modele de politici publice

8/17/2019 Modele de Politici Publice

1/10

MODELE DE POLITICI PUBLICE

model= o reprezentare simplificată a unor aspecte reale

FOLOI!E" MODELELO!

#n studiul politicii = modele conceptuale$

simplifică %i clarifică &'ndirea noastră despre politică %i politica pu(lică

identifică aspecte importante ale pro(lemelor politice)

ne a*ută să comunicăm +ntre noi, concentr'ndu-ne asupra trăsăturilor esen.iale ale /ie.iipolitice)

diri*ează eforturile noastre +nspre o mai (ună +n.ele&ere a politicii pu(lice, su&er'ndu-neceea ce este %i ceea ce nu este important)

su&erează e0plica.ii pentru politica pu(lică %i +i pre/ede consecin.ele

MODELE POLITICE

niciunul din aceste modele nu a fost creat special pentru studiul politicii pu(lice

totu%i fiecare oferă un mod separat de +n.ele&ere a politicii %i c1iar su&erează uneledintre cauzele &enerale %i consecin.ele politicii pu(lice)

Modelele nu sunt competiti/e +n sensul că unul dintre ele ar putea fi considerat 2cel mai(un3)

Fiecare oferă o centrare separată asupra /ie.ii politice %i fiecare ne poate a*uta să +n.ele&em diferite lucruri despre politica pu(lică

Cele mai multe politici sunt o com(ina.ie +ntre modelele politice

Modele institu.ionale

Modele procesuale

Modele de &rup

Modele ale elitei

Modele ra.ionale

Modele incrementale

Modele ale teoriei *ocului


2/10

Modele ale op.iunii pu(lice

Modele ale sistemului)

4) I5TITU6IO5"LIM

Institu.iile &u/ernamentale au fost de mult punctul central al %tiin.elor politice)

Tradi.ional, %tiin.ele politice au fost definite drept studiu al institu.iilor&u/ernamentale)

"cti/ită.ile politice se centrează, +n &eneral, +n *urul institu.iilor &u/ernamentaleparticulare - Con&res, pre%edin.ie, cur.i, (irocra.ii, municipalită.i, %)a)m)d))

Politica pu(lică este determinată, implementată %i aplicată autoritar de aceste institu.ii)

!ela.ia +ntre politica pu(lică %i institu.iile &u/ernamentale e foarte str'nsă)

trict /or(ind, o politică nu de/ine politică pu(lică p'nă c'nd nu este adoptată,implementată %i aplicată de anumite institu.ii &u/ernamentale

Institu.iile &u/ernamentale conferă politicii pu(lice trei trăsături caracteristice$

le&itimitatea politicilor

politicile &u/ernamentale sunt +n &eneral pri/ite ca o(li&a.ii morale care impun loialitateacetă.enilor)

numai politicile &u/ernului implică o(li&a.ii le&ale)

uni/ersalitate

doar politicile &u/ernamentale se e0tind asupra tuturor oamenilor dintr-o societate

constr'n&erea +n societate

doar &u/ernul poate să condamne le&itim la +nc1isoare pe cei care +i +ncalcă politicile)capacitatea &u/ernului de a impune loialitate tuturor cetă.enilor, de a le&ifera politicilecare &u/ernează +ntrea&a societate %i de a monopoliza folosirea le&itimă a preferin.elorlor +n politică)

Institu.iile &u/ernamentale sunt mostre structurale ale comportamentului indi/idual %ide &rup)

Prin 2structurale3 +n.ele&em că aceste mostre de comportament tind să persiste +n timp)

Un model institu.ional$ /erificări %i ec1ili(re constitu.ionale


3/10

Institu.iile pot a/anta*a anumite interese +n societate %i pot să nu acorde a/anta*ealtora )

"numite persoane sau &rupuri pot a/ea un mai mare acces la puterea &u/ernamentală

datorită unui set de trăsături structurale fa.ă de alt set)7) P!OCE

8tiin.ele politice 2comportamentale3 moderne au studiat acti/ită.ile ale&ătorilor,&rupurilor de interes, le&islatorilor, pre%edin.ilor, (irocra.ilor, *udecătorilor %i altoractori politici)

cop = descoperirea sc1emelor de acti/itate - sau 2proceselor3)

