Grupului pentru Asigurarea Calităţii (GAC).

II. OBIECTIVELE STRATEGICE PE TERMEN LUNG ALE MOLDOVEI 2. SAT ce este evaluată în prezentul raport a fost elaborată întru sprijinul Strategiei de creştere economică şi reducere a sărăciei (SCERS), stabilind sprijinul creditar şi necreditar al Băncii pentru Moldova în perioada AF05-AF08. SCERS, adoptată în mai 2004, a fost prima strategie de reducere a sărăciei elaborată de Guvernul Republicii Moldova (GRM) în consultare cu părţile interesate şi societatea civilă. Acest document conţinea o evaluare diagnostică a sărăciei în Moldova şi o viziune pentru reducerea durabilă şi exhaustivă a sărăciei în perioada anilor 2004-2006. În 2006, SCERS a fost extinsă până în 2007.

Privire în ansamblu asupra SCERS

3. SCERS a identificat trei piloni pentru soluţionarea obstacolelor principale ale ţării în dezvoltarea sa pe termen lung: creşterea economică durabilă, dezvoltarea resurselor umane şi protecţia socială. Utilizând acest cadru, strategia ţării a reflectat viziunea pe termen lung de dezvoltare a Moldovei, stabilind priorităţile în soluţionarea obstacolelor curente pentru

63

creşterea economică durabilă şi reducerea sărăciei şi a identificat obiectivele pe termen mediu ce trebuie realizate în perioada anilor 2004-2006. Aceste obiective au constituit accentul principal al SCERS şi au servit drept forţe motrice pentru indicatorii şi acţiunile prescrise:

Creşterea economică durabilă şi participativă Reducerea sărăciei şi a inegalităţilor şi participarea sporită a celor săraci în dezvoltarea

economică Dezvoltarea resurselor umane

4. Priorităţile pe termen mediu şi lung ale Moldovei, identificate în SCERS, au fost explicit relaţionate la Obiectivele de dezvoltare ale mileniului (ODM). ODM au fost adaptate la “realitatea Moldovei,” indicatorii-ţintă fiind stabiliţi pentru a defini o evoluţie de succes până în 2006, 2010 şi 2015.34 Astfel, strategia a indicat priorităţile ample pentru dezvoltare şi a identificat ţinte specifice în unele domenii principale, prin intermediul cărora se va măsura succesul.

Contextul SAT şi alinierea la obiectivele strategice pe termen lung ale Moldovei

5. Strategia de asistenţă a Băncii pentru Moldova a fost prezentată Consiliului director în contextul unui mediu dificil de politici, şi alinierea SAT din AF05 la obiectivele strategice reflectate în SCERS este cel mai bine înţeleasă prin analiza contextului ţării. Tranziţia Moldovei spre o economie de piaţă a fost una dificilă, cu o vulnerabilitate sporită faţă de şocurile externe, un mediu politic intern volatil şi implementare mixtă a reformelor. Ambele programe ale FMI (PRGF) şi ale Băncii Mondiale (Creditul pentru ajustări structurale III) au fost recent suspendate, cu mai puţin de o treime din mijloacele angajate în aceste programe fiind disbursate. Suplimentar, politicile şi acţiunile propuse în SCERS au reflectat o deviere considerabilă de la Programul de revitalizare economică a Moldovei din 2001. Aceste circumstanţe au generat îngrijorări despre angajamentul GRM faţă de programul reformelor articulate în SCERS.

6. SAT a descris o abordare precaută şi a sprijinit preponderent intervenţii la nivel comunitar în domeniile cu cea mai mare concentraţie a sărăciei – inclusiv zonele rurale şi orăşelele mici. Prin definiţie, aceste intervenţii direcţionate aveau drept scop soluţionarea necesităţilor în unul sau mai mulţi piloni de dezvoltare legaţi între ei, definiţi de SAT:

Promovarea unui mediu de piaţă competitiv, a stabilităţii şi creşterii economice în favoarea celor săraci Minimizarea riscurilor sociale şi de mediu, crearea capitalului uman şi promovarea incluziunii sociale Combaterea corupţiei şi îmbunătăţirea guvernării în sectorul public.

Aceşti piloni au organizat priorităţile diferit de temele principale pentru dezvoltare identificate în SCERS, însă această abordare a fost elaborată exact pentru asigurarea realizării de către Moldova a obiectivelor de dezvoltare pe termen mediu.

34 Pentru discuţii suplimentare privind legăturile dintre strategia de dezvoltare a Moldovei şi ODM, vezi SCERS (Secţiunea 5.3).

64

7. Fiecare dintre pilonii SAT a fost elaborat strategic pentru promovarea obiectivelor expuse în SCERS. Primul pilon SAT a sprijinit acţiunile GRM în eliminarea obstacolelor de obţinere a creşterii economice prin acordarea unei priorităţi înalte îmbunătăţirii mediului de afaceri şi climatului investiţional. Cel de-al doilea pilon a promovat dezvoltarea resurselor umane şi a identificat intervenţii selectate pentru ajutorarea ţării în atingerea ODM, inclusiv acţiuni de ameliorare a calităţii şi accesului la servicii sociale în educaţie, sănătate, protecţie socială şi infrastructură comunitară. Al treilea pilon SAT a sprijinit obiectivul SCERS de „creare a unui sistem modern şi eficient de administrare publică, care va consolida procesele democratice şi economia bazată pe principiile de piaţă.” Necesitatea pentru buna guvernare a fost probabil rezumată cel mai bine în Memorandumul economic al ţării (MET), care a fost finalizat în următorul an: “Buna guvernare este fundamentală pentru creşterea economică. Un stat eficient trebuie să asigure un climat investiţional atractiv şi stabil şi să aloce resursele limitate într-un mod eficient şi echitabil. Nereuşita livrării serviciilor într-o manieră eficientă şi transparentă sporeşte riscul corupţiei şi reduce credibilitatea politicilor publice în ochii cetăţenilor şi investitorilor.”

Evoluţia Moldovei în atingerea obiectivelor de dezvoltare

8. Contextul ţării s-a schimbat considerabil pe parcursul perioadei SAT şi noua Strategie de parteneriat cu ţara (SPT) va fi elaborată în circumstanţe cu mult diferite de cele în care a fost elaborată SAT. La începutul anului AF05, portofoliul Băncii în ţară a urmat un scenariu de bază, ce includea doar operaţiuni investiţionale. Totuşi, SAT mai includea şi o serie de jaloane-cheie de reformă, ce constituiau baza pentru evaluarea reformelor în domeniile vitale. Aceste jaloane ofereau declanşatori pentru un scenariu optimist pentru a permite posibilitatea reluării creditării în bază de politici. La momentul elaborării Raportului de progres SAT, GRM a realizat pe deplin sau substanţial majoritatea jaloanelor de reformă preconizate de declanşatorii scenariului optimist – permiţându-i programului CSRS să fie implementat începând cu AF07.35

9. Raportul anual de evaluare (RAE) elaborat de GRM (2006), raportul de progres SAT, documentele de program CSRS şi rapoartele de finalizare a implementării proiectelor prezintă probe ale unor progrese remarcabile în realizarea obiectivelor de dezvoltare pe termen lung ale Moldovei. Moldova a sporit stabilitatea cadrului său macroeconomic – cu o creştere general solidă, sărăcie diminuată şi reducere substanţială a datoriei. GRM a ameliorat de asemenea gestiunea finanţelor publice, a lansat un program de reforme considerabile în administraţia publică şi a intensificat parteneriatele sale cu donatorii internaţionali pentru majorarea volumului asistenţei.

10. Totuşi, evoluţia a fost mixtă pentru un set esenţial de indicatori legaţi de ODM. În timp ce RAE a identificat peste 150 de indicatori prin care se monitoriza evoluţia SCERS, Nota consultativă comună pentru SCERS a subliniat indicatori selectaţi legaţi de ODM, pe care obiectivele pe termen mediu ale strategiei îşi propuneau să-i atingă. Aceşti indicatori sunt prezentaţi în Tabelul 1. Moldova a obţinut o creştere economică solidă, depăşind ţinta pentru

35 SAT pentru Moldova a fost una dintre ultimele ce conţinea scenarii de creditare explicite. Procesul de alocare a AID14 specifică determinarea anuală a alocaţiilor ţării printr-un sistem ed alocări bazate pe performanţă (ABP), care a înlocuit scenariile indicative de creditare în SAT. Implicaţiile tranziţiei de la scenariile de creditare SAT pentru Moldova sunt analizate în secţiunea despre performanţa Băncii (Secţiunea IV).

65

creşterea PIB până în 2006, când şocurile externe au încetinit ritmurile economiei (analizate mai mult în secţiunea următoare despre rezultatele SAT). De asemenea, în timp ce sărăcia a fost redusă la general, o tendinţă îngrijorătoare a apărut după anul 2003, sărăcia majorându-se în spaţiul rural între anii 2004 şi 2005. Evoluţia în sectorul sănătăţii a inclus reducerea ratei mortalităţii în rândul copiilor cu vârsta sub 5 ani şi a celei materne, care au depăşit ţintele stabilite. Deşi incidenţa HIV/SIDA rămâne de asupra nivelului-ţintă pentru 2006, creşterea numărului de cazuri noi diagnosticate reflectă îmbunătăţiri în detectare, tot mai multe teste identificând infecţii anterior nediagnosticate. Reforma educaţională a avansat mai încet decât s-a planificat (analizată mai mult în secţiunea următoare despre rezultatele SAT).

Tabelul 1. Indicatorii principali ai progresului SCERS Obiective pe termen

mediu Indicator(i) Ţinta 2004 2005 2006

I. Creştere economică durabilă şi participativă Rata creşterii PIB, % Cel puţin 5%

anual 7,4 7,5 4,8

II. reducerea sărăciei şi a inegalităţilor şi participarea sporită a celor săraci în dezvoltarea economică

Proporţia populaţiei cu un venit pe cap de locuitor sub pragul absolut al sărăciei (echivalentul MDL per adult lunar), %

Reducere până la 28% în 2006 26,5 29,1 30,2a

Rata netă a înscrierilor în învăţământul general secundar, %

Creştere până la 88,9% în 2006

88,5 86,8 86,1

Reducerea mortalităţii copiilor în vârstă de până la 5 ani

Reducere până la 15,0 în 2006 15,3 15,7 14,0

Rata mortalităţii materne (la 100.000 naşteri vii)

Reducere până la 23,0 în 2006 23,5 18,6 16,0

Incidenţa HIV/SIDA (la 100.000 populaţie)

Reducere până la 4,0 în 2006 6,20 8,53 10,0b

III. Dezvoltarea resurselor umane

Rata mortalităţii asociată cu tuberculoza (la 100.000 populaţie)

Reducere până la 12,0 în 2010 (nu există ţintă pentru 2006)

16,8 18,9 18,6

Sursă: Raportul anual de evaluare privind implementarea SCERS (2006) a Datele pentru 2006 nu sunt comparabile cu cele din anii precedenţi datorită schimbărilor în metodologia

Cercetării bugetelor gospodăriilor casnice. Datele pentru 2006 reprezintă indicatori de bază pentru analiza sărăciei în următorii ani.

b Creşterea incidenţei HIV/SIDA se datorează cel puţin parţial activităţilor de testare sporite şi îmbunătăţirilor în detectare.

11. În general, o analiză a indicatorilor SCERS şi alte probe ale progreselor au identificat unele probleme-cheie ce prezintă dificultăţi rămase pentru noua SPT:

Vulnerabilitatea faţă de şocurile externe: Exporturile Moldovei rămân concentrate în câteva mărfuri şi sunt susceptibile riscurilor de mediu (seceta din 2007) şi embargourilor (interdicţiile Rusiei din 2006 asupra producţiei vinicole). Ţara de asemenea importă practic toate resursele energetice şi este vulnerabilă la fluctuaţiile preţurilor internaţionale. Aceşti factori au afectat creşterea economică.

Sărăcia în spaţiul rural: Gospodăriile casnice din spaţiul rural sunt tot mai sărace din cauza

66

lipsei accesului la servicii publice, seceta recentă şi distorsiunile pieţei ce au redus preţurile de realizare şi au afectat astfel veniturile fermierilor.

Necesitatea pentru investiţii străine şi interne sporite: GRM are o antecedenţă mixtă de reforme economice şi structurale. Un mediu de afaceri îmbunătăţit şi competitivitatea sporită sunt necesare pentru menţinerea creşterii economice.

Emigrarea de proporţii: Printre lucrătorii migranţi moldoveni plecaţi la muncă în străinătate sunt mulţi tineri şi specialişti calificaţi. Astfel, un climat investiţional favorabil este necesar pentru crearea condiţiilor de atragere a acestor persoane în ţară şi pentru reducerea fluxurilor posibile de emigranţi pe viitor.

III. REZULTATELE SAT 12. Performanţa în cadrul SAT din AF05 a fost satisfăcătoare. Echipa de ţară a lucrat în vederea fortificării accentului pe rezultate în perioada SAT şi un produs esenţial al acestui efort a fost Fişa de rezultate pentru Moldova36. Deşi acest instrument este încă în proces de perfecţionare, el oferă o evaluare rezumativă utilă a performanţei asistenţei AID în cadrul SAT. Rezultatele pe care Banca preconizează să le influenţeze şi scorurile corespunzătoare pentru rezultate sunt prezentate în Tabelul 2.

Tabelul 2. Fişa de rezultate SAT pentru Moldova, AF08 Rezultat la nivel de ţară Rezultate pe care Banca le poate influenţa – SAT

AF05-08 Progres Scor

I. Mediu de piaţă competitiv, stabilitate şi creştere pro-săraci

Menţinerea unui cadru macroeconomic stabil Strategia cu privire la datorii

Potrivit planului 4

Reducerea VPN a datoriei de stat Deservirea redusă a datoriilor

Potrivit planului 4

Inflaţia ţinută sub 10 la sută Guvernul îşi onorează obligaţiile sale bugetare

Potrivit planului 4

Crearea unui sistem de pensii financiar şi social viabil

Fără privilegii la pensii/redistribuirea privilegiilor la pensii/100% contribuabili cu conturi individuale

Mixt 3

Costuri reduse de desfăşurare a afacerilor

Timpul de vămuire redus/costuri de licenţiere reduse/inspecţiile reduse

Mixt 3

Sistarea deteriorării infrastructurii de transport

Implementarea unui sistem de plăţi pentru utilizarea drumurilor

În derulare 2

Ameliorarea eficienţei energetice şi reducerea vulnerabilităţii energetice

Creşterea disponibilităţii şi reducerea consumului specific de agent termic în comunităţile pilot şi edificiile publice

Potrivit planului 4

Agricultura: consolidarea drepturilor de proprietate şi ameliorarea accesului la finanţe, cunoştinţe şi tehnologie în zonele rurale

Acces îmbunătăţit la credite şi servicii de outreach pentru producătorii agricoli/cooperative de producere voluntare/strategia de reducere a riscurilor naturale implementată

Mixt 3

II. Minimizarea riscurilor sociale şi de mediu

Direcţionarea mai bună a asistenţei sociale Creşterea proporţiei de asistenţă socială vizând persoanele sărace

În derulare 2

36 Fişa de rezultate a fost elaborată ca instrument actualizabil pentru îmbunătăţirea accentului pe rezultate la nivel de proiecte şi programe. Scorurile pentru rezultate sunt bazate pe o auto-evaluare de către conducere şi de echipele de proiect.

67

Calitate şi acces mai bune în învăţământ Majorarea ratei nete a înrolării (RNÎ) în învăţământul primar în zonele rurale/reducerea decalajului între performanţa studenţilor din zonele rurale şi cele urbane

În derulare 2

Îmbunătăţirea eficienţei alocărilor de surse în sectorul sănătăţii şi indicatori îmbunătăţiţi

Reducerea mortalităţii infantile, a mortalităţii până la 5 ani şi a mortalităţii materne/reducerea incidenţei şi mortalităţii TBC/majorarea proporţiei de populaţie acoperită cu intervenţii de sănătate esenţiale

Potrivit planului 4

Ameliorarea accesului la şi a calităţii serviciilor de aprovizionare cu apă şi salubrizare şi reducerea degradării mediului ambiant şi a noxelor ambientale

16 ore de aprovizionare cu apă în regiunile pilot/rata colectărilor este îmbunătăţită/ cheltuielile de operare şi întreţinere (OÎ) acoperite/îmbunătăţirea calităţii apei/stocurile de POP reduse/împădurire sporită

Potrivit planului 4

III. Combaterea corupţiei şi îmbunătăţirea guvernării în sectorul public

Creşterea competenţelor sectorului public în elaborarea şi implementarea politicilor publice

Selectarea competitivă, în bază de merite, a funcţionarilor publici/instituirea unui sistem naţional de formare în serviciul public/îmbunătăţirea planificării la nivel local a bugetului de stat

În derulare 2

Diminuarea percepţiei publice a corupţiei în guvern prin îmbunătăţirea transparenţei şi răspunderii în gestiunea fondurilor publice

Reducerea proporţiei achiziţiilor dintr-o singură sursă/elaborarea bugetelor anuale în baza CCTM

Potrivit planului 4

SCOR MEDIU – 3,2 * Sistemul de gradare: 1=deteriorare; 2=stare stabilă; 3=careva îmbunătăţiri; şi 4=îmbunătăţiri substanţiale.

13. Alineatele de mai jos oferă o explicaţie narativă a realizărilor SAT în cadrul fiecărui pilon, contribuţia lor la obiectivele de dezvoltare pe termen lung şi paşii planificaţi pentru soluţionarea deficienţelor. Diverse exemple ilustrează modul în care combinaţia de creditare şi servicii consultative a permis Băncii să lucreze eficient cu partenerii-clienţi şi alţi donatori cu scopul consolidării sistemelor ţării şi obţinerii rezultatelor. Alte exemple subliniază domenii în care rezultatele încă nu au fost realizate, deseori din multiple motive. GRM nu acţionează întotdeauna într-o singură voce, şi astfel o iniţiativă poate fi condusă de un minister sau o oficialitate şi apoi tergiversată de alta. Capacitatea sistemelor ţării sau a ministerelor de resort este încă limitată în unele cazuri pentru implementarea proiectelor. Implicaţiile generate de rotaţia conducătorilor de echipe şi de procesele birocratice în cadrul Băncii trebuie revizuite pentru a evita careva afectări în dialogul dintre Bancă şi GRM. În final, crearea unei noi strategii sau a unei noi legi – accentul principal al programului CSRS – este un pas potenţial critic pentru schimbări durabile, însă astfel de realizări deseori nu s-au soldat cu rezultate pe parcursul perioadei SAT. În loc de a explora rezultatele fiecărei activităţi din această SAT, secţiunea respectivă se axează pe fiecare rezultat principal de ţară şi explorează măsura în care asistenţa AID a produs rezultate legate de aceste obiective. O listă a rezultatelor SAT este prezentată într-o anexă, împreună cu activităţile creditare şi serviciile consultative planificate şi cele implementate.

Pilonul I: Mediu de piaţă competitiv, stabilitate şi creştere economică în favoarea celor săraci

14. Pe parcursul pregătirii acestei SAT, consultările cu comunitatea de afaceri, Studiul de diagnosticare a comerţului şi Evaluarea climatului investiţional au indicat că costurile mari de desfăşurare a afacerilor au constrâns dezvoltarea sectorului privat şi crearea locurilor de muncă. Primul pilon SAT a determinat o abordare vastă, intersectorială pentru îmbunătăţirea infrastructurii investiţionale şi a activităţii economice, simplificarea controalelor birocratice şi a procedurilor de licenţiere, raţionalizarea procesului de aplicare, îmbunătăţirea guvernării corporative şi susţinerea dezvoltării economiei rurale, unde locuieşte majoritatea celor săraci. Combinaţia de intervenţii rezultată, sprijinită de AID pentru promovarea rezultatelor la nivel de ţară legate de acest pilon, este prezentată în Tabelul 3.

68

Rezultat I.1: Cadru macroeconomic stabil

15. Cadrul macroeconomic actual este satisfăcător. GRM a menţinut o poziţie fiscală prudentă pe parcursul perioadei SAT, cu excedente fiscale în 2003-2006 şi o ţintă de deficit bugetar de 0,5% în 2008. Sprijinul AID a jucat un rol important prin acordarea serviciilor consultative şi asistenţă în elaborarea unei strategii credibile de gestiune a arieratelor aferente datoriei de stat (acordul din mai 2006 cu creditorii Clubului de la Paris). Abilitatea reeşalonării datoriei a atenuat dificultăţile pe termen scurt de lichiditate şi a oferit acces la resurse pentru soluţionarea problemelor de dezvoltare.

16. Moldova a înregistrat o creştere economică puternică în perioada anilor 2001-2005, cu o medie a creşterii PIB real de 7,1%. Totuşi, începând cu 2006, preţurile la gaze naturale s-au dublat şi au atins cote şi mai mari, importurile de vinuri moldoveneşti au fost interzise de Rusia şi sectorul agricol din Moldova a fost afectat de o secetă puternică. Creşterea PIB real a încetinit în 2006, reprezentând 4,8%, şi, odată cu impactul produs de secetă, creşterea a încetinit şi mai mult în 2007, constituind 3,0%. Luând în consideraţie gravitatea acestor şocuri, economia s-a dovedit a face faţă situaţiei şi se anticipează o recuperare bruscă a economiei în 2008-2009.

17. Deşi performanţa economică a ţării a fost pozitivă în cadrul acestei SAT, raportul în cauză accentuează factorii ce ar putea încetini creşterea şi reducerea sărăciei şi ar putea împiedica sau afecta competitivitatea pe plan internaţional. Astfel, trebuie de remarcat că orice analiză a cadrului macroeconomic curent trebuie să includă o evaluare a altor rezultate scontate pentru Pilonul I.

Tabelul 3. Asistenţa Băncii în cadrul Pilonului I

Creditarea în derulare la

începutul SAT

Creditare/granturi, real (AID şi IDF) AES/AT, real

Dezvoltarea sectorului privat (încheiat) Cadastru I (AF98) Gestiunea protecţiei sociale (AF99) Investiţii şi servicii rurale (AF02) Facilitarea comerţului şi transportului în Europa de Sud-est (AF03) Energetic-2 (AF04)

Supliment pentru cadastru (AF05) Grant GEF Energie renovabilă din deşeuri agricole (biomasă) (AF05) Ameliorarea competitivităţii (AF06) Conservarea energiei şi reducerea emisiilor (Fondul Carbon pentru dezvoltare comunitară – CDCF) (AF06) Sisteme de încălzire cu biomasă în comunităţile rurale din Moldova – CDCF (AF06) Investiţii şi servicii rurale -2 (AF06) Servicii de sănătate şi asistenţă socială (AF07) Sprijin pentru programul din sectorul drumurilor (AF07) Creditul pentru susţinerea

Macro monitorizare (continuu) Dialogul cu privire la politicile de pensii împreună cu CE şi FMI (continuu) Studiul anual Doing Business (continuu) Dialogul privind dezvoltarea sectorului privat şi financiar (continuu) Evaluarea climatului investiţional (AF04) Raportul de contabilitate şi audit privind respectarea standardelor şi codurilor (AF04) Studiu al comerţului (FY04) Memorandum economic al ţării: Oportunităţi pentru creştere economică accelerată (AF05) Notă privind impactul preţurilor la gaz (AF06) Note privind politicile în agricultură pentru domeniul funciar, pieţe şi cheltuieli publice (AF06) AT continuă pentru Programul de evaluare a sectorului financiar (AF06) Actualizare a profilului sărăciei şi AT pentru sprijinul SRS (AF06) Analiza cheltuielilor publice (AF07)

69

reducerii sărăciei (AF07) şi CSRS-2 (AF08)

Notă privind autorităţile publice locale şi serviciile comunale: O oportunitate pentru reformă (AF07) Notă privind gestiunea hazardelor naturale (AF07) Notă privind gestiunea riscurilor naturale (AF07) Strategia Băncii pentru sectorul transporturilor (AF08) Analiza sărăciei şi impactului social (AF08) Fondul fiduciar multi-donator pentru reforma administraţiei publice (AF07)

Rezultat I.2: VPN redusă a datoriei de stat 18. Perspectivele datoriei pentru Moldova sunt favorabile, cu un risc redus de apariţie a problemelor. Datoria de stat externă (DS), cu excepţia datoriei întreprinderilor din proprietatea statului, a fost redusă substanţial în cadrul acestei SAT, de la 53% din PIB în 2003 până la o cifră estimată de 20% la finele anului 2007. Acest nivel al datoriei de stat plasează Moldova cu mult mai jos de pragul de 40% (valoare prezentă netă din PIB) ce ar semnala probleme cu datoria pentru ţări cu scorul general al Moldovei la Evaluarea instituţiilor şi politicilor ţării (EPIT).

19. Reducerea rapidă a datoriei de stat a fost sprijinită de politica fiscală prudentă, creşterea economică solidă şi operaţiunile favorabile de reeşalonare a datoriei reflectate anterior în Rezultatul I.1. Suplimentar, GRM a menţinut politici ce nu au permis situaţiei în domeniul datoriilor să se deterioreze, în pofida şocurilor externe grave. Angajamentele Grupului Consultativ şi ale Corporaţiei Provocările Mileniului au demonstrat perspective mai bune pentru asistenţa donatorilor care, la rândul lor, au crescut sustenabilitatea datoriilor. Pe scurt, progresele în reducerea datoriei de stat a oferit posibilitatea creditării adiţionale pentru infrastructură şi alte proiecte prioritare de dezvoltare.

20. În timp ce reducerea datoriei de stat realizată în cadrul SAT este remarcabilă, succesul trebuie examinat în contextul unor riscuri continue. În special, oricare întrerupere a influxurilor de remitenţe ar putea afecta sustenabilitatea datoriilor, dată fiind dependenţa economiei de lucrătorii de peste hotare. Această dinamică subliniază importanţa ameliorării climatului investiţional pentru sporirea surselor interne ale creşterii.

Rezultat I.3: Inflaţia redusă până la numere dintr-o singură cifră

21. Inflaţia înaltă rămâne o îngrijorare în Moldova şi eforturi reînnoite sunt necesare pentru reducerea inflaţiei sub 10%. Deşi ţinta pentru controlul inflaţiei nu a fost realizată în perioada SAT, asistenţa AID a sprijinit eficient GRM în menţinerea poziţiei la capitolul obligaţiilor bugetare. Creşterea considerabilă a preţurilor la energie de la mijlocul anului 2005 şi impactul secetei asupra preţurilor interne la produse alimentare au împiedicat eforturile Băncii Naţionale Moldovei în reducerea inflaţiei. IPC (mediu anual) a crescut cu 12% în 2007, cu mult peste ţinta de 10% stabilită în această SAT. În contextul actual, reducerea inflaţiei va necesita politici monetare constrânse şi o creştere mai rapidă a productivităţii interne.

Rezultat I.4: Sistem de pensii financiar şi social viabil

22. S-au înregistrat progrese substanţiale în reformarea sistemului de pensionare, dar mai rămâne încă mult de lucru. Prin susţinerea acordată de către Proiectul de gestionare al protecţiei sociale şi dialogul privind politica pensionară, legea privind pensiile (1999) pentru

70

Caseta 1. Un sistem modernizat de facilitare a comerţului vamal

Proiect: Moldova, Facilitarea comerţului şi transportului în Europa de Sud-est Cu patru ani în urmă, aşteptarea de patru ore în vamă era ceva obişnuit pentru oameni ca Vasile Danu, managerul unei companii de export din Moldova. Însă aceasta s-a schimbat. “Eu nu mai trebuie să aştept la infinit pentru a înregistra marfa, deoarece procedurile de vămuire se înfăptuiesc în mai puţin de două ore,” spune Danu. “Când brokerii vamali îşi încep lucrul, ştiu că toate procedurile de înregistrare vor fi efectuate într-o manieră profesionistă şi eficientă.” Îmbunătăţiri majore ale serviciilor vamale în Moldova s-au produs după introducerea sistemului automatizat pentru date vamale ASYCUDA World la 15 birouri vamale din Moldova, cu asistenţă din partea Băncii Mondiale.

reformarea sistemului de pensii solidar şi-a atins obiectivul pe termen scurt de efectuare a plăţilor pensiilor la timp, în bani (şi nu în natură) şi fără a recurge la transferuri bugetare. Sistemul şi-a mărit transparenţa – s-au introdus standarde internaţionale de contabilitate şi s-au efectuat audituri financiare periodice (1999, 2002, 2003, 2004, 2005 şi 2006). Casa Naţională de Asigurări Sociale a înregistrat progrese la crearea şi introducerea datelor privind contribuţiile individuale într-o bază de date care ar permite calcularea pensiilor în baza contribuţiilor individuale.

23. În pofida acestor progrese, pensiile încă nu se calculează în baza contribuţiilor reale plătite. În unele cazuri, legile sau politicile din Moldova au creat obstacole pentru reformarea cu succes a sistemului de pensionare. De exemplu, patronii poartă responsabilitatea pentru plata contribuţiilor în numele angajaţilor săi, dar legea recentă privind amnistia datoriilor la contribuţii a creat motivări pentru patroni de a evita aceste plăţi. Guvernul nu a eliminat încă cu succes privilegiile la pensii, dar Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului a elaborat o strategie de unificare pentru toate categoriile de contribuabili/pensionari.

24. Personalul Băncii a identificat pericolele existente pentru durabilitatea sistemului de pensionare şi au evaluat riscul eşecului rezultatelor de dezvoltare obţinute în cadrul Proiectului de gestionare al protecţiei sociale (închis la 31 martie 2007) ca fiind substanţial. Elementele cheie ce au contribuit la o asemenea evaluare reprezintă legea privind amnistia contribuţiilor sociale, durabilitate financiară pe termen lung a sistemului pensionar şi capacitatea limitată a ministerului în analiza, monitorizarea şi evaluarea politicilor. O cauză majoră ce afectează capacitatea ministerului este fluxul mare de cadre din cauza salariilor mici (vezi Rezultatul III.1).

25. Crearea unui sistem de pensii viabil din punct de vedere social şi financiar este extrem de important pentru creşterea economică durabilă şi reducerea sărăciei, după cum este menţionat în secţiunea privind asigurările sociale din SCERS. Echipa de ţară a Băncii prevede că CSRS3 va acorda o asistenţă crucială pentru consolidarea rezultatelor obţinute până acum. În special, susţinerea bugetară se va axa pe crearea conturilor individuale pentru 100% din toţi contribuabilii şa pensii; unificarea sistemului de pensii pentru toate categoriile de pensionari (ne-agricol, agricol şi privilegiaţi), astfel realizând progrese în continuare la crearea legăturii între beneficii şi contribuţii.

Rezultat I.5: Condiţii create pentru investiţii interne şi străine sporite prin reducerea costurilor de desfăşurare a afacerilor şi îmbunătăţirea facilitării comerţului

26. Climatul investiţional s-a îmbunătăţit în perioada SAT, însă mai trebuie soluţionate riscuri şi bariere considerabile. Jaloanele reformei stabilite ca declanşatori în scenariul optimist SAT au fost realizate cu succes la momentul elaborării Raportului de progres SAT (septembrie 2006). Moldova a simplificat înregistrarea afacerilor şi procedurile de licenţiere şi a redus

71

numărul de licenţe şi documente necesare pentru înregistrarea afacerilor. Analiza exhaustivă a tuturor actelor normative a fost efectuată (aşa-numita Ghilotină I), rezultând în înlăturarea unui număr mare de reglementări învechite şi/sau redundante. Colaborarea continuă dintre echipa ţării şi GRM prin intermediul Proiectului de ameliorare a competitivităţii are drept scop continuarea raţionalizării mediului de afaceri. Legea privind principiile de bază ale reglementării de stat a activităţii de întreprinzător (legea 235) a fost adoptată în iulie 2006 şi a inclus o serie de prevederi tranzitorii pentru: (i) efectuarea unei analize exhaustive a legislaţiei existente (ghilotina II) şi (ii) crearea capacităţii pentru aplicarea metodologiei Evaluării impactului reglementărilor (EIR) în legislaţia nouă. Ghilotina II s-a soldat cu amendamente la peste 100 de legi, pachetul legislativ fiind aprobat de Parlament. Începând cu martie 2008, EIR a devenit obligatorie pentru toată legislaţia nouă ce are tangenţă cu funcţionarea afacerilor.

27. De asemenea, o bază solidă pentru raportarea financiară şi auditul în sectorul corporativ, în corespundere cu practicile internaţionale şi legislaţia UE, a fost creată în Moldova. Urmare a Raportului privind respectarea standardelor şi codurilor (RRSC) pentru contabilitate şi audit din AF04 şi a activităţilor continue în domeniu oferite sau sprijinite de Bancă, GRM a adoptat noi legi de contabilitate şi audit în 2007, ce au intrat în vigoare în 2008. Modalitatea de implementare în practică a acestei legislaţii rămâne a fi o provocare pentru Moldova şi, în prezent, GRM lucrează cu asistenţa Băncii la elaborarea strategiei ţării şi a planului de acţiuni pentru consolidarea raportării financiare în sectorul corporativ.

28. Studiul de diagnosticare a comerţului, implementat la începutul perioadei SAT, a scos în evidenţă mai multe probleme în funcţionarea Serviciului Vamal al Moldovei (SVM), legate de procedurile ineficiente şi costisitoare la frontiere. În cadrul Proiectului de facilitare a comerţului şi transportului în Europa de Sud-est, SVM şi-a îmbunătăţit performanţa şi a implementat un sistem automatizat pentru datele vamale în vederea accelerării procesării. Acest sistem a avut un rol important în promovarea competitivităţii exporturilor şi a permis companiilor locale să participe în reţelele de producere globale (vezi Caseta 1).

29. Progrese considerabile au fost obţinute în sectorul financiar al Moldovei pe parcursul perioadei SAT, inclusiv o creştere remarcabilă a creditelor (50% numai în 2007) şi depozitelor. Marjele reduse ale ratelor pentru împrumuturi şi credite şi concurenţa sporită oferită de apariţia băncilor străine sugerează îmbunătăţirea continuă a eficienţei sectorului bancar.

30. O misiune a FMI în Moldova (decembrie 2007) a constatat că remitenţele sunt tot mai mult direcţionate spre investiţii decât spre consum. Investiţiile străine directe (ISD) sunt în creştere şi s-au estimat să atingă 11,2% din PIB în 2007 (comparativ cu 7,4% în 2006). Stocul ISD pe cap de locuitor a crescut de la 199 dolari SUA în 2003 până la 519 dolari SUA în anul 2007, care depăşeşte ţinta SAT de 430 dolari SUA în 2008.

31. Creşterea productivităţii interne este esenţială pentru susţinerea creşterii economice şi reducerea sărăciei, şi o astfel de creştere este posibilă doar prin investiţii sporite şi inovaţii de către firme şi fermieri. Pe parcursul perioadei SAT, formarea capitalului fix intern a crescut de la 18,6% din PIB în 2003 până la 33,3% în 2007 – peste ţinta SAT de 22% stabilită pentru 2008.

32. În pofida acestor progrese realizate în cadrul SAT, Moldova încă se confruntă cu unul dintre cele mai mari costuri din regiunea de conformitate cu reglementările şi poziţia generală a ţării la capitolul uşurinţei desfăşurării afacerilor s-a redus considerabil în 2007, de la locul 88 până la 103 (Doing Business 2007). Aceasta semnalează ineficienţele rămase în mediul de

72

afaceri al Moldovei.

33. Agricultura continuă să fie unul dintre cele mai mari sectoare reale ale economiei, însă fermierii din Moldova primesc în general mai puţin pentru produsele lor şi plătesc mai mult pentru resurse comparativ cu preţurile de paritate internaţionale. Acest fapt constrânge veniturile fermierilor şi reduce câştigurile pentru factori ca terenurile şi munca. Pe scurt, distorsiunile în materie de politici şi imperfecţiunile pieţei continuă să rezulte în transferuri economice de la sectorul agrar şi să afecteze potenţialul agriculturii. În timp ce este ceva obişnuit pentru producţia agricolă să se reducă ca proporţie din PIB odată cu dezvoltarea economiilor, ea trebuie să crească în termeni absoluţi. Aceasta nu se întâmplă în Moldova şi Banca nu a direcţionat careva activităţi sau nu a sprijinit direct competitivitatea sporită sau reducerea hazardelor naturale în sectorul agricol în perioada precedentei SAT.

34. În sumar, aceste detalii selectate demonstrează felul în care condiţiile s-au ameliorat pentru investiţiile interne şi străine, însă mai subliniază şi domenii ce necesită îmbunătăţiri continue. Echipa de ţară anticipează că sprijinul bugetar şi activităţile investiţionale esenţiale vor juca un rol important complementar pe viitor. CSRS este un instrument intersectorial ce cuprinde un dialog la nivel înalt şi aduce o pondere în reforma cadrului de reglementare. Totuşi, GRM încă nu poate realiza declanşatorii CSRS fără sprijin. Proiectele individuale rămân a fi esenţiale pentru crearea capacităţii GRM în sporirea sau atingerea rezultatelor specifice în practică.

Rezultat I.6: Stoparea deteriorării infrastructurii transporturilor

35. S-au întreprins acţiuni preliminare pentru implementarea strategiei pentru sectorul drumurilor, inclusiv lucrări de reabilitare. În cadrul Strategiei de asistenţă pentru ţară, suportul principal al Băncii pentru infrastructura transporturilor s-a axat pe o mai amplă conştientizare a constrângerilor care împiedică competitivitatea prin intermediul unei analize economice a sectorului. Drumurile au continuat să se deterioreze din cauza că investiţiile publice în drumuri rămân la un nivel foarte scăzut (mai puţin de 2% din PIB), cu implicaţii negative pentru creştere. Echipa pentru ţară a recunoscut această omitere din SAT, iar Proiectul de susţinere a Programului în sectorul Drumurilor a intrat de curând în vigoare. Acest proiect se aşteaptă să conducă la reducerea în termen lung a costurilor pentru utilizatorii de drumuri, prin îmbunătăţirea condiţiilor de trafic şi calităţii reţelei de drumuri şi prin consolidarea capacităţii Administraţiei de Stat a Drumurilor de a administra, întreţine şi reabilita reţeaua de drumuri într-o manieră eficientă şi transparentă.

36. Echipa Băncii a colaborat activ cu partenerii din cadru Guvernului Republicii Moldova şi alţi parteneri de dezvoltare la elaborarea Strategiei de infrastructură a transportului terestru, inclusiv a unui Plan de investiţii şi cheltuieli pe 10 ani care include infrastructura drumurilor, căilor ferate şi transportului urban. Urmând solicitarea guvernului, Banca a asistat guvernul la elaborarea unui Program mai amplu în sectorul drumurilor, care ar putea fi finanţat de guvern şi de cel puţin cinci parteneri externi. Contribuţia Băncii este reprezentată de Proiectul de susţinere a Programului în sectorul Drumurilor care a intrat în vigoare în 2007. Procesul aplicat în sectorul transporturilor a fost considerat un model care ar putea fi ulterior aplicat şi în alte operaţiuni în infrastructură. Dar, este absolut importantă coordonarea continuă a instituţiilor financiare internaţionale, cât şi capacitatea de absorbţie a guvernului. Iar operaţiunile curente trebuie neapărat monitorizate foarte minuţios, în special cu Comisia Europeană (CE) şi Corporaţia Provocările Mileniului. Acestea şi-au exprimat interesul în oferirea unor resurse financiare adiţionale importante pentru Programul în sectorul drumurilor.

73

Caseta 2. Servii medical mai bune într-un mediu de temperatură mai bun

Project: Energetic II

Sistemul centralizat de alimentare cu energie termică a eşuat în majoritatea comunităţilor din Moldova în anul 2001. Cel puţin 300 de lucrători medicali ai Spitalului Raional Ialoveni lucrau pe timpul sezonului rece îmbrăcaţi în haine călduroase, mănuşi şi ciorapi de lână. Administraţia raionului Ialoveni a beneficiat de un împrumut de 210 mii dolari SUA prin intermediul Proiectului Energetic II finanţat de Bancă. Proiectul a folosit la construcţia unei cazangerii autonome şi înlocuirea sistemului intern de încălzire al spitalului, care era ireversibil deteriorat după îngheţare. „Am activat în condiţii confortabile de lucru de mai bine de doi ani, ceea ce a rezultat în reducerea de două ori a morbidităţii produse de bolile respiratorii între personalul din ocrotirea sănătăţii”, spunea Lidia Hanganu, Şeful Spitalului Raional Ialoveni. „Înainte, timp de 4 ani încălzeam spaţiile de lucru cu încălzitoare electrice, iar lucrătorii noştri se adunau mai mulţi într-o încăpere pentru a economisi energia. Temperatura aerului era de 8°C pe coridoare, majoritatea pacienţilor cu anumite probleme de sănătate riscând să capete şi o răceală”. Noul sistem de încălzire economiseşte importante sume băneşti. Capacitatea de eficienţă a cazanului este de peste 92%, rezultând în emisii reduse de gaze de seră şi componente dăunătoare sănătăţii. Mai mult ca atât, noul cazan a făcut posibilă livrarea de apă caldă pentru secţia de internare şi secţia de terapie intensivă. De pe urma implementării componentei termice a proiectului Energetic II au beneficiat circa 170 de obiecte, cu peste 1,2 mln de vizitatori anual, cu o sumă totală de finanţare de 35 de milioane. Majoritatea obiectelor – şcoli, grădiniţe, spitale raionale, etc. – se află în centrele raionale. Proiectul a finanţat de asemenea livrarea de apă caldă şi abur pentru obiecte de importanţă naţională, precum Spitalul Clinic Republican şi Institutul Naţional de Oncologie.

Rezultat I.7: Îmbunătăţirea eficienţei energetice şi reducerea vulnerabilităţii energetice

37. S-au obţinut îmbunătăţire a eficienţei energetice prin măsuri orientate, dar pe durata SAT a sporit urgenţa necesităţii reducerii vulnerabilităţii energetice. Activităţile proiectului au realizat economii importante prin implementarea tehnologiilor de cu grad sporit de eficienţă energetică de modernizare a măsurării consumului, susţinerii unei funcţionări mai fiabile a sistemului de transmisie şi reducerii ratei întreruperilor de livrare în liniile şi staţii de transformare de tensiune înaltă. Disponibilitatea căldurii în clădirile selectate a sporit de la 30 la 120 de zile pe an, iar numărul clădirilor conectate de la sistemul de încălzire a depăşit indicatorii ţintă. Îmbunătăţirile în infrastructura energetică au produs rezultate palpabile în bunăstarea socială, ceea ce inevitabil a contribuit la realizarea altor indicatori de calitate în SAT (vezi Caseta 2).

38. După cum s-a menţionat în Raportul de progres SAT, problema vulnerabilităţii energetice devine tot mai importantă odată cu creşterea preţurilor mondiale la petrol şi majorarea bruscă în ianuarie 2007 a preţurilor la gazele naturale de la 80 dolari SUA în 2006 la 253 dolari SUA în iulie 2008, cu o majorare pe etape a acestuia, până când nu vor atinge cotele de piaţă (adică, UE) către anul 2011. Reformele din sectorul energetic au permis ca aceste majorări de preţuri să fie adecvat reflectate prin majorarea cu 70% a tarifelor interne în perioada februarie 2006 – februarie 2007, astfel reducând considerabil cererea la gaze dat fiind că costurile sunt achitate de consumatorii finali. Cu toate acestea, tarifele la încălzirea municipală centralizată (dominată de întreprinderea de stat Termocom care livrează energia termică în Chişinău) rămânând sub nivelul de recuperare a costurilor, rezultând în acumularea de datorii faţă de producătorii de energie. Aceste subvenţii încrucişate atât pentru cei mai înstăriţi cât şi pentru cei mai bogaţi sunt inechitabile şi subminează viabilitatea financiară a sectorului.

