ministerul sĂnĂtĂŢii centrul de resurse umane În …caz) pe anul de studiu universitar, pentru...

58
1 MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA NEONATOLOGIE Toate drepturile privind publicarea şi difuzarea acestei lucrări aparţin Ministerului Sănătăţii

Upload: others

Post on 03-Mar-2020

1 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN …caz) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore/an de studiu

1

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA

NEONATOLOGIE

Toate drepturile privind publicarea şi difuzarea acestei lucrări aparţin Ministerului Sănătăţii

Page 2: MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN …caz) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore/an de studiu

2

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA NEONATOLOGIE

Definiţia specialităţii:

NEONATOLOGIA este o specialitate medicală și de terapie intensivă, cu tradiție neîntreruptă în România, care se ocupă cu îngrijirea în Maternitate a nou-născutului sănătos și a prematurului începând din primul moment al tranziției de la viața intrauterină la cea extrauterină, dar și cu îngrijirea nou-născutului cu risc și cu patologie specifică perioadei neonatale (primele 28 de zile de viață). În cazul nou-născutului prematur și al nou-născutului cu risc, perioada de follow-up se extinde până la șase luni postnatal în colaborare cu specialitățile pediatrice conexe.

Pregătirea teoretică și practică pe durata celor 5 ani de rezidențiat permite medicului specialist neonatolog să exercite abilități de resuscitare și terapie intensivă neonatală, să utilizeze tehnici de imagistică pentru diagnosticul rapid la patul pacientului, să realizeze transportul neonatal, să asigure urmărirea competentă a nou-născutului prematur și a celui cu risc.

Introducere

Curriculumul prevede un număr de 240 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de caz) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore/an de studiu individual. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. Pe toată durata pregătirii în specialitatea Neonatologie, medicii rezidenți vor fi incluși obligatoriu în liniile de gardă, pe durata stagiilor de Neonatologie, activitatea lor pe durata gărzii fiind sub directa supraveghere și îndrumare a medicului primar de gardă de pe linia I. Începând cu anul V de pregătire în specialitate, medicii rezidenţi pot fi incluşi în linia I de gardă, în afara programului normal de lucru, cu respectarea limitelor de competență, cu acordul Coordonatorului de rezidențiat. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute, de asemenea, evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație medicală continuă. Coordonatorul de rezidențiat trebuie să urmărească continuu log-book-ul fiecărui rezident pe care îl are în coordonare.

2019

Page 3: MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN …caz) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore/an de studiu

3

1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI 1.1. Durata programului

NUMĂRUL TOTAL DE ANI 5 ani

NUMĂRUL TOTAL DE MODULE 21 module

MODULUL 1 NEONATOLOGIE NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/

MODUL 3 LUNI

ORE DE CURS/ LUNĂ/ SĂPTĂMÂNĂ 60 de ore curs, 30 ore/ săptămână lucrări practice

MODULUL 2 ECOGRAFIE NEONATALĂ (abdomen și șold)

NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/ MODUL

1 LUNĂ

ORE DE CURS/ LUNĂ/ SĂPTĂMÂNĂ 20 ore curs, 30 ore/ săptămână lucrări practice

MODULUL 3 PEDIATRIE

NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/ MODUL

8 LUNI

ORE DE CURS/ LUNĂ/ SĂPTĂMÂNĂ 160 ore de curs, 30 ore/ săptămână lucrări practice

MODULUL 4 PATOLOGIE FETALĂ NOU-NĂSCUT CU RISC

NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/ MODUL

3 LUNI

ORE DE CURS/ LUNĂ/ SĂPTĂMÂNĂ 60 ore curs, 30 ore/ săptămână lucrări practice

MODULUL 5 OBSTETRICĂ-GINECOLOGIE

NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/ MODUL

1 LUNĂ

ORE DE CURS/ LUNĂ/ SĂPTĂMÂNĂ 20 ore de curs, 30 ore/săptămână lucrări practice

MODULUL 6 GENETICĂ NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/

MODUL 1 LUNĂ

ORE DE CURS/ LUNĂ/ SĂPTĂMÂNĂ 20 de ore de curs, 30 ore/ săptămână lucrări practice

MODULUL 7 PEDIATRIE NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/

MODUL 3 LUNI

ORE DE CURS/ LUNĂ/ SĂPTĂMÂNĂ 60 de ore de curs, 30 ore/ săptămână lucrări practice

MODULUL 8 URGENȚE PEDIATRICE NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/

MODUL 2 LUNI

Page 4: MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN …caz) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore/an de studiu

4

ORE DE CURS/ LUNĂ/ SĂPTĂMÂNĂ 40 de ore de curs, 30 ore/ săptămână lucrări practice

MODULUL 9 NEUROLOGIE PEDIATRICĂ NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/

MODUL 2 LUNI

ORE DE CURS/ LUNĂ/ SĂPTĂMÂNĂ 40 de ore de curs, 30 ore/ săptămână lucrări practice

MODULUL 10 BOLI INFECȚIOASE NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/

MODUL 2 LUNI

ORE DE CURS/ LUNĂ/ SĂPTĂMÂNĂ 40 de ore de curs, 30 ore/ săptămână lucrări practice

MODULUL 11 CHIRURGIE PEDIATRICĂ NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/

MODUL 2 LUNI

ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 30 ore de curs, 30 ore/ săptămână lucrări practice

MODULUL 12 ORTOPEDIE PEDIATRICĂ NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/

MODUL 1 LUNĂ

ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 20 ore de curs, 30 ore/ săptămână lucrări practice

MODULUL 13 TERAPIE INTENSIVĂ NEONATALĂ (an 3)

NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/ MODUL

6 LUNI

ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 120 ore de curs, 30 ore/ săptămână lucrări practice

MODULUL 14 ECOGRAFIE NEONATALĂ (Transfontanelară)

NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/ MODUL

1 LUNĂ

ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 20 ore de curs, 30 ore/ săptămână lucrări practice

MODULUL 15 BIOETICĂ MEDICALĂ NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/

MODUL 2 SĂPTĂMÂNI

ORE DE CURS/ SĂPTĂMÂNĂ 20 ore de curs

MODULUL 16 ELEMENTE JURIDICE MEDICALE ȘI MALPRAXIS

NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/ MODUL

2 SĂPTĂMÂNI

ORE DE CURS/ SĂPTĂMÂNĂ 16 ore de curs

MODULUL 17 TERAPIE INTENSIVĂ NEONATALĂ (an 4)

Page 5: MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN …caz) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore/an de studiu

5

NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/ MODUL

8 LUNI

ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 160 ore de curs, 30 ore/ săptămână lucrări practice

MODULUL 18 FOLLOW UP PREMATUR NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/

MODUL 2 LUNI

ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 40 ore de curs, 30 ore/ săptămână lucrări practice

MODULUL 19 ECOGRAFIE NEONATALĂ (cardiacă și pulmonară)

NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/ MODUL

1 LUNĂ

ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ 20 ore de curs, 30 ore/ săptămână lucrări practice

MODULUL 20 TRANSPORT NEONATAL NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/

MODUL 3 LUNI

ORE DE CURS/ LUNĂ/ SĂPTĂMÂNĂ 60 ore de curs, 30 ore/săptămână lucrări practice

MODULUL 21 TERAPIE INTENSIVĂ NOU-NĂSCUT (an 5)

NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/ LUNI/ MODUL

9 LUNI

ORE DE CURS/ LUNĂ/ SĂPTĂMÂNĂ 180 ore de curs, 30 ore/ săptămână lucrări practice

Total ore pregătire teoretică 1200 ore

Total ore pregătire practică 2400 ore

Page 6: MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN …caz) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore/an de studiu

6

1.2. Structura programului ANUL

I MODUL 1

NEONATOLOGIE Nou-născut sănătos

(3 LUNI)

MODUL 2

ECOGRAFIE NEONATALĂ

(1 LUNĂ)

MODUL 3

PEDIATRIE (8 LUNI)

ANUL II

MODUL 4 NEONATOLOGIE Nou-născut cu risc

(3 LUNI)

MODUL 5

OBSTETRICĂ (1 LUNĂ)

MODUL 6

GENETICĂ (1 LUNĂ)

MODUL 7

PEDIATRIE (3 LUNI)

MODUL 8

URGENȚE

PEDIATRICE (2 LUNI)

MODUL 9

NEUROLOGIE PEDIATRICĂ

(2 LUNI)

ANUL III

MODUL 10

BOLI INFECȚIOASE

(2 LUNI)

MODUL 11

CHIRURGIE PEDIATRICĂ

(2 LUNI)

MODUL 12

ORTOPEDIE PEDIATRICĂ

(1 LUNĂ)

MODUL 13

TERAPIE INTENSIVĂ

NOU NĂSCUT

(an 4) (6 LUNI)

MODUL 14

ECOGRAFIE NEONATALA

(1 LUNĂ)

ANUL IV

MODUL 15

BIOETICĂ MEDICALĂ

(2 SĂPTĂMÂNI)

MODUL 16

ELEMENTE JURIDICE

MEDICALE ȘI

MALPRAXIS (2 SĂPTĂMÂNI)

MODUL 17

TERAPIE INTENSIVĂ

NOU-NĂSCUT

(an 3) (8 LUNI)

MODUL 18

FOLLOW UP PREMATUR

(2 LUNI)

MODUL 19

ECOGRAFIE NEONATALĂ

(1 LUNĂ)

ANUL V

MODUL 20 TRANSPORT

NOU-NĂSCUT (3 LUNI)

MODUL 21

TERAPIE INTENSIVĂ NOU-NĂSCUT (an 5) (9 LUNI)

PARCURS REZIDENȚI - 5 ANI

ANUL I ANUL II ANUL III ANUL IV ANUL V Modul 1

Neonatologie

(nou-născut

sănătos)

3 L

Modul 4 Neonatologie

(nou-născut cu

risc)

3 L Modul 10

Boli infecțioase 2 L

Modul 15 Bioetică

medicală 1/2 L

Modul 20 Transport

neonatal 3 L

Modul 2 Ecografie

Neonatală* 1 L

Modul 5 Obstetrică

1 L Modul 11 Chirurgie

pediatrică

2 L

Modul 16 Elemente

juridice

medicale și

malpraxis

1/2 L

Modul 21 Terapie

intensivă

neonatală

(an5)

9 L

Modul 3 Pediatrie

8 L Modul 6 Genetică

1 L Modul 12 Ortopedie

pediatrică 1 L

Modul 17 Terapie

intensivă

neonatală

(an4)

8 L

Modul 7 Pediatrie

3 L Modul 13

Terapie intensivă

neonatală (an3)

6 L Modul 18 Follow up

prematur

2 L

Modul 8

Urgențe Pediatrice 2L

Modul 14 Ecografie

Neonatală 1 L

Modul 19 Ecografie

Neonatală 1 L

Page 7: MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN …caz) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore/an de studiu

7

Modul 9

Neurologie

pediatrică 2 L

TOTAL 12 L TOTAL 12 L TOTAL 12 L TOTAL 12 L TOTAL 12 L

*Modulul de ecografie neonatală se va efectua numai în cadrul Clinicilor de Neonatologie în care Coordonatorul de rezidențiat deține atestat în Ultrasonografie generală. Predarea cunoștințelor teoretice și practice în cadrul acestor stagii se va realiza de cadre didactice care dețin atestat în Ecografie generală. Se desfășoară pe parcursul a trei module, Modulele 13, 17 și 21, în anii 3, 4 și 5 cu o tematică comună, listată la anul 3 în întregime; dar abordarea noțiunilor teoretice și practice de către rezident se face în mod gradat, de la noțiuni de bază de diagnostic și tratament la etape avansate de management al cazurilor în anul 5. Pregatirea în etape va corespunde cu nivelul de pregatire din cadrul logbook-ului în acești 3 ani terminali. Anul I – Modulul 1: Neonatologie -Nou-născutul sănătos și la termen – 3 luni Nr. ore curs: 60 de ore Nr. ore lucrări practice: 30 de ore/săptămână Tematică de curs: 1. Noțiuni de creștere și dezvoltare fetală 2. Consultul perinatal din punct de vedere al neonatologului și consimțământul informat la

naștere 3. Resuscitarea neonatală la sala de nașteri - noțiuni de bază 4. Clasificarea nou-născutului, definiții, particularități 5. Tranziția fiziologică a nou-născutului de la viața intrauterină la viața extrauterină 6. Evaluarea istoricului și examenul fizic al nou-născutului 7. Îngrijirea nou-născutului sănătos 8. Alimentația nou-născutului sănătos – alăptarea, medicația maternă 9. Hiperbilirubinemia neonatală fiziologică 10. Boala hemoragică a nou-născutului – profilaxie 11. Criterii de externare a nou-născutului sănătos 12. Planul de urmărire al nou-născutului sănătos externat din maternitate

Page 8: MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN …caz) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore/an de studiu

8

Obiective educaționale și abilități așteptate:

Obiective educaționale Abilități

1. Noțiuni de creștere și dezvoltare fetală 2. Consultul perinatal din punct de vedere

al neonatologului și consimțământul informat la naștere

a. Să cunoască modificările fiziologice pe

durata tranziției la viața extrauterină. b. Să cunoască creșterea și dezvoltarea

fetală normală - curbele de creștere intrauterină.

c. Să cunoască anomaliile de creștere fetală. d. Să cunoască maturitatea pulmonară fetală.

� Să efectueze anamneza sarcinii

(istoricul matern și intrapartum). � Să informeze familia cu privire la

îngrijirea nou-născutului în maternitate, precum și să ofere indicații de profilaxie, imunoprofilaxie și screening neonatal.

3. Resuscitarea neonatală - noțiuni de bază a. Să cunoască ghidurile de resuscitare

neonatală naționale și internaționale. b. Să cunoască obiectivele resuscitării la

sala de nașteri. c. Să cunoască indicațiile și contraindicațiile

clampării întarziate a cordonului ombilical.

d. Să cunoască factorii de risc perinatali și să anticipeze nevoia de resuscitare neonatală.

e. Să cunoască scorul Apgar și să-l poată atribui în funcție de starea clinică a nou-născutului.

� Să pregătească echipamentul

necesar resuscitării la sala de nașteri.

� Să aplice principiile de bază din algoritmul resuscitării: stimulare tactilă, ștergerea, poziționarea capului nou născutului, dezobstrucția căilor aeriene, administrarea oxigenului suplimentar.

� Să utilizeze metodele adecvate de evaluarea a frecvenței cardiace la nou-născut la sala de nașteri.

� Să ofere suport respirator la sala de nașteri folosind ventilația pe mască și balon.

4. Clasificarea nou-născutului, definiții, particularități

a. Să cunoască și să discute despre parametrii de creștere (greutate, lungime, perimetrul cranian, toracic și abdominal), valorile normale și particularitățile în funcție de vârsta de gestație.

b. Să cunoască curbele de creștere intrauterină și factorii care o pot influența.

� Să interpreteze graficele de creștere pentru diferiți parametrii antropometrici.

� Să evalueze nou-născutul cu afectarea creșterii intrauterine.

5. Tranziția fiziologică a nou-născutului de la viața intrauterină la viața extrauterină

a. Să înțeleagă tranziția fiziologică a sistemului cardio-respirator la naștere.

b. Să cunoască factorii de risc care afectează tranziția fiziologică.

c. Să cunoască mecanismele de pierdere a căldurii, riscurile asociate hipotermiei și să prevină apariția acesteia.

