Redactare: Cosmin Pe4aTehnoredactare: Adriana VhdescuPregitire de tipar: Marius BadeaDesign coperttr: Ionuf Bro$tianu

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RomlnieiPADURARqPAVELMorrtea lui lgor Alcxandrovici / Pavel Ptrduraru. - Pitegti :P* lde45,20L7ISBN 978-973- 47 -2665 -382t.r35.1

Copyright @ E&tura Pualela 45,20t7Prezenta lucrare folosegte denumiri ce constituie mtrrci inregistrate, iar conginunrleste potcjat de lq$slalia privind drrptul de proprieate intelecruall.www. edituraparalela45.ro

Pavel Paduraru

ilIoilrtoil lui

Igor Alexanilrovici

Edltura Paralola 45

Cuprins

PRIMUL URCU$ PE MUNTE / 7r./ e

Moartea misterioasl zLui Cl

$i atunci cdnd sufetul tdu este ademenit de dernon, te simli caamul cujuodtul de git care, cu mdinile legate Ia s?ate {i ocltii acoperili,

rdmdne ahirnat de spdnzurdtoare, dar trdieste incd,fdrd nicio ajutorare,

fird niciun sprijin,ftrd nicio scdpare, Si se clatind in gol.

- Umberto Eco (Numele trandafirului)

intr-un rdzboi, mai trebuie din cdnd tn cdnd;i cdte-o execufie. Eindispensabil dacd vrem ca oamenii sd ia rdzboiul tn serios. Poporul

trebuie sd simtd;i sd in/eleagd cd rnaartea ameninhi de pretutindeni.$i-apoi, generalii ;i cornandan/ii aor ;i ei sd vadd cum cade ucis un orn.

E 1elul carierei lon $i intrucdt pefront nu se ?ot duce,i7indcid doctorii lorpretind cd au ulcer la stornac, gtisuc cti/iva pe care sd-i execute, astfel ca,

odatd terminat rdzboiul, sd poatd aorbi ;i ei de moryi.

- Sven Hassel (Gestapo)

PRIMUL URCUS PE MUNTE

Crezdnd ci n-ar fi in firea lucrurilor si plece acasi ffar[ si treaci

9i prin oragul Fetigei, de weme ce se afla la numai sase ore de drum

pinl acolo, hotiri in ultima clipi sI schimbe gara gi autocarul. Aga,ca gi cum te-ai afla in Bucuregti, de pildi, gi l-ai schimba pe Filaretcu Augustina. i9i cumplrase bilet gi lui loc pe bancheta din spatelegoferului, unde is,i scoase imediat adidagii noi, care-l stringeau de-i

ie,seau flec[ri pe ochi si-i scildau ciorapii in singe. Atunci degetelelui de la picioare, atat de umflate, incit semlnau cu un kilogram decartofi, risuflaserd usurate, iar el schilI un zimbet cu care se pierduin somn.

Se trezi tocmai pe culmea muntelui gi se gindi cL, totusi, ar fi maibine s-o anunfe la telefon pe Fetila c[ vine la ea. Aflind vestea, eas-a ardtat pe cit de mdguliti, pe atat de foarte ocupatl, ;i i-a spus c'iar fi disponibil[ si se intdlneasci cu el doar pentru niscaiva minute,Ia o cafea.

in cafeneaua lor eterni de pe munte, ea il rugi si-i faci o favoare,promiEindu-i in schimb ci vor merge impreund la Viena. $i el,larindul siu, a imbrigigat tot universul de fericire, fiind gata si ristoarnemunfii gi sd invie mor$i doar pentru a cdnta simfonia FetiEei.

Cu toate ci n-a mai ajuns acasd in acea seari, el a petrecut noapteala fel de singur ca 9i in oragul siu. Ea l-a insolit pdni la uga hotelului,

apoi a dispdrut.

- Vreau un birbat puternic, i-a goptit Fetiga la despir,tire, dar tuegti istovit acum. Odihnegte-te gi-$ promit cX voi veni la tine mdine-di-

mineagd.

Apoi a plecat gi n-a mai rdspuns la telefon nici in acea seard, nicia doua zi,cdnd el a gters tllpngipa de pe munte.

In seara aceleagi zile, adulmecind izul de sdnge din adidagii ceinoi, soarele s-a rostogolit de pe munte.

