miww^jluumuw acinteiaw ife® tineretului
TRANSCRIPT
&
k ■miWW^JlUUMUW
Proletari din toate țările, uniți-vă I
acinteiaW tineretului
ife®>•
1^
ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST
Din faptele de muncă
ale feroviarilorZiua ceferiștilor prile
juiește, și in acest an, evidențierea unor realizări de seamă ale lucrătorilor din transporturile feroviare, abnegația și dăruirea cu care aceștia acționează pentru înfăptuirea prevederilor de plan.
• Colectivul întreprinderii mecanice de material rulant din Simeria intimpină „Ziua ceferiștilor" cu însemnate succese, obținute în întrecerea pentru îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan pe acest an. Prin organizarea judicioasă a activității productive și îmbunătățirea indicilor de folosire a utilajelor, muncitorii, tehnicienii și inginerii acestei unități au realizat, de la începutul anului, o producție industrială suplimentară in valoare de peste 1,1 milioane lei, au depășit planul producției-marfă cu 550 000 lei și au executat, peste prevederi, un volum de piese de schimb pentru mijloacele de transport feroviar în valoare de aproape o jumătate de milion lei. La rîn- dul lor. lucrătorii din sectorul de transporturi feroviare uzinale de la Combinatul siderurgic Hunedoara au depășit cu 2 la sută sarcinile de plan la indicatorul tone-nete- kilometri.
• Colectivele de oameni ai muncii din cadrul Regionalei de căi ferate Constanța — unitate cu raza de acțiune în județele : Tulcea, Constanța, Ialomița și Călărași. — raportează importante succese in muncă, rezultate ce au condus Ia sporirea capacității in circulația Și operarea trenurilor. Astfel, in anul care a trecut, volumul mărfurilor transportate a fost cu 8,8 la sută mal mare dccît în 1979 ; viteza comercială a trenurilor de marfă a sporit cu 3.3 la sută. în condițiile in care, rulajul vagoanelor de marfă a foit îmbunătățit cu 6,5 la sută.
în aceeași perioadă de timp, parcursul mediu zilnic al locomotivelor a crescut cu 4,3 la sută, ceea ce a condus la un spor al productivității muncii do 4,1 la sută.
• La Depoul de locomotive Galați, pentru reducerea timpului de reparații și realizarea de economii, colectivul aplică in activitatea sa unele inițiative valoroase. Printre acestea se numără și utilizarea cu bune rezultate a unui dispozitiv pentru strunjirca colectorului de la locomotivele Diesel electrice, fără demontarea lui. Se elimină astfel o serie de operațiuni costisitoare, iar economiile realizate se ridică la mai mult de 200 000 lei.
ANUL XXXVII
SERIA II
Nr. 9 870
4 PAGINI
30 BANI
MIERCURI
18 FEBRUARIE
1981
Un criteriu de bază al muncii tinerilor mineri
din cel mai tînăr bazin carbonifer al țării — Horezu
CĂRBUNE, TO: MĂ! MULT!In mai multe studii privitoare la resursele minerale ale
solului și subsolului județului Vîlcea, realizate cu puțină vreme in urmă, este amintită și existența unor zăcăminte de lignit, dar ca importanță și valoare acestea sini cotate după cele de sare, calcar, petrol, gips, produse pigmatitice, ape minerale. Astăzi, insă, sau mai bine spus de la 1 octombrie, anul trecut, cărbunele, se poate spune, a trecut pe primul plan al activității de extracție desfășurate in această zonă a țării. La Horezu, localitate cunoscută tuturor doar ca vechi tirg al olarilor, s-a înființat o mare întreprindere minieră. Tot aici
Dar, iată că in aceste zile, după numai patru luni de la deschiderea lucrărilor, despre început se vorbește la timpul trecut. Oamenii găsec de acum ca ceva obișnuit prezența coloanelor de camioane grele încărcate cu cărbune, pe drumurile satelor lor. La Berbești și Alunu a inceput construcția mai multor blocuri pentru mineri, pentru toți cei care vor munci aici. Cu forțe, pe zi ce trece, sporite, se acționează la deschiderea cîmpului de lignit, pină la 1 iunie urmind să fie excavați și transportați peste 710 000 metri cubi pămînt, ceea ce înseamnă o cantitate impresionantă. un adevărat munte. Tot pină la această dată, la caro vor începe să sosească principalele utilaje. benzile transportoare trebuie terminate, platforma de montaj a excavatoarelor gigant și drumul de acces la platformă. lucrări deosebit de importante, realizarea acestora în timp condiționînd punerea in funcțiune, la termenul stabilit, a primului excavator ce va lu
cra aici și deci realizarea planului de extracție pe acest an.
Zilnic in gările cele mai a- propiate, respectiv Băbeni, pe linia Craiova — Sibiu și Copă- cioasa, pe Valea Jiului, sosesc utilaje, materiale, tot felul de instalații miniere. Transportul lor se desfășoară operativ. La fel și montajul. „Fiind un colectiv tinăr, in plină formare.
și-a mutat sediul unul dintre grupurile de șantiere ale Trustului de construcții și montaj minier București. Pe lingă amenajările ce trebuie făcute in toată platforma, cuprinsă intre riurile Amaradia și Tăriia — într-o primă etapă — pe lingă lucrările de decopertare, construcții de drumuri și căi ferate, ateliere de reparații, locuințe, în 1981 se va extrage o cantitate de peste 1000 000 tone lignit. In următorii uni, cind exploatările vor fi extinse spre est, pină la Cernișoara, producția de lignit realizată in acest nou bazin carbonifer al țării se va ridica la circa 3 000 000 tone.
extrase suplimentar. energie mai multă pentru țară, petrol economisit și deci valută. Este cunoscut de către noi toți adevăratul preț al cărbunelui in actualele condiții ale crizei e- ncrgetice mondiale și de aceea ne-am corelat eforturile cit s-a putut mai exact la înfăptuirea Înaltelor comandamente ce ne stau în față".
mîntul de deasupra acestuia ne- fiind prielnic dezvoltării agriculturii, arzînd vegetația, sute de oameni spuneam se întorc astăzi in satele lor. chemați de același cărbune. Chemați să-l scoată la suprafață, să jeze din in urma agricole inundate ziuni. Chemați
stratul fertil decopertării, in luncile, și degradate
să-și
amena- rezultat terenuri altădată de ero- constru-
ANCHETA NOASTRĂ!
am căutat să instituim din capul locului, drept principiu de bază al muncii noastre, adevărul după care timpul înseamnă bani — avea să ne declare inginerul Gheorghe Niță, director al Grupului de șantiere Horezu, din cadrul Trustului de construcții și montaj minier București. Fiecare ceas, fiecare zi de muncă cheltuite, dacă putem spune astfel, cu maximă eficiență, înseamnă mii de tone de cărbune
Cuvintele spuse de directorul grupului de șantiere iși găsesc o deplină acoperire in fapte, dar mai intii de toate în modificările aduse întregii zone, vieții oamenilor din aceste locuri, viață care a inceput să pulseze în ritmul muncii din șantier și din minele de cărbune, adică trepidant. Sute de oameni plecați după lucru, pe întreg cuprinsul țării, mai exact zis, izgoniți de acasă de cărbune, pă-
iască solid, avind drept trainică temelie întinsele zăcăminte deaur negru, o nouă viață.
Apoi,- o altă mărturie, a dăruirii cu care se muncește in aceste zile, în toate punctele marii exploatări, o constituie realizările înscrise astăzi in graficul de execuție a lucrărilor. La Berbești au fost atacate toate obiectivele viitoarei incinte miniere. Cu forțe sporite se acționează la ridicarea într-un timp scurt a atelierului de bol- țari in scopul asigurării mine-
NICOLAE MILITARU
(Continuare in pag. a Ill-a)
PRIMIR LA TOVARĂȘUL
NICOLAE CEAUȘESCUMinistrul industriei și mineralelor din Irak
Președintele Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a primit, marți, pe Taher Tawfiq, ministrul industriei și mineralelor din Irak, care, în fruntea unei delegații economice, face o vizită în
și președintele Republicii Irak, Saddam Hussein, a avut loc un schimb de mesaje de salut.
în timpul întrevederii au fost evocate bunele relații de prietenie și colaborare dintre România și Irak și s-a exprimat dorința
forturilor tuturor popoarelor pentru reluarea și consolidarea cursului spre destindere, pace și respect al independenței naționale, pentru soluționarea pe calc politică, prin tratative a stărilor de încordare și conflict din dife-
țara noastră. Oaspetele a fost însoțit de Gassem Ahmed Al- °v- raibi. adjunct al ministrului.
La întrevedere au luat parte tovarășii Cornel Burtică, vice- prim-ministru al guvernului, ministrul comerțului exterior și cooperării economice internaționale, loan Avram, ministrul industriei construcțiilor de mașini.
A fost de față Yahia Al-Ani, însărcinatul cu afaceri ad-inte- rim al Irakului la București.
Cu acest prilej, între președintele Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu,
de a le extinde și diversifica în continuare pe plan politic, economic, tehnico-științific și în alte domenii de activitate, in conformitate cu înțelegerile convenite cu prilejul întîlnirilor șl convorbirilor la nivel înalt de la București și Bagdad. Au fost examinate noi posibilități în direcția dezvoltării cooperării pe multiple planuri, potrivit intereselor țărilor și popoarelor noastre.
Au fost abordate, de asemenea, unele probleme actuale internaționale. In acest cadru s-a relevat necesitatea intensificării e-
rite zone ale globului, a tuturor diferendelor dintre state.
Referitor la conflictul irakiano iranian, s-a apreciat că este necesar să se facă totul pentru a se ajunge la încetarea focului, pentru rezolvarea politică, pe cale pașnică, a problemelor litigioase, pe baza respectului independenței și suveranității naționale, aceasta fiind in interesul ambelor țări și popoare, al cauzei păcii, destinderii și înțelegerii internaționale.
întrevederea a decurs într-o atmosferă cordială.
Secretarul Comitetului popular general pentru petrol din Jamahiria Arabă Libiana Populară Socialistă
Marți, 17 februarie, tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Republicii Socialiste România, a primit pe Abdus Salam Zagaar, secretarul Comitetului popular general pentru petrol din Jamahiria Arabă Libiană Populară Socialistă, președintele părții libiene in Comisia mixtă guvernamentală româno-libiană de cooperare economică și tehnică, care efectuează o vizită in țara noastră.
La primire au luat parte tovarășii Ion Pățan, viceprim-minis- tru al guvernului, Vasile Pun- gan, ministru secretar de stat.
Au participat Aii Abdel Matlub Yunis, secretarul Comitetului Popular al Biroului Popular al Jamahiriei Arabe Libiene Populare Socialiste la București, și Yunis Dleimi, membru al Comitetului Popular al Biroului Popular.
Oaspetele a exprimat întreaga gratitudine pentru întrevederea acordată și a adresat tovarășului Nicolae Ceaușescu un salut
prietenesc din partea conducătorului Marii Revoluții de la 1 Septembrie al Jamahiriei Arabe Libiene Populare Socialiste, colonel Moammer El Geddafi, împreună cu urări de sănătate și fericire personală, de prosperitate și progres poporului român.
Tovarășul Nicolae Ceaușescu a mulțumit și a transmis, la rîn- dul său, colonelului Moammer El Geddafi un salut cordial și cele mai bune urări de sănătate, de progres și prosperitate poporului libian prieten.
In cadrul întrevederii s-a evidențiat cu satisfacție evoluția ascendentă a raporturilor de prietenie și colaborare dintre cele două țări. în conformitate cu hotăririle și acordurile convenite cu prilejul dialogului la nivel înalt româno-libian. S-a exprimat. totodată, voința comună de a intensifica în continuare colaborarea și cooperarea dintre cele două țări, de a extinde schimburile comerciale în folosul re
ciproc, al cauzei progresului șl prosperității popoarelor român și libian. S-a relevat rolul ce revine Comisiei mixte guvernamentale româno-libiene in identificarea unor noi forme de colaborare economică și tehnico-știin- țifică dintre România și Libia.
S-a făcut, de asemenea, un schimb de păreri cu privire la unele probleme internaționale actuale, evidențiindu-se cu acest prilej necesitatea de a se acționa, în continuare, pentru oprirea deteriorării climatului politic mondial, pentru reluarea și continuarea procesului destinderii. pentru rezolvarea pe cale politică, prin tratative, a tuturor diferendelor dintre state in interesul cauzei păcii, colaborării și înțelegerii mondiale. S-a subliniat, de asemenea, importanța dezarmării, lichidării subdezvoltării și făuririi unei noi ordini economice internaționale.
întrevederea s-a desfășurat intr-o atmosferă cordială.
)
Sub semnul Uoâior exigențe ale muncii âu agricultură,
pentru producții sporite in acest au
Pentru campania ce se apropie, pregătirile mecanizatorilor sint in toi Foto : GH. CUCU
La temelia viitoarelor recolteSînt zile cind se poate munci
în cimp. cind vremea îmblinzită de razele soarelui invită ea însăși la efectuarea primelor lucrări agricole. Cum se mobilizează forțele satului din Bănoasa, județul Galați, cum se folosesc aceste zile premergătoare campaniei de primăvară ?
„Am inceput cu tăiatul la vie, ne-a răspuns la prima întrebare Viorel Bălan, ti- nărul președinte al unității. Din 110 ha vie pe rod am efectuat tăierile, ieri și azi, pe 27 ha. Vom continua a- cest ritm pentru a realiza lucrarea in luna februarie".
Deci, oamenii de la Băneasa nu așteaptă venirea primăverii. Imbrăcati mai gros, călcind pe zăpadă, cooperatorii lucrau ieri în plantație sub coordonarea ti- nărului șef de fermă. Ion Dodi, secretarul comitetului comunal al U.T.C. Om al inițiativei. Ion Dodi a dat semnalul începerii și oamenii au răspuns prezent. Unii lucrează la efectuarea tăierilor de rodire, alții înlocuiesc
spalicrii rupți sau verifică sir- mele și ancorele. Fiecare știe ce are de făcut, se poate vorbi de o bună organizare a muncii.
Ne indreptăm spre alte zone „fierbinți" ale activității din cimp, acum, in plin februarie, și anume spre solele unde se
BATALIA PENTRU NOU, BATALIA PENTRU NOI
laun’tînărANOTIMP
Mai multe legume produse pe plan localdestinate însămințării și plantării legumelor in primăvară, s-au aplicat îngrășăminte chimice pe 60 la sută din suprafață și au fost asigurate îngrășăminte naturale pentru aplicare pe 100 ha. Buruienile au fost combătute cu substanțe chimice pe mai bine de 200 ha. în vederea executării lu
crărilor într-o proporție cit mai mare cu ajutorul mijloacelor mecanice; in cadrul asociației a fost înființată o secție de mecanizare, dotată cu mașini și utilaje specifice culturilor ce se in- sămințează aici.
