* at*-CpiB*CIVILIZATI+ IN E6IPT. CONSTRUIREA PIRAMIDELOR.

- \;--/'\

- - = -ffi"'. -R{grl .:: t Pr'

IMPERIUL E6IPTE*N

2000 h'cH' cNtLrzATt* ir,t uesnprTuMtft

NINIVE

RE^+TUL IUDEUitt p*tesnu*. TEMqLUL

nffif'^RE'EST\

HUMANITAS

HENnRTK WlllnM \uaN LooN

ISTORIAOMENIRIIEdilie actualizatd qi introducere de

Ronnnr Sur,r,rvan

Tbaducere din englezd deConNpr,rl Duuttnu

HUMANITASBUCURE$Tr

{ill

CUPRINS

Notaeditorului ... 1g

Introducerenoud... 1b

Cuudntinainte zL

r. Pregdtirea scenei . 27

a. Primii noqtri strdmoqi . . . BB

3. OmuI preistoric. A7OmuI preistoric ?.ncepe sd-qi ftureascd obiecte

4.Hieroglifele.... 41,

Egiptenii inuenteazd arta scrisului qi aqatncepe consemna-

rea istoriei

5. Valea Nilului. 46inceputurile ciuitizaliei din Valea Nilutui

6. Istoria Egiptului 50Ascensiunea gi prd,buqirea E giptului

7.Mesopotamia.... EzAl doilea centru de ciuilizalie orientald.

8.Sumerienii..... 54Scribii sumeri,eni ale cd,ror td,blife de argild, pouestesc tn cunei-

forme istoria Asiriei qi Babiloniei, marele creuzet semitic

9. Moise. b9Pouestea lui Moise, conducd,torul poporului eureu

ro.Fenicienii..... 63

Fenicienii, cdre ne-au dat alfabetul

t. Indo-europenii.. 65Persanii indo-europeni cuceresc lumea semitd, qi pe cea

egipteand,

'_{

6 cupnrNs

rs. Marea Egee. . 69

Popoarele din Marea Egee au adus ciuilizalia uechii Asiiinsdlbdticia Europei

r3. Grecii. 74intre timp, tribul indo-european al el'enilor a ocupat Grecia

r4. Oraqele greceqti 77Oraqele greceqti care era,u, de fapt, state

:.5. Autoguvemarea greacd 8o

Grecii au fost primul popor care a ?.ncerca't dificilul experi'

ment al autoguuernd,rii

16. Stilul de viald grecesc 84

Cum trdiau grecii

r7. Teatrul grec. . . 88

Originile teatrului, prima forrnd, de diuertisment public

:.8. Rdzboaiele persane. 91Cum au apdrat grecii Europa de o inuazie asiaticd gi i-auimpins pe persani inapoi peste Marea Egee

r9. Atena contra Spartei 98Atena gi Sparta gi-au disputat suprernalia a.supra Greciei

intr-un rdzboi lung gi dezastruos

so. Alexandru cel Mare 1oo

Alexandru Macedonintemeiazd un im.periu grec uniuersal -ce s-a ales de aceastd. ndzuinld grandioasd.

ar. Un rezumat. 1og

Un scurt rezurnat al capitolelor raoas. Roma qi Cartagina 1ob

Cartagina, colonie sernitd, pe coastd nordicd. a Africii, qi

cetatea indn-europeani. a Romei, de pe {d'rmul uestic al ltalici,s-au i.nfruntat pentru std.p6.nirea uestului Mediteranei gi

Cartagina a fost distrusd

a3. Ascensiunea Romei r2oCurn,s -a intdmplat* Roma

a4. Imperiul Roman 1sB

Dupd. secole de tulburd.ri gi reuolufii, Republica Romei adeuenit imperiu

25. Iosua din Nazaret. a34Pouestea lui losua, din Nazaret, cd,ruia grecii i-au spus Iisus

s6. Cdderea Romei. 1Bg

Amurgul Romei

CUPRINS 7

zZ. Ascensiunea Bisericii.Cum a deuenit Roma centrul lumii creqtine

a8. Mahomed a1zAhmed, cd,milarul care a deuenit profetul degertului arab qiai cd,rui adepli au cucerit aproape toatd.lumea curwscutd, pen-tru mai marea slaud a lui Allah, singurul Dumnezeu adeudrat