I.

Moartea misterioasi alui Ckat

A murit Ckat.Ei,9i ce? Mare cicat...Eu dormeam cind a trecut dintre noi. N-am fost nici la in-

mormintare, fiindci eram mahmur 9i n-aveam chef si ies din cas['

Am anunfat-o la telefon pe mami-sa cd am o treabdurgentl, pe care,

de o amdn, pot s[ mor 9i eu'

Pe atunci ploua ca Pe vremea lui Noe 9i din fntirim rlrnase nu-mai

o mlagtind.

Bella primegte cinci lei de la fiul siu

- iti pun la dispozilie doui zile, md' uni? SI-te fereasc[

Dumnezcu sd se repete ca gi in alte dd1i - am sd te omor! Bucati cubucati am sI tai din tine cu iataganul gi n-am sd te mai corcolesc

ca pind acum cu pumnii in tartili. Nu vezi c['mi minjegti pere,tiicu sdngele teu bihlit? Apleaci-te aga, frumugel, gi linge, ci din tines-a scurs. Toati fiin1a ta duhnegte a starv! Nu-mi boci ca o migi

gituittr, fugi de$ spdi ritul gi bagl-fi o vattr in nas, dar alege una

mai mare, ca si te inibusi. Dar, inainte de toate astea, explici-mi 9imie ce fel de mamd esti tu. Egti o maml buni de ingfhcat de pletesi de bitut cu feasta de podea. O mami normali nu locuieste inaceeasi casi cu fiu-sdu, proaspit c[sitorit si viitor tat6. A9a ci du-tedracului! Ia cinci lei gi si nu mi te ardlipini deseari, iar mdine si-tistringi boarfele si si nu vid umbri de-a ta prin casa asta. Tu, mam[,se vede ci ai m6.ncat pufinl mardeah in copilirie. Ai arlt datoriasi mi cregti, sd-mi dai o educatie exemplari, si mI hrinesti 9i simI imbraci doar pdni la atingerea majoratului. $i punctum, blea!Punctum, nahui, dupi cum a zis marele Eminescu. Atunci aveai totdreptnl gar:antat de lege sd-!i duci traiul sub acelagi acoperig cu fiultiu, dar de aziinainte eu sunt proprietarul acestui apartament. Si nute primesc nici ca 9i chiriagi, pentru ci m-am insurat si-mi iubescfemeia, si nu vreau sd. auzi melodiile impreunirii noastre. $i pentruc[ scumpul meu copilag, care se va naste in cur6.nd, n-are cdtusi deputin nevoie de o bunici proast[. Asta-i casa mea, mama dracului!Fu-te-o unde vrei, casa ta e o groapi de canalizare, bun sosit acasi,maml! Daci nu dispari, am si te ciomlgesc cu bdta-n cap pdnite-oi ucide si am si-1i tai stdrvul in bucigele. Pe urmd. am si te adunintr-o geanti si-am si te duc in pIdure. Nu te teme, nu voi fi arestat,ci si copoilor le va fi greali sI se apropie de geanta cu miruntaieletale 9i vor prefera si o arunce in iaz, decdt si le strici tu pofta dehaleale pentru o sdptimdni inainte. Nu te-ntinde la documentelecelea, ci mi pig pe ele! Actul meu sunt eu insumi. Md declar ofcialstipdnul acestei case, chiar daci in hirtii e scris numele tiu. Nu-mipas[! Eu am un cumdtru la Cadastru, care are un cumitru la CentrulAnticorupfie 9i care, pentru o bere, imi va rezolvaproblema. De-aiazic, tunde-o la baie chiar acum gi spali*te de singe! Ia cinci lei 9i pieidin faga mea!