Pentru sere și solarii au fost a- sigurate semințele necesare, precum și substanțele pentru
efectuarea tratamentelor fitoșani- tare. în acest an, primele 5,5 ha de sere vor începe să producă, urmînd ca pină la sfîrșitul anului să intre în rod întreaga suprafață de 25 ha. Pentru a ob-
ADINA VELEA
(Continuare in pag. a ll-a)
La Sinpetru, pe o suprafață do peste 800 ha a luat ființă cea mai mare grădină de legume a județului Brașov. Asociația economică deține 750 ha ce vor fi cultivate cu legume de cimp. 25 ha de sere și 27 ha de solarii, suprafețe de pe care se preconizează să fie realizate 11 400 tone
LUCRĂRILE DE PRIMĂVARA -TEMEINIC
EXEMPLARPREGĂTITE,
DESFĂȘURATEfertilizează cu îngrășăminte organice. Ne reține atenția de la început un aspect pozitiv. Gunoiul de grajd a fost transportat încă din vara și toamna anului trecut la capătul solelor, așa incit acum doar se împrăștie pe
ION CHIRIC
(Continuare în pag. a ll-a)
de legume, adică 40 la sută din sarcina de producție a unităților socialiste pentru piața brașo- veană.
Deși zăpada nu contenește să cadă, în fermele legumicole se muncește din plin. Pe cele 750 ha au fost efectuate arături și s-au insămînțat din toamnă 55 ha cu verdețuri: salată, spanac și ceapă. Totodată, pe terenurile
i
Drumul învățămîntului românesc spre o nouă calitate nu poate ocoli cercetarea științifică a propriului domeniu111
Școala noastră parcurge în prezent drumul unor însemnate mutații calitative, al unor înnoiri nu atit de structură, cit de conținut. Așezat pe temelii solide, învăță- mintul nu se poate, totuși, sustrage noului — noului științific fundamentat —, inovației, ceea ce ridică problema, de maximă importanță și stringență, a încrederii cu care trebuie investită cercetarea proprie învățămîntului. Mai mult chiar, trebuie stimulată investigația interdisciplinară, avind in vedere faptul că realitatea educațională este extrem de complexă, necesitind — spre a fi cunoscută și modelată corespunzător scopurilor propuse — studii nu numai pedagogice, ci și psihologice, sociologice, er- gomomice etc.
„ADEVĂRATA CERCETARE PEDAGOGICA ESTE O CERCETARE-RASPUNS LA CERINȚELE ȘCOLII"
— Ce credeți, tovarășe dr. Emil Păun — in calitatea dv. de specialist in probleme de sociologia educației —, cu privire la posibilitatea unei continue activități
In principal, problemele care stau in fața cercetării științifice din domeniul învăță- mintului sint cele de aplicare — pe ansamblul sistemului — a unor rezultate certe, care-și propun optimizarea procesului de învățare. In fond, cercetarea caută să asigure — in viața școlară, la lei ca în orice domeniu — rigurozitatea științifică a acțiunilor ce se întreprind, eliminarea deciziilor subiective, a arbitrariului, mai ales pentru că in școală e vorba de oameni, de oameni tineri, in plină formare, de oamenii societății viitoare.
Incontestabil, societatea noastră, învăță- mintul — in speță — dispune de un mare potențial de cercetare, de o marc dorință de a se introduce grabnic, cu efecte obser
de inovare în domeniul invățămintului ?
— înainte de toate trebuie să avem in vedere faptul că există in această direcție două tipuri de inovații : cea dirijată — o acțiune de schimbare intenționată și globală, avind drept scop o optimizare la nivelul întregului sistem de învățămint —
și cea spontană, realizată de cadre didactice cu preocupări in perfecționarea stilului de muncă, adesea valoroasă, dar fără rezonanță, localizată excesiv. Din păcate, pentru inovațiile vi- zind învățămintul nu dispunem — ca pentru cele din domeniul științific sau tehnic — de un centru cum ar fi O.S.I.M.-ul,
vabile, rezultatele cercetării științifice. De aceea ne propunem ca. prin intermediul acestei anchete (în cadrul căreia iși vor spune cuvintul cadre didactice, specialiști în domeniul pedagogiei, cercetători, redactori ai revistelor de specialitate, editori, inspectori școlari) să oferim oamenilor școlii posibilitatea de a încredința tiparului opiniile lor cu privire la modul in care sint valorificate in prezent rezultatele cercetării științifice in domeniul invățămintului. precum și propunerile lor privind modalitățile concrete prin care se poate ajunge — în activitatea școlară, în cadrul deciziilor ce se iau Ia nivel de sistem de invâtămînt — la o nouă calitate, superioară a procesului in- structiv-educativ.
care să adune, să sistematizeze, să valideze sau să sancționeze inovațiile. Acest rol l-ar îndeplini Institutul de cercetări pedagogice și psihologice și M.E.I., prin comisiile sale de speciali-
DAN MUCENIC
(Continuare in pag. a Ill-a)
Un exigent examen de fiecare zi — stăpinirea tehnicii
celei mai avansate
Foto : V. TANASOF
IN ACEST NUMĂR
• Organizațiile U.T.C. în munca lor de zi cu zi • Cronica plastică • Cetățenești : De lă fața locului • Adunările generale ale oameni
lor muncii*
Pe această pagină vreau să mărturisesc, și o spun cu toată sinceritatea și ființa mea. ci trăind in România și respirind aerul din România am ajuns nu de puține ori la credința că fesurile pe care le-am iubit și le iubesc, munții pe care i-am iubit și ii iubesc, apele și arborii, drumurile și finti- nile sint ipostaza unor săr-
Sărbătorile noastre
bători surprinse in momentul desăvirșirii lor cosmice. Cită simplitate sălășluiește in toate aceste ceremonii geo- metrizate și așezate la un loc cu noi I Desigur, pentru a ne putea rezema timpla de ele, pentru 'a nu ne ști niciodată singuri, pentru a ne fi odaie de lucru și altar, pentru a fi cea mai frumoasă parte a lumii cu care am avut, avem, vom avea datoria de a ne ingemăna. Citi măreție guvernează unduirea lină a văilor, alunecarea grădinilor pe pirtii de rouă pină in fereastra satelor și a orașelor, căderea liberă și neterminată, niciodată neterminată, a privighetorii prin pilnia cinte- cului in jos spre auz !
Pe această pagină, cu toată
ȘTEFAN MITROI(Continuare in pag. a IlI-a)
Imaginație și luciditateIncercînd sâ sintetizăm dru
mul artei, al teatrului, spre e- xemplu, de la origini pînă în zilele noastre, vom observa că dincolo de canoanele, regulile și teoriile, adevărul vieții este determinant, influențînd problematica mesajului dar și modalitățile de expresie uzitate.
Motivele ce stau, de pildă, la baza tragediei și comediei antice au constituit punctul de plecare al literaturii dramatice universale ce s-a creat în decursul a peste două milenii și jumătate, dar posteritatea a înțeles că preluarea tradițiilor respective înseamnă îmbogățirea continuă a acestora. Motivele dramatice originare au fost preluate din filonul tradițional, dar circumscrise in problematica so- cial-umană a timpului dat, fiecare personalitate artistică dis- tingîndu-le sensuri și valențe noi, contemporane cu publicul care a receptat-o. Numai așa a fost posibilă evoluția persona-
caractere individuale și calitate a emoției.
Filtrul pe care am încercat să-l definesc cit se poate de succint, cu privire la drumul parcurs de personajele cu cea mai largă popularitate, comedia fiind genul cel mai răspindit, este, de fapt, drumul pe care
jelor spre psihologii complexe,
PUNCTE DE VEDERE-— _ —
l-a parcurs și eroul tragic — „raisonneur"-ul istoriei in timp. Dacă personajul comic, așa cum spuneam, a fost nevoit să abandoneze ipostaza convențională, eroul tragic a trebuit să lupte cu retorismul și discontinuitatea psihologică, ca să nu mai vorbim despre erorile de cunoaștere a istoriei, confuzii pe care le putem întîlni și la cei mai redutabili dintre scriitori. Abia
nu-i uităm pe Anouilh și Girau- doux, pe Durrenmatt și Peter Haks), mai ales cea a ultimelor decenii, reușește să despovăreze personajul tragic de aceste „intoleranțe ale tradiției", adevărul vieții mereu schimbător ce- rîndu-i firescul și luciditatea gindului, curajul și probitatea faptei, înzestrindu-l cu ironie și detașare.
Teatrul, în decursul secolelor, a trăit prin inteligență și sensibilitate, prin receptivitate față de semeni, incercînd să răspundă la întrebările puse de epocă. Viața teatrului s-a confruntat în permanență cu tradiția, dar și cu inovația, datoria sa permanentă fiind aceea de a conlucra în mod creator cu înaintașii, cu clasicii, dar și cu contemporanii. Ipoteze regizorale novatoare, interpretări actoricești dotate cu inteligență și cultură au reușit să scoată din anonimat
GEORGE GENOIU
dramaturgia secolului nostru (să (Continuare în pag. • ll-a)
„SC j NTEh A TINERETULUI" pag. 2 MIERCURI 18 FEBRUARIE 1981
’ ORGANIZAȚIILE U.T.C.-MUNCA LOR DE ZI CU ZI
In viața «onaunel Drăgănaști- Vlașca. tinerii sint oamenii despre care se vorbește cel mai mult atunci cind e vorba de a- gricultură. Acum cind timpul lunecă optimist spre, o nouă primăvară, spre o nouă recoltă, pe agenda organizației U.T.C. de aici, două chișttiuni sint la ordinea zilei: antrenarea tinerilor din organizații la repararea și pregătirea marinilor pentru campania agricolă de pttimăvarâ și cuprinderea a cit mai mutți tineri în activitatea de Hurajare ți îngrijire a animalelor din sectoarele zootehnice ale comunei. Ga centrul S.M.A. munoeec 22 de uteciști care, a.șu cum spunea Ion Glăvan. s-au încadrat bine și the vechime in muncă. Se fac reparații capitale la tractoare și alte utilaje agricole ce peste cîteva săptămini vor lucra pe marele cimp al Bărăganului ia- ?' lomițean. Au fort puse „pe roți-1 pină acum 211 tractoare, «din 237 plan. 202 pluguri din 217,. 70 de . semănători și prăsitori din tota- i Iul de 70. 35 de grape disc din ' 95. 19 mașini de împrăștiat Îngrășăminte din 19 repartizate pentru reparație. Cei 22 -de uteciști care lucrează, așa cum se lucreart de obicei in a țricultu- ră. zi-luminâ. și-au extăns aria preocupărilor și în dometniul re- condiționărilor (6 037 mii lei in 1980) și al modernizărilor. Ivan Ruse. secretarul organizației U.T.C. de la S.M.A.. estte preocupat de modul cum lucrează tinerii pe fluxul de reparații, de felul cum aceștia se încadrează în ritmurile impuse de banda dc dezmembrare și montau. Căutarea pentru fiecare utecist a celui mai potrivit loc de muncă a contribuit la creșterea eficienței muncii tinerilor astfel că aceștia și-au adu* o contribuție substanțială (aproape dublarea planului de anul trecut) la reparații — la desf&șurarea cu succes a activității de sprijinire a agriculturii județului cu cele mai bune mașini. Dar- dacă iarna repararea mașinilor agricole este o pasiune pentru mulți dintre tinerii locuitori ai satului de azi. tot in acest cadru al pasiunii intră și recondiționările (la Drăgănești-Vlașca au fost redate circuitului economic 129 oeii roti spate. 60 coroane transmisie finală. Vi discuri roți. 80 axe intermediare, 89 fuzete). Din or
ganizația da la acest S.M.A. ii cităm pa uteciștil Marin Tupa- nu, Constantin Geantă, Maria Dragomir, Marian Dorobanțu. Ilie Matei. Acestea sint cele mai concrete rezultate ale celor de îs S.M.A. pină la această oră a finului agricol. Dacă privim munca lor din punctul do vedere al momentului in care ne aflăm, adică faptul că e incă iarnă, înseamnă că există mari certitudini ca pină la primele brazde și semănături ale acestui an >ă se facă mult mai mult. O altă organizație de tineret din Dră- găneiști-Vlașca ce traversează acum ore fierbinți este cea de la ferma zootehnică. Aici munceac tineri care au profesii despre
AGRICULTURA adică linia vieții
unei organizații săteșticare auzim mai rar în ultima vreme, dar care sînt esențiale pentru satul și agricultura noastră. Astfel, Lucian Tălpeanu îngrașă tăurași, Angliei Filîp are aceeași ocupație (el lucrează în- tr-un grajd la a cărui modernizare uteciștii din comună au avut un cuvint concret de spus). Elena Buzică și Andrei Țăndărică îngrijesc loturi de vaci. A fost greu să-i găsim. Aveau fețele arse de frig, purtau haine groase și cizme de cauciuc. „în general iși fac bine datoria, ne mărturisește ing. Maria Dănes- cu, șefa fermei zootehnie». îngrijesc. cu toată puterea și convingerea de buni crescători de vite, loturile pe care le au. participă Ia cursurile agrozootehnice. participă la întrecerile dintre grajduri și ocupă locuri fruntașe Ia acerte concursuri. Continuăm să-i .cunoaștem pe tinerii din Drăgănești-Vlașca și în ipostaza de îngrijitori de păsări. La Complexul avicol muncesc
30 d® tineri. Aici e«te una dintre cele mai bune organizații U.T.C. din comună. Dealtfel, calitatea tinerilor de aici șl a organizației lor este direct și zilnic reflectată. !n producția pe care o dă acest mare complex avicol. Fete tinere care se numesc Maranda Tucanu. Sofia Dobrișan, Constanța Bărbules- cu. Floarea Sinea au rămas la muncile agricole și sint mulțumite. In viața organizației lor de tineret, evenimentele mari sint rare și țin tot de producție. Iar planul lor de activități prevede, bineînțeles, acțiuni a- gricole. La începutul acestei primăveri, tinerii din Complexul a- vicol vor organiza o grădină de
legume în suprafață de 13 ari. Și tot tinerii de la Complex, impreună cu cei de la centrul de pregătire a semințelor (aici se află o altă organizație U.T.C. cu rezultate bune), vor lua în îngrijire lucerniera consiliului popular din comună. Această acțiune va avea implicații deosebite asupra creșterii numărului de vite din comună — știind bine că lucerniera aprovizionează cu sămință toate gospodăriile individuale de pe raza satului lor. Dar preocupările agricole ale celor din Drăgănești-Vlașca nu se opresc aici. Secretarul comitetului comunal U.T.C.. tină- rul medic veterinar Vasile lăncii este în „tratative" eu conducerea cooperativei agricole pentru ca tinerii comunei să obțină un hectar de teren pentru cultivarea de plante medicinale. E incă iarnă și e încă început de an. încă nu s-au făcut multe, dar există ambiții să se facă multe. Un argument e și faptul
că din planul arrual de 23 mii lei lucrări de munci patriotică finanțată, tinerii comunei au realizat pînă in present 12 mii lei. Anul trecut. țuteciștii din Drăgănești-Vlașca am cules, la C.A.P.. o serie de «culturi care cer multă forță de muncă. Tinerii au fost prezență și au fost activi la cule» de porumb, fasole. castraveți. floturea-soarelui. sfeclă de zahăr. Tou ei. cei mai tineri locuitori ai cotnurtei. au început amenajarea a (două parcuri (defrișat pomi izolați. plantat arbuști, tăiat alei). Iar atunci cind comuna a fost dedată cu instalația de canalizare, tinerii au îngropat conducte, au săpat șanțuri. Pot relata despre această acțiune Mariana Glăvan. Mariana Berbec. Maria Niculescu. Alte acțiuni c« se vor continua și în acest an sînt cele de la complexul avicol (sortat ouă. depopulat păsări), de la S.M.A. — recuperări de metale. La începutul lunii ianuarie. activul U.T.C. din comună a avut o instruire in care s-a evidențiat faptul că organizațiile U.T.C. din Drăgănești-Vlașca trebuie să se implice mai mult in activitățile agricole — o primă acțiune concretă fiind cele două tabere de muncă patriotică ce se vor organiza in această vară: una la silozul de condiționat semințe și a doua la stațiunea de recoltat. Și dacă ne întoarcem cu fața spre cele cultura 1-dis- tractive-recreative ale organizațiilor U.T.C. din Drăgănești- Vlașca vom afla că Ia căminul cultural se organizează joi ale tineretului, că simbăta și duminica sint hore, că tinerii de Ia zootehnie (Ancu Riciu. Anghel Filîp. Nicolae Glăvan) susțin o formație de călușari...
