vezi galerie foto

18
Vezi galerie foto Cancerul cutanat (de piele) a devenit cel mai frecvent tip de cancer la om. Cele mai multe cancere cutanate au punct de plecare epidermul (stratul superior al pielii). In unele cazuri se extinde si la alte parti ale corpului. Sunt doua tipuri de carcinom (cancer) nemelanomatos: - carcinomul bazocelular, tipul cel mai frecvent, ce apare in 75% din cazurile de carcinomepitelial (invelisul extern al corpului, format din mai multe straturi). Poate sa invadeze pielea normala si sa-i modifice aspectul, sa distruga tesuturile profunde, ca muschii si oasele. Carcinomul bazocelular metastazeaza (afectarea altor organe la distanta de leziunea primara) in putine cazuri. - carcinomul spinocelular, apare in 20% din cazurile de cancer epitelial. De cele mai multe ori evolueaza lent si se dezvolta pe pielea care a suferit o leziune. Este mai invaziv decat cel bazocelular si se raspandeste la alte parti ale organismului. Carcinomul epitelial cutanat este cauzat de supraexpunerea la soare si la raze ultraviolete. Supraexpunerea la razeultraviolete poate aparea in: - arsuri solare severe in special in copilarie - expunerea indelungata la soare de-a lungul timpului - utilizarea solarelor sau a lampelor cu ultraviolete, care reprezinta surse artificiale de ultraviolete. Alte cauze posibile de aparitie a cancerului de piele include expunerea repetata la raze X , anumite chimicale (arsenicul, carbunele), substante radioactive (radiul). Cancerul de piele poate fi de asemenea cauzat de tratamentul cu radiatii ionizante (radiatii ce ionizeaza particulele, de exemplu radiatii alfa, beta, microunde) pentru eczeme , psoriazis sauacnee . Factori de risc Sus Riscul de a face cancer de piele depinde de tipul de piele si de cat de usor se produc arsurile solare. Riscul este crescut la persoanele cu nuanta deschisa a tenului, cu pistrui , cei care fac frecvent arsuri din cauza soarelui si la cei care traiesc aproape de ecuator. Persoanele cu tenul dechis la culoare, cu parul blond sau roscat sau cu ochii de culoare albastra sau culori deschise au un risc mai mare de a face cancer de piele decat pesoanele cu tenul mai inchis. Alti factori de risc includ istoricul familial de cancer cutanat (mai multi bolnavi cu cancer in familie) si varsta inaintata. Expunerea repetata la raze X, anumite chimicale (de exemplu: arsenic, carbune) si substante radioactive (de exemplu radiul) poate de asemenea sa creasca riscul de aparitie a cancerului cutanat nemelanomatos. Simptome Sus Cancerul de piele apare ca o modificare a aspectului pielii, de exemplu o iritatie, o excrescenta, o rana care nu se vindeca sau o modificare a unui nev pigmentar (alunita) sau a unui neg . Cancerul de piele afecteaza de obicei zone care sunt expuse la soare in mod frecvent: gatul, spatele, pieptul si umerii. Zona nasului este afectata cel mai frecvent. Carcinomul bazocelular apare cu o frecventa de trei ori mai mare decat cel spinocelular. Semnele de carcinom bazocelular pot fi foarte variate si pot include modificari ale aspectului pielii ca: - leziuni ferme, cu aspect perlat, cu vase de sange ce au un aspect de panza de paianjen (telangiectazii ) - pete sensibile, rosii care sangereaza cu usurinta - leziuni mici, profunde, cu aspect perlat si cu centrul deprimat - leziuni mici, lucioase care pot semana cu negii sau cu nevii pigmentari - pete asemanatoare cu cicatricile in special la nivelul fetei - leziuni pruriginoase, care sangereaza, formeaza cruste si apoi se repeta ciclul, dar care nu se vindeca in decurs de 3 saptamani - modificari ale formei, marimii si culorii negilor sau nevilor pigmentari. Carcinomul spinocelular afecteaza fata, gatul sau capul. Semnele de carcinom spinocelular includ: - leziuni persistente, ferme, de culoare rosie pe zonele de piele expuse la soare - zone de piele ce au un aspect tare (solzos), sangereaza sau dezvolta o crusta; aceste zone pot creste in dimensiuni pe o perioada de cateva luni sau pot cauza o rana - excrescente (zone iesite in afara) ale pielii ce pot arata ca un neg - rani ce nu se vindeca sau zone de piele subtiata la nivelul buzei inferioare, in special la persoanele fumatoare, la cei ce mesteca tutun sau sunt expusi frecvent la soare sau la vant. Alte boli, ca de exemplu keratita actinica, poate avea simptome si semne similare cu cele ale cancerului de piele, de aceea este necesara evaluarea de catre un specialist (dermatolog) a oricarei modificari nou aparute sau persistente la nivelul pielii. Diagnostic Sus Examinarea pielii de catre medic este primul pas. Daca se suspecteaza cancerul, este necesara o biopsie pentru diagnosticul de certitudine. Pentru aceasta este necesara recoltarea unei portiuni din pielea lezata si examinarea sub microscop, pentru evidentierea celulelor canceroase.

Upload: iuly1000

Post on 24-Nov-2015

153 views

Category:

Documents


6 download

TRANSCRIPT

Vezi galerie fotoCancerul cutanat (depiele) a devenit cel mai frecvent tip decancerla om.

Cele mai multe cancere cutanate au punct de plecare epidermul (stratul superior al pielii). In unele cazuri se extinde si la alte parti ale corpului.

Sunt doua tipuri de carcinom (cancer) nemelanomatos:

-carcinomul bazocelular, tipul cel mai frecvent, ce apare in 75% din cazurile decarcinomepitelial (invelisul extern al corpului, format din mai multe straturi). Poate sa invadeze pielea normala si sa-i modifice aspectul, sa distruga tesuturile profunde, ca muschii si oasele. Carcinomul bazocelular metastazeaza (afectarea altor organe la distanta de leziunea primara) in putine cazuri.

-carcinomul spinocelular, apare in 20% din cazurile de cancer epitelial. De cele mai multe ori evolueaza lent si se dezvolta pe pielea care a suferit o leziune. Este mai invaziv decat cel bazocelular si se raspandeste la alte parti ale organismului.Carcinomul epitelial cutanat este cauzat de supraexpunerea la soare si la raze ultraviolete. Supraexpunerea la razeultravioletepoate aparea in:-arsuri solaresevere in special in copilarie- expunerea indelungata la soare de-a lungul timpului- utilizareasolarelorsau a lampelor cu ultraviolete, care reprezinta surse artificiale de ultraviolete.

Alte cauze posibile de aparitie acancerului de pieleinclude expunerea repetata laraze X, anumite chimicale (arsenicul, carbunele), substante radioactive (radiul). Cancerul de piele poate fi de asemenea cauzat de tratamentul cu radiatii ionizante (radiatii ce ionizeaza particulele, de exemplu radiatii alfa, beta, microunde) pentrueczeme,psoriazissauacnee.Factori de riscSusRiscul de a face cancer de piele depinde de tipul de piele si de cat de usor se produc arsurile solare. Riscul este crescut la persoanele cu nuanta deschisa a tenului, cupistrui, cei care fac frecvent arsuri din cauza soarelui si la cei care traiesc aproape de ecuator. Persoanele cu tenul dechis la culoare, cu parul blond sau roscat sau cu ochii de culoare albastra sau culori deschise au un risc mai mare de a face cancer de piele decat pesoanele cu tenul mai inchis. Alti factori de risc includ istoricul familial de cancer cutanat (mai multi bolnavi cu cancer in familie) si varsta inaintata.Expunerea repetata la raze X, anumite chimicale (de exemplu: arsenic, carbune) si substante radioactive (de exemplu radiul) poate de asemenea sa creasca riscul de aparitie a cancerului cutanat nemelanomatos.SimptomeSusCancerul de piele apare ca o modificare a aspectului pielii, de exemplu o iritatie, o excrescenta, o rana care nu se vindeca sau o modificare a unuinevpigmentar (alunita) sau a unuineg. Cancerul de piele afecteaza de obicei zone care sunt expuse la soare in mod frecvent: gatul, spatele, pieptul si umerii. Zona nasului este afectata cel mai frecvent.

Carcinomul bazocelularapare cu o frecventa de trei ori mai mare decat cel spinocelular. Semnele de carcinom bazocelular pot fi foarte variate si pot include modificari ale aspectului pielii ca:- leziuni ferme, cu aspect perlat, cu vase de sange ce au un aspect de panza de paianjen (telangiectazii)- pete sensibile, rosii care sangereaza cu usurinta- leziuni mici, profunde, cu aspect perlat si cu centrul deprimat- leziuni mici, lucioase care pot semana cunegiisau cu nevii pigmentari- pete asemanatoare cu cicatricile in special la nivelul fetei- leziuni pruriginoase, care sangereaza, formeaza cruste si apoi se repeta ciclul, dar care nu se vindeca in decurs de 3 saptamani- modificari ale formei, marimii si culorii negilor sau nevilor pigmentari.