Igor Alexandrovici era un tdndr prezentabil, blajin si respectat detoati lumea, cu rarisime exceptii, despre care vom vorbi neapdrat put'nmai tdrziu. Cu cinci ani in urmi, se c[si.torise cu un vis de femeie,Casandra, pe care o adora cu toati suflarea, dar care era stearpi. Deaceea

^ umblat cu ea pe la tot felul de doftori, wijitori si cititori in

stele, care i-au stors de banii cdgtigagi la nunti, lisandu-i falili. incele din urmi, prietenul siu, Ckat,l-a sfhtuit sI se adreseze vestitului

profesor Vafron Constantinovici Sezanov. Medicul nu le-a cerut nlcl

un ban 9i nu se ingelege prin ce miracol, in scurt timp dupd inceputultratamentului prescris de el, Casandra a prins roadi gi acum Purta un

copil in pAntece.Fiindc[ nu aveau unde-;i duce traiul impreunl, cei doi se adi-

postiserd in apartamentul lui lgor, in care locuia gi maici-sa. Au triitin pace weo jumitate de an, pAni cAnd biiatul, simlindu-se deranjatde prezenfa bitrinei, a decis si se debaraseze de ea. Odati cu nagtereacopilului, calcula el, in casa lor avea si se igte un imens tirlboi, situaliein care mamd-sa u fireprezentat pentru ei cel puEin un impediment,daci nu chiar un cataclism. La inceput a rugat-o si plece cu biniporul,insi cum femeia nu se lisa dusi cu nici un pre!,Igor s-a apucat si-gigteargl pumnii de ea, in timp ce Casandra urmdrea impasibili aceste

mlceluri, avind nezdruncinata convingere cI bdrbatul siu lupti ex-clusiv pentru fericirea ei.

Doamna Bella, mama lui Igor Alexandrovici, nu putea si-gi explice

cele intAmplate altfel decit ca pe un blestem. De bine de riu, pdnila nunta biiatului, ea se bucurase de toati dragostea lui 9i se credeabinecuvdntati de pronie. i9i impnrgeau frdlegte fiece posmag si igimirturiseau cele mai sensibile lucruri din intimitatea fiecIruia. Seari

de seari, Igor o intdmpina afard,, cdnd ea se intorcea de la serviciu.Primind in copil5rie o educalie aleasd, el nu era agresiv nici chiar inperioadele in care se scufunda in cotloanele begiei. Dimpotrivi, aveaatunci griji sl-i cumpere 9i maici-sii cite o votci, cu care ea igi masatrupul cind era ricitl. Alteori, Igor Alexandrovici iegea noaptea inparc gi strdngea flori, pe care le punea tiptil la cdpdtAiul mamei pentrua o vedea spre dimineali radiind.,,Te iubesc, mam[, mai mult decdttata te iubesc", i se destiinuia el, cu lacrimi in ochi. Taicl-siu a fostpoligist qi a cdzut la datorie, fiind impugcat in plin5. strad[ de un elev

de clasa a taptea.Despre Igor Alorandrovici se mai spunea inci de pe cdnd era

copil cd ar fi ucigag de pisici. Circulau zvonuri ci el este in stare sdfugi kilometri intregi dupi un cotoi, cu unicul scop de a trii pllcereade a il gAtui.

La acea wemq iernile erau atit de bogate, incit le sXrlceau deperfidie chiar gi pe cele mai infame suflete.

Ckat ainviat

La inceput erau trei: Igor Alexandrovici, Ckat gi Rljdi, dar dupl ceultimul a plecat in Europa la lucru gi gi-a cumpirat o magini bitrind pecarc aldsat-o la ferma unui,tigan din oragul austriac Oberpullendor{deoarece nu avea actele necesare pentru a o aduce acasi, au rlmasdoi. Despirgirea s-a produs pe malul unui iaz, intr-o searl luminoasdde varI, cind Igor Alexandrovici, care visase de mic copil sd devindtaximetrist,l-a rugat pe Rnjni si-i ddruiasci rabla, dar acela i-a pus-o-nbot ,Eu am salahorit cu sudoarea frunlii pentru dracii de capitaligti,ca sd-mi cumpir aceasti pnpugl 9i i-am plitit un car de parai vnnrluimeu de lavamdpentru a mi ajuta s-o introduc in gar[ fXr[ documente.Una peste alta, zieLe trecute s-a schimbat iar5gi Guvernul gi 9efu1 dela vam[. $i acum nu gtiu cum si mi descurc... Dar tu, de cdnd te gtiu,incl de la Papuri VodI, nu egti capabil sd faci altceva decit si ucizimieuni.toarele. De-aia, nimic dracilor, totul siracilor!"