Aspecte din viaț» unei organizații U.T.C. sătești. Linii ale vieții ei. coordonate ce se cuvin întărite. Se poate și e Joc pentru și mai bine. Asta cu atît mai mult cu cit o nouă primăvară bate la ușă. Primăvară pe care cai din Drăgănești-Vlașca și-o vor asuma ca fiind un anotimp al afirmării depline in viața comunei. a organizației lor. Cele Înfăptuite pină acum constituie argumente și puqcte de pornire dintre cele mai solide.
EUGEN MIHAESCU
Despre Constantin Piliuță s-a scris mult : s-a vorbit și se vorbește și mai mult. Omul este cuceritor, boem din fire ('.’). aprins in discuții, generos, cunoscut de toată lumea asemenea unei abstracții elementare, căutat și găsit de cine te aștepți și de cine nu te aștepți. M-am in- trebat de multe ori cind și cum pictează. Mă întreb mai ales acum, in fața acestui imens număr de lucrări reunite in retrospectiva de la Dalles. Un răspuns plauzibil ar fi următorul : Piliuță iși găsește pinzele și le pictează tot timpul. Prea sint ele asemănătoare cu omul pentru a se putea intimpla altfel I
Există mai multe aspecte frapante m opera acestui picior care tinde să ocupe in conștiința publică locul unui clasic. Primul ar fi capacitatea cu totul ieșită din comun de a se salva de sentimentalism atunci cind vorbește prin limbajul culorilor (și o face aproape tot timpul), despre lucruri și stări ce 'invocă invariabil duioșia, nevoia de compătimire, nostalgia, deriziunea. efemerul, sublimarea romantică. fragilitatea grației, forța pindită de o agresivitate mult mai puternică, de care este măcinată pe dinăuntru. Pulsația unui suflet care manifestă înțelegere față de orice, in care amintirile (nu neapărat persoanele) ies mereu la suprafață asemenea bulelor de aer intr-un mediu efervescent nu este reținută pur și simplu, așa cum se intîmplă cel mai adesea, ci se
comunică oricărui privitor. Fie că pictează flori. cai ub clar de lună, maaalalc sordide, fragmente pitorești rupte din viața cotidiană, anotimpuri inecate in verde sau in alb. sentimentul acaparează sensurile și le face să joace pe sirmă intr-un echilibru suveran, care ne mișcă exact atit cit trebuie pentru a nu uita că acele lucruri și acele treceri prin timp există și sint nespus de frumoase.
CRONICA PLASTICA
RETROSPECTIVĂ PILIUJĂ• Expoziția retrospectivă Constantin Piliuță, organizată sub egida C.C.E.S. și a Oficiului ‘de expoziții, Sala Dalles,
februarie 1981
In al doilea rind, Piliuță stă- pmește o artă specială, greu de clasificat și interpretat, a portretului. Coborind cu privirea peste chipul lui Marin Preda, chip imortalizat In griuri luminoase. îl recunoști pe marele scriitor, expresia lui iți redevine familiară ; iți luneci apoi vederea pe umerii și miinile sale pină cind se produce un element de șoc care răscolește calmul contemplării. O frunză de
un portocaliu violent palpită intre degetele unei misii. duvin- du-te cu gmaul la zbuiiumui neacceptârii. In altă parte. un drum cenușiu, șerpuit pe o întindere verde se repede parcă peste trupul aplecat al lui Baco- via, iar o lumină stranie se prăbușește din mugurii unei crengi care vine de nu se știe unde peste amurgul din ochii poetului. Apoi Ludian. Arghezi...
Al treilea element care tensio-
nenză lumea reprezentării la Piliuță este naivitatea. Firește, o naivitate „trucată", distilată îndelung din conglomeratul trăirilor de tot felul si amestecată savant cu o ironie mușcătoare. Cel puțin două lucrări (Nuntă la fotograf și Interviu) se situează la limita de sus a acestei componente a stilului propriu artistului. In aceeași ordine de. idei, dar cu o evidentă deplasare a ironiei spre tragic, tre
buie amintită o lucrare excepțională dedicată răscoalei din 1907 : intr-un interior de conac boieresc. un țăran zdrențuros descoperă un pian : iși las* securea pe capacul acestuia și atinge claviatura neințelegind...
în sfii*șit. Constantin Piliuță manifestă o mare disponibilitate tematică. Alături de peisaje, naturi statice, portrete, trebuie menționate amplele compoziții istorice, compoziții dintre care amintim : Trecere» armatei române peste Dunăre, Pașcani 193.3, Răscoala de la Bobilna. Revoluționari pașoptiști. Mat sint de semnalat și cele cîteva desene prezente In expoziție. desene care relevă în mod grăitor rolul deosebit de important pe care-1 joacă linia in întreaga creație plastică a lui Pi- liuțâ. Dacă despre culorile lui se poate spune că vibrează, uneori cu intensități alarmante, despre linie se ponte afirm» că stăpinește și organizează această mișcare permanentă. Rezultatul se constituie în acel echilibru curgător de care am mai vorbit și care subliniază identitatea inconfundabilă a picturii lui Pi- liuță.
Dintre toate întilnirile — in- timplătoare sau nu — cu pictorul, cei care-1 iubesc și-l apreciază vor conveni că retrospectiva de la Sala Dalles este cea mai frumoasă, cea in caro el ni se dezvăluie cu întreaga sinceritate și bucurie.
CORNELII! OSTAHIE
, ■ La temeliaL viitoarelor recolte y
C 'e taDE LA FATA LOCULUI
♦ (Urmare din pag. f)
cimp. Tinerii mecanizatori Vasile Lefter. Nicolae Sfat și Vasile Sava acordă o atenție deosebită calității lucrării. Totuși nu prea au spor. „Aeeasta deoarece pentru încărcarea gunoiului in mașinile de împrăștiat avem doar un grailer de capacitate mică, ne spună tovarășul Vasile Bălan, președintele cooperativei din Băneasa. Ni s-au promis incă două mașini de Încărcat, dar...“.
Confruntarea cu primele greutăți dezvăluie aici necesitatea unei mai ample mobilizări pentru intensificarea ritmului in efectuarea lucrării de fertilizare, eventual pentru găsirea unor soluții locale care să contribuie la aceasta. Pînă in prezent «-au fertilizat doar 10 ha, terenul
grădinii de legume, cu 45 tone gunoi pe ha. și s-a Început acțiunea pe cele 55 ha destinele însămințării furajelor. Stă însă în așteptare sola pe care s® vor cultiva cartofii...
în aceeași zi, la Băneosa. se lucra la fertilizarea cu îngrășăminte chimice, se defrișau niște pilcuri de salcimi și mărăeini, redindu-se astfel agriculturii 6,8 ha teren, se încheia tăiatul răchitei pe 2 ha etc. Toți tinerii cooperatori erau la muncă. în cimp. activitatea cea mai intensă desfășurindu-se in ferma condusă de Ion Dodi. secretarul comitetului U.T.C. Se poate spune deci că aceste acțiuni. în ciuda neajunsurilor semnalate, probează o bună folosire a zilelor prielnice efectuării unor lucrări agricole.
Mai multe legume produse pe plan local
(Urmare din pag. I)
ține un piu* de legume, pe lingă cele 3 ha cu tomate și 1.5 ha castraveți de seră, vor fi realizate aici culturi asociate (salată, ardei iute și gras, varză timpurie). iar un ha a fost destinat
.realizării răsadurilor de seră și salarii. Astfel. în această lună vor ft plantate 86 000 fire de tomate. care in luna aprilie vor intra pe rod, 30 000 fire răsad pentru castraveți care vor fi livrați pieței incepind cu luna martie. In scopul realizării la timp a semănatului și plantării In solarii suprafețele au fost a- rate. fertilizate cu îngrășăminte chimice și naturale incă din toamna trecută.
— Volumul mare de lucrări — avea să ne spună inginerul Ion Rizea. directorul asociației economice — ne cere nouă, celor care de fapt hotărim soarta producției de legume, o muncă bine organizată, respectarea cu strictețe a măsurilor stabilite în vederea efectuării lor in timp optim. Aprovizionarea la vreme cu semințe, realizarea prin eforturi proprii a răsadurilor pentru toate suprafețele, asigurarea îngrășămintelor chimice și naturale constituie garanția că munca pe care o desfășurăm va fi răsplătită. contribuind astfel din plin la realizarea ptogramului județean privind aprovizionarea populației brașovene cu legume produse pe plan local.
Baldachin există, patul mai lipseșteE cam multișor de cind in cartierul
Apusului-Militari, s-a inaugurat un magazin gen „Fortuiea" — pe chiar strada Apusului, in tovărășia capului de linii I.T.B. 36 (barat și fără) 78 și 86 (mașini care, cind stau. and. vorba zicalei, nu merg, dar asta-i altă poveste). Vorbeam de magazinul Fortuna si cred că m-a luat vorba pe dinainte, cind l-am numit magazin și, mai ales, cind am zis că s-a inaugurat. De fapt, s-a amenajat pe lacul— șt in incinta — unui fost Legume și fructe, unde gălăgia, neînțelegerii", cin- tarele buclucașe, resturile incomplete și tocmelile aminteau de un bazar greoi și rudimentar. Acum și de aici începe mica tragi-comedic. Vechiul lac și-a păstrat năravul și pe noua adresă. Ca și oamenii. Aceiași. O familie, mai multe familii. un neam probabil : cel puțin așa se înțelege Jupi vorbele dulci cu care se gratulează reciproc. E drept, tarabele și cintarele au fost scoase afară, in aer liber. unde funcționează din plin, de pe vechile principii Legume și fructe. Înăuntru au fost amenajate rafturi gen Autoservire. cele citeva principale legume fiind introduse in punguțe de plastic (fructele— tot afară, la tarabă). Citeva conserve și sticle cu oțet completează un decor numai aparent împovărător. Pe frontispiciu insă și pe fiecare geam in parte, se lifăie in culori vesele, ochioase laitmotivul „Fortuna". Poate de aceea intr-un colț al încăperii s-a adus un galantar in care se află salam, brinză topită, untură. Dar ca să nu-și dezmintă noul nume, magazinul a amenajat o casă modernă (gen autoservire. nu ?!) ruptă, din păcate, din același bazar oriental. O cușcă patrată, cu baldachin deasupra și perdeluțe colorate (patul mai lipsește in care trenează, ca o cloșcă, aceeași precupeață de la „Legume și fructe", cu creionul la ureche și ochiul ascuțit in coșul cumpărătorhlui. Dintr-un condei a văzut, a cintărit. a drămuit, a apreciat a hot.ărit : atit ! Dai și treci, ce să mai socotești, coada-i mare, lumea nervoasă — casa gen „Aventuri din epoca de piatră" funcționează ireproșabil. Despre celălalt fel de casă, automată, cu bonuri exacte, nu este cazul să vorbim aici, nu există, iar de-ar exista, n-ar avea cine s-o folosească ; ea presupune totuși
un dram de învățătură, de cultură profesională. ceea ce este aproape exclus tn clanul care se gratulează cu vorbe dulci. Că de. aceea stau oamenii și se întreabă mirați : ce fel de schimbare este asta, dacă ea n-a schimbat nimic ? Dimpotrivă, a îngreunat. Și, la urma urmei, aceleași produs» se află și in alimentara cu autoservire aflată perete in perete cu „Fortuna", de unde pot fi procurate tn condiții mai civilizate și cu o casă in regulă.
Dar parcă „Fortuna" însemna altceva...I. ANDREIȚA
Alergie la RU-FEO pasionau rufele întinse la uscat. Ce
vreți, fiecare cu pasiunea lui. Admira ici o broderie, colo un model de pulovăr, dincolo lucrătura fina a unei rochii sau manșetele scrobite ale tutei cămăși bărbătești. După cum era cazul. La inceput a trecut doar pe-o stradă sau alta, a aruncat o privire printre ostrețele gardului, unde a admirat, timp nu prea îndelungat, minunatele fringhii legate intre un hătător de covoare și-un cireș, pe care fluturau in bătaia ifintului de seară prea frumoasele rufe limpezite și întinse la uscat. Intr-o astfel de zi, cea in cauză a intrat pe f> poartă da pe strada Sirenelor, ca să vadă mai bine culoarea albastră a unui cearșaf prevăzut cu broderie, o față de pernă și două prosoape flaușate. l-au plăcut atit de mult, nu numai cum au fost spălate, incit și le-a făcut cadou. Mai departe : o altă curte, o altă fringhie, alte rufe intinse. Povestea se repetă. Na avut parte insă și de tăcerea curții pentru că Steluța e surprinsă de-o vecină a celei care-și pusese la uscat rufele. Cum. un pulovăr cu dungi albe și verzi pe o străină aflată tn curtea noastră ?" ar fi strigat aceasta, sărind din somn revoltată, trezită la insistențele vecinei. Nu se poate. Și intr-adevăr. nu s-a putut. Ceva mai tirziu fiind audiată, la anchetă, s-a stabilit că hoața nu era acuzată numai de furt. Sustrigind buletinul sorei sale s-a dat drept aceasta, inducînd in eroare organele de miliție. Semănind la chip, nu t-a fost greu să pună pe drumuri cîțiva oameni și să încurce ițele. Pină s-au lămurit lucrurile, consiatindu-se de fapt ca Steluța T. iși vedea de treabă, iar Georgeta Potlogeanu umbla creanga, după propriile-i mărturisiri, după rufei» întinse/ „pe culme la uscat". Culmea o că s-au limpezit lucrurile.