39. Programul CSRS propune soluţionarea problemei vulnerabilităţii energetice – în special

74

prin accentele pe reducerea intensităţii energetice a Moldovei, menţinerii sau sporirii disciplinei financiare în sector, continuării politicii de tarifare care permite recuperarea costurilor, cât şi abordarea adecvată a implicaţiilor sărăciei şi celor sociale. Guvernul Moldovei a realizat un jalon important din cadrul CSRS-2 prin adoptarea Strategiei Energetice (în iulie 2007) care stabileşte calea reformelor pentru armonizarea legislativă, de reglementare şi tehnică a sectorului energetic al Moldovei cu piaţa internă a UE, în special a Tratatului Comunităţii Energetice (UCTE).

Rezultat I.8: Drepturi de proprietate consolidate şi acces mai bun la finanţare, cunoştinţe şi tehnologii în spaţiul rural

40. Un sistem cadastral naţional unificat de bunuri imobiliare pentru terenurile urbane şi rurale a fost creat, iar creditul şi asistenţa tehnică oferite fermierilor individuali a depăşit ţintele SAT. Securitatea drepturilor şi titlurilor de proprietate în Moldova a crescut, 75% din proprietatea rurală privată fiind complet înregistrată. Venitul mediu în ariile acoperite de Proiectul de investiţii şi servicii rurale (RISP-1) a crescut cu 23% în perioada de derulare a proiectului şi 194 afaceri noi au fost create în localităţile rurale în cadrul RISP-2 pe parcursul perioadei anilor 2006-2007.

41. Deşi aceste intervenţii ale proiectului s-au soldat cu rezultate promiţătoare, Banca încă nu a elaborat o strategie pentru soluţionarea exhaustivă a diverselor obstacole în sectorul agricol. Agricultura avut o performanţă insuficientă faţă de creşterea economică generală şi această tendinţă a contribuit la creşterea sărăciei în localităţile rurale începând cu 2003 (vezi Rezultatul II.1 în continuare). Serviciile publice şi investiţiile în sector rămân inadecvate, incluzând măsuri de reducere a vulnerabilităţii faţă de hazardele naturale. În cadrul acestei SAT, AID a concentrat doar resurse limitate în sectorul agricol şi în ameliorarea accesului la finanţare, cunoştinţe şi tehnologii în spaţiul rural, însă pe viitor există oportunităţi de mobilizare a acestei finanţări în parteneriat cu alţi donatori ce oferă finanţare substanţială (în special Sida şi Corporaţia Provocările Mileniului) în vederea atingerii rezultatelor scontate.

Pilonul II: Minimizarea riscurilor sociale şi de mediu, consolidarea capitalului uman şi promovarea incluziunii sociale 42. SAT a susţinut activităţi îndreptate spre consolidarea capitalului uman, social şi fizic, recunoscând faptul că acestea reprezintă aspecte critice pentru o creştere durabilă şi reducerea sărăciei. Asistenţa AID s-a axat asupra îmbunătăţirii direcţionării asistenţei sociale, accesului populaţiei sărace la servicii publice şi infrastructură esenţială, cum ar fi serviciile comunale publice. Combinaţia de activităţi de împrumut şi asistenţă tehnică acordată pentru promovarea rezultatelor în cadrul acestui pilon este arătat în tabelul 4. Datorită faptului că pilonii SAT şi rezultatele scontate sunt adeseori interdependenţi, aceste liste uneori se suprapun cu cele din alţi piloni.

Tabelul 4. Asistenţa Băncii în cadrul Pilonului II Creditarea în

derulare la începutul SAT

Creditare/granturi, real (AID şi IDF) AES/AT, real

Gestiunea protecţiei sociale (AF99) Fondul de investiţii în sănătate (AF01)

Grant GEF Energie renovabilă din deşeuri agricole (biomasă) (AF05) Conservarea energiei şi reducerea emisiilor FCDC (AF06)

Analiza sărăciei şi impactului social (AF06) Notă asupra politicilor în educaţie (AF06)

75

Controlul SIDA (AF03) Proiectul pilot de alimentare cu apă şi salubrizare (AF03) Fondul de investiţii sociale-2 (AF04) Controlul poluării în agricultură GEF (AF04) Conservarea solului PCF (AF04)

Gripa aviară-Moldova (AF06) Educaţie de calitate în localităţile rurale ale Moldovei (AF06) Reconciliere prin învăţământ general secundar în Transnistria- Grant JSDF (AF06) Gestiunea durabilă a stocurilor POP- GEF (AF06) FCP Conservarea solurilor (AF06) Servicii în sănătate şi asistenţă socială (AF07) Creditul pentru susţinerea reducerii sărăciei (AF07) şi CSRS-2 (AF08) Grant Educaţie pentru toţi, Iniţiativă cu aplicare rapidă (AF07) Infrastructura de mediu (AF07) Proiectul naţional de aprovizionare cu apă (AF08)

Notă asupra politicilor în sănătate (AF06) Actualizare a evaluării sărăciei (AF07) Analiza cheltuielilor publice (AF07) Notă privind autorităţile publice locale şi serviciile comunale (AF07) AT pentru abilitarea juridică a celor mai sărace comunităţi (AF08)

Rezultat II.1: Rata sărăciei redusă printre populaţia rurală şi grupurile vulnerabile şi excluse

43. Asistenţa socială se direcţionează către familiile cu venituri foarte mici. Analiza sistemului de asistenţă socială relevă necesitatea unei noi orientări în politica socială a statului, pentru a asigura persoanele şi familiile care se confruntă cu condiţii de trai dificile, pe care nu le pot depăşi prin propriile mijloace şi capacităţi. Actualmente majoritatea prestaţiilor sociale sunt oferite anumitor categorii de populaţie, fără a se lua în consideraţie nivelul de trai şi necesitatea acestora pentru acordarea asistenţei sociale. Conform rezultatelor studiilor efectuate, s-a constatat că principiului categorial, nu asigură direcţionarea asistenţei sociale spre cele mai nevoiaşe pături ale populaţiei. În acest sens, Parlamentul a adoptat la data de 13 iunie 2008, Legea nr. 133-XVI cu privire la ajutorul social, care are drept scop asigurarea unui venit lunar minim garantat, familiilor defavorizate, prin acordarea ajutorului social, stabilit în conformitate cu evaluarea venitului global mediu lunar al familiei şi necesitatea de asistenţă socială.

44. Activităţile în derulare ale portofoliului (Servicii de sănătate şi asistenţă socială, Programul CRSR, Analiza sărăciei şi impactul social, etc.) continuă pentru a reduce într-un mod eficace ratele sărăciei. La data de 13 iunie 2008, Parlamentul a adoptat Legea nr. 133-XVI cu privire la ajutorul social, care are drept scop asigurarea unui venit lunar minim garantat, familiilor defavorizate, prin acordarea ajutorului social, stabilit în conformitate cu evaluarea venitului global mediu lunar al familiei şi necesitatea de asistenţă socială. Legea a intrat în vigoare, pentru familiile cu cel puţin un membru cu grad de invaliditate, la 1 octombrie 2008; pentru familiile cu unul şi mai mulţi copii, va intra în vigoare la 1 ianuarie 2009, iar pentru toate celelalte familii, la 1 iulie 2009. Întru implementarea legii menţionate, la 16 octombrie 2008, prin Hotărârea Guvernului nr. 1167 a fost aprobat Regulamentul cu privire la modul de stabilire şi plată al ajutorului social. Totodată, în şedinţa Guvernul Republicii Moldova din 12 noiembrie 2008, a fost aprobată Hotărârea Guvernului „Cu privire la aprobarea Structurii Sistemului Informaţional Automatizat „Asistenţa Socială”, care va spori eficienţa sistemului de asistenţă socială atât prin oferirea unui instrument de formare continuă, cât şi prin asigurarea informaţională a autorităţilor la nivel central şi local, precum şi a personalului din sistemul de asistenţă socială. Aceste măsuri ar trebui să mărească capacitatea Guvernului să evalueze impactul şi eficacitatea asistenţei sociale pe parcursul unei perioade de timp pentru a asigura un acces mai bun al populaţiei sărace şi vulnerabile la aceste programe.

76

Rezultat II.2: O calitate mai înaltă a educaţiei şi acces îmbunătăţit la servicii educaţionale în concordanţă cu Obiectivele de dezvoltare ale mileniului (ODM)

45. Provocări semnificative continuă să existe în privinţa asigurării calităţii şi accesului la educaţie în Moldova, dar reforma sistemului educaţional progresează. Pachetul AID a oferit o combinaţie relevantă de experienţe internaţionale şi dialog privind politicile din sector, precum şi activităţi de asistenţă financiară şi împrumuturi pe parcursul perioadei SAT. Nu există o evidenţă concludentă privind îmbunătăţirea calităţii educaţiei sau accesului la servicii educaţionale la ziua de azi. Această situaţie se explică printr-o combinaţie de indicatori insuficienţi pentru evaluarea performanţei Băncii şi capacităţii limitate a Ministerului Educaţiei şi Tineretului la capitolul de implementare al proiectelor şi gestionarea schimbărilor. Proiectele Băncii au acordat manuale noi şi au schimbat curricula (Proiectul educaţiei generale) şi au renovat şcolile (Fondul de investiţii sociale 1 şi 2) în mare măsură conform planului, dar indicatorii s-au axat asupra acestor produse (progrese în implementare) în loc să indice dacă aceste activităţi au produs îmbunătăţiri în calitate sau acces. Proiectul educaţiei de calitate în localităţile rurale urmează să îmbunătăţească accesul la serviciile educaţionale şi va măsura calitatea prin intermediul rezultatelor obţinute la bacalaureat de către elevii din zonele urbane şi rurale.

46. Moldova rămâne în urmă în reformarea sistemului educaţional, iar sistemul curent este inechitabil şi ineficient în alocarea resurselor. Guvernul Moldovei a început cartografierea şcolilor pentru a primi mai multă informaţie în scopul alocării mai eficiente a resurselor şi a pregătit proiectul strategiei de optimizarea a reţelei de şcoli (ambele fiind declanşatori în cadrul programului CSRS). Aceşti paşi, concomitent cu activităţile noi şi mai vechi (inclusiv şi noua iniţiativă rapidă de educaţie pentru toţi) şi îmbunătăţiri în indicatorii de monitorizare şi evaluare, urmează să ducă la atingerea acestui rezultat.

Rezultat II.3: Alocarea mai eficientă în sectorul sănătăţii şi indicatori îmbunătăţi în conformitate cu ODM

47. Asistenţa AID a contribuit eficace la atingerea indicatorilor din sectorul sănătăţii în conformitate cu ODM şi au îmbunătăţit eficienta de alocare în sectorul sănătăţii. Sistemul de asigurare în sănătate a fost introdus în 2004 şi acoperirea de către acest sistem a populaţiei a ajuns la 75% din anul 2006. Guvernul Moldovei a pus accentul pe prestarea serviciilor într-un mod cost-eficient în instituţiile din medicina primară şi respectiv, a cheltuit mai mult pe medicina primară din resursele AID şi sursele donatorilor. Mortalitatea copiilor de până la cinci ani şi mortalitatea maternă au scăzut. Incidenţa HIV/SIDA continue să crească, dar rapiditatea creşterii este în scădere. Într-o anumită măsură, rata infecţiei HIV/SIDA a fost mărită artificial din cauza unor proceduri de testare mai bune care depistează cazurile ce nu puteau fi diagnosticate anterior. În realitate, proiectul de control al HIV este un exemplu bun al rezultatelor de dezvoltare umană realizate prin asistenţa AID (vezi Caseta 3).

77

Caseta 3. Prestarea eficientă a serviciilor de sănătate grupurilor vulnerabile

Proiect: Controlul SIDA în Moldova

Proiectul de control al SIDA a influenţat pozitiv vieţile grupurilor de populaţie vulnerabilă – femei şi copii în situaţie de risc al infecţiei HIF, persoanele care trăiesc cu virusul HIV/SIDA, utilizatori de droguri injectabile (UDI), deţinuţi, lucrătorii sexului comercial şi tinerii:

Femeile gravide beneficiază de toate serviciile examinare şi preventive pentru HIV. Un număr total de 301 femei gravide au fost identificate ca HIV pozitive de la începutul proiectului, celor 213 femei care au decis să nască li s-a oferit profilactice ART şi gratis formule de lapte pentru a înlocui alăptarea. Ca rezultat, transmiterea de la mamă la copil a infecţiei HIV s-a redus de la 13,3% în 2002 la 0% în 2006.

Numărul UDI cuprinşi de activităţi de reducere a efectelor nocive (11.761) prin cele 14 proiecte a depăşit numărul UDI înregistraţi oficial în ţară. Toate penitenciarele din ţară sunt cuprinse de serviciile de prevenire a HIV/SIDA şi bolilor sexual transmisibile (materiale informaţionale, distribuţia prezervativelor). 75% din penitenciarele unde pot fi introduse servicii de reducere a efectelor nocive sunt cuprinse de programe de schimb de ace şi seringi. Prevalenţa HIV printre UDI a scăzut de la 15.96 pe 1000 de utilizatori testaţi în 2005 la 12.1 pe 1000 de utilizatori testaţi în 2006 în Moldova.

Tratamentul cu terapie antiretrovirală foarte activă (TTAFA) a fost pus la dispoziţia pacienţilor din toată ţara, inclusiv şi Transnistria şi deţinuţilor penitenciarilor. Numărul total al pacienţilor HIV/SIDA care au început tratamentul TTAFA a atins cifra de 549 (inclusiv 19 copii şi 530 adulţi) cuprinzând atât populaţia civilă cât şi deţinuţii penitenciarelor. Aceste servicii sunt prestate în comun cu GFATM, guvernul şi ONG-urile prezente în ţară (Medicii fără Frontiere). Ca rezultat, mortalitatea SIDA a scăzut considerabil.

Conceptul centrelor de sănătate prietenoase tinerilor a fost introdus de către UNICEF şi OMS cu nişte standarde de servicii clar definite şi cu finanţare durabilă din fondurile de asigurare în sănătate. Nivelul cunoştinţelor privind riscul HIV printre tineri a crescut.

Produsele şi rezultatele proiectului au fost măsurate de un sistem cuprinzător de monitorizare şi evaluare care a utilizat măsurări atât calitative cât şi cantitative (studii KAP, supravegherii de santinelă, statisticii de servicii, etc.) în conformitate cu cele mai bune practici internaţionale. Echipa de proiect a guvernului monitorizează rezultatele pentru implementarea proiectului şi a asigura un grad de responsabilitate.

48. Reforma pe termen lung a sistemului de sănătate. Obiectivele iniţiale de a asigura acoperirea echitabilă a ţării cu servicii de sănătate primară urmează a fi realizate—mai rămân ineficienţe în sectorul spitalicesc, iar numărul posturilor vacante pentru medicii de familie în centrele de sănătate în zonele rurale rămâne să fie înalt. Cu atât mai mult, deşi Guvernul Moldovei contribuie la asigurarea medicală a populaţiei ce nu lucrează, există un risc considerabil al sărăciei din cauza costului înalt al bolilor printre populaţia rurală şi auto-angajaţi.

49. În pofida necesităţilor ce continuă să rămână, s-a înregistrat un progres considerabil în sectorul de sănătate pe parcursul perioadei SAT. Ministerul Sănătăţii a condus procesul de elaborare şi aprobare al unei strategii de reforme, demonstrând iniţiativă şi capacitatea de a determina politici şi de a colabora cu donatorii pentru obţinerea susţinerii lor la implementarea strategiei generale de sănătate printr-un program consolidat al donatorilor. Proiectul de Asistenţă Socială şi Servicii în Sănătate face parte din acest program consolidat şi se preconizează ca Banca să continue să lucreze eficace cu Ministerul Sănătăţii şi donatorii pentru a spori în continuare echitatea şi eficienţa sectorului de sănătate.

78

Rezultat II.4: Acces îmbunătăţit la servicii de apă calitativă şi salubrizare şi reducerea degradării mediului şi riscurilor de sănătate

50. Suportul Băncii a fost extrem de important în îmbunătăţirea aprovizionării cu apă calitativă în zonele alese şi în eliminarea poluanţilor organici persistenţi. Proiectul pilot de aprovizionare cu apă şi salubrizare a produs rezultate tangibile în cinci orăşele din Moldova, astfel atingând sau chiar depăşind obiectivele din SAT (vezi Caseta 4). Aprovizionarea cu apă îmbunătăţită s-a produs concomitent cu o colectare sporită de către serviciile comunale (în mediu 92%) din zonele pilot, sporind astfel performanţa lor financiară şi asigurând durabilitatea rezultatelor realizate de către proiect.

51. Alte activităţi de asemenea au contribuit substanţial la aprovizionare cu apă şi condiţii de mediu îmbunătăţite – în special prin colectarea, tratarea şi utilizarea deşeurilor agricole (atât în calitate de îngrăşăminte cât şi ca surse de energie regenerabile). Proiectul de conservare a solului a obţinut succese la împădurirea a 21000 de hectare de terenuri degradate (vezi Caseta 5).

Asistenţa AID se axează pe protecţia mediului şi sănătăţii umane prin administrarea sigură şi eliminarea stocurilor de poluanţi organici persistenţi (POP) şi BPC. Chiar dacă performanţa acestui proiect a fost satisfăcătoare până la moment, reţinerile semnificative în sub-componentele ce ţin de crearea unui sistem modern de gestionare a substanţelor chimice pot să pună în pericol

Caseta 4. Aprovizionare sigură, suficientă şi durabilă cu apă

Proiect: Proiectul pilot de aprovizionare cu apă şi salubrizare

Cinci orăşele din Moldova cu o populaţie totală de aproximativ 250000 de oameni au beneficiat de la îmbunătăţirea durabilităţii şi siguranţei aprovizionării cu apă şi serviciilor de salubrizare. Sistemele centralizate de aprovizionare cu apă şi salubrizare din Moldova au fost grav deteriorate după aproximativ două decenii fără cheltuieli pentru menţinere. Înainte de începerea proiectului, aproximativ 10% din probele de apă urbană erau contaminate cu bacterii coliforme, iar reţelele de apă şi de tratare a apelor uzate erau într-o condiţie deplorabilă—era nevoie de schimbat aproape 80% din ţevile existente. Orele de aprovizionare cu apă erau de la 2 până la 16 ore pe zi. Costurile de energie electrică erau mari şi consumau 60% din toate costurile operaţionale. Rata de colectare varia de la 40% la 60%, punând serviciile comunale într-o situaţie financiară precară. Activităţile implementate în cadrul proiectului au contribuit semnificativ la îmbunătăţirile din zonele-ţintă:

100% din probele de apă la moment arată o lipsă de agenţi patogeni;

Serviciul de aprovizionare funcţionează 24 de ore în patru orăşele şi 19 ore în Ştefan Vodă comparativ cu 2 ore pe parcursul ultimilor 15 ani;

Economiile de energie electrică datorită înlocuirii echipamentului învechit care consuma multă energie au ajuns la aproximativ 30% - 35%;

Lungimea ţevilor de aprovizionare cu apă şi salubrizare reabilitate a depăşit ţintă iniţială de aproximativ 1,5 ori datorită procurărilor eficiente;

Rata colectărilor a crescut până la media de 100% (în timp real la 95%-98%).

Reprezentanţii media au vizitat oraşul Orhei în luna decembrie 2007 în partea centrală a Moldovei. Primarul din Orhei Dl. Ion Stratulat a raportat că, “la situaţia din decembrie 2006, oraşul Orhei pentru prima oară s-a bucurat de aprovizionare cu apă potabilă timp de 24 de ore. Orice activitate implementată cu ajutorul Băncii Mondiale şi al altor instituţii financiare produc beneficii importante pentru Moldova şi îmbunătăţesc infrastructura socială şi bunăstarea. Dacă la începutul proiectului în anul 2004, oraşul era aprovizionat cu apă doar câteva ore pe zi, către sfârşitul anului 2007, aprovizionarea cu apă se efectuează fără întreruperi’.”

79

atingerea obiectivelor de dezvoltare ale proiectului. Acest fapt solicită atenţie sporită acordată gestionării proiectului şi problemelor de asistenţă tehnică pentru a asigura durabilitatea eforturilor îndreptate spre reducerea degradării mediului.

Pilonul III. Combaterea corupţiei şi îmbunătăţirea guvernării în sectorul public

52. Moldova a moştenit instituţii slabe. Reglementările excesive, discreţia birocratică şi corupţia asociată afectează competitivitatea economiei, generează presiuni asupra salariilor şi cauzează emigrarea sau activitatea oamenilor în economia tenebră. Activităţile din această SAT, după cum sunt reflectate în Tabelul 5, şi-au propus drept scop facilitarea gestiunii eficiente şi transparente a mijloacelor publice, consolidarea sistemului din serviciul public, reforma sistemului judiciar, abilitarea autorităţilor publice locale şi sporirea participării societăţii civile în luarea deciziilor pentru crearea creşterii economice durabile şi reducerea sărăciei.

Rezultat III.1: Capacitatea sporită a sectorului public în elaborarea şi implementarea politicilor publice

53. Un fundament pentru crearea capacităţii în sectorul public a fost creat printr-o strategie de reformă a administraţiei publice. În cadrul programului CSRS, GRM a elaborat o lege a serviciului public pentru clasificarea şi gradarea funcţiilor în serviciul public şi crearea legăturii dintre remunerare şi dezvoltarea şi performanţa profesională. Unitatea de gestiune a serviciului public pentru implementarea acestei reforme a fost creată în aprilie 2008, iar legea a fost adoptată de Parlament în noiembrie 2008.

Caseta 5. Protecţia celei mai valoroase resurse a Moldovei – solul

Proiecte: Fondul FCP/BioCarbon şi conservarea solului

Terenurile publice şi comunitare în Moldova au suferit pe parcursul ultimelor decenii nişte declinuri semnificative în productivitate şi au devenit tot mai susceptibile la eroziunea solului, alunecări de teren şi alte probleme fiziografice, în special datorită lipsei de investiţii în recuperarea terenurilor degradate pe termen lung. Activităţile de proiect au susţinut împădurirea a 21000 de hectare de terenuri degradate. Proiectul asigură posibilitatea sechestrări de bioxid de carbon ce permite ţării să beneficieze de piaţa de carbon. Costul total al proiectului este de aproximativ 18 milioane dolari SUA, acoperit de către Agenţia Forestieră de Stat “Moldsilva”. Moldsilva va primi o sumă de aproximativ 7 milioane dolari în rezultatul vânzării a 1.9 milioane de tone de CO2. Finanţarea de carbon suplimentară s-a dovedit a fi o motivare puternică pentru expansiunea activităţilor de împădurire: în 1990-2001 500-600 de hectare au fost împădurite anual, dar din 2002 până-n 2007, au fost împădurite aproximativ 7000-8000 de hectare anual. În baza acestei experienţe, comunităţile locale în cooperare cu Moldsilva au iniţiat recent un proiect nou de sechestrare a carbonului “Proiectul comunitar de dezvoltare forestieră” care va fi susţinut de către Fondul BioCarbon al Băncii Mondiale, scopul principal fiind împădurirea a 8000 hectare de terenuri degradate ce ar reduce emisiile de CO2 cu aproximativ 600,000 tone pe parcursul următorilor 10 ani. Proiectul va avea multiple beneficii pentru comunităţile locale, inclusiv prevenirea eroziunii solului, restaurarea terenurilor degradate şi îmbunătăţirea productivităţii lor, restaurarea habitatului unor specii de flora şi faună pe cale de dispariţie, producerea lemnului de foc, produselor din lemn pentru a servi necesităţile comunităţilor rurale şi crearea locurilor de muncă locale. Proiectul este primul proiect de sechestrare a carbonului din lume finalizat complet în cadrul Mecanismului de Dezvoltare Curată al Protocolului de la Kyoto. Acest proiect a servit drept pilot pentru multe ţări din regiune.

80

Tabelul 5. Asistenţa Băncii în cadrul Pilonului III

Creditarea în derulare la

începutul SAT

Creditare/granturi, real (AID şi IDF) AES/AT, real

None Reforma instanţelor judecătoreşti - IDF (AF06) Creditul pentru susţinerea reducerii sărăciei (AF07) şi CSRS-2 (AF08) Gestiunea finanţelor publice (AF07)

Notă privind guvernarea pe verticală în ascendenţă (AF05) Continuare şi actualizare a Evaluării responsabilităţii financiare a ţării (AF05) Continuare a reformei administraţiei publice centrale (AF05) AT pentru guvernarea în serviciul public (AF06, AF07) Notă privind autorităţile publice locale şi serviciile comunale (AF07) Analiza cheltuielilor publice (AF07) AT pentru achiziţiile publice - IDF (AF07) AT pentru Curtea de Conturi (AF07) Fondul fiduciar multi-donator pentru reforma administraţiei publice (AF07)

Rezultat III.2: Percepţia redusă a publicului referitor la corupţia în cadrul Guvernului şi transparenţa şi responsabilitatea sporită în gestiunea mijloacelor publice

54. Asistenţa AID a facilitat şi sprijinit îmbunătăţiri continue ale Cadrului de cheltuieli pe termen mediu (CCTM) şi a sporit concurenţa în procesul de achiziţii publice. Banca a ajutat Moldova în consolidarea proceselor de alocare a resurselor prin CCTM şi expansiunea sectoarelor incluse drept răspuns la SCERS. Un sistem de control financiar şi audit intern bazat pe standardele Uniunii Europene a fost elaborat. GRM a creat unitatea de politici la nivel central pentru a institui un consens politic asupra politicilor şi pentru a asigura că bugetul este un instrument eficient de luptă cu sărăcia şi promovare a politicilor de dezvoltare. Aceşti paşi, combinaţi cu concurenţa sporită în achiziţiile publice, îmbunătăţesc transparenţa şi responsabilitatea în gestiunea mijloacelor publice.

55. Se preconizează ca activităţile în curs de desfăşurare în cadrul acestei SAT să contribuie în continuare la atingerea acestui rezultat. De exemplu, programul CSRS promovează îmbunătăţirea proceselor de gestiune a investiţiilor publice, astfel încât proiectele cu finanţare externă, investiţiile centralizate şi alte surse de investiţii publice să fie integrate într-un program unic de investiţii publice, cu procese clare de prioritizare şi implementare (inclusiv studii de fezabilitate economică). Un plan strategic pentru dezvoltarea instituţională a Curţii de Conturi a fost aprobat şi implementarea a demarat. Proiectele Băncii sunt de asemenea axate pe asistenţă tehnică pentru crearea capacităţii în administraţia publică şi pe reforma instanţelor judecătoreşti pentru reducerea corupţiei.

56. Măsurile internaţionale denotă că percepţia publicului referitoare la corupţie în Moldova s-a redus în general pe parcursul perioadei SAT. Indicele de percepţie a corupţiei al Transparency International s-a îmbunătăţit de la 2,4 până la 3,2 din 2003 până în 2006. Mulţi indicatori din studiul BEEPS al BERD-BM denotă de asemenea îmbunătăţiri. Totuşi, mai sunt necesare progrese la capitolul respectiv. În special, datele BEEPS – deşi constată în mare parte o tendinţă pozitivă – au indicat că proporţia companiilor unde mitele au constituit o problemă în obţinerea contractelor guvernamentale, influenţarea conţinutului legislaţiei noi şi procedurile

81

judecătoreşti s-a majorat din 2002 până în 2005. De fapt, procentul companiilor intervievate ce au menţionat că aspectul judiciar a fost o problemă pentru desfăşurarea afacerilor a crescut brusc din 2002 până în 2005 şi era cu mult peste media altor ţări din regiune. Aceste constatări subliniază necesitatea unor acţiuni continue pentru îmbunătăţirea guvernării în sectorul public.

IV. PERFORMANŢA BĂNCII Calitatea produselor şi serviciilor

57. Performanţa AID pe parcursul perioadei SAT a fost satisfăcătoare. Evaluările Grupului de Evaluare Internă (GEI) şi a Grupului pentru Asigurarea Calităţii (GAC), precum şi a altor mecanisme interne de calitate au arătat că calitatea produselor şi serviciilor Băncii în Moldova se îmbunătăţeşte, neavând proiecte riscante din anul fiscal 2005. Unicul proiect evaluat de către GAC privind calitatea la faza incipientă a proiectului în anii 2004-2007 (Proiectul energetic 2) a primit o notă satisfăcătoare. 37 Din şase proiecte închise pe parcursul perioadei SAT, cinci proiecte au fost examinate de către GEI şi notate satisfăcător. Mai mult ca atât, rapoartele privind implementarea proiectelor active indică faptul că ele sunt pe cale de a atinge obiectivele sale de dezvoltare.

58. Echipa Băncii Mondiale pentru Moldova a demonstrat o orientare spre rezultate, inclusiv prin menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii produselor şi serviciilor, lucrând în continuu la îmbunătăţirea indicatorilor de monitorizare şi evaluare. După cum a fost menţionat mai devreme, echipa a adoptat recent utilizarea fişei de punctaj a rezultatelor SAT pentru Moldova pentru a evalua mai bine contribuţia activităţilor din SAT la atingerea obiectivelor scontate pentru ţară. Analiza Programului de ţară pentru anul 2006 a menţionat că calitatea cadrului de rezultate pentru proiectele individuale în general a fost bună, cu indicatori clari, concişi, realizabili şi care pot fi măsuraţi şi sunt în concordanţă cu obiectivele de dezvoltare ale proiectelor. Mai mult ca atât, Moldova a primit cel mai înalt punctaj privind rezultatele obţinute din toate ţările Europei şi Asiei Centrale (EAC) la evaluarea rapoartelor de implementare pentru anul 2007, efectuată de către Grupul de Calitate al EAC.

59. Banca a utilizat activităţile analitice şi consultative (AAC) într-un mod eficient pentru a complementa proiectele sale investiţionale şi CSRS. Memorandumul economic al ţării, studiul de actualizare a sărăciei, lucrul consultativ în agricultură şi sondajele mediului de afaceri au informat în mod direct conţinutul programului CSRS. Analiza cheltuielilor publice (ACP) din 2007 a fost în strânsă legătură cu notele privind politica în domeniul sănătăţii şi educaţiei, ce a permis o analiza mai largă şi a asigurat o contribuţie adecvată din partea sectoarelor. După cum s-a menţionat în secţiunea privind rezultatele SAT, lucrul analitic a fost integrat în alte domenii de angajament, cum ar fi agricultura, asistenţa socială şi accesul îmbunătăţit la servicii de sănătate şi educaţie. Echipa pentru ţară şi alţi parteneri au contribuit în permanenţă la identificarea deficienţelor analitice şi elaborarea strategiilor de soluţionare a acestor deficienţe. De exemplu, la moment se pune un accent deosebit asupra necesităţii de a înţelege mai bine catalizatorii creşterii economice şi modul în care influenţează reducerea

37 Calitatea măsurată de GAC include calitatea la faza incipientă, calitatea supravegherii şi calitatea evaluărilor

activităţilor economice şi sectoriale (AES) (ultimele două tipuri de evaluări nu au fost efectuate pentru Moldova în perioada SAT). Alte măsurări interne includ analiza GEI a proiectelor, rapoarte de implementare, analizele interne a cadrelor de rezultate, acestea făcând parte din Analiza portofoliului de ţară pentru anul 2006 şi o analiza a rapoartelor de implementare efectuată de către Grupul de Calitate din EAC în anul 2007.

82

sărăciei, în special pentru populaţia rurală.

60. CSRS a fost elaborat având legături strategice cu programul investiţional şi în coordonare strânsă cu alţi donatori. Proiectele investiţionale acordă asistenţă tehnică substanţială pentru a permite implementarea reformelor de politici susţinute de către programul CSRS. Un şir de programe ale donatorilor sunt aliniate obiectivelor CSRS: în cadrul CSRS1 resursele limitate ale AID (10 milioane dolari SUA) au fost completate de aproape 7 milioane de dolari SUA de la alţi donatori. CSRS2 va beneficia de asemenea de finanţare substanţială din partea altor donatori.

61. Planurile de implementare a produselor şi serviciilor au fost ajustate pentru a consolida rezultatele în baza experienţei de implementare a portofoliului, iniţiativelor din partea Guvernului Republicii Moldova şi posibilităţilor de a complementa resursele oferite de alţi donatori. Un proiect în sectorul drumurilor a fost adăugat pentru anul fiscal 2007 pentru a acorda mult-necesara finanţare în infrastructură. Problemele identificate în RAE denotă necesitatea axării asupra eficacităţii limitate a cheltuielilor publice, reducerii neuniforme a sărăciei şi guvernării în sectorul public. Armonizarea dintre SCERS şi Planul de Acţiuni Republica Moldova-UE (PARMUE) şi suportul tot mai mare acordat de către donatori lucrului comun în acest cadru a creat posibilităţi pentru coordonare în aşa domenii cum ar fi tratamentul şi prevenirea HIV-SIDA, pilotarea asistenţei sociale şi altele.

62. Parteneriatul AID-FMI în strategia de dezvoltare a Moldovei a fost excelent pe parcursul ultimilor ani. Personalul Băncii şi FMI a lucrat în comun şi a efectuat vizite comune cel puţin de două ori pe an pentru dialogul privind politica macroeconomică cu Guvernul. Dialogul de politici al FMI cu Guvernul are loc în cadrul Programului pentru creştere economică şi reducere a sărăciei (PRGF), ce cuprinde perioada anilor 2006-2008. Programul CSRS a fost pregătit odată cu PRGF pentru a asigura consecvenţa reformelor macroeconomice şi structurale susţinute de ambele programe. FMI este liderul discuţiilor privind problemele macroeconomice, iar AID îşi asumă responsabilitatea pentru problemele structurale şi sociale. Într-un şir de domenii, prerogativele acestor două instituţii se suprapun, aşa cum este cazul în domeniul finanţelor publice, unde lucrul este strâns coordonat pentru a asigura consecvenţa mesajului de politici adresat autorităţilor moldoveneşti. Existenţa unui program FMI este o contribuţie importantă pentru determinarea suficienţei cadrului de politică macroeconomică pentru CSRS.

63. Sunt necesare eforturi permanente pentru a intensifica colaborarea în cadrul Grupului Băncii Mondiale. Corporaţia Financiară Internaţională (CFI) a rămas activă în Moldova, acordând susţinere sectoarelor de telecomunicaţii, agribusiness, întreprinderile mici şi mijlocii, precum şi băncilor locale. Continuând eforturile AID din sectoarele sănătăţii şi infrastructurii, CFI va colabora cu şi va complementa activitatea AID cu privire la iniţiativele de parteneriat public-privat. Suplimentar, Agenţia pentru Garantarea Investiţiilor Multilaterale (AGIM) este activă în Republic Moldova, cuprinzând o parte a procesului de privatizare a sectorului energetic, care a fost susţinut de CFI. AGIM este deschisă oportunităţilor de susţinere a investiţiilor directe străine în Moldova prin acordarea garanţiilor împotriva riscurilor politice şi ea va coordona activitatea sa cu AID.

Evaluarea portofoliului

64. Calitatea portofoliului s-a îmbunătăţit treptat pe parcursul perioadei SAT. După cum se arată în Tabelul 6, procentul angajamentelor în situaţie de risc a fost redus de la 23,5 în

83

2004 până la 0 în 2005. Rata disbursărilor este una relativ înaltă, cu o medie de 22% în pofida vârstei fragede a portofoliului (la moment, vârsta media a unui proiect este de 2,4 ani).

Tabelul 6: Indicatori selectaţi de performanţă a portofoliului, anii fiscali 2005-2008

Performanţa Indicatori

AF05 AF06 AF07 AF08* Numărul de proiecte 11 15 15 14

Angajamente net (mln. dolari SUA) 148,7 181,3 179,9 185,2

Rata disbursărilor, % 18,6 25,5 27,5 21,8

Proiecte în situaţie de risc (%) 9,0 0,0 0,0 0,0

Angajamente în situaţie de risc (%) 23,5 0,0 0,0 0,0

Proiecte problematice (%) 0,0 0,0 0,0 0,0

Indicele de proactivitate 100,0 N/A N/A N/A

Indicele de realism 0,0 N/A N/A N/A * Aceste cifre reflectă situaţia la 13 decembrie 2008.

65. Portofoliul este dominat de proiecte în sectoarele pentru dezvoltare umană şi infrastructură. La momentul lunii decembrie 2008, operaţiunile de creditare ale AID includeau un program CSRS şi operaţiuni 10 investiţionale (cu 3 proiecte GEF suplimentare), pentru o sumă totală de 159,3 milioane de dolari SUA, din care 100,4 milioane dolari SUA (63 la sută) mai urmează încă a fi disbursaţi. Toate proiectele IDA şi GEF se află în proces de implementare şi progresează bine fără ca nici un proiect să fie în situaţie de risc.

66. Împrumuturile investiţionale prevăzute în SAT pentru AF05 (în cadrul AID13), AF06, AF07 şi AF08 au fost aprobate conform planului. Ele au cuprins şase operaţiuni investiţionale pentru susţinerea gestiunii finanţelor publice, a competitivităţii, educaţiei în zonele rurale, serviciilor de investiţii rurale, sănătate şi asistenţă socială, drumuri şi finanţare suplimentară pentru proiectul cadastral. Au fost aprobate şi operaţiuni suplimentare, inclusiv în 2006 un proiect de combatere şi prevenire a gripei aviare şi proiectul naţional de alimentare cu apă în anul fiscal 2008. Moldova a utilizat toată alocaţia AID pe parcursul perioadei SAT.

67. Totuşi, volumul împrumuturilor acordate şi accentul activităţilor creditare şi necreditare au fost uneori diferite decât cele planificate iniţial în SAT. Diferenţa între împrumuturile planificate şi actuale poate fi explicată prin faptul că Moldova a atins cu succes declanşatorii pentru scenariul optimist şi de ajustările programului Băncii în dependenţă de circumstanţele ţării. Aceste modificări au fost efectuate pentru a asigura coerenţa cu programul CSRS, pentru a acorda finanţare flexibilă ce ar răspunde priorităţilor guvernului nou în infrastructură (drumuri) şi pentru a se conforma alocaţiilor noi bazate pe performanţă (ABP) în cadrul AID. Lista deplină a activităţilor planificate şi actuale o puteţi găsi în anexă (vezi tabelele 2 şi 3).

68. Tranziţia de la o Strategie de asistenţă a ţării bazată pe diverse scenarii de creditare către o abordare bazată pe performanţă a cauzat dificultăţi atât pentru atingerea unei

84

înţelegeri comune cu Guvernul Moldovei, cât şi pentru planificarea operaţiunilor creditare. Moldova s-a calificat pentru creditarea din scenariul optimist, dar nu a mai avut acces la acest nivel de creditare în cadrul sistemului nou de alocaţii bazate pe performanţă. Îmbunătăţirile performanţei portofoliului şi ale punctajelor obţinute în cadrul Evaluării politicilor şi instituţiilor ţării (EPIT) în anul fiscal 2006 a dus la o creştere a alocaţiei pentru anii fiscali 2007 şi 2008, dar volumul de susţinere financiară totuşi era mai jos decât cel prevăzut iniţial în scenariul optimist. Tranziţia pare să fi fost cauza principală a reţinerilor în implementarea programului – aproape jumate din activităţi au întârziat cel puţin cu un an fiscal comparativ cu orarul lor iniţial.

69. Portofoliul a inclus un număr mare de proiecte comparativ cu volumul alocării AID şi costurile de supraveghere a acestor proiecte au redus resursele disponibile pentru activităţile economice şi sectoriale şi pentru asistenţă tehnică. Procesul de punctare a rezultatelor a inclus şi o analiză a eficienţei şi eficacităţii operaţionale şi a arătat că costul de supraveghere a portofoliului din Moldova este substanţial mai mare decât media ţărilor EAC. De exemplu, supravegherea activităţilor în Moldova a reprezentat 52% din totalul serviciilor pe ţară în anul fiscal 2007 comparativ cu media de 35% în ţările EAC. Pe parcursul perioadei 10% din serviciile ţării au reprezentat activităţi economice şi sectoriale şi doar 6% asistenţă tehnică, comparativ cu media de 20% şi respectiv 12% pentru ţările EAC.

Dialogul în ţară şi coordonarea asistenţei

70. Banca şi-a consolidat relaţiile cu Guvernul Republicii Moldova pe parcursul perioadei SAT. Guvernul a demonstrat angajamentul său faţă de reformele economice prin implementarea schimbărilor solicitate în cadrul scenariului optimist, prin adoptarea Planului de Acţiuni Republica Moldova-UE (2005) şi prin lucrul asupra dezvoltării sistemelor de ţară. Aceste sisteme, printre altele, au inclus funcţia de gestiune a datoriei de stat, sisteme informaţionale esenţiale pentru executarea bugetului şi transformarea Curţii de Conturi într-o instituţie de control financiar în ţară. Deşi autorităţile nu întotdeauna au împărtăşit o viziune comună privind metodele de atingere a unor obiective de dezvoltare, personalul Băncii a reuşit să realizeze un dialog eficient cu reprezentanţii ţării în vederea atingerii rezultatelor.

71. Elaborarea Strategiei de parteneriat cu ţara (SPT) se va baza pe un proces consultativ. Echipa de ţară comunică permanent cu partenerii implicaţi şi îi informează în privinţa activităţilor consultative şi creditare, precum şi solicită comentariile lor. De exemplu, Oficiul Băncii Mondiale din Moldova a organizat un şir de mese rotunde cu reprezentanţii mass-media, ai grupurilor analitice şi alte părţi implicate la tema remitenţelor, mediului de afaceri, tineretului şi sectorului energetic. Guvernul Moldovei a implementat recent un proces vast consultativ la elaborarea Strategiei Naţionale de Dezvoltare şi echipa de ţară anticipează adoptarea unui proces similar pentru Strategia de parteneriat cu ţara.

72. Deşi împrumuturile AID şi serviciile consultative reprezintă o rată destul de mică a asistenţei oficiale pentru dezvoltare (AOD) anul acesta, Banca joacă un rol esenţial în coordonarea asistenţei. Rolul de lider al Băncii în procesul întrunirii donatorilor a fost exemplificat la adunarea Grupului Consultativ din Bruxelles în luna decembrie a anului 2006. Adunarea a fost organizată în comun de către Banca Mondială şi Comisia Europeană (CE) şi a întrunit reprezentanţii ţării şi ai partenerilor internaţionali pentru a confirma angajamentul ţării faţă de programul de reforme şi agenda sa de dezvoltare, precum şi pentru a identifica finanţarea externă suplimentară ca răspuns la şocurile externe recente. La moment, portofoliul Moldovei include granturi din fonduri fiduciare în sumă de 61 milioane dolari SUA. O colaborare destul de

85

strânsă a fost realizată în procesul pregătirii CSRS cu CE şi cu câţiva donatori bilaterali (Marea Britanie, Suedia şi Olanda). Secţiunea SAT privind rezultatele obţinute aduce câteva exemple de lucru în comun asupra unor operaţiuni investiţionale şi lucru analitic efectuat în comun de către personalul Băncii şi donatori. Eforturile întreprinse spre armonizarea şi coordonarea asistenţei donatorilor a dus la semnarea Cadrului de parteneriat pentru dezvoltare (2006) de către un şir de donatori, iar personalul Băncii a avut deseori posibilitatea şi responsabilitatea de a mobiliza resursele altor donatori pentru a adresa priorităţile naţionale şi a acorda un flux previzibil de asistenţă. Rolul Băncii în Moldova ar putea deveni unul mai important odată cu creşterea asistenţei acordate de către donatori.

V. LECŢIILE ÎNSUŞITE

73. Asistenţa bine-direcţionată joacă un rol important în consolidarea sistemelor de ţară, a capacităţii ministerelor în elaborarea şi implementarea unor politici şi strategii de durată lungă. Exemple numeroase au evidenţiat contribuţia operaţiunilor Băncii la atingerea rezultatelor scontate pentru dezvoltarea ţării – accelerarea procedurilor vamale, eficienţa sporită a consumului de energie, calitatea şi aprovizionarea îmbunătăţită cu apă, dezvoltarea sistemului de asigurare în sănătate şi sporirea securităţii drepturilor de proprietate în zonele rurale fiind doar unele din exemple. Operaţiuni investiţionale specifice au acordat asistenţă valoroasă Guvernului Moldovei pentru atingerea jaloanelor din cadrul programului CSRS.