e9. Carol cel Mare 1b8Curn a ajuns Carol cel Mare, regele francilor; sd. poarte titlulde tmpdrat gi cum a tncercat sd re?.nuie ueclziul ideal al impe-riului uniuersal

go.Normanzii..... L64De ce oamenii din secolul al X-lea se rugo.u Domnului sd.-i

fereascd, de furia normanzilor

3r.Feudalismul .... 169Cum Europa Centrald., atacatd. din trei pd.rli, s-a transfor-mat tntr-o tabdrd, armntd gi de ce Europa ar fi pierit ft.rd, sol-dalii gi adrninistratorii profesionigti care ftceau parte dinsistemul feudal

gz.Cavalerismul .. a7a

33.Papdcontraimpdrat ...... r7EBizara loialitate dubld. a popoarelor din Euul Mediu $i cunx

a dus ea la conflicte interrninabile?.ntre papi Si sfin{iii.mpd.-rali romani

34. Cruciadele. ... . r8sToate conflictele au fost d.ate uitdrii atunci cdnd turcii auocupat lara Sfd.ntd, au profanat I'ocurile Sfinte qi au pertur-bat serios com.er{ul tntre Orient gi Occid.ent. Europa a pornit?.n cruciadd,

35. Oraqul medieval r88De ce oamenii din Euul Mediu spuneau cd ,,la oraq se respird,

liber"

36. Autoguvernarea medievali 1g8Populalia oraqelor qi-a afirmat dreptul de a se face auzitd,tnconsiliile regale ale fd,rii

37. Lumea medievald. :,o4Ce credeau oamenii dinEuul Mediu d.espre lumeain care trd,inu

38. Comerlul medieval. 2L2Cruciadele au trandormat din rnu Mediterana intr-un nucleucomercial actiu gi oraqele din Peninsula Italicd o,u deuenitmorel.e centru de di"stributie pentru schimburile cuAsin aiAfrira

r45

r:.

CUPRINS

Bg. Renaqterea .... 22o

Oam.enii du indrd.znit iard,qi sd. fie fericili pentru simplul

fapt cd, trd.iau. Au tncercat sd salueze uestigiile ciuiliza[iilormai vechi qi mni i.mbi.etaare din Rnmn qi Grecia gi se m'd'nd.reau

atdt de mult cu realizd,rile lon i.nci.t au tnceput sd. uorbeascd,

despre o orena,qtere" a ciuilizaliei

4o. Epoca exprimdrii e31

Lurnea a inceput sd. simtd, neuoin' de a da expresie bucuriei

de uiald, proaspd.t descoperite. $i-a exprirnat fericirea t'npoezie, in sculpturd., in arhitecturd', i'n picturd' qi i'n cd'rfile

tipdrite

4r. Marile descoperiri. 237

Acum, dupd ce scdpaserd, d,e strl'nsoarea?'ngustelor limitd,rimedieuale, oamenii aueau neuoie de m'ai mult spa[iu pentruperegrind,rile lon Lumea europeand deuenise prea micd' pen-

tru arnbiliile lon Venise ureftLea marilor cd'Id'torii ale explo-

ratorilor

42. Buddha qi Confucius 252

Despre Buddha qi Confucius

43. Reforma 262

Progresul omenirii s-ar putea conxpara cel mai bine cu un

pendul gigantic care oscileazd. continuu inainte qi inapoi.Indiferenla religioasd qi entuziasmul artistic Ai literar alRenagterii au fost urmate d.e indiferen{a artisticd' qi literard,gi de entuziasmul religios al Reformei

44.Rdzboaiele religioase 272

Epoca rt arilor controuerse religioase

45. Revolulia Englezd. 287

Despre ciocnirea dintre dreptul diuin al regilor" gi,dreptulParlamentului*, mai pulin divin, dar mai rezonabil, care

s-a sfd.rgit dezastruos pentru regele Carol I46. Echilibrul puterilor 3og

Pe de altd. parte, in Fran{a,dreptul diuin al regilor" s'aafirmat cu mai multd. pompd. qi splendoare ca niciodatd.,

iar ambi;ia suueranului era temperatd. doar de legea recent

inuentatd a,,echilibrului puterii"

