8/14/2019 Moartea neagra (ciuma)

http://slidepdf.com/reader/full/moartea-neagra-ciuma 1/2

~

In citiva ani, cel putin un sfert

din populatia Europei a

disparut de pe suprafatapamiintului. Multi dintre cei

care au trait pe vremea ciind

Moartea Neagra a biintuit

Europa, au crezut ca a venit

sfiir~itullumii.

B Oala numit:1 candva "Moartea Neagra"sau "Ciuma" a creat mare panica InEuropa, ~i nimeni nu se putea simti In

siguranta. Durerile lngrozitoare de cap, tran-spiratia ~i frisoanele erau principalele simp-tome. Totu~i mai era ceva ce li deosebea pecei care sufereau de ciuma, de cei care aveaudoar febra rnare: In zona axilara, pe glt, ~ieventual In zona inghinal;l ap;lreau nisteumfl;lturi pline cu puroi, a~a zise buboane; lalnceput erau de culoare roz, apoi purpurii, iarIn final negre, putand ajunge la dimensiuneaunor portocale. Victimele mureau In chinuri

groaznice.O Europa medievala era asaltata de

~obolanii negrii. Ciuma s-a extins

repede, deoarece boa la mortala s-a

transmis prin intermediul purecilor la

~obolanii sanato~i ~i la oameni.

pe linga: oameni, mai erau ~i ~obolani, ca dealtfel pe orice alt vas. C'lnd vapoarele auajunsla destinatie, ~obolanii "ca:la:tori" s-auImprn~tiat printre ~obolanii de pe uscat, s-auinfestat cu puricii purta:tori de bacteriile

ra:spunza:toaree boala:,dupa:care s-au Intorspe vapoare. Puricii ce se hra:neaucu si:ngele~obolanilor le-au transmis ciuma. Clnd~obolanii au Inceput sa:moara:din cauza bolii,puricii au ca:utatalta:sursa:de singe, In cazul

Ciuma ajunge in Europa

Primele semnal;lri despre aparitia ciumei 1n

Europadateaz;l din 1347. in octombrie 1n acel

an s-au 1ntors 12 cornbii italiene pe Marea

Neagrn, debarcand in portul sicilian Messina.Echipajul ~i c;ll;ltorii au ajuns sl;lbiti, unii din-

tre ei fiind morti, altii pe moarte. Martorii ocu-

lari nu-~i puteau explica motivul. Pin;l in

zilele noastre misterul a fost dezlegat. Pe vase,

O "Hora trandafirului" dateaza din

epoca ciumei. Trandafirul este simbolul

modificarii pielii, din cauza bolii, jar

buche,elul folosea la improspatarea

aerului incarcat cu duhoarea mor,ii.

87

8/14/2019 Moartea neagra (ciuma)

http://slidepdf.com/reader/full/moartea-neagra-ciuma 2/2

MOARTEA NEAGRA

nic:l era cea mai frecvent:l, dar celelalte dou:lerau ~i mai periculoase.

Una dintre ele, pesta pulmonarn, se dezvol-ta 1n cazul 1n care bacteria pestei a p:ltrundea1npl:lmani. Cel care nhalau bacteriile eliminate1n aer prin sWnut sau tuse, se imboln:lveauimediat, astfel1ncat boala s-a extins extrem derepede, ~i ucidea 1n imp foarte scurt.

Dac:l cineva era 1ntepat de un puricepurt:ltor, bacteriile ajungeau mediat in sange,moartea survenind 1n decurs de cateva ore.Victimele se culcau f:lrn a avea cea mai mic:lb:lnuial:l, ~i nu se rnai trezeau. Aceast:lvarian-t:l a bolii este cunoscu~ ast:lzi ca pesta sep-ticemic:l.

de exemplu a prescris un tratament cu unamestec preparat din melas:l de 10 ani, buc:ltide ~arpe, vin ~i inc:l 60 de componente. Unalt medic era de p:lrere c:l bolnavul trebuie s:ldoarm:l pe partea dreapta, apoi pe cea stlng:l.Dar nimic nu ajuta.

Multi au apelat la religie, consider1nd c:lDumnezeu vrea s:l pedepseasc:l lumeap:lc:ltoas:l cu aceasta boal:l. Unii se al:lturaumar~ului celor care se loveau in public cubastoane de piele prev:lzute cu cuie, altii seincuiau, sau fugeau cat mai departe. V:lzandapropierea mortii, mii l~i g:lseau consolare Indiverse pl:lceri.