74. Ministerele capabile şi dedicate reprezintă un factor cheie în atingerea obiectivelor de dezvoltare. Agenţiile naţionale contribuie eficient la promovarea dezvoltării atunci când ele dispun de liderii şi capacitatea necesară pentru elaborarea şi implementarea strategiilor şi politicilor necesare. Această analiza a evidenţiat cazurile – de exemplu în transport sau sănătate – unde agenţiile naţionale au demonstrat angajamentul faţă de rezultatele de dezvoltare ale ţării. În alte cazuri, agenţiile naţionale urmează încă să dezvolte sistemele de ţară necesare. După cum au arătat experienţele reformelor de pensii si educaţie, capacitatea redusă a ministerelor şi lipsa unui angajament clar poate împiedica eforturile de dezvoltare şi necesită nişte intervenţii mult mai bine direcţionate.

75. Abordări intersectoriale îmbunătăţesc eficacitatea intervenţiilor. Legăturile între multiple tematici pot împiedica eforturile de dezvoltare care au un accent prea îngust. Vulnerabilitatea energetică şi accesul la servicii de sănătate au consecinţe directe pentru programele de asistenţă socială. Calitatea apei şi poluanţii organici influenţează rezultatele în sănătate. Capacitatea slabă a ministerului ce împiedică reforma pensiilor se datorează parţial rotaţiei mari de cadre, o problemă legată direct de reforma administraţiei publice. După cum este descris mai sus, intervenţiile bine-direcţionate pot avea un rol important în consolidarea sistemelor necesare de ţară şi facilitarea angajamentului de lungă durată al Guvernului, dar aceste operaţiuni sunt mai bine planificate la nivel individual atunci când fac parte dintr-o strategie de dezvoltare cuprinzătoare.

76. Resursele Băncii pot fi direcţionate în mod strategic pentru a complementa resursele donatorilor şi pentru a obţine un impact de dezvoltare optim. Armonizarea asistenţei – accentuată în Declaraţia de la Paris (2005) şi Cadrul de parteneriat pentru dezvoltare (2006) – a fost tema principală în perioada SAT, iar susţinerea consolidată a donatorilor a fost una determinantă în avansarea obiectivelor de dezvoltare. Resursele altor organizaţii au sporit impactul asistenţei disponibile a AID – în sănătate, transport, reforma administraţiei publice şi

86

programul CSRS reprezentând unele exemple. Banca a dezvoltat o relaţie eficientă cu reprezentanţii Guvernului Moldovei în facilitarea unui dialog constructiv de dezvoltare, direcţionarea resurselor în domeniile necesare şi şi-a asumat rolul de lider, ce este foarte important pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare ale ţării.

77. Legăturile între creşterea economică şi reducerea sărăciei nu sunt suficient de bine înţelese în Moldova. Asistenţa AID a contribuit la crearea unui cadru macroeconomic stabil şi o creştere economică puternică, iar economia a făcut faţă unor şocuri externe destul de severe. Totuşi, reducerea sărăciei s-a dovedit a fi un obiectiv mai complicat, în special pentru populaţia din zonele rurale. Lipsa unei corelaţii directe între creşterea economică durabilă şi reducerea sărăciei evidenţiază un gol analitic în portofoliul curent al Băncii.

78. O administraţie eficace, eficientă şi transparentă a sectorului public devine tot mai importantă pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare. Portofoliul Băncii în Moldova este dominat la moment de proiecte în sectoarele de infrastructură şi dezvoltare umană şi accentul strategic în perioada SAT a fost pus pe îmbunătăţirea mediului investiţional pentru a spori productivitatea internă şi investiţiile străine cu scopul obţinerii unei creşteri economice durabile. Toate aceste iniţiative depind de o administraţie sănătoasă a sectorului public pentru alocarea resurselor, dezvoltarea strategiilor, analiza sărăciei, gestionarea proiectelor, monitorizare şi evaluare. Pilonul trei al SAT, Combaterea corupţiei şi îmbunătăţirea guvernării în sectorul public, devine tot mai important cu adăugarea programului CSRS, integrarea unităţilor de implementare în cadrul agenţiilor de resort şi explorarea posibilităţilor de adoptare a abordărilor sectoriale integrate.

87

A

NE

XĂ

: T

AB

EL

EL

E A

NE

XA

TE

RA

POR

TU

LU

I DE

FIN

AL

IZA

RE

SA

T

Tab

el A

.1: T

abel

ul c

u re

zum

atul

rez

ulta

telo

r al

Rap

ortu

lui d

e fin

aliz

are

SAT

R

ezul

tate

sc

onta

te

Obi

ectiv

e vi

zate

şi st

atut

ul la

m

omen

tul e

labo

rări

i SA

T

Stat

utul

la m

omen

tul f

inal

izăr

ii L

ecţii

le în

suşi

te

Obi

ectiv

e st

rate

gice

pe

term

en m

ai lu

ng

Cad

ru m

acro

econ

omic

st

abil

• V

PN re

dusă

a d

ator

iei d

e st

at (5

3 la

sută

di

n PI

B în

anu

l 200

3)

• In

flaţie

sub

10 la

sută

(med

ia a

nuală

a co

nstit

uit 1

2 la

sută

în a

nul 2

003)

•

Sist

em d

e pe

nsii

finan

ciar

şi so

cial

via

bil

• G

estiu

ne fi

scală

prud

entă

, cu

exce

dent

fisc

al în

ani

i 200

3-20

06.

Niv

elul

def

icitu

lui v

izat

la 0

,5 la

sută

din

bug

etul

anu

al p

entru

200

8.

• D

ator

ia d

e st

at s-

a re

dus s

ubit.

VPN

a d

ator

iei d

e st

at e

ste

plan

ifica

tă la

20

la su

tă d

in P

IB în

200

7 (s

ub ju

măt

ate

din

valo

area

in

iţială)

. •

Dat

oria

ext

ernă

tota

lă ra

porta

tă la

PIB

a d

imin

uat d

e la

val

oare

a de

10

6% d

in P

IB în

anu

l 200

1 pâ

nă la

circ

a 54

,1 la

sută

în a

nul 2

007.

•

În p

erio

ada

anilo

r 200

3-20

07, i

nflaţia

s-a

poziţio

nat î

n ju

r de

12 la

su

tă a

nual

. •

Dez

volta

rea

com

pete

nţel

or d

e sp

rijin

a u

nui s

iste

m d

e pe

nsii

efic

ient

şi d

urab

il pr

in in

term

ediu

l (i)

impl

emen

tării

stan

dard

elor

in

tern

aţio

nale

de

cont

abili

tate

pen

tru u

n pr

oces

bug

etar

tran

spar

ent;

(ii) d

ezvo

ltării

unu

i sis

tem

de

tehn

olog

ii in

form

aţio

nale

, car

e ar

co

rela

pen

siile

cu

cont

ribuţ

iile;

pre

cum

şi p

rin (i

ii) c

rear

ea în

cad

rul

min

iste

rulu

i a u

nui d

epar

tam

ent p

entru

ana

lize şi

mon

itoriz

are

a po

litic

ilor d

e pr

otecţie

soci

ală.

•

Ach

itare

a la

tim

p a

pens

iilor

. •

Am

elio

rare

a tra

nspa

renţ

ei si

stem

ului

de

pens

ii– e

limin

area

co

ntrib

uţiil

or în

bun

uri m

ater

iale

. •

Nei

ntro

duce

rea u

nor n

oi ca

tego

rii p

rivile

giat

e de p

ensio

nari şi

ridic

area

vâ

rste

i gen

eral

e de p

ensio

nare

pe m

otiv

de e

tate

de l

a 60

până

la 6

2 de

an

i pen

tru băr

baţi şi

de la

55

până

la 5

7 de

ani p

entru

fem

ei.

• Pr

ogre

sul r

ealiz

at în

redu

cere

a da

torie

i de

stat

a c

reat

op

ortu

nita

te p

entru

împr

umut

uri

supl

imen

tare

în in

fras

truct

ură şi

al

te p

roie

cte

prio

ritar

e de

de

zvol

tare

. Mol

dova

se si

tuea

ză

cu m

ult s

ub n

ivel

ul p

rag

de 4

0 la

su

tă d

in P

IB p

entru

ţăril

e cu

un

scor

tota

l de

eval

uare

in

stituţio

nală

şi a

pol

itici

lor ţăr

ii (E

IPŢ)

sim

ilar c

u ce

l al

Mol

dove

i.

• C

ontro

lul i

nflaţie

i va

nece

sita

po

litic

i mon

etar

e au

ster

e şi

o

creş

tere

acc

eler

ată

a pr

oduc

tivităţii

dom

estic

e.

• A

mel

iora

rea

în c

ontin

uare

a

sist

emul

ui d

e pe

nsii

este

cru

cială

pent

ru c

reşt

erea

eco

nom

ică şi

re

duce

rea

sără

ciei

dur

abile

. A

men

dam

ente

le a

plic

ate

la

Lege

a cu

priv

ire la

sist

emul

pu

blic

de

asig

urăr

i soc

iale

vor

au

gmen

ta c

orel

aţia

între

co

ntrib

uţii şi

plăţil

e ef

ectu

ate

tutu

ror t

ipur

ilor d

e pe

nsio

nari.

C

ondiţii

favo

rabi

le

pent

ru c

reşt

erea

in

vest

iţiilo

r dom

estic

e şi

stră

ine

• R

ata

dura

bilă

a c

reşt

erii

econ

omic

e si

tuată

în ju

r de

med

ia d

e 5

la su

tă p

e an

în

vede

rea

real

izăr

ii ob

iect

ivul

ui d

e de

zvol

tare

al m

ileni

ului

(OD

M) p

entru

să

răci

e că

tre a

nul 2

010

• C

reşt

erea

cot

ei se

ctor

ului

priv

at în

PIB

de

la 5

0 la

sută

căt

re a

nul 2

002

până

la p

este

70

la su

tă în

anu

l 200

8

• Cr

eşte

rea

med

ie a

PIB

a c

onsti

tuit

5,1

la su

tă în

tre a

nii 2

005 şi

2007

. To

tuşi,

rata

creşte

rii P

IB în

anu

l 200

7 a

cons

titui

t circ

a 3

la su

tă.

•

În a

nul 2

007

cota

sect

orul

ui p

rivat

în P

IB a

con

stitu

it 65

la su

tă.

• C

reşt

erea

formăr

ii ca

pita

lulu

i fix

dom

estic

de

la 1

8,6

la su

tă d

in P

IB

în a

nul 2

003

până

la 2

8,4

la su

tă în

anu

l 200

6 •

Spor

irea

volu

mul

ui d

e ID

E la

cap

de

locu

itor d

e la

199

dol

ari

SUA

în

anul

200

3 pâ

nă la

423

dol

ari S

UA

în p

rima

jumăt

ate

a an

ului

200

7.

• În

ani

i rec

enţi

clas

amen

tul g

ener

al a

l Mol

dove

i la

capi

tolu

l Med

iul

• Ex

perie

nţel

e ba

zate

pe

maj

orar

ea

preţ

urilo

r la

ener

gie,

inte

rdicţia

im

pusă

asu

pra

vinu

rilor

şi se

ceta

au

dem

onst

rat că

econ

omia

est

e el

astică

la şo

curil

e ex

tern

e;

totuşi

, est

e ne

cesa

ră a

mel

iora

rea

cont

inuă

a c

limat

ului

in

vest

iţion

al p

entru

a p

rom

ova

creş

tere

a ec

onom

ică şi

redu

cere

a

88

• C

reşt

erea

formăr

ii de

cap

ital f

ix d

omes

tic

de la

13

la su

tă d

in P

IB în

anu

l 200

3 pâ

nă

la 2

5 la

sută

în a

nul 2

006

• C

reşt

erea

vol

umul

ui d

e in

vest

iţii d

irect

e ex

tern

e (I

DE)

ce

revi

n pe

cap

de

locu

itor

de la

240

dol

ari S

UA

în a

nul 2

003

până

la

430

dola

ri SU

A în

anu

l 200

8

de a

face

ri fa

cilit

ant n

u s-

a am

elio

rat (

poziţio

nând

u-se

pe

locu

l 90

în

anul

200

7 şi

aju

ngân

d la

bor

na 9

2 în

anu

l 200

8, a

plic

ând

acee

aşi

met

odol

ogie

). M

oldo

va e

ste

cota

tă d

e A

genţ

iile

de a

sigu

rare

a

expo

rturil

or în

Eur

opa

ca fi

ind ţa

ra c

u ce

l mai

ridi

cat r

isc

al

oper

aţiu

nilo

r com

erci

ale.

•

În b

uget

ul p

entru

anu

l 200

7 G

uver

nul a

u sp

orit

alocăr

ile d

e fo

ndur

i de

stin

ate

repa

rării

dru

mur

ilor ş

i a in

tens

ifica

t luc

răril

e de

repa

raţie

a

drum

urilo

r. Fi

nanţ

area

tota

lă d

in to

ate

surs

ele

pent

ru în

treţin

erea

, re

cons

trucţ

ia şi

repa

raţii

le c

apita

le a

le d

rum

urilo

r urm

ează

să se

rid

ice

până

la su

ma

de 5

0 m

ilioa

ne d

e do

lari

SUA

în a

nul 2

007 şi

pâ

nă la

90

mili

oane

de

dola

ri SU

A în

anu

l 200

9.

sără

ciei

. •

În c

ondiţia

în c

are

inve

stiţi

ile

publ

ice

au r ă

mas

la u

n ni

vel

scăz

ut, d

rum

urile

au

cont

inua

t să

se d

eter

iore

ze, î

mpi

edic

ând

creş

tere

a ec

onom

ică.

Ace

asta

a

refle

ctat

o la

cună

în S

AT

iniţi

ală,

ul

terio

r fiin

d adău

gat s

priji

nul

pent

ru re

para

rea

drum

urilo

r.

Îmbu

nătăţir

ea

efic

ienţ

ei e

nerg

etic

e şi

di

min

uare

a vu

lner

abili

tăţii

en

erge

tice

• Pe

par

curs

ul im

plem

entă

rii S

AT

a ieşi

t la

supr

afaţă

un n

ou a

spec

t – d

imin

uare

a vu

lner

abili

tăţii

ene

rget

ice

(fap

t ref

lect

at

în R

apor

tul a

supr

a pr

ogre

sulu

i rea

lizat

în

SAT)

• În

tre fe

brua

rie 2

006 şi

febr

uarie

200

7 ta

rifel

e do

mes

tice

la g

aze

natu

rale

s-a

maj

orat

cu

70 la

sută

ca

răsp

uns l

a m

ajor

area

mai

mul

t de

două

ori a

preţu

rilor

la g

aze

natu

rale

. •

Cer

erea

pen

tru g

az s-

a re

dus c

onsi

dera

bil î

n an

ul 2

007

(cifr

a an

ticip

ată

este

de

15 la

sută

). În

con

diţia

con

tinuă

rii c

reşt

erii

econ

omic

e, a

ceas

ta se

mna

lizea

ză o

dim

inua

re a

inte

nsităţii

co

nsum

ului

ene

rget

ic şi

redu

cere

a vu

lner

abili

tăţii

ene

rget

ice

a ec

onom

iei M

oldo

vei.

• N

ivel

ul g

ener

al d

e co

lect

are

a plăţ

ilor p

entru

gaz

e na

tura

le a

răm

as

pest

e 90

la su

tă, f

apt c

e a

prev

enit

acum

ular

ea d

e no

i dat

orii

faţă

de

Gaz

prom

. •

Inte

nsita

tea

cons

umul

ui e

nerg

etic

, după

cum

măs

urată

prin

rapo

rtul

ener

giei

tota

le c

onsu

mat

e la

PIB

real

(lei

) a d

imin

uat c

u 6

la su

tă

între

ani

i 200

4 şi

200

6.

• V

ulne

rabi

litat

ea e

nerg

etică

a ieşit

în

evi

denţă

odată

cu m

ajor

area

pr

eţur

ilor i

nter

naţio

nale

la ţiţe

i şi

maj

orar

ea su

bită

a p

reţu

rilor

la

gaze

nat

ural

e.

• Ta

rifel

e tre

buie

să fi

e st

abili

te la

ni

velu

ri de

recu

pera

re a

co

stur

ilor:

subv

enţii

tutu

ror –

at

ât c

elor

cu

veni

t mar

e, c

ât şi

ce

lor săr

aci –

nu

sunt

ech

itabi

le

şi su

bmin

ează

via

bilit

atea

fin

anci

ară

a se

ctor

ului

. •

Ref

orm

a în

sect

orul

ene

rget

ic

este

impo

rtantă

nu d

oar p

entru

st

abili

tate

eco

nom

ică şi

creşt

ere,

da

r şi p

entru

alte

rezu

ltate

de

dezv

olta

re (b

unăs

tare

a so

cială)

.

Agr

icul

tură

şi

dezv

olta

re ru

rală

•

Maj

orar

ea c

reşt

erii

PIB

agr

ar d

e la

med

ia

de 4

,5 la

sută

pe

an, î

nreg

istra

tă p

e pa

rcur

sul a

nilo

r 199

9-20

02, p

ână

la 5

,0 la

su

tă

Nu

s-a

înre

gist

rat o

creşt

ere

a PI

B în

agr

icul

tură

– p

arţia

l, pr

obab

il,

dato

rită

sece

tei d

in a

nul 2

007

Prog

resu

l rea

lizat

în li

bera

lizar

ea e

xpor

tulu

i agr

ar:

• A

fost

elim

inată

cond

iţia

de e

xpor

t obl

igat

oriu

prin

inte

rmed

iul

burs

ei d

e măr

furi,

fapt

con

side

rat că

ar fi

ţinu

t preţu

rile

prod

ucăt

orilo

r la

grân

e su

b ni

velu

l preţu

rilor

inte

rnaţ

iona

le, l

a fe

l ca

şi a

dmin

istra

rea

dire

ctă

a pr

oducţie

i de

reco

lte.

• În

pre

zent

au

fost

maj

orat

e pr

eţur

ile p

rodu

căto

rilor

la g

râne

, car

e an

terio

r era

u ţin

ute

artif

icia

l sub

niv

elul

preţu

rilor

inte

rnaţ

iona

le;

• A

u fo

st re

duse

per

ioad

ele

de te

star

e pe

ntru

impo

rt a

sem

inţe

lor ş

i ră

sadu

lui p

ână

la 2

ani

pen

tru g

râu şi

până

la 5

ani

pen

tru ră

sad.

•

În a

celaşi

tim

p, re

glem

enta

rea

funcţio

nării

pieţe

lor a

gric

ole

răm

âne

în c

ontin

uare

foar

te p

ronu

nţată:

s-a

păst

rat s

iste

mul

de

cote

pen

tru

prod

usel

e la

ctat

e şi

mez

elur

i, pr

ecum

şi re

stricţii

le d

e im

port

pent

ru

pieţ

ele

de re

surs

e.

• A

fost

înre

gist

rat u

n pr

ogre

s mix

t în

efic

ient

izar

ea c

heltu

ielil

or d

in

• D

isto

rsiu

nile

în a

spec

t de

polit

ici

şi im

perf

ecţiu

nile

pieţe

lor

cont

inuă

să g

ener

eze

trans

feru

ri ec

onom

ice

din

sect

orul

agr

ar

• A

sist

enţa

AID

nu

s-a

axat

pe

activ

ităţil

e de

am

elio

rare

a

com

petit

ivităţii

în se

ctor

ul a

grar

sa

u pe

ate

nuar

ea ri

scur

ilor

natu

rale

; pot

enţia

lul p

entru

ata

re

activ

ităţi

urm

ează

a fi

exa

min

at

în c

onte

xtul

pol

itici

lor e

xist

ente

.

89

sect

orul

agr

ar, d

in m

omen

t ce

(i) în

mar

e pa

rte a

fost

elim

inată

rest

ricţia

impu

să a

supr

a di

men

siun

ii / t

ipul

ui d

e pr

oprie

tate

pen

tru

acce

sul l

a su

bvenţii

(cu

exce

pţia

sect

orul

ui d

e vi

nific

are)

, în

timp

ce

(ii) b

uget

ul p

entru

anu

l 200

7 a

maj

orat

che

ltuie

lile

pent

ru su

bvenţii

ag

ricol

e re

cure

nte

ca ră

spun

s la

sece

ta d

in a

nul 2

007.

Red

ucer

ea n

ivel

ului

să

răci

ei în

rând

ul

locu

itoril

or ru

rali şi

în

rând

ul g

rupu

rilor

vu

lner

abile

şi e

xclu

se

• R

educ

erea

rate

i sărăc

iei:

nive

lul sărăc

iei

în a

nul 2

002

a co

nstit

uit 5

2 la

sută

din

po

pulaţia

rura

lă şi

63

la su

tă p

entru

cei

di

n orăş

elel

e m

ici.

• N

ivel

ul să

răci

ei în

rând

ul p

opul

aţie

i rur

ale

a co

nstit

uit 3

6 la

sută

în

anul

200

5 şi

34

la su

tă în

anu

l 200

6; n

ivel

ul să

răci

ei în

rând

ul

popu

laţie

i per

man

ente

a o

răşe

lelo

r mic

i a c

onst

ituit

34 la

sută

în

anul

200

5 şi

30

la su

tă în

anu

l 200

6 (d

atel

e pe

ntru

anu

l 200

6 nu

sunt

st

rict c

ompa

rabi

le c

u an

ii pr

eced

enţi)

. •

Rat

a de

şom

aj a

dim

inua

t de

la 8

la su

tă în

anu

l 200

3 pâ

nă la

5,6

la

sută

în a

nul 2

006,

incl

usiv

pen

tru şo

maj

ul d

e lu

ngă

dura

tă (o

scăd

ere

de la

48,

3 la

sută

până

la 3

8,1

la su

tă),

într-

o măs

ură

mai

m

ică

micşo

rând

u-se

şi în

rând

ul ti

nere

tulu

i (de

la 1

8,1

la su

tă p

ână

la 1

7,1

la su

tă) î

n ac

elaş

i int

erva

l de

timp.

• Es

te n

eces

ară

o as

iste

nţă

anal

itică

şi c

onsu

ltativ

e (A

AC

) vi

zată

pen

tru o

mai

bună

înţe

lege

re a

relaţii

le d

intre

cr

eşte

rea

econ

omică şi

redu

cere

a să

răci

ei. C

are

prom

otor

i ai

creş

terii

vor

redu

ce e

fect

iv

sără

cia

în râ

ndul

pop

ulaţ

iei

rura

le?

Creşt

erea

cal

ităţii

în

văţă

mân

tulu

i şi

îmbu

nătăţir

ea

acce

sulu

i la

serv

iciil

e de

edu

caţie

în

conf

orm

itate

cu

OD

M

• A

cces

uni

vers

al la

şcol

ariz

are

oblig

ator

ie

(creşt

erea

rate

i net

e de

înro

lare

în

învăţă

mân

tul p

rimar

şi g

imna

zial

până

la

100%

căt

re a

nul 2

015)

•

Am

elio

rare

a ca

lităţ

ii şc

olar

izăr

ii, p

otriv

it cu

antif

icăr

ii pe

rfor

manţe

i stu

denţ

ilor î

n ev

aluă

rile

naţio

nale

şi st

udiil

e in

tern

aţio

nale

•

Red

ucer

ea in

echi

tăţil

or la

toat

e ni

velu

rile

de în

văţă

mân

t (ru

ral-u

rban

, săr

aci-a

vuţi)

• R

ata

netă

de

înro

lare

în în

văţă

mân

tul s

ecun

dar a

con

stitu

it 86

la su

tă

în a

nul 2

006

com

para

tiv c

u 88

.5 la

sută

în a

nul 2

004.

•

Prog

resu

l rea

lizat

la c

apito

lul c

reşt

erea

cal

ităţii

şcol

arizăr

ii în

că n

u a

fost

cua

ntifi

cat.

• R

ata

aban

donu

lui ş

cola

r s-a

maj

orat

de

la 2

1,8

în a

nul 2

004

până

la

23,6

în a

nul 2

006.

•

A fo

st re

aliz

at u

n pr

ogre

s mod

est l

a ca

pito

lul a

lte d

imen

siun

i dec

ât

cele

de

veni

t ale

sără

ciei

– p

ersi

stă

sau

se a

ugm

ente

ază

inec

hităţil

e în

acc

esul

la în

văţă

mân

t.

• Pr

ezen

tul S

AT

incl

ude

proi

ectu

l de

rem

edie

re a

inec

hităţil

or în

ac

cesu

l la

învăţă

mân

t, da

r cad

rul

de re

zulta

te n

u măs

oară

încă

dacă

acce

sul l

a în

văţă

mân

tul d

e ca

litat

e s-

a am

elio

rat ş

i dacă

rezu

ltate

le

antic

ipat

e nu

au

fost

exce

siv d

e am

biţio

ase,

reieşin

d di

n pe

rioad

a de

tim

p ne

cesa

ră p

entru

im

plem

enta

rea

refo

rmei

edu

caţie

i. Sp

orire

a ef

icie

nţei

al

ocăr

ii su

rsel

or în

se

ctor

ul să

nătăţii

şi

amel

iora

rea

indi

cato

rilor

de

sănă

tate

în

conf

orm

itate

cu

OD

M

• R

educ

erea

mor

talităţ

ii in

fant

ile la

100

0 nă

scuţ

i vii

(16.

3 în

anu

l 200

1) şi

a

mor

talităţ

ii m

ater

ne la

100

.000

năs

cuţi

vii

(43,

9 la

100

.000

în a

nul 2

001

core

spun

zăto

r)

• R

educ

erea

inci

denţ

ei T

BC

şi S

IDA

(85 şi

0,

2 la

100

.000

în a

nul 2

001)

• A

fost

micşo

rată

rata

mor

talităţ

ii in

fant

ile (s

ub 1

la 1

.000

) de

la 1

4,4

în a

nul 2

003

până

la 1

1,8

în a

nul 2

006.

•

A fo

st m

icşo

rată

rata

mor

talităţ

ii m

ater

ne (l

a 10

0.00

0) d

e la

22

în

anul

200

3 pâ

nă la

16

în a

nul 2

006.

•

Con

tinuă

să c

reas

că in

cide

nţa

HIV

/SID

A, d

ar c

u o

rată

con

tinuu

în

desc

reşt

ere.

În tr

imes

trul I

al a

nulu

i 200

7, p

entru

prim

a oa

ră d

e la

de

butu

l epi

dem

iei i

ncid

enţa

s-a

micşo

rat c

ompa

rativ

cu

trim

estru

l I

al a

nulu

i 200

6. C

reşt

erea

inci

denţ

ei in

fecţ

iei a

fost

det

erm

inată

parţi

al d

e in

tens

ifica

rea

testăr

ii şi

dep

istă

rii.

•

Mor

talit

atea

aso

ciată

SID

A s-

a m

icşo

rat d

e la

100

% în

anu

l 200

2 pâ

nă la

30

la su

tă în

anu

l 200

5.

• R

ata

mor

talităţ

ii as

ocia

te T

BC

s-a

maj

orat

de

la 1

5,9

(la 1

00.0

00

popu

laţie

) în

anul

200

2 pâ

nă la

19,

7 în

anu

l 200

7

• R

efor

ma

sănă

tăţii

repr

ezin

tă o

ag

endă

pe

term

en lu

ng, c

are

nu

poat

e fi

real

izată

în în

tregi

me

doar

pe

perio

ada

SAT.

•

Min

iste

rul Sănătăţ

ii (M

S) d

e de

mon

stra

t iniţia

tivă şi

co

mpe

tenţ

e pr

in st

abili

rea

polit

icilo

r şi e

labo

rare

a un

ei

stra

tegi

i gen

eral

e în

sănă

tate

. •

Îmbu

nătăţir

ea te

stăr

ii şi

ges

tiuni

i in

form

aţie

i au

rezu

ltat î

n sp

orire

a de

pistăr

ii ca

zuril

or d

e H

IV/S

IDA

, ast

fel î

ncât

nu

este

ce

rt pr

ogre

sul r

ealiz

at în

dire

cţia

re

alizăr

ii ac

esto

r ind

icat

ori.

•

Rezu

ltate

le n

aţio

nale

în să

năta

te au

fo

st co

mpr

omise

de

nive

luril

e în

alte

ale i

nfecţie

i din

Tra

nsni

stria

.

90

Îmbu

nătăţir

ea

acce

sulu

i la şi

a

calităţ

ii se

rvic

iilor

de

apro

vizi

onar

e cu

apă

şi

salu

briz

are,

pre

cum

şi

redu

cere

a de

gradăr

ii m

ediu

lui a

mbi

ant ş

i a

noxe

lor a

mbi

enta

le

• Sp

orire

a că

tre a

nul 2

015

a ni

velu

lui d

e ac

ces a

l pop

ulaţ

iei u

rban

e la

ap

rovi

zion

area

cen

traliz

ată

cu a

pă d

e la

70

la su

tă p

ână

la 8

5 la

sută

, iar

la sa

lubr

izar

e –

de la

55

la su

tă p

ână

la 7

5 la

sută

•

Creşt

erea

împă

durir

ii pâ

nă la

13,

2 la

sută

că

tre a

nul 2

015

• R

eam

bala

rea şi

dep

ozita

rea

sigu

ră a

po

luanţil

or o

rgan

ici p

ersi

stenţi

(PO

P)

înve

chiţi

(circ

a 7.

000

tone

de

pest

icid

e şi

22

.000

tone

de

polic

loru

ră d

e bi

feni

l (P

CB

) în

anul

200

0)

• C

reşt

erea

val

orifi

cării

deş

euril

or b

iolo

gice

în

cal

itate

de

surs

e re

gene

rabi

le d

e en

ergi

e

• Pr

oporţia

per

soan

elor

cu

acce

s dur

abil

la su

rse

îmbu

nătăţit

e de

apă

a

spor

t în

regi

unile

des

ervi

te d

e pr

oiec

tele

pilo

t (5

oraş

e).

•

Apr

oxim

ativ

80

la su

tă d

in toţi

locu

itorii

zon

elor

urb

ane

au fo

st

cone

ctaţ

i la

surs

e de

apr

oviz

iona

re c

u apă şi

63

la su

tă a

u fo

st

cone

ctaţ

i la

cana

lizar

e.

• 52

la su

tă d

in c

omun

ităţil

e ru

rale

deţ

in si

stem

e de

apr

oviz

iona

re

cent

raliz

ată

cu a

pă şi

apr

oxim

ativ

40

la su

tă a

u in

fras

truct

ură

de

salu

briz

are.

•

Circ

a 45

la su

tă d

in in

fras

truct

ura

exis

tentă

nece

sită

repa

rare

: rat

a de

fectăr

ii ţe

vilo

r est

e de

apr

oxim

ativ

30

de o

ri m

ai m

are

decâ

t în

sist

emel

e Eu

rope

ne g

estio

nate

ade

cvat

.

• Pr

oporţia

de

tere

nuri

împă

durit

e a

cres

cut d

e la

10,

3 la

sută

în a

nul

2002

până

la 1

1 la

sută

în a

nul 2

006.

•

Au

fost

gesti

onat

e / d

istru

se 1

00%

din

PO

P (1

.272

tone

de

pesti

cide

şi

17.3

00 d

e co

nden

sato

are

cu P

CB a

u fo

st de

zasa

mbl

ate şi

distr

use)

.

• A

u fo

st in

stal

ate

11 c

azan

e pe

ntru

bio

masă

în lo

calităţ

ile d

e de

mon

stra

re, î

n ca

drul

pro

iect

ului

Ene

rgie

rege

nera

bilă

din

deş

euri

agric

ole,

pen

tru a

serv

i dre

pt c

atal

izat

or p

entru

intro

duce

rea şi

pr

omov

area

val

orifi

cării

deş

euril

or a

gric

ole.

• G

uver

nul M

oldo

vei (

GM

) mai

ur

mea

ză în

că să

cre

eze

un si

stem

m

oder

n de

ges

tiune

a a

genţ

ilor

chim

ici.

• A

ctiv

ităţil

e pi

lot a

u de

mon

stra

t po

sibi

litat

ea c

reşt

erii

rate

lor d

e co

lect

are

a plăţ

ilor p

entru

se

rvic

ii co

mun

ale

în v

eder

ea

unui

acc

es d

urab

il la

ap

rovi

zion

area

cu

apă

de c

alita

te,

iar a

cest

e pr

actic

i tre

buie

să fi

e ex

tinse

şi în

afa

ra o

raşe

lor p

ilot.

• A

sist

enţa

ofe

rită

de A

ID a

fost

ef

icie

ntă

în a

mel

iora

rea

apro

vizi

onăr

ii cu

şi c

alităţii

ape

i în

regi

unile

viz

ate şi

în g

estiu

nea

deşe

urilo

r de şe

ptel

.

Creşt

erea

co

mpe

tenţ

elor

se

ctor

ului

pub

lic în

el

abor

area

şi

impl

emen

tare

a po

litic

ilor p

ublic

e

• Se

lect

area

com

petit

ivă,

în b

ază

de m

erite

, a

funcţio

naril

or p

ublic

i (în

anu

l 200

4,

adm

inis

trare

pub

lică

polit

izată,

cu

prem

ise

ince

rte p

entru

car

ieră

şi sa

larii

joas

e •

Creşt

erea

com

pete

nţel

or g

uver

nulu

i în

gest

iune

a re

form

ei a

dmin

istră

rii p

ublic

e

• În

anu

l 200

7, în

abs

enţa

une

i noi

legi

cu

priv

ire la

serv

iciu

l pub

lic,

30 la

sută

din

noi

i fun

cţio

nari

publ

ici a

u fo

st d

esem

naţi

în p

ost

prin

tr-un

pro

ces c

ompe

titiv

, în

bază

de

mer

ite.

•

A d

emar

at o

refo

rmă

exha

ustivă

a ad

min

istră

rii p

ublic

e: a

fost

cr

eată

uni

tate

a pe

ntru

ana

lize şi

pla

nific

are

cent

rală

a p

oliti

cilo

r. •

Efor

tul î

n de

rula

re d

e re

form

are

a ad

min

istră

rii p

ublic

e sp

rijin

it de

Fo

ndul

fidu

ciar

iniţi

at d

e m

ai m

ulţi

dona

tori

(FFM

D) ş

i pre

lung

irea

solic

itată

de

Guv

ern

în d

ecem

brie

200

8.

• N

oua

lege

cu

priv

ire la

serv

iciu

l pub

lic v

a pe

rmite

înro

lare

şi

prom

ovar

e în

bază

de m

erite

a c

adre

lor.

• În

noi

embr

ie 2

008

Parla

men

tul a

ad

opta

t Leg

ea c

u pr

ivire

la

serv

iciu

l pub

lic. A

u fo

st în

trepr

inse

acţ

iuni

pen

tru

dezv

olta

rea

capa

cităţii

de

plan

ifica

re st

rate

gică

în c

adru

l m

inist

erel

or p

rin in

stitu

irea

Plan

urilo

r de

dezv

olta

re

insti

tuţio

nală

. Este

nec

esar

un

sprij

in c

ontin

uu şi

dur

abil

pent

ru

efor

turil

e de

creşte

re a

co

mpe

tenţ

elor

sect

orul

ui p

ublic

D

imin

uare

a pe

rcepţie

i pu

blic

e a

coru

pţie

i în

guve

rn p

rin

îmbu

nătăţir

ea

trans

pare

nţei

şi

răsp

unde

rii în

ge

stiu

nea

fond

urilo

r pu

blic

e

• R

educ

erea

pro

porţi

ei a

chiz

iţiilo

r din

tr-o

sing

ură

sursă

până

la 2

0 la

sută

din

nu

măr

ul to

tal d

e co

ntra

cte şi

până

la 1

5 la

su

tă d

in v

aloa

rea

tota

lă a

con

tract

elor

(cu

exce

pţia

serv

iciil

or c

omun

ale)

. În

anul

20

04, a

chiz

iţiile

pub

lice

erau

des

chis

e pe

ntru

abu

z şi

cor

upţie

•

Elab

orar

ea b

uget

elor

anu

ale

în b

aza

cadr

ului

de

chel

tuie

li pe

term

en m

ediu

(C

CTM

), re

flect

ând

prio

rităţ

ile G

M,

prec

um in

dica

te în

stra

tegi

a de

creşt

ere

econ

omică şi

redu

cere

a să

răci

ei (S

CER

S)

• O

ferir

ea c

ontra

ctel

or în

bază

de su

rsă

unică

în 8

,9 la

sută

din

caz

uri

(anu

l 200

7) –

o scăd

ere

de la

45

la su

tă în

anu

l 200

3. În

prim

a pa

rte

a an

ului

200

7, n

u m

ai p

uţin

de

70,4

la su

tă d

in c

ontra

cte

au fo

st

dese

mna

te p

rin li

citaţii

des

chis

e –

în a

scen

siun

e de

la 1

9 la

sută

în

anul

200

3.

• A

fost

am

elio

rată

ges

tiune

a ch

eltu

ielil

or p

ublic

e –

a fo

st c

reat

şi

oper

aţio

naliz

at u

n si

stem

uni

c de

con

turi

trezo

reria

le.

• S-

a îm

bună

tăţit

indi

cele

de

perc

epţie

a c

orupţie

i al T

rans

pare

ncy

Inte

rnat

iona

l – d

e la

2,4

la 3

,2 în

per

ioad

a an

ilor 2

003-

2006

; st

udiil

e as

upra

med

iulu

i de

afac

eri ş

i per

form

anţe

i înt

repr

inde

rilor

(S

MA

PÎ) i

ndic

ând

o am

elio

rare

a g

uver

nării

şi d

imin

uare

a ni

velu

lui

coru

pţie

i per

cepu

te.

• C

reşt

erea

tran

spar

enţe

i şi răs

pund

erii

sist

emul

ui b

uget

ar: o

• G

M a

real

izat

un

prog

res n

otab

il în

cre

area

pro

cese

lor b

uget

are şi

a

unui

sist

em d

e au

dit ş

i con

trol

finan

ciar

inte

r; to

tuşi

, dat

ele

stud

iulu

i SM

APÎ

elu

cide

ază

coru

pţia

ca

fiind

în c

ontin

uare

un

mot

iv d

e în

grijo

rare

şi că

efor

turil

e de

con

tinua

re a

am

elio

rării

guv

ernă

rii în

sect

orul

pu

blic

treb

uie

să fi

e o

prio

ritat

e.

91

acop

erire

mai

exh

aust

ivă

cu b

uget

ul d

e st

at, c

onso

lidar

ea tr

epta

tă a

fo

ndur

ilor e

xtra

buge

tare

în b

uget

ul d

e st

at (î

n ul

timii

trei a

ni s-

a în

jumătăţ

it nu

măr

ul d

e fo

ndur

i ext

rabu

geta

re).

•

A fo

st st

abili

t CC

TM, î

mbu

nătăţin

d an

verg

ura

sa, c

u fo

rtific

area

le

gătu

rilor

cu

buge

tul ş

i prio

rităţ

ile d

e po

litic

i naţ

iona

le.

Rez

ulta

tele

SA

T

Pilo

nul 1

. Med

iu d

e pi

aţă

com

petit

iv, s

tabi

litat

e şi

creş

tere

pro

-săr

aci

Menţin

erea

unu

i cad

ru

mac

roec

onom

ic st

abil

• R

educ

erea

VPN

a

dato

rii d

e st

at

• In

flaţia

ţinu

tă su

b 10

la su

tă

• St

abili

rea

stra

tegi

ei c

u pr

ivire

la d

ator

ii (in

clus

iv, f

aţă

de C

lubu

l de

la P

aris

) •

Micşo

rare

a de

serv

irii d

ator

iei d

e st

at (4

5 la

su

tă d

in v

enitu

rile

guve

rnul

ui c

entra

l în

anul

200

3)

• Si

tuaţ

ia c

uren

tă a

Guv

ernu

lui p

rivin

d ob

ligaţ

iile

sale

bug

etar

e

• A

dopt

area

stra

tegi

ei c

u pr

ivire

la d

ator

ii.

• O

ferir

ea d

e că

tre B

ancă

a fi

nanţăr

ii no

n-in

flaţio

nist

e.

• R

eman

iere

a ar

iera

telo

r ca

parte

a a

cord

ului

de

reeş

alon

are

cu

cred

itorii

Clu

bulu

i de

la P

aris

din

luna

mai

200

6.

• D

eser

vire

a da

torie

i de

stat

est

imată

la 8

,1 la

sută

din

ven

ituril

e gu

vern

ului

cen

tral î

n an

ul 2

007.

•

Nu

sunt

înre

gist

rate

arie

rate

ext

erne

de

stat

; tot

uşi,

răm

ân în

co

ntin

uare

sum

e ex

tern

e re

stan

te d

ator

ate

pent

ru e

nerg

ie (3

21

mili

oane

de

dola

ri SU

A în

anu

l 200

7).

• M

emor

andu

l eco

nom

ic a

l ţăr

ii (M

EŢ) ş

i alte

act

ivităţi

AA

C a

u of

erit

o an

aliză

a su

rsel

or şi

a

impe

dim

ente

lor p

entru

creşt

erea

ec

onom

ică şi

reco

man

dări

în

aspe

ct d

e po

litic

i în

atenţia

GM

pe

ntru

o c

reşt

ere

econ

omică

dura

bilă

şi a

tenu

area

risc

urilo

r so

cial

e şi

eco

nom

ice.

Cre

area

unu

i sis

tem

de

pens

ii fin

anci

ar şi

so

cial

via

bil

• Ex

clud

erea

priv

ilegi

ilor î

n pe

nsii

•

Red

ucer

ea re

dist

ribui

rii c

ontri

buţii

lor l

a pe

nsii

din

sect

orul

indu

stria

l la

cel a

grar

de

la 8

5 pâ

nă la

60

la su

tă d

in to

tal

• D

eţin

erea

în p

ropo

rţie

de 1

00%

de

către

m

embr

ii fo

ndul

ui d

e pe

nsii

a co

ntur

ilor

indi

vidu

ale

• El

abor

area

siste

mul

ui d

e teh

nolo

gii i

nfor

maţ

iona

le p

entru

înre

gistr

area

co

lectăr

ii co

ntrib

uţiil

or la

pen

sii, c

u cr

eare

a con

turil

or p

erso

nale

. •

Îmbu

nătăţir

ea v

iabi

lităţ

ii te

hnic

e şi

fina

ncia

re a

fond

ului

de

pens

ii (r

edre

sat d

in d

efic

it în

exc

eden

t bug

etar

în a

nul 2

006)

. •

Creşt

erea

com

pete

nţel

or fo

ndul

ui d

e pe

nsii

în g

estiu

nea

sist

emul

ui

de p

ensi

i şi c

alcu

lul p

ensi

ilor p

ropr

iu-z

ise şi

spor

irea

răsp

unde

rii

sale

(ca

rezu

ltat a

l reo

rgan

izăr

ii ad

min

istra

tive,

per

fecţ

ionă

rii

prac

ticilo

r, pr

ogra

mul

ui d

e cr

eşte

re a

com

pete

nţel

or).

• In

trodu

cere

a şi

efe

ctua

rea

cu re

gula

ritat

e a

anal

izei

şi e

valuăr

ii po

litic

ilor d

e pr

otecţie

soci

ală.