Carcinomul spinocelularafecteaza fata, gatul sau capul. Semnele de carcinom spinocelular includ:- leziuni persistente, ferme, de culoare rosie pe zonele de piele expuse la soare- zone de piele ce au un aspect tare (solzos), sangereaza sau dezvolta o crusta; aceste zone pot creste in dimensiuni pe o perioada de cateva luni sau pot cauza o rana- excrescente (zone iesite in afara) ale pielii ce pot arata ca un neg- rani ce nu se vindeca sau zone de piele subtiata la nivelul buzei inferioare, in special la persoanele fumatoare, la cei ce mesteca tutun sau sunt expusi frecvent la soare sau la vant.

Alte boli, ca de exemplukeratitaactinica, poate avea simptome si semne similare cu cele ale cancerului de piele, de aceea este necesara evaluarea de catre un specialist (dermatolog) a oricarei modificari nou aparute sau persistente la nivelul pielii.DiagnosticSusExaminarea pielii de catre medic este primul pas. Daca se suspecteaza cancerul, este necesara obiopsiepentru diagnosticul de certitudine. Pentru aceasta este necesara recoltarea unei portiuni din pielea lezata si examinarea sub microscop, pentru evidentierea celulelor canceroase.Cancerul de piele apare ca o modificare a aspectului pielii, de exemplu o iritatie, o excrescenta, o rana care nu se vindeca sau o modificare a unui nev pigmentar (alunita) sau a unui neg. Cancerul de piele afecteaza de obicei zone care sunt expuse la soare in mod frecvent: gatul, spatele, pieptul si umerii. Zona nasului este afectata cel mai frecvent.Mecanism fiziopatogenicSusCancerul de piele nemelanomatos evolueaza de obicei incet, invadand si distrugand tesuturile alaturate. Pot fi necesare cateva luni sau un an pana la dezvoltarea carcinomului bazocelular sau a celui spinocelular. Din cauza dezvoltarii lente depistarea si tratamentul precoce cresc sansele de vindecare.

Carcinomul bazocelularpoate sa invadeze pielea normala si sa-i modifice aspectul, sa distruga tesuturile profunde, ca muschii si oasele. Carcinomul bazocelular metastazeaza foarte rar. Daca apare din nou (recurenta) dupa tratament, acesta poate evolua rapid si poate produce mai multe distructii tisulare.

Carcinomul spinocelularevolueaza incet si metastazeaza frecvent. Carcinomul spinocelular poate fi desfigurant. Acesta este mai invaziv decat cel bazocelular si poate afecta scalpul, urechile, pleoapele, nasul, buzele sau alte parti ale corpului. Dintre celulele canceroase 2-6% se distribuie in alte parti ale corpului.Carcinoamele bazocelular si cel spinocelular sunt curabile daca sunt detectate si tratate precoce. Daca este avansat cancerul, tratamentul este in functie de stadiul in care se afla.Persoanele care au avut cancer de piele sunt predispuse la reaparitia acestuia, chiar dupa tratamentul reusit. Pana la 35-50% din pacientii diagnosticati cu carcinom bazocelular vor dezvolta un alt cancer de piele intr-un interval de 5 ani. Persoanele cu cancer nemelanomatos au risc crescut de a dezvolta un alt cancer de piele, chiar simelanom.

Alte boli, ca de exemplukeratoza actinica, are simptome si semne similare cu cele ale cancerului de piele. Chiar daca aceasta boala nu este una maligna (cancer), ea indica existenta arsurilor solare si poate duce la aparitia cancerului de piele. In unele cazuri, keratoza actinica netratata poate duce la carcinom spinocelular.Factori predispozantiSus- tipul de piele care face usor arsuri solare: persoane cu tenul deschis la culoare, cu pistrui, cu par blond sau roscat, cu ochi de culoare deschisa si care au piele sensibila predispusa la arsuri- un istoric de arsuri solare, mai ales in copilarie- un istoric familial si un istoric personal de cancer de piele- stramosi celtici, ca de exemplu irlandezi sau scotieni- varsta mai mare de 40 de ani- persoanele ce locuiesc in zonele ecuatoriale, unde razele ultraviolete sunt mai puternice- munca in aer liber fara protectie impotriva soarelui- infectii cu papilomavirus (HPV)-xeroderma pigmentosum, o boala genetica rara ce cauzeaza sensibilitate crescuta pentru razele ultraviolete- sexul masculin: barbatii dezvolta cancer de piele mai frecvent decat femeile- fumatul- expunerea repetata laraze X, anumite chimicale (arsenic, carbune) si substante radioactive (radiu).

Carcinomul bazocelular si cel spinocelular pot aparea la persoanele cu ten inchis, dar frecventa este mai mare la cele cu ten deschis la culoare.Riscul de carcinom spinocelular este crescut la cei cucicatrici(de exemplu cele aparute in urma arsurilor solare) sau la persoanele care au suferit un transplant care iau tratament pentru prevenirea rejectiei grefei (organul nou).Consult de specialitateSusSe face un control medical atunci cand se observa o iritatie sau o neregularitate la nivelul pielii, ca de exemplu:- leziuni ferme, cu aspect perlat, cu vase de sange ce au un aspect de panza de paianjen (telangiectazii)- pete sensibile, rosii care sangereaza cu usurinta- leziuni mici, profunde, cu aspect perlat si cu centrul deprimat- leziuni mici, lucioase care pot semana cu negii sau cu chisturi- pete asemanatoare cu cicatricile in special la nivelul fetei- leziuni pruriginoase, care sangereaza, formeaza cruste si apoi se repeta ciclul, dar care nu se vindeca in decurs de 3 saptamani- modificari de forma, marime si culoare anegilorsaunevilorpigmentari.- zone de piele normala care isi modifica rapid aspectul sau forma.

Este necesar ca specialistul sa examineze orice leziune care poate fi cu potential malign, pentru a fi diagnosticata si tratata.Expectativa vigilentaSusExpectativa sau supravegherea reprezinta perioada de timp in care pacientul sau medicul observa simptomele sau evolutia leziunilor, fara a se administra un anumit tratament. Expectativa nu este indicata in cazul in care se suspecteaza cancer de piele nemelanomatos. Cu cat diagnosticul si tratamentul sunt efectuate mai precoce, cu atat tratamentul este mai eficient.Medici specialisti recomandatiSusCadrele medicale care pot examina si diagnostica o leziune cu suspiciune de carcinom sunt:- medicul de familie- medicii dermatologi- asistentele medicale experimentate- medicii rezidenti- medicii pediatri.

Cadrele medicale care pot indeparta leziunile aparute la nivelul pielii sunt:- medicii dermatologi- medicii chirurgi de medicina plastica si recontructiva- medicii chirurgi de chirurgie generala.ProfilaxieSusSe poate preveni aparitia cancerului de piele nemelanomatos prin evitarea supraexpunerii la razele ultraviolete ale soarelui. Razele ultraviolete provenite de la surse artificiale ca lampile de bronzat sausolarele, sunt la fel de periculoase ca cele provenite de la soare, deci este important sa fie evitate.TratamentSusCarcinomul nemelanomatos se trateaza de obicei prin procedee de mica chirurgie cu distrugerea sau indepartarea tegumentelor afectate. Tratamentul in fazele precoce ale cancerului are rata de succes de pana la 90%.Scopul tratamentului:- indepartarea intregii zone canceroase si a marginilor ei pentru a reduce sansele de recurenta;- conservarea tesutului sanatos si minimalizarea cicatricilor dupa chirurgie.Tratament initialTratamentul pentru cancerul de piele nemelanomatos depinde de marimea si de localizarea acestuia, de tipul lui:bazocelularsauspinocelular, de varsta pacientului si de starea generala de sanatate a acestuia.Tratamentul cel mai des utilizat include chirurgie cu indepartarea sau distrugerea intregii leziuni, inclusiv a unei margini de tesut sanatos din jurul acesteia. Majoritatea terapiilor sunt foarte eficiente, cu rate de succes de pana la 90%.Tratamentchirurgical- excizia completa: excizia indeparteaza cancerul si tesutul sanatos din jurul acestuia (marginile);- chiuretaj sielectrocauterizare: chiuretajul utilizeaza un instrument in forma de lingura (chiureta) care indeparteaza tesutul canceros; electrocauterizarea reprezinta folosirea unui curent electric pentru a arde tesutul, pentru a controla sangerarile si pentru a distruge celulele canceroase restante; se foloseste dupa chiuretaj ;- tehnica chirurgicala Moh: aceasta presupune indepartarea tesutului canceros strat cu strat, cu examinarea imediata sub microscop a fiecarui strat; aceasta tehnica permite examinarea atenta a fiecarui strat si identificarea marginilor sanatoase in timpul chirurgiei; are o rata de vindecare de 99%;- criochirurgie: acest procedeu distruge tesutul canceros prin inghetare cu nitrogen lichid.

