Anul XIX Numărul 5 (265) aprilie 2016 Ediţie tipărită în 5.000 de exemplare

MMeessaajjee ddee ÎÎnnvviieerreeaa DDoommnnuulluuiiFie ca bucuria Învierii Domnului nostru Iisus

Hristos să vă aducă în suflete linişte, armo-nie, fericire şi multă iubire.

Iar cei care se războiesc, să aducă pace, ceicare se urăsc, să ştie să iubească, iar cei bo-

gaţi, să înveţe să dăruiască.

SĂRBĂTORI FERICITE!HRISTOS A ÎNVIAT!

Viceprimarul comunei Giroc,Ing. Ilie GÂLCĂ

Cu adevărat fericit este omul când poateaprinde Lumina Sfântă a Învierii şi, purtând-o

în suflet, să simtă că s-a născut din nou, cu oaltă gândire şi o inimă mai bună, mai iubitoare.

În aceste zile de sărbătoare creştină, să ne bucurăm de Învierea Domnului nostru IisusHristos, uitând de tristeţe şi răutate, iubind

şi ajutând pe cei nevoiaşi.SĂRBĂTORI FERICITE!

HRISTOS A ÎNVIAT!

Primarul comunei Giroc, dr. Iosif-Ionel TOMA

Comuna Giroc a pornit, la Niţchidorf, spre cucerirea

Marelui Premiu al celei de-a X-a ediţii a Festivalului-

concurs „Lada cu zestre”

paginile 4-5

Vestind Învierea

Domnului: Festivalul

„În glas de toacă”,

ediţia a IX-apagina 3

2 DIALOG CU CETĂŢENIIaapprriilliiee 22001166

MMeessaajjee llaa ÎÎnnvviieerreeaa DDoommnnuulluuii

Nu putem să vorbim despre În-vierea Domnului fără a căuta în su-fletul nostru iertarea şi împăcarea cunoi înşine, cu cei din jurul nostru şicu Bunul Dumnezeu, pentru că În-suşi Fiul Său S-a răstignit pentru aîmpăca omenirea întreagă cu Cerulşi a răscumpăra din moarte sufletelenoastre.

Dumnezeu, în dragostea Lui, nu aputut să lase pe om să piară şi a luatasupra Sa „canonul” de pocăinţă,adică crucea şi ruşinea. Toateruşinile şi neputinţele oamenilor Şile-a însuşit Hristos, pentru a seasemăna întru totul neputinţeloromeneşti, pe care prin Cruce lebiruieşte, după cum foarte frumosspune o cântare a Triodului: „De-

abia a început să se înfigă Crucea luiHristos în pământ, că iadul a începutsă plângă: Cine a pus un piron delemn în inima mea?”.

Aceasta este puterea Lui Dum-nezeu!

Înţelegând astfel că acest „Praznical praznicelor şi Sărbătoare a sărbă-torilor” este manifestarea iubirii luiDumnezeu pentru noi şi că iertareaeste o parte integrantă a iubirii, tre-buie să învăţăm să devenim precumeste Dumnezeul nostru, să învăţămsă împărtăşim aproapelui nostru ceeace şi noi dorim de la Dumnezeu şisă-I cerem ca prin Lumina ÎnvieriiSale să învieze şi sufletele noastre.

Hristos a Înviat!Preot Paroh, Marius ŞONEA

Mesaj la ÎnviereaDomnului

Lumina iubirii dumnezeieştiizvorâtă din Mormântul dătător deviaţă să ne călăuzească în viaţa dezi cu zi şi să facă din noi, toţi, trăi-tori ai darului Învierii Lui Hristos,pentru a ne aşeza la masa iubiriiLui jerfelnice spre a primi hranacea minunată pe care ne-odăruieşte la fiecare SfântăLiturghie, rămânând astfel mereuîn această bucurie pascală, trecândastfel peste toate încercările vieţiişi făcând din viaţa noastră o calecătre Înviere şi către Împărăţia LuiDumnezeu.

Hristos a Înviat!Preot Daniel MATEIA

Dincolo de cruce estejertfa săvârşită pe ea. Din-colo de jertfă se află Hris-tos, iar dincolo de acesteatrei se află un model pecare Dumnezeu ni l-a lăsatprin Fiul său. Este modelulde iertare şi iubire trăit deDumnezeu şi împărtăşitoamenilor, pentru a puteadeveni şi noi asemeneaLui. Îndrăznim să sperămcă aceste sărbători pascale sunt încă un pas spre îm-plinirea acestui model între toţi oamenii pământului.

Şi dacă Iisus a suferit pecruce pentru noi, cu sigu-ranţă ar vărsa o lacrimă debucurie în cer dacă noi toţide pe pământ, şi fraţi maimici ai Lui, ne-am ierta şine-am iubi aşa cum ne-a în-văţat El.

Să vă dăruiască Hristoso inimă plină de iertare şiiubire.

Hristos a Înviat!Preoţii Traian şi Dragoş DEBUCEAN

Pe Cel ce n-a cunoscut nici un păcat, El L-a făcutpăcat pentru noi, ca noi să fim neprihănirea luiDumnezeu în El (2 Corinteni Cap. 5 vers. 21)

Sărbătoarea Învierii Domnului Isus estesărbătoarea sufletului, a împăcării noastre cu Dum-nezeu, a speranţei şi a bucuriei pentru toţi oamenii.

Pastor Iosif CODIŢĂ, Biserica „Speranţa” Chişoda

Hristos,Paştile nostru1 Corinteni 5:8Să prăznuim, dar,

praznicul nu cu un aluatvechi, nici cu un aluat derăutate şi viclenie, ci cu azi -mele curăţiei şi adevărului.

Pentru toţi creştinii, în-demnul apostolului Pavel,

cel care l-a întâlnit pe Hristosul Înviat, este să sărbă-torim praznicul Învierii Domnului Isus într-o stare decurăţie, eliberaţi de aluatul răutăţii, vicleniei, făţărni-ciei şi aroganţei. Domnul Isus fericeşte pe Cei cuinima curată şi le promite că ei vor vedea pe Dum-nezeu.

Într-un context social tensionat de nemulţumiri şilupte politice, de ameninţări teroriste, de demolareavalorilor creştine ale familiei, veniţi să ne întoarcemcu credinţă spre Hristosul Înviat care ne oferă mân-tuirea şi pacea Lui.

