MINISTERUL SĂNĂTĂŢII AL REPUBLICII MOLDOVAUNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE

NICOLAE TESTEMIŢANU

AprobatăLa şedinţa Consiliului Facultăţii deStomatologieProces verbal N. din

Decanul Facultăţii StomatologieD.h.ş.m.,profesor universitar Ion Lupan

AprobatăLa şedinăa cursului ChirurgieGenerală.Proces verbal N. din

Şeful cursului, d.h.ş.m., profesoruniversitar Alin Bour

PROGRAMĂ ANALITICĂ

Denumirea cursului – Chirurgie GeneralăCodul Cursului –Tipul cursului – discoplină obligatorie

Numărul total de ore - 126,Inclusive curs - 31 ore, ore practice – 95

Numărul de credite allocate unităţii de curs -Numele autorilor care predau unităţile de curs:

d.h.ş.m., professor universitar Alin Bourd.ş.m., conferenţiar N.Curlatd.ş.m., conferenţiar V. Botoşanuasistent Iu. Bazeliuc – grupe engleze

Chişinău 2011

Scopul disciplinei Chirurgie Generală:Studierea şi însuşirea noţiunilor generale ale chirurgiei (aseptica şi antiseptica,hemoragia şi principiile de transfuzie a sîngelui, anestezia locală, infecţiachirurgicală, particularităţilor de examinare a bolnavilor chirurgicali, operaţiachirurgicală)Studierea etiopatogenezei, tabloului clinic si principiilor de tratament a diferitorafecţiuni chirurgicale; formarea abilităţilor de gîndire clinică şi formarea unui şirde deprinderi practice care vor fi utile studentului pe viitor.

Obiectivele de formare în cadrul disciplinei Chirurgie Generală:

La nivel de cunoaştere şi înţelegere:Să cunoască mecanismele etiopatogenetice ale pricipalelor afecţiuni chirurgicaleSă înţeleagă corelaţia dintre etiologie, patogeneză şi tabloul clinic al patologieichirurgicale concrete.Să posede capacitatea de a efectua diagnosticul diferenţial a celor mai răspînditeafecţiuni chirurgicale.Să cunoască principalele metode de diagnostic instrumental şi de laborator aleafectiunilor chirurgicale.Să cunoască principiile de tratament a celor mai răspîndite patologii chirurgicale.

La nivel de aplicare:

Să efectuieze diagnosticul afecţiunilor chirurgicale urgente.Să poată utiliza rezultatele diagnosticului instrumental şi de laborator pentruconfirmarea diagnosticului clinic.Să soluţioneze probleme de situaţie clinică prelucrînd multilateral şi criticinformaţia însuşităSă fie apt de a aplica principiul cauză - efect.Să fie abil de a argumenta opinia proprie.

La nivel de integrare:

Să aprecieze importanţa Chirurgiei Generale în contextul Medicinii.Să aborgeze creativ problemele medicinii clinice.Să deducă interrelaţii între Chirurgia Generală şi alte discipline fundamentale.Să posede abiltăţi de implimentare şi integrare a cunoştinţelor obţinute la chirurgieîn stomatologia practică.Să fie apt de a evalua şi autoevalua obiectiv cunoştinţele în domeniu.Să fie apt de a asimila noile realizări în disciplinile clinice.

Condiţionări şi exigenţe prealabile:Chirurgia este o disciplină clinică de bază,studierea căreia la etapa universitară vapermite viitirului medic stomatolog însuşirea unei importante informaţii referitor laanestezia locala care se practică pe larg în stomatologie, formarea concepţiilor

despre asepsie şi antisepsie, infecţie chirurgicală, hemoragie şi hemostază; creareaabilităţilor de examinare clinică şi instrumentală a pacientului chirurgical,dezvoltarea gîndirii critice în abordarea problemelor medicinei clinice.Pentru însuşirea bună a disciplinei sunt necesare cunostinţe temeinice în domeniulchirurgiei obţinute în studiile preuniversitare.Conţinutul de bază a cursului:Prelegeri şi lucrări practice:

PLANUL TEMATICAl prelegrerilor și lucrărilor practice la chirurgia generală

pentru Facultatea de stomatologie anul II

Nr. Denumirea capitolelor și temelorNumărul de ore

Total Cursuri Lucrări practice

1 Introducere în istoria chirurgiei. Organizarea serviciuluichirurgical. Etica și deontologia. Asepsia și antisepsia.

4 2 2

2 Anestezia locală. Metode șe substanțe anestetice folositeîn anestezia locală.

4 2 2

3 Hemoragiile – generalități. Clasificarea. Hemostaza.Sindromul CID.

4 2 2

4-5 Grupele sangvine și Rh- factorul. Hemotransfuziile.Complicațiile. Profilaxia.

6 2 4

6 Intervenția chirurgicală. Definiția, clasificarea operațiilor.Perioadele pre- și postoperatorii.

2 0 2

7 Infecții în chirurgie: infecțiile acute localizate (furuncul,carbuncul, abces, flegmon, hidrosadenita, mastita,paraproctita, erizipelul).

4 2 2

8 Infecția generalizată: infecțiile acute difuze, infecțiicronice. Sepsisul.

4 1 3

9 Infecțiile chirurgicale ale mîinii (panariciul, flegmoanelemîinii).

4 2 2

10 Osteomielita. Definiția. Osteomielita acută hematogenă. 4 2 211 Necroze, gangrene, ulcere trofice, fistule. 2 0 212 Reacția organismului la micșorarea volumului sîngelui

circulant. Șocul hipovolemic.Primul ajutor în hemoragii. Complicațiile hemoragiilor.Hemostaza spontană, provizorie și definitivă.

2 0 2

13 Plăgile.Etiopatogeneza, clasificarea, tabloul clinic,complicațiile plăgilor. Primul ajutor medical. Tratamentulplăgilor. Prelucrarea primară chirurgicală.

4 2 2

14 Infecția anaerobă: clostridiană și neclostridiană,etiopatogeneza, tabloul clinic, diagnosticul, tratamentul,profilaxia.

3 1 2

15 Arsurile și degeraturile. Etiopatogeneza, clasificarea,tabloul clinic, primul ajutor medical, tratamentul,complicațiile arsurilor și degeraturilor

2 0 2

16 Infecția chirurgicală: etiopatogeneza, clasificarea, semnegenerale și locale ale procesului inflamator. Principiilegenerale de tratament, principiile antibioticoterapiei,complicațiile antibioticoterapiei.

2 0 2

TOTAL 51 16 35

PLANUL TEMATIC

al cursurilor și lucrărilor practice la chirurgia generală, semiologie și boli chirurgicale pentruFacultatea de stomatologie anul III

Nr. Denumirea capitolelor și temelor

Numărul de ore

Total Cursuri Lucrăripractice

1 Herniile abdominale. Etiopatogeneza, clasificarea,tabloul clinic, diagnosticul, tratamentul. Complicațiile,irectubilitatea, inflamația. Strangularea retrogradăMaidl, parietală Rihter, falsă Brock. Clinica, diagnosticul,tratamentul.

4 2 2

2 Litiaza biliară. Colecistita acută. Etiopatogenie,clasificarea, tabloul clinic, diagnosticul diferențiat,tratamentul. Complicațiile colecistitei acute.

6 4 2

3 Peritonita acută. Etiopatogenie, clasificarea, tabloulclinic în funcție de forma clinică. Complicațiileperitonitelor purulente acute.

3 1 2

4 Tratamentul peritonitelor purulente difuze șigeneralizate. Peritonitele localizate, etiopatogenie,clinica, diagnosticul, tratamentul.

3 1 2

5 Pancreatita acută. Etiopatogenie, clasificarea, tabloulclinic în funcție de perioada evolutivă și forma clinică.Tratamentul pancreatitei. Complicațiile.

4 2 2

6 Boala tromboembolică. Tromboembolia artereipulmonare, infarctul intestino-mezenteric,tromboembolia arterială a vaselor membrelor inferioare.Etiopatogenia afecțiunilor, tabloul clinic, diagnosticul,tratamentul.

