MOLDOVA

MOLDOVAFactori naturaIi i socio-culturali care influenteaz viaa social

IstoricTrecutul Moldovei cunoate o istorie bogat, plin de evenimente dramatice.

Epoca Antic

nc din cele mai strvechi timpuri Moldova era populat de daci care au fost romanizai n urma victoriei mparatului Traian asupra Daciei. Mai trziu, n perioada mpratului Aurelian, legiunile romane sunt evacuate din inuturile Moldovei. Situat ntre Nistru i Carpai rut strategic ntre Asia i Europa Moldova era ades prdat sau invadat temporar de diverse popoare migratoare ca Goii, Hunii, Bulgarii asiatici turcofoni, Ruii, Maghiarii, Ttarii. Pentru a se apra, vorbitorii de limba romn din aceast regiune au construit, ntre rurile Prut i Nistru mai multe ceti romneti: Onutu, Hotin, Soroca, Orhei, Hansca i Tighina. Epoca popoarelor migratoare dar i epoca antic a Moldovei se ncheie n 1359 cu constituirea statului feudal moldovenesc, ntemeietorul cruia a fost cneazul Bogdan I.

Epoca Medieval

Aceast perioad se face remarcabil prin domnia lui tefan cel Mare i Sfnt cnd Moldova se ntindea pn la munii Crapai, rul Dunre, marea Neagr i rul Nistru. tefan cel Mare bun diplomat i vrednic conductor militar a aprat independena Moldovei n numeroase lupte cu ienicerii turci, cu otirile regale ungare i poloneze i ale hanilor Crimeii.

Stema simpl a Moldovei, la mnstirea Cetuia (Romnia)n anul 1538, n urma campaniei Sultanului Suleiman I, Moldova este obligat s plteasca tribut Imperiului Otoman, aceasta l pltete timp de 300 de ani, ns nu devine niciodat pashalk turcesc.

n anul 1812, dup rzboiului rusoturc, prin Tratatului de Pace de la Bucureti, teritoriul de la vest de Prut al Moldovei a fost anexat la Imperiul Otoman, iar cel de la est pn la rul Nistru - la Imperiul Rus. Acestui teritoriu i s-a pus numele de Basarabia denumire mai veche atribuit acestei regiuni. Prin aceasta s-a urmrit acreditarea ideei c acest inut ar constitui o entitate geografic deosebit de principatul Moldovei. Basarabia a fost gubernie ruseasc pn n anul 1918.

Marea Unire

La 27 martie 1918 n urma conjuncturii favorabile datorate Primului Rzboi Mondial, se nfptuiete Marea Unire, prin unirea Basarabiei, Transilvaniei i Bucovinei cu Regatul Romniei. n cadrul Marii Uniri, Moldova i-a recptat unitatea, pentru prima oar de la 1484 ncoace, prin alipirea Moldovei dintre Carpai i Prut cu Bucovina i cu Moldova dintre Prut i Nistru. Proclamnd independena fa de Rusia, Sfatul rii alesese numele de Moldova n locul celui de Basarabia, pentru a sublinia unitatea vechiului voievodat.

Judeele i regiunile istoriceale Romniei Maridup 1926Al doilea Rzboi Mondial

n contextul pactului sovieto-german Molotov-Ribbentrop la 26 iunie 1940, Uniunea Sovietic, anexeaz Basarabia, Bucovina i inutul Hera. Basarabia a fost combinat cu Transnistria pentru a forma Republica Soviet Socialist Moldoveneasc (RSSM). Hera i Bucovina precum i fostele judee Bolgrad i Ismail au fost ncorporate n Republica Soviet Socialist Ukrainean.Ulterior, n 1941, Romnia care lupta de partea Germaniei, dup nceperea rzboiului mpotriva URSS, recucerete teritoriile cedate un an mai devreme. n anul 1944, ns, armatele ruseti intr din nou n posesia RSSM.n perioada anilor 1940-1949 populaia btina a fost supus deportrilor n mas, n 1946-1947 a ndurat foametea simulat de puterea sovietic (similar foametei din Ucraina din 1932-1933) i colectivizarea unde i-a pierdut proprietatea privat, inclusiv pmntul, fiind fortai s devin kolhoznici. n locul celor deportai zeci de mii de rui i ucraineni au fost adui n Moldova din alte republici sovietici.