Alte tratamente

Terapia cu lasernu este folosita in mod obisnuit in tratarea cancerului de piele nemelanomatos.Laseruldistruge suprafata (partea superficiala) acanceruluisi akeratozei actinicecu o raza puternica de lumina. Unda laser poate de asemenea fi folosita ca bisturiu pentru a indeparta (exciza) cancerul de piele. In momentul de fata terapia laser este o forma de tratament destul de costisitoare.In cazul in care carcinomul spinocelular a invadat nodulii limfatici, este necesara chirurgia cu eliminarea acestora (limfadenectomie). In acest caz se recomandaradioterapiesauchimioterapiedupa chirurgie.

Radioterapiapoate fi indicata la persoanele la care nu este indicat tratamentul chirurgical din cauza localizarii sau la pacientii in varsta la care chirurgia este un procedeu riscant.

Terapia fotodermica, un procedeu prin care se aplica medicatie si raze luminoase speciale pe ariile afectate, este in momentul de fata in studiu pentru tratamentul cancerului nemelanomatos. Se crede ca acest procedeu poate fi util in tratamentul carcinomului bazocelular superficial si carcinomului spinocelular in faze initiale.

Tratament postoperatorUrmarirea postoperatorie dupa excizia cancerului nemelanomatos include examinarea proprie si examinarea de catre medic. Aceste examinari sunt foarte importane in determinarea recurentelor.Tratamentul recurentelorare mai putin succes decat tratamentul cancerului primar. Majoritatea recurentelor apar in primii 2-5 ani. Examinarile se fac la 3 sau 6 luni in primii 2 ani si mai frecvent in urmatorii ani, mai ales pentru carcinomul spinocelular. Chimioterapia este folosita la pacientii cumetastaze.Tratamentul ambulator (la domiciliu)Tratamentul la domiciliu dupa indepartarea unui cancer de piele implica utilizarea cu regularitate a masurilor de protectie a pielii, pentru a preveni recurentele si examinarea tegumentelor.Este necesara o auto examinare a pielii o data pe luna:- verificati orice schimbare a culorii, formei, marimii sau aspectului pielii- verificati leziunile de la nivelul pielii care nu se vindeca- raportati medicului orice modificare suspecta la nivelul pielii.Anumite medicamente, caantibioticelesi diureticele, fac pielea mai sensibila la actiunea razelor solare.Optiuni de medicamenteTratamentul medicamentos este rar folosit in terapia cancerului de piele nemelanomatos. Chirurgia reprezinta cel mai frecvent tratament.Medicamentele ce pot fi folosite sunt:-fluorouracil: sub forma de crema sau solutie, este folosit in tratamentul keratozei actinice si carcinomului bazocelular care este limitat la stratul extern al pielii (superficial)- imiqiumod (Aldara): crema 5 procente, este folosit in tratamentul carcinomului bazocelular superficial aparut pe pielea trunchiului, gatului, bratelor, picioarelor, dar nu pe fata. Pentru leziunile de la nivelul fetei este preferata chirurgia pentru ca este in general mai eficienta- chimioterapia poate fi utilizata la pacientii cu carcinom bazocelular sau la cei cu carcinom spinocelular si cu metastaze, desi metastazele sunt rare.

In prezent se efectueaza studii pentru urmatoarele terapii:-interferon: acesta este o substanta secretata in mod obisnuit de organism care ajuta sistemul imun sa lupte impotriva bolilor;-tretinoin(Retin A) - se prezinta sub forma de crema si continevitamina A; face parte dintr-o clasa de substante denumita retinoizi. Tretinoinul previne aparitia cancerului de piele la persoanele cu risc crescut.MELANOMUL MALIGN (MM) Cum arata un melanom

Semnele pe care trebuie sa le observam (ABCDE-ul melanomului)A = asimetrieB = margine neregulata (border)C = culoareD = diametru > 7 mmE = evolutieAlte semnale de alarma: suprafata asa zisei alunite este ulcerata, alunita este pruriginoasa, inflamata, sangeranda, zdrobita, frecata cronic de obiecte de imbracaminte Ce este melanomul malign (MM)?Este un cancer de piele format din inmultirea dezorganizata a celulelor care produc pigment in piele (melanocitele care produc melanina).Boala se dezvolta initial doar pe piele dar are o mare capacitate de metastazare. De aceea, tratamentul chirurgical de indepartare a leziunii trebuie facut cat mai repede. Cand tumora este depistata precoce, operatia asigura vindecarea. Cu cat tumora este mai avansata cu atat sansele de supravietuire sunt mai mici, melanomul malign fiind o boala letala.Melanina este substanta care determina culoarea pielii si o apara in acelasi timp de arsura solara. Cand melanocitele devin canceroase, ele se inmultesc, cresc in dimensiuni si invadeaza alte tesuturi. Cine este predispus la melanom malign (MM)? Persoanele fototip I = se ard mereu si nu se bronzeaza (albinism)fototip II = se ard frecvent si se bronzeaza putin Persoane cu istoric de arsuri solare intermitente Persoane cu istoric personal sau familial de alunite active, displazice sau de melanom malign (risc 30-50%) Alti factori de risc: arsura cutanata cu cicatrice, tratamente cu raze X (dupa transplant renal), trauma repetate pe alunite, imunosupresie, numar mare de alunite, alunite noi care apar la maturitate.Exceptii: Melanomul malign (MM) poate sa apara si pe tegumente neexpuse la soare ca: palme, talpi, scalp, unghii. MM apare mai rar, 1-2%, pe pielea neagra, fototip VI (Bob Marley a decedat la varsta de 36 ani datorita unui melanoma malign subunghial). MM poate sa apara si pe alunite prezente la nastere (nevi congenitali) in 5% din cazuri. Orice persoana are un risc de aparitie a MM indiferent de culoarea pielii, sex sau varsta. Exista chiar o forma clinica de MM acromic (fara culoare), greu de diagnosticat Varsta aparitiei: 30-40 de ani (dar poate apare chiar si in copilarie sau la varste mai inaintate) Incidenta: S-a dublat in ultimii 10 ani Localizare frecventa: La barbat pe toracele posterior La femeie pe gamba posterioara Pe pielea neagra: palme, talpi, subunghial Lumina solara si melanomul malignMelanocitele sunt activate de expunerea la ultraviolete si este demonstrat faptul ca plaja excesiva sau solarul cresc riscul de MM.Organizatia Mondiala a Sanatatii avertizeaza populatia ca arsura solara produsa in prima copilarie creste riscul de MM cu 50% iar mai mult de 5 arsuri cu basicarea pielii pana la varsta de 35 de ani cresc riscul cu pana la 75%. Evolutia unui melanom malignO alunita care isi schimba culoarea, dimensiunea, forma poate fi un melanom malign. Simptome ca ulcerarea, sangerarea, mancarimea unei leziuni sau modificarea culorii unei alunite trebuie sa duca pacientul urgent la medic. Sunt insa si melanoame care apar de novo, fara sa aiba la baza o alunita (de aceea excizia tuturor alunitelor nu fereste pacientul de melanom). Semnele ABCDE sunt foarte importante pentru supravegherea alunitelor si depistarea precoce a unui melanom.Culoarea negricioasa sau neomogena cafeniu-roz si brun-inchis poate semnala un melanom. Tipuri de melanom malign Superficial, extensiv in suprafata, 60% din cazuri:

Nodular, 20% din cazuri:

Lentigo maligna melanoma, 15% din cazuri. Melanom acral (la nivel subunghial, degete, palme, talpi), 5% Metastaza cutanata de melanoma malignMM-ul metastazeaza atat pe cale limfatica cat si pe calea vaselor de sange din piele. Metastazele se produc la nivel de ficat, plaman, creier, oase si piele, organe care trebuie monitorizate dupa diagnosticarea unui melanom. DiagnosticSemnale de alarma: Orice modificare de culoare, textura, volum, suprafata a unei alunite. Daca vezi oricare din aceste semne pe piele, consulta-ne de urgenta. Impreuna vom decide oportunitatea unei interventii sau un tratament alternativ.Diagnosticul se stabileste pe criterii clinice (aspectul leziunii care creste in dimensiune, si-a schimbat culoarea si forma), pe aspectul la examinarea dermoscopica si pe aspectul histopatologic al piesei de biopsie. La microscop se masoara grosimea tumorii (indice Breslow) important in stabilirea stadiului tumoral.Examinarea histologica a ganglionului santinela aduce date suplimentare privind invazia tumorala si posibilitatea de metastazare, ajutind la o mai corecta incadrare in stadiul bolii. PET CT poate depista invazia ganglionara. PrognosticPersoana la care se ridica suspiciunea de melanom trebuie sa se opereze de urgenta, interventia chirurgicala fiind salvatoare daca este facuta in stadiile precoce de boala. Prognosticul poate fi evaluat doar dupa examinarea histologica a tumorii operate. Marginea de siguranta oncologica recomandata de numeroase studii statistice In cazul melanomului malign nu se recomanda alte tratamente ca radioterapia, iar chimioterapia nu s-a dovedit benefica. In stadiul III de boala se adauga tratamentul cu interferon. TratamentExcizia cutanata a leziunii (operatia) cat mai aproape de debutul tumorii este gestul cel mai important care poate salva viata pacientului. Excizia se face in anestezie locala la o margine de siguranta de 1,5 -2 cm de marginea leziunii si in profunzime pina la fascia musculara.In cazul unui diagnostic clinic incert se face initial biopsia leziunii si apoi se reintervine pentru completarea operatiei pina la marginea de siguranta oncologica.Indepartarea tumorii este cel mai important gest terapeutic.Indepartarea primei statii ganglionare se poate face dupa depistarea locatiei cu colorant radioactiv. Studiul microscopic al ganglionilor aduce date mai precise despre prognostic dar nu il imbunatateste.In stadiul III de evolutie se recomanda si terapie cu interferon in doze mari, peste acest stadiu tratamentul fiind considerat inutil.Chimioterapia se recomanda in cazul metastazelor de organ si nu in scop profilactic.Nu se practica radioterapie

CARCINOMUL SPINOCELULAR

Carcinomul spinocelular reprezinta a doua cauza a tumorilor cutanate non-melanocitare, dupa epiteliomul bazocelular. Depistarea precoce si tratamentul corect al acestei leziuni duce la vindecare fara complicatii. Care sunt factorii de risc?Radiatiile ultraviolete acumulate prin expunere excesiva la soare de-a lungul vietii sau prin frecventarea solarului reprezinta cel mai important factor determinant pentru dezvoltarea acestui tip de tumora.Culoarea deschisa a pielii, varsta peste 65 de ani, fumatul, sexul masculin si istoricul personal de cancere cutanate sunt factori de risc aditionali.Persoanele cu sistem imunitar slabit, cum ar fi cei care au suferit transplant de organe sau pacientii cu infectie HIV/SIDA dar si persoanele in tratament cu diverse medicamente imunosupresoare sunt predispuse la a dezvolta carcinoame cutanate. Aspecte cliniceCarcinomul spinocelular apare de obicei pe tegumente expuse la soare cum ar fi scalpul, fata, urechile, gatul, antebratele si dosul mainilor, putand insa aparea la nivelul mucoaselor din zona buzelor sau cea genitala.O leziune de tip nodular, dura, rosie, care se dezvolta pe una din zonele de risc sau o formatiune plana, acoperita de crusta albicioasa sau maronie ce nu se vindeca, reprezinta cele mai comune manifestari ale carcinomului spinocelular.Orice ulceratie, in special localizata la nivelul mucoaselor sau pe o zona de inflamatie cronica sau pe tegumentul tratat anterior prin radioterapie, trebuie sa indrume pacientul catre medicul specialist dermatolog. ComplicatiiCarcinomul spinocelular este o tumora agresiva de obicei la nivelul zonei pe care se dezvolta, avand deci potential mutilant regional.Localizarea leziunii pe buze sau urechi, tumorile cu diametru mai mare de 2 cm, cele care au determinat invazie locala la nivel muscular, cartilaginous sau osos au tendinta mare la recidiva si la extensie catre ganglioni limfatici locoregionali.Exista cazuri rare in care tumori agresive sau ignorate pot determina metastaze la nivelul organelor interne cu potential letal. Cum este diagnosticat si tratat carcinomul spinocelular?Diagosticul de certitudine al acestei leziuni se face prin biopsie cutanata. Aceasta manopera poate indeparta o parte a leziunii pentru analiza insa poate fi efectuata si o asa zisa biopsie excizionala care reprezinta in acelasi timp si tratament cu viza curativa. Modalitatile de tratament ale carcinomului spinocelularCrioterapia indepartarea celulelor canceroase prin aplicarea de azot lichid. Este o metoda veche de tratament, aplicabila in special pe leziuni superficiale si care prezinta o rata mare de recidiva.Excizia chirurgicala simpla, in limite de siguranta oncologica atat in lateral cat si in profunzime, reprezinta cea mai utilizata metoda de tratamentTerapia laser actioneaza prin vaporizarea tumorilor superficiale, in special cele localizate la nivelul buzelor.Radioterapia este indicata rar, in cazuri depasite chirurgical.Chimioterapia carcinomului spinocelular consta in aplicarea de creme sau de lotiuni ce contin agenti antineoplazici; acestia determina un proces inflamator local cu distrugerea celulelor tumorale, urmat de vindecarea zonei respective. Este o metoda aplicabila in special leziunilor precanceroase si canceroase superficiale.CHIRURGIA MOHS reprezinta cea mai eficienta modalitate de tratament a carcinomului spinocelular, in special a tumorilor cu dimensiuni mai mari de 2 cm, a celor localizate la nivelul fetei, pe mucoase sau in zona genitala avand ca avantaj major posibilitatea de conservare maxima a tesutului sanatos din jurul leziunii si diagnosticul precis al intinderii celulelor tumorale in tesut; o indicatie speciala este reprezentata de tumorile recidivante. Aceasta procedura este practicata in centre dotate cu aparatura speciala pentru aceasta metoda de catre dermatologi specializati si presupune indepartarea tumorii strat dupa strat si examinarea la microscop a fragmentelor excizate pana la obtinerea de tegument sanatos, fara celule maligne. Riscul de recidiva dupa aceasta metoda este cel mai mic fata de toate celelalte procedee terapeutice. Preventia carcinomului spinocelularEvitati expunerea prelungita la soare, in special intre orele 10am-16pm.Evitati expunerea la solarFolositi crme de fotoprotectie cu factor SPF>30, aplicate cu 20 min inaintea expunerii la soare si reaplicate la fiecare 2 oreFolositi fotoprotectie mecanica palarii, ochelari de soare, haine cu maneci lungi sau imbracaminte din materiale speciale ce confera protectie UVA si UVB atunci cind sunteti nevoiti sa stati mult in soare.Atentie la medicatia fotosensibilizanta unele antihipertensive, unele antibiotice, medicamente hipocolesterolemiante, unele antidiabetice si isotretinoinul, un medicament frecvent utilizat ca antiacneic. In cazul in care folositi aceste substante trebuie sa va protejati mai atent fata de expunerea la soare.Dieta bogata in vitamine si antioxidanti poate scadea riscul de a dezvolta anumite tipuri de tumori cutanate.Autoexaminarea periodica si vizita la medicul specialist ajuta la diagnosticul precoce si la scaderea riscului de complicatii asociate acestui tip de tumoraCARCINOMUL BAZOCELULAR (EPITELIOMUL BAZOCELULAR)