� Să cunoască importanța primei respirații, fiziologia resorbției lichidului pulmonar, închiderea șunturilor cardiovasculare și importanța surfactantului.

� Să asigure confortul termic.

Page 9: MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN …caz) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore/an de studiu

9

6. Evaluarea istoricului și examenul fizic al nou-născutului

a. Să cunoască istoricul matern. b. Să recunoască semnele vitale și valorile

normale la nou-născut. c. Să monitorizeze nou-născutul postnatal

– termic, cardiorespirator, tranzitul intestinal, diureza, tonusul și reactivitate.

� Să efectueze anamneza și examenul clinic pe aparate și sisteme a nou-născutului sănătos.

� Să întocmească foia de observație. � Să evalueze semnele vitale ale nou-

născutului, pe durata internării în maternitate.

� Să identifice trăsăturile dismorfice, fără semnificație clinică și fără impact asupra nou-născutului.

7. Îngrijirea nou-născutului sănătos a. Să cunoască medicația de rutină

administrată în maternitate (vitamina K, vaccinul AHB, vaccinul BCG).

b. Să cunoască profilaxiile și imunoprofilaxiile care se efectuează în maternitate: profilaxia bolii hemoragice, profilaxia oftalmiei gonococice, vaccinarea anti-hepatită B, vaccinarea anti-tuberculoză.

c. Să cunoască testele prenatale de screening, materne (grup, Rh, hemoglobină, hematocrit, HIV, VHB, TORCH, culturi din colul uterin și uroculturi, toleranța la glucoză).

d. Să cunoască testele de screening neonatale: screeningul metabolic (fenilcetonurie și hipotiroidism), screeningul auditiv, screeningul cardiac.

� Să efectueze managementul nou-

născutului cu teste de screening pozitive.

� Să ofere recomandări părinților cu privire la Programele Naționale de Imunizare.

8. Alimentația nou-născutului sănătos – alăptarea, medicația maternă

a. Să cunoască recomandările și principiile generale despre alăptare.

b. Să cunoască beneficiile, indicațiile și contraindicațiile alăptării.

c. Să ofere recomandări cu privire la păstrarea laptelui muls.

d. Să cunoască efectele medicației materne asupra nou-născutului în timpul alăptării și să ofere recomandări adecvate.

e. Să cunoască necesarul nutrițional la nou-născutul la termen.

f. Să cunoască compoziția nutrițională a laptelui matern precum și a formulelor de lapte.

� Să evalueze scăderea fiziologică în greutate.

� Să evalueze statusul nutrițional al nou-născutului prin monitorizarea curbei ponderale.

� Să promoveze alăptarea precoce. � Să recunoască situațiile când este

necesară alimentația artificială – contraindicațiile alăptării sau necesitatea completării alimentației naturale.

� Să efectueze managementul problemelor de alăptare.

9. Hiperbilirubinemia neonatală fiziologică a. Să cunoască fiziopatologia

hiperbilirubinemiei fiziologice.

� Să recunoască clinic icterul

fiziologic.

Page 10: MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN …caz) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore/an de studiu

10

b. Să cunoască factorii de risc pentru hiperbilirubinemia neonatală.

c. Să evalueze clinic și paraclinic hiperbilirubinemia fiziologică.

d. Să cunoască criteriile de externare.

� Să identifice factorii de risc care accentuează apariția hiperbilirubinemiei fiziologice.

� Să cunoască și să indice analizele care stabilesc diagnosticul pozitiv al hiperbilirubinemiei fiziologice.

� Să cunoască indicațiile fototerapiei, tehnicile și modalitățile de efectuare, reacțiile adverse și prevenirea acestora.

� Să cunoască valorile cu risc crescut ale bilirubinei serice la externare.

� Să efectueze consiliere parentală și să ofere recomandări la externare.

10. Boala hemoragică a nou-născutului – profilaxie

a. Să cunoască mecanismele fiziopatologice din boala hemoragică a nou-născutului.

b. Să cunoască formele de manifestare. c. Să cunoască și să efectueze profilaxia

bolii hemoragice neonatale.

� Să cunoască și să aplice măsuri de

profilaxie specifice. � Să recunoască nou născutul cu

boală hemoragică și să inițieze managementul terapeutic.

11. Criterii de externare a nou-născutului sănătos

12. Planul de urmărire al nou-născutului sănătos externat din maternitate

a. Să cunoască condițiile de externare a nou-născutului sănătos și îngrijirea lui acasă.

b. Să cunoască și să explice familiei îngrijirea de rutină a nou-născutului sănătos la domiciliu.

c. Să revizuiască starea nou-născutului la externare (semnele vitale, greutatea, menținerea temperaturii optime, îngrijirea tegumentelor și a bontului ombilical, screeningul bilirubinemiei (măsurarea serică sau transcutanată și evaluarea factorilor de risc), toleranța digestivă, tonusul și reactivitatea.

� Să cunoască indicațiile pentru

dozarea bilirubinei serice. � Să efectueze screeningul

cardiologic, auditiv și metabolic. � Să recomande efectuarea

screeningului de șold. � Să informeze și să îndrume familia

cu privire la îngrijirea de rutină a nou-născutului sănătos.

� Să cunoască rolul vizitelor de reevaluare a nou-născutului și să furnizeze recomandări cu privire la îngrijirea la domiciliu.

Anul I – Modul 2: Ecografie Neonatală (abdomen și șold) – 1 lună Nr. ore curs: 20 de ore Nr. ore lucrări practice: 30 ore/ săptămână Tematică de curs:

1. Condiții de examinare ecografică 2. Principii de bază în ultrasonografie 3. Tipuri de transductor

Page 11: MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN …caz) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore/an de studiu

11

4. Moduri de examinare ecografică 5. Ecografia șoldului 6. Ecografia abdominală

Obiective educaționale și abilități așteptate:

Obiective educaționale Abilități

1. Condiții de examinare ecografică � Să pornească și să efectueze setările aparatului.

� Să cunoască butoanele interfeței ecografului.

� Să pregătească camera de examinare a pacientului.

� Să cunoască criteriile de pregătire a pacientului pentru examinare.

� Să cunoască și să respecte măsurile de prevenție a infecțiilor.

2. Principii de bază în ultrasonografie � Să înțeleagă fenomenul de propagare a undei acustice.

� Să cunoască efectul Doppler. 3. Tipuri de transductor � Să cunoască indicațiile utilizării

fiecărui tip de transductor. 4. Moduri de examinare ecografică � Să cunoască modurile de examinare

ecografică. � Să cunoască secțiunile standard

ecografice. � Să recunoască artefactele.

5. Ecografia șoldului a. Indicații - screening b. Dezvoltarea anatomică a șoldului. c. Factorii de risc pentru displazia

congenitală de șold. d. Reperele obligatorii pentru

recunoașterea imaginii standard. e. Tehnica efectuării ecografiei. f. Stadializarea Graf.

� Să identifice factorii de risc la pacient. � Să identifice reperele și să obțină

imaginile standard. � Să poziționeze corect pacientul, în

timpul examinării ecografice. � Să știe să aleagă transductorul adecvat.

6. Ecografie abdominală a. Noțiuni de anatomie normală a

organelor abdominale a.1. Ficat și căi biliare

Considerații anatomice Tehnica de examinare Aspectul ecografic normal

� Să știe să aleagă transductorul adecvat. � Să achiziționeze și să descrie imaginea

ecografică. � Să cunoască noțiuni de anatomie

descriptivă. � Să recunoască reperele vasculare la

nivel hepatic. � Să identifice vezicula biliară.

Page 12: MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN …caz) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore/an de studiu

12

a.2. Splină

Considerații anatomice Tehnica de examinare Aspectul ecografic normal

a.3. Aparat reno-urinar

Considerații anatomice Tehnica de examinare Aspectul ecografic normal

� Să achiziționeze și să descrie imaginea

ecografică. � Să cunoască noțiuni de anatomie

descriptivă.

� Să achiziționeze și să descrie imaginea

ecografică. � Să cunoască noțiuni de anatomie

descriptivă. Anul I – Modul 3: Pediatrie – 8 luni Nr. ore curs: 160 de ore Nr. ore lucrări practice: 30 ore/ săptămână Tematică de curs: 1. Creșterea și dezvoltarea somatică. Etapele dezvoltării neuropsihice. Abordarea

interdisciplinară a tulburărilor de creștere și dezvoltare. Indicatori ai stării de sănătate a copilului.

2. Alimentația sugarului și a copilului sănătos (necesități nutriționale, rația dietetică recomandată, alimentația naturală și mixtă, diversificarea alimentației sugarului, alimentația copilului și adolescentului sănătos). Criteriile de apreciere a stării de nutriție. Formule de lapte adaptate. Transferul medicamentelor prin laptele matern.

3. Rahitismul carențial și anemiile carențiale. 4. Febra la copil. 5. Rinoadenoidita acută. Faringita acută. Stomatitele și cheilitele. Crupul.

Laringotraheobronșita acută. Otita medie acută. Mastoidita. 6. Bronșiolita acută. 7. Bronhopneumonia. Pneumonia acută comunitară. Supurația pulmonară. Pleurezia.

Pneumotoracele.Puncția pleurală – indicații. 8. Diareea acută bacteriană și virală. 9. Constipația cronică și encoprezisul. 10. Malformațiile congenitale de cord necianogene. 11. Malformațiile congenitale de cord cianogene. 12. Anemiile hemolitice genetice. 13. Anemiile hemolitice dobândite. 14. Sindroame hemoragice: purpura vasculară, trombocitopenii, trombocitopatii,

coagulopatii ereditare și dobândite (inclusiv coagularea intravasculară diseminată). 15. Tratamentul substitutiv cu produse de sânge. 16. Infecția de tract urinar. 17. Anomaliile congenitale ale tractului urinar la copil: refluxul vezico-ureteral, anomaliile

obstructive ale tractului urinar. 18. Glomerulonefritele acute și cronice. 19. Sindromul nefrotic. 20. Hipertensiunea arterială la copil.

Page 13: MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN …caz) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore/an de studiu

13

Obiective educaționale și abilități așteptate:

Obiective educaționale Abilități

1. Efectuează corect anamneza completă și examenul obiectiv complet pe aparate și sisteme.

� Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examen obiectiv complet.

� Este capabil să recunoască copilul grav bolnav și să anunțe medicul îndrumător despre un astfel de caz.

2. Participă la elaborarea planului de investigații împreună cu medicul îndrumător.

� Este capabil să execute activități în vederea realizării planului de investigații: � Propunerea unui plan de investigații către

medicul îndrumător. � Pregătirea pacientului pentru investigații

împreună cu asistentul medical. � Programarea pacientului pentru investigații

paraclinice. 3. Participă la stabilirea

diagnosticului împreună cu medicul îndrumător. Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător diagnosticele pozitive și diferențiale.

� Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor: � Comunicarea rezultatelor investigațiilor

paraclinice medicului îndrumător. � Notarea rezultatelor în Foaia de Observație

Clinică Generală (FOCG). � Interpretarea, împreună cu medicul -

îndrumător, a rezultatelor normale și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG.

� Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial, precum și a planului terapeutic.

4. Participă la elaborarea planului de tratament împreună cu medicul îndrumător.

� Poate descrie modalitatea de accesare a algoritmilor și protocoalelor de investigații și tratament ale spitalului.

� În cadrul discuției cu medicul îndrumător este capabil să propună un plan terapeutic.

� Este capabil să explice motivația introducerii diverselor medicamente în schema terapeutică.

5. Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice.

� Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități practice.

� Este capabil să efectueze singur sau sub supravegherea medicului - îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.

6. Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență.

� Este capabil să evalueze starea clinică a pacientului, în evoluție.

� Este capabil să decidă momentul în care anunță modificările clinice și paraclinice medicului îndrumător.

Page 14: MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN …caz) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore/an de studiu

14

� Notează sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului în FOCG sub supravegherea medicului îndrumător.

7. Asistă la discuțiile în cadrul echipei multidisciplinare în evaluarea inițială sau pe parcursul evoluției.

� Este capabil să argumenteze necesitatea consultului interdisciplinar.

� Este capabil să propună medicului îndrumător modificările managementului de caz (investigații, tratament) rezultate în urma consultului interdisciplinar.

8. Redactează biletul de ieșire/ scrisoarea medicală sub supervizarea medicului îndrumător.

� Poate enumera capitolele scrisorii medicale/ biletului de ieșire din spital.

� Este capabil să redacteze o formă preliminară a biletului de ieșire (inclusiv rețeta la externare) pe care să le supună discuției cu medicul îndrumător.

� Este capabil să scoată în evidență punctele cheie în argumentarea diagnosticului pozitiv.

9. Obține abilități de comunicare cu pacienții și aparținătorii. Asistă la comunicarea diagnosticului, a managementului ulterior al cazului, obținerea consimțământului și comunicarea veștilor proaste de către medicul îndrumător.

� În discuția cu îndrumătorul poate simula un model de comunicare cu pacientul sau aparținătorii.

� Comunică pacientului și aparținătorilor informații medicale discutate anterior cu medicul îndrumător.

Anul II – Modulul 4: Neonatologie – Nou-născutul cu risc. – 3 luni Nr. ore curs: 60 de ore Nr. ore lucrări practice: 30 ore/ săptămână Tematică de curs:

1. Monitorizarea și evaluarea stării și dezvoltării fetale 2. Patologia maternă frecventă în timpul sarcinii și influențele asupra fătului 3. Medicația maternă și efectele asupra fătului 4. Infecțiile intrauterine și influențele asupra fătului – TORCH’S 5. Anomaliile fetale frecvente 6. Hidropsul fetal 7. Nou-născutul cu risc crescut – anticipare, evaluare, management, prognostic 8. Traumatismele la naștere 9. Nou-născutul din naștere multiplă 10. Sindromul de abstinență fetală 11. Resuscitarea neonatală avansată 12. Decizii și dileme etice neonatale

Page 15: MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN …caz) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore/an de studiu

15

Obiective educaționale și abilități așteptate:

Obiective educaționale Abilități

1. Monitorizarea și evaluarea stării și dezvoltării fetale

a. Să cunoască metodele de evaluare a vârstei de gestație.

b. Să cunoască metodele de determinare a stării de bine fetale antenatal și intrapartum.

c. Să cunoască screeningul antenatal al anomaliilor fetale.

d. Să cunoască testele de evaluare fetală efectuate antepartum și intrapartum.

e. Să cunoască parametrii de monitorizare fetală și semnificația acestora.

� Să descrie și să interpreteze testele de screening pentru anomaliile fetale.

� Să informeze și să asigure consiliere parentală cu privire la rezultate, precum și riscurile asociate.

2. Patologia maternă frecventă în timpul sarcinii și influențele asupra fătului

a. Să cunoască caracteristicile materne demografice (vârsta, fumatul, consumul de alcool și droguri ilicite) și riscul asupra nou-născutului.

b. Să cunoască fiziopatologia diabetului gestațional și implicațiile asupra stării fetale și neonatale.

c. Să cunoască fiziopatologia hipertensiunii arteriale materne induse de sarcină și efectele asupra fătului și nou născutului.

d. Să cunoască anomaliile funcției placentare asupra dezvoltării fetale și riscurile asociate perinatal.

e. Să cunoască patologiile tiroidiene materne și efectele asupra fătului.