4T.AscensiuneaRusiei. ...... 3o7Pouestea misteriosului imperiu mnscouit care s-a iuit deodatd.

pe rrldrea, scend. politicd, a Europei

cuPRrNS g

48. Rusia contra Suediei Ba4Rusia qi Suedia au purtat multe rdzboaie pentru a-1i adju-deca pozilia de putere principald in nord-estul Europei

49. Ascensiunea Prusiei. B1gExtraordinara ascensiune a unui mic stat dintr-o zond. moho-rdtd. din nordul Germaniei, numitd Prusia

5o. Sistemul mercantil. BzgCu.m autncercat sd, seirnbogd,feascd. statele nafionale recent

fondate sau dinastice qi ce se tnlelege prin sistem mercantil

5r. Revolulia Americand B:,gLa sfargitul secolului al WIII-lea tn Europa au sosit uegti

extraordinare despre tntd.mpld,ri din sdlbdticia continen-tului nord-american. Urmaqii celor care il pedepsiserd. peregele Carol fiindcd. insistase asupra ,drepturilor sale diuine"au add,ugat un nou capitol la uechea poueste a luptei pentruautoguuernare

52. Revolulia Francezd A4oMarea Reuolulie Francezd. proclamd, pentru toli locuitoriiPd.rndntului principiile libertd.fii, fraternitd,lii Qi egalitdtii

53. Napoleon Bb4

54. SfAntaAlianld 866Deindatd ce Napoleon a fost trimis pe Insula Sfd,nta Elena,conducd.torii ?.nuinqi de at1.tea ori de ,,corsicanul" detestats-au?,ntrunit laVena qi autncercat sd, anuleze nurneroaseleschimbdri iscate de Reuolulia Francezd.

55. Marea Reacliune 877Au tncercat sd. garanteze lumii o erd de pace netulburatd.suprimd,nd toate ideile noi. L-au transforrnat pe spionulpoli[ienescin cel rnaitnalt func{ionar d,in stat, qiin scurtdureme ?.nchisorile tuturor ldrilor se umpluserd, cu cei caresus{ineau cd, poporul are dreptul de a se guuernct (r,Fa cunx

crede de cuuiinld.

56. IndependenlanalionaH..... 884Dragostea pentru independenla nalionald, era totuqi preaputernicd, pentru a fi nimicitd, astfel. Sud-americanii s-aurd.zurd,tit cei dintd.i tmpotriua md,surilor reaclionare aleCongresului de laVena. Grecia, Belgia, Spania, ald,turi de

nun"Leroase ldri de pe continentul europedn, le-au cdlcat peurnte, gi secolul al XIX-lea s-a umplut d.e zuonul multor rdz-boaie de independcn{d,

10 CUPRINS

bZ. Epoca motorului. 4oBPe cd.nd popoarele Europei luptau pentru ind,epend,enfanalionald,, lumea lor fusese schimbatd compl,et de o serie deinuenlii ce transformaserd. greoiul mntor cu abur din secolulal Wlil-lea tn cel mai loial qi eficient sclau al omului

58. Revolulia sociald, 4a4Noile motoare erau foarte scumpe, qi doar boga{ii gi le puteaupermite. Bdtrdnul tdmplar sau cizmar care lucrase pe contpropriu tn micul lui atelier a fost obligat sd se angajeze laproprietarii marilor utilaje mecanice gi, degi cdqtiga maimultri bani decdt inainte, qi-a pierdut independcnfa, iar astanu i-a pldcut

59.Emanciparea.. 4::oIntrod,ucerea generalizatd, a maginilor nu a. adus epoca d,e

fericire gi prosperitate prezisd de generafia care a ud.zutinlo-cuirea diligenlei de cdtre tren. S-au propus cd.teua remedii,tnsd, nici unul nu a rezoluat pe deplin problema

6o. Epoca gtiinlei 427Lumea a trecut qi printr-o altd schimbare, mai importantdd.ecdt reuolu{iile politice gi industriale. Dupd. generalii d,e

opresiune gi persecu{ie, oarnenii de qtiinfd, d.obdndiserd, i.ncele d.in urmd. liber-tate d.e acliune qi acum tncercau sd, desco-pere legile fund,amentale care guuerneazd, (Jniuersul

6:". Arta 4gBUn capitol despre artd.