ARETA ȘANDRU
Parcare mai mult Recit subterană
Citeam intr-un ziar, zilele trecute, cum ci „in parcarea subterană de la Bucur- Obor se închiriază locuri in limita disponibilităților" (cităm din memorie). Dincolo de exprimarea ușor hazlie (cum s-ar putea închiria niște locuri nedisponibile ?). să notăm neeortcordanța dintre cele citite și realitatea afirmată la întreprinderea de prestări servicii, unde ți se spune că nu sint locuri disponibile, deși odată pătruns in incinta parcării observi cu stupoare numeroase spații goale (și asta în perioadă de iarnă, cind este greu de crezut că posesorii de mașini preferă să și le țină în fața casei, in ciuda sumei plătite...). Poate tocmai pentru a evita pătrunderea unor „ochi străini" tn parcare. cei ce răspund de ea au stabilit niște măsuri draconice și. să ne ierte, absurde Căci, iată : nu are voie să intre in parcare decit conducătorul auto, cei care, inevitabil il înșoțesc (soț. soție, copii, rude, etc) fiind obligați, prin însăși amplasarea parcării, să aștepte afară I Și asta cu atit mai mult timp, cu cit pe vreme ploioasă sau ninsoare ești obligat să-ti cureți singur, pe îndelete, mașina la intrare. altminteri nu ești primit I Imagi- nați-vă scena... Altă, hai să-i zicem, curiozitate : deși, nu-i așa, achitlnd suma respectivă („orientativă", citim) inchiriezi, firesc, locul in parcare, la intrare se face a legitimare a mașinii inscrise pe talon, cind mult mai normal ar fi ca posesorul locului respectiv să poată intra cu indiferent ce mașină (există cazuri de forță majoră, situații cind ai mașina la reparat etc). Altfel spus : o legitimare exclusiv a persoanei. Avind in vedere că pină in prezent s-a dat in folosință numai jumătate din parcarea subterană de la Bucur- Obor. ar fi de dorit să se țină seama de aceste sugestii organizatorice, neuitind citeva necesare amenajări absolut necesare, cum ar fi iluminarea pasajului de intrare a persoanelor (actualmente se bij- bite de-a lungul unui culoar cufundat in beznă), punerea la punct a unui sistem de scurgere a apei (care in prezent băltește sub mașini), eventual amplasarea unui mic „service" de spălare și curățare a mașinilor la intrare (este destul de neplăcut ca. in costum sau rochie de seară, să stai să-ți cureți automobilul de noroi sau zăpadă...).
OCTAVIAN UȘURELU
Imaginație și luciditate(Urmare din pag. I)
texte de valoare, dar uitate, sau au restituit fondul clasic de largă circulație într-o haină nouă. Restituirile scenice din ultimul deceniu, la care și-au adus contribuția regizorii din toate generațiile, au făcut din Caragia- le contempoianul nostru cel mai iubit, comediile sale atit de cunoscute fiind urmărite cu interes in variantele de spectacol propuse. Studiile lui Valentin Silvestru, Ion Constantinescu și Al. Călinescu despre genialul nostru comediograf • sint, la rîn- dul lor, interpretări și sugestii originale privind valorificarea o- perei acestuia. O recentă lucrare □ tinarului critic Mircea Ghițulescu, Alecsandri și dublul său se alătură și ea ca o contribuție inedită la datoria pe care o are scena de azi de a face din ctitorul dramaturgiei noastre naționale un contemporan ce înfierează moravurile.
Dar nu, numai regia ori istoriografia s-au dovedit preocupate so conlucreze fertil cu tradiția, să inoveze in cadrul scenei ori pe planul ideatic, destructurind mai atent subtextul replicii. O astfel de preocupare o ou ți dramaturgii de azi in operele lor ce se inspiră din istoria milenară a poporului nostru, Ho- ria Lovinescu, Marin Sorescu, D. R. Popeșcu, Paul Anghel, M.R.
lacoban, I. D. Sirbu, Al. Sever, Virgil Stoenescu, Paul Cornel Chitic reiau personaje ți epoci pe ctjre inaintații le»t>u abordat în lucrări mai mult sau mai puțin izbutite. Scrierile contemporanilor noștri au părăsit insa „adjectivul zgomotos" — încriminat de Eugen Lovinescu, retorismul artificios ți linearitatea psihologică a personajelor. Piesele lor sint mai aproape de înțelegerea ți sensibilitalea publicului de azi, au o mai mare încărcătură de idei și luciditate, o mai largă perspectivă istorică și filozofică, lată cum epoci ți personalități marcante ale istoriei înscrise in tradiție, filtrate prin îndelungatul și complexul travaliu al inovației, devin contemporane cu noi. Dacă majoritatea autorilor menționgți j- novează în matca proprio ’ spiritualității noastre, trebuie să recunoaștem că multe dintre lucrări preiau formula lui Dur- renmatt, spre exemplu, sau alte modalități de expresie. Inovația autentică se află totdeauna sub somnul originalității. S-ar cuveni, do asemenea, să sugerăm faptul că unele personaje precum : Chiajna, Ringala, Lăpușnecnu-Vodă sau Grigore- Vodă or merita să revină in atenția scriitorilor, tragismul a- cestor existențe sugerîndu-ne semnificații deosebit do profunde.
TVPROGRAMUL 1
16.00 Telex. 16.05 Teleșcoală. 16.35 Curs ție limba wrmanA. 16.5S Profesiunile cincinalului: Unde se pregătesc viitorii mineri? 17/20 Spectacol de poezie și muzică. 17.50 Tragerea pronoexpres. 18.00 Forum cetățenesc. 18,25 Almanah pionieresc. 18,50 1001 de seri. 19,00 Telejurnal. 19,30 Rod al transformărilor socialiste. Dovezi semnificative ale unei revolu
ții profunde și complexe în agricultură. 26.10 Lumina socialismului In satul românewc, 30.58 Telecine- mateca: ..Omul din sud'*. Premieră pe țară. 22,14 Telejurnal.
PROGRAMUL 2
19,00 Telejurnal. 19.30 Rod al transformărilor socialtata. Dovezi semnificative ale unei revoluții profunde și complexe în agricultură. 20.10 Lumina socialismului In satul românesc. 20,50 Buletinul rutier al Capitalei. 21,05 Din țările socialiste. 21.3A Teleenciclopedia. 22,15 Telejurnal.
PUBLICITATE PENTRU TINERET - PUBLICITATE PENTRU TINERET - PUBLICITATE PENTRU TINERET
Un concediu plăcut-o vacanță reconfortantă DURĂU
Fr versantul de nord al masivului Ceahlău, inir-o zonă dc mare atractivifasie M află complexul Durau (8(16 m altitudine).
Beneficiind de o climă tonică, cu aer puternic ozonat, aerosoli negativi și răținoșl, stațiunea oferă pe lingă odihnă, vacanțe, excursii sau drumeții, posibilitatea normalizării și echilibrării sistemului nervos central și vegetativ. ,
Cele două hoteluri noi. vilele și cabana „Bistrița", toate de categoria I. prevăzute ou încălzire centrală, asigură cazarea in condiții confortabile a 550 turiști.
Dintre mijloacele de agrement amintim: pepieăria electronică. sală pentru proiecții de filme sau vizionări de programe Ia televizor, bibliotecă, precum și diferite jocuri.
Tn sezonul alb, aici se amenajează un patinoar natural, pirtii de săniuțe sau pirtia de schi (de dificultate redusă), unde boby- șehi-liftul vine in ajutorul celor ce urcă spre locul de pornire.
Pe acest generos domeniu montan se încrucișează multe poteci marcate, de unde se poate ajunge la Poiana Viezuri, Cascada Durnitoare®. Sănuri. cabanele Doehia și Fintinele, Cușma Dorobanțului, sub Viri'ul Toaca.
Totodată, din stațiune se organizează excursii la Bicaz, Izvorul Muntelui, Cheile Bîeazului, Lacu Roșu. Borsec, precum și la renumitele monumente arhitectonice din Nordul Moldovei.
La toate agențiile și filialele oficiilor județene de turism din întreaga țară, se găsesc bilete pentru odihnă și se pot obține informații suplimentare.
Invitație la Băile OlăneștiLa 18 km de Rimnieu Vilcea, pe valea riului Olănești. înconju
rată de coline acoperite de păduri de fag și stejar, dlspunind de un climat blind, se află renumita stațiune Băile Olănești. care funcționează in toate anotimpurile.
Factorul curativ principal al stațiunii il constituie izvoarele de ape minerale, apreciate pentru bogata și variata compoziție chimică și pentru mtflliplcle proprietăți terapeutice.
Atit cura internă (cura de bază), cit și cura externă sini recomandate in tratarea unor afecțiuni cronice ale aparatului digestiv, ale ficatului și căilor biliare, ale rinichilor și căilor urinare, precum și bolii de nutriție.
Baza de tratament este bine dotată, cu instalații moderne, iar personalul medical asigură asistență de înaltă calificare. Stațiunea este deschisă in tot timpul anului, majoritatea vilelor avind încălzire centrală.
Prin frumusețea ei, prin aerul de cruțare, puternic ozonat. stațiunea este recomandată in același timp și pentru odihnă și recreare. Sala de spectacole, biblioteca, alte mijloace de agrement. preeum și plimbările, drumețiile și excursiile in împrejurimi creează posibilitatea petrecerii timpului liber in mod cit mai plăcut șl uti].
Căi de acces : calc ferată — gara Rimnieu Vilcea autobuz ; D.N. 7 (sau autostrada București-Pitești -f- D.N. 64 A) ; curse rapide direct din București.
Biletele penirn cura balneară sau odihnă se găsesc Ia toate agențiile și filialele oficiilor județene de turism, precum și la cele ale. I.T.H.R. București, unde puteți obține și alte informații.
„SCÎNTEiA TINERETULUI" pag. 3 MIERCURI 18 FEBRUARIE 1981
x
1ili
AGENDA
Cu prilejul celei de-a XXII-a aniversări * a Zilei eliberării Cubei, la Școala interjudețeană de partid din Brașov a avut loc marți o adunare festivă, la care au luat parte elevi ai școlii de partid, cadre didactice, activiști de partid.
Despre semnificația evenimentului a vorbit Humberto Castello, ambasadorul Cubei la București, care a evidențiat marile succese obținute de poporul cubanez sub conducerea partidului in construcția socialismului.
în aceeași zi ambasadorul Cubei la București s-a intilnit la sediul Comitetului județean de partid cu tovarășul Ghaor- ghe Dumitrache, prim-secretar al Comitetului județean Brașov al P.C.R.
Delegația parlamentară din Republica Democratică Madagascar. formată din Lucien Xavier Michel Andrianarahinjaka, președintele Adunării Naționale Populare, și Christoph Be- zandry. vicepreședinte, caTe. la invitația Marii Adunări Naționale. a făcut o vizită în țara noastră, a părăsit marți dimineața Capitala.
La plecare, pe aeroportul Oto- peni, oaspeții au fost salutați de tovarășii Nicolae Giosan. președintele Marii Adunări Naționale. Virgil Teodorescu, vicepreședinte. de drputați și *lte persoane oficiale.
mice romano-irakiene. Delegațiile au foot conduse de loan Avram. ministrul industriei construcțiilor de mașini, și Ta- her Tawfiq. ministrul industriei și mineralelor din Irak.
Cele două delegații au analizat. cu acest prilej, stadiul realizărilor obținute in cadrul relațiilor de cooperare economică nomâno-irakiană in diferite domenii de activitate, in conformitate cu ințelegerile convenite cu prilejul intîlnirikir și convorbirilor la nivel Înalt, apreciin- du-se existența unor posibilități largi de dezvoltare in continuare a acestora.
A fost prezent Yahia Al-Ani, Însărcinatul cu afaceri a.l. al Irakului la București.
în aceeași zi, ministrul industriei și mineralelor din Irak a făcut o vizită la întreprinderea de mașini grele București.
Marți seara s-nu Încheiat. Ia București» convorbirile econo
în Capitală, la Asociația Artiștilor Fotografi, s-a deschis, marți; expoziția ..Imagini din India"1, organizată sub egida Consiliului Culturii și Educației Socialiste, in cadrul programului de schimburi culturale dintre România și India.
Cele circa 100 de fotografii, realizate de Brian Dickson — Canada, surprind aspeete semnificative ale specificului și diversității peisajului natural trr- dian, înfățișează celebre monumente arhitectonice durate pe pâmintul Indiei de-a lungul veacurilor, redau imagini din viața și activitatea poporului indian.
Un moment important în afirmarea democrației munchoreș^
un eveniment de seamă în viața economică și socială a patriei
ADUNĂRILE GENERALI ALE IMIMOR MUNCIIdin întreprinderile agricole de stat, stațiunile pentru mecanizarea
agriculturii, unitățile silvice si de gospodărire a apelor
CINEMAIAMCU JIANU HAIDUCUL :
Patria (orele » ; 11 ; 13.15; 1»,3O; 17,45; 20); Favorit (oțele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 29,15); Gloria(orele »; 11,1$; 13,39; IM»; 18;20.15) .
POARTA DE AUR A INCAȘILOR : Scala (orele 9 ; 1145; 13,30; 15,45; 18. 20,15).
CĂLUȚUL COCOȘAT : DQina (orele 9.15; 11; 12.43; 1440); OFREGATA TN ADINCURI (Orele 16: 10: 29).
IANCU JIANU ZAPCIUL : Melodia (orele 9: 11,15; 13,70; 15,45; 18; 20,15); Cultura! (orele 9; 11,13; 13,30: 13.43; 18: 20,15).
PAR $1 IMPAR : Luceafărul (orele 9; 11.15; 13,39: 15,46; ia;20.15) ; București (orele 9: 11.15;13,30: 15,45; 18; 20.13) ; Modern(orele 9; 11,15; 13,30; 13,45; 18;2043).
PIRAȚII SECOLULUI XX r Capitol (orele 9; 11,15; 13,30; 1M9‘ 18; 30): Grivița (orele 9: 1145; 13.30: 15,45; 18: 20); Floreasca (orele 9: 11: 13,15: 15,30 17,45; 29).
PE ARIPILE VÎNTULUI : Victoria (orele 945: 13,45; 18.15).
ÎNTOARCEREA LUI VODĂ LA- FUȘNEANU : Central (orele »; 13; 15,30: 19).
SOARTA AUREI Șl ARGENTINEI : Timpuri No! (orele 9; 11,13; 15,45: 18: 20); ÎNTOARCEREA LUI MAGELAN (Ora 13.30).
CAPCANA MERCENARILOR • Feroviar (oreie 9: 11.15; 13.39;15,45; 18; 20,15); Aurora (orele 9:
11.15; 13,30; 15.45; 18; 29): Temls (orele 9; 11,13; 13^0; 15,48 18;20.15).
LOVE STORY PE RJNG : Excelsior (orele 9; 11,15; 13,30; 15J5; 18: 20.15): Eforie (erele »: 105; 13,30; 15,45; 19; 20,15); Flamura(orele 9; 11,15; 13,39; 15,45; 18;20.15) .
CTNTEC PENTRU FIUL MEU î Drumul Sării (orele 18; 11: 20).
DREPTATE PENTRU TOTî 1 Buzești (orele 10; 12; 15,30;17.45; 28).
MARTORUL ȘTIE MAI MULT î Dacia (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20.15).
PRUNCUL, PETROLUL $1 ARDELENII : Volga (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45: 18: 29,15).