Atunci Igor Alexandrovici i-a jurat mamei sale cI nu va mai daochii cu,,lepiditura roscovanf'. il bot.ras" astfel, fiindci Rdjdi erarotcat, pistruiat si ii lipsea un ochi. Cdnd se dedea la vreo gagicl,ciutind si-gi doseasci meteahna, o privea printre gene. Se lluda ci-inarcoman, degi consuma doarvotcl, iar c6nd se ftcea muci igi povesteain detalii biografia, dupi scenariui siu. in ultimul timp, aceasta seintdmpla intr-o cdrciumi bintuit[ cindva de alcoolici indrigostigi,dar in care, odatd cu crizafinanciarl, qifurtul niliardului,nu mai cilcanimeni in afarl de el.

De weo doui sdptimdni, pe aici dddea 9i un ins care lua loc intot-deauna la ultima masi din col1, de ldngi fereastri, solitar si neclintit, caun fluture mort. El nu vorbea cu nimeni, nici la intrebXri nu rispundea,

9i catadicsea s[ desqhidi gura doar c6.nd comanda cdte o cafea. Maiera gi barmanul, Sorinel Ivanovici, proprietarul acestei bodegi, carese mutase aici cu traiul dupl ce nevasti-sa s-a luat cu un deputat dedreapta, dar carc astdzinu se ingelege de ce este deja deputat de stdnga.

in linistea ostili a localului,la lumina lividn a unui bec aproapemiop, numai mugtelor gi lui Rnjni nu le ticea gura.

- $i chiar inziua nungii mi-am prins tdrfa, c re erz- grea de lamine, amestecindu-gi carnea cu verigorul ei. $i-am lisat-o-n puiimei! Azi toate-s curve! Tu nct cd. iubegti, dar pigi-te, bii Ckat, pesentimentele-Ei bolnave.Ia exemplu de la mine, de la un birbat seriosgi cu magini. Uitasem si-1i spun ci gi eu am rimas din intdmplare incasa aga-zisei viitoarei mele mirese cu sord-sa si priveam televizorul.

Ea, trdntiti pe pat, eu, cuminter p€ scaun. Eram ostenit gi, fiindcdn-aveam unde si-mi agez capul, m-am pus ldngi ea,ldngl, viitoareamea cumnati, pe atunci o copili$.. $i am discutat una-alta, pini cdndne-am infierbdntat. N-am mai stat pe ginduri gi am avut-o. Femeiletoate, pind la ultima, se vor arse. Dacd mireasa mea a fost o nestlpinitl,eventuala mea cumnati este o fatl de treabi. Eu, unul, sunt blrbatgi-mi place doar si fut, nu 9i si fiu futut. Ajunge la mintea ta adevirul?

tgi gterse apisat nasul gi privi lung in fala sa. Barmanul spila ne-pisitor paharele. Pentru el nu era o noutate c[, in ultimele luni, Rdjiicomanda votci 9i pentru scaunul de izavr, pe care-l botezase cunumele adormitului Ckat.

Viala lui Ckat a fost lesuti dintr-un astfel de materia).,incAt sd nuse ingeleagl nicio brinzi din ea. Se trezea in fiecare dimineald buimacgi agtepta si.-i telefoneze cateva.Dupi ce constata ci totul e pe vechi,se urina 9i se spila. Putea gi sd mXnAnce, cdnd i se rdztrrlteau ma1eleprea tarc. Apoi iegea afarl gi igi muta trupul de pe o stradi pe aJta,dintr-o bodegl in alta. in ultimii ani insd se izolase in casi 9i i9i duceatraiul aseminitor bltrdnului Tan Dagen, ultimul locuitor al satuluiHuangyan din China, care este considerat drept cel mai singur omde pe pimdnt. Printre pufinii sii prieteni m-am numirat 9i eu. imiamintesc cI l-am vtzitat numai o dati 9i atunci l-am gisit plingdnd.Sughiga 9i-mi spunea ci, in copilirie, a crezvt cil va fi fericit. Miplictisise, sincer, 9i de aia n-am mai dat pe la el. Am aflat zilele asteaci i s-a implinit sorocul, insi decesul unor astfel de ingi nu reprezintdpentru nimeni mai mult decdt un fapt divers. Sa le fie [drina puf.

- Marea zi a victoriei se apropie, continuX Rajai. E vorba demagnifica sirbXtoare in care toate mdgele lirii vor petrunde in apafta-mentnl lui Igor Alexandrovici gi-l vor sfdgia de viu, ca pe-un gtzg n.