62. Expansiunea coloniald qi rdzboiul 448Un capitol care ar trebui sd. ud, dea o mulsime de inforrnaliipolitice d.espre ultimii cincizeci de ani, dar care tn realitatecon{ine o serie de explicafii gi cd,teua scuze

63. O lume noud. . 454Primul Rd.zboi Mondial, care a fost, d,e fapt, o luptd. pentruo lurne noud rnai bund

64. Aqa cum va fi totdeauna

65. Dupd gapte ani

66. Statele Unite se matttrizeazd.Un prim capinl despre istoria actualrt, scris pentru piet, Jan,Dirh gi Jane uan Loon, dar gi pentru conternporanii tor, d,e

unchiul Will,em

469

464

479

CUPRINS 11

67. Partenerii,$xei" 484,,Crahul resimlit tn toatd.lumea" grdbeqte colapsul unei pd.ciclddite pe ternelii med.ieuale

68. Izolalionism qi impdciuitorism 4gBCum au inceput partenerii Axei sd,-qi ?.mpartd. luntea tntreei 9i de ce au reugit sd, ajungd, atd.t d,e departe

69. Carta Atlanticului booCum ,,rd.zboiul neruilor* a cedat locul ,rdzboiului total" qicurn Hitler a gregit grau cAteua calcule

7o. Rdzboiul global. bogAxa a pierdut ,,bdtdlia producfiei", dar uictoria fi.nald a fostoblinutd de sauanlii americani gi britanici. Pentru intreagaomenire s-au iuit zorii unei ere noi

7r. Naliunile Unite . b1gaum au mogtenit Statele Unite suprema{ia mondiald. qi curni-au gd,zduit pe participanlii la un experim.ent d.e proporliiin relaliile internalionale

7a. O pace agitatd Sz7Rd,zboiul Rece ia amploare in Europa, pe ci.nd in alte zoneizbucnesc ostilitd,{i deschise

73. Prdbuqirea vechii orAnduiri 844Pe md,surd, ce amintirea rd.zboaielor d.in prima jumd.tate asecolului D( se estompeazd,, noile generalii se strdduiesc ,sd,i.m.bld.nzeascd ferocitatea omului gi sd indulceascd, uialalumii"

74. Nava spaliald Pdmdnt. 848Tl.ebuie sd, menlinem sistemele care suslin uiala pe Pd.md,nt

sau sd pld,tim prelul

75. Pdm6ntul ca sat global . 558Minunile gtiinlei gi tehnologiei au ft.cut din planeta noastrd,o lume cdre se micqoreazd gi i-au tnfrdlit pe toli oamenii

76. inceputurile epocii high-tech b56Tehnologia auanseazd, qi izbucnesc noi rd.zboaie

77.Unmileniunou... b8gNoi libertd,fi gi raporturi globale

78. O linie 6t9Curn acea linie pe care ni s-a pdrut cd, o uedemtn zorii nouluimileniu s-a douedit tnseld.toare

12 CUPRINS

79. Pe muchie de eulitAlegerea ca,re era cdt pe ce sd fie altfel: George W. Bush us AlGore qi saga numd.rd.torii nebunegti a uoturilor

8o. O zi tristd .

Un mic grup de terorigti atacd, New Yorhul qi schimbd fa{alumii

8r. RipostaStatele Unite au parte de compasiune, dar jurd, rd.zbunare

8s. O monedi nou6Sd, cercetd,m o clipd, ce poateinsemna o monedd' noud, ce rea-

lizdri trecute ?,ntruchipeazd, qi ce dificultd{i uiitoare implicd

83. Rdzboi in Orientul Mijlociu, din nouCwn au hotd,rd,t Statele Unite sd, plece la rd'zboi pentru apreueni un rd.zboi, dar tot acolo au ajuns

84. O noud privire asupra marilor ora$e. .

Oragele s-au umplut de locuitori qi ne-am dat seama cd' sunt

un habitat natural al oamenilor, ceea ce inseamnd' cd ne

a7teaptd. multd. muncd.