•

Elab

orar

ea u

nui p

roie

ct d

e st

rate

gie

a re

form

ei p

ensi

ilor p

entru

a

unifi

ca re

glem

entă

rile

din

sist

emul

de

pens

ii pe

ntru

toat

e tip

urile

de

pens

iona

ri (n

eagr

ari,

prod

ucăt

ori a

gric

oli ş

i cat

egor

iile

priv

ilegi

ate)

. •

Cre

area

con

turil

or in

divi

dual

e pe

ntru

toţi

cont

ribui

torii

cun

oscuţi

la

fond

ul d

e pe

nsii;

toat

e da

tele

din

per

ioad

a ce

urm

ează

anu

l 200

5 au

fo

st în

regi

stra

te în

con

turi

indi

vidu

ale

pent

ru toţi

cont

ribui

torii

cu

nosc

uţi l

a fo

ndul

de

pens

ii

• Pr

oiec

tul d

e ge

stiu

ne şi

pro

tecţ

ie

soci

ală

a re

aliz

at u

n pr

ogre

s im

porta

nt în

refo

rma

sist

emul

ui

de p

ensi

i, da

r exi

stă

un ri

sc

cons

ider

abil

pent

ru re

zulta

tul d

e de

zvol

tare

. Fac

torii

con

tribu

itori

la a

cest

risc

incl

ud d

urab

ilita

tea

finan

ciară

pe te

rmen

lung

a

sist

emul

ui d

e pe

nsii,

cap

acita

tea

limita

tă a

min

iste

rulu

i de

a ef

ectu

a an

aliz

e şi

eva

luăr

i în

aspe

ct d

e po

litic

i, pr

ecum

şi

polit

icile

GM

car

e nu

sprij

ină

în

tota

litat

e re

form

a pe

nsiil

or.

•

Efor

turil

e pe

ntru

creşt

erea

co

mpe

tenţ

elor

min

iste

rulu

i vor

fi

sprij

inite

de

refo

rma

serv

iciu

lui

publ

ic: r

otaţ

ia c

adre

lor r

epre

zintă

o pr

ovoc

are

maj

oră.

Cre

area

con

diţii

lor

favo

rabi

le p

entru

m

ajor

area

inve

stiţi

ilor

dom

estic

e şi

stră

ine

• M

icşo

rare

a co

stul

ui d

e de

sfăş

urar

e a

afac

erilo

r şi a

mel

iora

rea

faci

lităr

ii co

merţu

lui

• M

icşo

rare

a co

stur

ilor d

e lic

enţie

re p

ână

la 2

0 la

sută

din

ven

itul p

e ca

p de

locu

itor

• R

educ

erea

num

ărul

ui d

e in

specţii

ce

revi

n un

ei c

ompa

nii p

ână

la 8

pe

an

• R

educ

erea

cos

turil

or d

e lic

enţie

re –

în a

nul 2

007

obţin

erea

une

i lic

enţe

dur

a în

med

ie 2

0 de

zile

şi c

osta

286

de

dola

ri SU

A

com

para

tiv c

u de

clanşa

toru

l din

scen

ariu

l cu

cost

înal

t al S

AT,

ega

l cu

550

de

dola

ri SU

A;

•

Red

ucer

ea c

ostu

lui ş

i num

ărul

ui d

e in

specţii

– c

heltu

ielil

e m

edii

afer

ente

une

i ins

pecţ

ii se

ridi

ca la

184

de

dola

ri SU

A c

ompa

rativ

cu

decl

anşa

toru

l din

scen

ariu

l cu

cost

înal

t al S

AT,

ega

l cu

1.00

0 de

• A

sist

enţa

din

par

tea

AID

a o

ferit

un

sprij

in e

ficie

nt G

M în

si

mpl

ifica

rea

proc

edur

ilor d

e de

sfăş

urar

e şi

înre

gist

rare

a

afac

erilo

r.

• St

udiu

l de

diag

nost

ic a

l co

merţu

lui a

elu

cida

t o se

rie d

e

92

dola

ri SU

A.

• În

anu

l 200

7 în

trepr

inde

rile

exam

inat

e au

fost

insp

ecta

te în

med

ie

de 8

,7 o

ri, c

ompa

rativ

cu

18 in

specţii

în a

nul 2

004 şi

jalo

nul

scen

ariu

lui c

u co

st în

alt a

l SA

T, e

gal c

u 12

insp

ecţii

. R

educ

erea

con

side

rabi

lă a

cos

turil

or n

etar

ifare

pen

tru c

omerţ ş

i tra

nspo

rt du

pă c

um re

flect

at în

: •

Micşo

rare

a tim

pulu

i de

văm

uire

la p

rinci

palu

l ter

min

al d

in te

ritor

iul

ţării

de

la C

hişi

nău,

graţie

intro

duce

rii si

stem

ului

de

văm

uire

în

baza

risc

urilo

r, de

la 5

00 m

inut

e în

anu

l 200

2 pâ

nă la

124

min

ute

în

anul

200

7 (7

5 la

sută

); •

Red

ucer

ea p

roce

ntul

ui d

e in

specţii

vam

ale

fizic

e în

num

ărul

tota

l de

decl

araţ

ii de

la 9

0 la

sută

în a

nul 2

002

până

la 4

8 la

sută

în a

nul

2007

(60

la su

tă);

• În

regi

stra

rea

unui

succ

es se

siza

bil l

a am

elio

rare

a tra

nspa

renţ

ei şi

ef

icie

nţei

vam

ale

(Stu

diu

asup

ra p

erce

pţie

i cor

upţie

i efe

ctua

t de

TI-

Mol

dova

în râ

ndul

firm

elor

de

expe

dier

e/in

term

edie

re, p

recu

m şi

a

com

pani

ilor d

e tra

nspo

rt şi

com

erţ d

in lo

calităţ

ile p

ilot a

le

FTC

ESE)

.

prob

lem

e cu

Ser

vici

ul v

amal

din

M

oldo

va, c

are

au fo

st re

med

iate

pr

in in

term

ediu

l Pro

iect

ului

de

faci

litar

e a

trans

portu

lui ş

i co

merţu

lui î

n Eu

ropa

de

Sud-

est

(FTC

ESE)

. •

Am

elio

rare

a pr

oduc

tivităţii

do

mes

tice

este

cru

cială

pent

ru

sprij

inire

a cr

eşte

rii e

cono

mic

e şi

a

redu

cerii

sără

ciei

, dar

ace

stea

su

nt p

osib

ile d

oar p

rin e

fect

uare

a un

or in

vest

iţii m

ai m

ari ş

i in

ovaţ

ii di

n pa

rtea

firm

elor

şi

prod

ucăt

orilo

r agr

icol

i.

• D

isto

rsiu

nile

în a

spec

t de

polit

ici

şi im

perf

ecţiu

nile

de

piaţă

cont

inuă

să d

eter

min

e tra

nsfe

ruri

econ

omic

e di

n se

ctor

ul a

grar

şi

obsc

urar

ea p

otenţia

lulu

i agr

ar,

iar a

sist

enţa

ofe

rită

de A

ID n

u s-

a ax

at p

e ac

tivităţil

e m

enite

să

amel

iore

ze c

ompe

titiv

itate

a în

se

ctor

ul a

grar

.

Sist

area

det

erio

rării

in

fras

truct

urii

de

trans

port

• Im

plem

enta

rea

unui

sist

em d

e plăţ

i pen

tru

utili

zare

a dr

umur

ilor

• Pâ

nă în

pre

zent

est

e ra

porta

t un

prog

res l

imita

t, di

n m

omen

t ce

activ

ităţil

e de

bază

în sp

rijin

ul a

cest

ui o

biec

tiv a

u de

mar

at tâ

rziu

în

impl

emen

tare

a SA

T –

proi

ectu

l priv

ind

drum

urile

doa

r a in

trat î

n vi

goar

e, ia

r prin

cipa

lele

lucrăr

i de

repa

rare

a d

rum

urilo

r vor

dem

ara

în a

nul 2

008.

• A

ctiv

itate

a ec

onom

ică şi

de

sect

or (A

ES) a

aug

men

tat

conş

tient

izar

ea c

onst

râng

erilo

r ce

împi

edică

com

petit

ivita

tea

în

sect

orul

tran

spor

tulu

i. •

Au

fost

elab

orat

e str

ateg

ia p

entru

in

frastr

uctu

ra d

e tra

nspo

rt,

incl

usiv

pen

tru g

estio

nare

a şi

finanţa

rea

întreţin

erii

fond

ului

de

drum

uri,

prec

um şi

un

plan

pe

zece

ani

de

inve

stiţii

prio

ritar

e în

in

frastr

uctu

ra d

e dr

umur

i şi căi

fe

rate

(cu

sprij

inul

asis

tenţ

ei

tehn

ice)

, ulte

rior f

iind

cons

olid

ate

cu sp

rijin

ul d

onat

orilo

r.

• Pr

ogra

mul

cred

itulu

i pen

tru

susţi

nere

a red

ucer

ii să

răci

ei

(CSR

S) şi

pro

iect

ul p

entru

dru

mur

i vo

r spr

ijini

adop

tare

a şi

impl

emen

tare

a une

i stra

tegi

i pe

ntru

sect

orul

de

drum

uri ş

i căi

93

fera

te, i

nclu

siv re

nova

rea

infra

struc

turii

şi re

form

a fin

anţă

rii.

Am

elio

rare

a ef

icie

nţei

en

erge

tice şi

redu

cere

a vu

lner

abili

tăţii

en

erge

tice

Creşt

erea

dis

poni

bilităţ

ii şi

redu

cere

a co

nsum

ului

spec

ific

de a

gent

term

ic în

co

mun

ităţil

e pi

lot ş

i edi

ficiil

e pu

blic

e

Am

elio

rare

a ef

icie

nţei

ene

rget

ice

în c

omun

ităţil

e pi

lot ş

i edi

ficiil

e pu

blic

e:

• R

ealiz

area

eco

nom

iilor

con

side

rabi

le p

rin im

plem

enta

rea

noilo

r te

hnol

ogii

de e

ficie

ntiz

are

ener

getică.

•

Spor

irea

disp

onib

ilităţii

încă

lziri

i în

anum

ite e

dific

ii de

la 3

0 pâ

nă la

12

0 de

zile

pe

an.

• N

umăr

ul d

e clăd

iri c

onec

tate

depăş

eşte

indi

cato

rul d

e pr

odus

: 39

de

obie

cte

/ ins

tituţ

ii de

uz

soci

al şi

37

de o

biec

te /

bloc

uri d

e lo

cuit

bene

ficia

ză d

e măs

uri d

e am

elio

rare

a în

călz

irii.

• A

dopt

area

stra

tegi

ei c

u pr

ivire

la e

nerg

ie în

iulie

200

7, v

izân

d ar

mon

izar

ea le

gală

, teh

nică

şi d

e re

glem

enta

re a

sect

orul

ui e

nerg

etic

di

n M

oldo

va la

piaţa

ene

rget

ică

inte

rnă

a U

E (C

redi

tul p

entru

su

sţin

erea

redu

cerii

sără

ciei

– C

SRS-

2).

• U

n ac

cent

con

tinuu

est

e im

peria

l pe

ntru

soluţio

nare

a as

pect

elor

de

vuln

erab

ilita

te e

nerg

etică,

in

clus

iv re

duce

rea

inte

nsităţii

co

nsum

ului

ene

rget

ic,

amel

iora

rea

disc

iplin

ei fi

nanc

iare

di

n se

ctor

, viz

area

recu

peră

rii

cont

inue

a c

ostu

lui t

arife

lor

ener

getic

e şi

rem

edie

rea

impl

icaţ

iilor

soci

ale şi

a să

răci

ei.

• G

M a

real

izat

un

jalo

n m

ajor

pr

in e

labo

rare

a un

ei st

rate

gii

ener

getic

e, ia

r pro

gram

ul C

SRS

urm

ează

să se

axe

ze p

e as

pect

ele

de v

ulne

rabi

litat

e en

erge

tică.

Forti

ficar

ea d

rept

urilo

r de

pro

prie

tate

şi

amel

iora

rea

acce

sulu

i la

fina

nţe,

cun

oştinţe

şi

tehn

olog

ie în

zon

ele

rura

le

• A

mel

iora

rea

acce

sulu

i la

cred

it în

zon

ele

rura

le. S

porir

ea îm

prum

utur

ilor o

ferit

e se

ctoa

relo

r agr

ar şi

de

prel

ucra

re a

pr

odus

elor

alim

enta

re c

u 50

la su

tă

• Sp

orire

a îm

prum

utur

ilor s

ecto

arel

or a

grar

şi

de

prel

ucra

re a

pro

duse

lor a

limen

tare

cu

50 la

sută

•

Pres

tare

a se

rvic

iilor

com

unita

re (o

utre

ach)

pe

ntru

200

.000

de

prod

ucăt

ori a

gric

oli

înre

gist

raţi

• In

iţier

ea im

plem

entă

rii st

rate

giei

pen

tru

ajut

orar

ea p

rodu

căto

rilor

agr

icol

i să

aten

ueze

risc

ul a

fere

nt v

rem

ii şi

pen

tru

redu

cere

a in

stab

ilităţii

creşt

erii.

• A

mel

iora

rea

acce

sulu

i pro

ducă

toril

or a

gric

oli l

a fin

anţe

est

e re

flect

ată

în m

ajor

area

por

tofo

liulu

i sec

toru

lui b

anca

r în

sect

oare

le

AID

agr

ar şi

rura

l cu

144

la su

tă în

per

ioad

a an

ilor 2

002–

2004

. Sp

orire

a îm

prum

utur

ilor o

ferit

e se

ctoa

relo

r agr

ar şi

rura

l în

porto

folii

le ţă

rilor

inte

rmed

iato

are

finan

ciar

e, e

stim

ate

la 2

5 la

sută

di

n an

ul 2

006

până

în a

nul 2

008.

•

Serv

icii

cons

ulta

tive

rura

lă, d

eter

min

ate

de c

erer

e, p

rest

ate

350.

000

de p

rodu

căto

ri ag

ricol

i pe

an (a

l doi

lea

proi

ect d

e in

vest

iţii ş

i se

rvic

ii ru

rale

(PIS

R 2

)).

• C

rear

ea u

nui s

iste

m c

adas

tral u

nific

at p

entru

bun

urile

imob

iliar

e pe

ntru

tere

nuril

e ur

bane

şi ru

rale

. •

În m

odul

cor

espu

nzăt

or a

fost

înre

gist

rată

85

la su

tă d

in p

ropr

ieta

tea

rura

lă a

flată

în m

âini

priv

ate,

forti

ficân

d se

curit

atea

dre

ptur

ilor d

e pr

oprie

tate

şi p

oses

iune

în M

oldo

va —

com

para

tiv c

u 20

la su

tă

(rez

ulta

tul a

ntic

ipat

al p

orto

foliu

lui).

•

Dez

volta

rea şi

funcţio

nalit

atea

dep

lină

a pi

eţii

de b

unur

i im

obili

are.

C

reşt

erea

num

ărul

ui d

e tra

nzacţii

de

la 2

3,6

mii

în a

nul 1

999

până

la

201

,6 m

ii în

anu

l 200

6.

• În

per

ioad

a an

ilor 2

006-

2007

au

fost

cre

ate

194

de a

face

ri no

i în

zone

le ru

rale

în c

adru

l PIS

R-2

. •

În p

erio

ada

anilo

r 200

6-20

07 a

u fo

st o

ferit

e 14

9 de

împr

umut

uri

bene

ficia

rilor

rura

li.

•

Ven

itul m

ediu

al a

face

rilor

din

zon

ele

acop

erite

de

PISR

-1 s-

a m

ajor

at c

u 23

la su

tă p

e du

rata

pro

iect

ului

.

• N

u a

fost

ela

bora

tă st

rate

gia

cu p

rivire

la a

tenu

area

nox

elor

.

• A

sist

enţa

tehn

ică şi

cre

dite

le

prod

ucăt

orilo

r agr

icol

i priv

aţi a

u de

păşi

t val

orile

viz

ate

în S

AT;

to

tuşi

, Ban

ca a

re n

evoi

e de

o

stra

tegi

e pe

ntru

o a

bord

are

mai

ex

haus

tivă

a ne

ajun

suril

or d

in

sect

orul

agr

ar.

• Ex

istă

opo

rtuni

tăţi

cons

ider

abile

pe

ntru

obţ

iner

ea fi

nanţăr

ii di

n pa

rtea

alto

r don

ator

i în

scop

ul

îmbu

nătăţir

ii se

rvic

iilor

pub

lice

nece

sare

şi a

inve

stiţi

ilor d

in

sect

or.

94

Pilo

nul 2

. Min

imiza

rea

riscu

rilor

soci

ale şi

ambi

enta

le, d

ezvo

ltare

a ca

pita

lulu

i um

an şi

pro

mov

area

incl

uziu

nii s

ocia

le

Red

ucer

ea ra

tei

sără

ciei

prin

tre

fam

iliile

cu

veni

turi

foar

te m

ici

• D

irecţ

iona

rea

asis

tenţ

ei so

cial

e pr

in

asig

urar

ea u

nui v

enit

luna

r min

im g

aran

tat,

fam

iliilo

r def

avor

izat

e cu

ven

ituri

foar

te

mic

i

• La

dat

a de

13

iuni

e 20

08, P

arla

men

tul a

ado

ptat

Leg

ea n

r. 13

3-X

VI

cu p

rivire

la

ajut

orul

soc

ial,

care

are

dre

pt s

cop

asig

urar

ea u

nui

veni

t lu

nar

min

im g

aran

tat,

fam

iliilo

r de

favo

rizat

e, p

rin a

cord

area

aj

utor

ului

soc

ial,

stab

ilit î

n co

nfor

mita

te c

u ev

alua

rea

veni

tulu

i glo

bal

med

iu lu

nar a

l fam

iliei

şi n

eces

itate

a de

asi

stenţă

soci

ală.

Leg

ea a

intra

t în

vig

oare

, pe

ntru

fam

iliile

cu

cel

puţin

un

mem

bru

cu g

rad

de

inva

lidita

te, l

a 1

octo

mbr

ie 2

008;

pen

tru fa

mili

ile c

u un

ul ş

i mai

mulţi

copi

i, va

intra

în v

igoa

re la

1 ia

nuar

ie 2

009,

iar

pent

ru to

ate

cele

lalte

fa

mili

i, la

1 iu

lie 2

009.

•

Întru

impl

emen

tare

a le

gii m

enţio

nate

, la

16 o

ctom

brie

200

8, p

rin

Hotăr

ârea

Guv

ernu

lui n

r. 11

67 a

fos

t apr

obat

Reg

ulam

entu

l cu

priv

ire

la m

odul

de

stab

ilire

şi p

lată

al a

juto

rulu

i soc

ial.

• În

şedi

nţa

Guv

ernu

l Rep

ublic

ii M

oldo

va d

in 1

2 no

iem

brie

200

8, a

fo

st a

prob

ată

Hotăr

ârea

Guv

ernu

lui „

Cu

priv

ire la

apr

obar

ea

Stru

ctur

ii Si

stem

ului

Info

rmaţ

iona

l Aut

omat

izat

„A

sist

enţa

So

cială”

, car

e va

spor

i efic

ienţ

a si

stem

ului

de

asis

tenţă

soci

ală

atât

pr

in o

ferir

ea u

nui i

nstru

men

t de

form

are

cont

inuă

, cât

şi p

rin

asig

urar

ea in

form

aţio

nală

a a

utor

ităţil

or la

niv

el c

entra

l şi l

ocal

, pr

ecum

şi a

per

sona

lulu

i din

sist

emul

de

asis

tenţă

soci

ală.

• Pr

ogre

sul

limita

t re

aliz

at

în

redr

esar

ea

sără

ciei

în

râ

ndul

gr

upur

ilor

rura

le î

ncep

ând

cu a

nul

2002

su

gere

ază

nece

sita

tea

unei

înţe

lege

ri m

ai b

une

a pr

omot

orilo

r cr

eşte

rii e

cono

mic

e şi

ai

redu

cerii

să

răci

ei.

• M

ultip

le

prog

ram

e de

as

iste

nţă

soci

ală

au s

ufer

it di

sper

sii

în g

rupu

rile

cu v

enit

med

iu şi

înal

t .

• A

ctiv

ităţil

e în

der

ular

e al

e po

rtofo

liulu

i (se

rvic

ii de

sănă

tate

şi

asi

stenţă

soci

ală,

pro

gram

ul

CR

SR, a

naliz

a im

pact

ul so

cial

şi

sără

ciei

etc

.) su

nt c

ontin

uate

în

scop

ul c

reşt

erii

com

pete

nţel

or

guve

rnul

ui şi

redu

cerii

efic

ient

e a

nive

lulu

i sărăc

iei

Pres

tare

a în

văţă

mân

tulu

i de

calit

ate

supe

rioară şi

am

elio

rare

a ac

cesu

lui

la se

rvic

iile

de

învăţă

mân

t în

conf

orm

itate

cu

OD

M

Maj

orar

ea ra

tei n

ete

a în

rolă

rii (R

NÎ)

în

învăţă

mân

tul p

rimar

în z

onel

e ru

rale

de

la 9

6 la

sută

până

la 9

8 la

sută

, în

inst

ituţii

le

gim

nazi

ale

– de

la 9

2 la

sută

până

la 9

5 la

sută

şi

în in

stituţii

le li

ceen

e –

de la

28

la su

tă p

ână

la 3

5 la

sută

R

educ

erea

dec

alaj

ului

între

per

form

anţa

st

udenţil

or d

in z

onel

e ru

rale

şi c

ele

urba

ne c

u 50

la su

tă

• El

abor

area

pro

iect

ului

stra

tegi

ei p

rivin

d op

timiz

area

reţe

lei d

e in

stituţii

şcol

are.

•

Tras

area

refo

rmei

cur

ricul

ei, a

ctiv

ităţil

or d

e fo

rmar

e şi

deb

ursă

rii

unor

gra

ntur

i şco

lare

pen

tru sp

orire

a ec

hităţii

. •

Der

ular

ea lu

crăr

ilor d

e re

nova

re în

33

de g

rădi

niţe

şi 1

5 ce

ntre

co

mun

itare

alte

rnat

ive,

fina

lizar

ea fo

rmăr

ii pe

ntru

2.6

00 d

e m

anag

eri ş

i pro

feso

ri pr

eşco

lari,

urm

ând

a fi

pres

tate

mat

eria

le d

e st

udiu

şi d

idac

tice şi

ech

ipam

ent l

a de

butu

l anu

lui 2

008,

cu

iniţi

erea

un

ei c

ampa

nii d

e co

mun

icar

e la

scară

naţio

nală

. •

În p

reze

nt n

u ex

istă

măs

uri p

entru

a e

valu

a da

că d

ecal

ajul

din

tre

stud

enţii

rura

li şi

urb

ani a

fost

redu

s.

• D

atel

e şi

indi

cato

rii d

e ev

alua

re

a pr

oiec

tulu

i au

fost

insu

ficie

nţi

pent

ru a

eva

lua

creş

tere

a ac

cesu

lui s

tude

nţilo

r rur

ali l

a în

văţă

mân

tul d

e ca

litat

e; to

tuşi

, ca

drul

de

rezu

ltate

al p

roie

ctul

ui

educ

aţie

de

calit

ate

în z

onel

e ru

rale

din

Mol

dova

stab

ileşt

e va

loar

ea in

iţială şi

va

măs

ura

prog

resu

l rea

lizat

pe

viito

r la

aces

t com

parti

men

t. •

Exer

ciţiu

l de

carto

graf

iere

a

inst

ituţii

lor ş

cola

re şi

nou

a In

iţiat

ivă

cu a

cces

rapi

d (I

AR

) Ed

ucaţ

ie p

entru

toţi

(EPT

) ur

mea

ză să

con

tribu

ie e

fect

iv la

re

aliz

area

rezu

ltate

lor S

AT.

•

Min

iste

rul E

ducaţie

i şi

Tine

retu

lui (

MET

) deţ

ine

com

pete

nţe

de im

plem

enta

re

limita

te; p

entru

creşt

erea

co

mpe

tenţ

elor

sunt

nec

esar

e ef

ortu

ri ax

ate,

iar i

niţia

tivel

e

95

susţ

inut

e di

n bu

get,

solic

itând

ca

litat

ea d

e lid

er şi

com

pete

nţel

e M

ET, a

r fi p

rem

atur

e. L

ipsa

unu

i si

mţ c

lar d

e pr

oprie

tate

din

pa

rtea

MET

în p

reze

nt su

gere

ază

că aşt

eptă

rile

din

parte

a re

form

ei

învăţă

mân

tulu

i s-a

r put

ea să

fie

prea

am

biţio

ase.

Îmbu

nătăţir

ea

efic

ienţ

ei a

locă

rilor

de

surs

e în

sect

orul

să

nătăţii

şi a

mel

iora

rea

indi

cato

rilor

de

sănă

tate

în

conf

orm

itate

cu

OD

M

• R

educ

erea

mor

talităţ

ii in

fant

ile, a

m

orta

lităţ

ii co

piilo

r în

vârs

tă d

e pâ

nă la

5

ani ş

i a m

orta

lităţ

ii m

ater

ne

• R

educ

erea

inci

denţ

ei şi

mor

talităţ

ii TB

C

• St

abili

zare

a in

cide

nţei

HIV

şi a

mor

talităţ

ii as

ocia

te S

IDA

•

Maj

orar

ea p

ropo

rţiei

de

popu

laţie

aco

perită

cu in

terv

enţii

de

sănă

tate

ese

nţia

le

• D

imin

uare

a m

orta

lităţ

ii in

fant

ile d

e la

14,

4 în

anu

l 200

3 pâ

nă la

11

,8 în

anu

l 200

6; re

duce

rea

mor

talităţ

ii co

piilo

r în

vârs

tă d

e pâ

nă

la 5

ani

de

la 1

8 în

anu

l 200

3 pâ

nă la

14

în a

nul 2

006.

Micşo

rare

a m

orta

lităţ

ii m

ater

ne d

e la

22

în a

nul 2

003

până

la 1

6 în

anu

l 200

6.

• M

ajor

area

pro

porţi

ei c

heltu

ielil

or d

estin

ate

asis

tenţ

ei m

edic

ale

prim

are

în c

heltu

ielil

e to

tale

pen

tru se

ctor

ul să

nătăţii

şi fo

ndul

de

asig

urăr

i pen

tru să

năta

te d

e la

16

până

la 3

1 la

sută

în p

erio

ada

anilo

r 200

3-20

06.

• In

trodu

cere

a as

igurăr

ilor p

entru

sănă

tate

şi c

reşt

erea

aco

perir

ii cu

ac

este

a pâ

nă la

75

la su

tă în

anu

l 200

6.

• A

dopt

area

stra

tegi

ilor g

uver

nam

enta

le p

rivin

d TB

C şi

SID

A; 8

0 la

su

tă d

in fe

mei

le g

ravi

de c

u in

fecţ

ia H

IV a

u pr

imit

trata

men

t; pe

ste

100%

din

con

sum

ator

ii de

dro

guri

inje

ctab

ile (C

DI)

dep

istaţi

sunt

ac

oper

iţi c

u pr

ogra

me

de re

duce

re a

risc

urilo

r. •

Dot

area

a 3

43 d

e ce

ntre

de

asis

tenţă

med

icală

prim

ară

(AM

P) şi

re

nova

rea

a 10

0 ce

ntre

AM

P în

cad

rul F

ondu

lui d

e in

vest

iţii î

n să

năta

te (F

IS);

toat

e of

iciil

e m

edic

ilor d

e fa

mili

e fu

ncţio

nale

pr

este

ază

serv

icii

esenţia

le d

e as

iste

nţă

med

icală

prim

ară.

• D

atel

e cu

priv

ire la

rezu

ltate

le d

e să

năta

te tr

ebui

e să

fie

inte

rpre

tate

cu

prec

auţie

. Sp

orire

a ra

tei d

e in

fect

are

(de

exem

plu,

în H

IV/S

IDA

) se

dato

rează,

cel

puţ

in p

arţia

l, in

tens

ifică

rii te

stăr

ii, c

are

a de

pist

at c

azur

ile a

nter

ior

nedi

agno

stic

ate.

•

În râ

ndul

pop

ulaţ

iei r

ural

e şi

a

pers

oane

lor a

ngaj

ate

pe c

ont

prop

riu e

xistă

în c

ontin

uare

un

risc

cons

ider

abil

de să

răci

e co

ndiţi

onat

de

cost

ul m

alad

iilor

. Tr

ebui

e re

cuno

scut

fapt

ul că

refo

rma

sănă

tăţii

repr

ezin

tă o

ag

endă

pe

term

en lu

ng.

• M

inis

teru

l Sănătăţ

ii a

dem

onst

rat

com

pete

nţe

de im

plem

enta

re a

pr

oiec

tulu

i, el

abor

are

a po

litic

ilor ş

i con

duce

rea

proc

esul

ui d

e el

abor

are

a un

ei

stra

tegi

i gen

eral

e pe

ntru

sănă

tate

. Pr

eved

erea

une

i susţin

eri

buge

tare

sau

AN

S în

ace

st

cont

ext a

r fi p

roba

bil e

ficie

nt.

•

Mul

tipli

dona

tori

cont

ribui

e sa

u of

eră

resu

rse

sect

orul

ui să

nătăţii

, as

tfel î

ncât

asi

stenţa

ofe

rită

de

AID

treb

uie

să fi

e di

recţ

iona

tă

stra

tegi

c pe

ntru

val

orifi

care

a ac

esto

r res

urse

după

posi

bilit

ate.

A

mel

iora

rea

acce

sulu

i la

şi a

cal

ităţii

se

rvic

iilor

de

apro

vizi

onar

e cu

apă

şi

• M

edia

apr

oviz

ionă

rii c

u apă

în re

giun

ile

pilo

t – 1

6 or

e pe

zi

• R

ata

cole

ctăr

ilor d

epăş

eşte

80

la su

tă

• A

prov

izio

nare

a cu

apă

în re

giun

ile p

ilot e

ste

18-2

4 or

e pe

zi;

redu

cere

a pi

erde

rilor

de

apă;

creşt

erea

apr

oape

dub

lă a

con

sum

ului

de

apă

pe

cap

de lo

cuito

r. •

Rat

a co

lectăr

ilor î

n re

giun

ile p

ilot a

le p

roie

ctul

ui v

aria

u în

tre 9

5 la

• M

ajor

area

rate

i col

ectă

rii p

lăţil

or

pent

ru se

rvic

iile

com

unal

e a

fost

cr

ucia

lă p

entru

am

plifi

care

a pe

rfor

manţe

i fin

anci

are

a

96

salu

briz

are şi

re

duce

rea

degr

adăr

ii m

ediu

lui a

mbi

ant ş

i a

noxe

lor a

mbi

enta

le

• C

heltu

ielil

e de

ope

rare

şi în

treţin

ere

(OÎ)

ac

oper

ite d

e ve

nitu

rile

oper

aţio

nale

•

Îmbu

nătăţir

ea c

alităţii

ape

i •

Stoc

urile

de

POP

înve

chite

ream

bala

te şi

de

pozi

tate

într-

un m

od si

gur

sută

şi 9

8 la

sută

. •

Ven

ituril

e op

eraţ

iona

le în

num

erar

ca

prop

orţie

din

che

ltuie

lile

oper

aţio

nale

plu

s des

ervi

rea

dato

riei a

u va

riat î

ntre

71

la su

tă şi

85

la su

tă d

in p

rofit

în a

nul 2

007

în c

ele

cinc

i oraşe

pilo

t com

para

tiv c

u pi

erde

rile

oper

aţio

nale

net

e di

n an

ul 2

003.

•

100%

din

pro

bele

de

apă,

cal

itate

a că

rora

a fo

st te

stată

mic

robi

olog

ic, d

in re

giun

ile p

ilot c

ores

pund

val

orilo

r viz

ate.

A

nter

ior,

10 la

sută

din

pro

be e

rau

cont

amin

ate

cu p

atog

eni E

. col

i.

• Îm

pădu

rirea

a c

irca

21.0

00 h

ecta

re d

e te

renu

ri de

grad

ate.

•

Ges

tiune

a / d

istru

gere

a 10

0% d

in P

OP.

•

Proi

ectu

l(ele

) de

cons

erva

re a

solu

lui v

a(vo

r) c

ondiţio

na o

redu

cere

a

emis

iilor

de

CO

2 în

valo

are

de 4

,3 m

ilioa

ne to

ne în

următ

orii

10

ani.

aces

tora

şi p

entru

îmbu

nătăţir

ea

asig

urăr

ii du

rabi

lităţ

ii re

zulta

telo

r pro

iect

ului

.

• A

lţi d

onat

ori a

u of

erit

sprij

in în

ex

tinde

rea

efor

turil

or e

xist

ente

; ac

este

resu

rse

ar p

utea

fi

dire

cţio

nate

stra

tegi

c pe

ntru

op

timiz

area

impa

ctul

ui.

•

În M

oldo

va n

u a f

ost î

ncă c

reat

un

siste

m m

oder

n de

ges

tiune

a su

bsta

nţel

or ch

imic

e din

cauz

a un

or te

rgiv

ersă

ri de

pro

iect

. A

spec

tele

de g

estiu

ne a

proi

ectu

lui

şi A

T ur

mea

ză a

fi an

aliz

ate p

entru

a a

sigur

a dur

abili

tate

a rez

ulta

telo

r de

dez

volta

re.

Pi

lonu

l 3. C

omba

tere

a co

rupţ

iei ş

i îm

bună

tăţir

ea g

uver

nării

sect

orul

ui p

ublic

C

reşt

erea

co

mpe

tenţ

elor

se

ctor

ului

pub

lic în

el

abor

area

şi

impl

emen

tare

a po

litic

ilor p

ublic

e

• Se

lect

area

com

petit

ivă,

în b

ază

de m

erite

, a

funcţio

naril

or p

ublic

i •

Inst

ituire

a un

ui si

stem

naţ

iona

l de

form

are

în se

rvic

iul p

ublic

•

Îmbu

nătăţir

ea p

lani

ficăr

ii lo

cale

a

buge

tulu

i de

stat

• Fi

naliz

area

ana

lizei

funcţio

nale

a G

uver

nulu

i, cu

impl

emen

tare

a re

com

andă

rilor

sele

ctat

e pr

ivin

d re

orga

niza

rea

entităţ

ilor

guve

rnam

enta

le.

• Cr

eare

a un

ei U

nităţi

cent

rale

de

coor

dona

re a

pol

itici

lor î

n ca

drul

A

para

tulu

i Guv

ernu

lui,

cond

ucer

ea d

esem

nată

în to

amna

anu

lui 2

007.

•

Elab

orar

ea u

nui n

ou n

omen

clat

or a

l pos

turil

or d

in se

rvic

iul p

ublic

şi

desfăş

urar

ea u

nui c

adru

de

cate

goris

ire p

entru

intro

duce

rea

unui

si

stem

tran

spar

ent ş

i uni

form

de

rem

uner

are

a fu

ncţio

naril

or p

ublic

i. •

Inex

iste

nţa

unui

sist

em n

aţio

nal d

e fo

rmar

e în

serv

iciu

l pub

lic.

• Sp

rijin

irea

de căt

re F

FMD

în d

erul

are

a un

ui e

fort

mai

am

plu

de

refo

rmă

a ad

min

istră

rii p

ublic

e (R

AP)

.

• B

ancă

nec

esită

o înţe

lege

re m

ai

bună

cum

ar p

utea

asi

sta

GM

în

dezv

olta

rea

simţu

lui d

e pr

oprie

tate

şi re

form

area

gu

vernăr

ii se

ctor

ului

pub

lic.

Dim

inua

rea

perc

epţie

i pu

blic

e a

coru

pţie

i în

guve

rn p

rin

îmbu

nătăţir

ea

trans

pare

nţei

şi

răsp

unde

rii în

ge

stiu

nea

fond

urilo

r pu

blic

e

• R

educ

erea

pro

porţi

ei a

chiz

iţiilo

r din

tr-o

sing

ură

sursă

până

la 2

0 la

sută

din

nu

măr

ul to

tal d

e co

ntra

cte şi

până

la 1

5 la

su

tă d

in v

aloa

rea

tota

lă a

con

tract

elor

(cu

exce

pţia

serv

iciil

or c

omun

ale)

. În

anul

20

04, a

chiz

iţiile

pub

lice

erau

des

chis

e pe

ntru

abu

z şi

cor

upţie

•

Elab

orar

ea b

uget

elor

anu

ale

în b

aza

CC

TM, r

efle

ctân

d pr

iorităţ

ile G

M, p

recu

m

indi

cate

în S

CER

S.

• Fo

rtific

area

com

petiţ

iei î

n ac

hiziţii

le p

ublic

e pr

in re

duce

rea

număr

ului

de

achi

ziţii

lor e

fect

uate

din

tr-o

sing

ură

sursă

de la

51

la

sută

până

la 4

5 la

sută

din

val

oare

a to

tală

a c

ontra

ctel

or d

esem

nate

. Sp

orire

a lic

itaţii

lor d

esch

ise

de la

28

la su

tă p

ână

la 4

0 la

sută

din

va

loar

ea c

ontra

ctel

or d

esem

nate

.

• In

stituţio

naliz

area

CC

TM d

rept

fază

de

plan

ifica

re st

rate

gică

a

cicl

ului

bug

etar

regu

lat p

rin a

plic

area

am

enda

men

telo

r la

Lege

a cu

pr

ivire

la si

stem

ul b

uget

ar şi

pro

cesu

l bug

etar

. •

Până

în p

reze

nt C

CTM

cup

rinde

toat

e re

surs

ele

din

buge

tul p

ublic

naţio

nal,

incl

usiv

bug

etul

de

stat,

buge

tele

loca

le, b

uget

ul a

sigurăr

ilor

soci

ale

de st

at, b

uget

ul a

sigurăr

ilor n

aţio

nale

de

sănă

tate

, pro

iect

ele

inve

stiţio

nale

fina

nţat

e de

don

ator

i; ex

tinde

rea

acop

eriri

i pla

nuril

or

deta

liate

de

chel

tuie

li pe

sect

oare

pen

tru C

CTM

de

la 3

sect

oare

în

anul

200

5 pâ

nă la

6 se

ctoa

re în

anu

l 200

7).

• Fi

naliz

area

pro

iect

ului

con

cept

ual ş

i fun

cţio

nal a

l nou

lui s

iste

m

• B

anca

a o

ferit

sprij

in e

ficie

nt în

îm

bună

tăţir

ea tr

ansp

arenţe

i şi

răsp

unde

rii în

ges

tiune

a fo

ndur

ilor p

ublic

e.

• D

eşi S

AT

a ac

cent

uat i

mpo

rtanţ

a am

elio

rării

acc

esul

ui p

erso

anel

or

paup

eriz

ate

la se

rvic

iile

judi

ciar

e,

a fo

st în

regi

strat

un

prog

res

limita

t la

aces

t cap

itol.

Banc

a ur

mea

ză să

exa

min

eze

strat

egic

ce

sprij

in a

r fi e

ficie

nt p

entru

îm

bună

tăţir

ea si

mţu

lui d

e pr

oprie

tate

al g

uver

nulu

i asu

pra

proc

esul

ui şi

com

pete

nţel

e ac

estu

ia în

dom

eniu

l în

cauză

sau

97

info

rmaţ

iona

l int

egra

t de

gest

iune

fina

ncia

ră, l

a ni

vel d

e G

uver

n.

• El

abor

area

şi la

nsar

ea im

plem

entă

rii c

once

ptul

ui d

e de

zvol

tare

a

unui

sist

em g

uver

nam

enta

l de

cont

rol f

inan

ciar

inte

rn şi

aud

it in

tern

, în

baza

stan

dard

elor

UE.

•

Apr

obar

ea şi

lans

area

impl

emen

tării

pla

nulu

i stra

tegi

c pe

ntru

de

zvol

tare

a in

stituţio

nală

a C

urţii

de

cont

uri (

sprij

inită

fina

ncia

r din

FF

MD

par

alel

pen

tru A

T C

urţii

de

cont

uri).

•

Perc

epţia

cor

upţie

i a d

imin

uat l

a pu

ncte

le d

e tre

cere

tran

sfro

ntal

ieră

(S

tudi

ul a

supr

a pe

rcepţie

i cor

upţie

i efe

ctua

t de

TI-M

oldo

va în

râ

ndul

firm

elor

de

expe

dier

e / i

nter

med

iere

, pre

cum

şi în

rând

ul

com

pani

ilor d

e tra

nspo

rt şi

com

erţ d

in lo

calităţ

ile p

ilot a

le

proi

ectu

lui F

TCES

E).

să o

ptez

e pe

ntru

lăsa

rea

aces

tui

subi

ect să

fie a

bord

at d

e alţii

.

• A

mel

iora

rea

cont

inuă

a

proc

esul

ui d

e al

ocar

e a

buge

tulu

i of

eră

opor

tuni

tate

a lă

rgiri

i sp

aţiu

lui f

iscal

pen

tru in

vestiţii

pu

blic

e pr

intr-

o ef

icie

nţă şi

efic

acita

te sp

orită

. Ace

asta

va

impl

ica

dezv

olta

rea

în c

ontin

uare

a

com

pete

nţel

or în

ela

bora

rea

polit

icilo

r şi a

sigur

area

fapt

ului

că

lecţ

iile

însuşit

e di

n in

terv

enţii

le

pilo

t sun

t înc

orpo

rate

într-

un

proc

es m

ai v

ast d

e el

abor

are

a po

litic

ilor d

in se

ctor

.

Perf

orm

anţa

Băn

cii ş

i coo

rdon

area

asi

stenţe

i C

alita

tea

prod

usel

or şi

se

rvic

iilor

•

Prog

ram

ele

FMI (

inst

rum

entu

l pen

tru

redu

cere

a să

răci

ei şi

creşt

ere

econ

omică

- IR

SCE)

şi a

le Băn

cii M

ondi

ale

(Cre

ditu

l de

ajus

tare

stru

ctur

ală

III)

au

fost

rece

nt

susp

enda

te, d

oar p

uţin

sub

o-tre

ime

din

fond

urile

obl

igat

e fii

nd d

ebur

sate

• Pe

rfor

manţa

por

tofo

liulu

i est

e sa

tisfă

căto

are

– 14

pro

iect

e (3

Fo

ndur

i glo

bale

de

med

iu –

FG

M),

tota

lizân

d 18

5,2

mili

oane

de

dola

ri SU

A.

• Fo

ndur

i fid

ucia

re în

pro

ces d

e im

plem

enta

re în

val

oare

de

69

mili

oane

de

dola

ri SU

A.

• In

exis

tenţ

a pr

oble

mel

or sa

u pr

oiec

telo

r PP.

•

Înlă

tura

rea

jalo

nulu

i am

bien

tal a

l ţăr

ii, aşa

cum

EIPŢ

a de

păşi

t va

loar

ea 3

,5

• În

lătu

rare

a re

centă

de căt

re G

rupu

l de

asig

urar

e a

calităţ

ii (G

AC)

a

jalo

nulu

i pen

tru d

osar

ul ţă

rii, g

raţie

une

i per

form

anţe

bun

e şi

dura

bile

.

• In

terv

enţii

le lo

caliz

ate şi

viz

ate

s-au

dov

edit

efic

ient

e, re

ieşi

nd d

in

cont

extu

l ţăr

ii la

deb

utul

per

ioad

ei

SAT.

În p

reze

nt se

impu

ne o

se

lect

ivita

te m

ai m

are

pent

ru

optim

izar

ea c

heltu

ielil

or A

ID

(dim

inua

rea

cost

urilo

r de

supr

aveg

here

) şi p

entru

va

lorif

icar

ea st

rate

gică

a re

surs

elor

do

nato

rilor

.

Dia

logu

l ţăr

ii şi

co

ordo

nare

a as

iste

nţei

•

Mol

dova

s-a

conf

runt

at c

u ne

cesi

tate

a ac

hită

rii re

stanţe

lor l

a da

toria

ext

ernă

şi d

e ac

eea

a av

ut a

cces

lim

itat l

a re

surs

e pe

ntru

ab

orda

rea

nevo

ilor d

e de

zvol

tare

• C

o-fin

anţa

re c

onsi

dera

bilă

din

par

tea

dona

toril

or, î

n pa

rticu

lar C

E;

Cor

poraţia

Fin

anci

ară

Inte

rnaţ

iona

lă (C

FI) ş

i-a a

mpl

ifica

t im

plic

area

, iar

Cor

poraţia

Pro

vocă

rile

Mile

niul

ui (C

PM) a

ela

bora

t un

aco

rd p

entru

anu

l 200

8.