� Să recunoască și să identifice factorii

de risc materni care influențează adaptarea neonatală și particularitățile efectelor acestora asupra nou-născutului.

� Să identifice nou-născutul din mamă cu diabet gestațional, precum și să recunoască complicațiile perinatale asociate și managamentul acestora.

� Să identifice nou-născutii din mame cu hipertensiune arterială, precum și să recunoască complicațiile perinatale asociate și managamentul.

� Să recunoască și să identifice anomaliile de creștere neonatală asociate patologiei placentare, precum și să identifice complicațiile asociate și managementul corespunzător.

� Să recunoască și să identifice anomaliile de creștere neonatală asociate afecțiunilor tiroidiene materne, precum și să identifice complicațiile și să efectueze managementul corespunzator.

� Să informeze și să consilieze familia cu privire la patologiile materne frecvente.

3. Medicația maternă și efectele asupra fătului

a. Să obțină informații despre utilizarea substanțelor ilicite pe durata sarcinii.

� Să recunoască și să identifice semnele clinice ale sevrajului neonatal.

Page 16: MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN …caz) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore/an de studiu

16

b. Să cunoască medicația maternă care crește riscul apariției sevrajului.

c. Să cunoască semnele clinice ale sindromului de sevraj neonatal.

d. Să cunoască medicația maternă care contraindică alăptarea.

e. Să cunoască medicația cu efect teratogen asupra fătului.

� Să evalueze scorul de abstinență neonatală.

� Să efectueze managementul sindromului de abstinență neonatală.

� Să consilieze părinții asupra riscurilor asociate și asupra evoluției.

4. Infecțiile intrauterine și influențele asupra fătului

a. Să cunoască infecțiile cronice intrauterine cu risc de transmitere materno-fetală.

b. Sa interpreteze rezultatele imunologice specifice infecțiilor cronice intrauterine - analizele specifice din sarcină care identifică infecția acută sau cronică.

c. Să cunoască modul de transmitere a infecțiilor intrauterine.

d. Să cunoască efectele infecțiilor intrauterine asupra dezvoltării fetale.

e. Să cunoască metodele de prevenție a transmiterii agenților infecțioși în sarcină.

� Să recunoască și să identifice semnele clinice în cazul nou născuților infectați intrauterin.

� Să recomande investigațiile paraclinice și să efectueze managementul terapeutic corespunzător.

� Să identifice posibilele complicații neonatale induse de agenții infecțiosi materni și să efectueze managementul și prevenția acestora.

� Să consilieze părinții asupra riscurilor asociate și asupra evoluției.

5. Anomaliile fetale frecvente a. Să cunoască anomaliile și

microdelețiile cromozomiale frecvente din perioada neonatală.

b. Să cunoască evoluția și prognosticul acestora.

� Să identifice nou-născuții cu anomalii

congenitale. � Să recomande investigațiile paraclinice

și de laborator. � Să recomande managementul

terapeutic. � Să identifice complicațiile și

prognosticul anomaliilor congenitale. � Să consilieze părinții asupra riscurilor

asociate și asupra evoluției.

5.1. Hidropsul fetal a. Să cunoască definiția hidropsului

fetal. b. Să cunoască etiologia și

fiziopatologia hidropsului fetal. c. Să cunoascăși să elaboreze

algoritmul pentru diagnosticul diferențial și managementul terapeutic al hidropsului fetal.

d. Să cunoască patologia maternă asociată cu hidropsul fetal și

� Să evalueze nou-născutul cu hidrops

fetal. � Să efectueze anamneza și consultul

prenatal al sarcinilor cu hidrops fetal. � Să realizeze managementul la sala de

naștere și în secția de terapie intensivă neonatală.

� Să pregătească echipamentul necesar managementului nou-născuților cu hidrops fetal.

Page 17: MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN …caz) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore/an de studiu

17

impactul acesteia asupra dezvoltării fetale.

� Să asigure consilierea parentală cu privire la riscurile asociate, complicațiile și prognosticul imediat și pe termen lung al nou-născuților cu hidrops fetal.

5.2. Nou-născutul cu risc crescut– anticipare, evaluare, management, prognostic

a. Să cunoască factorii de risc materni și fetali care determină risc neonatal crescut.

b. Să cunoască factorii de risc din timpul travaliului și efectele lor asupra tranziției neonatale fiziologice.

c. Să cunoască criteriile de internare și externare din terapia intensivă neonatală.

d. Să cunoască categoriile de nou-născuți cu risc.

5.2.1. Nou-născutul prematur – condiții generale a. Să cunoască clasificarea prematurului. b. Să cunoască factorii de risc pentru

prematuritate. c. Să cunoască complicațiile

prematurității și prognosticul pe termen lung.

5.2.2. Nou-născutul - LGA, SGA, cu RCIU și postmaturul a. Să cunoască definiția nou născutului

LGA, SGA, cu RCIU și a postmaturului.

b. Să cunoască factorii de risc. c. Să cunoască adaptarea la naștere și în

perioada neonatală. d. Să cunoască managementul terapeutic,

complicațiile și prognosticul.

� Să cunoască clasificarea nou-născutului în funcție de vârsta de gestație și de greutatea la naștere.

� Să identifice și să evalueze clinic nou-născutul prematur.

� Să cunoască și să aplice scorul Ballard pentru evaluarea vârstei de gestație la nou-născuții prematuri.

� Să îngrijească prematurul în maternitate.

� Să ofere recomandări privind managementul imediat al prematurului precum și în terapie intensivă neonatală.

� Să cunoască resuscitarea prematurului la sala de nașteri și în cadrul secției de terapie intensivă neonatală.

� Să identifice și să evalueze clinic nou-

născuții LGA, SGA, cu RCIU și postmaturul.

� Să recomande investigațiile paraclinice.

� Să realizeze managementul terapeutic. � Să recunoască complicațiile asociate și

prognosticul pe termen lung. � Să asigure consilierea parentală asupra

riscurilor asociate și asupra evoluției.

5.3. Traumatismele la naștere a. Să cunoască factorii de risc asociați

cu traumatismele neonatale. b. Să cunoască cele mai frecvente tipuri

de traumatisme la naștere. c. Să cunoască fracturile care apar la

nou-născut. d. Să cunoască hemoragiile

extracraniene care apar la nou-născut (cefalhematom, caput succedaneum).

� Să recunoască și să identifice

traumatismele neonatale. � Să recomande investigațiile și

managementul terapeutic. � Să recunoască complicațiile și

prognosticul pe termen lung. � Să asigure consilierea parentală asupra

riscurilor asociate și asupra evoluției.

Page 18: MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN …caz) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore/an de studiu

18

e. Să cunoască leziunile de nervi periferici.

5.4. Nou-născutul din naștere multiplă a. Să cunoască și să descrie tipurile de

sarcină multiplă. b. Să cunoască complicațiile și

prognosticul feților și nou-născuților din sarcină multiplă.

� Să recunoască clinic nou-născuții cu

suspiciune de sindrom transfuzor-transfuzat.

� Să recomande investigațiile paraclinice în sindromul transfuzor-transfuzat.

� Să recomande managementul în sindromul transfuzor-transfuzat.

� Să cunoască complicațiile neurologice pe termen scurt și pe termen lung.

5.5. Sindromul de abstinență neonatală a. Să identifice și să cunoască

substanțele ilicite utilizate de mama pe durata sarcinii.

b. Să cunoască efectele substanțelor ilicite asupra dezvoltării fetale și asupra nou-născutului.

c. Să cunoască semnele clinice neonatale ale sindromului de abstinență neonatală.

d. Să cunoască indicațiile și contraindicațiile alăptării.

� Să identifice și să evalueze clinic nou-

născuții cu sindrom de abstinență neonatală.

� Să monitorizeze nou-născuții cu sindrom de abstinență neonatală.

� Să recomande investigațiile și managementul terapeutic.

� Să cunoască și să evalueze nou-născuții prin scorul Finnegan.

� Să cunoască și să recomande modalitatea de alimentare a nou-născutului cu sindrom de abstinență neonatală.

5.6. Resuscitarea neonatala avansată a. Să anticipeze situațiile care necesită

resuscitare avansată. b. Să identifice factorii de risc asociați

cu nevoia de resuscitare avansată. c. Să cunoască valorile saturației de

oxigen în primele 10 minute. d. Să cunoască necesarul de oxigen

folosit pe durata resuscitării în funcție de vârsta de gestație.

e. Să cunoască medicația administrată în resuscitarea neonatală (adrenalina, atropina, naloxona) precum și indicațiile de administrare și efectele adverse.

f. Să cunoască situațiile care necesită și impun întreruperea eforturilor de resuscitare.

g. Să cunoască medicația analgezică: indicații, doze, mod de administrare, reacții adverse.

h. Să cunoască procedurile invazive și non invazive asociate cu durerea și stresul neonatal.

� Să identifice un lider de echipă pentru

resuscitarea neonatală. � Să verifice și să pregătească

echipamentul de resuscitare la sala de nașteri.

� Să evalueze nou-născutul la naștere și să stabilească pașii resuscitării conform protocolului actual (revizuit) de resuscitare neonatală.

� Să cunoască valorile saturației maxime a oxigenului preductal în primele 10 minute de viață.

� Să evalueze eficiența ventilației prin monitorizarea frecvenței cardiace.

� Să descrie și să efectueze intubația oro-traheală.

� Să descrie și să efectueze compresiile cardiace.

� Să cunoască și să administreze medicația de resuscitare.

� Să asigure consilierea parentală asupra riscurilor asociate și asupra evoluției cazului resuscitat.

Page 19: MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN …caz) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore/an de studiu

19

i. Să cunoască măsurile terapeutice farmacologice și non farmacologice de prevenție a durerii la nou-născut.

j. Să cunoască scala de evaluare a durerii și stresului la nou-născut.

� Să consilieze părinții în situația necesității întreruperii efortului de resuscitare la 10 minute de viață.

� Să evalueze și să examineze nou-născutul admis în TINN.

� Să asigure procedurile terapeutice farmacologice și non farmacologice de prevenire a durerii.

� Să evalueze durerea și stresul la nou-născut.

� Să monitorizeze efectele adverse ale medicației analgezice.

� Să comunice părinților informații privind managementul stresului și durerii asociate procedurilor invazive efectuate în TINN.

5.7. Deciziile și dilemele etice neonatale

a. Să cunoască problemele etice cu privire la:

− limita viabilității fetale, − malformațiile congenitale, − întreruperea suportului vital, − neînceperea resuscitării.

b. Să cunoască indicațiile și situațiile pentru înlocuirea tratamentului de susținere a vieții cu tratamentul paleativ.

c. Să discute urmatoarelor probleme cu privire la:

− afectarea emoțională și comportamentală a părinților;

− problemele medico-legale; − îngrijirea paleativă; − rolul și importanța autopsiei;

� Să asigure managementul nou-născuților care necesită îngrijire paleativă, precum și să ofere suportul familiei.

� Să solicite autopsia. � Să explice, să solicite, să informeze

părinții și să obțină consimțământul informat.

Anul II – Modulul 5: Obstetrică- Ginecologie – 1 lună Nr. ore curs: 20 de ore Nr. ore lucrări practice: 30 ore/ săptămână Tematică de curs: 1. Fiziologia maternă. Calcularea vârstei sarcinii. Monitorizarea fetală și maternă în

trimestrul 3. 2. Complicațiile medicale și chirurgicale în sarcină. 3. Fiziologia travaliului. Mecanismul dilatației. 4. Nașterea în prezentația craniană. Partograma. Analgezia obstetricală. 5. Prezentațiile distocice - craniene, pelviană, transversă.

Page 20: MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN …caz) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore/an de studiu

20

6. Nașterea vaginală operatorie. 7. Operația cezariană. 8. Hemoragiile peripartum. 9. Monitorizarea fetală ante-și intrapartum, cardiotocografia. 10. Suferința fetală, moartea fetală. 11. Restricția de creștere intrauterină. 12. Preeclampsia/Eclampsia. 13. Nașterea înainte de termen. 14. Sarcina prelungită. 15. Sarcina multiplă. 16. Noțiuni de medicină materno-fetală. Obiective educaționale și abilități așteptate

Obiective educaționale Abilități

1. Creșterea și dezvoltarea fetală normală și anomalii de creștere

2. Evaluarea stării de bine a fătului, antenatal și intrapartum – metode folosite pentru identificarea sarcinii cu risc a. Gestionarea datelor medicale

obținute prin anamneză. b. Cunoașterea posibilelor efecte

adverse ale medicației materne asupra fătului.

c. Cunoașterea implicațiilor clinice ale afecțiunilor materne medicale și chirurgicale asupra fătului.

d. Însușirea managementului nou-născutului cu semne de suferință fetală cronică sau acută.

e. Cunoașterea indicațiilor nașterii prin operație cezariană, respectiv a nașterii vaginale operatorii.

f. Cunoașterea pasajului în laptele matern a medicamentelor.

• Evaluarea vârstei de gestație, a

greutății estimate și interpretarea ritmului de creștere/curbe de creștere.

• Interpretare testelor antenatale și din timpul travaliului și consilierea parentală - prognostic, complicații.

Anul II – Modul 6: Genetică medicală – 1 lună Nr. ore curs: 20 de ore Nr. ore lucrări practice: 3-5 ore/săptămână Tematică de curs:

I. NOȚIUNI DE BAZĂ

1. Cromozomii umani 2. Anomalii cromozomiale – clasificare, exemple 3. Mozaicism cromozomial – clasificare și management

Page 21: MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN …caz) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore/an de studiu

21

4. Acizi nucleici – ADN și ARN 5. Replicarea ADN 6. Sinteza proteică - transcripția și translația 7. Gena – structurăși funcție 8. Mutații genetice - mecanisme și efecte 9. Heritabilitatea și susceptibilitatea genetică 10. Legile lui Mendel și transmiterea ereditară în afecțiunile monogenice – ereditatea

mendeliană 11. Heterogenitatea genetică (locus, alelă) 12. Expresia genică, expresivitatea și penetranță 13. Transmiterea multifactorială (interacțiuni intergenice, interacțiuni genă-mediu

înconjurător, polimorfisme/variante genetice) 14. Ereditatea mitocondrială 15. Noțiuni de epigenetică – metilare ADN

II. BOLI CROMOZOMIALE

− Clasificare – tipuri de anomalii cromozomiale 1. Anomalii cromozomiale numerice

A. Aneuploidii a. autozomale o Recunoașterea tabloului clinic și a pattern-ului cromozomial în trisomiile 13, 18

si 21 b. gonozomale o Recunoașterea tabloului clinic și a pattern-ului cromozomial în aneuploidiile

cromozomilor sexuali B. Poliploidii C. Mozaicismul cromozomial

2. Anomalii cromozomiale structurale

A. Deleții / duplicații cromozomiale – sindroame de (micro)deleție / (micro)duplicație

a. Recunoașterea tabloului clinic și a metodelor genetice de diagnostic pentru anumite sindroame de deleție cu frecvență crescută

b. Recunoașterea tabloului clinic și a metodelor genetice de diagnostic pentru sindroamele de microdeleție si microduplicație

c. Recunoașterea tabloului clinic și a metodelor genetice de diagnostic pentru sindroame de gene contigue

B. Translocații cromozomiale a. Cunoașterea diferențelor dintre translocațiile echilibrate și cele neechilibrate b. Cunoașterea diagnosticului genetic pentru identificarea translocațiilor

III. BOLI MONOGENICE

− Clasificare – tipuri de boli monogenice − Recunoașterea diferenței între statusul homozigot și heterozigot 1. Afecțiuni cu transmitere autozomala – dominantă / recesivă

a. Înțelegerea modului de transmitere și a riscului de recurență în cazul bolilor autozomal dominante și recesive

b. Înțelegerea statusului de purtător (carrier) pentru o afecțiune autozomal recesivă

Page 22: MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN …caz) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore/an de studiu

22

2. Afecțiuni cu transmitere dominantă / recesivă legată de cromozomul X a. Înțelegerea modului de transmitere și a riscului de recurență în cazul bolilor

dominante și recesive legate de cromozomul X b. Înțelegerea statusului de purtător (carrier) pentru o afecțiune recesivă legată de

cromozomul X c. Înțelegerea statusului de hemizigot

IV. BOLI MITOCONDRIALE

- Transmiterea ereditară a bolilor mitocondriale - Recunoașterea trăsăturilor clinice asociate cu bolile mitocondriale

V. BOLI DETERMINATE DE AFECTAREA AMPRENTĂRII GENOMICE

- Amprentarea genomică și originea parentală - Cunoașterea etiologiei și tabloului clinic al bolilor asociate cu defecte de amprentare - Înțelegerea procesului de disomie uniparentală

VI. BOLI MULTIFACTORIALE

- Înțelegerea diferențelor dintre afecțiunile multifactoriale și cele mendeliene - Cunoașterea factorilor de risc pentru bolile multifactoriale

VII. CAUZE NON-GENETICE PENTRU MALFORMAȚIILE CONGENITALE

- Clasificare anomaliilor congenitale – malformații, deformații, disrupții - Factori de mediu - Afecțiuni materne - Genetica dezvoltării şi defectele de dezvoltare. - Categorii de gene implicate în controlul dezvoltării. - Procese majore în cadrul dezvoltării embrionare. - Anomalii congenitale cu determinism multifactorial.

