8/16/2019 Modernismul Este Un Curent Literar Ce Se Manifestă La Sfârşitul Sec

1/3

ernismul este un curent literar ce se manifestă la sfârşitul sec. al XlX-lea până la mijlocul secolului al XX-lea, desemnat ca opusul tradiţionalismului interbelic

ifestă ca un fenomen de ruptură faţă de vechile formule estetice şi însumeaă toate curentele post-romantice, ca simbolismul, e!presionismul, curentele

n"ardiste.

puturile ideolo"iei moderniste se datoreaă criticului $u"en %ovinescu, conducătorul revistei &Sburătorul' şi al societăţii cu acelaşi nume, care lanseaă direc

erniare ale literaturii române. %ovinescu numeşte modern orice formă novatoare a creaţiei artistice, astfel modernismul poate fi conceput ca un factor de pro

erea sincroniării cu literatura europeană a vremii. (ceastă sincroniare se realieaă pe baa imitaţiei în concordanţă cu spiritul veacului. $voluţia culturii nueaă pe baa unor forme moştenite, ci mai ales prin împrumutarea de forme noi care se devoltă pe fond propriu românesc. în vederea moderniării literatu

âne, %ovinescu propune ca poeia să evoluee de la epic spre liric, tematica operelor literare să fie inspirată de viaţa citadină, să se intelectualiee poeia.

or (r"hei este unul dintre repreentanţii modernismului românesc, creând o operă ori"inală, care a influenţat literatura vremii. *ornind de la spiritul epocii sa

hei creeaă un univers artistic care impresioneaă prin varietate şi inovaţie. $!presivitatea poeiilor constă şi în maniera de utiliare a limbajului, aceasta co

onstrucţii metaforice, alăturări surprinătoare de termeni, uneori jocuri de cuvinte, valorificarea artistică a arhaismelor şi a elementelor le!icale re"ionale. (ce

!primare artistică devine o sursă a subiectivităţii de o inconfundabilă ori"inalitate.

ia &)estament' este o sensibilă artă poetică, pro"ramul literar şi estetic al lui (r"hei, apărut în volumul de debut &+uvinte potrivite' în /. $ste o artă poet

arece autorul îşi e!primă propriile convin"eri despre arta literară, despre menirea literaturii,.despre rolul artistului în societate. $ste o artă poetică modernă, p

reintă o triplă problematică, specifică liricii moderne0 transfi"urarea socialului în artistic, estetica urâtului şi raportul dintre inspiraţie şi actul de creaţie. Se po

i de o permanenţă a preocupării ar"heiene de a-şi formula creul poetic deoarece poeia &)estament' este una dintre artele sale poetice.

a poeiei o repreintă concepţia poetului despre rolul artistului şi valoarea operei artistice, ceea ce este su"erat şi prin titlul metaforic. (cest titlu este foarteestiv0 poetul lasă fiului său ima"inar, adică urmaşilor, cititorilor prin testament o moştenire literară, un model de atitudine estetică pe care şi el l-a moştenit de

bunii săi0

ţi voi lăsa drept bunuri după moarte,

ât un nume adunat pe-o carte'

mpoiţional, poeia are trei secvenţe poetice, prima su"erând le"ătura dintre poet şi urmaşi, a doua preintă rolul estetic şi social al poeiei, iar a treia secven

ine definirea operei artistice. )e!tul poetic este conceput ca un monolo" adresat de un tată unui fiu, căruia îi lasă ca moştenire o carte, metafora operei litera

mul subiectiv se realieaă prin atitudinea poetică transmisă în mod direct prin mărcile subiectivităţii, prin verbe şi pronume la pers. 3 şi a 33.

ântul &carte' are un loc aparte în poeie fiind motiv central, repreentând moştenirea pe care o lasă poetul "eneraţiilor viitoare, este metafora creaţiilor artistic

ea repreintă relaţia spirituală între "eneraţii &de la străbunii mei până la tine', asi"urând continuitatea tradiţiei, a muncii. 2e asemenea cartea repreintă &o t

oluţie valorică de-a lun"ul timpului. 2atoria fiului este să preia această moştenire şi să o ridice la cele mai înalte valori &să le urci, te-aşteaptă', aceasta fiind

onsabilitatea "eneraţiilor viitoare faţă de strămoşii care &prin râpi şi "ropi adânci' au realiat această valoare, cartea. *oetul aşeaă această carte la început

aţiei umane &$a e hrisovul vostru cel dintâi', aceasta devenind astfel conservatorul tuturor valorilor şi salvarea de uitare.

a lun"ul timpului omenirea a evoluat de la munca fiică la munca intelectuală ale cărei elemente sunt &sapa' şi &brada' respectiv &condei' şi &călimară', carte

dar o o"lindă a evoluţiei. *entru accentuarea valorii cărţii şi al efortului pe care l-a făcut şi el, recur"e la o serie de antitee0 cuvintele folosite în trecut pentru

mnul vitelor el le-a transformat în &cuvinte potrivite' care sunt capabile să e!prime frumosul artistic prin poeie. +uvântul, devenit instrument poetic este înno

poeie0 &le-am prefăcut în versuri şi-n icoane' 4 &făcui din drenţe mu"uri şi coroane'4 &veninul strâns l-am preschimbat în miere'. *rin aceste versuri este su"

ramul estetic al lui (r"hei, eul liric afirmând că şi urâtul îşi are frumuseţile ei, poate deveni material poetic, sursă de inspiraţie. *oetul, prin munca şi efortul d

eşte să transforme urâtul în frumos artistic e!primând ideea că adevărata artă este purificatoare.

