GALERIE FOTO Calatorie in timp la SorocaValentina Basiul,

Tiganii, cetatea si piatra de Cosauti sunt primele trei lucruri care ne vin in minte atunci cand rostim denumirea acestui oras. Numai ca Soroca inseamna mult mai mult. E o localitate simpatica, cu aer de interbelic, si un focar de romanism, chiar daca este condusa astazi de un primar comunist.

Exista locuri in lumea asta in care odata ajuns te umpli de energie pentru multa vreme, in ciuda faptului ca esti pe drumuri de mai mult de 12 ore si rupt de oboseala. Soroca de pe malul Nistrului este unul dintre aceste colturi. Dar inainte de a porni la drum, trebuie sa stiti ca pentru a-ti incarca bateriile nu e suficient doar sa vizitezi cetatea lui Stefan. Noi va recomandam urmatorul traseu, cu sugestia ca este neaparat necesar sa interactionati cu sorocenii, pentru ca parte din energie o veti lua-o de la ei.

O excursie la Soroca trebuie sa inceapa cu o panorama a orasului si a Nistrului, care serpuieste agitat printre stanci si paduri. Unul dintre aceste locuri, special amenajate, este cel de la Lumanarea Recunostintei, cunoscut in popor si ca lumanarea lui Ion Druta, autorul ideii. Ca sa ajungi la acest monument, ridicat in 2004, in cinstea tuturor eroilor necunoscuti, trebuie sa urci 658 de trepte. Exista si un alt drum pentru cei care vor sa ajunga cu masina. Noi insa va recomandam sa urcati pe jos, doar astfel aveti posibilitatea sa descoperiti peisajele unice.Primul popas, la muzeul orasului

Dupa ce va trageti sufletul, pregatiti-va sa descoperiti in orasul de jos o asezare urbana cocheta cu o incarcatura

istorica deosebita. Primul popas trebuie sa-l faceti la Muzeul de Istorie si Etnografie, care dateaza din perioada interbelica si contine peste 30.000 de exponate. Aici veti obtine informatii generale despre zona de nord a Basarabiei, incepand cu portul si obiceiurile localnicilor, pana la mestesugurile traditionale si componenta etnica a urbei.

In prima sala din muzeu se afla o galerie, unde expun pictorii locali si sunt organizate expozitii temporare. In cea de-a doua puteti admira o colectie de icoane vechi. Pe stanga veti observa sala animalelor si a pasarilor impaiate, piese foarte indragite de copii. Mergeti tot in fata si veti afla cum se prelucra pe vremuri lemnul, rachita, vita de vie si fierul, cum se lucra ceramica. Multe dintre piesele din fier din muzeu au fost mesterite de stramosii tiganilor fierari, care astazi si-au inaltat palate pe dealul Sorocii, case pentru care au devenit celebri in lume. Nu sunt singurele obiecte de aici care poarta amprenta acestei comunitati.

Elena Revenco ne arata cel mai vechi covor din muzeu/ FOTO Dumitru Goncear

Obiecte disparute din gospodaria taraneasca

,,Avem in colectie doua oale din cultura Cerneahov, (n.r. secolele III-IV e.n.), dar care s-au spart intre timp. Acum trebuie sa le ducem la Chisinau la restaurare", ne spune muzeograful Elena Revenco, dupa care ne arata o rasnita speciala de prelurare a hristii si a malaiului, dar si alte obiecte de uz casnic. Fiecare piesa de muzeu are istoria ei. De exemplu, aflam ca un calcator era de mare ajutor pentru femei. Dupa ce acestea terminau de spalat rufele la rau, le invarteau in jurul calcatorului si le bateau de pietre, astfel netezandu-le.Alaturi, in Casa Mare, peretii sunt acoperiti de scoarte vechi de sute de ani, iar un perete e dedicat sunducului cu zestre si ,,sovcei", un alt colt - mobilei impletite din rachita, specifica zonei. Aici veti gasi si un razboi de tesut cu toate ustensilele necesare. Muzeografa povesteste ca multe din covoare au fost achizitionate de la tigani, care pe vremuri colindau toate satele si ofereau la schimb diverse obiecte. ,,Atunci le-au , iar azi nu mai au nevoie de ele si ni le vand noua", mai spune Elena Revenco.