Comunitatea credincioşilor baptişti din Giroc şiChişoda vă urează Sărbători fericite, sănătate şi văadresează salutul creştinesc

Hristos a înviat!Pastor Viorel ŢUŢ

Iubiţi credincioşi Hristos a înviat!Prin Taina pascală a Crucii, Fiul Lui Dumnezeu

înomenit sau Iubirea jertfită a Lui Dumnezeu-Tatăltransformă întreaga creaţie în nartexul veşnicieitheosice, realitate ce transcende categoriilespaţialo-temporale, afirmând prezenţa PreasfinteiTreimi, în timp şi dincolo de timp, ca Lumină a tim-pului şi ca veşnicie a Luminii.

Perspectiva morţii în creştinism porneşte de lapremiza cǎ Hristos a murit pentru viaţa lumii şi nupentru odihna veşnicǎ de ea. Dar, pânǎ la moarte,însǎşi întruparea Logosului dumnezeiesc şi rǎmâ-nerea Lui cu noi – Emanuel (Isaia 7, 14) – în-seamnǎ deja Învierea şi Viaţa (Ioan 11, 25). UnireaCuvântului dumnezeiesc cu natura moartǎ face caîn aceasta sǎ înmugureascǎ germenii vieţii veşnice.Viziunea vitalǎ a Bisericii poate fi înţeleasǎ şiprintr-o abordare de tipul: negare a negaţiei, pre-cum: cu moartea pe moarte cǎlcând sau moarte amorţii. Prin jertfa lui Hristos, moartea devine o ha-rismǎ a lui Dumnezeu (I Corinteni 3, 21-22). Sfân-tul Grigorie de Nyssa, în prima cuvântare funebrǎ,rostitǎ în anul 385, la moartea prinţesei Pulcheria,afirma despre moarte urmǎtoarele: „Moartea esteun lucru bun” (Oratio funebris de Pulcheria,Migne, P.G. 46, 877A). Pe altarul golgotic al Cru-cii a fost pironită moartea şi a fost răstignit iaduldespărţirii de Dumnezeu. Epitaful (cuvântul pro-vine din limba greacă, fiind compus din prepoziţiaepi=pe, deasupra şi substantivul tafos=mormânt)existenţei transfigurate Îl revelează pe Fiul Învie-rii, Cel care, în cristelniţa mormântului, plăsmu-ieşte viaţa şi mântuirea lumii, nimicind, astfel,întunericul katastasisului demonic. Ridicată la pu-terea fortifiantă a purtării elohimice, Taina Mor-mântului gol reprezintă nucleul angrenajuluiiconomiei dumnezeieşti şi borna referenţială a noiidimensiuni ontologice sacralizate, adevărată epifa-nie a Împărăţiei eshatologice. Învierea Domnuluidevine, aşadar, Liturghia necontenită a creaţiei hris-toformizate, având o reverberaţie sinergică bipar-tită: viaţa veşnică şi eterna iubire, în veacurile fărăde hotar ale Dumnezeului Tri-Unic.

În lumina acestei profunde ideatici teologice, Vădoresc, tuturor, să rămâneţi, şi pe mai departe, gus-tând din preaplinul bucuriei Paştilor vieţii, în auraZilei neînserate a Învierii Celui de-a pururi fiitor,urându-Vă Sărbători binecuvântate de Dumnezeu,în pace şi mântuire, în har şi nădejde, în bunătate şiiubire dumnezeiască.

Pr. dr. Adrian D. COVAN, profesor la Facultateade Litere, Istorie şi Teologie din cadrul

Universităţii de Vest din Timişoara

3DIALOG CU CETĂŢENII aapprriilliiee 22001166

VVeessttiinndd ÎÎnnvviieerreeaa DDoommnnuulluuii::FFeessttiivvaalluull „„ÎÎnn ggllaass ddee ttooaaccăă””,, eeddiiţţiiaa aa IIXX--aa

De nouă ani încoace, la Giroc, în Săptămâna Pa-timilor, răsună toaca, vestind că, peste puţine zile,Domnul şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos va înviadin morţi, dându-ne şi nouă, oamenilor, speranţavieţii veşnice.

Anul acesta, Arhiepiscopia Timişoarei şi Primă-ria Giroc au organizat evenimentul în ziua de marţi,26 aprilie. Festivalul „În glas de toacă”, care se bucură de binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului, îşi propune, ande an, continuarea tradiţiilor de Sfintele Paşti şitransmiterea acestora generaţiilor viitoare.

La evenimentul care s-a desfăşurat în Grădina deVară a Căminului Cultural din Giroc au participatgrupuri de tineri din satele bănăţene, precum şi mo-nahi şi monahii de la mănăstirile din Eparhia Timi-şoarei.

De la ora 17, la Biserica Ortodoxă din Giroc s-aţinut slujba Deniei, după care participanţii s-au în-dreptat spre Căminul Cultural din Giroc, acolo undeau fost pregătite 34 de toace.

La deschiderea evenimentului au participat preo-tul Marius Sfercoci, reprezentantul Mitropoliei Ba-natului, acesta transmiţând un mesaj din parteaÎnaltpreasfinţitului Ioan – Mitropolit al Banatului, şipreoţii Marius Iulian Şonea, Daniel Mateia şiAdrian Covan. De asemenea, au fost prezenţi pri-marul comunei Giroc, domnul dr. Iosif-Ionel Toma,domnul deputat Cătălin Tiuch, domnul viceprimaring. Ilie Gâlcă şi consilieri locali.

În deschiderea Festivalului „În glas de toacă”,primarul comunei Giroc, domnul dr. Iosif-IonelToma a precizat: „În fiecare an am avut 33 de toace,

câte una pentru fiecare an de viaţă pământească aMântuitorului nostru, dar, începând cu acest an,avem 34 de toace. Cea de-a treizeci şi patra toacă estetoaca pe care bătut în ediţia anterioară, probabilpentru prima dată în Banat, Înaltpreasfinţia SaIoan, lucru care a însemnat o mare onoare şi cinstepentru noi. Tot anul trecut, odată cu prezenţa Sfin-ţiei Sale la Giroc, am sărbătorit şi 50 de ani de la ul-tima vizită a unui Mitropolit în comunitatea noastră.Astfel că, pe toaca respectivă am rugat familia sculptorilor Cristina şi Teodor Schiop din Chişodasă îşi pună amprenta proprie şi, după cum vedeţi, aureuşit cu prisosinţă. Au transformat această toacăîntr-o operă de artă istorică. Ţin să vă mulţumesc tu-turor celor care aţi venit la acest eveniment şi nu-mirămâne altceva de făcut decât să vă invit să ascul-taţi, în câte feluri se poate bate toaca şi, mai ales, me-sajele ei, loviturile de toacă însemnând şi loviturileciocanelor care au bătut cuiele în mâinile şi picioa-rele Mântuitorului”.