Este o tumora a pielii frecvent intilnita mai ales pe zonele care au fost expuse indelung la soare de-a lungul vietii. Evolutie, zone afectateInitial seamana cu un cos care ulcereaza si creste usor sau cu o cojita aspra care se rupe si nu se vindeca spontan. Cresterea este lenta si dureaza de obicei 1-2 ani pina cind leziunea ajunge la o dimensiune de 1 cm. Pot coexista mai multe leziuni in acelasi timp situatie descrisa ca epiteliomatoza. Zonele cele mai afectate sunt fata, scalpul, gitul, dar si alte zone expuse la soare de-a lungul vietii ca decolteul, umerii, bratele sau membrele inferioare. Frecventa acestei tumori a crescut ingrijorator in ultimii 10 ani datorita cresterii expunerii la soare dar si datorita scaderii filtrului natural de ozon prin care trec radiatiile ultraviolete. Factori de risc- expunere indelungata la soare (vacante, activitate in aer liber asa cum se intimpla in agricultura, constructii, navigatie, alpinism, ski, etc), expunere la solar- piele pe care exista numeroase keratoze actinice (pete cafenii care cresc in suprafata si in volum transformindu-se in mici ridicaturi roz-cafenii aspre la palpare)- ochi albastri, par deschis, tendinta la arsura solara- se intilneste la persoanele care au facut radioterapie pentru micoza scalpului in tinerete (tratamentul este in prezent abandonat) Aspect clinicLeziune plana cu margini usor ridicate, translucide, perlate cu centrul intact aspru acoperit de crusta sau erodat, sangerind.Leziune nodulara, translucida ca o hemisfera cu diametrul de 1 cm de culoare roz cu vase de singe vizibileUlceratie penetranta in tesut cu marginile indurateLeziune plana care se intinde ca o pata de ulei avind culoare roz, vinetiu, suprafata lucioasa, margine perlata cafenie sau translucidaLeziune nodulara negricioasa pe alocuri translucida (seamana cu melanomul malign) TratamentDe cele mai multe ori aspectul clinic este foarte caracteristic si se poate trece la tratament direct care consta din excizia chirurgicala a leziunii in anestezie locala cu o margine de siguranta de 5 mm. Piesa de piele astfel obtinuta se va trimite la examinare histopatologica (examen bioptic) pentru confirmarea diagnosticului.In situatiile in care diagnosticul clinic nu este cert, se face intii o biopsie in anestezie locala si dupa ce rezultatul confirma diagnosticul se reintervine pentru excizia completa a leziunii. Vindecarea operatiei se face in 7-14 zile in functie de localizarea tumorii.In unele centre se practica inca electrodesicarea cu electrocauterul dupa ce in prealabil leziunea este chiuretata. Aceasta metoda trebuie precedata de o biopsie care sa certifice diagnosticul clinic. Vindecarea se face ca in arsura intr-o perioada de o luna de zile.Varianta de cauterizare laser nu aduce beneficii fata de electrocauterizare, evolutia spre vindecare fiind de lunga durata. In situatii exceptionale poate fi propus tratamentul prin crioterapie sau radioterapie.In situatia in care tumora are o asezare dificila, pe fata de exemplu, se recomanda excizia prin metoda microchirurgiei Mohs. Procedura permite diagnosticarea tumorii in timpul operatiei si in acelasi timp permite controlul extinderii tumorale si eliminarea in intregime a tesutului bolnav avind cea mai mare rata de vindecare fara recidiva.Tratamentul corect al acestei tumori poate duce la vindecare, riscul vital fiind minim.DERMATOFIBROSARCOMA PROTUBERANS (DFSP)

Dermatofibrosarcoma protuberans este o tumora maligna cutanata care se dezvolta la nivelul dermului (stratul profund al pielii) si invadeaza tesutul subcutanat ( grasime, fascie, muschi, os).Reprezinta 0,1% din toate tumorile maligne si aproximativ 1% din sarcoamele tesuturilor moi, fiind cel mai frecvent tip de sarcom cutanat. Care sunt persoanele cu risc pentru DFSP?

DFSP afecteaza toate rasele, cu o frecventa mai mare la negri, ambele sexe si apare in special la grupa de varsta 20-50 ani. Care este cauza aparitiei DFSP?

Cauza aparitiei tumorii e necunoscuta. Nu sunt dovezi legate de predispozitia familiala. La 10-20% din pacienti tumora poate sa se dezvolte pe locuri de traumatism: ciactrici postoperatorii, postarsura sau postvaccinare. Care sunt semnele si simptomele DFSP?

DFSP se prezinta de obicei ca o placa indurata de cativa centimetri, alcatuita din noduli neregulati, fermi la palpare, de diferite culori (de la culoarea pielii pana la rosu-brun), cu vase dilatate pe suprafata. Mai rar poate aparea ca o placa scleroasa, atrofica, violacee (asemanatoare unei cicatrici), fara noduli, care poate ulcera si creste lent in dimensiuni. Initial tumora e mobila, in stadiile avansate fixandu-se de structurile profunde (fascie musculara, muschi, os). Cel mai frecvent e localizata la nivelul trunchiului, apoi la nivelul membrelor, zona proximala; apare rar la nivelul capului si gatului.Tumora creste foarte lent (luni-ani), de aceea diagnosticul este adesea intarziat, pacientul prezentandu-se tardiv la medic. Este foarte agresiva local, cu rate crescute de recurenta, desi metastazele apar rar. Cum este diagnosticat DFSP?

Pentru stabilirea diagnosticului este esentiala realizarea unei biopsii cutanate si analiza histopatologica a piesei recoltate. Nu exista teste sangvine care sa ajute la detectarea sau diagnosticul DFSP. In stadiile avansate ale bolii (boala metastatica suspectata pe baza istoricului si examenului clinic) sunt utile investigatii imagistice precum: radiografia pulmonara ( pentru diagnosticul metastazelor pulmonare), CT (pentru afectarea osoasa), RMN ( pentru stabilirea marginilor si gradului de invazie al tumorii), ecografia (pentru monitorizarea DFSP local si metastazelor ganglionare) sau PET tomografia cu emisie de pozitroni. Care este tratamentul DFSP?

Excizia chirurgicala ramane principala modalitate de tratament pentru DFSP. Datorita gradului crescut de invazivitate, tumora se extinde de obicei dincolo de marginile vizibile clinic, de aceea ratele de recurenta sunt crescute pentru chirurgia standard. Excizia cu o margine de siguranta de 3 cm perilezional sau mai mult, mergand in profunzime pana la fascia musculara inclusiv este recomandata. O rata mai mica de recurenta locala o are chirurgia Mohs, considerata tratamentul de electie, mai ales pentru tumorile localizate la nivelul capului si gatului. Chirurgia Mohs permite verificarea marginilor si bazei tumorii, crutand astfel cat mai mult tesut sanatos si are o mai mare probabilitate de excizie completa a tumorii. Radioterapia este utila ca adjuvant al chirurgiei, fiind recomandata in cazurile in care marginile de rezectie au inca celule tumorale sau pentru situatiile in care excizia chirurgicala larga poate avea ca rezultat deficite functionale sau cosmetic majore. Este foarte importanta urmarirea pacientilor dupa radioterapie pentru ca unele DFSP pot deveni mai agresive. Chimioterapia este rar folosita in tratamentul DFSP. Terapia cu tinta moleculara e o optiune terapeutica promitatoare, fiind indicata in special in cazul in care tumora nu poate fi indepartata pe cale chirurgicala sau la pacientii care nu au indicatie chirurgicala, atunci cand cancerul reapare dupa tratament sau s-a extins in alte parti ale corpului. Care este prognosticul DFSP?Tumora metastazeaza in 5% din cazuri: 1% pe cale limfatica spre ganglionii limfatici regionali, 4% pe cale sangvina, cal mai frecvent catre plamani, apoi creier, oase si inima.Recurentele locale apar in 11-20% din cazuri, majoritatea in primii 3 ani dupa interventia chirurgicala, de aceea urmarirea pacientilor la fiecare 6 luni in acest interval, apoi anual e obligatorie.Dermatofibrosarcomul protuberans este o tumora rara dar cu potential crecut de invazie locala si recurenta. De aceea autoexaminarea si prezentarea cat mai rapida la medicul specialist in vederea stabilirii diagnosticului si tratamentului sunt foarte importante pentru prognostic.

Tipuri de cancer de piele

Melanomul malign

Carcinomul bazocelular

Carcinomul spinocelular

Dermatofibrosarcoma protuberans

Sarcomul Kaposi

Nevul atipic

Keratoza actinica

Keratoza seboreica

Melanomul este tipul de cancer care se formeaz din melanocite. Aceste celule devin anormale, cresc necontrolat i invadeaz n mod agresiv esuturile din jur. Melanomul este neoplazia cea mai sever a pielii. Alte tipuri de cancer de piele, mai des ntlnite sunt carcinoamele bazocelulare i carcinoamele scuamocelulare. Exist multe tipuri diferite de melamon, majoritatea sunt vizibile pe piele (inclusiv subungheal, tlpile picioarelor, i scalp), dar melanoamele pot aprea i la ochi sau suprafeele mucoase care includ canalul anal, rect i vagin.