-a +ncercat să se &rupeze diferite acti/ită.i +n concordan.ă cu rela.ia lor cu politicapu(lică

Identificarea pro(lemelor se e0primă cereri pentru ac.iunea &u/ernului

ta(ilirea calendarului pentrupentru luarea deciziilor

se decide care pro(leme /or fi 1otăr'te %i care pro(leme /or fia(ordate

Formularea propunerilor se dez/oltă propunerile de politici pentru rezol/area pro(lemelor)

Le&iferarea politicilor se selectează o propunere

se construie%te un suport politic pentru aceasta

le&iferarea ei ca le&e

Implementarea politicilor or&anizarea (irocra.iilor

furnizarea plă.ilor sau ser/iciilor

colectarea de impozite

E/aluarea politicilor studierea pro&ramelor

raportarea rezultatelor pro&ramelor &u/ernamentale

e/aluarea impactelor pro&ramelor asupra .intelor %i &rupurilor ne/izate


4/10

din societate

su&erarea de sc1im(ări %i adaptări

Permite +n %tiin.e sociale să se studieze cum sunt luate deciziile, %i poate c1iar cum artre(ui fi luate)

5u con.inutul politicii pu(lice tre(uie studiat, ci procesul prin care politica pu(lică seformează, se implementează %i se sc1im(ă)

9) TEO!I" DE :!UP

Interac.iunea dintre &rupuri este factorul central al politicii)

Persoane cu interese comune se unesc oficial sau neoficial pentru a impune &u/ernuluicererile lor)

Persoanele fizice sunt importante +n politică doar atunci c'nd ac.ionează ca parte a, sau +n numele unor interese de &rup)

:rupul de/ine puntea de le&ătură principală dintre indi/id %i &u/ern)

Politica este +n realitate lupta +ntre &rupuri pentru influen.ă politică)

sarcina sistemului politic este de a diri*a conflictele de &rup prin$

;4< sta(ilirea re&ulilor *ocului +n lupta &rupurilor,

;7< aran*area compromisurilor %i ec1ili(rarea de interese,

;9< crearea compromisurilor su( forma politicii pu(lice

;< impunerea acestor compromisuri)

politica pu(lică = ec1ili(rul atins de lupta &rupurilor)

determinat de influen.a relati/ă a oricărui &rup de interes)

sc1im(ările +n influen.a relati/ă a oricărui &rup de interes poate rezulta +n sc1im(ări +npolitica pu(lica>

politica se /a muta +n direc.ia dorită de &rupurile care c'%ti&ă influen.a %i se /a +ndepărta de direc.ia dorită de cele care pierd influen.a)

Influen.a &rupurilor este determinată de$

numărul lor


5/10

puterea de or&anizare

conducere

acces la factorii decizionali

unitatea internă)

) TEO!I" ELITEI

De%i se afirmă adesea că politica pu(lică reflectă cererea 2poporului3, acesta este maide&ra(ă un mit dec't o realitate

Popula.ia este apatică %i prost informată asupra politicii pu(lice

de fapt elita formează opiniile de masă asupra pro(lemelor politice mai mult dec'tmasele formează opinia elitei)

politica pu(lică se do/ede%te a fi preferin.a elitelor)

"utorită.ile pu(lice %i administratorii nu fac dec't să +ndeplinească acestepolitici decise de elita)

Politicile urmează un traseu descendent,dinspre elite +nspre mase> ele nu se formează ca urmare a cererii

maselor)societatea este di/izată +n cei pu.ini care au puterea %i cei mul.i care nu o au)

cei pu.ini care &u/ernează nu sunt reprezentati/i pentru masele &u/ernate)

mi%carea nonelitelor +nspre pozi.ia elitelor tre(uie să fie +nceată %i continuă pentru amen.ine sta(ilitatea %i a e/ita re/olu.ia)

elitele +mpărtă%esc consensul +n numele /alorilor de (ază ale sistemului social %i al

prezer/ării sistemuluipolitica pu(lică nu reflectă cererile maselor, ci mai de&ra(ă /alorile importante aleelitei)

elitele influen.ează masele mai mult dec't in/ers)