Armata romntrecePrutul, iunie 1941Factori naturaliTeritoriul

Provincia Moldova, este situata in partea de nord-est a Romaniei. Se invecineaza cu Ucraina si Republica Moldova in partea de nord si nord-est, in vest cu Transilvania iar in partea de sud cu Valahia.

Suprafata Moldovei este de 38100 km patrati/14700 mile patrate. Populatia, aproximativ 4.9 milioane.Principalele orase sunt: Iasi (330.000 loc), Suceava (105.000 loc.), Bacau, Galati, Piatra Neamt.

Moldova este o regiune bine dezvoltata atit din punct de vedere agricol cit si industrial.Suprafete intinse ale regiunii sint cultivate cu vita-de-vie (cele mai importane podgorii fiind la Iasi, Husi,Vaslui, Odobesti, Cotnari ) si pomi fructiferi ( in judetele Botosani,Vaslui si Iasi) iar cresterea animalelor (in special bovine si ovine) este practicata pe tot cuprinsul Moldovei, dar cu precadere in judetele Suceava si Botosani.

Subsolul contine zacaminte de petrol, gaze naturale si carbuni, zonele de extractie cele mai importante fiind:Comanesti, Moinesti, Berca,Jugureanu.

Podgoria Odobesti - VranceaClima

Zona deluroasa a nordului Moldovei se caracterizeaza prin veri racoroase si precipitatii abundente, in schimb in Cimpia Moldovei mediile anuale sint mai mari (9 C) iar media lunii celei mai calde, iulie, este 20-21 C, doar cu 4 C mai mici decit in Cimpia Romana. Iernile sint geroase iar cantitatile de zapada sint semnificative.Podgoria Odobesti - Vrancea13Apele

Riurile cele mai importante sint Siretul (576 km in Romania) - cu afluentii sai (Buzaul, Bistrita, Moldova, Birlad si altii mai mici) si Prutul (716 km in Romania).

Vegetatia

Zona de munte din E Carpatilor Orientali este puternic impadurita, predominind padurile de rasinoase (brad, molid, pin) si rasinoase in amestec cu fag. In zona dealurilor esentele predominante sint fagul, carpenul si paltinul, iar in zonele mai joase de cimpie padurile sint in special de stejar la care se adauga mai multe specii de ulm.

UlmUlm15FaunaCarpatii Romanesti detin peste 60% din totalul populatiei de ursi si aproape 40% din cea a lupilor din Europa. Alte animale: cerbul, jderul de padure, viezurele, mistretul, caprioara, pisica salbatica etc. Pasari:cocosul de padure, sturzul, potirnichea, pitigoiul de livada, dropia, grurul, acvila, sorecarul.

Cerbul carpatinDropia17Traditii si obiceiuriMoldova se mindreste cu o bogatie de traditii in arta populara, in special cu confectii originale si colorate, produse de olari, timplari, tesatori, cioplitori de lemne, mesteri in prelucrarea pietrei.

Unul din cel mai important obicei este cel de a ntlni oaspeii cu pine coapt n sob, sare i un pahar de vin.

Potrivit unei vechi tradiii moldoveneti, de 1 martie femeile trebuie s prjeasc boabe din porumb. Dac grunele sar foarte sus, iar floricelele (popcorn) se fac mari, anul va fi bogat, iar gospodarii vor avea recolte.