• A

fost

cre

at u

n m

ecan

ism

pen

tru c

oord

onar

ea a

sist

enţe

i ext

erne

, dar

ac

esta

răm

âne

frag

men

tat –

Cab

inet

ului

prim

ului

vic

e pr

im m

inis

tru

i-a fo

st în

cred

inţa

tă re

spon

sabi

litat

ea p

entru

supr

aveg

here

a fu

ncţii

lor d

e co

ordo

nare

, exe

rcita

te în

pre

zent

de

Min

iste

rul

Econ

omie

i şi C

omerţu

lui (

MEC

) şi M

inis

teru

l Fin

anţe

lor (

MF)

. M

inis

teru

l Afa

ceril

or E

xter

ne (M

AE)

coo

rdon

ează

asi

stenţa

din

pa

rtea

CE.

• Ec

hipa

din

ţară

impl

emen

tează

un

proc

es c

onsu

ltativ

cu

parte

nerii

im

plic

aţi p

entru

ela

bora

rea

SPT,

si

mila

r cel

ui u

tiliz

at d

e G

M p

entru

cr

eare

a St

rate

giei

naţ

iona

le d

e de

zvol

tare

.

98

Tab

elul

A.2

: Mol

dova

– P

rogr

amul

de

cred

itare

pla

nific

ată şi

impl

emen

tată

(AF

2005

-200

8)

Pl

anur

ile S

AT

(12

noie

mbr

ie 2

004)

A

ID

Rap

ort d

e pr

ogre

s (25

sept

embr

ie 2

006)

A

ID

AF

Proi

ect

US$

(M)

Stat

us a

/ U

S$ (M

) 20

05

AT

în g

estiu

nea

finanţe

lor p

ublic

e 10

,0

Rea

l 8,

5

Pr

oiec

te a

diţio

nale

, rea

l:

Su

plim

ent p

entru

cad

astru

3,

0

Su

b-to

tal

10,0

Su

b-to

tal

11,5

20

06

Serv

icii şi

inve

stiţi

i rur

ale

- 2

15,0

R

eal

15,0

Educ

aţie

de

calit

ate

în lo

calităţ

ile ru

rale

din

Mol

dova

10

,0

Rea

l 10

,0

A

mel

iora

rea

com

petit

ivităţii

5,

0 R

eal

9,8

Pr

oiec

te a

diţio

nale

, rea

l:

G

ripa

avia

ră -

Mol

dova

8,

0

Su

b-to

tal

30,0

Su

b-to

tal

42,8

Sub-

tota

l AF2

005-

2006

40

,0

Sub-

tota

l AF2

005-

2006

54

,3

Rap

ort d

e pr

ogre

s (25

sept

embr

ie 2

006)

A

ID

Rap

ort d

e fin

aliz

are

(27

noie

mbr

ie 2

007)

A

ID

AF

Proi

ect

US$

(M)

Stat

us

US$

(M)

2007

A

sist

enţă

med

icală

prim

ară şi

asi

stenţă

soci

ală

15,0

R

eal

17,0

CSR

S 10

,0

Rea

l 10

,0

Pr

oiec

tul d

e re

abili

tare

a reţe

lei d

rum

urilo

r b/

16,0

R

eal

16,0

Su

b-to

tal

41,0

Su

b-to

tal

43,0

20

08

Red

ucer

ea ri

scur

ilor n

atur

ale

în sp

aţiu

l rur

al

10,0

Tr

ansf

erat

pen

tru A

F 20

09

0,0

[Pro

iect

e ad

iţion

ale,

real

:]

CSR

S-2

10,0

Proi

ectu

l naţ

iona

l de

alim

enta

re c

u apă

14,0

RISP

2 AF

6,

0

Sub-

tota

l 10

,0

Sub-

tota

l 30

,0

Su

b-to

tal A

F200

7-20

08

51,0

Su

b-to

tal A

F200

7-20

08

69,0

T

OT

AL

AF

2005

-200

8 91

,0

TO

TA

L A

F 20

05-2

008

123,

3 a/

Rea

l, ab

ando

nat s

au tr

ansf

erat

pen

tru a

lt A

F b/

Den

umire

a pr

oiec

tulu

i a fo

st sc

him

bată

în P

roie

ctul

de

susţ

iner

e a

prog

ram

ului

în se

ctor

ul d

rum

urilo

r

99

Tab

elul

A.3

. Ser

vici

i nec

redi

tare

pla

nific

ate şi

impl

emen

tate

(AF

2005

-200

8)

Pl

anur

ile S

AT

(12

noie

mbr

ie 2

004)

R

apor

t de

prog

res (

25 se

ptem

brie

200

6)

FY

Prod

us

Stat

us a

/ 20

05

Stud

iu a

l creşt

erii

econ

omic

e (M

ET)

Rea

l

Notă

asup

ra e

ducaţie

i Tr

ansf

erat

pen

tru A

F 20

06

N

otă

asup

ra a

gric

ultu

rii

Tran

sfer

at p

entru

AF

2006

AT/

dial

og D

SP/D

SF

Tran

sfer

at p

entru

AF

2007

Not

e cu

priv

ire la

pol

itici

R

eal

C

ontin

uare

ER

FT

Rea

l

Con

tinua

re R

EAT

Rea

l

CO

MO

Mac

ro-m

onito

rizar

e În

des

făşu

rare

Dez

volta

rea

auto

rităţ

ilor p

ublic

e lo

cale

/ com

unita

ră

Tran

sfer

at p

entru

AF

2008

Prod

use

adiţi

onal

e, re

al:

Notă

asup

ra g

uver

nării

pe

verti

cală

asc

ende

ntă

2006

R

econ

cilie

re p

rin e

ducaţie

R

eal

A

chiz

iţii p

ublic

e (I

DF)

A

ctua

lizar

e a

eval

uării

sără

ciei

Tr

ansf

erat

pen

tru A

F07

A

ctua

lizar

e a

SRS

b/

Rea

l

Notă

asup

ra g

estiu

nii r

iscu

rilor

nat

ural

e Tr

ansf

erat

pen

tru A

F07

N

otă

asup

ra a

sist

enţe

i soc

iale

Tr

ansf

erat

pen

tru A

F07

C

ontin

uare

AT

PESF

R

eal

A

ctua

lizar

e ER

FT

Tran

sfer

at p

entru

AF0

8

Prod

use

adiţi

onal

e, re

al:

Notă

asup

ra să

nătăţii

N

otă

asup

ra e

ducaţie

i

N

otă

asup

ra a

gric

ultu

rii

AT/

dial

og c

u pr

ivire

la p

rote

cţia

soci

ală

Ana

liza

sără

ciei

şi im

pact

ului

soci

al (A

SIS)

A

T pe

ntru

guv

erna

rea

în se

rvic

iul p

ublic

10

0

Plan

uri/R

apor

t de

prog

res (

25 se

ptem

brie

200

6)

Rap

ort d

e fin

aliz

are

(27

noie

mbr

ie 2

007)

20

07

Ana

liza

finanţe

lor p

ublic

e R

eal

C

OM

O M

acro

-mon

itoriz

are

În d

esfăşu

rare

AT/

dial

og D

SP/D

SF

Rea

l

RO

SC C

onta

bilit

ate şi

Aud

it R

eal

St

rate

gia

Băn

cii î

n se

ctor

ul tr

ansp

ortu

rilor

Tr

ansf

erat

pen

tru A

F08

A

chiz

iţii p

ublic

e (I

DF)

Pr

odus

e ad

iţion

ale,

real

:

A

ctua

lizar

ea e

valuăr

ii să

răci

ei

Notă

asup

ra a

sist

enţe

i soc

iale

N

otă

asup

ra g

estiu

nii r

iscu

rilor

nat

ural

e 20

08

Act

ualiz

are

ERFT

A

ctua

lizar

e R

EAT

AT

pent

ru a

bilit

area

jurid

ică

a ce

lor m

ai să

race

co

mun

ităţi

Rea

l

[ Pro

duse

adiţio

nale

, rea

l:]

Act

ualiz

are

PESF

A

T pe

ntru

Stra

tegi

a Băn

cii î

n se

ctor

ul

trans

portu

rilor

D

ezvo

ltare

a au

torităţ

ilor p

ublic

e lo

cale

/ co

mun

itară

A

T/di

alog

DSP

SR

S/JS

AN

?

a/ R

eal,

aban

dona

t sau

tran

sfer

at p

entru

alt

AF.

b/

Den

umire

a a

fost

schi

mba

tă în

AT

pent

ru a

ctua

lizar

ea p

rofil

ului

sără

ciei

şi sp

rijin

SR

S

10

1

Ane

xa 4

: fiş

a de

rez

ulta

te sa

t şi a

uto-

eval

uare

a pr

ogra

mul

ui d

e ţa

ră în

Mol

dova

Fişa

de

eval

uare

a r

ezul

tate

lor

Stra

tegi

ei d

e A

sist

enţă

a Ţăr

ii (S

AT

) pen

tru

Mol

dova

, AF2

008

(1=d

eter

iora

re) (

2=fă

ră sc

him

bare

) (3=

amel

iora

re p

arţia

lă) (

4=am

elio

rare

con

side

rabi

lă)

Rez

ulta

tele

de ţa

ră

Rez

ulta

tele

pe

care

Ban

ca a

ntic

ipea

ză să

le in

fluenţe

ze –

SA

T A

F05-

08

Prog

res

Scor

I.

Med

iu c

ompe

titiv

de

com

erţ,

stab

ilita

te şi

creşt

ere

pro-

săra

ci

Menţin

erea

cad

rulu

i mac

roec

onom

ic st

abil

Stra

tegi

a cu

priv

ire la

dat

orii

Potri

vit p

lanu

lui

4 R

educ

erea

val

orii

prez

ente

net

e (V

PN) a

dat

orie

i de

stat

R

educ

erea

des

ervi

rii d

ator

iei d

e st

at

Potri

vit p

lanu

lui

4 In

flaţia

ţinu

tă su

b 10

la su

tă

Situ

aţia

cur

entă

a G

uver

nulu

i priv

ind

oblig

aţiil

e sa

le b

uget

are

Potri

vit p

lanu

lui

4 Im

plem

enta

rea

unui

sist

em d

e pe

nsii

finan

ciar

şi so

cial

vi

abil

Abs

enţa

priv

ilegi

ilor î

n pe

nsii

/ red

istri

buire

a pr

ivile

giilo

r de

pens

ii / d

eţin

erea

de

căt

re 1

00%

din

con

tribu

itori

a co

ntur

ilor i

ndiv

idua

le

Mix

t 3

Micşo

rare

a co

stul

ui d

e ad

min

istra

re a

afa

ceril

or

Red

ucer

ea ti

mpu

lui d

e vă

mui

re /

redu

cere

a co

stul

ui d

e lic

enţie

re /

redu

cere

a nu

măr

ului

de

insp

ecţii

M

ixt

3

Stop

area

det

erio

rării

infr

astru

ctur

ii tra

nspo

rturil

or

Inst

ituire

a un

ui si

stem

de

cole

ctar

e a

plăţ

ilor r

utie

re

În d

erul

are

2 Îm

bună

tăţir

ea e

ficie

nţei

ene

rget

ice şi

redu

cere

a vu

lner

abili

tăţii

ene

rget

ice

Creşt

erea

dis

poni

bilităţ

ii şi

redu

cere

a co

nsum

ului

spec

ific

de a

gent

term

ic în

se

ctoa

rele

pilo

t Po

trivi

t pla

nulu

i 4

Agr

icul

tură

: for

tific

area

dre

ptur

ilor d

e pr

oprie

tate

şi

creş

tere

a ac

cesu

lui l

a fin

anţe

, cun

oştinţe

şi te

hnol

ogii

Am

elio

rare

a ac

cesu

lui l

a cr

edite

şi o

utre

ach

pent

ru p

rodu

căto

rii a

gric

oli /

co

oper

ativ

e vo

lunt

are

de p

rodu

cţie

/ im

plem

enta

rea

strat

egie

i priv

ind

riscu

rile şi

noxe

le

Mix

t 3

II. M

inim

izar

ea r

iscu

rilo

r so

cial

e şi

am

bien

tale

, dez

volta

re c

apita

lulu

i um

an şi

pro

mov

area

incl

uziu

nii s

ocia

le

Îmbu

nătăţir

ea a

xării

asi

stenţe

i soc

iale

M

ajor

area

pro

porţi

ei d

e as

iste

nţă

soci

ală

axată

pe c

ei să

raci

În

der

ular

e 2

Îmbu

nătăţir

ea c

alităţii

edu

caţie

i şi s

porir

ea a

cces

ului

la

educ

aţie

M

ajor

area

rate

i net

e de

înro

lare

(RN

Î) în

sect

orul

rura

l / re

duce

rea

deca

laju

lui

din

perf

orm

anţă

între

sect

oare

le ru

ral ş

i urb

an

În d

erul

are

2

Îmbu

nătăţir

ea e

ficie

nţei

alo

căril

or în

sănă

tate

şi

amel

iora

rea

indi

cato

rilor

D

imin

uare

a ra

telo

r mor

talităţ

ii in

fant

ile (R

MI)

şi m

ater

ne (R

MM

), in

cide

nţei

şi

mor

talităţ

ii TB

C/H

IV /

creş

tere

a pr

ocen

tulu

i de

popu

laţie

aco

perită

cu in

terv

enţii

es

enţia

le d

e să

năta

te

Potri

vit p

lanu

lui

4

Spor

irea

acce

sulu

i la şi

cal

ităţii

serv

iciil

or d

e al

imen

tare

cu

apă

(SA

A) ş

i red

ucer

ea d

egra

dării

med

iulu

i am

bian

t şi

a no

xelo

r am

bien

tale

Alim

enta

rea

cu a

pă 1

6 or

e în

sect

oare

le p

ilot /

îmbu

nătăţir

ea ra

telo

r de

cole

ctar

e a

plăţ

ilor /

aco

perir

ea c

ostu

rilor

de

oper

are şi

întreţin

ere

/ am

elio

rare

a ca

lităţ

ii ap

ei /

redu

cere

a st

ocur

ilor d

e PO

P în

vech

ite /

spor

irea

împă

durir

ii

Potri

vit p

lanu

lui

4

III.

Com

bate

rea

coru

pţie

i şi a

mel

iora

rea

guve

rnăr

ii se

ctor

ului

pub

lic

Creşt

erea

com

pete

nţel

or se

ctor

ului

pub

lic în

ela

bora

rea şi

im

plem

enta

rea

polit

icilo

r Se

lect

area

com

petit

ivă,

în b

ază

de m

erite

, a fu

ncţio

naril

or p

ublic

i / in

trodu

cere

a un

ui si

stem

de

form

are

prof

esio

nală

în se

rvic

iul p

ublic

/ pe

rfecţ

iona

rea

siste

mel

or

de p

lani

ficar

e a

buge

tulu

i pen

tru g

uver

nele

loca

le

În d

erul

are

2

Dim

inua

rea

perc

epţie

i pub

lice

a co

rupţ

iei î

n gu

vern

prin

îm

bună

tăţir

ea tr

ansp

arenţe

i şi răs

pund

erii

în g

estiu

nea

fond

urilo

r pub

lice

Red

ucer

ea n

umăr

ului

de

achi

ziţii

din

tr-o

sing

ură

sursă

/ bug

etel

e an

uale

în b

aza

CC

TM

Potri

vit p

lanu

lui

4

Scor

ul m

ediu

= 3

,2

10

2

Aut

oeva

luar

ea p

rogr

amul

ui d

e ţa

ră p

entr

u M

oldo

va

Cad

rul

regi

onal

as

ambl

at

Cla

sific

area

pro

gres

ului

rea

lizat

în b

aza

eval

uări

i rez

ulta

telo

r SA

T (p

roba

bilit

atea

re

alizăr

ii re

zulta

telo

r SA

T în

inte

rval

ul d

e tim

p st

ipul

at) 1

=im

prob

abil;

2=m

oder

at

impr

obab

il; 3

=mod

erat

pro

babi

l; 4=

prob

abil;

N

/A=i

nact

iv /

aban

dona

t

Niv

el

mac

ro

Niv

el

med

iu

sect

or /

temă

a

Rez

ulta

te S

AT

b B

orne

le in

dica

tive

ale

prio

rităţil

or c

Di

recto

rul

de ţa

ră

Dire

ctoru

l de

secto

r 1

Dire

ctoru

l de

secto

r 2

Scorul mediu de autoevaluare d

Disponibilitatea datelor pentru rezultatele SAT g

Dovezi ale relevanţei intervenţiilorh

Menţi

nere

a cad

rului

mac

roec

onom

ic sta

bil

Stra

tegia

cu pr

ivire

la da

torii

Potriv

it plan

ului

4

4

Redu

cere

a VPN

a da

toriei

de st

at Re

duce

rea d

eser

virii d

atorie

i de s

tat

Potriv

it plan

ului

4

4

Inflaţ

ia ţin

ută su

b 10 l

a sută

Si

tuaţia

cure

ntă a

Guve

rnulu

i priv

ind ob

ligaţi

ile sa

le bu

getar

e Po

trivit p

lanulu

i 4

4

Administrare publică, lege şi

justiţie

Imple

menta

rea u

nui s

istem

de pe

nsii f

inanc

iar

şi so

cial v

iabil

Abse

nţa pr

ivileg

iilor î

n pen

sii / r

edist

ribuir

ea pr

ivileg

iilor d

e pen

sii /

100%

din c

ontrib

uitor

i deţi

n con

turi in

dividu

ale

Mixt

3

3

Indus

trie

şi co

merţ

Micş

orar

ea co

stului

de ad

minis

trare

a afa

cerilo

r Re

duce

rea t

impu

lui de

vămu

ire; r

educ

erea

costu

lui de

licenţie

re;

diminu

area

numă

rului

de in

specţii

Mixt

3

3

Tran

spor

t St

opar

ea de

teriorăr

ii infr

astru

cturii

trans

portu

rilor

Institu

irea u

nui s

istem

de co

lectar

e a plăţi

lor ru

tiere

În

deru

lare

2

2

Energetică şi minerit

Îmbu

nătăţ

irea e

ficien

ţei en

erge

tice ş

i re

duce

rea v

ulner

abilităţi

i ene

rgeti

ce

Creş

terea

disp

onibi

lităţii şi

redu

cere

a con

sumu

lui sp

ecific

de

agen

t term

ic în

secto

arele

pilot

Po

trivit p

lanulu

i 4

4

Mediu competitiv de comerţ, stabilitate şi creştere pro-săraci

Agricultură, piscicultură, silvicultură

Agric

ultură:

fortifi

care

a dre

pturilo

r de

prop

rietat

e şi c

reşte

rea a

cces

ului la

fin

anţe,

cunoşti

nţe şi

tehn

ologii

Ameli

orar

ea ac

cesu

lui la

cred

ite şi

outre

ach p

entru

prod

ucăto

rii ag

ricoli

/ coo

pera

tive v

olunta

re de

prod

ucţie

/ imp

lemen

tarea

str

ategie

i priv

ind ris

curile

şi no

xele

Mixt

3

3

Îmbu

nătăţ

irea a

xării

asist

enţei

socia

le Ma

jorar

ea pr

oporţie

i de a

sisten

ţă so

cială

axată

pe ce

i săr

aci

În de

rular

e 2

2

Sănătate şi alte servicii sociale

Îmbu

nătăţ

irea e

ficien

ţei al

ocăr

ilor î

n să

nătat

e şi a

melio

rare

a ind

icator

ilor

Dimi

nuar

ea R

MI şi

RMM

, incid

enţei

şi m

ortal

ităţii

TBC/

HIV

/ cre

ştere

a pro

centu

lui de

popu

laţie

acop

erită

cu in

terve

nţii

esenţia

le de

sănă

tate

Potriv

it plan

ului

4

4

Minimizarea riscurilor sociale şi ambientale, dezvoltarea

capitalului uman şi promovarea incluziunii sociale

Educ

aţie

Îmbu

nătăţ

irea c

alităţ

ii edu

caţie

i şi

spor

irea a

cces

ului la

educ

aţie

Major

area r

atei n

ete de

înrol

are (R

NÎ) în

secto

rul ru

ral / r

educ

erea

deca

lajulu

i din

perfo

rmanţă

între

secto

arele

rural şi

urban

În

deru

lare

2

2

10

3

Alimentarea cu apă, salubrizare,

protecţia produselor alimentare

Spor

irea a

cces

ului la

şi ca

lităţii

SAA şi

redu

cere

a deg

radă

rii me

diului

ambia

nt şi

a nox

elor a

mbien

tale

Alim

entar

ea cu

apă 1

6 ore

în se

ctoar

ele pi

lot / î

mbunătă

ţirea

ratel

or de

colec

tare a

plăţi

lor / a

cope

rirea

costu

rilor d

e ope

rare

şi

întreţin

ere (

OÎ) /

ameli

orar

ea ca

lităţii

apei

/ red

ucer

ea st

ocur

ilor d

e PO

P înv

echit

e / sp

orire

a împ

ădur

irii

Potriv

it plan

ului

4

4

Creş

terea

comp

etenţe

lor se

ctoru

lui

publi

c în e

labor

area

şi im

pleme

ntare

a po

liticil

or

Selec

tarea

comp

etitivă,

în ba

ză de

mer

ite, a

funcţio

narilo

r pub

lici /

intro

duce

rea u

nui s

istem

de fo

rmar

e pro

fesion

ală în

servi

ciul

publi

c / pe

rfecţi

onar

ea si

steme

lor de

plan

ificar

e a bu

getul

ui pe

ntru

guve

rnele

loca

le În

deru

lare

2

2

Combaterea corupţiei şi ameliorarea guvernării

sectorului public

Administrare publică, lege şi justiţie

Dimi

nuar

ea pe

rcepţi

ei pu

blice

a co

rupţi

ei în

guve

rn pr

in îm

bună

tăţire

a tra

nspa

renţe

i şi ră

spun

derii

în ge

stiun

ea

fondu

rilor p

ublic

e

Redu

cere

a num

ărulu

i de a

chiziţii

dintr-

o sing

ură s

ursă

/ bug

etele

anua

le în

baza

CCT

M Po

trivit p

lanulu

i 4

4

Med

ia ge

nera

lă

3.21

Num

ărul

total

de bo

rne p

riorita

re

14

Nr

. %

Bo

rnele

"mod

erat

prob

abil"

sau c

otate

mai b

ine

10

71,4%

Bo

rnele

cotat

e sub

"mod

erat

prob

abile

" 4

28,6%

Bo

rnele

aban

dona

te / in

activ

e / ce

urme

ază a

fi de

termi

nate

0 0,0

%

Note

: a/

Rezu

ltatel

e SAT

sunt

clasif

icate

în ca

tegor

ii stan

dard

de ni

vel m

ediu

ale ca

drulu

i regio

nal d

e rez

ultate

. b/

Rez

ultate

le SA

T din

Cad

rul d

e rez

ultate

al S

AT în

bază

de re

zulta

te (S

ATBR

) (co

loana

3 din

Ane

xa B

9 mod

el sta

ndar

d Ope

raţiu

ni Po

litici şi

Servi

cii de

Ţară (

OPSŢ

) a S

AT).

c/ Se

lectar

ea bo

rnelo

r din

Anex

a B9 l

a SAT

BR (c

oloan

a 4) c

are a

u prio

ritate

supr

emă ş

i oferă i

ndici

i dacă a

ctivităţi

le de

rulea

ză po

trivit p

lanulu

i. Pen

tru pr

ogra

mele

vaste

ale ţ

arii p

oate

fi sele

ctat u

n set

vast

de

born

e, iar

pentr

u pro

gram

ele m

ici al

e ţăr

ii – un

set li

mitat

. d/

Med

ia au

toeva

luărilo

r dire

ctoru

lui de

ţară

ş a d

irecto

rului

de se

ctor a

prob

abilităţi

i / pr

ogre

sului

reali

zat în

înde

plinir

ea in

dicato

rilor d

e rez

ultat

ai SA

T.

e/ Da

tele î

n dina

mică

ale i

ndica

torulu

i de r

ezult

at fin

al (p

entru

supli

nirea

latur

ii de a

utoev

aluar

e).

f/ Sc

orul

comb

inat a

l clas

ificăr

ii în b

aza m

ediei

autoe

valuă

rii (d

) şi a

dina

micii

indic

atoru

lui de

rezu

ltat (

e) ca

re va

fi uti

lizat

/ inclu

s în f

işa de

evalu

are a

ţării

/ în ca

drul

unităţii

vice p

reşe

dinţia

le (U

VP) (

formu

la RA

G ur

mează a

fi de

termi

nată)

. g/

Clas

ificar

ea di

spon

ibilită

ţii re

zulta

telor

SAT

: 1 nu

există d

ate de

loc; 2

date

insufi

ciente

pentr

u cua

ntific

area

prog

resu

lui în

reali

zare

a rez

ultate

lor S

AT; 3

unele

lacu

ne în

valor

ile in

iţiale

de re

ferinţă,

valor

ile vi

zate

sau v

alorile

rece

nte, d

ar su

ficien

te pe

ntru c

uanti

ficar

ea pr

ogre

sului

în re

aliza

rea r

ezult

atelor

SAT

; 4 se

tul de

plin d

e date

disp

onibi

l. h)

Clas

ificar

ea re

levanţei

inter

venţi

ilor:

1 lips

a acti

vităţi

lor / a

cţiun

ilor s

au pr

econ

izare

a eva

luării

relev

anţei

conti

nue a

inter

venţi

ei(lor

) pen

tru re

zulta

tul S

AT; 2

există d

ovez

i dar

nu au

fost

utiliz

ate pe

ntru e

valua

rea

relev

anţei

inter

venţi

ilor p

entru

rezu

ltatul

SAT

.

10

4

Ane

xa 5

(Ane

xa B

9): M

atri

cea

de r

ezul

tate

SPT

Obi

ectiv

ele

/ re

zulta

tele

de

dezv

olta

re a

le ţă

rii

Prob

lem

e şi

obs

taco

le

Rez

ulta

tele

SPT

(r

ezul

tate

le p

e ca

re G

rupu

l B

M u

rmea

ză să

-i in

fluenţe

ze

pe p

erio

ada

SPT

)

Jalo

ane

Inst

rum

ente

le şi

pa

rten

erii

SAT

Pilo

nul I

. Am

elio

rare

a co

mpe

titiv

ităţii

eco

nom

ice

în sp

rijin

ul c

reşt

erii

econ

omic

e du

rabi

le

Obi

ectiv

ul st

rate

gic

1: A

mel

iora

rea

com

petit

ivităţii

sect

orul

ui în

trep

rind

erilo

r di

n M

oldo

va

Creşt

erea

exp

ortu

lui d

e bu

nuri şi

serv

icii

ca şi

co

tă a

PIB

de

la 3

0,5

la

sută

în a

nul 2

007

Maj

orar

ea (n

etă)

a

inve

stiţi

ilor d

irect

e ex

tern

e (I

DE)

de

la

130

dola

ri SU

A p

e ca

p de

locu

itor î

n an

ul

2007

Stru

ctur

a pr

oducţie

i şi

expo

rtulu

i din

Mol

dova

est

e do

min

ată

de p

rodu

se c

u va

loar

e m

ică.

Anv

ergu

ra

pieţ

elor

şi b

unur

ilor p

entru

ex

port

este

slab

div

ersi

ficată.

N

ecor

espu

nder

ea p

rodu

selo

r st

anda

rdel

or in

tern

aţio

nale

de

calit

ate

repr

ezin

tă o

lim

itare

de

oseb

ită p

entru

acc

esul

la

pieţ

ele

de d

esfa

cere

. M

oldo

va c

ontin

uă să

fie

una

din ţă

rile

din

regi

une

cu c

ele

mai

mar

i cos

turi

lega

te d

e co

resp

unde

rea

exig

enţe

lor d

e re

glem

enta

re.

Cos

tul i

nter

med

ierii

fina

ncia

re

este

rela

tiv m

are,

iar a

cces

ul la

fin

anţa

rea

de lu

ngă

dura

tă în

sc

opur

i inv

estiţ

iona

le ră

mân

e a

fi în

con

tinua

re li

mita

t.

Sist

em d

e m

etro

logi

e,

stan

dard

izar

e, te

star

e a

calităţ

ii (M

STC

) ce

resp

ectă

obl

igaţ

iile

asum

ate

faţă

de

Org

aniz

aţia

M

ondi

ală

a C

omerţu

lui (

OM

C)

Dim

inua

rea

cost

urilo

r de

core

spun

dere

exi

genţ

elor

de

regl

emen

tare

, sup

orta

te d

e în

trepr

inde

ri, d

e la

16

la su

tă în

an

ul 2

007

sub

12 la

sută

(după

cum

măs

urat

e pr

in st

udiu

l Cos

tul

adm

inis

trăr

ii af

acer

ilor)

Sp

orire

a pr

oporţie

i în

trepr

inde

rilor

cu

acce

s la

surs

e of

icia

le d

e fin

anţa

re

inve

stiţi

onală

de la

17,

71 la

sută

(în

anu

l 200

5) p

ână

la 2

5 la

sută

(S

tudi

ul S

MA

PÎ)

Maj

orar

ea n

umăr

ului

de

stan

dard

e ad

opta

te c

e co

resp

und

UE

de la

200

(în

anul

200

7) p

ână

la 5

00.

Creşt

erea

num

ărul

ui d

e fir

me

ce o

bţin

ce

rtific

ate

de c

alita

te, r

ecun

oscu

te

inte

rnaţ

iona

l, de

la 1

30 (î

n an

ul 2

007)

pâ

nă la

300

. R

educ

erea

cos

tulu

i obţ

iner

ii pe

rmis

ului

de

con

stru

cţie

de

la 2

92 d

e zi

le (B

D09

) pâ

nă la

mai

puţ

in d

e 20

0 de

zile

. C

rear

ea u

nui b

irou

al is

torie

i de

cred

it pe

rfec

t fun

cţio

nal.

Dire

cţio

nare

a un

ei p

ropo

rţii m

ai m

ari d

e cr

edite

spre

sect

orul

priv

at d

e la

27.

9 la

su

tă (2

006)

.

Împr

umut

uri î

n de

rula

re

/ pre

coni

zate

: CS

RS şi

împr

umut

uri p

entru

po

litic

i de d

ezvo

ltare

(ÎPD

) po

sibile

pe v

iitor

; Pro

iect

ul

de a

mel

iora

re a

com

petit

ivităţii

– fi

nanţ

are

supl

imen

tară

; Pro

iect

ul d

e in

vestiţii

şi se

rvic

ii ru

rale

2

(ASD

I) FA

; Pro

iect

ul d

e am

elio

rare

a c

ompe

titiv

ităţii

II

– PA

C-2

FA; G

rant

din

fo

ndul

fidu

ciar

(FF)

pen

tru

refo

rma

sect

orul

ui fi

nanc

iar

din

Mol

dova

(Ola

nda)

A

AC

în d

erul

are

/ pr

econ

izat

e:

Act

ualiz

area

Pro

gram

ului

de

eva

luar

e a

sect

orul

ui

finan

ciar

– P

ESF

(FM

I);

Mem

oran

dul e

cono

mic

al

ţării

– C

ompe

titiv

itate

; C

ompe

tenţ

ele

de

plan

ifica

re a

inve

stiţi

ilor î

n se

ctor

INF;

Rap

orta

re

finan

ciară

corp

orat

ivă;

R

apor

t asu

pra

med

iulu

i de

afac

eri;

Secu

ritat

ea

prod

usel

or a

limen

tare

;

10

5

Tele

com

unic

aţii şi

TI

CFI

: Îm

prum

utur

i şi i

nves

tiţii

în

capi

tal p

ropr

iu, p

lus s

ervi

cii

cons

ulta

tive

în se

ctor

ul

finan

ciar

, pen

tru fo

rtific

area

bă

ncilo

r loc

ale,

finanţa

re

dire

ctă î

n se

ctoa

rele

real

e şi

fond

ul re

gion

al p

rivat

pen

tru

echi

tate

, plu

s dez

volta

rea

insti

tuţii

lor f

inan

ciar

e ne

banc

are.

Obi

ectiv

ul st

rate

gic

2: A

mel

iora

rea

gest

iuni

i reţ

elei

de

drum

uri

Maj

orar

ea lu

ngim

ii dr

umur

ilor r

epar

ate

Pent

ru a

trage

rea

inve

stiţi

ilor ş

i sp

rijin

irea

prod

ucţie

i est

e ne

cesa

ră o

infr

astru

ctură

fizică

adec

vată

. În

ulti

mii

15 a

ni reţe

aua

drum

urilo

r a a

juns

într-

o st

are

avan

sată

şi c

roni

că d

e de

căde

re d

in c

auza

lips

ei u

nei

întreţin

eri a

decv

ate.

R

epar

aţia

dru

mur

ilor v

a so

licita

sprij

inul

ofe

rit d

e co

mun

itate

a de

don

ator

i in

tern

aţio

nali şi

util

izar

ea

cont

ract

orilo

r ext

erni

pen

tru

exec

utar

ea lu

crăr

ilor, ţin

ând

cont

de

com

pete

nţel

e pr

ecar

e al

e in

dust

riei d

omes

tice

de

cons

trucţ

ie a

dru

mur

ilor.

Maj

orar

ea p

ropo

rţiei

dru

mur

ilor

în c

ondiţie

satis

făcă

toar

e sa

u bu

nă d

e la

7 la

sută

în a

nul 2

006

– co

stur

ile d

e tra

nspo

rt vo

r fi

estim

ate

în b

aza

proc

entu

lui d

e dr

umur

i naţ

iona

le în

star

e sa

tisfă

căto

are,

bună şi

pre

cară

. D

imin

uare

a ch

eltu

ielil

or d

e op

erar

e a

vehi

cule

lor p

e dr

umur

i, în

cad

rul P

rogr

amul

ui d

in

sect

orul

dru

mur

ilor,

cu c

el p

uţin

8

la su

tă, p

otriv

it ev

aluă

rii e

x-po

st.

Maj

orar

ea v

alor

ii bu

nuril

or

rutie

re d

e la

8,4

mili

arde

de

dola

ri SU

A în

anu

l 200

7

Aud

ituri

tehn

ice

conf

irmân

d că

lucrăr

ile

de re

para

re a

dru

mur

ilor c

ores

pund

ce

rinţe

lor c

ontra

ctua

le.

Fond

uri t

otal

e di

spon

ibile

pen

tru lu

crăr

ile

de în

treţin

ere

a dr

umur

ilor p

ublic

e.

Maj

orar

ea c

otei

fina

nţăr

ii al

ocat

e în

treţin

erii

drum

urilo

r prin

inte

rmed

iul

unui

pro

ces c

ompe

titiv

de

la 0

la su

tă în

20

08 p

ână

la 2

0 la

sută

căt

re 2

010 şi

30

la

sută

căt

re 2

011.

Împr

umut

uri î

n de

rula

re

/ pre

coni

zate

: C

SRS şi

ÎPD

pos

ibile

pe

viito

r; Pr

oiec

tul d

e su

sţin

ere

a pr

ogra

mul

ui d

in

sect

orul

dru

mur

ilor –

fin

anţa

re su

plim

enta

ră

(BER

D, B

IE, C

E, C

PM)

AA

C în

der

ular

e /

prec

oniz

ate:

St

rate

gia

pent

ru se

ctor

ul

trans

portu

lui (

BER

D, B

IE)

Obi

ectiv

ul st

rate

gic

3: R

educ

erea

vul

nera

bilităţ

ii en

erge

tice

prin

am

elio

rare

a ef

icie

nţei

ene

rget

ice şi

spor

irea

div

ersi

ficăr

ii su

rsel

or d

e en

ergi

e

Dim

inua

rea

prop

orţie

i C

onsu

mul

ene

rget

ic e

ste

Red

ucer

ea c

u 10

la su

tă a

A

dopt

area

şi d

emar

area

iniţi

erii

de căt

re

Împr

umut

uri î

n de

rula

re

10

6

de p

ierd

eri d

e en

ergi

e el

ectri

că c

a si

cotă

a co

nsum

ului

tota

l de

ener

gie

de la

12,

7 la

su

tă în

anu

l 200

7

inte

nsiv

dat

orită

util

ajul

ui şi

te

hnol

ogiil

or în

vech

ite,

tota

lizân

d ap

roxi

mat

iv d

e tre

i or

i mai

mul

t dec

ât in

dica

torii

re

spec

tivi r

apor

taţi

în ţă

rile

dezv

olta

te.

În

trebu

inţa

rea

cons

ider

abilă

în

econ

omie

a su

rsel

or e

nerg

etic

e im

porta

te, d

e râ

nd c

u m

ajor

area

con

side

rabi

lă a

pr

eţur

ilor,

rest

ricţio

nează

sect

orul

pro

duce

rii.

Age

nda

nefin

aliz

ată

de

refo

rme şi

acu

mul

area

noi

lor

dato

rii (p

repo

nder

ent î

n se

ctor

ul d

e te

rmifi

care

se

ctor

ială

în C

hişi

nău)

pe

riclit

ează

via

bilit

atea

fin

anci

ară

a pr

inci

pale

lor p

iese

al

e se

ctor

ului

ene

rget

ic.

inte

nsităţii

ene

rget

ice,

măs

urată

prin

con

sum

ul to

tal p

rimar

de

ener

gie

(TE)

ce

revi

ne la

1.0

00

dola

ri SU

A d

e PI

B, l

a ra

ta

parităţ

ii pu

terii

de

cum

păra

re

(PPC

) M

ajor

area

cu

10 la

sută

a

prod

ucţie

i din

surs

e re

gene

rabi

le

de e

nerg

ie (S

RE)

R

ecup

erar

ea c

ostu

lui p

entru

ta

rifel

e la

age

ntul

term

ic, g

azel

e na

tura

le şi

ele

ctric

itate

pen

tru

toat

e ca

tego

riile

de

cons

umat

ori

se a

prop

ie d

e 10

0%, î

n tim

p ce

ra

ta c

olec

tării

num

erar

ului

de

păşeşt

e în

con

tinua

re 9

5 la

sută

(p

entru

gaz

e na

tura

le şi

el

ectri

cita

te) ş

i 90

la su

tă p

entru

ag

entu

l ter

mic

sect

oria

l

Guv

ern

a un

ui P

rogr

am d

e ef

icie

ntiz

are

ener

getică

în sp

rijin

ul S

trate

giei

En

erge

tice

2020

a M

oldo

vei (

adop

tată

în

anul

200

7).

Ado

ptar

ea u

nei n

oi L

egi e

nerg

etic

e, c

are

ar p

erm

ite M

oldo

vei să

core

spun

dă

cerinţe

lor ş

i să

devi

nă m

embr

u cu

dr

eptu

ri de

plin

e al

Tra

tatu

lui C

omun

ităţii

En

erge

tice.

El

abor

area

şi a

dopt

area

de

către

Guv

ern

şi A

genţ

ia N

aţio

nală

pen

tru R

egle

men

tare

în

Ene

rget

ică

(AN

RE)

a măs

urilo

r de

sprij

in a

pro

ducţ

iei d

e en

ergi

e re

gene

rabi

lă, i

nclu

siv

tarif

ele

de p

lăţi

pent

ru si

stem

ele

de e

nerg

ie re

gene

rabi

lă

(SER

). D

ispu

nere

a de

căt

re M

olde

lect

rica

a un

ui

nou

cent

ru d

e di

strib

uţie

a e

nerg

iei

elec

trice

şi in

trodu

cere

a un

ui c

ontro

l m

oder

n de

supr

aveg

here

şi m

onito

rizar

e la

dis

tanţă

a tu

turo

r sub

staţ

iilor

de

trans

mis

ie.

Sem

nare

a a

cel p

uţin

unu

i pro

iect

şi

dem

arar

ea d

ebur

săril

or c

u co

mpo

nentă

de

efic

ient

izar

e en

erge

tică.

/ pre

coni

zate

: C

SRS şi

ÎPD

pos

ibile

pe

viito

r; pr

oiec

tul e

nerg

etic

2,

incl

usiv

fina

nţar

e su

plim

enta

ră; E

ficie

nţă

ener

getică;

Sis

tem

e pu

blic

e de

încă

lzire

în b

ază

de

biom

asă

(Fon

dul c

arbo

n pe

ntru

dez

volta

re

com

unita

ră –

FC

DC

); C

onse

rvar

ea e

nerg

iei ş

i re

duce

rea

emis

iilor

(F

CD

C)

AA

C în

der

ular

e /

prec

oniz

ate:

St

udiu

asu

pra

efic

ienţ

ei

ener

getic

e; S

tudi

u as

upra

su

bvenţii

lor p

entru

se

rvic

iile

com

unal

e pu

blic

e (D

epar

tam

entu

l Reg

atul

ui

Uni

t pen

tru d

ezvo

ltare

in

tern

aţio

nală

– D

FID

); N

otă

în a

spec

t de

polit

ici

ener

getic

e C

FI:

Serv

icii

cons

ulta

tive ş

i in

vestiţii

pen

tru p

rom

ovar

ea

PPC,

lini

i de c

redi

t pen

tru

efic

ient

izar

e ene

rget

ică

ofer

ite băn

cilo

r loc

ale

O

biec

tivul

stra

tegi

c 4:

Com

petit

ivita

tea

agra

ră

Am

elio

rare

a co

mpe

titiv

ităţii

se

ctor

ului

agr

ar ru

ral,

după

cum

refle

ctată

în

Lips

a ac

cesu

lui l

a fin

anţe

pe

ntru

cul

tivar

ea p

rodu

ctivă

a cu

lturil

or şi

a in

vest

iţiilo

r în

amel

iora

rea

tere

nuril

or

Maj

orar

ea n

umăr

ului

de

între

prin

deri

agric

ole

cu

certi

ficat

e al

e ca

lităţ

ii re

cuno

scut

e in

tern

aţio

nal d

e la

Legi

fera

rea

Legi

i priv

ind

prom

ovar

ea

unui

med

iu fa

cilit

ant p

entru

dez

volta

rea

AEÎ

.

Împr

umut

uri î

n de

rula

re

/ pre

coni

zate

: C

SRS şi

ÎPD

pos

ibile

pe

viito

r; Pr

oiec

tul d

e

10

7

spor

irea

expo

rturil

or şi

a

valo

rilor

per

uni

tate

al

e pr

odus

ele

agric

ole

Lips

a in

form

aţie

i şi

cont

rolu

lui c

alităţii

au

redu

s pr

oduc

tivita

tea şi

pot

enţia

lul

de e

xpor

t al g

ospo

dării

lor

agric

ole

Priv

atiz

area

tere

nuril

or a

re

zulta

t în

frag

men

tare

a dr

eptu

lui d

e pr

oprie

tate

asu

pra

tere

nuril

or a

gric

ole,

pr

oprie

tăţil

e m

ici a

le

indi

vidu

lui f

iind

repa

rtiza

te p

e 3

sau

mai

mul

te p

arce

le

dife

rite,

am

plas

ate

la k

ilom

etri

depă

rtare

une

le d

e al

tele

.

30 în

anu

l 200

7 pâ

nă la

80

către

fin

ele

anul

ui 2

011.

O

util

izar

e m

ai e

ficie

ntă

a in

form

aţie

i des

pre

pieţ

e şi

a

cunoşt

inţe

lor t

ehni

ce d

e-a

lung

ul

lanţ

ului

val

oric

agr

ar,

cond

iţion

ând

(după

cum

măs

urat

în

6 sa

te p

ilot c

ompa

rativ

cu

valo

rile

iniţi

ale şi

caz

urile

co

ntro

l):

• C

reşt

erea

val

orii

prod

ucţie

i şi

redu

cere

a va

riabi

lităţ

ii;

• R

educ

erea

num

ărul

ui d

e fir

me

gene

rato

are

de

pier

deri;

•

Maj

orar

ea p

rodu

ctiv

ităţii

to

tale

a fa

ctor

ilor (

PTF)

în

gosp

odăr

iile

agric

ole

inte

rvie

vate

.

Spor

irea

activ

ităţii

de

antre

pren

oria

t în

zone

le P

roie

ctul

ui d

e in

vest

iţii ş

i ser

vici

i ru

rale

şi a

mel

iora

rea

rate

lor d

e su

prav

ieţu

ire.