2 0 2

7 Trauma abdominală. Clasificare, tabloul clinic,diagnosticul și tratamentul. Noțiuni de trauma asociată,particularitățile clinice, diagnosticul, tratamentul.

2 0 2

8 Lecție introductivă. Examinarea pacientului cu cupatologia chirurgicală.

2

9 Apendicita acută. Etiologie, patogeneză, clasificare,tabloul clinic și tratamentul. Tratamentul contemporanapendiceectomia laparoscopică: avantajele,dezavantajele.

3

10 Complicațiile apendicitei acute: plastronulperiapendicular, abcesul periapendicular, peritonitalocală și generalizată, pileflebita. Patogeneza, tabloulclinic, tratamentul.

3

11 Ocluzia intestinală. Etiologia și patogeneza. Clasificareaocluziei intestinale. Tabloul clinic al ocluziei intestinaleîn funcție de localizare și factorul etiologic.

3 1 2

12 Ocluzia intestinală: tulburările metabolice și rolul lor înevoluție și prognostic. Diagnosticul diferențial șitratamentul ocluziei intestinale.

3 1 2

13 Boala ulceroasă. Ulcer gastric și duodenal: etiologia șipatogeneza, tabloul clinic, indicați ile către tratamentulchirurgical.

4 2 2

14 Complicațiile bolii ulceroase; perforația, stenoza,penetrația, malignizarea. Tabloul clinic în funcție deforma complicației, diagnosticul, tratamentul.

3 1 2

15 Ulcerul gastroduodenal hemoragic, tabloul clinic,diagnosticul, Semnele de hemoragie după Forest(grade). Clasificarea hemoragiilor după gravitateahemoragiei.

4 2 2

16 Totalizare (2 seminare, la sfîrșitul fiecărui semestru) 2 0 2

TOTAL 51 19 32

PLANUL TEMATIC

al cursurilor și lucrărilor practice la patologia chirurgicală

pentru studenții anului IV stomatologie

Nr. Denumirea temelorNumărul de ore

Total Prelegeri Seminare1 Schema fișei de observație. Curația bolnavilor 7 0 72 Semiologia abdomenului acut chirurgical.

Sindroamele abdomenului acut.6 2 5

3 Coledocolitiaza. Icterul mecanic, colangita.Patogeneza, tabloul clinic, diagnosticul,tratamentul.

6 2 5

4 Patologia chirurgicală a glandei tiroide 6 2 5

5 Manopere practice- examen 6 0 6

TOTAL 34 6 28

Bibliografia recomandată studenţilor anului 2, facultatea stomatologie laobiectul ,, Chirugie generală,,

Pentru grupele cu limba romînă de studiu

1. V. Strucicov, Iu. Strucicov.Chirurgie generală, Editura ,,Lumina,, 1992.2. Anton SpînuChirurgie generală şi semiologie chirurgicală, Chişinău. Centrul Editorial Poligrafic Medicină,2008.

Pentru grupele cu limba rusă de studiu.

1.В.К.ГостищевОбщая хирургия. Москва. ,,Медицина,, 2003 год.2. С.В.ПетровОбщая хирургия. Издательство ,,Лань,, 2001 год.

Pentru grupele cu limba engleză de studiu.

1.V.K.GostishcevGeneral surgery. Moscow ,,Geotar _ Media,, 2007.

Bibliografia recomandată studenţilor anilor 3 şi 4, facultatea stomatologie laobiectul ,, Bolile chirurgicale,,

Pentru grupele cu limba romînă de studiu

1.L. Cistov, M. Cistov, V.Golubcov etc

Afecţiuni chirurgicale. Traducere din limba rusa de V.Sîrbu şi coautorii, anul 19942. Evstafii CicalaSemiologie chirurgicală. Chişinău, Centrul Editorial Poligrafic Medicina a USMF,1999.

Pentru grupele cu limba rusă de studiu.

1.М.И.КузинХирургические болезни. Москва. ,,Медицина,, 1995 год.2. М.И.КузинХирургические болезни. Москва. ,,Медицина,, 2000 год.