?) !" IO5"LIM Ț

O politică ra.ională = care o(.ine un 2c'%ti& social ma0im3>

&u/ernele ar tre(ui să alea&ă acele politici care aduc c'%ti&uri societă.ii care sădepă%ească costurile cu mult


6/10

&u/ernele ar tre(ui să renun.e la politicile +n care costurile nu sunt depă%ite dec'%ti&uri)

Implică un calcul al tuturor /alorilor politice %i economice sacrificate sau c'%ti&ate de o

politică de &u/ernarePentru a selec.iona o linie politică ra.ională, factorii de decizie tre(uie$

;4< să cunoască toate preferin.ele /alorice ale societă.ii %i ponderea lor relati/ă>

;7< să cunoască toate politicile alternati/e disponi(ile>

;9< să cunoască toate consecin.ele fiecărei alternati/e>

;< să calculeze rata (eneficiilor fa.ă de costuri pentru fiecare politică

alternati/ă %i

;?< să selecteze cea mai eficientă alternati/ă)

Bariere

niciun (eneficiu social nu este rezultatul unui acord

multe (eneficii %i costuri conflictuale nu pot fi comparate sau c'ntărite

factorii de decizie nu sunt moti/a.i să ia decizii pe (aza scopurilor sociale, ci +ncearcăsă-%i ma0imizeze propriile răsplă.i

factorii de decizie nu sunt moti/a.i să ma0imizeze c'%ti&ul social net, ci doar săsatisfacă cererea pentru pro&res>

in/esti.ii mari +n pro&ramele %i politicile e0istente +mpiedică factorii de decizie săreconsidere alternati/ele

cule&erea tuturor informa.iilor necesare pentru a cunoa%te toate politicile alternati/e

posi(ile %i consecin.ele fiecăruia,Imposi(ilitatea de a +n.ele&e toate (eneficiile sau costurile fiecărei alternati/e >

nu sunt suficiente informa.ii pentru calcularea e0actă a costurilor %i (eneficiilor c'nd unmare număr de di/erse /alori politice, sociale, economice %i culturale sunt +n *oc)

nesi&uran.a +n pri/in.a consecin.elor diferitelor politici alternati/e o(li&ă factorii dedecizie să se men.ină alături de fostele politici c't de str'ns posi(il pentru a reduceposi(ilitatea unor consecin.e deran*ate %i neanticipate)


7/10

natura se&mentată a procesului decizional +n marile (irocra.ii face dificilă coordonarealuării deciziilor

@) I5C!EME5T"LIM

politica pu(lică = continuare a acti/ită.ilor fostului &u/ern, doar cu anumite modificăriincrementale

constr'n&eri le&ate de timp, informa.ii %i cost +i +mpiedică pe cei care ela(oreazăpolitica să identifice +ntre&ul spectru al politicilor alternati/e %i consecin.ele acestora

conser/ator

prin faptul că pro&ramele e0istente, politicile %i c1eltuielile sunt considerate drept(ază, %i aten.ia este concentrată asupra noilor pro&rame %i politici %i asupra cre%terii,descre%terii sau modificării pro&ramelor curente

Factorii de decizie +n politică nu au suficiente capacită.i de a pre/ede toate consecin.elefiecărei alternati/e)

5ici nu pot calcula ratele cost - (eneficiu pentru politicile alternati/e

Cei care ela(orează politica acceptă le&itimitatea politicilor anterioare datoritănesi&uran.ei le&ate de consecin.ele unor politici diferite sau complet noi)

#n pro&ramele e0istente pot e0ista in/esti.ii masi/e care e0clud orice sc1im(areradicală