Impl

emen

tare

a re

parc

elăr

ii te

renu

rilor

, cu

parti

cipa

rea

a ce

l puţ

in 3

0 la

sută

din

po

pulaţie

în 6

com

une

rura

le.

Val

oare

a în

dol

ari S

UA

a îm

prum

utur

ilor

debu

rsat

e în

cad

rul l

iniil

or d

e cr

edit

viza

te a

le C

FI se

ctor

ului

rura

l.

inve

stiţi

i şi s

ervi

cii r

ural

e 2

(ASD

I) F

A; P

roie

ctul

de

amel

iora

re a

co

mpe

titiv

ităţii

2 F

A

AA

C în

der

ular

e /

prec

oniz

ate:

Se

curit

atea

pro

duse

lor

alim

enta

re; M

emor

andu

l ec

onom

ic a

l ţăr

ii

CFI

: Fi

nanţ

are

dire

ctă

com

pani

ilor d

in a

gro-

busi

ness

, lin

ii de

cre

dit

bănc

ilor l

ocal

e ca

re o

feră

îm

prum

utur

i sec

toru

lui d

e bu

sine

ss a

grar

şi z

onel

or

rura

le

Pilo

nul I

I. M

inim

izar

ea r

iscu

rilo

r so

cial

e şi

de

med

iu, d

ezvo

ltare

a ca

pita

lulu

i um

an şi

pro

mov

area

incl

uziu

nii s

ocia

le

Obi

ectiv

ul st

rate

gic

5: Lăr

gire

a an

verg

urii

incl

uziu

nii ş

i am

elio

rare

a pr

otecţie

i soc

iale

Frag

men

tare

a tra

nsfe

ruril

or d

e as

iste

nţă

soci

ală

a lim

itat

abili

tate

a ac

esto

ra d

e a

viza

pă

turil

e pa

uper

izat

e.

Este

nec

esară

creş

tere

a co

mpe

tenţ

elor

Guv

ernu

lui î

n im

plem

enta

rea

legi

i rec

ent

apro

bate

priv

ind

sprij

inul

so

cial

B

enef

iciil

e de

pen

sii d

in

Mol

dova

nu

sunt

încă

baz

ate

cu si

gura

nţă

pe c

ontri

buţii

le

Maj

orar

ea c

otei

tran

sfer

urilo

r so

cial

e fă

ră c

ontri

buţii

, re

cepţ

iona

te d

e go

spodăr

iile

casn

ice

din

chin

tila

(20%

) in

ferio

ară,

ca şi

ven

ituri,

de

la 4

0 la

sută

în a

nul 2

009

până

la 5

0 la

su

tă căt

re a

nul 2

011

Maj

orar

ea p

ropo

rţiei

cal

culu

i no

ilor p

ensi

i, în

baz

a co

ntrib

uţiil

or a

ctua

le a

chita

te, d

e la

60

la su

tă p

ână

la 1

00%

Maj

orar

ea p

ropo

rţiei

de

noi p

ensi

onar

i, pe

ntru

car

e el

igib

ilita

tea

pens

iei a

fost

de

term

inată

în a

fara

Leg

ii pr

ivin

d pe

nsiil

e de

asi

gură

ri so

cial

e, d

e la

98

la su

tă (c

u ex

cepţ

ia m

ilita

rilor

şi o

rgan

elor

de

poliţ

ie) p

ână

la 1

00%

O

vâr

stă

a pe

nsio

nării

mai

dur

abilă

din

pu

nct d

e ve

dere

al a

ctua

rilor

– m

ajor

ând-

o cu

6 lu

ni în

fiec

are

an c

alen

daris

tic (î

n an

ul 2

008

valo

area

iniţi

ală

a vâ

rste

i co

nstit

uia

62 a

ni p

entru

băr

baţi şi

57

– pe

ntru

fem

ei)

Împr

umut

uri î

n de

rula

re

/ pre

coni

zate

: C

SRS şi

ÎPD

pos

ibile

pe

viito

r; Se

rvic

ii de

sănă

tate

şi

asi

stenţă

soci

ală

Fond

ul d

e in

vest

iţii s

ocia

le

2; P

otenţia

l pro

iect

al

dein

stituţio

nalizăr

ii A

AC

în d

erul

are

/ pr

econ

izat

e:

Pilo

tul m

igraţiu

nii

sezo

nier

e (O

rgan

izaţ

ia

10

8

Dim

inua

rea

prop

orţie

i pe

rsoa

nelo

r afla

te su

b ni

velu

l pra

gulu

i de

sără

cie,

ega

l cu

PPC

4,

3 do

lari

SUA

în z

i, de

la 3

4,5

la su

tă în

an

ul 2

006

achi

tate

de

fact

o. D

urab

ilita

tea

finan

ciară

pe te

rmen

lung

a

sist

emul

ui d

e pe

nsii

va

nece

sita

ext

inde

rea

com

pete

nţel

or li

mita

te a

le

min

iste

rulu

i în

dom

eniu

l an

aliz

elor

şi m

onito

rizăr

ii po

litic

ilor,

prec

um şi

în

eval

uare

a as

pect

elor

de

prot

ecţie

soci

ală.

Elab

orar

ea d

ocum

entu

lui s

trate

giei

pr

ivin

d as

iste

nţa

în b

ază

de c

omun

itate

sa

u de

inst

ituţio

naliz

area

.

Inte

rnaţ

iona

lă p

entru

M

igraţie

– O

IM);

Ana

liza

chel

tuie

lilor

pub

lice

(ASD

I)

Obi

ectiv

ul st

rate

gic

6: A

mel

iora

rea

calităţ

ii şi

acc

esul

ui la

edu

caţie

, pot

rivi

t OD

M

Am

elio

rare

a ac

cesu

lui

la p

rogr

ame şc

olar

e de

ca

litat

e de

la 7

1,1

la

sută

în a

nul 2

008

până

la

75

la su

tă căt

re a

nul

2011

pen

tru c

opiii

cu

vârs

ta c

uprin

să în

tre 3

şi

6 a

ni şi

de

la 7

7,1

la

sută

în a

nul 2

008

până

la

85

la su

tă căt

re a

nul

2011

pen

tru c

opiii

cu

vârs

ta 5

-6 a

ni

Am

elio

rare

a ca

lităţ

ii şi

ac

ces e

chita

bil l

a în

văţă

mân

t gen

eral

de

la 9

4,1

la su

tă în

anu

l 20

04 p

ână

la 9

5 la

sută

că

tre a

nul 2

011 şi

până

la 9

8 la

sută

căt

re a

nul

Cap

acita

tea

serv

iciil

or

preş

cola

re e

ste

redu

să, î

n pa

rticu

lar î

n co

mun

ităţil

e ru

rale

.

Urm

ează

a fi

ela

bora

te şi

im

plem

enta

te st

anda

rdel

e m

oder

ne d

e st

udiu

şi

dezv

olta

re, î

n co

nfor

mita

te c

u cu

rric

ula

pent

ru d

ezvo

ltare

tim

purie

; res

urse

le u

man

e ur

mea

ză a

fi fo

rmat

e în

m

etod

e m

oder

ne d

e pr

edar

e;

urm

ează

a fi

intro

duse

noi

m

ater

iale

de

pred

are şi

stud

iu

Înro

lare

a şc

olară

varia

ză în

fu

ncţie

de

nive

lul d

e ve

nitu

ri.

La a

loca

rea

buge

telo

r in

stituţii

lor ş

cola

re e

ste

utili

zată

o fo

rmulă

de fi

nanţ

are

per c

apita

, dar

dire

ctor

ii de

şc

oli n

u au

flex

ibili

tate

în

utili

zare

a bu

gete

lor s

ale.

Creşt

erea

înro

lării

în p

rogr

amel

e pr

eşco

lare

de

la 7

1,1

la su

tă în

an

ul 2

008

până

la 7

5 la

sută

căt

re

anul

201

1 pe

ntru

cop

iii c

u vâ

rsta

cu

prin

să în

tre 3

şi 6

ani

şi d

e la

77

,1 la

sută

în a

nul 2

008

până

la

85 la

sută

căt

re a

nul 2

011

pent

ru

copi

ii cu

vâr

sta

5-6

ani

Am

elio

rare

a ca

lităţ

ii ed

ucaţ

iei î

n se

ctor

ul ru

ral,

după

cum

măs

urată

prin

am

elio

rare

a re

uşite

i ele

vilo

r (re

zulta

tele

te

stel

or n

aţio

nale

de

eval

uare

in

iţial

e a

clas

ei 9

şi m

ediil

e ex

amen

elor

de

baca

laur

eat,

calc

ulat

e în

funcţie

de

subi

ect:

reuş

ita v

a sp

ori c

u ce

l puţ

in 5

la

sută

) A

mel

iora

rea

efic

ienţ

ei

chel

tuie

lilor

pen

tru e

ducaţie

: •

Fina

nţar

ea în

bază

de

form

ulă,

ela

bora

tă în

anu

l 20

08, î

n 2

raio

ane

către

anu

l

Ren

ovar

ea şi

dot

area

inst

ituţii

lor

preş

cola

re în

com

unel

e se

lect

ate.

Sp

orire

a pr

oporţie

i de

cadr

e di

dact

ice

preş

cola

re fo

rmat

e în

cad

rul E

PT-I

AR

, cu

mul

ativ

cu

alte

cur

suri

de fo

rmar

e of

erite

de

MET

din

alte

surs

e, d

e la

va

loar

ea in

iţială

egală

cu 1

4,7

la su

tă în

an

ul 2

008.

Pa

rtici

pare

a M

oldo

vei î

n ce

l puţ

in u

n pr

ogra

m in

tern

aţio

nal d

e ev

alua

re.

Pilo

tare

a şi

ext

inde

rea

la sc

ară

naţio

nală

a

form

ulei

revi

zuite

de

finanţa

re p

entru

in

stituţii

le şc

olar

e.

Maj

orar

ea p

ropo

rţiei

de şc

oli d

in

raio

anel

e pi

lot c

are

au d

even

it au

tono

me

de la

0 în

regi

stra

te în

anu

l 200

8.

Pilo

tare

a şi

ext

inde

rea

la sc

ară

naţio

nală

a

stra

tegi

ei d

e op

timiz

are

a in

stituţii

lor

şcol

are.

Împr

umut

uri p

reco

niza

te

/ în

deru

lare

: C

SRS şi

ÎPD

pos

ibile

pe

viito

r; Ed

ucaţ

ie d

e ca

litat

e în

sect

orul

rura

l; Ed

ucaţ

ie

pent

ru toţi

(EPT

)—

iniţi

ativ

a cu

acc

es ra

pid

(IA

R) –

com

pone

nta

preş

cola

ră (E

PT,

UN

ICEF

); Fo

ndul

de

inve

stiţi

i soc

iale

2

AA

C:

Ana

liza

chel

tuie

lilor

pu

blic

e (A

SDI)

10

9

2015

Num

ărul

în d

escr

eşte

re a

co

piilo

r de

vârs

tă şc

olară

a re

zulta

t în

clas

e şi

şcol

i de

dim

ensi

uni m

ai m

ici

2010

; •

Maj

orar

ea d

imen

siun

ii m

edii

a cl

asel

or d

e la

22

elev

i în

sect

orul

urb

an şi

de

la 1

8 el

evi î

n se

ctor

ul ru

ral î

n an

ul

2007

până

la 2

3 el

evi î

n zo

nele

urb

ane şi

19

elev

i în

zone

le ru

rale

căt

re a

nul 2

012

Obi

ectiv

ul st

rate

gic

7: A

mel

iora

rea

acce

sulu

i la şi

cal

ităţii

serv

iciil

or d

e să

năta

te, a

limen

tare

cu

apă şi

salu

briz

are,

pre

cum

şi r

educ

erea

deg

radă

rii m

ediu

lui

ambi

ant ş

i a n

oxel

or a

mbi

enta

le

Red

ucer

ea n

ivel

ului

m

orta

lităţ

ii m

ater

ne

Red

ucer

ea in

cide

nţei

H

IV/S

IDA

la 1

00.0

00

popu

laţie

R

educ

erea

mor

talităţ

ii as

ocia

te T

BC

la

100.

000

popu

laţie

Îm

bună

tăţir

ea

acop

eriri

i cu şi

cal

ităţii

se

rvic

iilor

de

alim

enta

re c

u apă şi

sa

lubr

izar

e —

57

la

sută

din

pop

ulaţ

ie v

a av

ea a

cces

dur

abil

la

surs

e ad

ecva

te d

e apă

către

anu

l 201

0 şi

68,

5 la

sută

vor

ben

efic

ia d

e ac

ces căt

re a

nul 2

015

Indi

cato

rii d

e să

năta

te ră

mân

în

con

tinua

re su

b m

ediil

e U

E.

Cot

a m

alad

iilor

cro

nice

, cum

ar

fi b

olile

car

diov

ascu

lare

, es

te d

ublu

în st

ruct

ura

mor

talităţ

ii ev

itabi

le a

po

pulaţie

i în

vârs

tă a

ptă

de

mun

că, c

a în

UE-

10.

Pr

oble

mel

e se

ctor

ului

sănă

tăţii

in

clud

: •

co-p

lăţil

e ne

ofic

iale

pen

tru

serv

iciil

e de

sănă

tate

•

lipsa

asi

gură

rilor

med

ical

e pe

ntru

pop

ulaţ

ia a

ctivă

anga

jată

în a

fara

sect

orul

ui

publ

ic

• lip

sa m

edic

ilor ş

i as

iste

ntel

or m

edic

ale

cu

com

pete

nţe

adec

vate

•

nece

sita

tea

cons

olidăr

ii in

fras

truct

urii

de să

năta

te

• ca

paci

tate

redu

să p

entru

su

prav

eghe

rea şi

di

agno

stic

ul b

olilo

r in

fecţ

ioas

e

Spor

irea

efic

ienţ

ei în

va

lorif

icar

ea re

surs

elor

din

se

ctor

ul să

nătăţii

, măs

urată

prin

cr

eşte

rea

cu 5

la su

tă a

rate

i de

exte

rnar

e di

n sp

ital c

e re

vine

un

ui m

edic

în fu

ncţie

de

cate

goria

spita

lulu

i şi r

egiu

ne;

valo

rile

de re

ferinţă

: mun

icip

ale:

30

; spe

cial

izat

e: 7

2; ra

iona

le: 7

2;

gene

rale

: 104

; psi

hiat

rie: 1

24

Creşt

erea

cal

ităţii

asi

stenţe

i m

edic

ale,

după

cum

măs

urată

prin

îmbu

nătăţir

ea c

ondu

itei

hipe

rtens

iuni

i arte

riale

–

creş

tere

a nu

măr

ului

de

paci

enţi

cu h

iper

tens

iune

arte

rială

co

nfirm

ată ţin

ută

sub

cont

rol /

su

prav

eghe

ată,

cu

nive

lul v

izat

al

tens

iuni

i arte

riale

ega

l cu

140/

80m

mH

g, d

e la

11

la su

tă

din

popu

laţia

asi

gura

tă p

ână

la

15 la

sută

. A

mel

iora

rea

acce

sulu

i la

serv

icii

Creşt

erea

tran

spar

enţe

i fin

anţă

rii d

in

sect

orul

sănă

tăţii

prin

pub

licar

ea b

ianu

ală

a C

ontu

rilor

naţ

iona

le d

e să

năta

te

Fina

lizar

ea şi

apr

obar

ea d

e că

tre G

uver

n a

Plan

ului

naţ

iona

l gen

eral

pen

tru sp

itale

pe

ntru

dire

cţio

nare

a in

vest

iţiilo

r din

in

fras

truct

ura

sănă

tăţii

. Sp

orire

a au

tono

mie

i fin

anci

are şi

m

anag

eria

le a

med

icilo

r din

asi

stenţa

m

edic

ală

prim

ară

cu c

el p

uţin

12

la su

tă

din

alocăr

ile c

ontra

ctat

e di

rect

de

Com

pani

a N

aţio

nală

de

Asi

gură

ri în

M

edic

ină

(CN

AM

). N

umăr

ul d

e in

stituţii

rura

le d

e as

iste

nţă

med

icală

prim

ară

mod

erni

zate

şi

asig

urat

e cu

per

sona

l cal

ifica

t (35

cen

tre

de să

năta

te).

Red

ucer

ea p

ostu

rilor

vac

ante

de

med

ici

de fa

mili

e (M

F) în

inst

ituţii

le m

edic

ale

rura

le d

e la

20

la su

tă p

ână

la 1

5 la

sută

că

tre a

nul 2

011.

El

abor

area

şi im

plem

enta

rea

unei

stra

tegi

i

Împr

umut

uri î

n de

rula

re

/ pre

coni

zate

: C

SRS şi

ÎPD

pos

ibile

pe

viito

r; Se

rvic

ii de

sănă

tate

şi

asi

stenţă

soci

ală;

Fon

dul

japo

nez

pent

ru d

ezvo

ltare

so

cială

(FJD

S) p

entru

he

patit

ele

vira

le B

şi C

; Pr

oiec

tul g

ripa

avia

ră;

Proi

ectu

l de

susţ

iner

e a

inve

stiţi

ilor r

ural

e 2;

Pr

oiec

tul p

ilot d

e al

imen

tare

cu

apă şi

sa

lubr

izar

e; P

rogr

amul

naţio

nal d

e al

imen

tare

cu

apă şi

salu

briz

are;

Fon

dul

de in

vest

iţii s

ocia

le 2

; In

fras

truct

ura

ambi

enta

lă

(Fac

ilita

tea

glob

ală

pent

ru

med

iu –

FG

M);

Ges

tiune

a şi

dis

truge

rea

stoc

urilo

r de

POP

(FG

M, O

land

a,

Can

ada)

; Con

trolu

l pol

uării

ag

ricol

e (F

GM

); Pr

oiec

tele

de

con

serv

are

a so

lulu

i 1 şi

2

(Fon

dul C

arbo

n); E

nerg

ie

rege

nera

bilă

din

deş

euri

11

0

Cal

itate

a şi

sigu

ranţ

a se

rvic

iilor

de

alim

enta

re c

u apă şi

salu

briz

are

din

Mol

dova

su

nt, l

a ge

nera

l, pr

ecar

e.

Puţin

e di

n st

ruct

urile

exi

sten

te

de tr

atam

ent a

ape

lor r

ezid

uale

co

resp

und

stan

dard

elor

, iar

m

ulte

din

ace

stea

sunt

ab

ando

nate

din

cau

za

cost

urilo

r im

posi

bile

de

oper

are şi

întreţin

ere.

A

cope

rea

cu se

rvic

ii de

al

imen

tare

cu

apă şi

sa

lubr

izar

e tre

buie

să fi

e ex

tinsă

într-

un m

od, c

are

ar

favo

riza

pers

oane

le

paup

eriz

ate,

car

e de

regu

lă

sunt

bra

nşaţ

i la

serv

iciil

e pu

blic

e în

ulti

mul

rând

.

Lips

a un

ei st

rate

gii d

e ge

stiu

ne a

pes

ticid

elor

în

vech

ite a

spor

it pr

obab

ilita

tea

unor

scur

geri

de

mat

eria

le to

xice

în m

ediu

l am

bian

t. M

oldo

va d

eţin

e de

can

tităţ

i ne

obiş

nuit

de m

ari d

e PC

B c

e ne

cesi

tă li

chid

are

de să

năta

te d

e ca

litat

e –

33 la

su

tă d

in re

spon

denţ

i con

side

ră că

acce

sul s

-a îm

bună

tăţit

co

mpa

rativ

cu

anul

pre

cede

nt,

până

la ra

ta c

uren

tă d

e 27

,8 la

su

tă

Spor

irea

prot

ecţie

i con

tra ri

scul

ui

finan

ciar

în să

năta

te: v

aloa

rea

de

refe

rinţă

–52

la su

tă fe

mei

, 50

la

sută

băr

baţi;

maj

orar

ea a

cope

ririi

cu a

sigu

rări

med

ical

e în

rând

ul

pers

oane

lor c

u vâ

rsta

15-

49 a

ni

până

la 7

0 la

sută

pen

tru fe

mei

şi

60 la

sută

pen

tru băr

baţi.

M

ajor

area

pro

porţi

ei d

e po

pulaţie

cu

acce

s dur

abil

la

surs

e ad

ecva

te d

e apă,

în

sect

oare

le u

rban

şi ru

ral

(indi

cato

rul O

DM

29:

căt

re a

nul

2010

(AF1

1) –

57

la su

tă şi

căt

re

anul

201

5 (A

F16)

– 6

8,5

la su

tă.

pent

ru m

ajor

area

aco

perir

ii cu

asi

gură

ri în

râ

ndul

per

soan

elor

cu

vârs

ta c

uprin

să

între

15 şi

49

de a

ni.

Pres

tare

a un

ui p

lan

de ră

spun

s ope

raţio

nal

şi in

tegr

at p

entru

sănă

tate

a um

ană şi

ve

terin

ară.

Ef

ectu

area

cam

pani

ei n

aţio

nale

de

info

rmar

e şi

conşt

ient

izar

e pu

blică

Num

ărul

de

anga

jaţi

ai A

pă C

anal

ce

revi

n la

o m

ie d

e go

spodăr

ii ca

snic

e co

nect

ate

la reţe

aua

de a

limen

tare

cu

apă

(val

orile

iniţi

ale

urm

ează

a fi

stab

ilite

pe

ntru

fiec

are

sat î

n pa

rte).

Num

ărul

de

prob

e de

apă

pot

abilă

ce

core

spun

d st

anda

rdel

or b

acte

riolo

gice

ale

M

oldo

vei p

rele

vate

din

sist

emul

de

alim

enta

re c

u apă

din

com

unel

e ru

rale

pa

rtici

pant

e Im

plem

enta

rea

sist

emul

ui d

e ge

stiu

ne şi

ra

porta

re a

info

rmaţ

iei d

espr

e PO

P Im

plem

enta

rea

sist

emul

ui şi

baz

ei d

e da

te

pent

ru în

regi

stra

rea

inve

ntar

ului

PC

B

agric

ole

(GFM

); Te

rmifi

care

pub

lică

în b

ază

de b

iom

asă

(Fon

dul

Car

bon)

; Con

serv

area

en

ergi

ei şi

redu

cere

a em

isiil

or (F

ondu

l Car

bon)

; Si

lvic

ultu

ra c

omun

itară

(F

ondu

l Car

bon)

A

AC

în d

erul

are

/ pr

econ

izat

e:

Guv

erna

re şi

sănă

tate

ad

ecva

te; S

ervi

ciu

cons

ulta

tive şi

inve

stiţi

i pe

ntru

pro

mov

area

pa

rtene

riate

lor p

ublic

-pr

ivat

în să

năta

te (C

FI);

Stra

tegi

a de

ate

nuar

e a

riscu

rilor

/ pe

ricol

elor

ru

rale

Pilo

nul I

II. A

mel

iora

rea

man

agem

entu

lui î

n se

ctor

ul p

ublic

O

biec

tivul

stra

tegi

c 8:

Edi

ficar

ea u

nui s

ervi

ciu

publ

ic p

rofe

sion

al

Îmbu

nătăţir

ea

perf

orm

anţe

i fu

ncţio

naril

or p

ublic

i

Nu

se p

ract

ică

eval

uare

a si

stem

atică

a pe

rfor

manţe

i fu

ncţio

naril

or p

ublic

i cor

elată

cu d

ezvo

ltare

a ca

riere

i

Sist

em b

azat

pe

mer

ite şi

îm

bună

tăţir

ea e

ticii

pent

ru

funcţio

narii

pub

lici,

după

cum

măs

urat

prin

indi

cele

eva

luăr

ii

Maj

orar

ea p

ropo

rţiei

de

post

uri v

acan

te

com

plet

ate

prin

sele

ctar

e co

mpe

titivă,

în

bază

de m

erite

, de

la 5

0 la

sută

până

la 8

0 la

sută

;

Împr

umut

uri î

n de

rula

re

/ pre

coni

zate

: C

SRS şi

ÎPD

pos

ibile

pe

viito

r; A

T în

adm

inis

trare

a

11

1

Am

elio

rare

a ca

lităţ

ii se

rvic

iilor

de

regl

emen

tare

Sist

emul

de

rem

uner

are

este

fr

agm

enta

t şi o

pac

dato

rită

mul

tiple

lor a

daos

uri,

nu

mot

ivea

ză o

per

form

anţă

co

nsec

ventă şi

dez

volta

rea

prof

esio

nală

, iar

rem

uner

area

în

serv

iciu

l pub

lic n

u es

te

com

petit

ivă

pe p

iaţa

mun

cii

Cetăţ

enii

sunt

nem

ulţu

miţi

de

aşte

ptăr

ile in

finite

, ser

vici

ul

clie

ntelă

prec

ar şi

pro

cedu

rile

com

plex

e al

e se

rvic

iilor

pr

esta

te d

e ag

enţii

le

regu

lato

are

ale

Guv

ernu

lui

(elib

erar

ea p

erm

isel

or,

licenţe

lor,

certi

ficat

elor

)

inst

ituţio

nale

şi în

asp

ect d

e po

litic

i a ţă

rii (E

IPŢ)

nr.1

5.c

de

la 3

,0 p

ână

la c

el p

uţin

3,5

pu

ncte

. Rea

lizar

ea c

ores

pund

erii

elem

enta

re c

erinţe

lor U

E pe

ntru

ev

alua

rea

serv

iciu

lui p

ublic

Im

plem

enta

rea

unui

sist

em d

e ge

stiu

ne a

per

form

anţe

i în

serv

iciu

l pub

lic; e

valuăr

ile

anua

le a

le p

erfo

rmanţe

i se

înca

drea

ză în

cat

egor

iile

de

eval

uare

Îm

bună

tăţir

ea st

ruct

urii

de

rem

uner

are

în se

rvic

iul p

ublic

pr

in în

corp

orar

ea p

lăţil

or

supl

imen

tare

în sa

lariu

l de

bază

şi

per

mite

rea

a nu

mai

mul

t de

20

la su

tă d

rept

bon

us p

entru

pe

rfor

manţă

; M

ajor

area

scor

ului

EIPŢ

nr.1

5.d

(car

acte

rul a

decv

at a

l re

mun

erăr

ii şi

ges

tiune

a fo

ndul

ui

de sa

larii

) de

la 2

,5 p

ână

la c

el

puţin

3,0

Dim

inua

rea

rotaţie

i fun

cţio

naril

or p

ublic

i no

u an

gajaţi

timp

de c

inci

ani

M

ajor

area

num

ărul

ui d

e fu

ncţio

nari

publ

ici c

alifi

caţi

ce d

epun

dos

arel

e pe

ntru

pos

turi

vaca

nte

în g

uver

n A

dopt

area

şi a

plic

area

în p

ract

ică

la n

ivel

de

aut

orităţi

ale

adm

inis

traţie

i pub

lic

cent

rale

a re

gula

men

tulu

i priv

ind

gest

iune

a pe

rfor

manţe

i în

serv

iciu

l pub

lic

Apr

obar

ea şi

impl

emen

tare

a că

tre a

nul

2010

a n

oulu

i act

de

rem

uner

are

în

serv

iciu

l pub

lic (î

n ba

za g

radă

rii c

are

refle

ctă

crite

riile

de

clas

ifica

re a

pos

tulu

i) M

ajor

area

sala

riulu

i med

iu în

serv

iciu

l pu

blic

rela

tiv c

u se

ctor

ul p

rivat

, fiin

d eg

al

cu c

el p

uţin

80

la su

tă d

in m

edia

co

resp

unză

toar

e de

pe

piaţ

a m

unci

i R

eviz

uire

a ce

rinţe

lor o

blig

ator

ii pe

ntru

obţin

erea

uno

r ser

vici

i de

regl

emen

tare

, cu

abo

lirea

cer

inţe

lor e

xces

ive;

re-

elab

orar

ea se

rvic

iilor

de

regl

emen

tare

pe

ntru

pro

cese

le d

e af

acer

i în

scop

ul

ofer

irii u

nui a

cces

con

veni

ent ş

i al

redu

cerii

pov

erii;

îmbu

nătăţir

ea

perf

orm

anţe

i fun

cţio

naril

or p

ublic

i din

ag

enţii

le d

e re

glem

enta

re, d

upă

cum

ev

alua

tă p

rin st

udiil

e de

satis

facţ

ie a

cl

ient

elei

.

publ

ică

— F

ondu

l fid

ucia

r ad

min

istra

t de

mai

mulţi

dona

tori

– FF

MD

(DFI

D,

ASD

I, O

land

a)

AA

C în

der

ular

e /

prec

oniz

ate:

Ev

alua

rea

sist

emel

or ţă

rii;

Ana

liza

chel

tuie

lilor

pu

blic

e (D

FID

, ASD

I)

Obi

ectiv

ul st

rate

gic

9: C

reşt

erea

com

pete

nţel

or se

ctor

ului

pub

lic în

ela

bora

rea şi

impl

emen

tare

a po

litic

ilor

publ

ice

Elab

orar

ea, a

prob

area

şi

impl

emen

tare

a de

A

dopt

area

Stra

tegi

ei n

aţio

nale

de

dez

volta

re, t

rece

rea

Alin

iere

a no

ilor p

oliti

ci d

in

sect

or la

SN

D, p

lani

ficar

ea

Apr

obar

ea şi

iniţi

erea

impl

emen

tării

baz

ei

met

odol

ogic

e şi

lega

le p

entru

pro

cesu

l de

În d

erul

are

/ pre

coni

zate

:

11

2

către

Guv

ern

a un

or

polit

ici r

obus

te

gest

iuni

i ace

stei

a de

la

Min

iste

rul E

cono

mie

i la

Cab

inet

ul G

uver

nulu

i (C

G);

au d

emar

at e

fortu

rile

iniţi

ale

de c

reşt

ere

a co

mpe

tenţ

elor

în

aspe

ct d

e an

aliz

e şi

co

ordo

nare

a p

oliti

cilo

r, da

r lip

sesc

pro

cedu

rile,

m

etod

olog

ia şi

com

pete

nţel

e în

ela

bora

rea

polit

icilo

r li

core

lare

a ac

esto

ra c

u ob

iect

ivel

e în

asp

ect d

e po

litic

i de

nive

l mai

supe

rior

buge

tulu

i şi e

valu

area

impa

ctul

ui

aces

tora

ant

erio

r să

fie a

prob

ate

de G

uver

n. T

oate

asp

ecte

le

afer

ente

impa

ctul

ui e

xerc

itat d

e po

litic

i urm

ează

să fi

e so

luţio

nate

la n

ivel

tehn

ic

ante

rior l

uării

dec

izie

i în

mat

erie

de

pol

itici

din

par

tea

CG

şi

min

iste

relo

r C

reşt

erea

indi

celu

i EIPŢ

nr.1

5.a

(coo

rdon

area

pol

itici

lor ş

i re

cept

ivita

te) d

e la

3,5

până

la

cel p

uţin

4,0

polit

ici.

Îmbu

nătăţir

ea c

apac

ităţii

de

coor

dona

re

cent

rală

a p

oliti

cilo

r de

către

CG

prin

co

mpl

etar

ea c

ores

punzăt

oare

cu

cadr

e şi

fo

rmar

e.

Elab

orar

ea m

etod

olog

iei d

e ev

alua

re a

im

pact

ului

, cu

form

area

funcţio

naril

or

publ

ici r

espe

ctiv

i. M

inis

tere

le şi

age

nţiil

e su

nt o

blig

ate

să

rem

ită (ş

i să

publ

ice

pe si

t-uril

e sa

le d

in

Inte

rnet

) rap

oarte

le a

nual

e as

upra

re

zulta

telo

r, po

trivi

t met

odol

ogie

i ap

roba

te d

e G

uver

n.

RA

P FF

MD

; CSR

S (răs

pund

ere

în a

spec

t de

polit

ici)

Obi

ectiv

ul st

rate

gic

10: A

mel

iora

rea

tran

spar

enţe

i şi răs

pund

erii

în g

estiu

nea

surs

elor

mon

etar

e pu

blic

e A

mel

iora

rea

disc

iplin

ei fi

scal

e ge

nera

le şi

a a

locă

rii

resu

rsel

or (d

upă

cum

do

vedi

t prin

m

onito

rizar

ea şi

ev

alua

rea

efec

tuat

e de

FM

I)

Info

rmaţ

ia d

espr

e ge

stiu

nea

buge

tulu

i est

e fr

agm

enta

tă şi

nu

est

e di

spon

ibilă

imed

iat

fact

orilo

r de

deci

zie

D

eciz

iile

finan

ciar

e pu

blic

e se

ba

zează

exce

siv

pe c

ontro

ale

finan

ciar

e şi

ges

tiune

exc

esiv

de

cen

traliz

ate şi

orie

ntat

e pe

co

men

zi, s

iste

me

subd

ezvo

ltate

de

audi

t,

Un

sist

em e

ficie

nt d

e ac

hiziţii

pu

blic

e de

pind

e de

Leg

ea

achi

ziţii

lor p

ublic

e, c

are

se

conc

ordă

cu

stan

dard

ele

inte

rnaţ

iona

le, l

egis

laţia

se

cund

ară

efec

tivă şi

un

med

iu

de a

utor

izar

e ef

icie

nt şi

efe

ctiv

Îmbu

nătăţir

ea sc

orul

ui e

valuăr

ii ch

eltu

ielil

or p

ublic

e şi

a

răsp

unde

rii fi

nanc

iare

(CPR

F) la

IP

5 pr

ivin

d cl

asifi

care

a bu

getu

lui

(sco

rul i

niţia

l – C

, sco

rul s

cont

at

– A

) Îm

bună

tăţir

ea sc

orul

ui C

PRF

la

IP21

măs

urân

d ef

icac

itate

a au

ditu

lui i

nter

n (s

coru

l iniţia

l –

C+,

scor

ul sc

onta

t – c

el p

uţin

B)

Îmbu

nătăţir

ea sc

orul

ui C

PRF

la

IP26

măs

urân

d ef

icac

itate

a au

ditu

lui e

xter

n (s

coru

l iniţia

l –

C+,

scor

ul sc

onta

t – c

el p

uţin

B)

Creşt

erea

pro

porţi

ei c

ontra

ctel

or

de a

chiz

iţii d

esem

nate

prin

pr

oces

com

petit

iv

Inte

grar

ea n

oii c

lasi

ficăr

i bug

etar

e cu

pl

anul

de

cont

uri u

nific

at şi

alin

iere

a cu

st

anda

rdel

e cl

asifi

cării

funcţii

lor

Guv

ernu

lui (

CFG

) şi a

le st

atis

ticii

finan

ciar

e a

guve

rnul

ui (S

FG 2

001)

. C

rear

ea u

nui s

iste

m d

e au

dit ş

i con

trol

finan

ciar

inte

rn p

ublic

în b

aza

mod

elul

ui

UE

Forti

ficar

ea c

apac

ităţii

inst

ituţio

nale

a

Curţii

de

cont

uri să

exer

cite

funcţia

de

audi

t ext

ern

Impl

emen

tare

a tu

turo

r act

elor

legi

slat

ive

secu

ndar

e ne

cesa

re p

rivin

d ac

hiziţii

le,

forti

ficar

ea d

epar

tam

entu

lui p

entru

ac

hiziţii

pub

lice

(Age

nţia

pen

tru re

zerv

e m

ater

iale

, ach

iziţi

i pub

lice şi

aju

toar

e um

anita

re –

AR

MA

PAU

), im

plem

enta

rea

sist

emul

ui e

lect

roni

c de

ach

iziţi

i şi

Împr

umut

uri î

n de

rula

re

/ pre

coni

zate

: C

SRS şi

ÎPD

pos

ibile

pe

viito

r; M

anag

emen

tul

finanţe

lor p

ublic

e (M

FP);

AT

în a

dmin

istra

rea

publ

ică

— F

FMD

(DFI

D,

ASD

I, O

land

a);

Dez

volta

rea

stra

tegi

că a

C

urţii

de

Con

turi

(DFI

D,

Ola

nda)

A

AC

în d

erul

are

/ pr

econ

izat

e:

Eval

uare

a si

stem

elor

ţării

; A

naliz

a ch

eltu

ielil

or

publ

ice

(DFI

D, A

SDI)

;

11

3

Creşt

erea

com

petit

ivităţii

în

achi

ziţii

le p

ublic

e (m

ajor

area

în

% d

in v

aloa

rea

tutu

ror

cont

ract

elor

des

emna

te p

rin

proc

es c

ompe

titiv

)

intro

duce

rea

amen

dam

ente

lor

core

spun

zăto

are

în le

gisl

aţia

prim

ară

(PPL

)

11

4

Ane

xa 6

: Spr

ijinu

l par

tene

rilo

r de

dez

volta

re38

pen

tru

Stra

tegi

a N

aţio

nală

de

Dez

volta

re a

Mol

dove

i (SN

D) p

e an

ii 20

08-2

011

Indica

torii S

ND

Activ

ităţile

parte

nerilo

r de d

ezvo

ltare

contr

ibuind

la

princ

ipalel

e rez

ultate

ale S

ND

Obiec

tivele

SND

Principalele rezultate ale

SND

Valoarea iniţială

2006 / 7

2008

2009

2010

Obiectivul 2011

CON

DIŢI

E OB

LIGAT

ORIE

I: A

sigur

area

stab

ilităţi

i mac

roec

onom

ice

I.a. A

sigur

area

şi m

enţin

erea

stab

ilităţi

i pr

eţurilo

r I.b

. Pro

mova

rea u

nor p

olitic

i flex

ibile

privi

nd

rata

de sc

himb

Micş

orar

ea ra

tei

inflaţ

iei

(med

ia an

uală)

13,4%

I.c. P

romo

vare

a uno

r poli

tici fi

scale

şi

buge

tare e

chilib

rate

I.d. Îm

bună

tăţire

a man

agem

entul

ui fin

anţel

or pu

blice

(MFP

)

Redu

cere

a dato

riei

exter

ne ca

şi co

tă în

PIB

77,4%

I.e. R

educ

erea

pove

rii fis

cale

asup

ra

econ

omiei

şi pr

even

irea e

xtind

erii s

ector

ului

publi

c

Major

area

creş

terii

PIB

5%

Parte

ner

Proie

ct / P

rogr

am

2008

20

09

2010

20

11

Finanţar

e DR

UDI

CSRS

– Sp

rijin b

ugetu

lui ge

nera

l *

X X

X

Olan

da

CSRS

– Sp

rijin b

ugetu

lui ge

nera

l X

X

AI

D CS

RS –

Spriji

n bug

etului

gene

ral

X X

X X

CE

Spriji

n bug

etului

**

30

35

X X

FMI

PRGF

***

X X

Total

Acti

vităţi

anali

tice

FM

I

AID/

CE/

DRUD

I Ră

spun

dere

finan

ciară

şi ch

eltuie

li pub

lice

(RFC

P)

X

AID/

DR

UDI/

ASDI

An

aliza

chelt

uielilo

r pub

lice (

ACP)

X

AID

Evalu

area

siste

melor

ţării

(ESŢ

) X

* R

eform

ele în

aspe

ct de

politi

ci sp

rijinit

e de C

SRS

în an

ii 200

8 şi 2

009 (

adică

, spr

ijin bu

getul

ui ge

nera

l) cu

finanţar

e din

parte

a Aso

ciaţie

i Inter

naţio

nale

pentr

u Dez

volta

re (A

ID),

Depa

rtame

ntului

Reg

atului

Unit

pe

ntru D

ezvo

ltare

Inter

naţio

nală

(DRU

DI) ş

i Guv

ernu

lui O

lande

i inclu

d refo

rma s

ector

ului p

ublic

, ma

nage

mentu

l fina

nţelor

publi

ce, a

gricu

ltură

, tran

spor

t, ene

rgeti

că, a

sisten

ţă so

cială,

educ

aţie,

refor

ma

pens

iilor,

refor

ma re

gulat

oare

. Fina

nţare

a CSR

S es

te me

nţion

ată do

ar o

singu

ră da

tă în

acea

stă m

atrice

în

cadr

ul ce

rinţei

I chia

r dacă f

inanţa

rea s

prijin

ă mult

e alte

prior

ităţi N

DS. A

ctivităţi

le an

alitic

e sec

torial

e ce

stau l

a baz

a CSR

S vo

r fi in

cluse

în ca

drul

celor

cinc

i pilo

ni. S

umele

de su

rse fin

ancia

re al

e CSR

S ur

mează

a fi d

eterm

inate.

**

Toate

sume

le CE

din p

reze

ntul ta

bel s

unt în

Eur

o. Sp

rijin b

ugetu

lui di

n par

tea C

E pe

ntru M

oldov

a vine

su

b for

mă de

spriji

n bu

getel

or se

ctoria

le şi

ca as

istenţă

macro

-finan

ciară

(ultim

ul pr

ogra

m în

deru

lare

45

MILIO

ANE

EUR

fiind s

prijin

buge

telor

cvas

i-sec

torial

e şi e

ste co

relat

ca fii

nd co

ndiţie

'uşo

ară'

în MF

P). În

an

ul 20

08, s

ector

ul să

nătăţ

ii va f

i ţinta

spriji

nului

buge

tar, p

entru

anul

2009

secto

rul n

u a fo

st înc

ă stab

ilit,

dar s

-ar p

utea s

ă fie

alime

ntare

a cu a

pă / s

alubr

izare

. Sum

ele pe

ntru s

prijin

ul bu

getar

se re

feră l

a tota

litatea

pr

ogra

melor

de sp

rijin b

ugeta

r obli

gat ş

i pro

gnoz

at se

ctoar

elor d

in an

ul re

spec

tiv, d

efalcă

rile va

riind (

detal

ii vo

r fi o

ferite

la o

etapă

ulter

ioară

).

*** R

eform

ele sp

rijinit

e în c

adru

l Instr

umen

tului

pentr

u red

ucer

ea să

răcie

i şi c

reşte

re ec

onom

ică (I

RSCE

) inc

lud re

forme

le pla

nifică

rii bu

getul

ui / fi

scale

, clim

atul in

vestiţio

nal, p

rivati

zare

, tarife

le la

agen

tul te

rmic,

po

litici

mone

tare,

admi

nistra

re pu

blică

, com

bater

ea sp

ălării

banil

or (C

SB),

parte

neria

te pr

ivat-p

ublic

(PPP

).

COND

IŢIE

OBL

IGAT

ORIE

II: C

reşte

rea c

ompe

tenţel

or ad

minis

traţie

i pub

lice c

entra

le şi

locale

38

Deş

i Mol

dova

are

mulţi

parte

neri

de d

ezvo

ltare

, în

scop

urile

ace

stui

tabe

l, si

ntag

ma

“par

tene

ri de

dez

volta

re”

se re

feră

doa

r la

acei

par

tene

ri, c

are

oferă

asis

tenţă

ofic

ială

de

dezv

olta

re (A

OD

).