Netezi, ridicdndu-se, umirul scaunului din fala sa. Observdnd cinu e bigat in seami, izbucni:

- De ce taci, drS.covenia cui te are? Mi-e mili de tine, Ckat, darn-am cu ce s5. te ajut. lie i$ place si te fugi?

... in timp ce crdgmanrl adormi pe tejghea, iar blrbatul de la masadin col1, cu fala strdnsi in palme, gedea inlemnit. Schigind un zimbetcltre scaun, Rajai igi ciuii gra,tios urechile:

- TU n-ai un ochi, egti chior de un ochi, auzi el.* Unele cucoane, mii Ckat, zic ci-s mai sexy aqa, trinti roqcatulcu pumnul in masd.

- Eram gcolar, cind m-a intrebat un amic daci iubesc weo fati.Nu pricepeam ce-o mai fi insemnat gi asta 9i, ca si nu par lopattr,i-am rispuns cX da. Eu credeam ci m[ va lua peste picior, dar el a in-florit de bucurie gi m-a intrebat cine-i aleasa mea. M-am invirtit cugindul in jurul axei mele, pini cind mintea mi-a vomitat un nume.Pare-mi-se cI Plioagca era, chiar dacd, in acelagi timp, nu inlelegeamnici in ruptul capului cum poti str iubegti numai o oand, daci divi-nitatea ne-a creat pentru a ne iubi unii pe alpi. Scaplri cenrl, vezi?

- S[ te fupi, te-am intrebat, Ckat, igi place?- Nici cind l-am citit pe Eminescu nu puteam pune la socoteali

de ce sanctificl femeile, discreditdnd astfel blrbalii. Credeam peatunci ci bidiEa Mihai a fost bolnav psihic. Am clutat ca nebunul, cutoati disperarea, mdcar o poeuoafi. de-a lui despre Dumnezeu, darn-am gtrsit nici una.Iati de ce l-au acceptat in s,coala sovietici. Vezicd orplodeazl cenrl, de parcl ar fi inviat Satana, cum zicea bunicamea,9i noi o si murim aici? Pini 9i omul dla din coll s-a ridicat dela masi. Uite-l, iese afarl.

- Ala n-are simguri. Dac[ va ie9i, il va bate vintul inapoi. Elparcurge calea aceasta din niscare.

- E 9i mut?

- Nu, citeodattr mai scoate cAte o vorb6. Stai, apropo, uitasemsd-fi spun ctr azi am pilit cu doamna Bella.

- Bella nu bea.

- S-a imbitat ca o vacl, Ckat. Am vrut si mi intrelin cu ea, dars-a impotrivit. Trebuie sI afim dacd e vie.

- Totul a inceput in clasa intdi, cdnd stiteam in banc[ cu Vanga9i nu intram in gcoal5 pini nu venea ,si ea. Pe urmtr am uitat-o.

- Crezi ci Bella e vie?

- D", RAjAi, e vie.

- Eu ztc cil-i moarti, punem pariu pe un leu?

- T! ai ucis-o?

- Nr, a murit de moartea'ei.* in clasa a II-a gedeam in banci cu o blondi, care mi cllca pepicioare gi-mi dddea cu cartea in cap, dar eu visam ca ea si m[ pupe.

- Cred ci Bellei i-a mincat coliva un copil al strizii.

- Ea nu voia s[ mI pupe 9i eu, decepgionat, am fbcut cunogtingdcu banditul Sagara.

- Sagara, mamd dragi, criminalul! El este foarte periculos, Ckat.Mi tem de el. Bine ci l-au bilgatlazdup pe viali.

- Afasem cd un amic de-al meu o are la inimi pe Luc. El eraacru gi ea era dulce. Nepricepdnd cum li se acorda chitara, m-am in-drlgostit gi eu de ea.

- Stai, bre, ci doar ai dat ornrl popii! Azi am ridicat paharulimpreund cu doamna Bella pentru odihna sufletului tiu.Am mincatsalati de rogii fbri ceapi, dar cu pdine neagri, i,ti placel

- Luc cregtea in mine, ca un cancer.

- Casandra lui Igor Alexandrovici a avortat spontan. Era beie,telriposanrl, gtiai?