Este eficient politic

A) TEO!I" OCULUI

= studiul deciziilor ra.ionale luate +n situa.ii +n care doi sau mai mul.i participan.i au defăcut o ale&ere %i rezultatul depinde de ale&erea făcută de fiecare)

e aplică zonelor din ela(orarea politicii +n care nu e0istă nicio ale&ere 2perfectă3independentă pe care cine/a o poate face - +n care 2cele mai (une3 rezultate depind dece fac %i ceilal.i)

2ucătorii3 tre(uie să-%i adapteze conduita pentru a reflecta nu doar dorin.ele lorproprii %i a(ilită.ile lor, ci %i a%teptările lor cu pri/ire la ac.iunile celorlal.i)

Un 2*ucător3 poate fi un indi/id, un &rup sau un &u/ern na.ional - +ntr-ade/ăr, oricine cuscopuri (ine definite care e capa(il de o ac.iune ra.ională)

JOCUL

LAȘILORȘoferu

l A


8/10

5u descrie modul +n care deciziile sunt efecti/ luate, ci mai cur'nd modul +n care oameniis-ar comporta +n luarea deciziilor +n situa.ii competiti/e dacă ar fi complet ra.ionali)

Un concept - c1eie +n teoria *ocului este strate&ia)

= luarea ra.ională de decizii +n care un set de mi%cări este desemnat să aducă orăsplată optimă, c1iar %i după e/aluarea tuturor mi%cărilor posi(ile ale aparen.elor)

Minima0 = strate&ia ra.ională care minimizează pierderea ma0imă sau ma0imizeazăc'%ti&ul minim pentru un *ucător, indiferent de ce face oponentul)

) TEO!I" OP IU5II PUBLICE Ț

%tiin.ele politice studiază comportamentul +n arena pu(lică %i presupun că indi/iziiurmăresc propriile lor interese

teoria op.iunii pu(lice pune +n c1estiune ideea că indi/izii ac.ionează diferit +n politicăfa.ă de ac.iunile lor pe pia.ă)


9/10

presupune că to.i actorii politici +ncearcă să-%i ma0imizeze (eneficiile personale +npolitică la fel ca %i pe pia.ă)

indi/izii se unesc +n politică pentru (eneficiul lor reciproc, la fel cum se unesc %i pe pia.ă

:u/ernul +nsu%i se formează printr-un contract social +ntre indi/izi care sunt de acord,pentru (eneficiul reciproc, să se supună le&ilor %i să sus.ină &u/ernul +n sc1im(ulprotec.iei propriilor lor /ie.i, a li(ertă.ilor %i corectitudinii)

Partidele %i candida.ii nu sunt interesa.i de oferirea de principii, ci de c'%ti&areaale&erilor)

nu c'%ti&ă ale&erile pentru a formula politici)

Fiecare partid %i candidat caută pozi.ii politice care să atra&ă cel mai mare număr deale&ători)

Partidele %i candida.ii se /or mi%ca +nspre centru pentru a-%i ma0imiza numărul de/oturi)

) TEO!I" ITEMULUI

For.ele &enerate +n mediu care afectează sistemul politic sunt pri/ite ca input)

Mediul este o condi.ie sau circumstan.ă definită ca fiind e0ternă zonelor de le&ătură ale

sistemului politic)

istemul politic este acel &rup de structuri %i procese interdependente carefunc.ionează autoritati/ pentru a aloca /alori societă.ii)

!ezultatele sistemului politic sunt alocările /alorice autoritati/e ale sistemului %i aceste/alori constituie politica pu(lica)

politica pu(lică = un rezultat al sistemului politic

istemul se păstrează +n timp prin$

producerea unor rezultate satisfăcător de rezona(ile>

(azarea pe ata%amente ad'nc +nrădăcinate +n sistem>

folosirea sau amenin.area cu folosirea for.ei)

MODELE POLITICE

Modele institu.ionaleModele procesuale


10/10

Modele de &rup

Modele ale elitei

Modele ra.ionale

Modele incrementale

Modele ale teoriei *ocului

Modele ale op.iunii pu(lice

Modele ale sistemului)

modele de politici publice

Documents