11

5

Indica

torii S

ND

Activ

ităţile

parte

nerilo

r de d

ezvo

ltare

contr

ibuind

la

princ

ipalel

e rez

ultate

ale S

ND

Obiec

tivele

SND

Principalele rezultate ale

SND

Valoarea iniţială

2006 / 7

2008

2009

2010

Obiectivul 2011

Admi

nistraţia

publi

că ce

ntrală

II.a

. Mod

erniz

area

admi

nistră

rii pu

blice

în ba

za

anali

zei fu

ncţio

nale şi

reor

ganiz

ării i

nstitu

ţiona

le

Redu

cere

a nu

măru

lui de

fun

cţion

ari p

ublic

i la

nivel

centr

al

13.20

3

II.b. A

melio

rare

a ges

tiunii

resu

rselor

uman

e Îm

bună

tăţire

a ra

portu

lui sa

lariul

ui me

diu lu

nar d

in ad

minis

trare

a pu

blică

la sa

lariul

me

diu no

mina

l luna

r în

econ

omie

121,5

II.c. O

ptimi

zare

a pro

cesu

lui de

luar

e a de

ciziilo

r

II.d. Îm

bună

tăţire

a man

agem

entul

ui fin

anţel

or

publi

ce

Reali

zările

pozit

ive

refle

ctate

în ev

aluar

ea

mana

geme

ntului

fin

ancia

r şi a

ch

eltuie

lilor p

ublic

e (M

FCP)

Parte

ner

Proie

ct/Pr

ogra

m 20

08

2009

20

10

2011

Fin

anţar

e CE

* Înr

udire

1

2 2

AI

D Pr

oiectu

l MFP

X

X X

Ol

anda

“

“

“

X X

X

ASDI

“

“

“

X X

X

DRUD

I/ AD

I/ Ol

anda

/ AI

D AT

admi

nistra

rea p

ublică –

Fon

dul fi

ducia

r iniţia

t de m

ai mu

lţi do

nator

i (FFM

D)

X X

X X

PNUD

Sp

rijin î

n asp

ect d

e poli

tici p

ro-să

raci

X

X X

X PN

UD

Dezv

oltar

ea ca

pacităţi

i insti

tuţion

ale

X X

X X

PNUD

Fo

rtifica

rea s

istem

ului n

aţion

al de

stati

stică

X

X X

DR

UDI/

Olan

da/

AID

Dezv

oltar

e stra

tegică

a Cu

rţii de

contu

ri X

X

AI

D

LC pe

ntru c

ontab

ilitate

a din

secto

rul p

ublic

X

X X

AS

DI

ADA

Eston

ia PN

UD

Supo

rt pe

ntru d

ezvo

ltare

a com

peten

ţelor

Mi

nister

ului A

facer

ilor E

xtern

e şi In

tegra

re

Euro

peană

X X

X

A

ctivităţi

anali

tice

AI

D/CE

/DRU

DI

Actua

lizar

e PEF

A X

AI

D/

DRUD

I/ AS

DI

Anali

za ch

eltuie

lilor p

ublic

e X

X

DR

UDI

CCTM

X

X

UN

IFEM

AD

A Pl

anific

area

buge

tului

în as

pect

de ge

n X

X

* V

aloa

rea

min

imă

estim

ată

a de

falcăr

ii pe

ntru

div

erse

pro

iect

e

Adm

inis

traţia

pub

lică

loca

lă

II.e

. Per

fecţ

iona

rea

cadr

ului

inst

ituţio

nal p

entru

po

litic

i loc

ale

II.f. C

larita

te în

delim

itare

a fun

cţiilo

r într

e auto

rităţile

pu

blice

centr

ale şi

loca

le Mi

cşor

area

nu

măru

lui de

fun

cţion

ari p

ublic

i la

nivel

local

7.988

II.g. F

ortifi

care

a auto

nomi

ei loc

ale a

autor

ităţilo

r pu

blice

loca

le pr

in sp

orire

a dec

entra

lizăr

ii fisc

ale

II.h. C

reşte

rea c

ompe

tenţel

or în

plan

ificar

e, sta

bilire

a bug

etelor

, mon

itoriz

are ş

i eva

luare

Parte

ner

Proie

ct/Pr

ogra

m 20

08

2009

20

10

2011

Fin

anţar

e AS

DI/

PNUD

Fo

rmar

ea pr

imar

ilor

X

CE*

AT ac

ordu

rilor M

DA-U

E, T

aiex e

tc.

2 3

4 4

PNUD

De

zvolt

area

guve

rnelo

r loca

le X

X X

X PN

UD

Româ

nia

Soro

s De

zvolt

are l

ocală

integ

rată

X X

X X

PNUD

So

ros

Dezv

oltar

ea M

unici

piului

Chiş

inău

X X

X

A

ctivităţi

anali

tice

AI

D Se

rvicii

comu

nitar

e şi a

utorită

ţi loc

ale

X

11

6

Indica

torii S

ND

Activ

ităţile

parte

nerilo

r de d

ezvo

ltare

contr

ibuind

la

princ

ipalel

e rez

ultate

ale S

ND

Obiec

tivele

SND

Principalele rezultate ale

SND

Valoarea iniţială

2006 / 7

2008

2009

2010

Obiectivul 2011

1.

Forti

ficar

ea d

emoc

raţie

i în b

aza s

tatu

lui d

e dre

pt şi

a re

spec

tulu

i prin

cipiilo

r dre

ptur

ilor o

mul

ui

1.1. F

ortifi

care

a dem

ocraţie

i, res

pecta

rea d

reptu

rilor

omulu

i Îm

bună

tăţire

a niv

elului

de

încre

dere

în

orga

nele

de po

liţie

(% ca

re nu

au

încre

dere

)

60

1.2. M

oder

nizar

ea şi

spor

irea e

ficien

ţei si

stemu

lui

judici

ar

Major

area

% de

ca

zuri î

n curţi,

în ca

re de

pone

nţii

dosa

relor

au av

ut câşti

g de c

auză

1.3. P

reve

nirea

şi co

mbate

rea c

orupţie

i Îm

bună

tăţire

a ind

icelui

coru

pţiei

perce

pute

3,2

Şi 1.

4. Ge

stiun

ea fr

ontie

relor

de st

at

Redu

cere

a nu

măru

lui de

crim

e im

plicâ

nd tr

afic d

e fiin

ţe um

ane

468

Parte

ner

Proie

ct/Pr

ogra

m 20

08

2009

20

10

2011

11

7

Indica

torii S

ND

Activ

ităţile

parte

nerilo

r de d

ezvo

ltare

contr

ibuind

la

princ

ipalel

e rez

ultate

ale S

ND

Obiec

tivele

SND

Principalele rezultate ale

SND

Valoarea iniţială

2006 / 7

2008

2009

2010

Obiectivul 2011

ASDI

Iniţia

tiva d

e sup

rave

gher

e civi

lă X

X X

AS

DI

Drep

turile

omulu

i (SHC

) X

X X

AI

D AT

Guv

erna

rea s

ector

ului p

ublic

X

X X

X

2. Re

med

ierea

conf

lictu

lui T

rans

nist

rean

şi re

inte

grar

ea ţă

rii 39

2.1

. Dem

ocra

tizar

e şi d

ezvo

ltare

a soc

ietăţi

i civi

le în

baza

valor

ilor E

urop

ene

Major

area

numă

rului

de

proie

cte

coor

dona

te sp

rijinin

d co

munic

area

şi

socie

tatea

civilă

2.2. D

emilit

ariza

re şi

asigu

rare

a sec

urităţii

2.3

. Rein

tegra

re so

cio-e

cono

mică

Major

area

numă

rului

de

proie

cte

coor

dona

te sp

rijinin

d de

zvolt

area

socio

-ec

onom

ică

Parte

ner

Proie

ct/Pr

ogra

m 20

08

2009

20

10

2011

Fin

anţar

e US

AID

Dezv

oltar

ea de

mocra

ţiei

X X

OSCE

As

istenţă

legală

/ dre

pturile

omulu

i X

USAI

D As

istenţă

legală

/ dre

pturile

omulu

i /co

mbate

rea c

orupţie

i X

X

CE

Sp

rijin s

ocietăţi

i civi

le din

Tra

nsnis

tria

..5

.5 1

Re

gatul

Un

it (RU

) Sp

rijin m

ass-m

ediei

X

X

SU

A “

“

X

USAI

D Ac

ces l

a inte

rnet

X X

X

IOM/

ASD

I Înc

hider

ea an

ti-tra

ficulu

i regio

nal

X X

USAI

D Re

duce

rea t

rafic

ului u

man

X X

PNUD

Ja

pone

z Pr

oiectu

l sec

urita

tea um

ană

RU

Educ

aţia /

dezv

oltar

ea tin

erilo

r X

X

SU

A “

“

“

X

Cehia

“

“

“

OSCE

“

“

“

Austr

ia “

“

“

X X

UNIC

EF

“

“

“ X

UN

ICEF

/ AS

DI

Drep

turile

copii

lor

X X

Cehia

De

zvolt

area

socie

tăţii c

ivile

PNUD

De

zvolt

area

comu

nitară

X X

PN

UD

PNUD

De

zvolt

area

comu

nităţi

lor

X X

CED

Reno

vare

a ins

tituţiil

or so

ciale

X

Cehia

De

zvolt

area

între

prind

erilo

r / af

acer

ilor

USAI

D “

“

“

X

X X

PN

UD/C

E AS

DI/S

UA

Aten

uare

a sec

etei

X

USAI

D Af

acer

i în se

ctoru

l agr

ar

X X

OSCE

Pr

otecţi

a med

iului

ambia

nt X

PN

UD

“

“

“

X

X X

X UN

ICEF

/ CE

D Să

nătat

ea m

amei

/ cop

ilului

X

X

39

O m

atric

e di

stin

ctă,

mai

det

alia

tă, a

act

ivităţil

or tu

turo

r par

tene

rilor

de

dezv

olta

re, i

nclu

siv

ON

G, a

fost

com

pila

tă d

e A

mba

sada

Brit

anică.

De

acee

a, p

reze

ntul

tabe

l inc

lude

doa

r un

sum

ar a

l asi

stenţe

i ofic

iale

de

dezv

olta

re, d

e râ

nd c

u sp

rijin

ul o

ferit

de

mis

iuni

le d

iplo

mat

ice.

11

8

Indica

torii S

ND

Activ

ităţile

parte

nerilo

r de d

ezvo

ltare

contr

ibuind

la

princ

ipalel

e rez

ultate

ale S

ND

Obiec

tivele

SND

Principalele rezultate ale

SND

Valoarea iniţială

2006 / 7

2008

2009

2010

Obiectivul 2011

USAI

D HI

V/SI

DA +

Hep

atite

X X

X

UNIC

EF

HIV/

SIDA

(inclu

siv an

alize

) X

OM

S

HIV/

SIDA

/TBC

OM

S

Sănă

tatea

repr

oduc

erii

X X

X X

UNIC

EF/

AID

Gripa

aviară

X X

AID

Fo

ndul

de in

vestiţii

socia

le MD

A X

X X

Activ

ităţi a

naliti

ce

RU

An

alize

le sc

enar

iilor /

dezv

oltar

e stra

tegică

X

X

RU

Co

st/Be

nefic

iile re

integ

rării

X X

3.

Ameli

orar

ea co

mpe

titivi

tăţii

econ

omiei

naţ

iona

le Ma

jorar

ea

inves

tiţiilo

r dire

cte

exter

ne (I

DE) (

nete)

222,3

mi

lioan

e do

lari

Creş

terea

expo

rtului

de

bunu

ri ca %

din

PIB

31,3%

3.1

. Ame

liora

rea m

ediul

ui de

afac

eri

Ameli

orar

ea

clasa

mentu

lui la

co

mpar

timen

tul

mediu

l de a

facer

i

Parte

ner

Proie

ct/Pr

ogra

m 20

08

2009

20

10

2011

Fin

anţar

e CE

* Co

merţu

l şi c

limatu

l inve

stiţio

nal

1 1

2

CE

Refor

ma re

gleme

ntării

X X

X

ASDI

Cr

eşter

ea co

mpete

nţelor

în po

litici

come

rciale

X

X X

X AI

D Pr

oiectu

l de a

melio

rare

a co

mpeti

tivităţii

X X

X

Japo

nia

“

“

“

USAI

D Am

elior

area

comp

etitiv

ităţii şi

dezv

oltar

ea

între

prind

erilo

r (AC

DÎ)

X X

X

USAI

D De

zvolt

area

afac

erilo

r în s

ector

ul ag

rar

X X

AID/

AS

DI

Proie

ctul d

e spr

ijin a

inves

tiţiilo

r în s

ector

ul ru

ral

2 X

X X

CE

D Fin

anţar

ea se

ctoru

lui ru

ral

X X

IFAD

Fin

anţar

ea se

ctoru

lui ru

ral

X X

X X

USAI

D Iniţia

tiva d

e acc

es la

cred

ite

X

USAI

D Iniţia

tiva d

e ame

liora

re a

credit

elor

X X

USAI

D Fo

ndul

occid

ental

pentr

u într

eprin

deri d

in CS

I X

X X

X

Acti

vităţi

anali

tice

FM

I/AID

Ac

tualiz

area

PES

F X

AI

D Me

moriu

l eco

nomi

c al ţă

rii - c

ompe

titivit

ate

X X

AID

Rapo

rt as

upra

med

iului

de af

acer

i X

X X

X AI

D Ra

porta

rea f

inanc

iară a

comp

aniilo

r

X

* s

e refe

ră la

două

proie

cte T

ACIS

privi

nd pr

omov

area

expo

rturilo

r şi a

inve

stiţiil

or (2

AT

milio

ane E

UR, 2

mi

lioan

e EUR

echip

amen

t de l

abor

ator)

Creş

terea

numă

rului

de

anga

jaţi, m

ii 1.2

71

3.2

. Pro

mova

rea î

ntrep

rinde

rilor d

e tali

e mică

şi

medie

(ÎMM

) Cr

eşter

ea nu

măru

lui

de cr

edite

ofer

ite de

bă

ncile

come

rciale

ca

% di

n PIB

31,2%

3.3. A

melio

rare

a efic

ienţei

între

prind

erilo

r Ma

jorar

ea nu

măru

lui

de în

trepr

inder

i cu

certif

icate

ISO,

anua

l

12

3.4. D

ezvo

ltare

a ino

vaţiil

or şi

cerce

tărilo

r Ma

jorar

ea fo

ndur

ilor

5,5M

11

9

Indica

torii S

ND

Activ

ităţile

parte

nerilo

r de d

ezvo

ltare

contr

ibuind

la

princ

ipalel

e rez

ultate

ale S

ND

Obiec

tivele

SND

Principalele rezultate ale

SND

Valoarea iniţială

2006 / 7

2008

2009

2010

Obiectivul 2011

inves

tite de

co

mpan

ii pen

tru

inova

re in

ternă

în

secto

rul re

al al

econ

omiei

MDL

Creş

terea

lung

imii

trase

ului d

e dru

muri

repa

rate

(km)

Micş

orar

ea co

tei

pierd

erilo

r de

electr

icitat

e ca ş

i co

tă din

cons

umul

total

de en

ergie

, %

12,7

Creş

terea

cotei

inv

estiţi

ilor î

n se

ctoru

l tran

spor

tului

ca %

din i

nves

tiţii

publi

ce to

tale

3.5. D

ezvo

ltare

a infr

astru

cturii

fizice

Major

area

numă

rului

de

utiliz

atori d

e int

erne

t la 10

0 re

zidenţi

21,2

Parte

ner

Proie

ct/Pr

ogra

m 20

08

2009

20

10

2011

Fin

anţar

e AI

D En

erge

tic 2

X X

USAI

D “

“

X

X

EC

Ef

icienţă

ener

getică

X X

X

AID

Prog

ramu

l de s

usţin

ere a

secto

rului

dr

umur

ilor

X X

X X

BERD

“

“

“

X

X

EI

B “

“

“

X

X

CE

* “

“

“

2

1

CP

M Dr

umur

i?

X

X To

tal

Acti

vităţi

anali

tice

AI

D St

udiu

asup

ra ef

icienţei

ener

getic

e X

AI

D No

tă în

aspe

ct de

politi

ci en

erge

tice

X

AID

BERD

EI

B St

rateg

ia în

secto

rul tr

ansp

ortul

ui X

AI

D St

rateg

ia de

telec

omun

icaţii

X X

AID/

DR

UDI

Stud

iu as

upra

subv

enţio

nării

servi

ciilor

co

muna

le pu

blice

X

US

AID

Stud

iu as

upra

tarife

lor la

agen

tul te

rmic

X

AID

PER

- INF

Plan

ificar

ea in

vestiţiil

or

X

• Se

referă l

a gra

nturi d

e co-

finanţar

e CE

prin

inter

mediu

l Băn

cii M

ondia

le pe

ntru r

epar

area

tras

eului

Or

hei-B

ălţi. S

umele

ar pu

tea să

se m

ajore

ze co

nside

rabil

graţi

e uno

r pos

ibile

proie

cte al

e nou

lui

Instru

ment

pentr

u infr

astru

ctură

(instr

umen

t de p

arten

eriat

şi ve

cinăta

te Eu

rope

an) I

PVE

ENPI

al C

E.

4. De

zvol

tare

a res

urse

lor u

man

e, of

erire

a opo

rtuni

tăţil

or d

e ang

ajare

în câ

mpu

l mun

cii şi

pro

mov

area

inclu

ziuni

i soc

iale

Creş

terea

ratei

nete

de în

rolar

e în

învăţă

mântu

l prim

ar

87,6%

Redu

cere

a nive

lului

de ab

ando

n pre

coce

în

rând

ul tin

eretu

lui

22,1%

4.1. A

melio

rare

a cali

tăţii ş

i acc

esulu

i la ed

ucaţi

e

Major

area

rapo

rtului

ca

dre d

idacti

ce /

nedid

actic

e

Parte

ner

Proie

ct/Pr

ogra

m 20

08

2009

20

10

2011

Fin

anţar

e

UNIC

EF

Învăţă

mânt

esenţia

l şi e

galita

te în

aspe

ct de

în

aspe

ct de

gen

X X

X X

AID

Educ

aţie d

e cali

tate î

n sec

torul

rura

l X

X X

AI

D/EF

A/U

NICE

F Ed

ucaţi

e pen

tru toţi -

iniţia

tiva c

u acc

es

rapid

– înv

ăţămâ

ntul p

reşc

olar

X X

CED

Stud

ii voc

aţion

ale

X X

ASDI

“

“

“

X

LED

“

“

“

X

CE

* Pr

oiecte

regio

nale

1 1

1 1

Total

12

0

Indica

torii S

ND

Activ

ităţile

parte

nerilo

r de d

ezvo

ltare

contr

ibuind

la

princ

ipalel

e rez

ultate

ale S

ND

Obiec

tivele

SND

Principalele rezultate ale

SND

Valoarea iniţială

2006 / 7

2008

2009

2010

Obiectivul 2011

4.2. F

ortifi

care

a une

i soc

ietăţi

sănă

toase

A

ctivităţi

anali

tice

AI

D St

rateg

ia de

optim

izare

a ins

tituţiil

or şc

olare

X

* c

ontrib

uţia e

stima

tă CE

print

r-o se

rie de

proie

cte de

învăţăm

ânt r

egion

ale, c

um ar

fi Er

asmu

s Mun

dus,

Temp

us et

c. Pa

rtene

r Pr

oiect/

Prog

ram

2008

20

09

2010

20

11

Finanţar

e UN

ICEF

De

zvolt

area

şi su

prav

ieţuir

ea co

piilor

X

X X

X AI

D Pr

oiectu

l de s

ănăta

te şi

asist

enţă

socia

lă X

X X

X

CED

Sănă

tatea

mam

ei / c

opilu

lui / s

ănăta

tea

minta

lă X

X X

X UN

FPA

Sănă

tatea

repr

oduc

erii

X X

X X

CE/ T

ACIS

Să

nătat

e 2

3 1

UN

ICEF

US

AID

HIV/

SIDA

şi co

piii

X X

PNUD

Au

stria

Extin

dere

a răs

puns

ului la

HIV

/SID

A în

servi

ciile

purtă

toare

de un

iformă

X X

USAI

D Co

munic

are î

n HIV

/SID

A X

US

AID

HIV/

SIDA

şi O

NG

X

AID

Proie

ctul H

IV/S

IDA

X

AID

Proie

ctul g

ripei

aviar

e X

X

US

AID

HIV/

SIDA

+ H

epati

te X

X X

Ja

ponia

“

“

CE

“

“ X

X X

X UN

ICEF

“

“

X X

X X

UNFP

A Po

litici

în as

pect

de po

pulaţ

ii

AI

D De

institu

ţiona

lizar

e?

X X

A

ctivităţi

anali

tice

AI

D Să

nătat

e şi g

uver

nare

adec

vată

X X

AID

Fişa d

e eva

luare

a ce

tăţen

ilor –

sănă

tate /

ed

ucaţi

e

X

AI

D Ac

tualiz

are a

supr

a sărăc

iei

X

• Se

referă l

a două p

roiec

te TA

CIS

pentr

u apr

ovizi

onar

ea m

edica

lă a c

entre

lor de

sănă

tate (

4,5

milio

ane E

UR) ş

i asis

tenţă

tehnic

ă (1,5

milio

ane E

UR)

Part

ener

Pr

oiect/

Prog

ram

2008

20

09

2010

20

11

Finanţar

e PN

UD

Crea

rea l

ocur

ilor d

e mun

că

X X

X X

OIM

ASDI

LC

pentr

u poli

tici în

aspe

ct de

migr

aţiun

e X

ASDI

Sp

rijin s

ervic

iului

de an

gajar

e în s

ector

ul pu

blic

X X

ASDI

UN

ICEF

Me

diu pr

otecto

r pen

tru fa

milii şi

copii

X

AI

D Să

nătat

e şi a

sisten

ţă so

cială

X X

X X

DRUD

I As

istenţă

socia

lă X

X X

12

1

Indica

torii S

ND

Activ

ităţile

parte

nerilo

r de d

ezvo

ltare

contr

ibuind

la

princ

ipalel

e rez

ultate

ale S

ND

Obiec

tivele

SND

Principalele rezultate ale

SND

Valoarea iniţială

2006 / 7

2008

2009

2010

Obiectivul 2011

ASDI

As

istenţă

socia

lă X

X X

PN

UD

Româ

nia

Opor

tunităţi m

ai bu

ne pe

ntru t

inere

t şi fe

mei

/ gen

erar

ea de

locu

ri de m

uncă

X

X

UN

ICEF

AS

DI

CE

Prote

cţia c

opiilo

r 2

3 1

X UN

FPA

Prote

cţia s

ocială –

feme

i X

X X

X AS

DI

AID

CE

FISM

2 – s

ervic

ii de a

sisten

ţă so

cială

X

X X

CE

D Re

nova

rea i

nstitu

ţiilor

socia

le X

AS

DI

UNIF

EM

Egali

tate î

n asp

ect d

e gen

X

X

Acti

vităţi

anali

tice

OI

M Pi

lot pe

ntru m

igraţi

a sez

onieră

X X

ASDI

AI

D PE

R – p

iaţa d

e mun

că şi

aspe

ctul d

e gen

X

X

UN

IFEM

AD

A Pl

anific

area

buge

tului

în as

pect

de ge

n X

X

AID

Anali

za ch

eltuie

lilor in

trărilo

r valu

tare d

in mu

nca m

oldov

enilo

r de p

este

hotar

e –

gosp

odăr

iile ca

snice

X

* s

e refe

ră la

două

proie

cte T

ACIS

pentr

u ren

ovar

ea şi

dema

rare

a cen

trelor

de zi

pentr

u asis

tenţă

socia

lă (4

,5 mi

lioan

e EUR

prin

inter

mediu

l Băn

cii M

ondia

le şi

FISM

) şi a

sisten

ţă teh

nică (

1,5 m

ilioan

e EUR

( Mi

cşor

area

ratei

mo

rtalită

ţii ma

terne

27

,4

Micş

orar

ea

incide

nţei H

IV/S

IDA

la 10

0.000

popu

laţie

Micş

orar

ea

morta

lităţi a

socia

te TB

C la

10

0.000

popu

laţie

9,95

18,6

Re

duce

rea

şoma

jului

în râ

ndul

tiner

etului

(15-

24

ani)

10,6%

Redu

cere

a nu

măru

lui de

mi

granţi p

e moti

v de

muncă c

a pro

porţie

a p

opula

ţiei a

ctive

24,9%

4.3. M

ai mu

lte op

ortun

ităţi d

e ang

ajare

în câ

mpul

munc

ii şi c

reşte

rea c

ompe

tenţel

or fo

rţei d

e mun

că

Major

area

salar

iului

1.926

12

2

Indica

torii S

ND

Activ

ităţile

parte

nerilo

r de d

ezvo

ltare

contr

ibuind

la

princ

ipalel

e rez

ultate

ale S

ND

Obiec

tivele

SND

Principalele rezultate ale

SND

Valoarea iniţială

2006 / 7

2008

2009

2010

Obiectivul 2011

mediu

luna

r nom

inal,

lei

4.4. E

xtind

erea

inclu

ziunii

şi am

elior

area

prote

cţiei

socia

le Am

elior

area

dis

tribuir

ii asis

tenţei

so

ciale

în ba

ză de

ev

aluar

ea ve

nitur

ilor

Re

duce

rea %

de

perso

ane a

flate

sub

prag

ul să

răcie

i de

$4,3/

zi PP

C

34,5%

5. D

ezvo

ltare

regi

onală

5.1

. Par

ticipa

re ec

hilibr

ată a

tutur

or re

giunil

or în

de

zvolt

area

socio

-eco

nomi

că a ţăr

ii

5.2. A

ccele

rare

a dez

voltă

rii orăş

elelor

mici

în ca

litate

de “n

odur

i de c

reşte

re” r

egion

ale

Major

area

sume

i inv

estiţi

ilor î

n cap

ital

fix, la

cap d

e loc

uitor

, lei

3.042

Major

area

cotei

de

teren

uri ir

igate

din

supr

afaţa

totală

a ter

enur

ilor

5.2%

5.3. D

ezvo

ltare

a eco

nomi

ei ru

rale şi

ameli

orar

ea

prod

uctiv

ităţii

în ag

ricult

ură

Micş

orar

ea

prop

orţie

i tere

nurilo

r er

odate

în su

prafa

ţa tot

ală a

teren

urilo

r

39%

5.4. D

ezvo

ltare

a şi m

oder

nizar

ea in

frastr

uctur

ii re

giona

le şi

prom

ovar

ea P

PP

Major

area

% de

go

spodăr

ii cas

nice

alime

ntate

cu ap

ă

34,8%

Major

area

% de

ter

enur

i împă

durite

Ma

jorar

ea %

zone

lor

prote

jate p

entru

as

igura

rea

biodiv

ersităţi

i

10,8%

5.5. P

reve

nirea

poluă

rii me

diului

ambia

nt şi

prom

ovar

ea va

lorific

ării e

ficien

te a r

esur

selor

na

turale

Îmbu

nătăţ

irea ş

i ma

jorar

ea

canti

tăţilo

r ge

stion

ate şi

va

lorific

ate de

deşe

uri

926.0

00

tone

Parte

ner

Proie

ct/Pr

ogra

m 20

08

2009

20

10

2011

12

3

Indica

torii S

ND

Activ

ităţile

parte

nerilo

r de d

ezvo

ltare

contr

ibuind

la

princ

ipalel

e rez

ultate

ale S

ND

Obiec

tivele

SND

Principalele rezultate ale

SND

Valoarea iniţială

2006 / 7

2008

2009

2010

Obiectivul 2011

(FC)

AI

D/

FGM

Ener

gie re

gene

rabilă d

in deşe

uri a

grico

le X

AI

D/

FC

Term

ificar

ea pu

blică

cu bi

omasă -

Rur

al X

X X

X AI

D/

FC

Cons

erva

rea e

nerg

iei şi

redu

cere

a emi

siilor

X

AI

D/

FC

Silvi

cultu

ră co

munit

ară

X X

X X

A

ctivităţi

anali

tice

AID

Stra

tegia

de at

enua

re a

riscu

rilor ş

i nox

elor

în zo

nele

rura

le X

12

4

Ane

xa A

1- P

rincip

alii in

dicato

ri eco

nomi

ci şi

de pr

ogra

m – a

mend

amen

tele d

e la u

ltima S

AT di

n Mold

ova

Pr

egăt

ită p

entru

toat

e SA

T / r

apoa

rtele

asup

ra p

rogr

esulu

i rea

lizat

, dar

inclu

să d

oar î

n ve

rsiun

ea C

onsil

iului

Exec

utiv

a ra

poar

telor

asu

pra

prog

resu

lui

La da

ta de

16/12

/2008

Pr

ogno

zele

din u

ltima

SAT

Real

Prog

noze

le SA

T cu

rent

e

Ec

onom

ie (A

C)

2004

a 20

05b

2006

b 20

07b

2006

c 20

07c

2008

a 20

09b

2010

b 20

11b

Ratel

e creşte

rii (%

)

PIB

7,0

5,0

3,0

3,0

4,8

3,0

6,5

3,5

5,0

5.0

Ex

port

11,2

7,9

6,3

5,2

-25,3

9,1

11

,1 3,0

5,0

5.0

Impo

rt 9,3

7,5

5,4

4,9

9,4

24

,6 14

,6 0,0

2,0

2.0

Inf

laţie

(la su

tă)

10.8

11,4

6,9

5,5

12,7

21,3

12,8

7,8

7,8

7,8

Contu

ri naţi

onale

(% P

IB)

Ba

lanţa

contu

lui cu

rent

-7,2

-6,7

-6,1

-5,7

-11,1

-1

5,8

-18,9

-1

9,2

-17,0

-1

6..2

Inv

estiţi

i bru

te 19

,2 18

,8 18

,9 18

,9 28

,4 33

,3 33

,5 30

,1 31

,4 32

.0

Fin

anţe

publi

ce (%

PIB

)

Soldu

l fisc

al -0

,7 0,0

-0

,1 -0

,2 0,3

-0

,2 -0

,5 -1

,5 -1

,0 -1

.0

Finanţar

e exte

rnă

-1,6

-1,9

-1,2

-1

-0,5

0,2

1,6

3,1

3,0

3.0

Reze

rve in

ternaţio

nale

(ca l

uni d

e imp

ort)

1.9

1,8

1,8

1,8

3,0

3,7

3,3

3,2

3,3

3,4

Prog

ram

(AF

al Bă

ncii)

AF05

a AF

06b

AF07

b AF

08b

AF07

c AF

08c

AF09

d AF

10b

AF11

b AF

12b

Împr

umutu

ri (mi

lioan

e dola

ri SUA

)

43

30

a.

Anu

l esti

mat

b. A

nul p

rogn

ozat

c. R

ezult

atul re

al

12

5

Mol

dova

– p

rivi

re g

ener

ală

Pr

inci

palii

indi

cato

ri a

i dez

voltă

rii

15/1

0/08

(A

nul 2

007)

Mo

ldova

Eu

ropa

şi A

sia C

entra

lă Ve

nit m

ic-me

diu

Popu

laţia,

mijlo

cul a

nului

(milio

ane)

3,6

44

5 3.4

37

Supr

afaţa

(mii k

m pă

traţi)

34

23.97

2 35

.510

Spor

ul po

pulaţ

iei (%

) -1

,1 0,0

1,0

Po

pulaţ

ia ur

bană

(% di

n tota

l pop

ulaţie

) 41

64

42

VN

B (m

etoda

Atla

s, mi

liard

e USD

) 4,1

2.6

94

6.485

VN

B pe

cap d

e loc

uitor

(meto

da A

tlas,

USD)

1.0

90

6.051

1.8

87

VNB

pe ca

p de l

ocuit

or (P

PP, in

ternaţio

nale,

USD

) 2.9

30

11.11

6 4.5

44

Creş

terea

PIB

(%)

3,0

6,8

9,7

Creş

terea

PIB

pe ca

p de l

ocuit

or (%

) 4,1

6,7

8,6

(ce

le ma

i rece

nte es

timăr

i, 200

0-20

07)

Ra

ta să

răcie

i pe c

ap de

locu

itor d

e 1,25

dolar

i SUA

pe zi

(PPP

, %)

…

5 ...

Rata

sără

ciei p

e cap

de lo

cuito

r de 2

dolar

i SUA

pe zi

(PPP

, %)

…

11

... Sp

eranţa

la via

ţă la

naşte

re (a

ni)

68

69

69

Morta

litatea

infan

tilă (la

1.00

0 nou

-năs

cuţi v

ii) 19

23

41

Ma

lnutriţ

ia la

copii

i (% co

piilor

sub 5

ani)

4 …

25

Şt

iinţa

de ca

rte la

adulţ

i, băr

baţi (

% di

n per

soan

ele de

15 an

i şi m

ai mu

lt) 10

0 99

93

Şt

iinţa

de ca

rte la

adulţ

i, fem

ei (%

din p

erso

anele

de 15

ani ş

i mai

mult)

99

96

85

Rata

brută

a înr

olării

în înv

ăţămâ

ntul p

rimar

, băie

ţi (%

din g

rupu

l de v

ârstă

) 93

98

11

2 Ra

ta br

ută a

înrolă

rii în

învăţă

mântu

l prim

ar, fe

te (%

din g

rupu

l de v

ârstă

) 92

96

10

9 Ac

ces l

a sur

să îm

bună

tăţită

de ap

ă (%

din p

opula

ţie)

46

95

88

Acce

s la f

acilităţi

îmbu

nătăţ

ite de

cana

lizar

e (%

din p

opula

ţie)

44

89

54

Flux

urile

net

e de a

juto

r 19

80

1990

20

00

2007

a

(milio

ane

dolar

i SUA

)

AO

D şi

ajutor

ofici

ale ne

te ...

10

123

221

Prim

ii 3 d

onat

ori (

în 2

004)

:

C

omisi

a Eur

opea

nă

... 0

5 60

S

tatele

Unit

e ...

9 35

25

S

uedia

...

0 2

17

Ajuto

r (%

din V

NB)

... 0,

4 9,4

6,0

Aj

utor p

e cap

de lo

cuito

r (do

lari S

UA)

... 3

34

60

Tend

inţe

econ

omice

pe t

erm

en lu

ng

Preţu

ri de c

onsu

m (va

riaţia

anua

lă în

%)

... 1,2

31

,2 12

,3 De

flator

ul im

plicit

al P

IB (v

ariaţ

ia an

uală

în %

) ...

11,6

27,3

15,8

Rata

de sc

himb (

media

anua

lă, lo

cală

pentr

u dola

r SUA

) ...

0,0

12,4

12,1

Indice

le co

diţiilo

r com

erţul

ui ex

terior

(200

0=10

0)

... ...

…

…

19

80

1990

20

00

2007

19

80-9

0 19

90-2

000

2000

-07

(s

poru

l med

iu an

ual, %

) Po

pulaţ

ia, m

ijlocu

l anu

lui

4,0

4,4

3,6

3,8

0,8

-1,8

0,6

1510

50

510

15

0-4

15-1

9

30-3

4

45-4

9

60-6

4

75-7

9

perc

ent

Rep

arti

tia

pe v

arst

e, a

nul 2

007

Mal

eFe

mal

eBăr

baţi

Fem

ei

Pro

cent

e

0102030405060

1990

1995

2000

2006

Mol

dova

Euro

pe &

Cen

tral

Asi

a

Rat

a m

ort

alit

atii

sub

5 an

i (la

1.0

00)

Eur

opa şi

Asi

a C

entra

lă

-35

-30

-25

-20

-15

-10-50510

9095

0005

GD

PG

DP

per c

apita

Cre

ster

ea P

IB s

i PIB

pe

cap

locu

itor

(%)

PIB

pe

cap

de lo

cuito

r P

IB

12

6

PIB

(milio

ane d

olari S

UA)

... 3.5

93

1.288

4.3

96

2,7

-9,6

6,5

(%

din

PIB)

Agric

ultură

... 36

,1 29

,0 12

,0 ...

-11,

2 -1

,8

Indus

trie*

... 36

,7 18

,6 17

,8 ...

-13,

6 0,

8 F

abric

are

... 36

,0 16

,3 14

,2 ...

-7,1

4,

8 Se

rvicii

* ...

27,2

55,0

73,6

... 0,

7 11

,5

Chelt

uielile

de co

nsum

finale

ale g

ospo

dărie

i cas

nice

... 57

,5 87

,6 91

,5 ...

9,9

10,1

Ch

eltuie

lile de

cons

um fin

ale al

e Guv

ernu

lui

... 15

,1 10

,3 18

,9 ...

-12,

4 7,

0 Fo

rmar

ea ca

pitalu

lui br

ut ...

24,9

14,7

19,6

... -1

5,5

11,9

Ex

portu

l de b

unur

i şi s

ervic

ii ...

48,2

49,6

45,3

... 1,

0 13

,0

Impo

rtul d

e bun

uri ş

i ser

vicii

... 50

,6 76

,6 96

,1 ...

5,9

15,4

Ec

onom

ii bru

te ...

58,1

13,1

23,8

... ...

... *

la v

aloa

rea

adău

gată

bru

tă

Notă:

Cifr

ele

cu c

arac

tere

cur

sive

sunt

pen

tru a

lţi a

ni d

ecât

cei

indi

caţi.

Dat

ele

pent

ru 2

007

sunt

est

imăr

i pre

limin

are.

…

indi

că li

psa

unor

dat

e di

spon

ibile

. a. D

atel

e cu

priv

ire la

aju

tare

sunt

pen

tru a

nul 2

006.

Su

rsa:

Eco

nom

ia d

ezvo

ltării

, Gru

pul D

atel

or d

e D

ezvo

ltare

(DEC

DG

) Ba

lanţa

de p

lăţi (

milio

ane

dolar

i SUA

) 20

00

2007

To

tal ex

portu

ri de m

ărfur

i (fob

) 47

7 1.3

69

Total

impo

rturi d

e măr

furi (c

if) 77

0 3.6

76

Bunu

ri şi s

ervic

ii -3

31

-2.28

8 Tr

ansfe

ruri e

fectua

te de

mun

citor

i şi c

ompe

nsar

ea pe

ntru m

uncă

(in

trări)

17

8 1.4

91

Contu

l cur

ent

-98

-695

c

a pro

cent

din P

IB

-7,6

-15,8

Re

zerve

, inclu

siv au

r 22

2 1.3

34

Fina

nţele

Guv

ernu

lui c

entra

l (%

din

PIB)

20

00

2005

Ve

nitur

i 33

,9 41

,6 V

enitu

ri din

impo

zite

25,0

33,6

Chelt

uieli c

uren

te 36

,4 41

,9 Ex

cede

nt/de

ficit d

e mijlo

ace b

ăneş

ti -2

,5 -0

,1 Ce

a mai

mare

rată

marg

inală

a imp

ozitu

lui (%

)

P

erso

ane f

izice

...

18

Com

panii

…

15

Da

toria

exte

rnă ş

i flu

xuril

e de r

esur

se (m

ilioan

e dola

ri SUA

)

To

tal da

torii r

estan

te şi

debu

rsate

1.693

3.2

03

Total

dese

rvire

a dato

riilor

15

0 33

8 An

ulare

a dato

riilor

HIP

C şi

MDRI

(pre

coniz

ată; fl

ux)

- -

Total

dator

ii (%

din P

IB)

131,4

72

,9 To

tal de

servi

rea d

atoriil

or (in

trări n

ete)

18,1

9,5

Inves

tiţiile

stră

ine di

recte

(intră

ri nete

) 12

7 0

Capit

alul p

ropr

iu po

rtofol

iu (in

trări n

ete)

117

0 De

zvolt

area

secto

rului

priva

t 20

00

2008

025

5075

100

Co

ntro

l of c

orru

ptio

n

Rul

e o

f law

Reg

ulat

ory q

ualit

y

Po

litic

al s

tabi

lity

Vo

ice

and

acco

unta

bilit

y

Co

untry

's p

erce

ntile

rank

(0-1

00)

high

er v

alue

s im

ply

bett

er ra

ting

s

2007

2000

Indi

cato

rii g

uver

nari

i, 20

00 s

i 200

7

Sour

ce:

Kauf

man

n-Kr

aay-

Mas

truz

zi, W

orld

Ban

k

Con

trolu

l cor

upţie

i

Sta

t de

drep

t

Cal

itate

a re

glem

entă

rii

Sta

bilit

ate

polit

ică

Voc

e şi

răsp

unde

re

Cla

sam

entu

l cen

tilei

ţării

(0-1

00)

valo

are

mai

mar

e –

clas

amen

t mai

bun

Bila

tera

l, 28

6

Pri

vate

, 118

7

IDA

, 292

IMF,

160

Oth

er m

ulti

- la

tera

l, 42

IBR

D, 1

41

Sho

rt-t

erm

, 109

5

Co

mpo

siti

on

of

tota

l ext

erna

l deb

t, 2

007

US$

milli

ons

Milio

ane

dola

ri S

UA

Stru

ctur

a da

torie

i ext

erne

, 200

7

Priv

ate

– 1.

187

Pe te

rmen

scu

rt

– 1.

095

FMI –

160

Alţi

mul

tilat

eral

i – 4

2

Bila

tera

li –

286

BIR

D –

141

A

ID –

292

12

7

Timpu

l nec

esar

pentr

u a în

cepe

o afa

cere

(zile

) -

15

Costu

l lansăr

ii afac

erii (

% di

n VNB

pe ca

p de l

ocuit

or)

- 8,9

Tim

pul n

eces

ar pe

ntru î

nreg

istra

rea p

ropr

ietăţi

i (zile

) -

48

Clas

ificat

ca un

a din

princ

ipalel

e res

tricţii

asup

ra af

acer

ilor (

% di

n ma

nage

rii int

ervie

vaţi c

are a

u fos

t de a

cord

) 20

00

2007

Cos

tul fin

anţăr

ii ...

40,4

Rate

le im

pozit

elor

... 37

,2 Ca

pitali

zare

a pieţ

ei de

valor

i (% di

n PIB

) 30

,4 22

,1 Ra

portu

l cap

italul

ui ba

ncar

la ac

tive (

%)

30.6

17.0

Tehn

ologii

şi in

frastr

uctur

ă 20

00

2007

Dr

umur

i pav

ate (%

din t

otal)

86,1

86,3

Te

lefon

ie fixă ş

i mob

ilă (a

bonaţi p

er 10

0 per

soan

e)

17

78

Exp

ortul

tehn

ologii

lor în

alte (

% di

n exp

ortur

ile fa

brica

te)

3,2

4,7

Medi

ul am

bian

t Te

ren a

grico

l (% di

n sup

rafaţ

a tota

lă a t

eren

urilo

r) 77

77

Pă

duri (

din su

prafa

ţa tot

ală, 2

000 ş

i 200

5)

9,9

10,7

Zo

ne pr

otejat

e la n

ivel n

aţion

al ...

2,0

Resu

rse de

apă p

otabilă p

e cap

de lo

cuito

r (me

tri cu

bici)

... 25

8 Ex

trage

rea a

pei p

otabil

e (%

din r

esur

sele

inter

ne)

231.0

…

Em

isiile

CO2

pe ca

p de l

ocuit

or (t

m)

1,6

2,0

PIB

per u

nitate

de co

nsum

de en

ergie

(

2000

PPP

$ pe

r kg d

e ech

ivalen

t a pe

trolul

ui)

2,1

2,4

Cons

umul

de en

ergie

pe ca

p de l

ocuit

or (k

g de e

chiva

lent a

petro

lului)

69

2 91

7 Po

rtofo

liul G

rupu

lui B

ăncii

Mon

diale

(milio

ane d

olar

i SUA

) 20

00

2007

BI

RD:

Tota

l dato

rii re

stante

şi de

falca

te 19

1 14

1 D

efalcă

ri 6

0 R

ambu

rsare

a sum

ei de

bază

5

15

Ach

itare

a dob

ânzii

11

8

AID:

T

otal d

atorii

resta

nte şi

debu

rsate

103

292

Defa

lcări

30

39

Tota

l des

ervir

ea da

toriei

1

3 CF

I (an

fisca

l):

T

otal d

efalca

te şi

dator

ate

35

28

din

care

contu

l pro

priu

al CF

I 19

28

De

falcă

ri din

contu

l pro

priu

CFI

1 3

Vânzăr

i din

porto

foliu,

plăţi

şi ra

mbur

sări î

n con

tul C

FI

0 8

AMGI

:

E

xpun

ere b

rută

3 61

G

aranţii

noi

3 0

Notă:

Cifr

ele

cu c

arac

tere

cur

sive

sunt

pen

tru a

lţi a

ni d

ecât

cei

indi

caţi.

Dat

ele

pent

ru 2

007

sunt

est

imăr

i pre

limin

are.