Cele mai vechi si valoroase piese

Cele mai vechi piese dateaza din paleolitic, dar cea mai valoroasa este un numar al ziarului ,,Basarabia" din 1906, spune Nicolae Bulat, directorul muzeului din Soroca. ,,Este prima gazeta in limba romana editata in Basarabia, e adevarat, cu caractere chirilice, iar director a fost soroceanul nostru Emanuil Gavrilita", afirma Bulat. Seful muzeului recunoaste insa ca atat ziarul, cat si alte piese valoroase nu sunt accesibile publicului. Din cauza lipsei unor conditii adecvate, dar si a gradului scazut de securitate, acestea sunt tinute in seifuri. Poate cand veti vizita dumneavoastra muzeul veti avea noroc sa vedeti toate piesele.

Nu va grabiti insa sa parasiti cladirea, admirati-o pe dinafara. Imobilul in care se afla muzeul, dar si cel de alaturi, vechiul sediu, au peste 100 de ani si au fost farmacie si birou de avocati pe vremuri.

Cetatea, simbol al Republicii Moldova

Urmatorul punct din itinerar este cetatea, singura fortareata care se afla pe teritoriul Republicii Moldova controlat de autoritatile constitutionale.

In aceste zile, in Cetatea Soroca se desfasoara sapaturi arheologice, asa ca ati putea vedea multi istorici sau studenti la Istorie sapand santuri langa ziduri. In cel mult un an, fortareata medievala va avea un alt aspect, fiind restaurata pe bani europeni. ,,Aici privelistea Nistrului e foarte frumoasa, iar cetatea este unica in Moldova", ne spune Maria Mileac, studenta in anul IV la Universitatea ,,Ion Creanga", una dintre tinerele care participa la expeditie.

Magnet pentru turisti

Sa nu va mire daca veti intalni multi turisti straini, de toate neamurile. Este unul dintre cele mai vizitate monumente din tara, in ciuda drumurilor proaste din regiune. Andrea Sindelrrova din Cehia a intrat in cetate impreuna cu cinci colegi motociclisti. Fac turul Europei de Est in zece zile si erau in trecere pe la noi. ,,Aveti niste gropi extraordinare! Parca mergi calare pe cal, nu pe motocicleta", ne spune tanara.

,,Cetatea e faina, plina de istorie. Nistrul e foarte frumos. Imi place la Soroca si amestecul de culturi - rusi, tigani, romani si ucraineni. Partea proasta e ca orasul nu e iluminat si e mizerie prin unele cartiere", sustine Cristian Csorba, maghiar de la Oradea casatorit cu o soroceanca.

Descoperirile arheologilor

Istoricii sustin ca fortareata de piatra dateaza de pe timpul domnitorului Stefan cel Mare si pana a fi zidita in forma actuala ar fi existat o cetate de lemn si pamant. Sapaturile i-au ajutat sa dea de santul fortificatiei de lemn si pamant. ,,Incercam sa aflam cine a construit cetatea de lemn si pamant, cea care a precedat-o pe cea de piatra. Putea sa fie acelasi Stefan cel Mare, pentru ca gasim in cetatea de lemn si pamant foarte multe ghiulele. Or, stim ca artileria apare la noi, in Tarile Romane, catre sfarsitul secolului al XIV-lea", povesteste Ion Tentiuc, seful de santier.

De asemenea, arheologii vor studia diferite straturi de pamant si de mortar de pe ziduri, pentru a oferi date cat mai aproapiate arhitectilor, care vor restaura monumentul. ,,In etapa a doua de restaurare, probabil, vom mai efectua sapaturi in partea de sud a cetatii, extramuros. Acolo exista un cimitir si o biserica medievala, am vrea sa le gasim", adauga specialistul.

Monede moldovenesti de la 1500

Pe langa santul vechii fortarete de pamant si lemn, arheologii au mai gasit la intrarea in cetate monede

medievale moldovenesti din timpul lui Stefanita al IV-lea, nepotul lui Stefan cel Mare (care a domnit intre 1517-1527) si din timpul lui Bogdan al III-lea (care a domnit intre 1504-1517). ,,Anterior s-au gasit monede din acea perioada ale imperiului otoman, ale imperiului rus si poloneze, nu si moldovenesti", afirma arheologul Ion Tentiuc.