- $ti* cI Luc nu mi place. Cu toate astea, rn-am umfat de curajintr-o zi gi i-am propus s-o conduc acasi. Ea arefuzat gi eu am bocitta^tdzin...I-am diruit pe urmi un mlr1igor, dar era gi ila mort. Agase mistuiau dlele pind"intr-o seari, cind, din puri intdmplare, m-amtrezit cu Luc in bancd. $i, pe neagteptate, ea s-a bigat sub masi gi deacolo mi-a zl'mbit.Nu gtiam ce si. fac, inlemnisem... ca 9i scaunul pecare-mi hodineam fundul. Dar in suflet imi cdntau privighetorile, caremi ispiteau s[ mi infrupt din cei doi pegti gragi ca insugi pdcatul -buzele lui Luc. Mtr temeam, totugi, mdi...

- Chat! Cineva zbiard.afard,avzt?in pragul circiumei, individul de la masa din colg, care tocmaituvv

re9rse, Perora tara sa resPrre:

- Wzi cdt de nebunegte ploud, fetila? Sunt lacrimile pe care le-aivdrsat PAnd acum, in momentele de grea cumpdnd, ascunsd de tine insdli.Eu stau de doi ani cu gura cdscatd Si md acopdr cu ele. Mai bine m-a; inecaeu, decdt sd Ie sim/i tu. Cdci pe urmele pasilor tdi crescfori, iar ce ating

mdinile tale tnaie. Azi cerul ;i luna refectd gesturile tale. Azi frunzeledin copacifreamdtd a primdvani in cdmdrula inirnii tale. Azi ;i ma;inilede pe stradd, casele ;i ziarele, stnizile ;i copiii,felinarele ;i,udzdultul irniamintesc de tine. Azi bralele tale au cuprins intreg uni.versul, ce se na;tede sub genele tale. $tii cd. mdine, datoritd 1ie, oamenii vorf mai buniT

Apropiindu-se in vdrfirl degetelor de masa lui Rijdi cu o sticli derachiu, Sorinel Ivanovici chicoti pe infundate.

- E al nostru, neictr, nu te teme, il ghionti el pe rogcat, turnindu-ide-un deget in pahar.E Omul din Colg, i-a venit daruI vorbirii. Sevede cI i se cascd pliscul numai pe timp de ploaie. De va mai sta aga,iEi gxantez cI va muri de griptr porcini sau aviari, fiindci n-are nicipoligi de asigurare, nici barim poligd de sperangi.

- Luc mi-a soptit din ascunzig,,te iubesc". Am nldugit de emogiigi am vdzut la picioarele mele raiul.

- Copilul lui Igor Alexandrovici a murit ca o ml1i, frafi mei,accentui Rdjii. Sorinel, inchide geamul ci ploaia asta mI hngeazd,,dupi cum scria o g zetd.. Nu vezi cd tremur?

- Toti oamenii tremuri mai mult sau mai pufin, in func1ie defericirea 1or, rdnji, inviorat, cr6.smarul.

- Fericirea e ca o figari, o fumezi gi nu mai e. Din ziuaurmd-toare, Luc fugea de mine ca de tatil ves,nicului intuneric si, ca si se:,a;bdveascd de mine, mi-a propus si fim pur si simplu prieteni.

- Se pare cdisez,md. auzt,Ckatl Tot ce se intdmpli e imposibil.lie doar !i-a sunat ceasul gi la mort a fost numai mI-ta. Eu n-amvenit, sorry ci aveam mult de lucru. Te-ai suplratl

Rajai igi freci ochiul cu paharul, cdnd uga se trenti de perete 9iin circiumi nivili Igor Alexandrovici.Jinea de coadd o milI deca-pitatd., care hagura pe podea liniule rosii. Rdzdnd cu gura plnd" laurechi, il saluti cordial pe Sorinel lvanovici, dupi care arunci hoirulpe masa lui Rijai 9i iegi.

Afarl ploua atit de negru, incdt barba Omului din Colq seminacu un musuroi de furnici agitate.