Frecvena melanoamelor este n cretere, mai ales la rasa alb. Incidena crescut n ultimele decade se datoreaz expunerii mai intense la radiaiile ultraviolete tip B (RUV-B). n Uniunea European survin 10 cazuri/100.000 locuitori/an, iar n SUA, n 2010 erau estimate 68,130 de cazuri noi de melanom invaziv diagnosticate, ce reprezint 5% din cazurile noi diagosticate de cancer la brbai i 4% din noi diagosticate de cancer la femei. Brbaii tind s dezvolte melanom la nivelul trunchiului, iar femeile la nivelul extremitilor.Numrul cazurilor noi de melanom a crescut n mod constant n ultimii 30 de ani. Dac melanomul este depistat la timp poate fi tratat n stadiile incipiente, cnd este localizat doar la nivelul pielii. n stadiile mai avansate, se poate rspndi sau metastaza pe cale hematogen (prin snge) sau limfatic (prin limf) la alte organe sau la oase, n aceste cazuri fiind mai puin probabil vindecarea.Factori de riscFactorii de risc pentru melanom, sau melanoamele care se dezvolt n piele sunt:- Expunerea la soare reprezint factorul de risc cel mai important pentru melanom. Expunerea intempesiv la soare se poate produce n timpul copilriei, n cadrul meseriilor n care persoana trebuie s lucreze afar i n timpul activitilor n aer liber.- Expunerea la UV n saloanele de bronzat (solar) este la fel de riscant ca i expunerea la soare.- istoric de arsuri solare, mai ales n perioada copilariei- istoric personal de melanom sau de, tumor cutanat- mai mult de 50 de alunie pe corp- rasa alb, mai ales persoanele cu ten deschis care se ard mai degrab dect se bronzeaz, cu prul rocat sau cu ochii albatri- muli pistrui (extini) la nivelul poriunii superioare a spatelui- alte forme de cancer ca i leucemiasau limfomul- sistem imun deficitar- alunie prezente de la natere, mai ales dac aluniele sunt mai mari dect 20 de cm (7,9 in) (nevi melanocitari congenitali)- o boal rar motenit numit xeroderma pigmentosum. Aceasta este o boala n care organismul nu poate reface lezarea celulelor de ctre UV solare- tratamentul cu UV tip A (PUVA), folosit pentru a tratata afectiuni dermatologice ca ipsoriazis(afeciune cutanat cronic, inflamatorie caracterizat prin leziuni eritematoase acoperite de scuame albe-argintii).- Factori ereditari circa 10% din melanoame survin la membrii aceleiai familii- Melanoamele familiale tumori cu transmitere autosomal dominant, multiple, la vrste tinere, asociate adesea cu nevii displazici- Sindromul nevilor atipici sau al nevului displazic sindromul familial cu transmitere autosomal dominant, cu expresie i penetran complet.Pe msur ce mbtrnim, numrul anilor n care am fost expui la soare crete, i de aceea crete riscul de melamon.Cercettorii au descoperit c riscul de melanom este de 2.24 ori mai ridicat la persoanele care au o rud de gradul nti diagnosticat; de aceea este bine s cunoatei istoricul familiei. Dac ai fost diagnosticat cu melanom, este foarte important s discutai cu rudele dumneavoastr ca la rndul lor s mearg s efectueze teste de screening. Anumite tipuri de alunie, numite nevi displastici, sunt asociate cu incidena crescut de melanom. Aceste alunie sunt de obicei mari ( 5 mm n diametru) i au pigmentare i margini neregulate. Un singur nevi displazic este asociat cu un risc de dou ori mai ridicat, n timp ce 10 sau mai muli nevi au grad de risc de dezvoltarea melanomului.Persoanele cu pielea deschis la culoare, ochi de culoare deschis, sau cele care au tendina de a face pistrui sau se ard n loc s se bronzeze au cel mai mare grad de risc. Rata de a face melanom este de 20 ori mai ridicat la rasa caucazian dect la persoanele de culoare. S-a demonstrat c melanina din pielea persoanelor de culoare are un factor natural de protecie mpotriva soarelui (SPF) i poate filtra de dou ori mai mult radiaiile ultraviolete dect la persoanele cu pielea deschis la culoare.Un alt factor de risc este reprezentat de un istoric de 3 sau mai multe arsuri solare, n special dac au avut loc nainte de vrsta de 20 de ani. Un istoric de arsuri solare grave n copilri i adolescen poate de fapt dubla riscul de a face melanom la maturitate. Timp de muli ani, industria a promovat varianta saloanelor de bronzare ca o alternativ sntoas a soareluui, sau o modalitate de a preveni arsurile. S-a afirmat c acest lucru este datorat aparatelor care produc doar radiaii UVA, fr s produc i radiaii UVB, care sunt responsabile pentru majoritatea cazurilor de arsuri solare. De atunci ns, cercettorii au descoperit c saloanele de bronzare produc diferite cantiti de radiaii UVB, n funcie de aparat. De asemenea, au descoperit c UVA nu sunt aa de sigure precum se credea mai demult. n ciuda faptului c este puin probabil ca UVA s provoace arsuri, au ns multe efecte biologice care pot cauza probleme pe termen lung. Ct despre folosirea saloanelor de bronzare n vacan, acest lucru este de asemenea un mit i este nerecomandat. O vizit la salonul de bronzare, urmat de o expunere la soare, cauzeaz un efect cumulativ asupra celulelor epiteliale i poate cauza arsuri. Deci: pielea bronzat nu este o piele sntoas i, de fapt, arat o piele care a fost distrus.Cum se poate preveni melanomul? Cea mai bun metod de prevenire a melanomului este protejarea pielii de expunerea la soare (att natural, ct i artificial). Evitai expunerea la soare ntre orele 10:00 dimineaa i 16:00 dup amiaza, purtai haine care v acoper (inclusiv plrie de soare) cnd stai la soare, i folosii n fiecare zi crem de protecie solar cu factor SPF 15 sau mai mare, chiar i pe timpul iernii! Cremele de protecie solar sunt deosebit de importante pentru copii deoarece arsurile solare din copilrie cresc foarte mult riscul de melanom la maturitate. S-a artat c folosirea n mod regulat a cremei de protecie solare are capacitatea de a reduce viitoarele afectri ale pielii n cazul persoanelor cu expunere excesiv la soare.Trebuie s v examinai pielea regulat. Cel mai important semnal de alarm pentru melanom este modificarea dimensiunii, formei sau culorii unei alunie sau altei tumori cutanate, ca de exemplu semnul din natere. Trebuie s se supravegheze modificrile care apar dup o perioad de o lun pn la 1-2 ani.De asemenea,recomandam s se foloseasc regulile ABCDE ale Societii Americane a Cancerului de piele pentru a evalua modificrile cutanate i s se consulte medicul de familie dac apar una din urmatoarele modificri:- A = asimmetry este pentru asimetrie. O jumatate de aluni sau tumor cutanat nu se suprapune cu cealalt jumtate- B = border este pentru margini neregulate (border = margine). Marginile sunt zdrenuite, crestate sau ptate- C = color este pentru culoare. Pigmentarea este neuniform. Umbre de cafeniu, maro i negru sunt prezente. Liniue roii, albe i albastre sunt adugate aspectului de pete de culoare. Modificarea distribuiiei culorilor, n special rspndirea culorii de la marginea aluniei pe pielea din jur, constituie de asemenea un semn precoce al melanomului- D = dimension este pentru diametru.Aluniasau tumora cutanat este mai mare dect 6 mm sau de mrimea unei gume de ters de creion. Orice cretere a aluniei ar trebuie s fie un semnal de ngrijorare.- E = elevation, enlargement supradenivelare mai mare de 1 mm, cretere recent mai mare de 1 cm.Semne de melanom n cazul existenei unei alunie cuprind schimbri n: nlime ca de exemplu invazia n profunzime sau nlarea aluniei plate anterior Suprafaa ca i roeaa, tumefierea sau apariia de noi pete mici de culoare n jurul leziunii mai mari (pigmentaie satelit) Senzaii de mncrime, furnictur sau arsur la nivelul leziunii Consistena friabil, moale cu bucele mici care se rup foarte uor.Melanomul se poate dezvolta pe o aluni existent sau pe alt semn de piele, dar deseori se dezvolta i pe poriune de piele indemn, fr nici un semn. Chiar dac melanomul se poate dezvolta oriunde pe piele, apare mai frecvent la nivelul toracelui att la brbai ct i la femei i pe membrele inferioare la femei. Mai puin frecvent se poate dezvolta pe tlpi, palme, patul unghial sau la nivelul membranelor mucoase care cptuesc cavitile corpului, ca de exemplu cavitatea bucal, rectul i vaginul.Aceste reguli nu sunt btute n cuie, i de aceea este foarte important s v cunoatei bine aluniele dumneavoastr i s raportai medicului orice schimbare a alunielor.Screening existentCel mai bun test este examinarea ntregii suprafee corporale. Medicul ar trebui s efecuteze un control al pielii n timpul vizitelor. De asemenea, trebuie s v facei o rutin din a v examina pielea