ȚARA ROMÂNEASCĂ în timpul domniei lui

MIRCEA CEL BĂTRÂN

(1386 – 1418)

La sfârș itul sec. al XIV –lea , IMPERIUL OTOMAN ameninț ă întreaga

creș tinătate europeană. Ț ările române, regatul Ungariei ș i regatul Poloniei se

aliază ș i se sprijină unii pe alț ii ca să ț ină piept expansiunii otomane.

Începuturile domniei:

În anul 1386, în Ț ara Românească este pus (înscăunat) ca domnitor,

MIRCEA CEL BĂTRÂN, urmaș de-al lui Basarab I.

În timpul domniei lui, economia ț ării a înflorit, agricultura ș i mineritul s-a

dezvoltat, comerț ul se făcea folosindu-se ș i moneda de argint.

Organizarea ț ării:

MIRCEA CEL BĂTRÂN :

a mutat capitala – cetatea de scaun, la Târgoviș te ș i a împărț it ț ara în

județ e;

a organizat armata;

a întărit cetăț ile de pe Dunăre;

a încheiat tratate de alianț ă cu ungurii ș i polonezii;

a anexat Ț ării Româneș ti ș i Dobrogea, pe care o pierde spre sfârș itul

domniei;

Luptele pentru independenț ă:

în anul 1394, sultanul Baiazid a trecut Dunărea cu oastea sa

în 1395 are loc lupta de la Rovine unde Mircea cel Bătrân îl învinge

pe Baiazid;

alături de regele Ungariei participă la cruciada antiotomană în 1396,

dar sunt învinș i la Nicopole;

în ultimii ani de domnie, Mircea cel Bătrân acceptă să plătească tribut

( aur, produse, cereale) turcilor doar pentru a evita noi războaie;

în 1417 a cedat Imperiului Otoman teritoriul Dobrogei;

în 1418, Voievodul Mircea cel Bătrân moare, ș i este îngropat la

Mănăstirea Cozia, pe malul Oltului, care se construise din ,,voia

Măriei-sale”.