Thatatul despre higiena sexuald

Ogtiri de furnici gi alte gdze ritdceau in dezordinea din salonul incare zdcea Casandra, extenuati dupi nagtere. Lipsiti devlagd,lehuzanu era in stare si-gi controleze nici mdinile, pentru a le da cite-unbobirnac insectelor care i se cilirau pefafd..

in urmi cu o ori, o vizitase Bella. N-au vorbit, doar gi-au aruncatciutituri cet ai bea un ceai. Mai bine zis, Bella nu gi-a luat ochii dela burta lehuzei, cireia nu i-a scipat din vedere echimoza uriagi depe chipul schimonosit al soacrei sale. Apoi infirmierele au alungat-o

pe vizitatoare, cici de la ea pu;ea ingrozitor. inainte de a iegi, Bella al6sat pe marginea patului un mfu mugcat.

Pupn mai tdrzr:u, intri vajnic in salon Vafron ConstantinoviciSezanov, gefirl maternitifii gi medicul care asistase la nagtere. Era unblrbat de mlrimea unui dinte, cu o mustafi mai pronunfati decat el

9i cu o barbi pe cdt de cirunt[, pe atdt de rard. Cllca pe degete, deparcl s-ar fi ruginat de propriii sdi pagi, gi avea in mdna dreaptil,care-i

ddrddia sporadic, o cdrprlie pe care o finea lipit[ de inimi.

- Cum anume se simte puiugoara noastr[, adici], intrebi el cu

indulgenli.Cu o privire sp[lIcitI gi cu gura intredeschisi, Casandra sclpl o

sudalmi 9i adlugi:

- Nu mi pot lupta cu gdndacii, domnule profesor.Medicul se repezi si-i gteargi de pe obraji cAteva gdngnnii 9i igi

opri arit[torul pe gura ei.

- Gdndacii sunt o mare Pacoste, care nu trebuie sI ajungi la

urechile OrganizalieiMondiale a Sanntepi. Tu potolegte-te... i,ti pro-

mit ci am si le vin de hac.Lui loc pe marginea patului.

- Pei, cum anume si-!i spun adicd... impreunl cu experlii inter-nalionali 9i cu un serios reprezentant al Ministerului Sdnittfii' amefectuat cercetirile gtiingifice necesare in privinga celor intimplate giam aflat de ce a,ti pierdut copilul.

Casandra icni gi rimase cu gura bogturi.

- Copilul... e mort? reugi ea si ingaime.

- Spre marele meu regret, aceasti indiscutabili tragedie s-a pro-dus in famtlia dumneavoastri din catzd" cilrintrelinind relagii intimecu sogul dumneavoastrS., stimatul domn Igor Alexandrovici, nu a,tirespectat ltigiena sexuald. Este vorba de un viciu nemaipomenit depericulos si cu urmiri cumplit de grave pentru cuplurile din lumeacontemporani. Pentru a*mi intemeia afirmagiile, as vrea si afu daci,inainte de a face dragoste cu tatdl regretatului copil, a1i citit weo cartede specialitate?

- Dumneata, inainte de-afi regula cucoana, i,ti faci conspecte?scrdgni femeia deprimatl.

- Cu cea mai mare strictege, de fiecare dati, consult cdteva manuale.O oblig 9i pe nevastX*mea si citeasci. PIi, adicd asta nu-i glumi,puigoarX, ci este opinia specialigtilor americani gi europeni, printrecare am onoarea sd mI numdr si eu. IatI de ce vi dau 9i cartea aceasta,scrisi de mine, pe care vi recomand s-o citi,ti seard de seard impreunlcu mult stimatul IgorAlexandrovici. E un tratat de ultimi orl desprehigiena impreunlrii.

- De ce nu m-ati informat despre asta cdnd m-ati vindecat desterilitate, domnule profesorl

Dupi un moment de chibzuiali, Sezanov ofti crispat:

- Nu cred cd ali uitat cum anume aveau loc intdlnirile noastre,adici. V-am explicat totul de-a fir a pdr, dar voi eraf befi gi a,ti uitat.Martor e solia mea, dacd wefi....

Puse pe burta Casandrei o brogurici colorati, ca pe o lumdnare pepieptul mortului,;i iegi. Suferinda arunci dupi el cu un gindac care,cdzdnd cu ceafa pe colgul unei noptiere, deveni handicapat. AfarIun vint nepotolit bitea copacii cap in cap,iar gravidele, intrind inmaternitate, igi acopereau pdntecele cu ambele bra1e.

Prima erectie alui Ckat

Aparigia suspecti a lui Igor Als