VIII. CELE MAI FRECVENTE BOLI GENETICE PE SISTEME ŞI APARATE

IX. TEHNICI DE TESTARE GENETICĂ ÎN DIAGNOSTICUL AFECȚIUNILOR NEONATOLOGICE / PEDIATRICE

1. Tehnici citogenetice a. Cariotipul constituțional b. Testul FISH (Fluorescence in Situ Hybridization)

2. Tehnici de citogenetică moleculară

a. Cariotipul molecular – hibridizarea genomica comparativă (analiza aCGH) 3. Tehnici de genetică moleculară

a. Reacția de polimerizare în lant (PCR) b. Analiza MLPA (Multiplex Ligation-Dependent Proba Amplification) c. Secvențiere ADN d. Tipuri – secvențierea clasică (secventierea Sanger) și secvențierea de nouă

generație (Next Generation Sequencing, NGS) 4. Screening-ul neonatal pentru bolile enzimatice

Page 23: MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN …caz) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore/an de studiu

23

Obiective educaționale și abilități așteptate:

Obiective educaționale Abilități

1. Abilitatea de a recunoaște o afecțiune geneticăși evaluarea nou-născutului cu suspiciune de boală genetică.

2. Capacitatea de a diferenția clinic sindroamele genetice.

3. Capacitatea de diagnostica și de a diferenția translocațiile echilibrate de cele neechilibrate.

� Va putea obține o anamneză completă cuprinzând inclusiv factorii de risc.

� Va putea recunoaște tabloul clinic și pattern-ul cromozomial: � în trisomiile 13, 18 si 21 � în aneuploidiile cromozomilor sexuali � în bolile mitocondriale � în bolile asociate cu defecte de

amprentare genomică. � Va cunoaște metodele genetice de diagnostic

pentru: � Anumite sindroame de deleție cu

frecvență crescută � sindroamele de microdeleție și

microduplicație � sindroame de gene contigue.

4. Capacitatea de a diferenția între: a. statusul de homozigot,

heterozigot, respectiv purtător (carrier)

b. afecțiunile multifactoriale și cele mendeliene

� Va înțelege modul de transmitere al bolilor genetice și riscul de recurență în cazul bolilor autozomal dominante și recesive.

� Va cunoaște factorii de risc pentru bolile multifactoriale.

5. Cunoașterea indicațiilor de testare genetică în practica clinică.

� Va putea indica, în funcție de particularitatea cazului, testarea diagnostică, testarea predictivă și evaluarea statusului de purtător.

� Va cunoaște beneficiile și limitele testelor genetice: � Cariotipul constitutional � Testul FISH � Cariotipul molecular – hibridizarea

genomica comparativă (analiza aCGH) � Reacția de polimerizare în lanț � Analiza MLPA � Secvențierea ADN.

Anul II – Modul 7: Pediatrie – 3 luni

Nr. ore curs: 60 de ore Nr. ore practică: 30 ore/ săptămână

Tematică de curs:

1. Falimentul creșterii. Malnutriția protein-energetică și calorică. 2. Diareea cronică și sindroamele de malabsorbție (inclusiv fibroza chistică și

celiachia). 3. Anomaliile hidro-electrolitice și acido-bazice la copil.

Page 24: MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN …caz) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore/an de studiu

24

4. Hematuria. 5. Proteinuria. 6. Sindromul hemolitic-uremic și purpura trombotică trombocitopenică. 7. Insuficiența renală acută. Mijloace de epurare extrarenală – dializa. 8. Bolile genetice de metabolism. 9. Hipoglicemiile sugarului și copilului. 10. Diabetul zaharat la copil. 11. Cetoacidoza și coma diabetică.

Obiective educaționale și abilități așteptate:

Obiective educaționale Abilități 1. Efectuează evaluarea clinică a pacientului.

� Este capabil să recunoască copilul grav bolnav și să ia masuri imediate.

� Are abilitățile de recunoaștere a copilului agresat/abuzat pe care il sesizează medicului îndrumător. Cunoaște managementul medico- legal al acestor cazuri.

2. Stabilește diagnosticul clinic inițial. Ia decizia de internare sau tratament ambulator.

� Cunoaște criteriile de internare. � Are capacitatea de a ține cont de

comorbidități în decizia de internare. � Cunoaște principalele diagnostice

diferențiale. � Stabilește diagnosticul pozitiv inițial.

3. Comunică eficient, verbal și în scris date privind starea de sănătate a copilului.

� Este capabil să explice aparținătorilor și copilului datele medicale.

� Comunică direct pacientului și aparținătorilor diagnosticul și managementul ulterior al cazului.

� Poate expune indicațiile, beneficiile și efectele adverse ale procedurilor în vederea obținerii consimțământului pentru diferite manopere/proceduri.

� Este capabil să gestioneze comunicarea veștilor proaste.

4. Cunoaște semnificația investigațiilor paraclinice. Elaborează planul inițial de investigații. Propune planul complet de investigatii.

� Este capabil să elaboreze singur un plan inițial de investigații.

� Cunoaște semnificația rezultatelor investigațiilor și are capacitatea de a stabili diagnosticul de etapă.

� Este capabil de a propune medicului îndrumator un plan complet de investigații.

� Solicită supervizare pentru efectuarea investigațiilor de înaltă performanță.

Page 25: MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN …caz) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore/an de studiu

25

5. Elaborează un plan inițial de tratament. Propune planul complet de tratament.

� Este capabil să elaboreze singur planul inițial de tratament folosind medicație de primă intenție, cu respectarea algoritmilor și protocoalelor specifice.

� Recunoaște situațiile în care are nevoie de supervizare și o solicită medicului specialist/primar.

� Este capabil de a propune medicului îndrumător un plan complet de tratament, luând în considerare comorbiditățile.

6. Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice.

� Este capabil să efectueze manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.

7. Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență.

� Este capabil să ajusteze planul de investigații și tratament în funcție de evoluția pacientului.

� Recunoaște situațiile în care are nevoie de supervizare și o solicită medicului specialist/primar.

� Este capabil să efectueze sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului și să noteze aceasta în FOCG.

� Este capabil să redacteze un raport medical sintetic în cazul transferului unui pacient către o altă secție.

8. Participă la discuțiile în cadrul echipei multidisciplinare în evaluarea inițială sau pe parcursul evoluției.

� Este capabil să solicite un consult interdisciplinar cu avizul prealabil al medicului îndrumător.

� Poate expune datele medicale ale pacientului în cadrul unei întâlniri interdisciplinare.

� Este capabil să integreze recomandările consultului interdisciplinar în planul de investigație și terapeutic ulterior.

9. Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală.

� Este capabil să redacteze singur biletul de ieșire/scrisoarea medicală pe care ulterior le supune avizării medicului îndrumător.

� Este capabil să întocmească un plan de monitorizare și tratament post-externare în cazul afecțiunilor acute.

Page 26: MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN …caz) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore/an de studiu

26

Anul II – Modul 8: Urgențe pediatrice – 2 luni Nr. ore curs: 40 de ore Nr. ore lucrări practice: 30 de ore/ săptămână

Tematică de curs:

1. Evaluarea și tratamentul imediat al copilului grav bolnav. 2. Insuficiența respiratorie acută. 3. Aspirația și ingestia corpilor străini. Pneumonia de inhalație. 4. Șocul. Sindromul de deshidratare. 5. Anafilaxia. 6. Intoxicațiile acute. 7. Hemoragia acută. 8. Insuficiența cardiacă. 9. Insuficiența hepatică. 10. Hipertensiunea craniană și edemul cerebral acut. 11. Coma și convulsiile. 12. Traumatismul cranio-cerebral și vertebro-medular. 13. Abordarea pacientului politraumatizat. 14. Resuscitarea cardio-pulmonară. Manopere de resuscitare.

Page 27: MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN …caz) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore/an de studiu

27

Obiective educaționale și abilități așteptate:

Obiective educaționale Abilități 1. Recunoașterea copilului în

stop respirator și cardio-respirator și cunoașterea manoperelor de resuscitare.

� Recunoaște pacientul cu stop respirator sau stop cardio-respirator.

� Asigură suportul vital de bază. Preia rolul de conducător al echipei până la sosirea medicului specialist/primar.

� Face parte, ca și membru al echipei, din echipa de suport vital de bază și avansat.

� Este capabil să țină evidența scrisă a manoperelor și medicației administrate în timpul resuscitării.

� Este capabil să comunice părinților evenimentele desfășurate în timpul resuscitării.

2. Recunoașterea copilului critic și inițierea măsurilor imediate.

� Este capabil să recunoască pacientul critic. � Cunoaște situațiile și momentul în care trebuie să

anunțe medicul specialist/primar. � Inițiază măsurile de resuscitare până la sosirea

medicului specialist/primar.

3. Evaluarea semnelor de boală gravă sau cu potențial de agravare.

� Cunoaște semnele și simptomele sugestive pentru boala severă.

� Cunoaște situațiile clinice cu potențial de evoluție spre boală severă.

4. Cunoașterea criteriilor de internare în spital. Alegerea secției unde va fi internat copilul.

� Cunoaște criteriile de internare în cazul principalelor boli respiratorii, cardiace, digestive, renale, neurologice, sistemice.

� Este capabil să propună medicului îndrumător secția unde va fi internat copilul.

� Cunoaște și pregătește documentele necesare internării pacientului.

5. Recomandări de tratament și urmărire la domiciliu.

� Este capabil să recunoască pacientul ce poate fi tratat în siguranță la domiciliu.

� Este capabil să propună medicului îndrumător un plan de tratament la domiciliu, semnele de alarmă la apariția cărora copilul trebuie reevaluat de către medic, necesitatea reevaluării și momentul acesteia.

Page 28: MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN …caz) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore/an de studiu

28

Anul II – Modul 9: Neurologie pediatrică – 2 luni

Nr. ore curs: 40 de ore Nr. ore practică: 30 ore/ săptămână

Tematică de curs:

1. Examenul clinic neurologic al nou-născutului, sugarului și copilului. 2. Noțiuni de dezvoltare neuro-cognitivă la copil (motorie, cognitivă, prehensiune,

vorbire). 3. Afecțiuni neurologice în perioada de nou-născut. 4. Cefaleea și migrena. 5. Sindromul hipoton la sugar și copil. 6. Convulsiile provocate (inclusiv convulsiile febrile). 7. Fenomene paroxistice neepileptice. 8. Epilepsia. 9. Malformațiile SNC. 10. Sindroamele ataxice. 11. Sindroame neurocutanate (neurofibromatozele, complexul scleroza tuberoasă, boala

Sturge – Weber). 12. Paraliziile cerebrale. 13. Boli neuro-musculare. 14. Boli degenerative ale SNC. 15. Afecțiuni cerebro-vasculare

Obiective educaționale și abilități așteptate:

Obiective educaționale Abilități 1. Familiarizarea cu noțiunile generale de

anamneză și examen neurologic la copil. 2. Screeningul și identificarea precoce a

principalelor probleme de dezvoltare motorie și cognitivă la copil.

3. Diferențierea între afecțiuni neurologice care pot/trebuie să fie manageriate de pediatru și afecțiuni neurologice obligatoriu de trimis la neurologul pediatru.

4. Identificarea semnelor de urgență în neurologia pediatrică.

� Efectuează singur anamneza completă și examenul neurologic screening.

� Recunoaște semnele principale ale unei afecțiuni neurologice la copil.

� Recunoaște urgențele neurologice și știe să le îndrume spre serviciile specializate.

� Recunoaște afecțiunile neurologice care pot fi manageriate de medicul pediatru și le investighează/tratează corect.

� Identifică și accesează corect serviciile medicale unde pot trimite pacienții pentru confirmarea diagnosticului neurologic și intervenție de specialitate.

Page 29: MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN …caz) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore/an de studiu

29

Anul III - Modul 10: Boli infecțioase – 2 luni

Nr. ore curs: 40 de ore Nr. ore lucrări practice:30 ore/săptămână Tematică de curs: 1. Imunizări active și pasive. 2. Antibioticele în infecțiile la copii: noțiuni de farmacocinetică și farmacodinamică,

rezistența, principalele clase de substanțe antibacteriene, antivirale, antifungice. 3. Infecții respiratorii transmisibile (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): tuse

convulsivă, gripa. 4. Infecții cu exantem (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): rujeola, rubeola,

boala mână-picior-gură,varicela, herpes-zoster, scarlatina, erizipel, celulita, fasceita necrozantă, șocul toxico-septic streptococic/stafilococic, eritem migrator.

5. Infecții digestive (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): infecția urliană, diareea de cauză virală.

6. Diareea de cauza bacteriană (Campylobacter, Salmonella, Shigella, Yersinia, sindromul hemoliticuremic, Clostridium difficile).

7. Hepatite acute virale (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): virus hepatitic A, B.

8. Infecții ale sistemului nervos central (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): meningite virale, meningite bacteriene, encefalite, tetanos, rabia (tratament profilactic).

9. Infecții cu sindrom ganglionar (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): HIV, mononucleoza infecțioasă, difteria.

Obiective educaționale și abilități așteptate

Obiective educaționale Abilități

1. Efectuează corect anamneza și examenul obiectiv ținând cont de specificul epidemiologic al bolilor infecto-contagioase.

� Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examen obiectiv complet.