A urmat un program artistic susţinut de Corulbărbătesc al Bisericii Ortodoxe din Giroc cu hramul„Sfântul Dimitrie Izvorâtorul de Mir”, solista Lore-dana Sur şi recitatoarea Bianca Fărcuţ, după unaranjament al profesorului Ciprian Cipu.

În acest timp au răsunat toacele la Giroc, bătutede tineri îmbrăcaţi în costume populare, iar partici-panţii la ediţia a IX-a a Festivalului „În glas detoacă” s-au simţit mai aproape de Dumnezeu şi s-auîncărcat cu bucurie duhovnicească.

Toaca, o chemare spre DumnezeuIstoria religiei creştine ne arată că vremurile nu au fost întotdeauna

îngăduitoare cu adepţii săi. Numeroase asupriri s-au pogorât asupralor, iar dreptul de a-şi manifesta concepţiile spirituale a fost suprimatprin multe modalităţi atroce, greu de închipuit. Cu toate acestea, îninimile celor care l-au iubit pe Dumnezeu, seminţele credinţei au ră-sărit după fiecare furtună, germinând mai departe în inimile genera-ţiilor viitoare. Persecuţiile îngrozitoare la care au fost supuşi creştiniinu i-au îndepărtat pe credincioşi de valorile lor şi, în pofida faptuluică riscurile la care se expuneau erau foarte mari, mulţi dintre ei con-tinuau să participe la sfintele slujbe.

Chemarea se făcea însă pe ascuns. Abia mai târziu, când creştinis-mul şi-a câştigat libertatea, oamenii au găsit o altă modalitate de aanunţa începerea slujbelor bisericeşti. Odată scăpaţi de tirania celorcare condamnau creştinismul, pentru credincioşi a început o nouă eră,care marchează şi apariţia toacei în religia creştină. Înainte ca toaca săajungă în forma în care este cunoscută astăzi şi să aibă rol principal închemarea la slujbă, cineva îi anunţa pe credincioşi de începerea ei princâteva lovituri ritmice de ciocan în uşa casei. Cu timpul, această me-todă s-a transformat în ceea ce noi recunoaştem astăzi ca fiind bătaiaîn toacă. Primele scrieri istorice despre toacă aparţin secolului al IV-lea şi relevă existenţa a două tipuri, una de lemn şi alta de fier. Peatunci mai purtau şi denumirea de trâmbiţa îngerilor.

Departe de a fi doar un ritual bisericesc, cântecul toacei are o pu-tere aparte. Sunetul inconfundabil al ciocănelului care loveşte lemnulare menirea de a ne trezi sufletele din amorţirea impusă uneori de vre-murile în care trăim şi se ridică spre ceruri ca o rugăciune neprihănită.Cântecul pătrunzător ne înfioară, pentru că în adâncul sufletelor noas-tre recunoaştem îndemnul de a păşi către Dumnezeu şi către slujbeleţinute de preoţi. Deşi, la prima vedere, poate părea doar un cântec, înfapt acesta are un ritm caracterizat de multe note muzicale.

Asemenea unui artist consacrat, cel care mânuieşte ciocanul delemn poate transforma cântecul de toacă într-o poveste rostită în maimulte feluri. Aceasta începe de obicei printr-o lovitură mai slabă şi unritm mai rar, pentru ca mai apoi sunetele să fie prelungite. Alternanţasunetelor va fi din ce în ce mai intensă, iar cântecul va culmina cu olinie melodică unică. Mai mult decât atât, întregul ritual înfăptuit decel care mânuieşte toaca se desfăşoară după un anumit scenariu. Spreexemplu, toaca mică de lemn se bate cu un singur ciocan în timp cese înconjoară biserica, iar la fiecare latură a ei, cel care cântă se opreştepentru a face trei mătănii. Spre deosebire de toaca mică, toaca mare,care este de cele mai multe ori fixată în clopotniţă, se loveşte cu douăciocane de lemn, iar cântecul ei poate fi acompaniat de clopot.

Există şi un al treilea tip de toacă, aceasta fiind mai specială, nudoar datorită faptului că este din fier, ci pentru că este folosită în mo-mente-cheie ale slujbei şi la prăznuirea unor sărbători foarte mari. Spreexemplu, între Joia Mare şi noaptea Sfintei Învierii, tânguiala clopo-telor şi a toacei de lemn se stinge, în locul lor răsunând tot mai apă-sător cântecul toacei de fier.

Petru Vasile TOMOIAGĂ

4 DIALOG CU CETĂŢENIIaapprriilliiee 22001166

CCoommuunnaa GGiirroocc aa ppoorrnniitt,, llaa NNiiţţcchhiiddoorrff,, sspprreeccuucceerriirreeaa MMaarreelluuii PPrreemmiiuu aall cceelleeii ddee--aa XX--aa

eeddiiţţiiii aa FFeessttiivvaalluulluuii--ccoonnccuurrss „„LLaaddaa ccuu zzeessttrree””

Comuna Giroc, multiplă câştigătoare aMarelui Trofeu „Lada cu zestre” a pornit înforţă, în această a zecea ediţie a tradiţionaluluiFestival-concurs.

Scopul acestui festival este de a valorifica şipromova valorile şi specificul local, cu rapor-tare directă la domeniul muzical-coregrafic, alartelor vizuale şi al meşteşugurilor tradiţionale,ori a gastronomiei specifică unei zone, toateacestea centrate pe zonele şi subzonele judeţu-lui nostru. Este încurajată cu precădere valori-ficarea folclorului local, fiecare artist urmândsă respecte specificul local al zonei din careprovine. În acelaşi timp, repertoriul trebuie alescu mare grijă, urmărind să corespundă posibi-lităţilor interpretative ale artistului. În concurspot participa formaţii şi interpreţi, creatori, in-diferent de instituţiile culturale pe care le re-prezintă, inclusiv cele ale confesiunilorreligioase, ale învăţământului, sau aparţinândetniilor din judeţul Timiş. Mai trebuie să amin-

tim că secţiunile festivalului sunt: coregrafie,muzicală, poezie dialectală, teatru popular, ex-poziţii, colecţii şi gastronomie.

În ziua de 17 aprilie, la Căminul Cultural dincomuna Niţchidorf, acolo unde s-a organizatultima fază zonală, reprezentanţii localităţilorGiroc şi Chişoda şi-au dat, din nou, dovadamăiestriei. Fie că a fost vorba despre ansam-blurile de dansuri, reunite sub sigla „Ghio-celului”, de interpreţi vocali sau instrumentişti,despre recitatori sau colecţionari ori meşteripopulari şi maeştri în gastronomie, toţi au avuto prezenţă ce poate fi catalogată drept dătătoarede speranţe pentru cucerirea unui nou trofeusuprem.