… in

dică

lips

a un

or d

ate

disp

onib

ile; -

indi

că fa

ptul

că

obse

rvăr

ile n

u su

nt a

plic

abile

Su

rsa:

Eco

nom

ia d

ezvo

ltării

, Gru

pul D

atel

or d

e D

ezvo

ltare

(DEC

DG

)

0255075100

1990

1995

2000

2006

Mol

dova

Euro

pe &

Cen

tral

Asi

a

Vac

cina

rea

cont

ra r

ujeo

lei (

% d

in c

opi

ii cu

var

sta

de 1

an)

Eur

opa şi

Asi

a C

entra

lă

0255075100

125

2000

2002

2004

2006

Prim

ary

net e

nrol

lmen

t rat

io

Rat

io o

f girl

s to

boy

s in

prim

ary

&se

cond

ary

educ

atio

n

Indi

cato

rii e

duca

tiei

(%

)

Niv

elul

înro

lării

prim

are

nete

Rap

ortu

l fet

iţe /

băieţe

i în

învăţă

mân

tul p

rimar

şi s

ecun

dar

0102030405060708090

2000

2002

2004

2006

Fixe

d +

mob

ile s

ubsc

riber

sIn

tern

et u

sers

Indi

cato

rii T

IC (

la 1

00 p

erso

ane)

Abo

naţi

reţe

aua

fixă

+ m

obilă

Util

izat

ori i

nter

net

12

8

Obi

ectiv

ele

de d

ezvo

ltare

ale

mile

niul

ui

Cu sa

rcini

selec

tate

ce u

rmea

ză a

fi re

aliza

te în

tre 1

990 şi

2015

(esti

mările

cele

mai

apro

piate

de

data

indic

ată,

+/-

2 an

i) Mo

ldov

a

1990

19

95

2000

20

07

Obiec

tivul

1: R

educ

erea

în ju

măt

ate a

rate

i sărăc

iei d

e 1 d

olar

SUA

pe z

i şi a

maln

utriţ

iei

Rata

sără

ciei p

e cap

de lo

cuito

r de 1

UDS

pe zi

(PPP

, % di

n pop

ulaţie

) …

…

…

...

Rata

sără

ciei p

e cap

de lo

cuito

r la pr

agul

naţio

nal a

l sărăc

iei (%

din p

opula

ţie)

...

...

62.4

30

.2

Cota

venit

ului s

au a

cons

umulu

i a ce

lor m

ai să

race

chint

ile (%

) 6.

9 6.

5 7.

1 7.

8 P

reva

lenţa

malnu

triţiei

(% di

n cop

iii su

b 5 an

i) ...

3.2

... 4.

3 Ob

iectiv

ul 2:

Asig

urar

ea p

osib

ilităţ

ii pen

tru to

ţi co

piii d

e a ab

solvi

şcoa

la pr

imară

Înca

drar

ea în

învăţăm

ântul

prim

ar (n

et, %

) 89

...

89

86

R

ata ab

solvi

rii şc

olii p

rimar

e (%

din g

rupu

l de v

ârstă

relev

ant)

...

94

98

98

În

rolar

ea în

învăţăm

ântul

secu

ndar

(bru

t, %)

78

...

82

89

Rata

ştiinţei

de ca

rte a

tiner

etului

(% di

n tine

rii de

vârst

a 15-

24 an

i) 99

99

10

0 10

0 Ob

iectiv

ul 3:

Elim

inar

ea d

ifere

nţelo

r în

aspe

ct d

e gen

în în

văţă

mân

t şi a

bilit

area

fem

eilor

R

apor

tul fe

telor

la bă

ieţi în

învăţăm

ântul

prim

ar şi

secu

ndar

(%)

105

... 99

10

2 F

emei

anga

jate î

n sec

torul

neag

ricol

(% di

n ang

ajaţii

neag

ricoli

) 49

50

53

70

R

ata m

anda

telor

deţin

ute de

feme

i în P

arlam

ent (

%)

... 5

9 22

Ob

iectiv

ul 4:

Red

ucer

ea cu

dou

ă tre

imi a

rate

i mor

talităţ

ii cop

iilor p

ână l

a 5 an

i R

ata m

ortal

ităţii

copii

lor pâ

nă la

5 an

i (la 1

.000)

35

30

26

21

R

ata m

ortal

ităţii

infan

tile (la

1.00

0 nou

-năs

cuţi v

ii) 29

25

22

19

V

accin

area

împo

triva r

ujeole

i (pro

porţia

copii

lor de

un an

imun

izaţi,

%)

92

99

87

96

Obiec

tivul

5: R

educ

erea

cu tr

ei pă

trim

i a ra

tei m

orta

lităţ

ii mat

erne

R

ata m

ortal

ităţii

mater

ne (la

1.00

0)

... ...

36

16

Prev

alenţa

utilizăr

i pre

zerva

tivulu

i (% di

n fem

eile c

u vâr

sta 15

-49 a

ni)

…

74

62

68

Rata

naşte

rilor a

sistat

e de p

erso

nal m

edica

l cali

ficat

(5 di

n tota

l) ...

99

... 10

0 Ob

iectiv

ul 6:

Sto

pare

a căt

re an

ul 20

15 a

răsp

ândi

rii şi

înce

pere

a pro

cesu

lui d

e red

ucer

e a H

IV/S

IDA şi

altor

bol

i majo

re

Pre

valen

ţa HI

V/SI

DA (%

din p

opula

ţia cu

vârst

a 15-

49)

... ...

0.1

0.4

Incid

enţa

tuber

culoz

ei (p

er 10

0 000

perso

ane)

64

91

13

8 13

8 C

azur

i de t

uber

culoz

ă dep

istate

în ca

drul

Pro

gram

ului D

OTS

(%)

... ...

40

65

Obiec

tivul

7: R

educ

erea

în ju

măt

ate a

num

ărul

ui d

e oam

eni fără a

cces

dur

abil l

a ser

viciile

de b

ază

Acc

es la

sursă

îmbu

nătăţ

ită de

apă (

% di

n pop

ulaţie

) …

92

92

46

A

cces

la fa

cilităţi d

e can

aliza

re îm

bună

tăţite

(% di

n pop

ulaţie

i) …

68

68

44

Păd

uri (%

din s

upra

faţa t

otală)

9.7

…

9.9

10

.7

Zon

e naţi

onale

prote

jate (

% di

n sup

rafaţ

a tota

lă)

... ...

... 2.

0 E

misii

CO2

(% di

n sup

rafaţ

a tota

lă)

5.4

2.6

1.6

2.0

PIB

per u

nitate

de en

ergie

cons

umată

(PPP

cons

tante

2005

, USD

per k

g de e

chiva

lent a

l petr

olului

) 1.7

1.5

2.1

2.

4 Ob

iectiv

ul 8:

Cre

area

par

tene

riatu

lui g

loba

l pen

tru d

ezvo

ltare

A

bonaţi a

i telef

oniei

fixe ş

i mob

ile (p

er 10

0 per

soan

e)

10.5

12.9

14.1

28.5

Utili

zator

i de i

ntern

et (p

er 10

0 per

soan

e)

0.0

0.0

3.4

49.7

Com

puter

e per

sona

le (p

er 10

0 per

soan

e)

0.0

0.0

1.3

18.5

Şom

ajul la

tiner

et (%

din f

orţa

de m

uncă

totală c

u vâr

sta de

15-2

4 ani)

...

0.2

1.5

11.1

N

otă:

Cifr

ele

cu c

arac

tere

cur

sive

sunt

pen

tru a

lţi a

ni d

ecât

cei

indi

caţi.

Dat

ele

pent

ru 2

007

sunt

est

imăr

i pre

limin

are.

… in

dică

lips

a un

or d

ate

disp

onib

ile

Surs

a: E

cono

mia

dez

voltă

rii, G

rupu

l Dat

elor

de

Dez

volta

re (D

ECD

G)

12

9

SAT

Ane

xa B

2 –

Indi

cato

ri se

lecţ

i * a

i per

form

anţe

i şi g

estiu

nii p

orto

foliu

lui B

ănci

i în

Mol

dova

La

data

de 10

/6/20

08

Indica

tor

2006

20

07

2008

20

09

Evalu

area

por

tofo

liului

Nu

măru

l de p

roiec

te în

imple

menta

re a

15

15

14

13

Perio

ada m

edie

de im

pleme

ntare

(ani)

b 2,7

2,1

2,3

2,8

Pr

oporţia

proie

ctelor

prob

lemati

ce, c

a num

ăr ab

solut

a, c

0,0

0,0

0,0

0,0

Prop

orţia

proie

ctelor

prob

lemati

ce, c

a sum

ă a, c

0,0

0,0

0,0

0,0

Prop

orţia

proie

ctelor

expu

se ris

cului

, ca n

umăr

abso

lut a,

d

0,0

0,0

0,0

0,0

Prop

orţia

proie

ctelor

expu

se ris

cului

, ca s

umă a,

d

0,0

0,0

0,0

0,0

Rata

defal

cărilo

r (%

) e 26

,6 27

,6 21

,8 8,4

Ge

stiun

ea p

orto

foliu

lui

Anali

za pe

rform

anţei

porto

foliul

ui de

ţară

(APP

Ţ) pe

pa

rcursu

l anu

lui (d

a/nu)

da

nu

nu

nu

Surse

le fin

ancia

re pe

ntru s

upra

vegh

ere (

total,

dolar

i SUA

) 92

8,8

1335

,4 12

00,1

536,7

4 Me

dia pe

ntru s

upra

vegh

ere (

dolar

i SUA

/ pro

iect)

66,3

83,5

85,7

48,79

Ar

ticol

din m

emor

and

Încep

ând c

u AF8

0 Ul

timii 5

AF

Evalu

area

proie

ctului

de că

tre D

epar

tamen

tul de

evalu

are

a ope

raţiu

nilor

(DEO

), ca

numă

r abs

olut

20

8

Evalu

area

proie

ctului

de că

tre D

EO în

funcţie

de su

mă

(milio

ane d

olari S

UA)

429,0

87

,5

Prop

orţia

(%) d

e pro

iecte

categ

orisi

te de

DEO

cu N

(n

esati

sfăcă

toare

) sau

FN

(foar

te ne

satis

făcăto

are)

în

funcţi

e de n

umăr

21,1

0,0

Prop

orţia

(%) d

e pro

iecte

categ

orisi

te de

DEO

cu N

sau F

N în

funcţi

e de s

umă

18,8

0,0

a. D

upă c

um in

dicat

în Ra

portu

l anu

al as

upra

perfo

rmanţei

porto

foliul

ui (cu

exce

pţia A

F cu

rent)

.

b. V

ârsta

med

ie a p

roiec

telor

din p

ortof

oliul

de ţa

ră al

Băn

cii.

c. P

ropo

rţia de

proie

cte ca

tegor

isite

cu N

sau F

N la

obiec

tivele

de de

zvolt

are (

OD) ş

i/sau

prog

resu

l în im

pleme

ntare

(PI).

d.

După c

um de

finită

în ca

drul

Prog

ramu

lui de

îmbu

nătăţ

ire a

porto

foliul

ui.

e. R

apor

tul di

ntre d

efalcă

rile ef

ectua

te pe

parcu

rsul a

nului

şi so

ldul n

edefa

lcat d

in po

rtofol

iul Băn

cii la

înce

putul

anulu

i: doa

r pro

iectel

e inv

estiţi

onale

. *

Toţi

indic

atorii

sunt

pentr

u pro

iectel

e acti

ve di

n Por

tofoli

u, cu

exce

pţia r

atei d

efalcă

rilor,

care

inclu

de to

ate pr

oiecte

le ac

tive p

lus pr

oiecte

le ca

re s-

au te

rmina

t pe p

arcu

rsul a

nului

fisca

l (AF)

.

13

0

SAT

– A

nexa

B3

– Su

mar

ul p

rogr

amul

ui B

IRD

/AID

din

Mol

dova

La

dat

a de

6/1

0/20

08

Prog

ram

ul d

e îm

prum

utur

i sug

erat

al B

IRD

/AID

, caz

ul d

e ba

ză a

Anu

l fis

cal

Den

umire

a pr

oiec

tulu

i M

ilioan

e do

lari

SU

A

Rec

ompe

nse

stra

tegi

ce b

(R/M

/S)

Ris

curi

de

impl

emen

tare

b (R

/M/S

)

2009

P

roie

ctul

ene

rget

ic, f

inanţa

re s

uplim

enta

ră

10,

0 R

M

C

SR

S 3

1

0,0

R

R

Fina

nţar

e su

plim

enta

ră F

IS2

5,0

R

M

R

ezul

tat

25,

0

Rez

ulta

tul g

ener

al

2

5,0

a / A

cest

tabe

l pre

zintă

prog

ram

ul s

uger

at p

entru

urm

ător

ii do

i ani

fisc

ali

b / Pen

tru fi

ecar

e pr

oiec

t în

parte

, ind

icaţ

i dacă

reco

mpe

nsel

e st

rate

gice

şi r

iscu

rile

de im

plem

enta

re s

unt a

ntic

ipat

e să

fie

mod

erat

e (M

), rid

icat

e (R

) sau

scăz

ute

(S)

A

nexa

B3

- Mol

dova

: Pro

gram

ul C

FI p

entr

u op

eraţ

iuni

inve

stiţi

onal

e

2006

20

07

2008

20

09*

Oblig

aţii (

milio

ane d

olar

i SUA

)

Br

ute

5,0

0 0,0

5 10

,00

Nete

**

5,00

0,05

10,00

Oblig

aţii n

ete î

n fu

ncţie

de s

ecto

r (%

)

Capit

al pr

opriu

50

Gara

nţii

100

Îm

prum

uturi

10

0

50

Tota

l

100

100

100

0 Ob

ligaţ

ii net

e în

funcţie

de i

nstru

men

tul in

vest

iţion

al (%

)

Ca

pital

prop

riu

50

Ga

ranţi

i

10

0

Împr

umutu

ri

100

50

To

tal

10

0 10

0 10

0 0

* la

data

de 31

mar

tie 20

09

** Do

ar co

ntul p

ropr

iu al

FCI

13

1

SA

T A

nexa

B4

– re

zum

atul

serv

iciil

or a

ltele

dec

ât îm

prum

utur

i – M

oldo

va

La d

ata d

e 6/10

/2008

Pr

oduc

t Fi

naliz

are

AF

Cost

(mii d

olari

SUA)

Au

dienţă

a Ob

iectiv

b Fi

naliz

ate r

ecen

t

NO

TĂ A

GRIC

20

06

402

G, B

, DP

GC, D

P, S

P A.

T. P

.E.S

.F. P

.A.V

.F.

2006

58

G,

B, D

GC

, SP

NOTĂ

EDU

C 20

06

66

G, B

, DP

GC, D

P, S

P AC

TUAL

IZ A

SUPR

A SĂ

RĂCI

EI Ş

I A.T

. SPR

IJIN

S.R.

S.

2006

21

G,

B, D

, DP

GC, D

P, S

P NO

TĂ SĂN

ĂTAT

E 20

06

48

G, B

, DP

GC, D

P, S

P A.

T. G

UVER

NARE

SER

VICI

UL P

UBLIC

20

06

280

G, B

, D

GC, S

P DI

ALOG

PRO

T SO

C

2006

22

G,

B

GC, S

P D.

S.P.

/A.T

. A.S

.F./D

IALO

G 20

07

271

G, B

GC

, SP

A.C.

P.

2007

17

2 G,

B, D

, DP

GC, D

P, S

P NO

TĂ P

RIVI

ND G

ESTI

UNE

RISC

URILO

R NA

TURA

LE

2007

28

0 G,

B, D

P GC

, SP

ACTU

ALIZ

ARE

ASUP

RA SĂR

ĂCIE

I 20

07

129

G, B

, D, D

P GC

, DP,

SP

ROSC

ACC

T &

AUDI

T FL

WP

TA -

MD

2007

12

6 G,

B

GC, S

P ST

RATE

GIE

PENT

RU S

ECT.

TRA

NSPO

RTUR

I 20

08

382

G, B

, D, D

P GC

, DP,

SP

LEGA

L EMP

OWER

MENT

TA

FOR

POOR

20

08

19

G, B

GC

, SP

D.S.

P./A

.T. D

IALO

G 20

08

164

G, B

KS

, SP

ACTU

ALIZ

P.E

.S.F

. MOL

DOVA

20

08

196

G, B

, D

GC, S

P PR

IMA

FORT

IFIC

AA

2008

21

G,

B

KS, S

P PR

IMA

DEZV

PIEŢE

I MON

ET II

2008

34

G,

B

KS, S

P În

der

ular

e

SE

RVIC

II COM

UNAL

E ŞI

GUV

ERN

LOCA

L 20

09

154

G, B

GC

, SP

NOTĂ

ÎN P

OLIT

ICI D

E PE

NSII

2009

27

G,

B

GC, S

P A.

C.P.

2 20

09

108

G, B

, D, D

P GC

, DP,

SP

ASIS

TENŢ

Ă TE

LECO

M MO

LDOV

A

2009

11

0 G,

B

GC, S

P M.

E.Ţ.

– ST

UDIU

ASU

PRA

CREŞ

TERI

I ÎN M

OLDO

VA

2009

15

0 G,

B, D

, DP

GC, D

P, S

P Pr

econ

izate

D.

S.P.

/A.S

.F. D

GL: P

OST

P.E.

S.F.

20

09

50

G, B

GC

, SP

R.A.

P.C.

20

10

100

G, B

GC

, SP

ACTU

ALIZ

ARE

ASUP

RA SĂR

ĂCIE

I ŞI A

.T.

2010

82

G,

B, D

, DP

GC, D

P, S

P a.

Guv

ern,

dona

tori, B

ancă

, dise

mina

re pu

blică

.

b. G

ener

are d

e cun

oştinţe,

dezb

ateri p

ublic

e, so

luţion

area

prob

lemelo

r.

13

2

SA

T A

nexa

B5

– In

dica

tori

i soc

iali

din

Mol

dova

, la

data

de

15/1

0/20

08

Ul

timul

sing

ur an

Acee

aşi r

egiu

ne / g

rup

veni

t

1980

-85

1990

-95

2001

-07

PO

PULA

ŢIE

To

tal po

pulaţ

ie, m

ijlocu

l anu

lui (m

ilioan

e)

4,2

3,6

445,1

3,4

37,1

Ra

ta cre

şterii

(% cr

eşte

re a

nuală

pen

tru p

erioa

dă)

1,0

-3,8

0,7

0,0

1,1

Po

pulaţ

ie ur

bană

(% d

in po

pulaţ

ie)

44,2

46,3

41,3

63

,6 41

,7 Ni

velul

total

al fe

rtilităţii

(naş

teri

ce re

vin u

nei fe

mei)

2,8

1,9

1,3

1,6

2,3

SĂRĂ

CIE

(% d

in po

pulaţ

ie)

Indice

le naţio

nal p

e cap

de lo

cuito

r ...

... 30

,2

... ..

Ind

icele

pe ca

p de l

ocuit

or ur

ban

... ...

42,6

...

..

Indice

le pe

cap d

e loc

uitor

rura

l ...

... 67

,2

... ..

VENI

TURI

VN

B pe

cap d

e loc

uitor

(dola

ri SU

A)

... 48

0 1,0

90

6,0

52

1,887

Ind

icele

preţu

lui de

cons

um (2

000=

100)

...

37

212

15

9 14

4 Ind

icele

preţu

rilor la

prod

use a

limen

tare (

2000

=100

) ...

... 20

3

... ..

REPA

RTIŢ

IA V

ENIT

URIL

OR/C

ONSU

MULU

I Ind

icele

Gini

...

34,3

33,2

...

.. Ch

intila

cea m

ai mi

că (%

din

venit

uri s

au co

nsum

) ...

6,9

7,8

...

.. Ch

intila

cea m

ai ma

re (%

din

venit

uri s

au co

nsum

) ...

41,4

41,4

...

.. IN

DICA

TORI

SOC

IALI

Ch

eltui

eli p

ublic

e

Sănă

tate (

% d

in PI

B)

.. ..

4,2

4,1

2,0

Educ

aţie (

% d

in VN

B)

.. ..

...

4,6

4,7

Rata

înro

lării n

ete î

n in

stitu

ţiile şc

olar

e prim

are (

% d

in gr

upul

de vâ

rstă

)

Total

..

89

86

91

90

Bă

rbaţi

..

89

86

92

91

Fe

mei

.. 89

86

90

90

Acce

s la s

urse

adec

vate

de a

pă (%

din

popu

laţie)

Total

..

92

46

95

88

Ur

ban

.. 97

97

99

96

Rura

l ..

88

88

88

83

Ra

ta im

uniză

rilor

(% d

e co

pii cu

vârs

ta 1

2-23

luni)

Rujeo

lă

.. 99

96

97

77

DT

P ..

76

98

95

75

Ma

lnutriţ

ia co

piilor

(% su

b 5

ani)

.. ..

4

.. 25

Sp

eran

ţa la

viaţă l

a naş

tere

(ani)

Total

66

66

68

69

69

Bărb

aţi

63

62

65

64

67

Fe

mei

69

70

72

74

71

Mo

rtalit

ate

Inf

antilă

(la1.

000

nou-

născ

uţi v

ii) 34

25

19

23

41

Su

b 5 an

i (la

1.,0

00)

42

30

21

26

54

13

3

Ad

ulţilo

r (vâ

rsta 1

5-59

ani)

Bărb

aţi (la

1.0

00 p

opula

ţie)

289

269

276

29

9 20

2

Fe

mei (l

a 1.

000

popu

laţie)

17

3 14

6 13

7

123

128

Ma

ternă

(la 10

0.00

0 de

nou

-năs

cuţi v

ii) ..

.. 16

44

300

Naşte

ri prim

ite de

perso

nal m

edica

l cali

ficat

(%)

.. ..

100

95

69

SA

Ţ An

exa B

5. Ta

belul

a fos

t gen

erat

de si

stemu

l CMU

LDB

02/06

/09

Notă:

0 sa

u 0,0

repr

ezintă z

ero s

au m

ai puţin

decâ

t jumă

tatea

de un

itate

indica

tă. R

ata ne

tă a î

nrolă

rii: pr

ezen

tată î

n ser

ii de a

ni înt

re 19

97 şi

1998

pe m

otiv d

e tre

cere

de la

ISCE

D76

la IS

CED9

7. Im

uniză

ri: se

refer

ă la c

opiii

cu vâ

rstele

cupr

inse î

ntre 1

2 şi 2

3 lun

i car

e au f

ost v

accin

aţi an

terior

vârst

ei de

un an

sau o

ricân

d ante

rior d

e stud

iu.

13

4

SA

T A

nexa

B6

– Pr

inci

palii

indi

cato

rii e

cono

mic

i din

Mol

dova

, la

data

de

15/1

0/20

08

Re

ale

Es

timate

Pr

ogno

zate

Indica

tor

2004

20

05

2006

20

07

2008

20

09

2010

20

11

2012

Co

ntur

i naţ

iona

le (%

din

PIB

) Pr

odus

ul int

ern b

rut a

100

100

100

100

100

100

100

100

100

Agr

icultu

ră

20

20

17

12

11

11

11

11

11

Ind

ustrie

20

19

18

18

15

15

15

15

15

S

ervic

ii 62

64

68

74

74

74

74

74

74

Co

nsum

ul fin

al tot

al 10

4 11

0 11

4 11

3 11

5 11

3 11

2 11

1 11

1 Fo

rmar

ea br

ută de

capit

al fix

21

25

28

33

31

29

27

25

24

I

nves

tiţii g

uver

name

ntale*

2

3 4

3 3

3 3

3 3

Inv

estiţi

i priv

ate

19

22

24

31

28

26

24

22

21

Expo

rturi (

BSNF

)b 51

51

45

46

43

46

48

49

52

Im

portu

ri (BS

NF)

82

92

92

98

95

98

97

97

97

Econ

omici

i inter

ne br

ute

-5

-10

-14

-13

-15

-13

-12

-11

-11

Econ

omii n

aţion

ale br

ute c

22

21

21

24

13

13

13

12

11

Artic

ole d

in m

emor

andu

m

Prod

usul

inter

n bru

t (mi

lioan

e dola

ri SUA

la pr

eţurile

cure

nte)

2598

29

88

3408

43

96

6035

59

23

6219

65

30

6857

VN

B pe

cap d

e loc

uitor

(dola

ri SUA

, meto

da A

tlas)

720

820

960

1090

13

60

1640

18

90

2010

22

10

Rata

reală

de cr

eşter

e anu

ală (%

, calc

ulat r

eieşin

d din

preţu

rile di

n anu

l 199

6)

Pro

dusu

l inter

n bru

t la pr

eţurile

de pi

aţă

7,4

7,5

4,8

3,0

6,5

3,5

5,0

5,0

5,0

Ven

itul in

tern b

rut

2,6

3,0

3,7

1,7

2,4

5,6

3,5

0,6

0,6

Ratel

e rea

le de

creş

tere a

nuală

pe ca

p de l

ocuit

or (%

, calc

ulat la

preţu

rile di

n anu

l 199

6)

Pro

dusu

l inter

n bru

t la pr

eţurile

de pi

aţă

7,7

0,0

6,0

4,1

6,6

4,1

4,1

4,1

5,1

Con

sumu

l total

0,6

7,4

12

,2 7,0

9,6

6,2

4,4

3,5

3,9

C

onsu

mul p

rivat

3,7

7,9

10,8

8,5

10,1

5,8

4,2

3,4

3,8

Balan

ţa d

e plăţ

i – p

oziţi

i net

e (m

ilioan

e dol

ari S

UA)

Exp

ortur

i (BSN

F)b

1326

15

04

1547

22

88

2591

27

24

2962

32

13

3534

Măr

furi F

OB

994

1105

10

59

1368

17

21

1829

20

12

2213

24

34

Imp

ortur

i (BSN

F)b

2101

27

16

3129

43

06

5716

57

94

6062

63

45

6685

Măr

furi F

OB

1748

22

96

2644

36

76

4880

49

54

5202

54

62

5735

B

alanţa

come

rcială

(BSN

F)b

-775

-1

212

-158

2 -2

288

-312

5 -3

070

-310

0 -3

132

-315

0 T

rans

ferur

i cur

ente

nete

372

576

800

1179

13

93

1352

14

20

1491

15

65

Con

tul cu

rent

-4

6 -2

26

-380

-6

95

-114

3 -1

135

-105

7 -1

058

-109

7 In

vestiţii

direc

te străin

e priv

ate

136

185

212

414

672

599

659

725

797

Împr

umutu

ri pe t

erme

n lun

g (ne

te)

1 74

26

26

6 24

0 25

0 26

0 27

0 28

0

Ofici

ale

-50

-10

-30

27

10

42

50

50

50

Pr

ivate

50

84

56

239

230

208

210

220

230

Alt c

apita

l (net,

inclu

siv er

ori ş

i omi

siuni)

11

2 11

4 16

9 40

4 45

6 35

0 35

0 35

0 35

0 M

odific

ări în

reze

rve d

-148

-1

29

-141

-5

29

-261

-7

5 -2

16

-202

-2

46

13

5

Artic

ole d

in m

emor

andu

m

Balan

ţa re

surse

lor (%

din P

IB)

-31.3

-4

0.5

-46.6

-5

2.2

-52.3

-5

2.8

-51.3

-4

9.7

-48.1

Ra

tele r

eale

de cr

eşter

e anu

ală (p

reţur

ile di

n anu

l 96)

E

xpor

tul de

măr

furi (F

OB)

.. ..

-25.3

9.1

11

.1 3.0

5.0

5.0

5.0

Prim

are

.. ..

-33.6

1.3

35

.8 3.0

5.0

5.0

5.0

Fabr

icare

24

.7 -1

5.6

34.2

45.9

10.3

3.0

5.0

5.0

5.0

Impo

rturi d

e măr

furi (C

IF)

16.1

22.9

9.4

24.6

14.6

0.0

2.0

2.0

2.0

* D

atel

e si

stem

ului

con

turil

or n

aţio

nale

13

6

Mo

ldov

a – P

rincip

alii in

dica

tori

econ

omici

(con

tinua

re)

Re

ale

Es

timate

Pr

ogno

zate

Indica

tor

2004

20

05

2006

20

07

2008

20

09

2010

20

11

2012

Fi

nanţ

e pub

lice (

ca %

din

PIB

la p

reţu

rile d

e piaţă)

e

Ven

ituri c

uren

te 35

,6 38

,6 39

,9 41

,6 39

,7 38

,3 38

,0 38

,0 38

,0 C

heltu

ieli c

uren

te 34

,8 30

,7 32

,4 34

,6 33

,8 34

,8 34

,7 34

,6

34,5

Exc

eden

tul (+

) sau

defic

itul (-

) de c

ont c

uren

t 1,0

7,4

7,4

6,5

5,9

3,5

3,3

3,4

3,5

C

heltu

ieli c

apita

le -0

,2 6,4

7,8

7,6

7,1

6,4

6,5

6,6

6,7

F

inanţa

re di

n exte

rn

-2,4

-0,1

-0,5

0,2

1,6

3,1

3,0

3,0

3,0

Indi

cato

rii m

onet

ari

M

2 / P

IB

36,6

42,0

43,7

51,3

53,5

55,6

56,8

56,8

56,8

Creşte

rea M

2 (%

) 37

,7 35

,0 23

,6 39

,8 16

,5 5,3

18

,1 14

,4 14

,5 C

reşte

rea c

redit

elor s

ector

ului p

rivat

/ 73

,5 15

5,1

103,1

11

0,8

101,7

10

1,8

101,3

10

1,6

101,7

C

reşte

rea t

otală

a cre

ditelo

r (%

)

Indi

cii d

e preţ (

anul

96 =1

00)

In

dicele

preţu

lui de

expo

rt al

mărfu

rilor

.. 82

,4 10

6,3

124,4

15

9,2

197,4

21

1,2

216,5

21

9,8

Indic

ele pr

eţului

de im

port

al mă

rfurilo

r 26

3,3

277,6

29

8,3

328,1

39

7,0

444,6

45

8,0

471,7

48

5,9

Indic

ele de

come

rţ al

mărfu

rilor

.. 29

,7 35

,6 37

,9 40

,1 44

,4 46

,1 45

,9 45

,2 R

ata re

ală de

schim

b valu

tar (d

olari S

UA / U

ML)f

115,8

11

4,3

114,3

10

1,7

81,8

90,0

90,0

90,0

90,0

Rate

le do

bânz

ilor r

eale

In

dicele

preţu

rilor d

e con

sum,

med

iu an

ual (s

chim

bare

%)

12,4

11,9

12,7

12,3

12,8

7,8

7,8

7,8

7,8

Defl

atoru

l PIB

(sch

imba

re %

) 8,0

7,2

13

,4 15

,8 10

,3 8,2

8,2

8,2

8,2

a.

PIB

la co

stul fa

ctoru

lui

b.

"BSN

F" re

prez

intă "

bunu

ri şi s

ervic

ii nefa

ctoria

le."

c. In

clud t

rans

ferur

ile ne

comp

ensa

te ne

te, ex

cluzâ

nd gr

antur

ile of

iciale

de ca

pital.

d.

Inclu

d valo

rifica

rea r

esur

selor

FMI

.

e. G

uver

n cen

tral c

onso

lidat.

f. "U

ML" r

epre

zintă

"unităţi

mon

etare

loca

le." O

majo

rare

a ra

portu

lui do

lar S

UA la

UML

deno

tă ap

recie

re.

13

7

SA

T A

nexa

B7

– Pr

inci

palii

indi

cato

ri a

i exp

uner

ii di

n M

oldo

va

D

e la

dat

a 15

/10/

2008

Act

uale

Es

timat

e

Prog

noza

te

In

dica

tor

2004

20

05

2006

20

07

2008

20

09

2010

20

11

2012

Dat

oria

tota

lă n

each

itată

şi d

efal

cată

(DTN

) (m

ilioa

ne d

olar

i SU

A) a

1946

20

53

2417

32

03

2830

25

01

2187

20

75

1986

Def

alcă

ri ne

te (m

ilioa

ne d

olar

i SU

A)a

-207

-1

51

370

383

-314

-3

05

-314

-1

12

-89

Des

ervi

rea

dato

riei t

otal

e (D

DT)

(mili

oane

dol

ari S

UA

) a 29

5 26

7 33

5 33

8 39

7 37

6 37

1 15

2 11

8

Indi

cato

rii d

ator

iei ş

i des

ervi

rii d

ator

iei (

%)

D

TN/X

BS

b 95

,9

83,4

87

,9

90,0

61

,9

44,3

33

,9

28,7

24

,4

D

TN/P

IB

74,9

68

,7

70,9

72

,9

44,6

30

,7

22,8

18

,9

15,9

D

DT/

XB

S 14

,6

10,8

12

,2

9,5

8,7

6,7

5,7

2,1

1,4

C

once

sion

al /

DTN

18

,0

17,1

10

,0

14,1

17

,0

19,9

23

,0

24,3

25

,1

Indi

cato

rii e

xpun

erii

ai B

IRD

(%)

D

eser

vire

a da

torie

i (D

D) B

IRD

/ D

D p

ublic

e 13

,6

22,1

21

,9

28,2

28

,3

27,3

30

,4

31,7

27

,1

D

D c

redi

toril

or p

refe

renţ

iali

/ pub

lice

51,3

78

,3

62,8

69

,2

50,4

53

,0

60,3

57

,7

62,0

D

D (%

) c

D

D B

IRD

/ X

BS

0,9

0,8

0,8

0,7

0,6

0,5

0,4

0,3

0,3

D

TN B

IRD

(mili

oane

dol

ari S

UA

)d 18

5 16

1 15

1 14

1 12

1 10

1 82

64

47

incl

usiv

val

oare

a pr

ezen

tă a

gar

anţii

lor (

mili

oane

dol

ari S

UA

)

Prop

orţia

din

por

tofo

liul B

IRD

(%)

0 0

0 0

0 0

0 0

0

D

TN A

ID (m

ilioa

ne d

olar

i SU

A) d

201

209

242

292

305

321

334

343

349

FCI (

mili

oane

dol

ari S

UA

)

Îm

prum

utur

i 48

39

32

26

18

16

Cap

ital p

ropr

iu şi

cva

si-p

ropr

iu /c

2

2 2

2 7

7

A

MG

I

G

aranţii

le A

MG

I (m

ilioa

ne d

olar

i SU

A)

62,0

62

,0

61,1

61

,1

68,6

a.

Inc

lud

dato

ria d

e st

at, p

rivată

nega

rant

ată,

val

orifi

care

a cr

edite

lor F

MI ş

i a c

apita

lulu

i net

pe

term

en sc

urt.

b. "

XB

S" re

prez

intă

exp

ortu

ri de

bun

uri ş

i ser

vici

i, in

clus

iv in

trăril

e va

luta

re d

in m

unca

cetăţ

enilo

r mol

dove

ni d

e pe

ste

hota

re.

c. C

redi

torii

pre

fere

nţia

li su

nt d

efin

iţi c

a B

IRD

, AID

, băn

cile

de

dezv

olta

re m

ultil

ater

ale

regi

onal

e, F

MI,

prec

um şi

Ban

ca p

entru

Rec

onci

lieri

Inte

rnaţ

iona

le.

d. In

clud

val

oare

a pr

ezen

tă a

gar

anţii

lor.

e. I

nclu

d tip

urile

de

capi

tal p

ropr

iu şi

cva

si-p

ropr

iu a

tât a

inst

rum

ente

lor d

e îm

prum

ut, c

ât şi

a c

elor

de

capi

tal p

ropr

iu.

13

8

B

8 (C

FI) p

entr

u M

oldo

va –

Por

tofo

liul i

nves

tiţiil

or o

blig

ate şi

def

alca

te n

each

itate

La

dat

a de 3

1/8/20

08

(în m

ilioan

e dol

ari S

UA)

Ob

ligat

Defa

lcăril

e nea

chita

te

Apro

vare

a AF

Com

pani

a Îm

prum

utur

i Ca

pita

l pr

opriu

**Cap

italu

l cv

asi-

prop

riu

*GT/

RM

Parti

cipan

t

Împr

umut

uri

Capi

tal

prop

riu

**Cap

italu

l cv

asi-

prop

riu

*GT/

RM

Parti

cipan

t

2008

Bo

stava

n 0

5 0

0 0

0

5 0

0 0

2006

Mo

biasb

anca

3,5

0

0 0

0

3,5

0 0

0 0

2004

Mo

ldind

conb

ank

0,5

0 0

0 0

0,5

0

0 0

0 20

00

Proc

redit

MDA

0

0 0,9

0

0

0 0

0,9

0 0

2001

Uf

mold

ova

8,57

0 0

0 0

8,5

7 0

0 0

0 20

04

Victo

riaba

nk

3 0

0 0

0

3 0

0 0

0 0

Vina

ria B

ostav

an

5 0

0 0

0

0 0

0 0

0 19

99/00

/01

Voxte

l 0

0 1,6

2 0

0

0 0

1,62

0 0

Po

rtofo

liul T

otal:

20

,57

5 2,5

2 0

0

15,57

5

2,52

0 0

* Rep

rezin

tă pr

odus

e de g

estiu

ne a

riscu

rilor ş

i gar

antul

ui.

** Ca

pitalu

l cva

si-pr

opriu

inclu

de tip

urile

de îm

prum

ut şi

capit

al pr

opriu

.

13

9

SA

T A

nexa

B8

– Po

rtof

oliu

l ope

raţiu

nilo

r di

n M

oldo

va (B

IRD

/AID

şi g

rant

uri)

La d

ata

de 6

/10/

2008

Pr

oiec

te în

chis

e 25

B

IRD

/AID

*

Tota

l def

alca

te (a

ctiv

e)

63,

16

D

in c

are

au fo

st ra

mbu

rsat

e 0

,00

Tota

l def

alca

te (î

nchi

se)

468

,44

D

in c

are

au fo

st ra

mbu

rsat

e 1

11,2

4 To

tal d

efal

cate

(act

ive

+ în

chis

e)

531

,60

D

in c

are

au fo

st ra

mbu

rsat

e 1

11,2

4 To

tal n

edef

alca

te (a

ctiv

e)

102

,61

Tota

l ned

efal

cate

(înc

hise

) 0

,00

Tota

l ned

efal

cate

(act

ive

+ în

chis

e)

102

,61

Proi

ecte

activ

e Cl

asifi

care

a de s

upra

vegh

ere

la ul

tima R

SP

Sum

a iniţia

lă în

milio

ane

dolar

i SUA

De

calaj

ul d

intre

def

alcăr

ile an

ticip

ate ş

i cele

reale

/a

ID pr

oiectu

lui

Denu

mire

a pro

iectul

ui Ob

iectiv

de

dezv

oltar

e Pr

ogre

s în

imple

menta

re

An

fisca

l BI

RD

AID

Gran

t An

ulate

Nede

falca

te Iniţia

le Re

vizuit

e

P075

995

Contr

olul p

oluăr

ii în a

gricu

ltură

(FGM

) FS

FS

20

04

4,95

0,2

2700

4 -0

,8063

29

P0

9984

1 Gr

ipa av

iară -

MD

S MS

20

06

8

5,728

455

5,061

8924

2,3

8358

3 P0

8912

4 Am

elior

area

comp

etitiv

ităţii

MS

S 20

06

9,8

8,3

2094

7 6,7

0127

8

P040

558

Ener

getic

2 S

S 20

04

35

15

,1456

3 11

,1286

41

2,655

569

P074

139

Infra

struc

tura d

e med

iu (F

GM)

S S

2007

4,5

62

3,8

2341

5 0,5

0308

11

P0

9525

0 Se

rvicii

de să

nătat

e şi a

sisten

ţă so

cială

S S

2007

17

15,66

954

2,388

0946

P107

612

Proie

ctul n

aţion

al de

alim

entar

e cu a

pă şi

sa

lubriz

are

# #

2008

14

13,93

793

P090

037

Gesti

unea

şi di

strug

erea

POP

S

S 20

06

6,35

1,4

2687

5 0,8

7687

49

P0

8291

6 AT

gesti

unea

finanţel

or pu

blice

S

MS

2005

8,548

8,7

1848

6 7,4

65

6,975

P0

9034

0 Ed

ucaţi

e de c

alitat

e în s

ector

ul ru

ral

S S

2006

10

6,854

899

0,502

9318

P090

673

PSIR

(ÎPA

#2)

S S

2006

21

8,038

534

-4,81

673

P1

0092

9 Pr

oiectu

l de s

prijin

prog

ramu

lui di

n se

ctoru

l dru

murilo

r S

S 20

07

16

15

,6840

7 8,2

7267

39

P0

7931

4 FI

S 2

S S

2004

20

4,507

217

0,447

5274

Rezu

ltatul

gene

ral

15

9,348

15

,862

10

8,083

37

,7249

36

12,01

415

14

0

SA

T A

nexa

B10

– R

ezum

atul

pri

orităţil

or d

e de

zvol

tare

SA

T în

Mol

dova

La d

ata d

e 10/6

/2008

Dom

eniul

Pe

rform

anţa

ţă

rii a

Prob

leme

majo

re b

Prior

itate

a pe

ntru

ţa

ră c

Prior

itate

a pe

ntru

Ba

ncă

c

Reco

ncilie

rea

prior

ităţilo

r ţăr

ii şi

ale Băn

cii d

Redu

cere

a sărăc

iei şi

ges

tiune

a eco

nom

iei

R

educ

erea

sără

ciei

mode

rată

Sără

cia ru

rală,

axar

e ma

re

mare

Poli

tici e

cono

mice

mo

dera

tă Co

nsec

venţă

, dur

abilit

ate

mare

ma

re

S

ector

ul pu

blic

mode

rată

Efici

enţă,

răsp

unde

re

mare

ma

re

A

spec

te de

gen

satis

făcăto

are

Prev

alenţa

în râ

ndul

perso

anelo

r pau

periz

ate

mode

rată

mode

rată

De

parta

men

tul d

ezvo

ltare

um

ană

E

ducaţie

mo

dera

tă Îm

bună

tăţire

a cali

tăţii,

acce

s ega

l ma

re

mare

Sănăta

te, nu

triţie şi

popu

laţie

mode

rată

morta

litate,

mor

bidita

te, ac

ces e

gal

mare

ma

re

P

rotec

ţie so

cială

mode

rată

Axar

e pe s

prijin

ul pă

turilo

r vuln

erab

ile

mare

ma

re

De

zvol

tare

socia

lă şi

ambi

enta

lă du

rabi

lă

Dez

volta

re ru

rală

mode

rată

Sără

cia ru

rală

mare

ma

re

M

ediul

ambia

nt sa

tisfăc

ătoar

e Ac

cesu

l la ap

ă mo

dera

tă ma

re

Dialo

g con

tinuu

D

ezvo

ltare

socia

lă mo

dera

tă Ine

chităţi r

egion

ale

mare

ma

re

Fi

nanţ

e, se

ctor

ul p

rivat

şi in

frast

ruct

ură

Sec

torul

finan

ciar

mode

rată

Guve

rnar

e, tra

nspa

renţă

ma

re

mare

Sec

torul

priva

t sa

tisfăc

ătoar

e Ca

drul

de re

gleme

ntare

ma

re

mare

Ene

rgeti

că şi

mine

rit mo

dera

tă Ef

icienţă,

viab

ilitate

ma

re

mare

Infra

struc

tură

mode

rată

Calita

te

mare

ma

re

a.

Utiliz

aţi ca

tegor

isire

a “ex

celen

tă,” “

satis

făcăto

are,”

“mod

erată

,” sa

u “ne

satis

făcăto

are.”

b.

Indica

ţi prin

cipale

le pr

oblem

e spe

cifice

ţării

(de e

xemp

lu, pe

ntru r

educ

erea

sără

ciei -

“sără

cia ru

rală;

” pen

tru ed

ucaţi

e - “a

bsolv

irea s

tudiilo

r med

ii de f

emei;

” pen

tru m

ediul

ambia

nt -

“polu

area

aeru

lui ur

ban”

). c.

Pentr

u ind

icare

a prio

rităţii,

utiliz

aţi ca

tegor

isire

a “joa

să”,

“mod

erate

,” or

“mar

e.”

d. În

cazu

l în ca

re pr

iorităţile

nu se

raco

rdea

ză, o

feriţi

expli

caţii;

de ex

emplu

, s-a

r pute

a ca B

anca

Mult

ilater

ală de

Dez

volta

re (B

MD) să f

ie lid

er în

dome

niu, s

au es

te pu

rtat u

n dial

og

conti

nuu.