2. Cunoaște noțiunile specifice de triaj și izolare în principalele boli infecțioase ale copilului.

� Este capabil să indice corect cazurile care necesită izolare și criteriile după care se efectuează aceasta.

3. Cunoaște măsurile de profilaxie a transmiterii bolilor infecțioase.

� Este capabil să enumere măsurile specifice de profilaxie a transmiterii principalelor boli infecțioase în funcție de mecanismul de transmitere (respiratorii, digestive).

4. Participă la elaborarea planului de investigații împreună cu medicul îndrumător.

� Este capabil să execute activități în vederea realizării planului de investigații: � Propunerea unui plan de

investigații către medicul îndrumător.

Page 30: MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN …caz) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore/an de studiu

30

� Pregătirea pacientului pentru investigații împreună cu asistentul medical.

� Programarea pacientului pentru investigații paraclinice.

5. Participă la stabilirea diagnosticului împreună cu medicul îndrumător. Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător diagnosticele pozitive și diferențiale.

� Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor: � Comunicarea rezultatelor

investigațiilor paraclinice medicului îndrumător.

� Notarea rezultatelor în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG).

� Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normale și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG.

� Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial, precum și a planului terapeutic.

6. Participă la elaborarea planului de tratament împreună cu medicul îndrumător.

� Poate descrie modalitatea de accesare a algoritmilor și protocoalelor de investigații și tratament ale spitalului.

� În cadrul discuției cu medicul îndrumător este capabil să propună un plan terapeutic.

� Poate preciza oportunitatea și tratamentul antibiotic/antiviral de primă intenție în principalele boli infecțioase ale copilului.

7. Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice.

� Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități practice.

� Este capabil să efectueze singur sau sub supravegherea medicului îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.

8. Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență.

� Este capabil să evalueze starea clinică a pacientului, în evoluție.

� Poate preciza criteriile de continuare/modificare a antibioticoterapiei în funcție de

Page 31: MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN …caz) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore/an de studiu

31

evoluția clinică și rezultatele investigațiilor.

� Notează sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului în FOCG sub supravegherea medicului îndrumător.

9. Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală sub supervizarea medicului îndrumător.

� Este capabil să redacteze biletul de ieșire (inclusiv rețeta la externare) pe care să le supună discuției cu medicul îndrumător.

Anul III -Modul 11: Chirurgie Pediatrică – 2 luni Nr. ore curs: 30 de ore Nr. ore lucrări practice: 30 ore/săptămână Tematică de curs: 1. Traumatismele majore și politraumatismul. 2. Arsurile. 3. Hemoragiile digestive superioare și inferioare la nou-născut, sugar și copil. 4. Obstrucțiile tractului digestiv la sugar și copil. 5. Stenoza hipertrofică de pilor. 6. Hernia ombilicală. 7. Apendicita acută și patologia diverticulului Meckel. 8. Megacolonul congenital aganglionar și secundar. 9. Malformațiile anorectale. 10. Hernia inghinală și hidrocelul. 11. Invaginația intestinală. 12. Enterocolita ulcero-necrotică. 13. Herniile diafragmatice. 14. Peritonitele primitive și secundare. 15. Tratamentul chirurgical al tumorii Wilms, neuroblastomului, osteosarcomului și

tumorilor părțilormoi. 16. Malformațiile tractului urinar (uretero-hidronefroza și boala de reflux). 17. Litiaza urinară la copil. 18. Varicocelul. 19. Fimoza și hipospadiasul. 20. Criptorhidia. Scrotul acut (torsiunea, traumatismul, orhiepididimita). Hidrocelul. 21. Coalescența labială și imperforația himenală. 22. Torsiunea anexială la copil. 23. Tumori ovariene. 24. Tratamentul chirurgical al pleuropneumoniilor complicate Obiective educaționale și abilități așteptate

Obiective educaționale Abilități

1. Recunoașterea marilor sindroame asociate politraumei (hemoragic, sindromul de iritație peritoneală).

� Să efectueze singur anamneza și examenul obiectiv.

� Să participe la planul de investigații.

Page 32: MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN …caz) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore/an de studiu

32

� Să asiste la munca în echipă (urgentist, imagist, chirurg).

2. Cunoașterea tipurilor de arsuri și a tratamentului de bază al acestora.

� Să poată evalua gradul unei arsuri și să prezinte modalitățile evolutive (inclusiv potențialele complicații).

� Să fie capabil să efectueze tratamentul în urgență al unei arsuri de grad I/II.

3. Cunoașterea cauzelor hemoragiei digestive pe grupe de vârstă.

� Să participe la efectuarea unui plan de investigații.

� Să propună un plan terapeutic. 4. Cunoașterea cauzelor obstrucțiilor

digestive pe grupe de vârstă. � Să poată enumera principalele mecanisme

de producere a obstrucțiilor digestive. � Să recunoască tulburările hidoelectrolitice

și acido-bazice asociate. � Să enunțe principii de tratament.

5. Cunoașterea simptomatologiei clinice și a metodelor diagnostice utilizate în stenoza hipertrofică de pilor.

� Să poată prezenta pricipalele elemente de pregătire preoperatorie a pacientului (inclusiv reechilibrarea hidroelectrolitică și acido-bazică).

� Să fie capabil să efectueze diagnosticul diferențial al vărsăturilor la vârsta de sugar (diagnostic diferențial al stenozei hipertrofice de pilor).

6. Cunoașterea elementelor de diagnostic clinic al herniei ombilicale și metodele terapeutice utilizate.

� Să fie capabil să enumere indicațiile operatorii ale herniei ombilicale și să argumenteze necesitatea intervenției.

7. Recunoașterea abdomenului acut (sindromul de iritație peritoneală).

� Să poată enumera complicațiile diverticulului Meckel și posibilitățile evolutive.

� Să argumenteze necesitatea consultului interdisciplinar în abdomenul dureros acut.

� Să fie capabil să evalueze clinic și să interpreteze rezultatele imagistice în cazul unui abdomen acut.

� Să poată enumera alte cauze de abdomen nechirurgical la copil.

8. Recunoașterea tipului de malformație anorectală (joasă sau înaltă) și descrierea principiilor de tratament.

� Participă la elaborarea unui plan de investigații paraclinice pentru evaluarea patologiei malformative.

� Este capabil să poată prezenta aparținătorilor rezultatele pe termen lung și scurt ale tratamentului.

9. Cunoaște tabloul clinic și modalitățile diagnostice ale megacolonului congenital aganglionar, precum și principiile de tratament chirurgical în boala Hirschprung.

� Este capabil să diferențieze megacolonul congenital de cel secundar la copil.

� Poate elabora un plan de nutriție pentru acești pacienți.

� Cunoaște patologia asociată unei stome digestive și îngrijirea acesteia.

10. Cunoaște simptomatologia clinică a � Recunoaște hernia ștrangulată și

Page 33: MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN …caz) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore/an de studiu

33

tipurilor de persistență a canalului peritoneo-vaginal (hernie, hidrocel, chist de cordon).

complicațiile acesteia. � Este capabil să prezinte teoretic și să

efectueze practic manevra de taxis pentru reducerea herniei.

� Poate explica părinților necesitatea tratamentului chirurgical și momentul acestuia.

11. Recunoașterea sindromului ocluziv la sugar sau copil și a cauzelor invaginației intestinale la această vârstă.

� Este capabil să enumere cauzele mai frecvente de invaginație pe grupe de vârstă.

� Poate prezenta algoritmul de diagnostic paraclinic în invaginația intestinală. 3. Este capabil să descrie tehnica efectuării unei clisme cu efect terapeutic.

12. Recunoașterea simptomatologiei clinice și a diagnosticului imagistic al enterocolitei ulcero-necrotice.

� Este capabil să redea clasificarea evolutivă a enterocolitei ulcero-necrotice (Bell).

� Poate prezenta principalele elemente ale unui plan terapeutic al pacientului cu enterocolita ulcero-necrotică.

� Este capabil să urmărească evoluția clinică și paraclinică a pacientului cu enterocolită ulcero-necrotică.

13. Înțelegerea modificărilor anatomopatologice din herniile diafragmatice congenitale și a consecințelor acestora.

� Este capabil să interpreteze radiografia toracoabdominală într-un caz de hernie diafragmatică.

� Poate prezenta succint patologia asociată herniilor diafragmatice congenitale, precum și prognosticul acestei afecțiuni (evoluție, morbiditate, complicații).

14. Recunoaște abdomenul acut (sindromul de iritație peritoneală) și cauzele acestuia.

� Este capabil să enumere cauzele cele mai frecvente de peritonită secundară la copil.

� Este capabil să prezinte semnificația investigațiilor paraclinice (imagistice și de laborator).

� Este capabil să efectueze un pansament simplu la pacientul operat, sub îndrumare.

15. Cunoaște principiile de tratament chirurgical al celor mai frecvente tumori ale copilăriei.

� Poate interpreta corect rezultatele investigațiilor de bază efectuate într-un caz de patologie tumorală.

� Poate prezenta principalele elemente ale unui plan de îngrijiri postoperatorii.

� Participă la sedințe interdisciplinare cu privire la evoluția pacientului.

16. Cunoașterea fiziopatologiei ureterohidronefrozei și a refluxului vezico-ureteral și a consecințelor acestora asupra aparatului renourinar.

� Poate descrie modificările investigațiilor de laborator și imagistice în diagnosticul ureterohidronefrozei și a refluxului vezico-ureteral.

� Poate elabora un plan terapeutic postoperator pentru îngrijirea pacienților cu ureterohidronefroză și reflux vezico-ureteral.

Page 34: MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN …caz) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore/an de studiu

34

17. Cunoașterea simptomatologiei și a complicațiilor litiazei urinare la copil

� Este capabil să interpreteze investigațiile de laborator și imagistice în diagnosticul litiazei urinare.

� Poate elabora un plan terapeutic postoperator pentru îngrijirea pacienților cu litiază urinară.

18. Recunoașterea simptomatologiei clinice a varicocelului.

� Poate prezenta evaluarea clinică a gradului varicocelului (clasificare).Este capabil să enumere principalele metode terapeutice chirurgicale în varicocel.

19. Recunoașterea fimozei. Diagnosticul clinic al hipospadiasului.

� Este capabil să diferențieze fimoza congenitală de fimoza dobândită/aderențele balano-prepuțiale.

� Poate descrie clasificarea anatomică a hipospadiasului și asocierea cu alte malformații.

� Este capabil să descrie etapele tratamentului chirurgical al hipospadiasului.

20. Recunoașterea criptorhidiei (testiculul necoborât) și semnificația acesteia.

� Este capabil să diferențieze testiculul ectopic de testiculul necoborât și de testiculul retractil.

� Este capabil să propună investigații suplimentare pentru evaluarea copilului cu testicul nepalpabil (ecografie, imagistică prin rezonanță magnetică, laparoscopie).

� Înțelege și poate descrie metodele terapeutice utilizate în tratament (hormonal, chirurgical).

21. Recunoașterea simptomatologiei acute în sindromul de scrot acut și a gravității acesteia.

� Poate enumera cauzele de scrot acut (torsiune de testicul, hidatida, trauma).

� Este capabil să argumenteze importanța investigațiilor imagistice și valoarea acestora (ecografia în diagnosticul torsiunii testiculare).

� Poate prezenta principiile de tratament chirurgical în scrotul acut.

22. Recunoașterea coalescenței labiale și a simptomatologiei imperforației himenale.

� Este capabil să stabilească diagnosticul și să prezinte îngrijirea fetiței cu coalescența labiilor.

� Participă la interpretarea rezultatelor ecografice abdominale și importanța în diagnosticul hematocolposului și hematometriei în imperforația himenală.

23. Recunoașterea abdomenului acut – (torsiunea anexială) la copil.

� Este capabil să indice investigațiile imagistice utile în evaluarea pacientei cu torsiune anexială.

� Este capabil să enumere principalele complicații ale torsiunii anexiale.

24. Cunoașterea principalelor formațiuni � Este capabil să indice investigațiile

Page 35: MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN …caz) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore/an de studiu

35

ovariene prezente la vârsta copilăriei (benigne sau maligne).

paraclinice (laborator și imagistice) utile în evaluarea unei paciente cu formațiune ovariană.

� Este capabil să prezinte modalitățile evolutive în funcție de tipul formațiunii tumorale.

25. Cunoașterea patologiei pleuropulmonare infecțioase la copil (inclusiv modalitățile evolutive și indicațiile tratamentului chirurgical: drenaj pleural pasiv/activ, decorticare, pleurectomie).

� Poate descrie principalele manevre minim invazive în patologia supurațiilor pleuro-pulmonare la copil (toracocenteza, toracotomie minimă cu instituirea unui drenaj pleural, tehnica Seldinger).

� Este capabil să interpreteze investigațiile paraclinice (laborator + imagistice) la un caz cu patologie pleuropulmonară ce necesită manopere chirurgicale.

Anul III - Modul 12: Ortopedie Pediatrică – 1 lună Nr. ore curs: 20 de ore Nr. ore lucrări practice: 30 ore/săptămână Tematică de curs: 1. Piciorul stramb congenital. 2. Deformările membrelor inferioare. 3. Patologia genunchiului. 4. Osteocondritele. 5. Displazia luxantă de șold. 6. Pronația dureroasă a cotului. 7. Anomalii congenitale ale coloanei vertebrale. 8. Scoliozele și cifozele idiopatice ale adolescentului. 9. Torticolisul congenital. 10. Traumatismele musculo-scheletale. 11. Luxații, entorse, fracturi. 12. Osteomielita și osteocondrita septică.

Obiective educaționale și abilități așteptate

Obiective educaționale Abilități

1. Însușirea noțiunilor de anatomie și embriologie ale sistemului musculo-scheletal.

2. Abilitatea de a recunoaște malformațiile congenitale.

3. Însușirea managementului unui caz de malformație congenitală.

4. Cunoașterea noțiunilor și a principiilor radiografiei și a ecografiei de șold.

5. Cunoașterea medicației necesare în ortopedia pediatrică.

� Întocmirea foii de observație, a biletului de externare și a scrisorii medicale.

� Efectuarea examenului local și a examenului clinic general în cazul copiilor cu afecțiuni traumatice și ortopedice.

� Interpretarea radiografiilor în scop diagnostic.

� Interpretarea ecografiilor de șold în scop diagnostic.

Page 36: MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN …caz) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore/an de studiu

36

6. Cunoașterea tehnicilor de sutură. 7. Însușirea tehnicilor de imobilizare

provizorie a fracturilor, luxațiilor, entorselor.

8. Însușirea tehnicilor de puncție articulară. 9. Însușirea tehnicilor de incizie - drenaj în

cazurile cu osteomielită.

� Efectuarea pansamentelor într-un mod steril.

� Indicarea tratamentelor antibiotice, analgezice, anticoagulante în funcție de particularitatea cazului.

� Reducerea ortopedică a fracturilor de oase lungi și imobilizarea într-un aparat gipsat.