Alături de numeroasa delegaţie a comuneiGiroc a fost şi primarul comunei, domnul dr.Iosif-Ionel Toma, cel care poate fi numit, fărăteama de a greşi, artizanul acestei extraor-dinare emulaţi artistice care se simte în comunăîn ultimii ani.

Trebuie remarcat faptul că Ansamblul„Ghiocelul”, Corul Bisericii Ortodoxe „Sfân-tul Dimitrie”, artiştii vocali sau instrumentiştiau devenit, în timp, adevăraţi profesionişti, de-păşind de mult graniţele artei de amatori. Iar,toate acestea nu ar fi fost posibile fără efor-turile autorităţilor locale, care au înţeles că păs-trarea tradiţiilor noastre seculare, a cântecelor,dansurilor şi portului nostru strămoşesc trebuiesă fie una dintre priorităţile fără de care, într-olume a globalizării, fiinţa noastră naţionalătinde să se dilueze.

Toţi cei implicaţi în organizarea Festivalului-concurs „Lada cu zestre”, ca şi juriul prezentla faza zonală de la Niţchidorf, apreciază, înmod deosebit, faptul că la Giroc şi Chişoda suntimplicate toate generaţiile în acest act artistic.

O ştafetă peste ani, am putea spune, care,iată, duce mai departe tradiţiile noastrebănăţene, în special, şi româneşti, în general.

5DIALOG CU CETĂŢENII aapprriilliiee 22001166

CCoommuunnaa GGiirroocc aa ppoorrnniitt,, llaa NNiiţţcchhiiddoorrff,, sspprreeccuucceerriirreeaa MMaarreelluuii PPrreemmiiuu aall cceelleeii ddee--aa XX--aa

eeddiiţţiiii aa FFeessttiivvaalluulluuii--ccoonnccuurrss „„LLaaddaa ccuu zzeessttrree””Primii care au urcat pe scena Căminului Cultural din Niţchidorf au fost com-

ponenţii Ansamblului de cântece şi dansuri „Ghiocelul”, pentru un programde 20 de minute care a cuprins dansuri tradiţionale din Banat.

A urmat Fanfara popular a tineretului din comuna Giroc, iar apoi Corul mixtal Bisericii Ortodoxe „Sfântul Dimitrie” din Giroc.

Un moment special a fost prezentarea unui fragment din obiceiul tradiţionalde nuntă din Giroc. Nu au lipsit momente precum plecarea mirelui, împreunăcu givării şi cu naşii spre casa miresei, cumpărarea acesteia şi farsele ce de-curgeau de aici, intrarea în biserică, aruncarea mărului cu bani de către mireasă,hora miresei în faţa bisericii, dansul pe bani al miresei, împreună cu naşii şisocrii, dar şi obiceiul de a doua zi numit „cinăra bolândă”, reprezentată de omireasă falsă, costumată, însoţită de mire şi de naşi falşi; aceasta dansează perând cu naşii, iar apoi este îndepărtată din „peisajul” nunţii fiind transportată cuo roabă.

Soliştii dansatori Isabela şi Ionel Şipoş au intrat în concurs, urmaţi de soliştiiinstrumentişti Cristian Popovici din Giroc, la acordeon, şi Bogdan Dumintreandin Chişoda, la fluier.

Un alt obicei, „Mătcălăul”, care se desfăşoară primăvara, de obicei în zonasubcolinară, cu prilejul Paştilor Mici, a fost prezentat de artiştii amatori dinChişoda.

După recitalul Tarafului popular al comunei Giroc au urmat evoluţiile instrumentiştilor Marius Sperniac din Chişoda, la saxofon, şi Ionuţ Bistrian,din Giroc, de asemenea la saxofon.

Dansatorii între 8 şi 14 ani din Chişoda au urcat apoi pe scenă, unde auprezentat o suită de dansuri mixte bănăţene din zona subcolinară.

La subsecţiunea „poezie dialectală bănăţeană” au urcat pe scenă recitatoriiBianca Fărcuţ, Dacian Filimon, din Giroc, şi Alin Roşu, din Chişoda.

Unul dintre cei mai buni creatori de poezie dialectală din Banat, poetulchişozean Petru Chira, autor a numeroase volume de poezie în grai bănăţean şinumai, component al Cenaclului „Gura satului” de la Radio Timişoara, areprezentat comuna Giroc la secţiunea de profil. Alături de el a fost un alt poetrecunoscut, şi tot din Chişoda, scriitorul şi jurnalistul George Lână.

A urmat un moment de jocuri populare mixte din Câmpia Banatului, al căruiprotagonişti au fost dansatorii din Giroc. Au completat tabloul soliştii vocaliînscrişi la categoria 1-14 ani Bianca Opăriuc din Chişoda, care a cântat în limbasârbă, Carmen Ienci din Giroc şi Iasmina Iova din Chişoda.

Semn că, în comuna Giroc, dansurile populare bănăţene se transmit de la ceimai în vârstă spre cei mai tineri a fost şi prezenţa pe scena de la Niţchidorf aansamblului de dansuri pe generaţii.

A urmat, din nou, un moment dedicat soliştilor vocali. Astfel, pe scenă auurcat cântereţii giroceni Loredana Sur, Florin Pistrilă şi Doriana Talpeş.

La categoria dansatorilor cu vârste cuprinse între 8 şi 14 ani au intrat în con-curs Bianca Opăriuc şi Lucas Brill din Chişoda.

Dansurile bărbăteşti au fost reprezentate de componenţii Ansamblului „Ghio-celul” din Giroc care au interpretat o serie de sorocuri bănăţene.

După un duet vocal românesc, la categoria 8-14 ani, a urmat un potpuriu demelodii tradiţionale bănăţene, interpretat, în cadrul secţiunii „grup vocal”, deEma Gorun şi Alexandra Ivaşcu.

Tabloul folcloric s-a încheiat cu evoluţia grupului de dansatori al comuneiGiroc, care a încununat evoluţia urmărită cu satisfacţie de publicul prezent şiapreciată la justa lui valoare de către membrii juriului.

Realizatorii acestui moment au fost: prof. Adrian Safta – dirijor, prof. DorinCiubariu – dirijor, prof. Mircea Sturza – dirijor, prof. Sergiu Simionese – diri-jor, prof. Victor Jicheran – coregraf, Ionel Şipoş şi Alex Galuşka / instructorcoregrafi. Consultant artistic a fost prof. Ciprian Cipu.