cnd suntei acas; deoarece v vedei pielea n fiecare zi este foarte probabil s observai de timpuriu orice schimbare. Prognoza este cea mai bun atunci cnd leziunile sunt detectate precoce; astfel examinarea pielii este foarte important.Care sunt semnele melanomului? De obicei melanomul se prezint ca o aluni neregulat, cu toate caracteristicile ABCDE prezentate mai sus. Melanomul se poate dezvolta pe o aluni existent care s-a modificat sau pe o aluni nou format, dar poate aprea i pe alt semn de piele, pe o poriune de piele indemn, fr nici un semn. Leziunile mai avansate pot avea inflamaii, ulceraii, mncrimi sau sngerri. Cu toate acestea, anumite melanoame nu au culoarea tipic a unei alunie sau s-ar putea s nu aib nici o culoare. Pot s fie mai mici de 5 mm, n timp ce aluniele sunt mai mari de 5mm i adesea se spune c trebuie s avem grij. Ele pot s apar n zone care nu sunt expuse niciodat la soare. Cel mai bine este s tii cum arat pielea dumneavoastr n mod normal i s aducei la cuntina medicului orice schimbare.Simptomele tardive ale melanomului includ: leziune cutanat ulcerativ sau sngerri dintr-o aluni sau din alte leziuni cutanate colorate durere la nivelul unei alunie sau leziuni.Simptomele melanomului metastatic pot fi vagi i cuprind: limfadenita (inflamarea ganglionilor limfatici), n special a ganglionilor de la nivelul axilei sau abomenului o portiune mai decolorata sau mai densa dedesubtul pielii pierdere in greutate inexplicabila piele gri (melanoza).Diagnosticare i stadializareExaminarea ntregii suprafee corporale este un pas esenial n depistarea melanoamelor; trebuie inspectate i zone ca exila, scalpul, zonele interdigitale, cavitatea oral, regiunea anal i genital. Examinarea ganglionilor limfatici este obligatorie; trebuie examinate toate grupele ganglionare accesibile.Trebuie s se verifice modificarea unui nev pigmentar preexistent la nivelul tegumentului; apariia unei leziuni cutanate noi, mai relevant atunci cnd survine dup vrsta de 40 de ani, cnd apariia de nevi noi este mai rar.Atunci cnd se suspecteaz un melanom trebuie efectuat o biopsie cutanat i excizional. Pentru aceasta, medicul va recolta o mostr de esut cutatnat i l va trimite la medicul anatomopatolog pentru a-l examina la microscop. Dac biopsia evideniaz melanomul, medicul anatomopatolog va msura invazia melanomului pentru a aprecia ct de avansat este cancerul. Alte investigaii, incluznd fotografierea pot fi folosite pentru a monitoriza modificrile leziunilor cutanate. O serie de fotografii ale leziunilor suspecte sunt luate ca i baz de referin pentru comparaiile ulterioare cu fotografiile urmtoare.Biopsia leziunii primare este singurul examen prin care se poate pune diagnosticul cert de melanom.Recomandri ESMO 2005/2007 Biopsia excizional n totalitate i n profunzime a leziunii, cu limite de siguran n tegumentul sntos i evaluat de ctre un anatomopatolog cu experien este ntotdeauna preferabil; se evit biopsiile incizionale sau prin ciupire, criochirurgia i electrodisecia. Raportul histologic ca urma clasificarea OMS i va include maximul de profunzime n milimetrii (Breslow) i nivelul de invazie (Clarck), evaluarea histologic a marginilor de rezecie, prezena ulceraiei, prezena i extensia regresiei.Sunt descrise 4 tipuri de melanom:-Melanom superficial (70%)Apare mai frecvent la femei, ca macule pigmentate, de culori variate (negru, maro, rou, alb), cu marginile neregulate, localizate n special pe faa posterioar a trunchiului.-Melanom nodular (10-15%)Leziunile, mai frecvente la brbai, sunt de culoare albastru nchis cu margine distinct i cu o form relativ simetric; au o cretere rapid. Melanomul nodular amelanotic este relativ frecvent, punnd probleme diferenial.-Melanomul lentiginos (10%)Survine fr predilecie de sex, fiind caracterizat de o leziune ntins (1-5 cm), plan, n special pe tegumentele feei i gtului i pe zonele frecvent expuse la soare. Leziunile precursoare sunt cunoscute sub denumirile de lentigo malign sau pistruiHutchinson.-Melanomul lentiginos acral (2-8% la caucazieni, 40-60% la negri, hispanici i asiatici)Este localizat pe tegumentele palmelor, plantelor i subungheal. Melanoamele subungheale pot fi foarte uor confundate cu hematoamele cu aceeai localizare; prezena de pigment melanic subungheal este un indicator de melanom malign.Exist de asemenea unele subtipuri histologice mai rare:- Melanom lentiginos mucos (oral, genital)- Melanom desmoplastic- Melanom verucosBiopsia ganglionilor limfaticiTestarea ganglionilor limfatici poate s nu fie necesar dac melanomul este mai mic de 1 mm, deoarece riscul invaziei cancerului este sczut. Ar trebui efectuate mai multe teste de laborator dac melanomul este invaziv sau de dimensiune mare. Dac melanomul este mai gros dect 1 mm, medicul va efectua un examen obiectiv al sistemului ganglionar limfatic superficial pentru a verifica care dintre ganglionii limfatici sunt mrii n dimensiune. Aceast examinare poate fi urmat de biopsia nodulilor limfatici pentru a aprecia ct de rspndit este melanomul la nivelul sistemului limfatic.Biopsiaunui nodul limfatic santinel reprezint o tehnic relativ nou care poate fi utilizat ca i alternativ la biopsia clasic a ganglionilor limfatici.Biopsia nodului limfatic santinelCa i biopsia clasic a nodulilor limfatici, biopsia nodului limfatic santinel este realizat pentru a identifica ganglionii limfatici invadai de melanom. nainte de efectuarea biopsiei nodulului santinel, o tehnic de scanare nuclear numitlimfoscintigrafieprin care se realizeaz hri de drenaj a reelei limfatice de la locul unde melanomul a fost descoperit. O substan radioactiv este injectat n pielea din jurul melanomului i cu un aparat special de fotografiat se fotografiaz nodulii limfatici. Primii ganglioni din reeaua de drenaj limfatic care absorb substana radioactiv sunt numii noduli santinel. Acetia cel mai probabil conin celule canceroase. Dac este evideniant cancerul la nivelul nodulilor santinel, o procedur de a ndeparta mai muli ganglioni limfatici (limfadenectomie) este realizat n acest caz.Dup ce s-a efectuat biopsia iniial, i apoi din nou dup excizie, se va ntocmi un raport anatomopatologic. Raportul anatomopatolg descrie aspectele melanomului inclusiv tipul, profunzimea, nivelul de invazie al esutului, prezena sau absena rspunsului ganglionar, ulceraii, regresie, leziuni satelit, invaia sngelui/limfei/ganglionilor. Pe lng acestea, raportul anatomopatolog va descrie dac leziunea excizat este un melanom primar, cazul n care l va descrie n termenii de mai sus, sau dac este un melanom metastatic. Melanomul metastatic se rspndete prin sistemul limfatic al pielii din vecintatea tumorii, ganglionilor limfatici sau pe cale hematogen (pe cale sanguin) la alte organe ca de exemplu creier sau ficat.Profunzimea/adncimea leziunii determin prognoza i tratamentul, de aceea este foarte important ca s fie determinat cu precizie. Adncimea este dat de profunzimea invaziei (grosimea Breslow) n milimetrii i nivelul de invazie Clark, care descrie profunzimea invaziei dat de esutul pe care l invadeaz (nivelele I-V). Nivelul Clark I celulele tumorale au penetrat doar epiderma. Nivelul Clark II celulele tumorale au invadat epiderma i sunt prezente n dermul papilar Nivelul Clark III celulele tumorale au invadat epiderma, dermul papilar i penetreaz pn la dermul reticular Nivelule Clark IV celulele tumorale au penetrat epiderma, dermul papilar, li dermul reticular Nivelul Clark V celulele tumorale au penetrat straturile de piele i au ajuns pn la grsimea subcutanatNivelul de invazie Clark este un indicator al adncimii invaziei i nu un stadiu al bolii.Stadializarea n funcie de nivelul Clark i Breslow.- Melanom in-situ tumora este limitat la epiderm (in situ); profunzimea Breslow i nivelule Clark nu sunt determinate n acest stadiu precoce.- Stadiul I profunzime Breslow mai mic de 1 mm- Stadiul II profunzime Breslow mai mare de 1 mm sau nivelul Clark IV-V (invazie n dermul reticular sau esutul subcutanat).