Modulele 13, 17, 21 (Anul III, IV, V) –Neonatologie - Terapie intensivă neonatală Nr. ore curs: 460 de ore Nr. ore lucrări practice: 30 ore/ săptămână 1. Patologia aparatului respirator 2. Patologia aparatului cardiovascular 3. Afecțiuni neurologice 4. Afecțiuni hematologice 5. Afecțiuni metabolice și endocrinologice 6. Nutriția neonatală 7. Patologia renală și tulburări hidroelectrolitice 8. Afecțiuni gastro-intestinale și hepato-biliare 9. Patologie infecțioasă 10. Afecțiuni dermatologice 11. Afecțiuni oftalmologice 12. Afecțiuni ORL 1. Patologia aparatului respirator Tematică de curs: 1. Detresa respiratorie la nou-născutul la termen și la nou-născutul prematur 2. Tahipneea tranzitorie neonatală 3. Sindromul aspirației de meconiu 4. Hipertensiunea pulmonară persistentă a nou-născutului 5. Hemoragia pulmonară 6. Sindromul de pierdere pulmonară de aer (pneumotorax, pneumomediastin) 7. Apneea la nou-născutul la termen și la nou-născutul prematur 8. Boala pulmonară cronică (displazia bronho-pulmonară) 9. Oxigenoterapia, suportul ventilator, monitorizarea gazelor sanguine și a funcției

pulmonare

Page 37: MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN …caz) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore/an de studiu

37

Obiective educaționale și abilități așteptate:

Obiective educaționale Abilități

1. Să cunoască și să descrie fiziologia respiratorie la nou născutul prematur și la cel la termen.

2. Să cunoască etapele maturării morfofuncționale a plămânului - in utero și în perioada neonatală.

3. Să cunoască mecanismele fiziopatologice întalnite în patologia respiratorie neonatală.

4. Să cunoască importanța corticoprofilaxiei antenatale la nou născutul prematur.

5. Să cunoască rolul surfactantului, indicațiile administrării (profilactic/curativ), precum și efectele adverse ale acestuia.

6. Să cunoască factorii de risc pentru patologia respiratorie.

7. Sa identifice manifestările clinice ale afecțiunilor respiratorii ale nou născutului.

8. Să descrie și să recunoască modificarilor imagistice din patologia respiratorie la prematur – radiografia pulmonară și ecografia pulmonară.

9. Să cunoască, să monitorizeze și săinterpreteze modificările gazelor sanguine, în patologia respiratorie neonatală.

10. Să cunoască diagnosticul diferențial al patologiei respiratorii.

11. Să cunoască tipurile de suport ventilator- non invaziv, convențional și cu frecvență înaltă, (avantajele și dezavantajele) precum și indicațiile acestora în funcție de patologia respiratorie.

12. Să cunoască complicațiile acute ale suportului ventilator.

13. Să cunoască managementul, complicațiile și prognosticul pe termen lung al bolilor respiratorii.

14. Să cunoască indicațiile și reacțiile adverse ale oxigenoterapiei, inclusiv administrarea la domiciliu.

� Să examineze și să evalueze nou născutul cu detresă respiratorie.

� Să asigure suportul respirator în funcție de patologia respiratorie.

� Să administreze surfactant (profilactic/curativ).

� Săfoloseasca modalități diferite de suport respirator: non-invaziv (NeoPuff, CPAP, Infant Flow) și invaziv (ventilație convențională, ventilație cu frecvență înaltă).

� Să foloseasca interpretarea gazelor sanguine în monitorizarea și managementul suportului respirator și al oxigenoterapiei.

� Să interpreteze mecanica pulmonară (curbele de ventilație) și să le utilizeze în managementul suportului respirator.

� Să cunoască și să interpreteze aspectele imagistice (radiografia, ecografia pulmonară) normale și patologice în bolile respiratorii.

� Să investigheze, să evalueze și să efectueze managementul apneei neonatale.

� Să cunoascaă și să efectueze resuscitarea neonatală avansată.

� Să cunoască și să efectueze managementul căilor respiratorii (atrezie coanală, pierre robin etc).

� Să cunoască și să efectueze puncția și drenajul pleural în sindroamele de pierdere de aer.

� Să evalueze și să realizeze managementul bolii pulmonare cronice neonatale.

� Să consilieze părinții cu privire la complicațiile și prognosticul bolilor respiratorii neonatale.

Page 38: MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN …caz) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore/an de studiu

38

2. Patologii ale aparatului circulator Tematică de curs: 1. Cianoza neonatală 2. Insuficiența cardiacă a nou născutului 3. Șocul neonatal 4. Aritmiile neonatale 5. Bolile cardiace congenitale 6. Persistența de canal arterial 7. Patologiile cardiace neonatale dobândite

Obiective educaționale și abilități așteptate:

Obiective educaționale Abilități

1. Să cunoască dezvoltarea sistemului cardiovascular, fiziologia și fiziopatologia la făt și nou născut.

2. Să cunoască anatomia și modificările funcționale ale anomaliilor cardiace congenitale, să recomande managementul terapeutic și săasigure consiliereparentalăantenatală.

3. Să cunoască modificările adaptative ale sistemului cardiovascular la tranziția de la viața intrauterină la cea extrauterină.

4. Să cunoască factorii de risc, etiologia și diagnosticul diferențial al cianozei neonatale.

5. Să cunoască factorii de risc, etiologia, fiziopatologia, simptomatologia, investigațiile paraclinice și să realizeze diagnosticul pozitiv precum și să recomande managementul terapeutic al patologiilor cardiace din perioada neonatală.

6. Să cunoască indicațiile și rolul ECMO. 7. Să cunoască indicațiile chirurgicale

pentru patologiile cardiace. 8. Să cunoască indicațiile de transfer al

pacientului cu boală cardiacă. 9. Să cunoască, să evalueze și să asigure

resuscitarea în stopul cardiac neonatal. 10. Să cunoască și să utilizeze și să

administreze medicația specifică.

� Să efectueze examenul clinic și să evalueze nou născutul cu cianoză centrală de tip cardiac (cu predilecție istoricul și examinarea clinică a sistemului cardiovascular).

� Să monitorizeze saturația oxigenului pre și postductal, să efectueze și să interpreteze testul de hiperoxie.

� Să evalueze adecvat sistemul circulator neonatal.

� Să cunoască, să monitorizeze și să interpreteze valorile tesiunii arteriale la nou născut.

� Sărealizeze managementul terapeutic al hipotensiunii sau hipertensiunii neonatale.

� Să indice și să interpreteze rezultatele imagistice (radiografice si ecocardiografice) în afecțiunile cardiace.

� Să indice și să interpreteze traseul EKG.

� Să cunoască și să realizeze managementul terapeutic al bolilor cardiace duct-dependente.

� Să evalueze, să examineze și să asigure managementul terapeutic al nou născutului cu:

� tulburări de ritm; � insuficiență cardiacă; � șoc neonatal; � boli cardiace dobândite; � malformații cardiace cianogene.

� Să evalueze, examineze și să asigure managementul nou născutului

Page 39: MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN …caz) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore/an de studiu

39

prematur cu persistența canalului arterial.

� Să cunoască, să indice și săadministreze medicația specifică: volum expanderi, inotrop pozitivă, vasopresoare, antiaritmică, prostaglandine, vasodilatatoare pulmonare, anti-hipertensivă, simpatomimetice.

� Să cunoască medicația de resuscitare neonatală.

� Să asigure consilierea parentală pentru nou născutul cu boală cardiaca congenitală sau dobândită.

3. Afecțiuni neurologice Tematică de curs: 1. Leziuni perinatale hipoxic-ischemice 2. Encefalopatia hipoxic-ischemică 3. Convulsiile neonatale 4. Hipotermia indusă 5. Hemoragia intracraniană– intraparenchimatoasă 6. Hemoragia intracraniană – subdurală, epidurală și subarahnoidiană 7. Hemoragia intraventriculară 8. Leziunile de substanță albă 9. Leucomalacia periventriculară 10. Defectele de tub neural

Obiective educaționale și abilități așteptate:

Obiective educaționale Abilități

1. Să cunoască dezvoltarea și fiziopatologia sistemului nervos central la făt și nou născut.

2. Să cunoască impactul nașterii premature asupra dezvoltării SNC și strategii de management.

3. Să cunoască fiziopatologia și prognosticul pentru:

a. hipotonia neonatală

b. boli neuromusculare

c. encefalopatia neonatală

d. accidentul vascular ischemic neonatal

e. hemoragia periventriculară

� Să realizeze anamneza și examenul

clinic neurologic neonatal în funcție de vârsta de gestație și vârsta cronologică (Scorul Ballard).

� Să examineze și să evalueze neurologic nou născutul hipoton.

� Să examineze și să evalueze nou născutul cu semne neurologice.

� Să recunoasca și să asigure managementul corespunzător al nou născutului cu:

� hipotonie neonatală

� encefalopatie neonatală

� accident vascular ischemic neonatal

Page 40: MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN …caz) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore/an de studiu

40

f. convulsii neonatale g. leziuni ale substanței albe.

4. Să cunoască și să indice modalități de investigație și diagnostic în mod structurat a patologiei neurologice (EEG, ETF, RMN, CT, teste genetice etc).

5. Să cunoască, să indice și să aplice strategii de neuroprotecție – hipotermia indusă.

6. Să cunoască, să indice consultul neurologic/consultul neuro-chirurgical.

7. Să cunoască și să folosească scoruri de evaluare neurologică.

8. Să cunoască implicațiile medico-legale ale inițierii/noninițierii resuscitării nou născutului cu asfixie severă perinatală și depresie cardiorespiratorie și neurologică la naștere, obiectivate prin valoarea gazelor sanguine din cordonul ombilical;

9. Întreruperea efortului de resuscitare la 10 minute de la naștere, dacă semnele vitale sunt absente.

10. Informarea parentală asupra prognosticului și complicațiilor pe termen lung în condițiile continuării resucitării unui astfel de caz peste durata de 10 minute de la momentul nașterii.

11. Să cunoască, să indice, să utilizeze și să monitorizeze nou născutul pe durata hipotermiei induse.

12. Să cunoască indicațiile, contraindicațiile, complicațiile hipotermiei terapeutice induse.

13. Să cunoască și să utilizeze medicația anticonvulsivantă.

14. Să cunoască și să asigure managementul terapeutic al nou născutului cu:

a. hipotonie neonatală

b. encefalopatie neonatală

c. accident vascular ischemic neonatal

d. hemoragie periventriculară

e. convulsii neonatale

f. leziuni ale substanței albe.

15. Să cunoască, să recomande follow-up-ul nou născutului cu anomalii/leziuni neurologice.

� hemoragie periventriculară

� convulsii neonatale

� leziuni ale substanței albe

� defecte de tub neural

� Să cunoască, să indice și să efectueze puncția lombară și să intepreteze aspectul macroscopic al LCR-ului și buletinul de analiză.

� Să cunoască, să evalueze și să realizeze managementul nou născutului cu asfixie severă la naștere.

� Să cunoască, sș indice, sș interpreteze valorile gazelor sanguine recoltate din cordonul ombilical la nou născutul cu asfixie perinatală severă și aparent semne vitale absente.

� Să cunoască, să indice și să efectueze resuscitarea în cazul nou născutului cu asfixie severă perinatală, cu depresie cardiorespiratorie și neurologică la naștere.

� Să cunoască și să decidă întreruperea efortului de resuscitare la 10 minute de viață dacă semnele vitale sunt absente.

� Să cunoască, să descrie și săinformeze părinții asupra complicațiilor și prognosticului neurologic în cazul solicitării prelungirii eforturilor de resuscitare peste 10 minute de la momentul nașterii.

Page 41: MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN …caz) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore/an de studiu

41

4. Afecțiuni hematologice Tematică de curs: 1. Bolile hemoragice la nou născut 2. Anemia neonatală 3. Policitemia 4. Trombocitopenia 5. Coagulopatii congenitale și dobândite 6. Tromboza neonatală 7. Terapia cu produse de sânge Obiective educaționale și abilități așteptate:

Obiective educaționale Abilități

1. Să cunoască etiologia și fiziopatologia afecțiunilor hematologice neonatale: a. boli hemoragice ale nou-născutului b. anemia c. boli trombocitare d. coagulare intravasculară diseminată

2. Să cunoască fiziopatologiei bolii hemolitice neonatale prin izoimunizarea în sistem Rh și ABO.

3. Să efecueze diagnosticul pozitiv și diferențial și managementul: a. bolilor hemoragice ale nou-născutului b. anemiei neonatale c. bolilor trombocitare neonatale d. coagulării intravasculare diseminate e. bolilor hemolitice neonatale f. policitemiei neonatale

4. Să cunoască caracteristicile, particularitățile și indicațiile de utilizare a produșilor de sânge la nou născuți.

5. Să cunoască indicațiile și riscurileasociate exsanguinotransfuziei.

6. Să efectueze proflaxia anemiei de prematuritate.

7. Să cunoască beneficiile, indicațiile și contraindicațiile clampării întarziate a cordonului ombilical.

� Să evalueze și săexamineze nou născutul cu semne clinice de anemie.

� Să recomande investigațiile paraclinice pentru stabilirea etiologiei și managementulafecțiunilor hematologice neonatale: � boli hemoragice ale nou-născutului � anemia neonatală � boli trombocitare neonatale � coagulare intravasculară diseminată � boală hemolitică neonatală � policitemia neonatală � tulburările de coagulare

� Să asigure consilierea parentală cu privire la administrarea profilactică a vitaminei K.

� Să indice și să cunoasca beneficiile și riscurile administrării produșilor de sânge.

� Să cunoască indicațiile și să practice clamparea întarziata a cordonului.

� Să indice și să practice exsanguinotransfuzia.

� Să asigure consilierea parentală și să obțină acordul parental cu privire la transfuziile sanguine neonatale.

5. Afecțiuni metabolice și endocrinologice Tematică de curs: 1. Hipoglicemia și hiperglicemia neonatală 2. Anomalii ale calciului și magneziului seric 3. Hiperinsulism la nou născuții proveniți din mame cu diabet

Page 42: MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN …caz) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore/an de studiu

42

4. Afecțiuni tiroidiene 5. Tulburări congenitale de metabolism 6. Tulburări de dezvoltare sexuală 7. Osteopenia de prematuritate Obiective educaționale și abilități așteptate:

Obiective educaționale Abilități

1. Să cunoască fiziopatologiatulburărilor metabolice și endocrine neonatale:

a. hipo/hiperglicemia neonatală b. hipo/hipertirodisim neonatal c. insuficiența adrenală

2. Să cunoască fiziopatologia erorilor înascute de metabolism și importanța screeningului metabolic.

3. Să identifice nou născutii cu risc și să efectueze managementul în tulburările metabolice și endocrine neonatale.

4. Să cunoască și să efectueze managementul nou născutului cu ambiguitate sexuală.

5. Să cunoască și să efectueze profilaxia șimanagementul corespunzator în osteopenia de prematuritate.

� Să evalueze și să efectueze managementul nou-născutului cu tulburări metabolice și endocrine.

� Să interpreteze investigațiile paraclinice și imagistice în tulburările metabolice și endocrine neonatale.

� Să cunoască algoritmul de evaluare și să realizeze managementul nou-născutului cu tulburări de dezvoltare sexuală.

� Să recomande efectuarea screeningului metabolic neonatal.

� Să inițieze terapia de urgență în erorile înascute de metabolism.

� Să cunoască importanța și să aplice profilaxia osteopeniei de prematuritate.

� Să asigure consilierea familiei cu privire la efectele pe termen lung ale tulburărilor de metabolismși implicațiile psiho-sociale determinate de tulburările de ambiguitate sexuală.