85. Un om de culoare ajunge preqedintele AmericiiLa un secol qi jumd.tate dupd. Rd,zboiul Ciuil American, Barach

Obama, un senator din lllinois, cd.gtigd, niqte alegeri istorice

86. Cereri de iertare.O notd. foarte scurtd, despre cet)a ce s-a ?'ntd'mplat tot rnai

frecuent in lurne pe md,surd, ce guuernele gi-au examinat maiindeaproape istoria

87. Declin economicExamind.m o perioadd tn care mul{i oameni din lumeai.ntreagd. qi-au pierdut deodatd, locurile de muncd' qi ne gdn-

dim de ce se intd.mpld, aga gi ce spune asta despre noi

88. China se intoarceNu cd, ar fi plecat ureodatd,

89.Primdvard.....Reuoluliile tn Orientul Mijlociu qi drepturile oamenilor de

pretutindeni

go. PrieteniCum amtransformat modul?,n care comunicdmunii cuallii

O cronologie ilustratd,. 6Zg

Listailustrafiilor.. 6lgIndice . 689

6e8

6az

6a8

6zs

6A,

6gs

64o

65,

6ss

66r

66a

67o

ISTORIA OMENIRII

LUI JIMMIE

Ce rost o fi aud,nd o carte ftrd, ilustralii? a zis Alice.

i \\ . ttrr

W11l

0

$f''

/{'-?*-\'v-ko*u\,

Y#i%lr, i -'

""',i o^'' .1:trlffii-*'t,^

l,'\:il",,It

Iry-b'JN

\l

?ffi**eHdt-departe in nord, in linutul Svithjod, se gdseqte o stAncd.Mdsoard o mie de kilometri indllime qi tot atAt in lilime. Odatd la o mie de ani o pdsdricd vine pe aceasti stdncd sd-siascutd ciocul.

CAnd stAnca se va fi tocit astfel de tot, atunci va fi trecut osingurd zi din eternitate.

1

PREGATIREA SCENEI

rneru iN utvtsRAuNUI sEMN lp lNtnnsARE GIGANTTc.Cine suntem?De unde venim?incotro ne indrept5.m?incet, dar cu un curaj neclintit, am impins acest semn de

intrebare spre linia indepdrtati, de dincolo de orizont, undesperdm sd afldm rdspunsul.

Nu am inaintat prea mult.$tim incd foarte pufine, insd am ajuns intr-un punct in care

putem presupune (cu un grad acceptabil de acuratefe) multelucruri.

in capitolul de fald vd voi spune (potrivit celei mai credibilepresupuneri) cum a fost pregdtitd scena pentru aparilia omului.

Dacd reprezentdm perioada de-a lungul cdreia pe planetanoastri au existat condilii prielnice vielii animale printr-o liniede urmdtoarea lungime, atunci liniula de dedesubt indicd inter-valul de timp in care a trdit pe pdmAnt omul (sau o creaturS.mai mult sau mai pulin asemdndtoare cu omul).

Omul a fost ultimul sosit, dar cel dintAi care si-a folositcreierul cu scopul de a supune forlele naturii. Iatd motivulpentru care vom studia omul, gi nu pisicile, cdinii, caii sau orice

28 rsroRrA oMENrRrr

alt animal, deqi fiecare in felul sdu are in spate o evolulie isto-ricd foarte interesantd.

La inceputuri, planeta pe care triim a fost (din cAte qtim inprezent) o minge mare de materie incandescent5, un noriqor de

fum in oceanul nemdrginit aI spafiului. Tbeptat, pe parcursul amilioane de ani, suprafala a ars complet gi s-a acoperit cu un stratsublire de rocd. Pe aceste pietre neinsuflelite au cdzut puhoaienesfArqite de ploaie, tocind granitul dur qi ducdnd praful in vdileascunse printre stdncile inalte ale pdmAntului fumegAnd.