INFERNUL DIN ZGTRTE-NORIÎ Ferentari (orele 16; 19).
ACȚIUNEA ..FULGBRUL CIRCULAR- : Cotroceni (orele 15; 17.15; 19.30).
MARFA FURATA Ciulești (orele 9; II; 13,15; 13.30; 17.43;28): Munca (orele 9; 11,15; 13,30;15,45; 18; 29).
M-AȚI CONFUNDAT î Pgcea (orele 15.30; 17.30; 19,34».
FATA MORGANA : Miorița(orele 9; 11,15: 13,30; 15,45; 18;20.15) ; Arta (orele 9; Tl,13; 13,30; 13,45; 18; 28).
MICA ROMANȚA : Viitorulorele (15.30; 17.30; 19,30).
ZBOR ÎNALT : Popular (orele 15.39; 17,30; 19,30).
PE URMELE TIGRULUI : Flacăra (orele 15,30; 17.30: 19,30).
MUNȚII TN FLĂCĂRI : Progresul (orele 16: 18: 29).
MAȘINA TIMPULUI ; COilmoi (orele 15; 17,15; 19.39).
în întreaga țară au avut loc adunări generale ale oamenilor muncii și ale reprezentanților acestora din întreprinderile a- gricole de stat, stațiunile pentru mecanizarea agriculturii, unitățile silvice și de gospodărire a apelor.
în cadrul acestor ădunări au fost analizate. în spirit critic și autocritic, modul în care au fost îndeplinite sarcinile de plan pe anul 1980. pe întregul cineinal recent încheiat. De asemenea, au fost examinate cu exigență măsurile ce trebuie luate in fiecare unitate șt sector de activitate pentru realizarea exemplară a obiectivelor pe anul 1981 și întregul cincinal.
Făcind bilanțul activității desfășurate de consiliile oamenilor muncii din întreprinderile agricole de stat, participanții Ia dezbateri au arătat că în numeroase unități s-au obținut rezultate bune in sporirea producției vegetale și animale, in realizarea și depășirea nivelului planificat la toate culturile, precum și în zootehnie, in acțiunea de livrare suplimentară de produse Ia fondul de stat.
în același timp s-a subliniat că aceste rezultate nu sint pe măsura bazei tehnico-materiale da care dispun I.A.S.-urile, a eforturilor financiare făcute de statul nostru pentru dezvoltarea și modernizarea continuă a agriculturii. La nerealizarea producției vegetale și animale, s-a arătat în cadrul dezbaterilor, au contribuit, in special, deficiențele în organizarea producției și a muncii, în gospodărirea pămin- tului, a mijloacelor materiale și financiare, ncefectuarea la timp
a lucrărilor agricole, natalitatea incă scăzută la animale, îngrijire» și furajarea necorespunză- tcare a acestora.
Pentru înlăturarea neajunsurilor și asigurarea recuperării răminerilor in urmă precum și In vederea îndeplinirii exemplare a sarcinilor Ia producția vegetală și animală, au Cost adoptate o serie de măsuri menite să ridice la un nivel corespunzător exigențelor economiei naționale activitatea unităților agricole socialiste de stat in cadrul consiliilor unice agroindustriale, pe baza pianului unic al acestora. Măsurile adoptata vizează cultivarea fiecărui metru pătrat de pămint. executarea la timp și de bună calitate a tuturor lucrărilor agricole, sporirea efectivelor de animale, folosirea rațională și eficientă a bazei materiale și a forței de muncă, dezvoltarea tegumicul- turii in toate zonele țării, a viticulturii și pomicuiturii, creșterea productivității muzicii, ridicarea activității din agricultură in conformitate cu cerințele și obiectivele actualului cincinal privind asigurarea cu materii prime a industriei, o tot mai bună aprovizionare a populației.
Dezbaterile din cadrul adunărilor din stațiunile pentru mecanizarea agriculturii au evidențiat necesitatea executării in cele mai bune condiții a lucrărilor pe terenurile unităților a- gricole de stat și cooperatiste din cadrul consiliilor unice a- groindustriate. implicarea mai strinsă a mecanizatorilor in realizarea producțiilor planificate. S-au prnpu». totodată, măsuri menite să asigure folosirea
Ia intreaga capacitate a tractoarelor și mașinilor agricole, respectarea normelor tehnologice. întărirea ordinii și disciplinei in muncă, îmbunătățirea calitativă a reparațiilor, ca factori hotăritori in efectuarea lucrărilor agricole in timpul optim și pentru reducerea consumului de carburanți.
tn adunările din silvicultură, participanții au analizat cu prioritate modul de înfăptuire a programului național privind dezvoltarea fondului forestier, subliniindu-se că prevederile pentru perioada 1976—1980 au font realizate de toate inspectoratele și ocoalele silvice din țară. în scopul mai bunei gospodăriri a fondului forestier, a dezvoltării acestuia au fost făcute propuneri privind creșterea producției și productivității pădurilor, asigurarea condițiilor necesare pentru regenerarea naturală și extinderea speciilor autohtone cu valoare economică ridicată, refacerea pădurilor slab productive, impăduri- rea terenurilor degradate, inapte pentru culturile agricole, plantarea de arbuști fructiferi.
în adunările din unitățile de gospodărire a apelor au fost evidențiate măsurile ce se impun pentru utilizarea cu grijă a apelor țării, protecția surselor de apă. preîntîmpinarea poluării și păstrarea calității apei, eliminarea risipei in vederea satisfacerii cerințelor ît> continuă creștere, in pas cu dezvoltarea eco- nomico-socială a tuturor zonelor țării.
în același timp, măsurile stabilite de participanții la adunările in aceste sectoare urmăresc sporirea preocupărilor consiliilor
oamenilor muncii in direcția reducerii mai accentuate a cheltuielilor de producție si in special a celor materiale, aplicarea integrală a principiului autocon- ducerii și autogestiunii economi- co-financiare. cointeresarea oamenilor muncii in obținerea unor rezultate cit mai bune.
în cadrul adunărilor generale, au fost aprobate dările de scamă ale consiliilor oamenilor muncii și comitetelor sindicatelor privind activitatea desfășurată pe anul trecut si au fost desemnați fruntașii in intrecerea socialistă pe 1980. De asemenea, au fost aprobate contractul colectiv de muncă pe 1981 și angajamentele asumate în întrecerea socialista pe acest an. Totodată, au fost aleși reprezentanții consiliilor oamenilor muncii la cel de-al II-lea Congres al consiliilor de conducere ale unităților agricole socialiste, al intregii tărănimi. al consiliilor oamenilor muncii din industria alimentară si silvicultură.
în telegramele adresate C.C. ai P.C.R.. tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, adoptate in încheierea adunărilor, oarticipan- tii au exprimat hotărirea fermă a tuturor celor ce muncesc în a- gricultura de stat, in silvicultură și gospodărirea apelor, de a face totul in vederea îndeplinirii exemplare a planului pe anul în curs, pe întregul cincinal, pentru îmbunătățirea laturilor calitative ale intregii activitati din aceste sectoare, pentru traducerea in viată a obiectivelor celui de-al Xll-lea Congres al partidului, pentru înfăptuirea programului de edificare a societății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră.
Drumul mvățămintului românesc(Urmare din pag. I)
ta te — ambele avind menirea nu numai de a cunoațrte inovațiile de care vorbeam, dar și de a stimula in general pedagogică. Pentru a se achita de aceste atribuții.instituții trebuie să cunoască in profunzime, nu doar conjunctu- ral, necesitățile actuale ale; școlii, problemele ei concrete. Numai astfel pot ajunge la o ierarhizare a priorităților de cercetare (a căror lista, din cit® am putut să constat, nu e Încă suficient de bine structurată!. Pe scurt — comanda pe care M.E.I. • lansează cercetării pedagogice trebuie să izvorască din frămm- tările reale ale școlii.
— Lucrurile nu se petre® așa întotdeauna ?
— Trebuie spus că, pină In prezent, cercetarea a realizat o serie de lucruri notabile, mai ales in plan teoretic, privind unele schimbări importante suferite de școală : renunțarea la optica administrativă in privința Înlăturării repetențtet. etodii privind corelare» dintre necesitățile de forță de muncă și calificarea elevilor etc.
— Ar trebui avut in vedere faptul că inovația in invățămint depinde atît de cercetători, cit și de cadrele didactice. Iar relația dintre ei nu poate fi altfel concepută decit ca una biunivocă. Intr-o discuție purtată recent, dr. V. Radulian, directorul Institutului de cercetări pedagogice și psihologice, punea problema lipsei de pregătite psi- ho-socio-pedagogicâ a multora dintre cadrele didactice...
— Firește, unul dintre factorii frenatori îl constituie chiar personalul didactic. In școală care nu poate fi altfel privită decit ca un organism viu — o anumită transformare structurală se realizează numai termediul oamenilor, nindu-le acestora o schimbare emoțională bilă sau nu schimbării propuse). De eele mai multe ori, se știe, noul provoacă o stare de prudență — firească, dar care nu trebui® prelungită pină la a de- verfl refuz. Ridicarea acestei prime bariere (prudențâ-refuz) depinde de modul in care cadrele didactice au fost pregătite pentru primirea noului. Și. in privința aceasta, trebuie să re-
inovația
amintitele
prin in- determi- anumită (favora-
mentale. fie că n-a experimentat totul pină la ultimele consecințe, fie că aceste fenomene s-au dovedit a fi secundare în raport cu practica pedagogică ; cert este că progrese prea mari nu s-au Înregistrat, o serie de rezultate propuse nefiind răspunsurile adecvate ale unor cerințe exprese ce decurgeau din problemele practice. Or. adevărata cercetare pedagogică cete o cercetare-răspuns la cerințele școlii. Uneori, cercetările făcute au fost conjuncturale. au irosit efort și timp. Au lipsit cercetările de amploare, de mare cuprindere. S-a întimplat ca cercetările făcute să nu fie de fundamentare, ci de justificare a unor schimbări deja efectuate. Ceea ce nu este in spiritul adevăratei cercetări, A lipsit tocmai experimentul pe variante multiple. comparabile în final. Un astfel de experiment ar fi putut atrage și cadrele didactice, ceea ce ar fi condus la o mai rapidă acceptare din partea acestora a noutăților in domeniul invăță- mintului, a unor necesare mutații calitative.
— Ca propuaeți ia aceaată situație 7
— Structurarea unui plan unic de cercetare pedagogică, extins pe o perioadă mai mare da timp, pe 5 ani, să zicem. Aperi, o mai serioasă activare a comisiilor metodice din școli și de la nivelul inspectoratelor școlare, la lucrările cărora ar trebui să participe în mod constant inspectori de specialitate, cercetători. cadre din invățămintul superior. Cit profită școala din- tr-un consum destul de serios de efort și timp dirijat numai spre organizarea unor acțiuni cu caracter festivist ? Desigur, nu putem cere inovații la fiecare pas ! Dar premise pot fi lesne găsite. întrebarea este : cine le ia în seamă 7 Cine face un inventar al numeroaselor idei existente în școli ? Cine preia unele sugestii valoroase din lucrările de grad 7 Problema înnoirii conținutului, metodelor, procedeelor și mijloacelor de in- vățămint este atit de mare șl de importantă incit nu trebuie să lase indiferent al școlii, mai au răspunderi acest domeniu.
pe nici un om ales pe cei care
importante in
Pe cițîva quadrațî• Astăzi, la Cksr de cultură din Hunedoara, ne informează
Ion Viad, tenorii se iniilaesc la Clubul artelor la u amplă manifesitre sub lUalatura: „De la comuniști învățăm cutezanța revoluționara" • In cadrul ciclului „Juriștii se adresează tinerilor", eei prezenti, la ora 16, la Universal club, vor audia expunerea „Dreptul la rnuncu — legislația privind relația om-soeietate" • „Ne alegem meseria, sau meoeria ne atege pe noi?" i&iă o interesantă temă supus» dezbaterii elevilor la Modern club, de la ora 16 • Clubul întreprinderii de confecții Birlad organizează ciclul de expuneri: „Omul și alt- meulația rațională" • S-a cousMuit recent, la Ploiești, cenaclul ..loan Neguliei" al tinerilor artiști plastici profesioniști • Lucrătorii Stațiunii experimentale silvice Cluj au instalai in zona Transilvaniei peste 1 006 cuiburi artificiale penlru stimularea și studierea înmulțirii păsărilor inseetivore ® Vă recomandam expoziția d< gravură, pictură și desen a ClureUei Wacbtel de la Galeria Orizont.
Profesorul Bogdan Nica Gubici și prietenul său ,,Michi" citind împreună despre „Păsările iunjii". (Fote: Gabriel Leanca)
SIMPOZION FILATELIC
cunoaștem că invățămintul superior n-a realizat prea multe, n-a cultivat absolvenților săi acea necesară deschidere spre nou. O altă piedică este aceea că profesorii nu sint suficient pregătiți pentru cercetarea științifică propriu-zisă, fapt pentru care privesc rezultatele cercetărilor făcute de alții ca pe un fapt exterior, coercitiv. în sfir- șit, nu putem trece cu vederea și slaba e motivație a cadrelor didactice, rezultată din comoditate. conservatorism, rutină...
— Astfel privite lucrurile, tot greul cercetării apasă pe umerii Instituiului de eereeiiri pedagogice 1 Cum apreciați activitatea lui de pină acum, cu atit mai mult cu cit sintefi referent științific la o serie de lucrări de cercetare propuse de aici spre generalizare ?
— Deși Institutul' s-a axat pe probleme ce i s-au părut a fi - Bl un moment dat — funda-
SPORT• LA SEDIUL F.R.F. a avut
loc marți tragerea la sorți a meciurilor din cadrul sferturilor de finală ale „Cupei României** la fotbal.
Iată programul jocurilor : Sticla Ariesul Turda — Steaua ; Politehnica Timișoara — F. C. Constanța ; Universitatea Craiova — F. C. Argeș Pitești ; S. C. Bacău — Chimia Rm„ Vilcea.
Cele patru partide se vor disputa miercuri 4 martie, la ora 14,30 pe terenuri neutre.
• ÎN ORGANIZAREA Consiliului județean pentru educație fizică și sport Argeș șl a Federației Române de handbal, la
Cărbune tot mai mult!(Urmare din pag. I)
lor. deja deschise, cu stilpii de susținere necesari. A inceput lucrul si la platforma de montaj a excavatoarelor. Nu este lipsit de interes. credem, să arătăm că prin soluțiile tehnice propuse de specialiștii Grupului de șantiere Horezu, aici a fost eliminat un mare volum de lucrări. care necesita, pe lingă timp și efort, un consum ridicat de combustibil, sute de camioane și instalații de Încărcat. Corespunzător’ acestor soluții, care vor înlocui pe cele prevăzute în proiectele inițiale, vor fi realizate aici și alte obiective, valoarea economiilor realizate astfel ridieîndu-se la citeva zeci de milioane lei. De unde rezultă că timpul trebuie drămuit. trebuie folosit eficient pentru că el inseamnă. iată, bârfi, și că aici in șantier intreaga muncă se desfășoară după acest principiu.