Faptul c:l nu se putea prevede evolutiabolii, a f:lcut-o ~i mai misterioas:l. Cum eraposibil ca intr-un ora~ s:l moarn doar o zeci-me din populatie, iar In altul o jum:ltate?Astazi ~tim deja c:l in acele vremuri trei tipuride pesta f:lceau ravagii: paest (ciuma) bubo-

!i

J

O Conform acestui codex medieval, niciImpara,ii, nici papa nu sunt cru'a,i deMparte. Saraci ~i boga,i deopotriva aufost afecta,i de boala. Cei care au avutposibilitatea, s-au retras la 'ara, ducandcu ei boala.

Pesta se intoarcein 1351 s-a tenninat primul mare asalt al"Mal1ii Negre". Istaricul medieval Fraissart acansiderat c~ apraximativ a treime din papu-latia glabului a murit din aceast~cauz~. Celemai nai cercet~ri au canfinnat aceste aprax-im~ri. Este apraape sigur c~ In Eurapa ratamartali~tii era de cel putin 1:3.

"Maartea Neagr~" s-a retras, dar numaipentru a vreme. in 1361, n 1369, apaicu re-gularitate, a reap~rut pan~ la sfar~itul secalu-lui xv. Mai tarziu, a reap~rut din ce In ce mairar; In Anglia ultima epidemie a fast In 1665:atunci au murit. apraximativ 100 de mil de

aameni.Pesta nu a disp~rut nici pan~ as~zi. La

sfar~itul secalului XIX a reap~rut In Asia ~idaar In India a f~cut 6 rniliaane de victime; tataici, nu demult -In 1995 -a cauzat pierderea

multar"vieti amene~ti.

I.~

i

I

acesta -qamenii. Apoi s-a Imboln:lvit ~iechipajul vaporului. Pe cornbiile ajunse laMessina au mai existat probabil ~obolaniinfectati, care au lmprn~tiat boala dup:l ce aup:lclsit vasul. Ora~ele murdare ~i aglomeratede port din Europa au asigurat un mediu de

viata: extraordinar pentru ~obolani ~i purici.Dup:l moartea ~obolanilor, puricii s-au mutatpe oameni.

Astfel, puricii infectati cu bacteria cauza-toare de cium:l prin intermediul ~obolanilorau cauzat moartea a milioane de oameni.

88 Istoria universal~ 27 -COMERT ~I SOCIETATE IN EVUL MEDIU Istoria universal~ 30 -RAzBOIUL DE 100 DE ANI

O Bacteria pesteieste transmisa depurici. Bacterianumita Yersiniapestis se inmul-,este in tubuldigestiv alpuricelui. Insectatransmite bacteriain timpul in,epariiin circula,iasangvina a ani-malului gazda sau

Morrninte cornune a omului.

in citeva s~ptallani, luni, au murit atat demulti, incit oallenii au fost nevoiti s~ sape

uria~e gropi commune, ar ~i acestea s-auumplut cucind, multe victime r~manand inlocul in care ~i-au g~sit moartea.

Se pare c~ ciurna a ap~rut pentru primaoar~ n anii 1330, n Asia Central~. A f~cut ra-vagii prin China de Est ~i India, s-a extins spre O Echipamentul devest, prin Orientul Apropiat ~i Africa de Nord, protec,ie al unuiajungand n Europa. medic din secolul

Citeva regiuni, ca de exellplu Scandinavia, XVII care viziteazaau rnmas f~rn populatie. Norvegienii din bolnavii de ciuma:Groenlanda au disp~rut f~rn urm~. Bogati, manta lunga, pala-s~raci, b~tcini, tineri, au murit deopotriv~. rie, masca ~i oche-Preotii au fost cei mai expu~i, fiindc~ s-au lari de protec,ie.ocupat rnai mult de bolnavi. Citeva teritorii Sub imagine scrie:lns~, ca de exellplu Milano ~i lmprejurimile a~a s-au luptat in

ei, au fost mai putin afectate. Roma, in anulFiindc~ nu se cuno~teacauza real~ a bolii, 1665, cu imbraca-

nu se putea trata. Medicii au utilizat cele mai minte de protec,ie,trnznite metode de vindecare. Unul dintre ei impotriva mort;ii.