- Stadiul III tumora s-a extins la ganlionii limfatici regionali sau nivel Clark V (invadarea esutului subcutanat)- Stadiul IV prezena metastazelor la distan (cel mai frecvent la ficat, plmni, i creier).n funcie de stadiul melanomului, pacienii vor face radiografii pulmonare i funciile ficatului vor fi studiate pentru a se vedea dac sunt prezente metastaze. La pacienii cu stadii II-IV, mai multe evaluri sunt necesare; acestea includ scanri PET, disecia ganglionilor limfatici (cu sau fr biopsia ganglionului santinel).Care sunt tratamente pentru melanom?Tratamentul de elecie n cazul melanomului este intervenia chirurgical. Dup ce este diagnostocul de melanom este confirmat de biopsie, urmptorul pas este excizia larg. Aceast procedur chirugical nltur o parte din esutul sntos care nconjoar locul unde este leziunea. Cantitatea de esut nlturat depinde de profunzimea melanomului. Zona de esut snptos este denumit margine.Se recomand ca n cazul oricrei leziuni suspecte de melanom rezecia tumorii primare s se fac n limitele oncologice de siguran:- Tumor in situ: excizie la 0.5 cm distan- Profunzime 1 mm: excizie la 1 cm distan- Profunzime 1-2 mm: excizie 2 cm distan- Profunzime 2 mm: excizie la 2 cm distanMarginile de rezecie trebuie controlate microscopic; dac se dovedete c sunt infiltrate cu melanocite atipice, hiperplazice, atunci este indicat reintervenia. Marginile pot fi modificate n funcie de considerene anatomice particulare sau cosmetice.Dac melanomul are profunzime mai mare de 1 mm sau nivel de invazie Clark IV sau mai mare, atunci se efectueaz i o biopsie a nodulului limfatic santinel. Biopsia nodului limfatic santinel este realizat pentru a identifica ganglionii limfatici invadai de melanom. nainte de efectuarea biopsiei nodulului santinel, o tehnic de scanare nuclear numitlimfoscintigrafieprin care se realizeaz hri de drenaj a reelei limfatice de la locul unde melanomul a fost descoperit. O substan radioactiv este injectat n pielea din jurul melanomului i cu un aparat special de fotografiat se fotografiaz nodulii limfatici. Primii ganglioni din reeaua de drenaj limfatic care absorb substana radioactiv sunt numii noduli santinel. Acetia cel mai probabil conin celule canceroase. Dac este evideniant cancerul la nivelul nodulilor santinel, o procedur de a ndeparta mai muli ganglioni limfatici (limfadenectomie) este realizat n acest caz. Dac nodulii santinel nu conin melanim, atunci se poate evita disecia complet a nodulului limfatic.Pacienii cu stadii precoce i ganglioni limfatici negativi sunt monitorizai n mod regulat prin examenul fizic al pielii, radiografii pulmonare, teste ale funciilor ficatului pentru a observa orice semn de recuren sau apariia unui al doilea melanom. Acei pacieni au un prognostic bun, cu 95% dintre pacieni n via la 5 ani dup diagnosticare. Totui, dac un pacient a avut un melanom n timpul vieii atunci prezint un risc ridicat pentru a dezvolta un al doilea melanom i trebuie s mearg n mod constant la control la dermatolog.n cazul pacienilor cu stadiul III de boal, n care sunt invadai ganglionii limfatici se indic intervenie chirurgical i disecia ganglionilor limfatici pentru a ndeprta melanomul primar i toi ganglionii limfatici i esutul limfatic din regiune melanomului primar. Din pcate, de multe ori exist celule tumorale care circul prin organism fr s le vedem. Din acest motiv pacientului i se pot oferi i terapii adjuvante: radioterapie, imunoterapie, chimioterapie (DTIC, cisplatin, Carboplatin, Temozolmid), terapii cu vaccin, i/sau participarea la trialuri clinice pentru terapii noi pentru a distruge orice celul canceroas rmas i prevenirea rspndirii cancerului.Radioterapia poate fi folosit pentru a trata o zon local care prezint riscul de recuren al melanomului. Pentru a stimula sistemul imunitar al pacientului n lupta cu cancerul se pot administra ageni imunoterapi: Interferon. Interleukin-2, GM-CSF, bacteria Bacille Calmette-Guerin (BCG).Melanomul se poate extinde i n regiunea dintre locul primar i ganglionii limfatici. Aceste leziuni se numesc metastaze n tranzit. De cele mai multe ori acestea sunt tratate conform protocoalelor de tratament pentru boala de stadiu III.Pentru pacienii cu tumori limitate la un singur membru se folosete tehnica:Perfuzia de membru izolat.Perfuzia de membru izolat permite administrarea intravenoas regional a chimioterapiei (la doze maxime tolerate) la nivelul extremitii afectate. Hipertermia i hiperoxigenarea poteneaz efectele trombocitelor. Are indicaii ca tratament adjuvant dup limfadenectomie, tratament paliativ n melanom recidivat sau melanom voluminos al extremitilor (cu sngerare, ulceraie sau edem). Avantajele poteniale sunt: diminuarea toxicitii sistemice, creterea controlului local, scderea ratei de metastaze n tranzit, rezoluia edemului, sngerrilor sau ulceraiei, diminuarea durerii.Atunci cnd cancerul s-a extins de la ganglionii limfatici regionali la alt organ se consider melanom de stadiu IV. Stadiul IV de boal are prognoze slabe. n anumite cazuri, se poate efectua intervenia cirurgical dar doar la pacienii care au zone izolate de metastaze pentru a le nltura. Alte tratamente opionale folosite pentru tratarea melanomului de Stadiu IV sunt: chimioterapia, imunoterapia, i/sau participarea ntr-un trial clinic.n 2011, n premier, la Congresul anual internaional al American Society of Clinical Oncology (ASCO) de la Chicago au fost prezentate beneficiile, sub aspectul mririi duratei de supravieuire, n cazul pacienilor cu melanom cu metastaze, prin administrarea de ipilimumab, un nou medicament.Acesta este un tip de anticorp administrat intravenos, care stimuleaz limfocitele T, cu rol esenial n rspunsul imunitar celular. Ipilimumab blocheaz activitatea limfocitelor citotoxice T cu antigen asociat 4 (CTLA-4), o molecul ce se gsete n limfocitele T care n mod normal suprim activitatea sistemului imunitar. Prin blocarea CTLA-4, limfocitele T funcioneaz mai bine i rspunsul imunitar este stimulat. Aceasta este prima terapie care a adus mbuntiri la rata de supravieuire la pacieni cu melanom n stadiu avansat.Exist trialuri clinice n desfurare pentru testarea multor ageni noi n vederea tratrii melanomului. Acestea includ: vaccinuri, care pot fi formate din celulele tumorale ale pacientului sau pri ale celulelor melanomului; diferite combinaii de chimioterapici; ageni imunoterapici; i intervenii chirurgicale. O alt tehnic testat pentru pacienii cu tumori limitate la un singur membru este:Perfuzia de membru izolat.Aceasta implic ntreruperea temrporar a circulaiei n membrul afectat i administrarea unor doze mari de chimioterapie membrului, protejnd restul corpului de toxicitate. Sunt testate n mod continuu noi medicamente i tehnici pentru a gsi terapii mai eficiente pentru aceast boal.UrmrireaAproximativ 5% dintre pacienii vor dezvolta pe parcursul vieii un al doilea melanom, n timp ce alii pot dezvolta metastaze din tumoarea primar. De aceea toi pacienii necesit urmrire. Pacienii trebuie s fie examinai clinic periodic la 3-6 luni n primii trei ani dup diagnosticare, apoi la fiecare 6-12 luni pentru 2 ani, i apoi anual. Anual li se vor face radiografii pulmonare i teste de funcionare a ficatului, i tomografii computerizate dac este indicat ntr-un anumit caz.Acest material are ca scop doar furnizarea unor informatii despre cancerul cutanat NM. Pentru mai multe informaii i decizii cu privire la alegerea tratamentului este indicat s discutai cu medicul dumneavoastr.Bibliografie i referine Abeloff, M., Armitage, J., Niederhuber, J., Kastan, M. & McKenna, G. (Eds.):Clinical Oncology (2008).Elsevier, Philadelphia, PA. The American Academy of Dermatology The American Cancer Society. Facts and Figures.www.cancer.org Chapman PB. Melanoma vaccines.Seminars in Oncology. 34(6):516-23, 2007 Dec. Crowson AN. Magro C. Mihm MC Jr. Unusual histologic and clinical variants of melanoma: implications for therapy.Current Oncology Reports. 9(5):403-10, 2007 Sep. Downard CD. Et al. Melanoma in children and adolescents.Surgical Oncology. 16(3):215-20, 2007 Nov. Guill, C. K. & Orengo, I. Cutaneous Malignant Melanoma. Dermatology Nursing 13(3): 210-213, June 2001. Hieken, T.J. 2004. The Role of Sentinel Node Biopsy in Skin Cancer. E-Medicine. Lens M. Melanoma during pregnancy: epidemiology, diagnosis, staging, clinical picture.Recent Results in Cancer Research. 178:165-74, 2008. Shah GD. Chapman PB. Adjuvant therapy of melanoma.Cancer Journal. 13(3):217-22, 2007 May-Jun. The Skin Cancer Foundation. J. M. & Amonette, R. Tanning Beds and Skin Cancer: Artificial Sun + Old Sol = Real Risk. Clinics in Dermatology 16(4): 487-501, July 1998. Whitmore, S.E. Atypical moles and common cancers of the skin. 2003. In Barker, L.R., Burton, J.R. & Ziever, P.D. (eds.), Principles of Ambulatory Medicine, (pp. 1735-1740). Philadelphia: Lippincott, Williams, & Wilkins.