In cele din urmd a venit qiceasul cAnd soarele a strdpunsnorii qi avdzut aceastd planetdmicd acoperitd de cdteva bdlli ce

aveau sd evolueze in maiestuoa-sele oceane din emisferele esticdqi vesticS.

Apoi, intr-o bund zi, s-a intAm-plat marea mimrne. Materia moar-td a dat naqtere vielii.

Pe apele mdrii a plutit primaceluld vie.

Milioane si milioane de ani ardtdcit in voia curenfilor. insd in tot acest timp qi-a dezvoltatanumite deprinderi ca sd poatd supravielui mai uqor pe pe-mAntul neprimitor. Unele celule se simleau mai bine in addn-cimile intunecoase ale lacurilor qi bdlfilor. Au prins rddiciniin sedimentele aluvionare aduse de pe vdrful dealurilor qi audevenit plante. Altele au preferat sd se miqte, Ie-au crescutmembre articulate ciudate, ca ale scorpionilor, qi au inceput sdmigune pe fundul mdrii printre plante qi aparilii verzuiasemindtoare cu meduzele. Altele (acoperite cu solzi) se bazaupe miqcdri de inot pentru a se deplasa dintr-un loc ln altul incdutarea hranei qi, incetul cu incetul, au populat oceanul cumiriade de peqti.

intre timp, plantele se inmulliserd gi au fost nevoite s5.-gi

caute alte sdlaguri. Nu mai incdpeau pe fundul mdrii. Au ieqitqovditor din apd qi gi-au gdsit un nou cdmin in mlagtinile qi

PLOUA NECONTENIT

PREGATTREA SCENET 29

aluviunile noroioase de la poalele munlilor. De dou5. ori pe zimareele oceanice le acopereau cu apa lor sdrat6. in restul tim-pului plantele s-au adaptat la situalia inconfortabil5 qi auincercat sd supravieluiasci in aerul rarefiat care inconjurasuprafala planetei. Dupd secole de exerciliu, au invilat sirrdiascd la fel de confortabil in aer cum o fdcuseri in api. Aucrescut, devenind tufiquri qi copaci, iar in cele din urmd aureuqit sd facd flori fermecS.toare ce au atras atenlia bondarilorharnici qi a pdsdrilor care le-au dus seminlele in lung qi-n lat,p6.ni c6nd intreg pdmdntul s-a acoperit cu pdquni verzi ori afost umbrit de coroana arborilor.

+-Insd qi unii peqti incepuserd sd iasi din mare qi invdlaserdsA respire qi cu pldmAnii, qi cu branhiile. Asemenea fipturi se

h,./nv' u*ivm.'. i..

^.i1 ./#( \

N?\

P*SIRE

*l{Fr8l*il

*; qrrffiNryERTEBP.*T n.tg;>tffi--E*?i' /l/--=:- - I./Ei -_ r,

APARITIA OMULUI

30 TSTORTA OMENTRTT

numesc amfibii, ceea ce inseamnd. cd pot trdi cu aceeasi uqurinlisi pe uscat, qi in ap5. Prima broascd care vd iese-n drum vd poatespune totul despre pldcerile dublei existenle amfibiene.

Odatd ieqite din apd, treptat aceste animale s-au adaptattot mai bine la viala pe uscat. unele au devenit reptile (creaturicare se tdrisc, ca qopArlele) qi au impdrlit tdcerea pddurilorcu insectele. Ca s6 se poati migca mai repede pe solul moale,gi-au perfeclionat picioarele si au crescut in dimensiuni pAndcAnd lumea a fost populatd de forme gigantice (pe care manua-lele de biologie le enumerd cu numele de ihtiozauri, megalozaurigi brontozauri) ce mS"surau intre zece pi doisprezece metri lun-gime qi care s-ar fi putut juca cu elefanlii aqa cum se joac6 opisicd adultd cu pisoii ei.

Unii membri ai familiei repti-liene au inceput sd trdiascd invArful copacilor, care pe atuncidepdqeau adesea o sutd cincizecide metri indllime. Nu mai aveaunevoie de picioare pentru a merge,insi trebuiau sd se miqte cu repe-ziciune de pe o creangd pe alta. Deaceea qi-au transformat o partedin piele intr-un soi de paragutdcare se intindea intre laturilecorpului gi degetele mici ale mem-brelor anterioare. Tbeptat qi-auacoperit cu pene aceastd para-

gutd din piele, qi-au preschimbat cozile in cdrm6 qi au zburatdin copac in copac, devenind pisdri veritabile.