Și nu numai in șantier ci și la Intreprindersa minieră, a- dică la beneficiarul lucrărilor executate de Trustul de construcții și montaj minier. în anul 1980 colectivul tinerei întreprinderi a extras și livrat, suplimentar. termocentralelor 10 000 tone lignit, iar in prima lună a acestui an peste 3 800 tone. Totodată, minerii au preluat să execute in regie proprie o serie de lucrări din cadrul investiției. „Nu este ușor lucru — sublinia inginerul Vasile Badea. directorul unității, să treci de Ia o producție de 300 000 tone pe an la 1 000 000 tone lignit. Și aceasta in paralel cu realizarea unei investiții de citeva miliarde lei. Pentru a
avea o imagine mai exactă a muncii pe care trebuie să o desfășurăm aici, să notăm că nouă ni s-a arătat cimpul și ni s-a spus : acolo trebuie să deschideți pină la 31 decembrie sau chiar mai devreme, la 1 iunie, mina cutare, dincolo va fl cariera cutare, iar dincolo, atelierele de reparații, autobaza. blocurile, cantina, dispensarul, clubul și toate celelalte. Cu cine vom realiza toate a- cestea Sigur, nu cu oameni experimentați, cu specialiști re- numiți. ei cu tineri. Surprinzător. poate, pentru cei care cunosc cita ceva din activitatea de minerit, dar virsta medie a colectivului întreprinderii noastre este de 23—24 de ani. Adevărat este. insă, că toți acești tineri, care vor crește cu siguranță mineri destoinici, mecanici și lăcătuși pricepuți. și-au luat rolul in serios și. cel puțin pină acum, au dovedit că hărnicia. ordinea, buna organizare pot ține bine locul experienței indclungate. tradiției*’.
Pe cițiva dintre acești tineri i-am cunoscut. I-am găsit fie lucrind de zor in abataje, in carierele deschise la suprafață, pe schelele construcțiilor care au inceput să se înalțe la Ber- bești și Alunu, fie la volanul mașinilor grele, alergind pe șoselele din partea locului incăr- ctte cu cărbune, cu materiale șt utilaje, cu beton. Ei se numesc Nicolae Popescu. Dumitru Osman. Ion Osman, Petre Tu- dora. Elena Morariu, o buldoze- ristă cum rar intilnești — ne-au spus colegii ei — Ion Filip, Dumitru Manasia, Ion Cojanu, Gheorghe Murgea. Ceea ce impresionează in mod deosebit la
ei. la toți cei peste 1 500 muncitori. ciți numără astăzi intre- prinderea. este, dincolo de dăruire și entuziasm, de încrederea in forțele proprii, dorința manifestată plenar și am putea spune, demonstrată, concret dez fiecare dintre acești oameni, prin faptele lor zilnice, dorința, rpuneam. de a realiza intr-un timp cit mai scurt baza materială necesară accelerării ritmului lucrărilor, atit in domeniul investițiilor cit și la extracție. De a realiza, am spus, nu de a o aștepta să vină de undeva. Pentru că după ce s-a fărut un inventar sumar al dotărilor necesare — și cite nu sint necesare la inceput de drum — fiecare formație de lucru și-a studiat mai intii bine posibilitățile și numai după ce toți membrii acesteia au ajuns la concluzia că o sculă, un dispozitiv sau altul dintre cele necesare nu pot fi executate în atelierele proprii, s-au cerut din altă parte. Or. este și acest fapt un semn al unui inceput bun. o garanție a implinirilor viitoare. Este, totodată, o garanție a înfăptuirii unui alt important deziderat al minerilor vilceni. respectiv extragerea unei cantități cit mai mari de cărbune cu costuri mult mai scăzute decit in alte exploatări. Cu alte cuvinte, pentru tinerii mineri din Horezu, hărnicia și înalta eficiență sint nu numai simple devize ale activității desfășurate, ci puternice trăsături ale intregii lor munci, o- biective atinse ziln#, dar mereu căutate, precum straturile de cărbune in adincuri.
Sărbătorile noastre
(Urmare din pag. I)
sinceritatea și ființa mea mărturisesc, și nu vreau să spun vorbe mari, nu vreau să fac paradă de cuvinte umflate, cu sărbătorile noastre sint perfecte, nu le poate tulbura nimeni, ele nu sint muzee, nici ale noastre, nici ale nimănui. Nu sint muzee pentru că raportul dintre noi și ele nu este unul de ordin turistic. Alături de ele lucrăm, ele sint laboratorul unde viața noastră este așezată in structuri egale și simetricei ața după cum noi inline vrem și nc pricepem s-o facem. Noi nu ne vizităm niciodată sărbătorile. le trăim. Trăim muntele și trăim țesul. Trăim drumurile ți fintinile. Trăim păsările și acrul. Este viața noastră așa. numai atlt-a timp cit piinea este sărbătoare ?i sărbătoare este și truda pentru facerea ei.
Nu ne ridicăm statul nici din marmoră și nici din vorbe. Ne ctitorim sărbători penlru că avem sărbători, pentru că la sărbători asudăm, pentru că li sărbători nu ne rugim, hotărim. adunam fafâ in fată bucuriile șt necazurile noastre. Ne măsurăm cu etalonul simplității viata, fericirea, speranța, istoria.
Pe această pagină, cu mina mea dreaptă care nu minte scriind, ating, cit pot eu atinge, intinsa pagină care e țara. Pagină in istoria lumii, in care au încercat mulți să scrie cu slovă străină. Dar ea, pentru că este a noastră, este scrisă românește și se citește românește. Nu se traduce. Cum să traduci muntele ? Cum să traduci valeu ? Cum să traduci șesul ? Și. cred că nici una din miinile care au scris-o și o scriu n-a putut și nu poate s-o înșele.
Vreau să mărturisesc, și o spun cu toată sincer tatea și ființa mea, că trăind in România și trup din trupul României fiind, am înțeles, pentru totdeauna, că tot ceea ce am iubit și Iubesc, tot ceea ce am atins și ating e ipostaza unor sărbători surprinse in momentul de- săi'irșirii lor cosmice. Și trebuia să se intimple ața fiindcă in ordinea anilor și a veacurilor. frumoasele sărbători care sint oamenii nu-si puteau întregi chipul decit după imaginea unor sărbători la fel de frumoase.
Cercul filatelic P.T.T.R., din filiala A.F.R. București, a inițiat o deosebit de valoroasă acțiune inființind o grupă de studii avind c» o- biectiv, printre altele, organizarea de conferințe-simpo- zioane cu teme din domeniul poștei și al mărcii poștale.
Primul simpozion a avut loc recent, inginerul Ilie Stan prezentind referatul intitulat ..Din trecutul poștei și al mărcii poștale". Secretarul cercului ne informează că
PROBLEMA
simpozioanele se vor desfășura Ia sediul cercului, in ultima miercuri a fiecărei luni, incepind de la ora 17. Spicuim din planul tematic ctteva interesante subiecte : „Mărcile românești cu su- pratipar din 1952", „Presa filatelică din țara noastră**. „Graficienii, creatori de mărci poștale" etc.
Considerăm că inițiativa cercului „Poștei** este demnă de urmat și de celelalte cercuri. (Adrian Mitu).
SĂPTĂMlNIIRăspunzind interesului nu
meroșilor eititori ai ziarului noBtru. „Scinteia tineretului" inaugurează in această săptămână o nouă rubrică de probleme de șah. prezentate amatorilor sportului minții de către colegul nostru, marele maestru internațional Florin Gheorghiu.
Albul mută și dă mat h> două mutări. Cititorilor te va fi prezentată soluția corectă de dezlegare a problemei in săptămina următoare a acestei rubrici șahiste.
FLORIN GHEORGHIU
ZĂPADA ȘlTn bazinul Glieorghenilor
— la Lâzarea — a avut loc a 13-a ediție a intilnirilor de iarnă ale pionierilor și școlarilor din această zonă a județului Harghita. 226 de participant!, 14 echipaje și mii de susținători au luat parte la buna desfășurare a programului pregătit de Consiliul județean Harghita al pionier rilor, redacția ziarului ..Har-
BIBLIOTECA
LITERATURAghita" și revista „Jobarat". De înțeles deci de ce probele au constat din concursuri privind cunoașterea conținutului revistei pentru tineret, creație de artă piestiee, precum și. întreceri de sanie și schi fond, plăsmuirea din zăpadă a celor mai iubite personaje din literatură. Pe patinoarul tineretului din comună s-a desfășurat o probă de patinaj artistic. (A. Velea)
ȘCOLARULUIExistă o asemenea bibliotecă in str. lulius Fucik. nr. 17. sec
tor II. București (tel. 12 37 50) aparținind Asociației crescătorilor de albine. Ea dispune de un fond de peste 10 000 volume de specialitate, editate în limba română și in diverse limbi străine, de o valoroasă colecție de reviste și lucrări din peste 30 de țări.
PENTRU TINERIIElectronica. radiocomuni-
cațiile — domenii cu un atît de important rol in pregătirea tineretului pentru apărarea patriei, ca și in activitatea sa productivă, și-a găsit un mai pregnant loc in emisiunile pentru tineret ale Radiodifuziunii române. în prima și a treia săptămină ale fiecărei luni, marțea, la ora 11.30, deschideți aparatele de radio, pe programul III (in banda de unde ultrascurte) și veți putea asculta. timp de o jumătate de oră. o emisiune nouă, intitulată ..Laboratorul radio electronistului amator". Emi
RADIOAMATORIsiunea. închinată tuturor pasionalilor electronicii șl radioamatorismului, va răspunde necesităților de informare practică și teoretică. Cum poate un tinăr să realizeze radiolegături, post meridiane și paralele, cu aparate construite de el, cu ce se începe și cu ce se continuă studiul radloelec- tronistului amator, ce trebuie să știm despre trecutul și viitorul radioamatorismului ? Acestea și incă multe altele sint intrebările la care noua emisiune pentru tineret va Încerca să dea cele mai competente răspunsuri.
MUZEUL DE ARTĂ DIN BRAȘOV
Sala sporturilor din Pitești se desfășoară, incepind de miercuri 18 februarie și pină duminică 22 februarie. întrecerile de handbal masculin din cadrul „Cupei României", care vor reuni divizionarele ,.A“ Dinamo ■ București, Universitatea Craiova. Dinamo Brașov și divizionara „B‘‘ Comerțul Constanța.
Tot în perioada menționată, se vor disputa și întilnirile de handbal masculin dotate cu „Trofeul Trivale**. la care participă echipele Metalul Hunedoara, Timișul Lugoj, Utilajul Știința Petroșani și Celuloza Brăila din divizia „B*1, precum și Sporting Slatina, C.S.U. Su
ceava. Rolast și Dacia Pitești, din campionatul județean.
• ÎN LUNILE FEBRUARIE ȘI MARTIE. scrimerii români selecționați pentru Universiada de la București vor participa la o serie de competiții internaționale puternice, între care și Campionatele internaționale ale României la floretă masculin, ce vor avea loc in perioada 20—22 februarie, la București, cu participarea unor sportivi de valoare din Bulgaria. Cehoslovacia, Cuba. H. D, Germană, Polonia. Ungaria și U.R.S.S.
în martie sint programate finalele „Cupei Europei" la floretă. la care vor lua startul și reprezentanții noștri. La feminin, competiția va avea Ioc intre 6—8 martie, ta Roma. iar concursul masculin este progra
mat. la Paris, intre 13 și 15 martie.
în zilele de 28 ți 29 martie, floretistele și spadasinii din țara noastră vor participa la Campionatele internaționale ale Budapestei.
• ECHIPA DE FOTBAL Sal- gotarjan din Ungaria, aflată in turneu in țara noastră a jucat ieri. Ia Timișoara, cu formația Politehnica, partida inchein- du-se cu scorul de 1—0 (1—0) in favoarea gazdelor, prin golul marcat de Dembrowschi (din lovitură de la 11 m).
• MARȚI IN SALA GIU- LEȘTI din Capitală intr-un meci contind pentru campionatul republican masculin de volei, echipa Explorări Baia Mare a întrecut cu scorul de 3—2 (8—15,
18 -14, 4—15, 15—12, 15—7) formația Universitatea Craiova.
• CUNOSCUTUL ANTRENOR de fotbal Helenio Hetrera a declarat că in opinia sa nu Pele (desemnat recent și „campionul secolului"), ar fi qel mai bun jucător de fotbal din toata timpurile, ci Alfredo Di Stefano.
Pele. afirmă Herrera, a fost intr-adevăr un virtuoz, totdeauna „vioara intiia'*, dar Di Stefano era o „orchestră completă", in vremea lui, deoarece intr-o partidă putea fi deopotrivă ce! mai bun apărător, cel mai bun mijlocaș și cel mai bun atacant. După cei doi a.și sud-americani. Herrera il clasează pe olandezul Cruyff, iar pe locul patru pe tinărul fotbalist argentinian Maradona.
In cele 7 săli ale sale, muzeul cuprinde importante lucrări ale marilor pictori romani, printre care N. Grigo- rescu (prezent aici cu 36* lucrări), Th. Aman. N. Tonitza, I. Andreeseu. Al. Ciucurencu, I. Țu- culescu. C. Baba. C. Ressu și alții. De asemenea, muzeul găzduiește sculptură aparținind lui D. Paciurea, I. Jalea, C. Negrea. I. Iri- mescu. Fr. Storek. Din fondul de 2 200 lucrări, un număr însemnat de tablouri aparțin pictorilor brașoveni, printre care C. Lec- ca. Hans Eder, Tamas Imre și Mișu Popp. Sint opere de
prim rang ale artei românești. Cu toate acestea vizitatorii sus-numitei instituții culturale sint destul de puțini. După cum ne spunea muzeografa Sanda Maria Buta, „Aceasta se dato- rește și faptului că muzeul nu este con
siderat obiectiv turistic al orașului". Este obiectiv turistic și ,credem că atit brașovenii, cit și vizitatorii frec- venți ai acestei zone nu vor ocoli clădirea din Bd. Gh. Gheorghiu Dej 21. (Gheorghe Io- nlță).
Rubrică realizată de VASILE RAVESCU
IMOSCOVAConvorbiri româno-sovieticeMOSCOVA. Trimisul Ager
pres, I. Dumitrașcu, transmite : La 17 februarie au avut loc, la Moscova, convorbiri între tovarășul Ștefan Andrei, membru supleant al Comitetului ..Politic Executiv al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România, și tovarășul A. A. Gromiko, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., ministrul afacerilor externe a! U.R.S.S.
în cadrul convorbirilor, desfășurate într-o atmosferă de lucru, tovărășească, au fost abordate probleme ale dezvoltării relațiilor româno-sovietice, precum și unele probleme internaționale de interes reciproc.
De ambele părți a fost subliniată însemnătatea înțelegerilor convenite cu prilejul întilni- rilor dintre tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, și L. I. Brejnev, secretar general al C.C. al P.C.U.S., președintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., pentru întărirea prieteniei și colaborării româno-sovietice.