Comuna Giroc a fost puternic reprezentată şi la secţiunea gastronomie.Preparate tradiţionale din Banat şi din Giroc au fost prezentate de membriiAnsamblului „Ghiocelul”, Nicoleta Şipoş, Nica Lupuşoru, Lenuţa Terteci, Ofe-lia Maricun şi Maria Cincu.

La secţiunea expoziţii, Ionel Şipoş a prezentat costume populare, icoanevechi, odăjdii preoţeşti, Mihai Şipoş – cusături vechi, ponevi şi picturi vechi,Loredana Sur – costume populare, iar Petru Avrămuţ – obiecte vechi şi de arti-zanat.

Aşa cum spuneam, evoluţia artiştilor din comuna Giroc îi îndreptăţeşte, încăo dată, pe cei care se ocupă de mişcarea artistică să spere din nou la întâietatedupă cea de-a zecea ediţie a Festivalului-concurs „Lada cu zestre”. Ar fi şiaceasta o răsplată pentru cei care cred cu adevărat în forţa culturii popularebănăţene, în special pentru primarul comunei Giroc, domnul dr. Iosif-IonelToma, artizanul a tot ceea ce înseamnă astăzi mişcare culturală în „oraşul delângă oraş”.

Pentru artiştii din Giroc urmează, în cadrul Festivalului-concurs „Lada cuzestre”, prezenţa la faza judeţeană, care va avea loc la Timişoara, în perioada13-15 mai, la spectacolul de gală, din data de 26 iunie, şi la spectacolul aniver-sar, care va fi organizat în cursul lunii noiembrie.

Petru Vasile TOMOIAGĂ

6 DIALOG CU CETĂŢENIIaapprriilliiee 22001166

PLAN DE ACŢIUNI PE ANUL 201618-29 IANUARIE 2016 – Acţiunea de strângere a brazilor de Crăciun;

4-15 APRILIE 2016 – Curăţenia de primăvară (colectarea crengilor, a lăstarilor de vie rezultate din cosmetizare);

16 APRILIE 2016 – Campania de Mediu mini colectare (acţiune de colectare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice);

16 APRILIE 2016 – „Curăţenia pentru o oră, în comuna Giroc”;

24 SEPTEMBRIE 2016 – Campania de Mediu mini colectare (acţiune de colectare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice);

24 SEPTEMBRIE 2016 – Let’s do it, Romania! (acţiune de ecologizarea comunei);

24 OCTOMBRIE – 4 NOIEMBRIE 2016 - Curăţenia de toamnă (colectarea crengilor, a lăstarilor de vie rezultate din cosmetizare).

Actul de identitate,dreptul şi responsabilitatea

fiecărui cetăţeanÎn baza dispoziţiilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.

97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de iden-titate ale cetăţenilor români, cu modificările şi completările ulte-rioare, cetăţenii au obligaţia să se legitimeze pe teritoriulRomâniei cu un act de identitate. Actul de identitate este docu-mentul care se eliberează cetăţeanului român pentru a dovediidentitatea, cetăţenia şi domiciliul.

În cazul expirării termenului de valabilitate a actului de iden-titate, cetăţenii comunei Giroc se pot prezenta la Serviciul PublicComunitar Local de Evidenţă a Persoanelor Giroc cu cel mult180 de zile înainte, dar nu mai puţin de 15 zile, pentru a solicitapunerea în legalitate cu un act de identitate.

În termen de 15 zile de la împlinirea vârstei de 14 ani sau de laproducerea uneia dintre situaţiile mai jos enumerate, cetăţeniisunt obligaţi să solicite eliberarea unui act de identitate:

• dacă s-a modificat numele sau prenumele titularului, prenu-mele părinţilor, data sau locul naşterii;

• în cazul schimbării domiciliului;• în cazul atribuirii unui nou CNP;• în cazul deteriorării Actului de Identitate;• în cazul pierderii, furtului sau distrugerii Actului de Identitate;• când fotografia din Cartea de Identitate nu mai corespunde cu

fizionomia titularului;• în cazul anulării;• pentru preschimbarea buletinelor de identitate.Precizăm faptul că nerespectarea dispoziţiilor legale con-

stituie contravenţie şi se sancţionează, după caz, cu amenzicuprinse între 40 şi 80 de lei.

Şef SPCLEP Giroc, Laura JEFLEA

MMeessaajjee llaa ÎÎnnvviieerreeaa DDoommnnuulluuii

Lumina sfântă şi tainică a ÎnvieriiDomnului să ne deschidă sufletul sprearmonie, speranţă, toleranţă şi credinţa că nimic nu poate să ne steaîn cale pentru a ne împlini visurile,atunci când mergem pe caleapresărată cu flori a iubirii.

Paşti Fericit!Jr. Daniel SGURĂ,

şef Serviciu Poliţie Locală Giroc

Sărbătorile de Paşti să fie momen-tul când speranţele tainice ies la lu-mină şi devin împliniri. Să avemputerea să câştigăm respectul oame-nilor şi iubirea celor dragi. Să ne bu-curăm de ceea ce este frumos şi săredescoperim împreună iubirea, în cer -când să facem lumea un pic mai bună!

Hristos a Înviat!Agent de Poliţie Erika-Ramona BOB,

şeful Postului de Poliţie Giroc

Poliţia Locală Giroc vă informează

Efectivul Poliţiei Local Giroc desfăşoară activităţi de patrulare şi con-trol, în echipaje mixte cu poliţişti din cadrul Secţiei 1 Poliţie Rurală, peraza de competenţă, urmărind respectare normelor de convieţuire so-cială, a ordinii şi liniştii publice, îndeosebi pe timpul nopţii, dar şi pre-venirea furturilor din locuinţe, precum şi a materialelor din imobileleaflate în construcţie.

Cooperăm, de asemenea în cadrul unor patrule mixte, şi cu echipajedin cadrul Poliţiei Rutiere, în special la orele după-amiezii şi spre seară,precum şi în weekend, ca urmare a sesizărilor unor cetăţeni, în scopulrespectării regimului de viteză în localitate, depistarea celor ce conducmopede cu încălcarea dispoziţiilor legale referitoare la înmatriculare oriexistenţa permisului de conducere, mai precis a categoriei corespunză-toare, precum şi verificarea biciliştilor, din punct de vedere rutier, şi,nu în ultimul rând, verificarea actelor de provenienţă ale acestora.