bube, muce"aiuri şi noroi

t-am frumuseţi şi preţuri noi.'

ea, creaţia artistică este şi mesa"erul durerii, de aceea datoria, misiunea poetului este să scrie despre suferinţele şi durerile trecutului. Mai mult de atât, cart

el va răbuna suferinţele trecutului, tot ceea ce au îndurat strămoşii &5iciul răbdat se- ntoarce în cuvinte'4 &6i dând în vârf7 8 9odul durerii7' *oeia devine a

ocument spiritual, dar şi unul social care mân"âie şi alină, pedepseşte şi răbună.

ma strofă conţine definiţia operei de artă, care în concepţia poetului este îmbinarea talentului, a muncii şi a inspiraţiei, o unire armonioasă ca cel dintre fier şi c

va de foc şi slova făurită

ărechiate-n carte se mărită

erul cald îmbrăţişat în cleşte'

ia, metaforiată printr-o domniţă care suferă, oferă posibilitate "eneraţiei viitoare să cunoască trecutul, poetul devine &robul' care transmite prin munca lui "r

orilor, &2omnului' valorile adevărate prin creaţiile sale.

sele e!presivităţii şi ale su"estiei se re"ăsesc la fiecare nivel al limbajului poetic. Sunt valorificate structuri le!icale surprinătoare, arhaisme, re"ionalisme, e!

8/16/2019 Modernismul Este Un Curent Literar Ce Se Manifestă La Sfârşitul Sec

2/3

ulare sau termeni reli"ioşi. *uterea de e!presivitate se realieaă şi la nivel stilistic prin fi"uri de stil puse într-o nouă lumină0 metaforele &Slova de foc' şi &Slo

tă', &bube, muce"aiuri şi noroi', puse în evidenţă prin repetiţie, epitetele rare ca &seara răvrătită', &durerea surdă şi amară', o!imoronul &veninul strâns l-am

chimbat în miere'.

ra literară &)estament' ilustreaă unitatea de concepţie şi de viiune a lui (r"hei asupra e!istenţei, fiind aşadar o artă poetică în care poetul defineşte creaţi

tică, misiunea poetică şi creul său literar conform căreia arta înnobileaă cuvântul şi transformă urâtul în frumos artistic. *oeia se încadreaă în lirica mode

ru că impune forme noi în planul creaţiei artistice, produce adâncirea lirismului şi ambi"uitatea limbajului, construieşte metafore şocante potrivit esteticii noi p

urâtul se transformă în frumos.-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

$: 1: S)93

8/16/2019 Modernismul Este Un Curent Literar Ce Se Manifestă La Sfârşitul Sec

3/3

ia are structură antitetică, or"aniată pe opoiţia &eu' şi &alţii', adică poetul- artist şi omul raţional. Metafora cunoaşterii luciferice este &lumina mea', plină de

sibilitate şi perfecţiune. (ceastă cunoaştere se or"anieaă pe succesiunea verbelor &nu strivesc', &nu ucid', &sporesc', &îmbo"ăţesc' şi &iubesc'. +unoaştere

disiacă este metaforiată prin &lumina altora' care &su"rumă vraja', adică misterele sunt ucise prin raţiune, prin descoperire. în timp ce cunoaşterea paradisi

lumina minţii, cunoaşterea luciferică este o lumină nocturnă ?de noapte@, lunară, care îmbo"ăţeşte misterul, îl transformă în mister şi mai mare. *oetul recur

paraţie amplă prin care e!plică metoda lui de cunoaştere0 aşa cum lumina lunii redă doar conturul lumii reale, aşa şi poetul îşi su"ereaă doar sentimentele,

durile prin poeiile sale.

ectul cunoaşterii este misterul, ilustrat în poeie printr-o varietate de metafore0 &tainele', &vraja nepătrunsului ascuns', &a lumii taină', &întunecata are', &ne-

esuri', &sfânt mister' şi oferă o bo"ată sursă de inspiraţie pentru poet. (ctul poetic se realieaă prin iubire0 &căci eu iubesc 8 şi flori şi ochi şi bue şi morminte

ste versuri repreintă locul misterelor, al surselor de inspiraţie0 lumea ve"etală, lumea umană, lumea sentimentelor şi cea a morţii văute ca o componentă a

tenţei şi repreentând eternitatea. 5la"a priveşte moartea ca pe o inte"rare în univers, astfel prin operele sale trăieşte etern.

sificaţia poeiei este modernă0 versurile sunt ine"ale şi aritmice4 se valorifică in"ambamentul ce constă în continuarea ideii poetice în mai multe versuri. $fec

esiv este mărit prin multitudinea metaforelor referitoare la mister respectiv prin or"aniarea antitetică a ideii poetice.

se spune că poeia mea ar fi mistică, metafiică. *oeia mea este, în afară de orice intenţie, aşa cum este. (ceasta fiindcă în "eneral eu nu concep altfel de

ie.' ?%ucian 5la"a@