Povesti captivante cu razboaie si domnitori

In cetate veti intalni cel mai bun ghid din tara, care ii captiveaza pe toti turistii, indiferent de varsta, cu povestile despre razboaie, domnitori sau despre atractiile turistice din zona. Dupa o prima excursie la cetate, veti dori sa reveniti de multe ori, iar asta se datoreaza in mare masura lui Nicolae Bulat, care este o enciclopedie. Si el se amuza de faima pe care o are. ,,Doi ani in urma am fost cu prietenii la Cetatea Neamt. Ghizii de acolo mi-au spus ca au auzit ca la Soroca este unul despre care toata lumea vorbeste: Toti care se duceau la Neamt vorbeau de el. Eu i-am zis ca pot sa-i faca cunostinta cu el, ca e in grupul nostru. Cand i-am spus ca sta in fata lui, m-a luat si m-a dus sa scriu cateva cuvinte in cartea de oaspeti", se amuza directorul muzeului de la Soroca, institutie ce include si fortareata.

La pas prin Soroca interbelica

Orasul de pe malul Nistrului are multe cladiri ridicate acum o suta si mai bine de ani si foarte multe parcuri. O parte dintre colegiile si scolile de astazi se afla in sediile liceelor din Romania interbelica. De exemplu, Colegiul Pedagogic isi are sediul in fostul liceu de fete ,,Domnita Ruxanda", despre care se spune ca a fost dintre cele mai puternice din Basarabia; Colegiul Tehnic se afla in locul fostului Liceu Tehnic.

,,Cetatea este simbolul orasului, ea ne aduce aminte ca de aici incepe Romania", spune Ana Bejan, fostul prefect de Soroca. Ea le recomanda tuturor moldovenilor sa viziteze cel putin o data in viata Soroca: ,,E un oras plin de istorie, pe vremuri a fost un centru cultural insemnat. Sa nu uitam ca printre primii basarabeni care au cerut Unirea Basarabiei cu Romania la 1918 au fost sorocenii".

Biserica romaneasca ,,Sfintii Martiri Brancovineni" de la Soroca/ FOTO Dumitru Goncear

Bijuteria maramureseanaDe cateva luni, la Soroca functioneaza Biserica romaneasca ,,Sfintii Martiri Brancovineni", un locas in stil maramuresean. Biserica nu este finisata, dar deja este deosebita. Chiar daca tine de Mitropolia Basarabiei, usile ei sunt deschise pentru oricine. Aici va veti gasi linistea sufleteasca si veti primi povete utile de la un preot tanar si simpatic pe nume Sorin Huluta. ,,Incercam sa tinem flacara romanismului aprinsa", spune cu modestie parohul. Pe 16 august, biserica isi va praznui pentru prima data hramul, un motiv in plus pentru a o vizita.

In ,,tara" pietrei albe

Daca doriti sa vedeti ce inseamna piatra de Cosauti, aveti de parcurs 7 kilometri pana in localitate. Chiar la intrare, pe stanga, veti vedea atelierele cioplitorilor. Un pont insa: nu va speriati de zecile de morminte funerare, este marfa care se vinde ca painea calda.

Traditie reinviata dupa 1990

Zeci de mesteri taie bolovanii, ii slefuiesc sau ii cioplesc. Piatra este alba si moale, parca e creta. Caderea Uniunii Sovietice a insemnat si reinvierea traditiei de a prelucra piatra la Cosauti, povesteste Ion Lozan, primul mester care a plecat din colhoz pentru a ciopli piatra. ,,In 1987 am inceput, umblam pe la mosnegii care cunosteau tehnica. Sotia numai mi-a spus: ", isi aminteste barbatul.

Cioplitor in piatra la Cosauti, Soroca/ FOTO Dumitru Goncear

Asa si-a facut atelier la marginea satului, iar in cele doua decenii a transmis mestesugul la sute de discipoli. Cu timpul unii si-au deschis afacerile lor, tot la margine de stat, iar altii au plecat in lume si sunt astazi restauratori de monumente de patrimoniu in Spania si in Italia.

Ion Lozan mai afirma ca cel putin 60 de barbati din Cosauti isi castiga existenta la cioplitul pietrei. Unii dintre ei o fac de placere, fiind angajati in alta parte. ,,Eu am facut Agronomie, am fost inginer zootehnician, dar am ceva in sange de la stramosi", adauga Ion Lozan, presedintele ONG-ului ,,Regele pietrei".

La Cosauti mai puteti vizita manastirea, care se afla intr-un loc pitoresc, si o scoala ce dateaza din 1896.