Părțile au fost de acord că. în condițiile internaționale complexe actuale, este necesar să se acționeze pentru reducerea și oprirea cursei înarmărilor, pentru înlăturarea, pe cale politică, a focarelor de pericole de război, pentru apărarea si continuarea activă a politicii de pace, destindere, independență
și colaborare. O importanță deosebită s-a acordat situației actuale și de perspectivă în Europa. în acest sens s-a relevat necesitatea ca statele să depună eforturi continue — bilaterale și multilaterale — pentru asigurarea dezvoltării Europei pe calea trasată de Conferința general- europeană de la Helsinki. Părțile au apreciat unanim că se cere din partea tuturor partici- panților să depună toate eforturile. pentru ca reuniunea de la Madrid, care iși desfășoară lucrările în prezent, să se încheie cu rezultato constructive, care să slujească intereselor securității și colaborării europene. în acest sens, ele acordă o însemnătate primordială realizării unei înțelegeri privind convocarea conferinței de dezangajare militară și dezarmare în Europa, care este chemată să devină un jalon important pe calea întăririi încrederii și a diminuării confruntării militare pe continentul european.
La convorbiri a fost prezent Traian Dudaș, ambasadorul României în Uniunea Sovietică.
★In aceeași zi, tovarășul A. A.
Gromiko a oferit un dejun în onoarea tovarășului Ștefan Andrei. la care s-a toastat pentru dezvoltarea relațiilor de prietenie, solidaritate și colaborare româno-sovietice, în sănătatea tovarășului Nicolae Ceaușescu și a tovarășului L. I. Brejnev.
(Agerpres)
Reuniunea organizațiilor
neguvernamentale de tineret
VIENA Marți, au lucrările reuniunii organizațiilor neguvernamentale de tineret, desfășurată sub auspiciile Centrului O.N.U. pentru dezvoltare socială și probleme umanitare.
Reuniunea este pregătirii Anului nai al tineretului, mează să fie marcat in 1985, precum și extinderii și diversificării căilor de comunicare intre O.N.U. și mișcările de tineret.
Uniunea Tineretului Comunist din (ara noastră este reprezentată de o delegație condusă de tovarășul Nicu Ceaușescu, secretar al al U.T.C.
17 (Agerpres). — început la Viena,
consacrată internațio- care ur-
C.C.
Hotărîrea Consiliului
ORIENTUL MIJLOCIU• REUNIUNE A CONSILIULUI MILITAR PALESTINIENE • VIZITA CANCELARULUIIN EGIPT • CONFERINȚA DE PRESA A PRINȚULUI MOȘTENITOR
AL KUWEITULUI
SUPREM AL REVOLUȚIEI FEDERAL AL AUSTRIEI
( comentarii • știri,note,comentarii»)
de-al Xll-lca Congres al P.C. BulgarSOFIA 17 (Agerpres). — C.C.
al P.C. Bulgar a dat publicității, pentru a fi supus dezbaterii publice, proiectul de teze ale celui de-al XII-lea Congres al partidului — anunță agenția B.T.A.
în perioada de după cel de-al XI-lea Congres, se arată în proiect, sensul și conținutul activității partidului l-au constituit lupta pentru creșterea bunăstării materiale și spirituale a poportilui. pentru accelerarea dezvoltării țării pe multiple planuri. Sarcina principală a celui de-al 7-lea cincinal (1976—
dezvoltarea dinamică a creșterea — a fost
1980) producției sociale și eficienței și calității ei îndeplinită cu succes.
în cel de-al 8-lea relevă proiectul, sarcina principală va fi satisfacerea tot mai deplină a nevoilor materiale și spirituale mereu crescînde și e-
cincinal,
Amplă mișcare grevistă in Marea Britanie
Ministerialal Pieței comune*
BEIRUT 17 (Agerpres). — Consiliul Militar Suprem al revoluției palestiniene, reunit in prezența lui Yasser Arafat, președintele Comitetului Executiv al Organizației pentru Eliberarea Palestinei, a examinat problemele legate de escaladarea acțiunilor militare israellene împotriva taberelor palestiniene de refugiați amplasate pe teritoriul Libanului — informează agenția M.E.N. în cadrul reuniunii au fost adoptate o serie de rezoluții și măsuri menite să contracareze escaladarea acțiunilor militare israeliene — relevă agenția citată.
CAIRO 17 (Agerpres). — Cancelarul federal al Austriei, Bruno Kreisky, și-a încheiat marți vizita oficială de patru zile e- fectuată în Egipt. El a avut convorbiri cu președintele Anwar El Sadat asupra relațiilor egipteano-austriece și a posibilităților extinderii acestora pe diverse planuri. S-a procedat, de asemenea, la un schimb de păreri asupra unor aspecte alo actualității internaționale, un loc important fiind acordat ultimelor evoluții din Orientul A- propiat și problemei palestiniene.
KUWEIT 17 (Agerpres) — în cadrul unei conferințe de presă, prințul moștenitor al Kuweitului, Saad Abdullah Al-Sabah, a chemat statele din zona Golfului să respingă orice prezență militară străină în regiune și să se unească pentru a dejuca astfel de planuri. El a relevat, totodată, că statele din zona Golfului „nu vor rămîne cu brațele încrucișate în fața unei agresiuni din exterior, deoarece intervenția străină în regiune are ca scop slăbirea țărilor din Golf și preluarea, în ultimă instanță, a controlului asupra resurselor lor naturale".
LONDRA 17 (Agerpres) — Aproximativ 26 000 de mineri din sudul Țării Galilor (Marea Britanie) au întrerupt, marți dimineața, lucrul, protestind împotriva planului guvernamental de restructurare a sectorului extracției carbonifere, inițiativă ce s-ar solda cu închiderea a 50 din cele 216 mine britanice și cu concedierea a 30 000 de oameni ai muncii.
Minerii galezi sînt primii care au hotărît să treacă la acțiune după publicarea acestui plan. Mișcarea grevistă este sprijinită și de restul minerilor, ca și de alte categorii profesionale.
în numărul său de marți, ziarul „Times" consideră acest nou conflict social drept „cea mai serioasă acțiune de protest a sindicatelor și o dificilă încercare pentru guvernul conservator", din mai 1979, cind acesta a preluat puterea, și pină în prezent.
La rindul ei, agenția France Presse, apreciază, de asemenea, gravitatea acestui conflict social. care are șanse să se extindă, greva urmînd să obțină
— probabil — sprijinul feroviarilor și al siderurgiștilor, așa cum a cerut, luni seara, Joe Gormley, președintele Uniunii Naționale a Minerilor.
Comentatorul agenției Associated Press, relevă că opoziția sindicală crește permanent, dată fiind perspectiva sporirii nivelului șomajului, care afectează 2.4 milioane locuitori (8,5 la sută din totalul forței de muncă). Zona britanică cea mai afectată este Țara Galilor.
Celor 26 000 de mineri din bazinul carbonifer al Tării Galilor care au declarat grevă marți dimineața, în semn de protest față de planul guvernamental de restructurare a sectorului extracției carbonifere, li s-au alăturat, în cursul zilei, cei 3 000 colegi ai lor din Kent. Minerii din Scoția, Yorkshire și Derbyshire au anunțat că. la rigoare, vor organiza și ei acțiuni similare întrucit aplicarea planului respectiv s-ar solda cu concedierea a 30 000 de oameni din industria britanică a cărbunelui.
dificarea în continuare a bazei tehnlco-materiale a socialismului. Venitul național va crește cu 25—30 la sută. Industria iși va spori producția cu 30—35 la sută. Se subliniază, totodată, necesitatea perfecționării in continuare a conducerii economiei prin aplicarea consecventă și deplină a noului mecanism economic. Producția agricolă urmează să crească cu 20—22 la sută, iar veniturile reale ale populației — cu 16—18 la sută.
în perioada următoare, se spune in document, se va acționa în continuare pentru dezvoltarea democrației socialiste, pentru îmbogățirea și dezvoltarea formelor de participare directă a populației la conducerea societății.
După ce se subliniază ampla activitate de creștere a rolului conducător al partidului, se menționează că principala sarcină de partid în perioada următoare este desfășurarea in continuare a muncii organizatorice și ideologice, în tot' mai strictă conformitate cu nevoile și cerințele etapei actuale de dezvoltare a Bulgariei.
Arătînd că, pe plan internațional, principala sarcină rămîne apărarea și dezvoltarea destinderii, documentul subliniază că P.C. Bulgar și Bulgaria vor depune eforturi neobosite pentru dezvoltarea multilaterală și rodnică a relațiilor cu celelalte țări socialiste. Bulgaria va lupta activ și pe viitor pentru statornicirea tendințelor pozitive în relațiile dintre statele balcanice. O mare însemnătate se acordă dezvoltării colaborării active cu țările recent eliberate și in curs de dezvoltare și se dă o înaltă mișcării levă, de Bulgariei lațiile cu voltate pe baza principiilor coexistenței pașnice și ale avantajului reciproc.
apreciere activității de nealiniere. Se re-
asemenea, năzuința de a-și întemeia Testatele capitaliste dez-
• PREȘEDINTELE CIPRULUI, Spyros Kyprianou, a primit. la Nicosia, delegația comercială chineză, condusă de Jia Shi. adjunct al ministrului comerțului exterior al R.P. Chineze. în cursul convorbirii, menționează agenția China Nouă, a fost exprimată speranța că relațiile dintre cele două țări se vor aprofunda.
Agenția China Nouă menționează că este prima delegație oficială chineză care efectuează o vizită in Cipru de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre cele două țări. Vedere din Havana, capitala Cubei
Realități din lumea capitaluluiMuncitorii clandestini uriașă
sursă de profituriUna din formele promovate de marile companii capitaliste
în vederea obținerii de profituri cit mai mari de pe urma exploatării oamenilor muncii este angajarea clandestină. In acest fel, patronii evită intervenția sindicatelor în favoarea muncitorilor și, totodată, nu plătesc impozitele cerute de stat în cazul angajării legale de salariați. Pe de altă parte, patronul ocolește pe această cale prevederile legale privind cheltuielile pentru asigurarea protecției muncii în întreprinderi, iși poate permite să plătească salarii de mizerie, să prelungească cit dorește durata lucrului și să facă discriminări de salarii intre bărbați și femei la muncă egală. Oamenii muncii sînt nevoiți să accepte acest gen de angajare ca urmare a creșterii alarmante a șomajului, a scăderii continue a salariilor și a sporirii vertiginoase ă impozitelor pe venituri. Angajările clandestine, care cunosc o creștere rapidă, contribuie la adîncirea crizei economice și la sporirea șomajului in rindul muncitorilor băștinași, deoarece cea mai mare parte a celor ce sint angajați clandestin provin din rindul muncitorilor imigranți, care, pentru a-și asigura existența lor și a familiilor lor, sint gata să-și vîndă forța de muncă pentru salarii de nimic.
Date de ultimă oră despre fenomenul angajării clandestine, obținute cu multă dificultate, au fost prezentate recent de publicația „International Labour Review", editată de Biroul International al Muncii de la Geneva.
Revista citată împarte angajarea clandestină în două categorii. In prima categorie sint incluși cei ce-și asigură existența numai de pe urma muncii desfășurate în condiții ilegale. Cea mai mare parte a acestora provin din rindul muncitorilor imigranți, în timp ce in cea de a doua categoric intră persoanele care, pe lingă ocupația legală, desfășoară una sau mai multe activități clandestine. Majoritatea muncitorilor clandestini au virsta cuprinsă între 25 și 50 de ani și au de întreținut familii numeroase.
Angajarea clandestină cunoaște o deosebită amploare în industria construcțiilor. Grupuri de muncitori angajați clandestin au construit, de pildă, locuințe de vacanță în Bretania, precum și diferite clădiri la Paris și Nisa. Se apreciază să numărul muncitorilor clandestini din sectorul construcțiilor se ridică in Franța la 500 000. în timpul unei razii a poliției la Paris au fost depistate 217 ateliere de croitorie
• clandestine care exploatează munca muncitorilor străini ce nu dețin permise de muncă. S-a descoperit, de asemenea, că una
ță numeroase ateliere clandestine, specializate, in mod deosebit, în confecționarea pantofilor și a imbrăcăminții. La sînt inregistrați oficial 5 000 de muncitori cu domiciliu, în timp ce lor adevărat este circa 100 000. Dealtfel, la nivelul întregii Italii se consideră ca există peste un milion de muncitori cu lucru la domiciliu, din care mai puțin de 10 la sută sint înregistrați ca fiind legali. In orașul Bari a avut loc, in mod paradoxal, o grevă a contrabandiștilor de țigări. angajați de firme interesate in introducerea clandestină a țigărilor străine în Italia. în Japonia, unele companii angajează in mod clandestin personal care-și desfășoară activitatea doar sîmbăta și duminica.
Sporirea cererii de muncitori clandestini în țările capitaliste
Milano numai
lucru la numărul
estimat la
ța. Italia. R.F. Germania, Belgia etc. Acest tip de trafic cunoaște o deosebită înflorire și la frontiera dintre Mexic și Statele Unite. în Franța, numărul muncitorilor clandestini este cuprins iiitre 800 000 și 1 500 000 în R.F. Germania circa două milioane de persoane desfășoară muncă ilegală. în Suedia, un sondaj recent arată că 750 000 din cele 4 500 000 de persoane apte de muncă activează în mod clandestin. Numărul muncitorilor clandestini se ridică, în prezent. in Belgia la 300 000. în Italia. numărul muncitorilor care lucrau ilegal se ridica, în 1971, la 1 887 000, din care 187 000 sub virsta de 14 ani. In 1975, numărul muncitorilor clandestini era apreciat, în aceeași țară, la 2 213 000, pentru ca în 1977 să fie estimat la 4 milioane. In a- fară de muncitori străini, din rindul muncitorilor clandestini fac parte șomeri, pensionari, casnice. studenți și copii. De pildă, jumătate din numărul șomerilor din regiunea spaniolă Sevilla lucrează clandestin, în Franța, circa 80 la sută din șomerii din departamentul Bou- ches-du-Rh6ne lucrau, în 1976, de asemenea, clandestin. In Italia, circa 11,5 la sută din pensionarii pentru limită de virsta, 9.9 la sută din casnice. 9,6 la sută din pensionarii pentru invaliditate și 2 la sută dintre studenți desfășurau, in 1974, munci ile-
din fabricile de produse cosmetice din Franța a angajat circa 2 000 de femei care nu aveau contracte de muncă. în Italia, acest fonomen a atins proporții și mai mari decit în Franța. In jurul Neapolelui au luat fiin-
Revista „International Labour 'Review**, editată de Biroul internațional al Muncii de la Geneva, dezvăluia recent că in țările occidentale există milioane de muncitori clandestini, care constituie o uriașă sursă de profituri pentru marile companii capitaliste. Cifrele impresionante pe care le dezvăluie această publicație evidențiază cu claritate rapacitatea unui sistem social întemeiat pe inegalitate.
industrializate a determinat dezvoltarea contrabandei cu muncitori străini. Rețele de contrabandiști, care se ocupau cu aducerea și plasarea în mod ilegal a muncitorilor străini, au fost depistate în Elveția, Fran-
ce privește copiii, se a- că marea majoritate a milioane de copii, care în întreaga lume, sînt în mod clandestin. Nu-
gale. In predază celor 52 lucrează angajațimărul muncitorilor străini clandestini din Statele Unite era
Recent, la Bonn, mii de tineri au demonstrat împotriva cursei înarmărilor ți a hotăririi guvernului R.F.G. de creștere a bugetului
militar
Ședința Comisiei permanente a C.A.I.R.de colaborare in domeniul construcțiilor
de mașiniPRAGA 17 (Agerpres) — La
Praga a avut loc ședința a 85-a a Comisiei permanente a C.A.E.R. de colaborare în domeniul construcțiilor de mașini. La lucrările comisiei au luat parte delegațiile țărilor membre ale C.A.E.R. și delegația R.S.F. Iugoslavia.