Apoi s-a intAmplat ceva ciudat. Toate reptilele uriage aumurit intr-un interval scurt de timp. Nu cunoagtem motivul.Poate din cauza unei schimbiri bruqte a climei. poate crescu-serd atAt de mari, ci nu mai puteau nici sd inoate, nici sd umble,nici si se tarascd qi au murit de foame, uitAndu-se Ia ferigilemari gi la copaci, dar neputand ajunge la ele. Indiferent de cauz|,stipAnirea de un milion de ani a reptilelor mari se sfArqise.

Lumea a incepgt sd fie populatd de fiinle foarte diferite.Descindeau din reptile, dar se deosebeau mult de ele, deoarece

PLANTELE IES DIN MARE

PREGi,TTREA SCENET 31

isi hrdneau puii din,,mamele", adicd Ia sAnul mamei. De aceeain stiinla moderni aceste animale se numesc ,,mamifere".Lepddaserd solzii peqtilor. Nu adoptaserd penele pdsdrilor, ciisi acoperiser5 corpul cu blan6. ln orice caz, mamiferele si-autormat caracteristici diferite ce au conferit speciei lor un avantajsemnificativ asupra celorlalte animale. Femelele speciei iqi pur-tau oudle in corp pAnd la dezvoltarea embrionului Ei, spredeosebire de toate celeialte fdpturi vii de pAnd atunci, care isiiasaserd vldstarele expuse primejdiilor frigului, argilei qi ata-curilor animalelor sdlbatice, mamiferele iqi lineau puii alS.turio perioadi mai indelungatd qi ii ocroteau cAti vreme erau preaslabi pentru a se lupta cu inamicii. in felul acesta puii mami-ferelor aveau $anse mult mai mari de supravietuire, intrucAtinvdlau multe lucruri de la mamd, dupd cum qtili probabil dacdati vizut vreo pisici invdlAndu-si pisoii si iqi poarte de grijd,sa i-si spele fala qi sd prindd qoareci.

Dar nu trebuie sd vd spun prea multe despre aceste mami-tere, fiindcd le gtili prea bine. Sunteli inconjurali de ele. Sunttovardqii voqtri de zi cu zi pe sLrdzi si acasd, iar pe verii maipulin familiari ii puteli vedea ln spatele gratiilor de la gridinazoologicd.

Si aqa ajungem la rdscmce, cAnd omul se desprinde deodatdrlin sirul interminabil al fdpturilor care trdiesc qi mor lipsitede grai qi incepe s6-gi foloseascd raliunea pentru a fHuri destinulpropriei rase.

Un mamifer in mod deosebit p[rea sd le intreacd pe toatecelelalte prin capacitatea de a-qi gdsi addpost si hrand. lnvdlasesE-si foloseascd membrele anterioare pentru a line prada qi,prin exerciliu, si-a dezvoltat o labd care semdna cu mdna. Dupdnenumirate incercdri, invdlase sd-qi echilibreze corpul pepicioarele din spate. (E un proces dificil pe care fiecare copil:rebuie si-l invele de Ia zero, deqi omenirea face asta de peste-,:.n milion de ani.)

Aceastd fdpturd, pe jum5tate primat, pe jumdtate maimuld,dar superioard ambelor categorii, a devenit cel mai priceputrandtor qi reuqea si-qi asigure traiul in orice tip de clim5.. Pen-ru mai multd siguranfd, de obicei se deplasa in grupuri. A

'q

32 rsToRrA oMENrRrr

invilat s5. scoatd mdrdituri ciudate pentru a-gi avertiza puiide apropierea primejdiei qi, dupd sute de mii de ani, a inceputsd intrebuinleze aceste sunete guturale in scopul comunicdrii.

Chiar dacd nu prea vd vine a crede, creatura asta a fostprimul vostru strdmoq,,antropoid".