6. Nutriția neonatală Tematică de curs: 1. Principii de nutriție în perioada neonatală 2. Alăptarea nou născutului și medicația maternă 3. Nutriție enterală 4. Nutriție parenterală

Page 43: MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN …caz) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore/an de studiu

43

Obiective educaționale și abilități așteptate:

Obiective educaționale Abilități

1. Să cunoască necesarul nutrițional pentru promovarea creșterii neonatale.

2. Să cunoască beneficiile și să promoveze alăptarea neonatală.

3. Să cunoască contraindicațiile alăptării. 4. Să cunoască și să recomande alimentația

artificială la nou născuții cu contraindicație de alăptare.

5. Să cunoască metodele de alimentație enterală.

6. Să cunoască particularitățile formulelor de lapte utilizate în alimentația prematurilor și a nou născuților cu patologie cardiacă, renală, cu intoleranță la lactoză, la proteina laptelui de vacă, galactozemie, comparativ cu formulele pentru nou născuții la termen, sănătoși.

7. Să cunoască beneficiile nutriției enterale precoce la prematuri și la nou născuții cu risc.

8. Să cunoască și să aplice principiile nutriției parenterale: a. indicații b. compoziție c. mod de administrare d. monitorizare e. complicații

� Să cunoască și să stabilească necesarul caloric și lichidian pentru promovarea creșterii neonatale în funcție de vârsta de gestație și vârsta cronologică.

� Să recomande alăptarea și săefectuezemanagementul problemelor de alăptare.

� Să cunoască și să identifice afecțiunile materne și neonatale care contraindică alăptarea.

� Să cunoască și să identifice formula de lapte adecvată pentru categoria de nou născuți cu risc: prematuri, cu falimentul creșterii, cu alte afecțiuni (boli cardiace, renale, malabsorbție, metabolice etc).

� Să cunoască și să aplice metodele de alimentație enterală.

� Să cunoască indicațiile și sămonitorizeze alimentația parenterală.

� Să asigure consilierea parentală cu privire la beneficiile și reacțiile adverse pe termen scurt și lung ale nutriției parenterale.

7. Patologii renale și tulburări hidroelectrolitice neonatale Tematică de curs: 1. Anomaliile hidro-electrolitice ale nou născutului 2. Anomalii congenitale ale sistemului reno-urinar 3. Insuficiența renală acută și cronică 4. Hipertensiunea arterială de cauza renală 5. Tromboza venoasă renală 6. Infecțiile de tract urinar Obiective educaționale și abilități așteptate:

Obiective educaționale Abilități

1. Să cunoască dezvoltarea embriologică a sistemului urinar și modificările fiziologice apărute după naștere, la nou născuții la termen și la prematuri.

2. Să cunoască, să evalueze statusul

� Să identifice tulburările hidroelectrolitice neonatale și să stabilescă algoritmul de diagnostic și management.

� Săidentifice elementele antenatale

Page 44: MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN …caz) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore/an de studiu

44

hidroelectrolitic la nou născutul la termen și cu risc.

3. Să identifice și să efectueze managementultulburarilor hidroelectrolitice (deshidratare, hipo/hipernatremie, hipo/hiperpotasemie).

4. Să cunoască metodele de evaluare clinică și paraclinicș a funcției renale.

5. Să cunoască anatomia și modificările funcționale ale anomaliilor congenitale ale sistemului reno-urinar (hidronefroza, rinichiul polichistic, tumori renale, megaureter congenital etc)și să recomande managementul terapeutic precum și să efectueze consiliere parentală antenatală.

6. Să cunoască fiziopatologia și managementul insuficienței renale, acută și cronică.

7. Să identifice și să efectueze managementul hipertensiunii arteriale de cauză renală.

8. Să cunoască factorii de risc, profilaxia și managementul trombozei vasculare renale.

9. Să cunoască profilaxia și managementul infecțiilor de tract urinar.

sugestive pentru patologia renală congenitală(oligoamnios).

� Să asigure consilerea parentală în cazul anomaliilor congenitale renale diagnosticate antenatal.

� Să efectueze evaluarea clinică a nou născutului cu suspiciune de afectare renală și să recomande investigațiile pentru confirmarea diagnosticului.

� Să cunoască și să aplice tratamentul insuficienței renale acute și cronice, inclusiv indicațiile pentru dializă.

� Să monitorizeze funcția renalăși să interpreteze buletinele de analiză specifice.

� Să recunoascași să aplice agloritmul de diagnostic și tratament pentru hipertensiunea arterială de cauză renală.

� Să identifice factorii de risc asociați cateterismului ombilical și să asigure prevenția trombozei vasculare renale.

� Să cunoască patologia renală care crește riscul apariției pe termen lung a infecției urinare recurente și să realizeze managementul adecvat.

8.Afecțiuni gastro-intestinaleși hepato-biliare Tematică de curs: 1. Hiperbilirubinemia neonatală 2. Enterocolita ulcero-necrotică 3. Afecțiuni gastro-intestinale congenitale 4. Managementul pretransport al nou născuților cu afecțiuni de tract digestiv Obiective educaționale și abilități așteptate:

Obiective educaționale Abilități

1. Să cunoască dezvoltarea normalăa sistemului gastro-intestinal și hepato-biliar, inclusiv metabolismul acizilor biliari și bilirubinei.

2. Să cunoască fiziopatologia icterului fiziologic și non-fiziologic.

3. Să cunoască factorii de risc și etiologia hiperbilirubinemiei neonatale.

4. Să cunoască algoritmul de diagnostic

� Să identifice și să evalueze nou-născuții cu icter non-fiziologic.

� Să indice și să interpreteze investigațiile de laborator și imagistice necesare stabilirii etiologiei icterului non-fiziologic.

� Să cunoască și să aplice principiile fototerapiei și exsanguinotransfuziei.

Page 45: MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN …caz) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore/an de studiu

45

pentru hiperbilirubinemia neonatală. 5. Să cunoască indicațiile, contraindicațiile și

să monitorizeze nou născutul care primește fototerapiei.

6. Să cunoască indicațiile, contraindicații și complicațiile exsanguinotransfuziei.

7. Să cunoască algoritmul de diagnostic și managementul sindromului de colestază neonatală.

8. Să cunoască factorii de risc și de prevenție ai encefalopatiei hiperbilirubinemice.

9. Să cunoască semnele clinice sugestive pentru icterul nuclear și să recomande follow-up-ul pentru dezvoltarea neurologică a acestora.

10. Să cunoască factorii de risc și fiziopatologia enterocolitei ulcero-necrotice.

11. Să cunoască măsurile de prevenție și management pentru enterocolita ulcero-necrotică.

12. Sa identifice elementele antenatale sugestive pentru patologia de tub digestiv congenitală (polihidramnios) și să recomande investigațiile necesare pentru stabilirea diagnosticului postnatal.

� Să asigure consilierea parentală și să obțina acordul parental cu privire la efectuarea exsanguinotransfuziei.

� Să previna creșterea nivelului seric al bilirubinei la valori de risc pentru apariția encefalopatiei hiperbilirubinemice.

� Să realizeze diagnosticul și managementul enterocolitei necrozante, inclusiv îngriirea pre și post-operatorie.

� Să realizeze managementul pretransport al nou născuților cu afecțiuni gastro-intestinale congenitale care determină obstrucție intestinală.

� Să realizeze managementul pretransport al defectelor de perete intestinal (omfalocel, gastroschizis).

� Să asigure consilierea parentală cu privire la management interdisciplinar și preoperator al nou născuților cu patologii chirurgicale de tub digestiv.

9. Patologie infecțioasă Tematică de curs:

1. Infecțiile virale cu transmitere intrauterină 2. Toxoplasmoza congenitală 3. Sifilisul congenital 4. Tuberculoza congenitală 5. Infecții bacteriene și fungice

Page 46: MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN …caz) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore/an de studiu

46

Obiective educaționale și abilități așteptate:

Obiective educaționale Abilități

1. Să cunoască etiologia și fiziopatologia infecțieineonatale cu debut precoce și respectivdebut tardiv.

2. Să cunoască profilaxia infecției materno-fetale cu streptococ de grup B.

3. Să cunoască semnele clinice sugestive pentru infecția neonatală.

4. Să cunoască algoritmul de diagnostic paraclinic pentru infecția neonatală.

5. Să cunoască principiile antibioterapieila nou născut.

6. Să cunoască recomandările și săutilizeze terapia antimicrobiană specifică, conform antibiogramei.

7. Să cunoască testele diagnostice specifice pentru infecțiile cronice intrauterine.

8. Să cunoască contraindicațiile alăptării la nou născuții proveniți din mame cu infecții transmisibile (HIV, TBC activ).

9. Să cunoască potențialul teratogen al infecțiilor congenitale și săefectueze managementul și follow-up-ul nou născutilor din această categorie.

10. Să cunoască profilaxiași tratamentul oftalmiei neonatale.

11. Să cunoască metodele de prevenție si tratament în infecțiile nosocomiale.

� Să interpreteze rezultatele analizelor materne în vederea diagnosticării infecțiilor cu transmitere perinatală.

� Să evalueze și săidentifice la nou-născut manifestările clinice precoce și tardive din cadrul infecției neonatale.

� Să aleagă și să interpreteze investigațiile specifice pentru diagnosticul pozitiv al infecției neonatale.

� Să aleagă și să administreze antibioterapia la nou-născutul cu infecție neonatală.

� Să monitorizeze și să aplice terapia de susținere.

� Să cunoască și să aplice algoritmul de diagnostic și tratament al nou născuților proveniți din mame cu risc pentru infecția cu Streptococ de grup B.

� Să cunoască și să aplice profilaxia și tratamentul oftalmiei neonatale.

� Să aplice măsurile de prevenție a infecțiilor cu debut tardiv în secția de terapie intensivă neonatală.

Page 47: MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN …caz) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore/an de studiu

47

10. Afecțiuni dermatologice Tematică de curs:

1. Leziuni tegumentare frecvente în perioada neonatală. 2. Anomalii vasculare și pigmentare.

Obiective educaționale și abilități așteptate:

Obiective educationale Abilități

1. Să cunoască anatomia tegumentului și diferențele la acest nivel în funcție de vârsta de gestație.

2. Să cunoască caracteristicile și managementul leziunilor tegumentare frecvent întalnite în perioada neonatală.

3. Să cunoască și să efectueze managementul anomaliilor vasculare și anomaliilor pigmentare frecvent întalnite în perioada neonatală.

� Să evalueze nou născutul și să recunoască leziunile tegumentare.

� Să cunoască și să aplice procedurile de îngrijire a tegumentului în perioada neonatala.

� Să recunoascăși să realizeze managementul leziunilor tegumentare congenitale severe și amenințătoare de viață (epidermoliza buloasă).

� Să asigure consilierea parentală cu privire la etiologia și managementul leziunilor tegumentare.

11. Afecțiuni Oftalmologice Tematică de curs:

1. Retinopatia de prematuritate. Obiective educaționale și abilități așteptate:

Obiective educationale Abilități

1. Să cunoască definiția retinopatiei de prematuritate.

2. Să cunoască etiologia și fiziopatologia retinopatiei de prematuritate.

3. Să cunoască clasificarea retinopatiei de prematuritate.

4. Să cunoască criteriile și să indicescreeningul pentru retinopatia de prematuritate.

5. Să cunoască managementul, complicațiile și prognosticul pe termen lung al retinopatiei de prematuritate.

6. Să cunoască metodele de prevenție pentru apariția retinopatiei de prematuritate.

� Să evalueze nou născutulcu risc pentru

retinopatie de prematuritate. � Să aplice metodele de prevenție a

retinopatiei de prematuritate în cadrul managementului nou născuților prematuri.

� Să recomande screeningul retinopatiei de prematuritate în cazul nou născuților prematuri cu factori de risc asociați, conform protocolului actualizat.

� Să asigure consilierea parentală cu privire la evoluția și riscurile pe termen lung asociate retinopatiei de prematuritate.

Page 48: MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN …caz) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore/an de studiu

48

12. Afectiuni ORL Tematică de curs:

1. Pierderea auzului în perioada neonatală 2. Teste de screening auditivși follow-up

Obiective educaționale și abilități așteptate:

Obiective educationale Abilități 1. Să cunoască definiția, etiologia și

factorii de risc care determină pierderea auzului la nou născut.

2. Să cunoascămetodele screening auditiv utilizate la nou născutul prematur și la termen.

3. Să recomande follow-up-ul nou născutului cu rezultate modificate la testele de screening auditiv.

4. Să cunoască complicațiile și prognosticul nou născutului diagnosticat cu surditate.

� Să evalueze și să efectuezescreeningul auditiv neonatal și să interpreteze rezultatele.

� Să recomande follow-up-ul nou născuților cu teste de screening auditiv modificate.

� Să asigure consilierea parentală cu privire la riscurile asociate și evoluția pe termen lung a nou născuților cu pierderea auzului.

Anul III - Modul 14: Ecografie Neonatala – Ecografie Transfontanelara – 1 lună Nr. ore curs: 20 de ore Nr. ore lucrări practice: 30 ore/ săptămână Tematică de curs:

1. Ecografia transfontanelară Obiective educaționale și abilități așteptate:

Obiective educaționale Abilități Ecografie transfontanelară 1. Noțiuni de anatomie a SNC la nou născut. 2. Tehnica examinării și ferestrele acustice

utilizate. 3. Secțiunile standard – coronare și sagitale 4. Ecogenitatea normală a structurilor

cerebrale 5. Aspectul ecografic normal la prematur

� Să știe să aleagă transductorul adecvat. � Să cunoască reperele și să

achiziționeze și să descrie imaginea ecografică.