Recomandăm cetăţenilor ca în perioada imediat următoare, având învedere minivacanţa de Paşti, să-şi ia toate măsurile de prevedere, în sco-pul prevenirii furturilor din locuinţe, dotarea cu sisteme de alarmă oricamere video şi sesizarea de îndată a Poliţiei, în legătură cu prezenţaoricăror persoane sau autovehicule ce pot crea suspiciuni cu privire laexistenţa lor în anumite zone ori la ore nepotrivite, precum şi manipu-larea cu maximă atenţie şi responsabilitate a materialelor inflamabile, înscopul prevenirii producerii de evenimente negative.

Jr. Daniel SGURĂ, şef Serviciu Poliţie Locală Giroc

7DIALOG CU CETĂŢENII aapprriilliiee 22001166

MMeessaajjee llaa ÎÎnnvviieerreeaa DDoommnnuulluuii

Aprindeţi Lumina Sfântă înnoaptea Învierii, păstraţi-oaprinsă în suflet, în gând; bucu-raţi-vă de Învierea Mântuitoru-lui, sărbătoriţi în sănătate.Găsiţi fericirea în lucrurimărunte: în floarea de liliac, încolţul verde al ierbii, în joculzglobiu al copiilor. Sărbătoareaprimăverii, Sărbătoarea Sfântă,să vă găsească alături de ceidragi. Dumnezeu face totulposibil prin credinţă.

Hristos a Înviat!Prof. Mihaela PASCU,

director al Liceului Teoretic „David Voniga” din Giroc

Fie ca Sfintele Paşti să ne gă-sească împreună cu cei dragi,prilej de a ne apropia din nou devalorile creştine cele care ne de-finesc ca oameni, ca membri aicomunităţii. Dragi giroceni, bu-nici şi părinţi, Lumina ÎnvieriiDomnului să vă aducă în casesperanţă, iubire, sănătate şi bu-curii, iar vouă, copii, să vă că-lăuzească şi să vă ocroteascădrumul.

Vă urez „Sărbători fericite!”. Hristos a Înviat!

Prof. Nicolae PETCHESCU,director adjunct al Liceului

Teoretic „David Voniga” din Giroc

Lumina Sfântă a Învie-rii să vă aducă multă sănă-tate, pace în casă, linişte însuflete şi multe bucuriialături de cei dragi.

Hristos a Înviat!

Lenuţa TERTECI,

cadru didactic coordonator al

GrădiniţeiP.P. Giroc

Gând din suflet...În prag dulce de sărbătoare,

Vă-mbrăcaţiÎn raze dalbe de lumină.

Voia bună şi călduraSă vă bucure făptura.De iubire şi dorinţă

Împodobiţi-vă fiinţa.Inima s-o uşuraţi,

De păcat vă lepădaţi;Tot ce-i rău,Voi să iertaţi.

În credinţă vă-mbrăcaţi,Domnul Bun să-L bucuraţi!

Verde e natura,Florile zâmbesc,

Muguri se deschid,Prea fălosul soare

De-l înveselesc.Uite-aşa cu drag, vietăţi sosesc.Şi voios, la viaţă, toate

se trezesc.Bucură-te, astfel,

Chipul tău e dulce,Plin e de sclipire...

În oglinda primăverii, tute regăseşti!

Înapoi degeaba, tu să nupriveşti!

O, făptură dragă,De suflete iubite tu te

înconjoară!O inimă curată...Tu le dăruieşte!

Tot ce e mai bun,De la Dumnezeu primeşte!

E PAŞTE!...În suflet şi afară...

Copiii tu să-i bucuri,În dar să le oferi

Tot ce-i mai dulce şi gustos,Un iepuraş,

În cuib de iarbă verde,Un ou de ciocolată,Cu poftă să-l începi,Un ou în coajă, roşu,

Cu drag tu să-l ciocneşti!Şi prin toate acestea,

Tu suflet drag...NU UITA,

Pe IISUS să îl cinsteşti!!!

Prof. Snejana-IonelaPOPOVICI,

cadru didactic coordonatoral Grădiniţei P.P. Chişoda

În data de 19 aprilie 2016, în incinta sălii de sport aLiceului Teoretic „David Voniga” din Giroc, s-a desfăşu-rat prima ediţie a Concursului regional sportiv „Miciicampioni”, concurs înscris în Calendarul Activităţilor Ed-ucative al IŞJ Timiş 2015-2016, pozitia 195. Iniţiatoriiacestui concurs au fost Grădiniţa P. P. Nr. 23 Timişoara,Grădiniţa P.P. Nr. 1 Ştei – judeţul Bihor, Grădiniţa „Floarede colţ” Băile Herculane – judeţul Caraş Severin, Gră-diniţa P.P. 19 Dr. Tr. Severin – judeţul Mehedinţi, Gră-diniţa P.N. Nr. 1 Pecica – judeţul Arad, Centrul de formareşi perfecţionare în fotbal pentru copii şi juniori „JuventusColterm” Timişoara, Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş

şi, nu în ultimul rând, gazdele, Grădiniţa P.P. Giroc – struc-tură a Liceului Teoretic „David Voniga”.

Concursul s-a concretizat în desfăşurarea de activităţisportive care să valorifice pasiunea copiilor pentru sport,pentru mişcare şi competiţie, pentru promovarea fair-play-ului.

Activităţile sportive propuse în cadrul concursului vorsă antreneze un număr cât mai mare de copii preşcolari şide elevi în desfăşurarea de jocuri sportive, întreceri,ştafete, în vederea cultivării relaţiilor de prietenie, de co-laborare, a iniţiativei şi imaginaţiei creatoare prin activi-tatea sportivă.

Grupul ţintă căruia i se adresează proiectul sunt copiiide vârstă preşcolară şi şcolară, cadrele didactice şi comu-nitatea locală.

Punctele tari ale acestui concurs sunt: un cadru propicede dezvoltare personală atât pentru copii, cât şi pentrucadrele didactice, colaborarea strânsă dintre copii şicadrele didactice din medii diferite, valorificareapotenţialului fiecărui membru din echipă, toate acesteaducând spre cultivarea premiselor învăţării prin acţiune(learning by doing).

Oportunităţile proiectului sunt reprezentate de faptul cădascălii implicaţi în proiect sunt persoane cu abilităţi mul-tiple, care doresc o abordare modernă a strategiilor de în-văţare, deci un colectiv cu atitudini deschise, receptive,

cooperant, ceea ce duce la un consens al tuturor partene-rilor.