Unul dintre obiceiurile stravechi de nunta, care se mai practica si astazi in multe zone ale Moldovei, este chemarea la nunta. Traditia spune ca in ziua nuntii, familiile mirilor in frunte cu acestia merg din poarta in poarta, cu tuica sau vin, sa cheme satenii la festin.

Gospodarii leag mrioare de ramurile pomilor fructiferi, pe 1 aprilie, dup ce i poart o lun, pentru ca tot anul s fie roditori.

Graiul moldovenescGraiul moldovenesc este rspndit pe un teritoriu mai ntins n Romnia dect n Republica Moldova, motiv pentru care nu este specific acesteia din urm.

Subdialectul moldovean se remarca n Moldova, n Basarabia pn dincolo de Nistru, n Bucovina i n partea de nord-est a Transilvaniei;

Iat o list cu cele mai cunoscute regionalisme folosite n zona Moldovei. Multe dintre ele au fost fcute celebre de Ion Creang n Amintiri din copilrie.

Regionalisme din Moldova

Buruian - plant nefolositoare, de cele mai multe ori urt i plin de epi;Coceni - tulpini de porumb;Prisp - terasa ngust ncorporat n partea frontal a caselor de la ar;Urdini - deschiztur a stupului pe unde intr i ies albinele;Chietroi - piatr, bolovan;Coluni - ciorapi mpletii din ln;Chileag - lapte acru;Tocmagi - tiei;Posmag pesmet;Ogheal plapum;Rcituri piftie.

Port popularCostumul tradiional moldovenesc este un certificat de nalt iscusin i pricepere, este un etalon de frumusee, care posed un limbaj de comunicare a unor tradiii strvechi, o mrturie vie a unui proces de creaie n mas.Motivele acestui port, tradiional, diferit pentru brbai i femei n parte, i au nceputurile din vremurile Daciei.

Motivele i culorile specifice preponderent copiilor i femeilor, ce pot fi ntlnite frecvent sunt: cruciulia, broderia pe fire, culorile aprinse, mai ales rou i galben adeseori pe un fundal nchis, negru sau maro la fust, i de obicei, aceleai culori pe fundal alb, la bluz i mneci.mbrcmintea brbailor este mai puin colorat, cu o gam de culori ce nu depete 2-3 culori. Pe timp de var, acetia purtau pe cap cciulie, cu fire colorate sau cu flori.

Briele purtate de brbai erau late, adesea lungi, de culoare nchis, ce contrasteaz cu restul costumului.Cmaa ncreit la gt sau brezru, catrina, iarii ncreii pe picior, gluga, sumanul, cojocul, opinca, piese de port popular moldovenesc, sunt atestate pe Monumentul de la Adamclisi sau pe Columna lui Traian.

Obiective turisticeManastirea Neamt este una dintre cele mai deosebite lacase de cult ale tarii noastre, un adevarat giuvaer al Moldovei, ce dateaza de mai bine de mai bine de 8 secole.

Bojdeuca ,,Ion Creanga ce acum reprezinta primul museu memorial literar al Romaniei, a fost locuinta in care marele scriitor Ion Creanga si-a petrecut o frumosa perioada a vietii sale, loc in care a luat nastere si celebra lucrare a sa ,,Amintiri din copilarie.

Cu o istorie de-a dreptul impresionanta, Palatul Sturdza situat in apropierea orasului Iasi, a capatat o valoare inegalabila odata cu recostruirea sa in stilul neogotic de catre familia Strurdza.

PersonalitiSe poate spune ca cele mai numeroase si insemnate personalitatii ale tarii noastre, de la scriitori la celebrii domnitori, au ca meleaguri natale zona de nord-est a Romaniei-Moldova, printre care:

Stefan cel Mare (Suceava)Dimitrie Cantemir (Vaslui)Spitu Haret (Iasi)Vasile Alecsandri (Bacau)Mihai Eminescu (Botosani)George Bacovia (Bacau)Mihail Kogalniceanu (Iasi)George Enescu (Botosani)