Page 49: MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN …caz) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore/an de studiu

49

Anul IV: Modul 15: Bioetică medicală – 2 săptămâni Nr. ore curs: 20 de ore Tematică de curs:

I. Introducere in Bioetică – 2 ore

1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu 2. Contextul apariției bioeticii 3. Definirea bioeticii 4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii 5. Teorii și metode în bioetică

II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii – 2 ore

1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință 2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor

vieții 3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de

sănătate, boală șisuferință (percepții particulare în funcție de credință religioasă, etnie etc)

III. Relația medic-pacient I – 2 ore

1. Valori ale relației medic-pacient 2. Paternalism versus autonomie 3. Modele ale relației medic-pacient 4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate

IV. Relația medic-pacient II – 2 ore

1. Consimțământul informat 2. Confidențialitatea în relația medic-pacient 3. Relația medic-pacient minor 4. Acte normative care reglementează relația medic-pacient

V. Greșeli și erori in practica medicală – 2 ore

1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare 2. Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice 3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală

VI. Probleme etice la inceputul vieții – 2 ore

1. Libertatea procreației 2. Dileme etice în avort 3. Etica reproducerii umane asistate medical 4. Probleme etice în clonarea reproductivă

VII. Probleme etice la finalul vieții – 2 ore

1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină 2. Probleme etice în stările terminale 3. Tratamente inutile în practica medicală

Page 50: MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN …caz) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore/an de studiu

50

4. Eutanasia și suicidul asistat 5. Îngrijirile paliative

VIII.Probleme etice in transplantul de țesuturi și organe umane – 2 ore

1. Donarea de organe de la cadavru 2. Donarea de organe de la persoana vie 3. Etica alocării de resurse în transplant

IX. Probleme etice in genetică și genomică – 2 ore

1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii 2. Proiectul genomului uman – probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma

cunoașteriigenomului uman 3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală 4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni 5. Terapia genică 6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice

X. Etica cercetării pe subiecți umani – 2 ore

1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani 2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri

de etică șiconvenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecțiumani

3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani 4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale 5. Comitetele de etică a cercetării 6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică Tematica seminarilor

I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor in bioetică – 2 ore

II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore

1. Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale

2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate 3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent

III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore

1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă 2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă 3. Rolul comunicării în relația medic-pacient

IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore

1. Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri 2. Drepturile pacienților – reglementare legislativă 3. Rolul comitetelor de etică din spitale

Page 51: MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN …caz) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore/an de studiu

51

V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare in medicină prin cazuri concrete – 2 ore

1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis 2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis 3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale

VI. Discutarea problemelor etice la inceputului vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 ore

VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 ore

VIII. Discutarea problemelor etice in transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuriconcrete – 2 ore

IX. Discutarea problemelor etice in genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete – 2 ore

X. Discutarea problemelor etice in cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete– 2 ore

Anul IV: Modul 16: Elemente juridice medicale și malpraxis – 2 săptămâni Nr. ore curs:16 ore Tematică de curs:

I. Răspunderea profesională în practica medicală – 2 ore 1. Relaționare și responsabilitate în practica medicală 2. Răspunderea juridică a medicului. Considerații generale 3. Tipuri de răspundere juridică a medicului

II. Raspunderea civilă – 3 ore 1. Importanța respectării legislației medicale în contextul unei acuzații de malpraxis 2. Apariția legislației medicale moderne în România 3. Legislația medicală – necesitate educațională recunoscută 4. Domenii de aplicare a legislației medicale: a. Malpraxis individual b. Malpraxis instituțional 5. Drepturile pacientului – de la reglementări legale la cerințe calitative impuse actului medical

III. Utilizarea corectă a formularelor legale în practica medicală – 2 ore 1. Acordul pacientului informat și raportul privind asistența medicală în situațiile de urgență 2. Acordul pentru participarea la învățământul medical clinic 3. Acordul pentru comunicarea datelor medicale 4. Solicitare privind comunicarea documentelor medicale 5. Declarație privind comunicarea documentelor medicale 6. Acordul pentru filmare/fotografiere în instituția medicală 7. Notificare privind încetarea acordării asistenței medicale

Page 52: MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN …caz) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore/an de studiu

52

IV. Răspunderea penală și răspunderea disciplinară a personalului medical – 3 ore 1. Etapele procesului penal 2. Drepturile și obligațiile martorului, persoanei cercetate și persoanei vătămate 3. Statutul de funcționar public al medicului 4. Cadrul legal actual al răspunderii disciplinare a medicului 5. Comisiile de disciplină ale Colegiului Medicilor

V. Vulnerabilitățile practicii medicale în fața acuzațiilor de malpraxis – 2 ore 1. Locul şi relevanţa prevederilor legale în contextul practicii medicale din România 2. Reacția imediată în cazul formulării acuzației de malpraxis medical

VI. Practica judiciară relevantă – 2 ore 1. Soluționarea cauzelor penale 2. Procesul civil 3. Procedura civilă extrajudiciară 4. Medierea 5. Procedura cercetării disciplinare

VII. Protecția practicii medicale – 2 ore 1. Asigurarea de răspundere juridică profesională decurgând din practica medicală

a. rolul legal b. limite c. tipuri de daune d. retroactivitatea

2. Forme alternative de protecție a practicii medicale Anul IV – Modulul 17: Neonatologie - Terapie intensivă neonatală – vezi anul III – Modulul 13 Anul IV – Modulul 18: Neonatologie - Follow-up-ul nou-născutului prematur – 2 luni Nr. ore curs: 40 de ore Nr. ore lucrări practice: 30 ore/ săptămână Tematică de curs: 1. Imunizările recomandate prematurului 2. Afecțiunile cronice respiratorii ale prematurului 3. Follow-up-ul oftalmologic al prematurului 4. Follow-up-ul audiologic al prematurului 5. Follow-up-ul neurologic al prematurului 6. Follow-up-ul creșterii și dezvoltării

Page 53: MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN …caz) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore/an de studiu

53

Obiective educaționale și abilități așteptate:

Obiective educaționale Abilități

1. Să cunoască complicațiile pe termen lung ale prematurității și nevoia de urmărire prelungită a acestor pacienți.

2. Să cunoască particularitățile imunizărilor la nou-născutul prematur.

3. Să cunoască patologiile respiratorii cronice caracteristice prematurului, precum și măsurile de prevenție și management ale acestora.

4. Să cunoască grupa de nou-născuți care asociază retinopatie de prematuritate și să recomandescreeningul de retinopatie.

5. Să cunoască riscul pierderii auzului în cazul nou născuților prematuri, să efectueze management și follow up corespunzător, inclusiv screening auditiv.

6. Să cunoască complicațiile pe termen lung ale prematurilor cu afectare neurologică și managementul acestora.

7. Să cunoască problemele de creștere și dezvoltare întalnite în cazul nou născuților prematuri și să efectueze management corespunzator.

� Să identifice și să evalueze corespunzător nou-născuții prematuri cu risc de complicații pe termen lung.

� Să ofere recomandări specifice cu privire la Programul Național de Imunizare și să cunoască și să aplice particularitățile vaccinării la prematur.

� Să ofere recomandări cu privire la profilaxia și tratamentul pe termen lung al nou născuților cu afecțiuni respiratorii cronice, care necesită oxigenoterapie la domiciliu.

� Să evalueze neurodezvoltarea la fostul prematur și să realizeze managementul adecvatprecum și să ofere recomandarile corespunzatoare.

� Să identifice nou-născuții cu retinopatie de prematuritate și să îi includa în programele naționale de screening.

� Să identifice prematurii cu probleme auditive și teste de screening modificate și să realizeze managementul corespunzator al acestora.

� Să evalueze și să urmărească nou-născuții prematuri cu probleme de creștere și dezvoltare și să realizeze managementul adecvat și să ofere recomandările specifice.

Anul IV – Modul 19: Ecografie Neonatală – Ecografie cardiacă și pulmonară – 1 lună Nr. ore curs: 20 de ore Nr. ore lucrări practice: 30 ore/ săptămână Tematică de curs:

1. Ecografie cardiacă 2. Ecografie pulmonară

Obiective educaționale și abilități așteptate:

Obiective educaționale Abilități 1. Ecografie cardiacă

� Să știe să aleagă transductorul adecvat.

Page 54: MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN …caz) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore/an de studiu

54

a. Noțiuni de anatomie a cordului și vaselor mari.

b. Tehnica examinării în modul 2D. c. Secțiunile standard ecocardiografice și

recunoașterea elementelor anatomice. d. Identificarea vaselor mari prin

Doppler.

� Să cunoască ferestrele standard ecografice.

� Să cunoască reperele și să achiziționeze și să descrie imaginea ecografică.

2. Ecografie pulmonară a. Noțiuni de anatomie a plămânului. b. Tehnica examinării. c. Ferestrele standard ecografice. d. Aspect ecografic normal.

� Să știe să aleagă transductorul adecvat. � Să cunoască ferestrele standard

ecografice. � Sa achiziționeze și să descrie imaginea

ecografică. Anul V – Modulul 20: Transport neonatal – 3 luni Nr. ore curs: 60 de ore Nr. ore lucrări practice: 30 ore/ săptămână Tematică de curs: 1. Transferul și transportul neonatal 2. Managementul pretransport 3. Organizarea echipei de transport 4. Condiții special - management Obiective educaționale și abilități așteptate:

Obiective educaționale Abilități

1. Să cunoască ierarhizarea secțiilor de îngrijire neonatală.

2. Să cunoască patologiile care necesită transfer neonatal.

3. Să evalueze, să stabilizeze nou-născutul și să asigure managementul medical pretransport.

4. Să cunoască și să exercite responsabilitățile echipei de transport.

5. Să cunoască echipamentul și medicația necesare pe durata transportului.

6. Să cunoască tipurile de transport neonatal.

� Să identifice și să evalueze nou-născuții care necesită transfer interspitalicesc.

� Să stabilizeze parametrii vitali ai nou-născutului și să asigure managementul medical pretransport.

� Să verifice, să pregătească și săutilizeze adecvat echipamentul și medicația necesare.

� Să exercite toate procedurile de terapie intensivă care se impun pe durata transportului.

� Să realizeze managementul medical pe durata transportului, în funcție de patologia neonatală.

� Să completeze fișa medicală a nou-născutului transportat.

� Să informeze părinții, să explice și să obțină consimțământul informat al acestora.

Page 55: MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN …caz) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore/an de studiu

55

Anul V – Modulul 21: Neonatologie - Terapie intensivă neonatală – vezi anul III – Modul 13 Proceduri neonatale comune obligatorii în rezidențiat (unele pot fi efectuate pe simulator). Un număr de 5-20 sunt considerate optim.

1. Plasarea sondei nazo-gastrice / nazo-jejunale.

2. Cateterismul arterei și venei ombilicale. Recoltarea probe de sânge de pe cateterul

ombilical venos sau arterial.

3. Puncția arterială periferică.

4. Puncția capilară.

5. Aspirarea căilor respiratorii superioare.

6. Ventilația pe mască și balon.

7. Masajul cardiac extern.

8. Intubația oro-traheală și fixarea sondei endo-traheale.

9. Administrarea surfactantului.

10. Exsanguinotransfuzie partială și totală.

11. Puncția pleurală și drenajul pleural în sistem închis.

12. Paracenteza.

13. Pericardiocenteza.

14. Puncția ventriculară.

15. Montarea și fixarea sondei urinare.

16. Screeningul auditiv.

17. Tehnica spălării mâinilor.

18. Transiluminarea.

Page 56: MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN …caz) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore/an de studiu

56

Anexa 1. Tematica pentru examenul de specialitate Neonatologie Tematica pentru concursul de ocupare de post în specialitatea Neonatologie A. PROBA SCRISĂ B. PROBA CLINICĂ – Nou-născutul la termen C. PROBA CLINICĂ – Nou-născutul prematur D. PROBA PRACTICĂ A. PROBA SCRISĂ

1. Evaluare și diagnostic prenatal al patologiilor fetale. Fiziologia tranziției neonatale. 2. Nou-născutul cu risc - clasificare, anticipare, evaluare, management și prognostic. 3. Nou-născutul cu greutate extrem de mică, probleme specifice și management. 4. Traumatismul mecanic la naștere. 5. Nutriția enterală a nou-născutului la termen și prematur; lapte matern și formule de

lapte specifice. 6. Nutriție parenterală. 7. Anomalii genetice în perioada neonatală. 8. Nou-născutul din sarcina multiplă. 9. Sindrom de abstinență neonatală. 10. Hidropsul fetal. 11. Sindromul de detresă respiratorie al nou-născutului. 12. Displazie bronhopulmonară. 13. Sindrom de aspiratie de meconium. 14. Tahipneea tranzitorie a nou-născutului. 15. Sindrom de pierdere de aer. 16. Hemoragia pulmonară neonatală. 17. Hipertensiunea pulmonară persistentă neonatală. 18. Apneea neonatală. 19. Suport respirator neonatal. Oxigenoterapie. Ventilație invazivă și noninvazivă. 20. Șocul neonatal 21. Boli cardiace în perioada neonatală. 22. Bolile hemoragice ale nou-născutului. 23. Anomalii trombocitare neonatale (trombocitopenii, trombocitopatii, tromboza) 24. Anemie neonatală. 25. Policitemia și sindromul de hipervâscozitate sanguină. 26. Hipo- și hiperglicemia neonatală. 27. Diabetul gestațional. Nou-născutul din mamă cu diabet. 28. Anomalii ale calciului și magneziului seric. 29. Managementul apei și electroliților. 30. Erori metabolice înnăscute.

Page 57: MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN …caz) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore/an de studiu

57

31. Anomalii tiroidiene în perioada neonatală. 32. Hiperbilirubinemia neonatală. 33. Enterocolita ulceronecrotică neonatală. 34. Hemoragiile intracraniene. Leucomalacia periventriculară. 35. Asfixia perinatală și encefalopatia hipoxic-ischemică. 36. Convulsiile neonatale. 37. Defecte de tub neural. 38. Probleme ortopedice neonatale. 39. Osteopenia de prematuritate. 40. Urgențe chirurgicale neonatale. 41. Infecțiile cronice intrauterine. 42. Infecții bacteriene și fungice neonatale. 43. Infecții virale în perioada neonatală. 44. Retinopatia de prematuritate. 45. Patologia auditivă la nou-născut. 46. Durerea și stresul neonatal. 47. Patologie renală neonatală 48. Anomalii vasculare în perioada neonatală.

Bibliografie: 1. Cloherty și Stark Ghid Practic de Neonatologie, ediția 8-a, Editura Hipocrate 2019 2. Williams Obstetrică, editia 24-a, Editura Hipocrate 2017 – capitolele 32, 33, 34, 35 3. Oxford Ghid Practic de Neonatologie, ediția 2-a, Editura Hipocrate 2018

D. PROBA PRACTICĂ

1. Tehnica de spălare corectă a mâinilor 2. Proceduri - indicații, complicații, descrierea tehnicii, efectuarea:

• Cateterismul venei și arterelor ombilicale

• Ventilația cu presiune pozitivă cu balon pe mască

• Intubația traheală

• Masajul cardiac extern

• Puncția lombară

• Puncția pleurală; drenajul pleural în sistem închis; toracocenteza

• Montarea sondei urinare

• Paracenteza (pentru extragerea lichidului de ascită)

• Puncția evacuatorie ventriculară 3. Managementul termoreglării la nou-născutul prematur 4. Fototerapia: indicații, complicații. 5. Exsangvinotransfuzia: indicații, complicații, descrierea și tehnica de execuție. 6. Interpretarea rezultatelor investigațiilor paraclinice:

• Examen radiologic

• Examen ecografic

Page 58: MINISTERUL SĂNĂTĂŢII CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN …caz) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore/an de studiu

58

• Electrocardiograma

• Buletin analize sangvine

• Examen LCR 7. Ventilație asistată non-invazivă și invazivă: indicații, algoritmul de modificare a

parametrilor de ventilație în funcție de patologie. 8. Modificarea parametrilor de ventilație în vederea corectării anomaliilor gazelor

sangvine și ale echilibrului acido-bazic. 9. Interpretarea curbelor de ventilație. 10. Administrarea surfactantului: tehnica, doza, indicații, complicații. 11. Nutriția parenterală - periferică versus centrală: indicații, complicații, compoziție,

concentrație soluții folosite. 12. Corectarea hipoglicemiei 13. Corectarea hipotensiunii arteriale (șocul neonatal) 14. Corectarea acidozei metabolice 15. Tratamentul insuficienței cardiace 16. Persistența de canal arterial – indicatii si tratament terapeutic. 17. Managementul terapeutic al malformațiilor congenitale cardiace duct-dependente 18. Managementul terapeutic al celor mai frecvente aritmii neonatale. 19. Utilizarea medicației indicate în resuscitarea neonatală (adrenalina, noradrenalina,

volum-expanderi: SF, sânge total). 20. Terapia convulsiilor neonatale: ierarhizarea anticonvulsivantelor, dozele și modul

de administrare