Comisia a examinat raportul privind activitatea desfășurată în anii 1976—1980, direcțiile principale ale colaborării economice și tehnico-științifice în domeniul construcțiilor de mașini, inclusiv direcțiile prioritare ale activității Comisiei pe perioada 1981—1985, precum și propunerile privind măsurile concrete pentru crearea și organizarea prin cooperare a producției complexelor de mașini și utilaje moderne pentru exploatarea la zi a substanțelor minerale utile și construcția de conducte magistrale. Au fost elaborate, de asemenea, propu-
neri privind măsurile concrete de colaborare tehnico-științifică pentru crearea tipurilor moderne de mașini și utilaje care să asigure folosirea rațională și consumul economic ale combustibilului și energiei pe baza proceselor tehnologice avansate și organizarea producției specializate prin cooperare a acestora.
Ședința Comisiei permanente “C.A.E.R. de colaborare în domeniul construcțiilor de mașini s-a desfășurat intr-o atmosferă de prietenie și înțelegere reciprocă.
BRUXELLES 17 (Agerpres). — Consiliul Ministerial al Pieței comune s-a întrunit marți la Bruxelles, pentru a examina relațiile comerciale ale statelor C.E.E. cu Japonia și S.U.A., cum și posibilitatea ierii unor acorduri in niul țări. Spania.
Preocupați constantă a schimburile nipon (estimat, melor statistici genția France miliarde' dolari niștrii de externe ai C.E.E. au hotărit instituirea unui sistem de control statistic a- supra a trei importante categorii de produse importate din Japonia — automobile, televizoare in culori și ma- șini-unelte. Totodată, partici- panții au precizat că vor fi continuate negocierile comerciale cu partea niponă, atit pe plan bilateral, cît și în cadrul mai larg al reuniunii economice la nivel înalt a principalelor șapte țări occidentale industrializate, programată să se desfășoare în luna iulie la Ottawa.
In cursul reuniunii a fost examinată — fără a se a- dopta însă vreo hotărîre — și problema schimburilor comerciale ale „celor zece" cu S.U.A., care, de asemenea, sint marcate de un puternic deficit (aproximativ liarde dolari in 1980) Piața comună.
în sfîrșit, Consiliul terial nu a reușit să la un punct mun privind terțe țări în cultului.
pescuitului in special
pre- înche- dome-
tcrțecuCanada și
de deficitului
cu
creșterea în
; partenerul potrivit ulti- citate de A- Presse. la 11 în 1980), mi-
30 mi- pentru
Minis- ajungă
de vedere co- acordurile cu domeniul pes-
Iarna în lume
DELHI Miting de masă în sprijinul politicii agrare a guvernului
17 (Agerpres). — de sprijin față de guvernului, indrep-
accelerarea dez- a&riculturii Indiei,
DELHI In semn eforturile late spre voltării la Delhi a avut loc un miting la care au participat peste două milioane de țărani, reprezentînd toate regiunile țării.
Cu acest prilej, primul ministru indian. Indira Gandhi, a trecut în revistă măsurile adoptate în anii independenței țării în vederea îmbunătățirii situației țăranilor. Ca urmare a preocupării permanente în acest domeniu — a relevat vorbitorul — în perioada respectivă producția de cereale a crescut de trei ori.
în cursul celui de-al VI-lea plan cincinal de dezvoltare so- cial-economică a Indiei, pentru nevoile agriculturii se are în vedere alocarea a 25 la sută din fondurile bugetare. O atenție deosebită va fi acordată extinderii irigațiilor, folosirii îngrășămintelor chimice, mecanizării — a spus premierul indian.
în centrul atenției se va afla, de asemenea, soluționarea problemelor social-economice ale
satului indian. Primul ministru al Indiei a subliniat că programul guvernamental prevede, de asemenea, măsuri pentru lichidarea șomajului în rîndurilc populației sătești, acordarea loturi țăranilor fără pămînt.
ANKARA 17 (Agerpres). — în ultimele zile, pe o mare parte a teritoriului Turciei a nins și a viscolit din nou, grosimea stratului proaspăt de zăpadă ajungind în unele locuri la 40 de centimetri. într-o serie de zone din centrul și vestul țării transporturile rutiere și feroviare au fost serios afectate, viscolul a perturbat traficul aerian și in unele regiuni a fost întreruptă furnizarea e- nergiei electrice.
TOKIO 17 (Agerpres). — Vremea s-a deteriorat considerabil in Ultimele 24 de ore in Japonia, meteorologii niponi vorbind pentru prima dată in acest sens de adevărate condiții de iarnă. Caracteristicile peisajului nipon sint acum ninsorile abundente. frigul și vin- tul. Zonele cele mai afectate sint Tokio și regiunea Kanto. în această ultimă regiune, unde inițial a plouat, pentru ca a- poi precipitațiile să se transforme in ză-
padă, se anticipeazi că stratul de nea vi atinge, in următoru interval, 50 cenți metri.
Ninsoarea a provo cat serioase pertur- bații traficului ae rian și feroviar; 2 de zboruri interne at fost anulate la Tokio altele au fost deturnate spre prefecture Chiba, trenurile su- perexpres au fost nevoite să circule cu viteză de accelerat, iai in Yokohama un trer. personal a deraiat mai mulți pasager, fiind răniți.
INFLAȚIA IN ȚĂRILE OCCIDENTALE INDUSTRIA
LIZATE
estimat, în 1976, la 4—6 milioane. Muncitorii străini angajați astfel lucrează cu preponderență in agricultură (în Statele Unite, Italia, R.F.G.), în industria de hoteluri și restaurante (Italia, Elveția, Franța). în industria confecțiilor (Franța, Statele Unite), în industria construcțiilor, precum și în celelalte sectoare de activitate unde există o lipsă a forței de muncă sau unde se cere o muncă necalificată sau neplăcută.
De pe urma angajărilor ilegale, marile companii capitaliste obțin profituri uriașe. Este suficient să amintim că în R.F. Germania veniturile dobîn- dite de aceste firme de pe urma muncii salariaților clandestini se ridică la 2 la sută din produsul național brut R.F.G. pierderile de bugetul de stat tuțiile de asigurări cifrează la 10 000 mărci. Pierderile înregistrate în Suedia se ridică la 2 000 milioane coroane. In Franța. 50 la sută din producția de ciment a țării se produce pe căi Instituțiile de asigurări au pierdut, in 1978, în țară, 18 000 milioane In Marea Britanie. venitul a- nual obținut de marile firme de pe urma muncii clondestine se ridică la circa 10 000 milioane lire sterline sau 7,5 la sută din produsul național brut al tării. Veniturile realizate de pe urma angajărilor nedeclarate se ridică în Japonia la 29 000 milioane dolari. în Italia, produsul național brut al tării ar crește cu 10—25 la sută dacă s-ar lua în considerație producția obținută de pe urma muncii ilegale. In Statele Unite, veniturile dobîndite de pe urma muncii clandestine au fost a- preciate. in 1978. la 542 000 milioane dolari sau 27 la sută din produsul național brut al țării.
Cifre impresionante, incredibile, dar care evidențiază cu claritate rapacitatea unui sistem social întemeiat pe legile inumane ale profitului cu orice preț, ale lipsei de respect chiar pentru propriile structuri. Munca clandestină astfel o formă i pune și mai adevărata față pitaliste, care neagă perspectiva individului. obligîndu-I la mar- ginalitate și alienare.
Majoritatea țărilor occidentale industrializate au înregistrat, anul trecut, niveluri ridicate ale inflației, relevă un studiu întocmit de Organizația Internațională a Muncii (O.I.M.), pe baza statisticilor furnizate de o scrie de țări membre, care a fost dat publicității la Geneva. Astfel, dintre țările membre ale O.E.C.D., Grecia a înregistrat o rată a inflației de 24,4 la sută. Italia — de 21,3 la sută, Zeelandă — de 16,4 la Marea Britanie — de 15,9 sută. Suedia — de Franța — de 13,6 la sută. Unite — de 12,6 la sută nada — de 10,7 la sută.
Noua sută,
‘ la 15 la sută.
Statele și Ca-
• AGENȚIA A.D.N. mează că duminică un
al tării. In înregistrate și de insti-
sociale se milioane
ilegale, sociale această franci.
se dovedește de exploatare ce mult în lumină a orînduirii caprin natura sa
afirmării
TUDOR PRELIPCEANU
infor- dimineață,
avion monomotor vest- german a violat spațiul aerian al R. D. Germane în districtul Worbis. Reprezentanța permanentă a R. D. Germane in R.F. Germania a protestat pe lingă oficiul cancelarului R.F.G. în legătură cu această violare a spațiului aerian al R.D.G.
r
KENYA - Imagine din Nairobi, capitala țârii
fost prczenți Milan Milutino- vici. secretar republican pentru învătămînt al R.S. Serbia, Ruja Petrovici, președintele Asociației sociologilor din R.S. Serbia. Din partea română au participat prof. dr. Ion Drăgan, directorul Centrului de cercetări sociologice din București, prof, dr. Ion lordăchcl, șeful catedrei de sociologie a Academici „Ștefan Gheorghiu", alti cercetători și cadre didactice.
• LA BELGRAD a avut colocviul româno-iugoslav sociologie, organizat de Asociația sociologilor din R.S. Serbia și de Academia de științe sociale și politice a _ Socialiste România, dezbătute probleme privind caracteristicile dezvoltării econo- mico-sociale, ale urbanizării și dezvoltării structurii sociale in cele două țări. Totodată, a avut loc un schimb de experiență in legătură cu unele aspecte ale organizării cercetării sociologice în România și Iugoslavia.
La lucrările colocviului au
Dublu transplantO echipă medicală de la clinica universitară
Ludwig-Maximilian din Miinchen a izbutit un dublu transplant de rinichi și pancreas la un băroat de 28 de ani care suferea de diabet. Este vorba de prima tentativă reușită de transplant de acest fel. Operația s-a desfășurat la 22 ianuarie și de atunci, spun medicii, pacientul nu mai are nevoie de injecții cu insulina și nici de dializă.
MinicalculatorSpecialiștii americani au realizat un mini
calculator, numit „Compucruise 44“, care se fixează la bordul unui automobil pentru a furniza informațiile necesare privind pregătirea și desfășurarea unei călătorii, consumul de combustibil, viteza, timpul, distanța și raporturile dintre diferite date. Conducătorul auto este, astfel, in măsură să adopteze viteza autoturismului la traseul selecționat, pentru a obține un consum minim de carburant și a sosi, totodată, la momentul optim la destinație.
Centrală solarăîn Italia a fost inaugurată cea mai mare
centrală electrică din lume care funcționează pe baza energiei solare. Cele 1S2 de heliostate — oglinzi solare mobile — captează și concentrează razele solare spre un cazan suspendat la 55 metri înălțime, pe un turn aflat in centrul Instalației. Această centrală, numită „Eurelios", va furniza energie rețelei electrice italiene, scrie revista ..Panorama".
Construită in mai puțin de doi ani la Adrano, la vest de Catania, pe o suprafață de 35 000 metri pătrați — suprafața totală a oglinzilor este de 6 200 metri pătrați, dar heliostatele trebuie să fie distanțate pentru a evita formarea umbrei — ,,Eurelios" este rezultatul a 20 de ani de studii in domeniul energiei solare, efectuate de cercetătorul italian Giovanni
REDACțiA Șl ADMlxis 1 HA 1 ia ; Rurureșil, piața Seimen" lei ; i) f>(i Id, ia sc 20. Abonamentele ae tac la oficiile poșiaie și dlfuzoril din Întreprinderi și losiliu(ll — Tiparul : Combinam! Poligrafic „Casa Scimeii". Cititorii din iirăinaiaie se pol abona adresindu-se la 1LEXIM — departamentul export-import presă P.O. Box 138—131, telex 1122C București, sir. 13 Decembrie nr. 3.
loc de
Republicii Au fost
DECLARAȚIE A P.C. DIN PARAGUAY
Cu prilejul aniversării a 53 de ani de la crearea sa, Partidul Comunist Paraguayan, aflat in ilegalitate, a difuzat o declarație in caro adresează un apel pentru intensificarea luptei forțelor progresiste, democratice din țară împotriva regimului dictatorial al generalului Stro- essner. Documentul exprimă ho- tărirea P.C. Paraguayan de a-și spori eforturile consacrate lărgirii și consolidării unității de acțiune a forțelor progresiste paraguayene, pentru deținuților municarca tură cu Maidana,al P.C. Paraguayan, și a altor cadre ale partidului, date dispărute de autorități.
eliberarea politici, pentru co- adevărului in legă-
soarta lui Antonio prim-secretar al C.C.
Francia. Pionier al energiei solare, Francia a realizat, incă din anii ’60, în Italia, prima instalație solară experimentală din lume, cu o putere de 0,1 megawați.
în zilele însorite, cind centrala va funcționa in plin — media anuală la Adrano este de 7,2 ore de soare pe zi — heliostatele, dirijate de un calculator electronic central, vor in- călzi apa existentă in tuburile cazanului la o temperatură de 510 grade Celsius. Aburul obținut pe această cale va pune in funcțiune o turbină normală. Puterea instalată maximă a centralei de la Adrano este de 62 megawați.
IpotezăGeofizicianul american Thomas Ahrens, de
la Institutul de tehnologie din California, susține că, prin ciocnirea a două obiecte care evoluează pe o orbită in jurul Pămtntului, in direcții opuse, se pot obține presiuni mult mai mari decit cele care s-ar puida realiza Pămint. N.A.S.A. preconizează lansarea, ajutorul navetei spațiale, a unui satelit ■mari dimensiuni, care va elibera o scrie ținte prevăzute cu instrumente științifice, timp ce un alt satelit, care se va deplasa o orbită apropiată, in sens opus, va elibera granule de diferite materiale, cu dimensiuni de 10 centimetri. Prin ciocnirea dintre granule și ținte se produce o presiune de 20 milioane atmosfere și temperaturi de .un milion grade Celsius.
Printre aplicațiile potențiale ale acestui procedeu se numără efectuarea de cercetări fundamentale asupra plasmelor termonucleare, studierea undelor de șoc și a condițiilor din interiorul planetelor și stelelor, precum și eventualitatea obținerii pe calc industrială a unor materiale in condiții de înaltă presiune.
pe cu de
<de in pe
40 362