Obiectivele acestui concurs au fost:• Fortificarea organismului şi sporirea capacităţii de

muncă fizică şi intelectuală a elevilor;• Valorificarea deprinderilor şi priceperilor motrice în-

suşite în orele de educaţie fizică într-o competiţie;• Satisfacerea dragostei pentru mişcare şi joc în aer

liber;• Formarea deprinderilor de organizare în mod util şi

reconfortant a timpului liber;• Dezvoltarea trăsăturilor pozitive ale caracterului şi

personalităţii copilului;• Stimularea spiritului de competiţie şi autodepăşire al

copiilor prin intermediul sportului.Probele concursului regionale sportiv „MICII

CAMPIONI” au fost:1. Alergare pe 20 m. plat cu start din picioare (ştafetă);2. Săritura în lungime de pe loc (pentru această probă

concurenţii au avut dreptul la două încercări şi s-a punc-tat cea mai bună săritură);

3. Traseu aplicativ (sărituri în cercuri, aruncare la coşulde baschet, târâre pe sub gărduleţ, rostogolire).

De fiecare probă a fost responsabil câte un profesor desport: prof. Boris Babici, prof. Graţian Tonea şi prof. AlexChinez.

Fiecare unitate participantă a purtat un echipamentsportiv personalizat şi un banner cu denumirea unităţii pecare a reprezentat-o.

Acţiunea a fost o reuşită, în primul rând în ceea ce-iprivește pe beneficiarii direcţi, copiii. Toţi participanţii aufost recompensaţi cu medalii şi diplome de participare, iarcei mai buni cu premii în urma jurizării.

Dorim să mulţumim domnului inspector prof. LadislauDomolki pentru participare, conducerii Liceului Teoretic„David Voniga” din Giroc, grădiniţelor partenere şi parti-cipante şi colegelor din grădiniţă pentru implicare.

Organizatori concurs: prof. Janina TERTECIprof. Alina SURUGIU

MMiicciiii ccaammppiioonnii Cincizeci de copii din Giroc –nobili de Jdioara

Jdioara, unul dintre micile satele de pe valea Timişului, are unnumăr impresionant de... nobili. Aproape 70 de copii au primit, înprima zi a săptămânii „Şcoala altfel”, titlul de „Cavaler al CetăţiiJdioara” şi diploma de „Castelan al Cetăţii”. Dintre aceştia,aproape 50 sunt elevi ai claselor a II-a A şi B de la Liceul Teoretic„David Voniga” din Giroc. Lor li s-au alăturat alţi 20 de copii dela Şcoala cu clasele I-VIII din Criciova.

Cei mici au participat la un program inedit. Este vorba despreun proiect intitulat „Istoria Altfel – Cetatea Jdioara”, iniţiat de Di-recţia Judeţeană pentru Cultură Timiş realizat împreună cu Asocia-ţia Arheovest, trupa Peregrinii, TMArchery, Asociaţia Pentagon şiPrimăria Criciova, cu sprijinul Muzeului Banatului şi al Univer-sităţii de Vest. Vreme de mai bine de o jumătate de zi, ei au avutparte de o adevărată aventură cu iz medieval. Au participat la o ex-cursie ghidată până la ruinele cetăţii Jdioara, excursie în care auaflat informaţii nu doar despre istoria locului, ci şi despre flora şifauna zonei. Au aflat poveşti şi legende despre vitejii care au trăitde-alungul timpului între zidurile cetăţii, dar şi curiozităţi despreplantele din zonă.

„Le-am povestit celor mici cum trebuie să se comporte în natură,cum să o respecte. Am încercat să le atrag atenţia asupra unor lu-cruri pe care probabil nu le învaţă la şcoală. De exemplu, că în zonaBanatului trăiesc o mulţime de feluri de... orhidee. Am avut noroculsă le vedem împreună, chiar la ele «acasă», în natură”, spune SretcoMilanovici, şeful secţiei de Ştiinţele Naturii de la Muzeul Banatului,care i-a însoţit pe cei mici în aventura lor până la cetate.

Partea a doua a zilei a fost dedicată unor ateliere speciale şiprovocatoare. Astfel, copiii au învăţat să tragă cu arcul, să cântemuzică medievală, să modeleze şi… să se lupte precum războiniciidin vechime.

„A fost o adevărată provocare pentru noi şi o aventură pentrucopii. Prin acest proiect am vrut să facem cunoscut acest loc des-pre care putem spune, fară să riscăm să sune prea pompos, că esteo adevărată comoară pentru judeţul Timiş. E natură, e legendă, e is-torie... Ceea ce am făcut împreună cu partenerii noştri e doar unprim pas în promovarea unui spaţiu care merită mult mai mult”,spune Victor Bunoiu, consilier la Direcţia Judeţeană pentru CulturăTimiş şi coordonator al proiectului.

Şi cum un astfel de proiect trebuie să lase urme nu doar în su-fletele celor care au luat parte la el, în urma acestora a rămas o…capsulă a timpului: un afiş care poartă semnăturile tuturor partici-panţilor la acest eveniment a fost îngropat, pentru urmaşi, lapoalele Cetăţii.

8 DIALOG CU CETĂŢENIIaapprriilliiee 22001166

Ilia Andreş4 ani, Giroc

Ionuţ Dima4 ani şi 10 luni, Giroc

Nicoleta-Diana Perneac4 ani şi 8 luni, Giroc

Maria Râmneanţu3 ani şi 10 luni, Giroc

Mara-Gabriela Dina4 ani şi 7 luni, Giroc

Lucas-Gabriel Popescu4 ani şi 3 luni, Chişoda

CAMPIONI REGIONALI!JUCĂM FINALA!

În data de 8 aprilie 2016, la Clubul Sportiv Şcolar nr. 1 din Timişoara, în orga-nizarea Inspectoratului Şcolar Judeţean Timiş şi a Asociaţiei Judeţene de Şah Timiş,s-a desfăşurat faza regională a Olimpiadei Naţionale de Şah, pe echipe şcolare, cla-sele V-VIII. Au participat patru echipe, reprezentând judeţele: Timiş, Arad, CaraşSeverin şi Hunedoara. Judeţul Timiş a fost reprezentat de către echipa gimnazialăde şah a Liceului Teoretic „David Voniga” din comuna Giroc, campioană judeţeanăpatru ani la rând.

Echipa aliniată de Liceul Teoretic „David Voniga” la faza regională a fost (în or-dinea meselor): 1. Paul Paraschiv; 2. Denis Alboni; 3. Ştefan Juravle; 4. AlexandraParaschiv. Girocenii au câştigat toate cele trei meciuri jucate, la următoarele scoruri:cu Arad 3-1, Caraş Severin 3-1 şi Hunedoara 4-0.

Din martie anul trecut până în prezent, echipa şcolară a Girocului a câştigat 25de meciuri oficiale consecutiv, fără nici un egal, fără înfrângere. În campionatuljudeţean 2015, echipa giroceană a câştigat toate cele şapte meciuri cu 4-0. În cam-pionatul judeţean 2016, girocenii au câştigat toate cele opt meciuri, la un scor totalde 31 de victorii şi o remiză, din 32 de partide. La faza pe ţară de anul trecut, cândechipa gimnazială de şah aLiceului Teoretic „DavidVoniga” din comuna Giroc adevenit campioană naţio na -lă, girocenii au câştigat toatecele şapte meciuri, giroceniifiind deja campioni înaintede a începe ultima rundă.

Cine sunt, totuşi, eleviicare realizează astfel derezultate cu echipa şcolarăde şah?

Pe masa 1 evolueazăPaul-Alexandru Paraschiv,buldogul echipei, care tre-buie să facă faţă celor maipericuloşi jucători din for-maţiile adverse. Paul a fostcampion naţional şcolar în2012 la categoria B11. Paraschiv Paul a fost şi campionul judeţean al claselor I-VIII băieţi, la olimpiada şcolară de şah, de trei ori consecutiv, în 2013, 2014 şi2015. El ar fi fost între favoriţi şi în 2016 (a nu se crede că un astfel de titlu esteprimit cadou, fără luptă), dar între timp varianta individuală a olimpiadei de şah adispărut.

Pe masa 2, având şi el o misiune grea, Denis-Dean Alboni a realizat un scor per-fect în ultimii doi ani: 25 de victorii din 25 de partide, jucate la două faze judeţene,o fază regională şi o fază pe ţară! Pe masa 3, cel mai tânăr jucător, Ştefan Juravle,se integrează din ce în ce mai bine. El a luat locul lui Robert Perţe, începând din2015. Scorul său arată de asemenea foarte bine: din 17 partide, jucate la două fazejudeţene, o fază regională şi o fază pe ţară, a avut 13 victorii, două înfrângeri şidouă remize.

Pe masa 4 (a fetelor), o veritabilă amazoană, Petronela-Alexandra Paraschiv,având un palmares de excepţie, cu mai multe medalii la diverse finale naţionale, înultimii ani. Dacă luăm în considerare meciurile jucate cu echipa şcolară în anii 2014,2015 şi 2016, însemnând de trei ori fazele judeţene, două finale pe ţară şi o fază re-gională, din 39 de partide oficiale jucate ea a înregistrat 38 de victorii şi o remiză!

Câştigând faza regională, girocenii s-au calificat de data aceasta între cele maibune opt echipe şahiste de gimnaziu din ţară, care vor juca finala în perioada 6-8 mai2016, undeva în judeţul Vâlcea.

La competiţiile şcolare de şah (şi nu numai) a fost şi este deosebit de importantsprijinul pe care-l primim din partea şcolii din Giroc şi cadrelor didactice, ca să nuuităm de rolul deosebit de important al familiilor (părinţi, bunici) în susţinerea şi încurajarea tinerilor şahişti. Un prieten al şahului şcolar girocean şi un aliat de nădejde a fost de-a lungul timpului şi profesorul de sport Boris Babic.

Menţionez încă o dată sprijinul constant acordat mişcării şahiste girocene de cătrePrimăria Comunei Giroc şi susţinerea domnului primar Iosif-Ionel Toma, precum şia Consiliului Local Giroc.

Zamfir MOLDOVAN, antrenor maestru

Liceul Teoretic „David Voniga”merge mai departe în

competiţia de fotbal a ONSSLiceul Teoretic „David Voniga” din Giroc a găzduit una dintre fazele com-

petiţiei de fotbal din cadrul Olimpiadei Naţionale a Sportului Şcolar (ONSS),rezervată elevilor ciclului gimnazial. Au fost înscrise cinci echipe, dar au par-ticipat doar trei şcoli: Şcoala Gimnazială nr. 30 Timişoara, Şcoala Gimnazialănr. 25 Timişoara şi Liceul Teoretic „David Voniga” din Giroc. S-au jucat trei

meciuri (două reprize a câte zece minute), iar rezultatele au fost următoarele:Liceul Teoretic „David Voniga” – Şcoala Gimnazială nr. 30: 0-2, Liceul Teo-retic „David Voniga” – Şcoala Gimnazială nr. 25: 6-2, Şcoala Gimnazială nr. 25– Şcoala Gimnazială nr. 30: 0-3.

În urma acestor rezultate, echipa Şcolii Gimnaziale nr. 30 Timişoara s-a clasatpe primul loc, urmată de echipa Liceului Teoretic „David Voniga” din Giroc, celedouă formaţii calificându-se în faza următoare a competiţiei. De pregătirea echipeide fotbal a ciclului gimnazial de la Liceul Teoretic „David Voniga” din Giroc s-a ocupat profesorul de educaţie fizică şi sport, domnul Boris Babici.

Echipa Liceului Teoretic „David Voniga” din Giroc a avut următoarea com-ponenţă: Fabian Rotariu, Ciprian Codrea, Cătălin Găină, Dean Ioanovici, RafaelMurgu, David Dumuslăuan, Sabin Lupuşoru, David Lupuţi, Fabiano Cibi, ShairaPera şi Raul Zegan. (V.T.)

Echipa de badminton a Şcolii Gimnaziale„Iosif Ciorogariu” din Chişoda câştigă faza

zonală a Olimpiadei GimnaziilorLa Liceul Teoretic „David Voniga” din Giroc s-a organizat competiţia de bad-

minton, zona 3, ciclul gimnazial, din cadrul Olimpiadei Gimnaziilor. În concurs au fost înscrise următoarele şcoli: Şcoala Gimnazială nr. 2 Timişoara,Scoala Gimnazială nr. 25 Timişoara, Liceul Teoretic „David Voniga” din Giroc,cu Structura Gimnazială „Iosif Ciorogariu” din Chişoda. Echipele au fost alcă-tuite din patru elevi, două fete şi doi băieţi, probele fiind următoarele: simplubăieţi, simplu fete, dublu băieţi, dublu fete şi dublu mix.

Dupa tragerea la sorţi, s-au jucat meciurile: Giroc – Chişoda, 2-3; ŞcoalaGimnazială Nr.25 – Şcoala Gimnazială Nr.2, 2-3. Finala competiţiei a fost câşti-gată de Şcoala Gimnazială „Iosif Ciorogariu” din Chişoda, care a trecut cu sco-rul de 3-2 de echipa Şcolii Gimnaziale nr. 2 din Timişoara.

Echipa din Chişoda, sub conducerea domnului Boris Babici, profesor de edu-caţie fizică şi sport la Liceul Teoretic „David Voniga” din Giroc, a avut următoa-rea componenţă: Karina Bădescu, Raluca Creţ, Ionuţ Costan şi Raul Perţe. (V.T.)