Pentru grupele cu limba engleză de studiu.

GH. Ghidirim, E.Gutu, Gh. RojnoveanuSurgical pathology/ Textbook for students and residents/ Chisinau, Medicina, 2006A. Bour, A.Leşco. Surgery lecture notes/ Text book for practical classes in surgical pathology,Medicina, 2008.

Metode de predare şi învăţare utilizate

Disciplina Chirurgie Generală este predată in manierea clasică cu prelegeri şilucrări practice.La prelegeri va fi citit cursul teoretic de către titularii de curs. Lalucrările practice se va efectua controlul cunostintelor teoretice la temacorespunzătoare, studenţii vor participa la examinarea pacienţilor, indeplinireafişelor de observaţie, vor fi discutate diferite situaţii clinice, tactica curativă şi detratament în acest context. Studenţii vor participa la operaţii şi pansamente.

Sugestii pentru activitate individuală

Din punct de vedere pedagogic, una din cele mai putin eficiente metode esteascultarea pasivă a cursurilor, chiar şi în cazul structurării şi ilustrării foarteminuţioase ale acestora.Vă puteţi convinge de acest fapt pe propria experienşă.De exemplu, dacă aveţi degătit o tortă, cum credeţi, ce va fi mai efficient,să priviţi o programă bună culinarăla televizor sau să luaţi reţeta şi să încercaţi să coaceţi torta la bucătărie? Şi nu evorba că programul televizat nu este interesant sau că nu sunteţi suficient demotivaţi pentru a coace prăjitura. Pur şi simplu pentru a însuşi ceva este nevoie decît mai multe modalităţi de procesare a materialului studiat. Îndeplinirea practică aunui lucru este mult mai eficientă, decît citirea despre cum trebuie să faci, dar şimai eficient este să înveţi pe altcineva să facă acelaşi lucru. Iată de ce cel mai binecunosc disciplina profesorii, care predau această disciplină.Dacă doriţi să aveţi succese în însuşirea Chirurgiei, urmează să lucraţi activ cumaterialul. Ce înseamnă acest lucru:

1. La început citiţi materialul, dar nu pur şi simplu îl parcurgeţi cu vederea pediagonală. Faceţi notiţe. Încercaţi să formulaţi singuri momentele principale.Studiaţi shemele şi imaginile din manual. Răspundeţi la testele formulate încaiete.

2. Veniţi la cursuri şi lucrări practice, dar nu pentru a face prezenţa. Dacăprocedaţi altfel, puţin probabil că veţi face faţă cerinţelor. Conspectaţi atent.Treceţi informaţia prin sine şi întrebaţivă: Sunteţi de acord cu profesorul?Înţelegeţi despre ce e vorba? Corespunde materialul predat cu cel dinmanual?

3. Puneţi întrebări. Profesorului, unul altuia, sine însuşi. În aulă, în sala destudii, în coridoare,în birourile profesorilor, în sala de pansamente, la patulpacientului, în sala de operaţie dacă permit circumstanţele.

4. Organizaţivă în grupuri de cite 2 sau 3 studenţi pentru a vă întîlni regulat învederea discuţiilor asupra materialului cursului şi pregătirea pentru totalizărişi examene. De regulă, în grupuri de lucru mici se sintetizează o înţelegeremult mai amplă şi mai clară, decît lucrînd individual.

5. Nu ezitaţi ocazia de a fi prezent în sala de operaţie sau de pansamente, acestlucru vă va ajuta să asimilaţi mai eficient materialul teoretic, plus la aceastainformaţia primită va fi un suport esenţial în activitatea D- voastră ca medicpractic.

6. Utilizaţi raţional timpul.Disciplina Chirurgie Generală înaintează cerinţeînalte. Gestionaţi raţional timpul şi găsiţi balanţa de aur dintre efortul depuspentru obţinerea cunoştinţelor, alte responsabilităţi şi viaţa persomnală.Conform cerinţelor în vigoare pentru fiecare oră de lucru în contact direct cuprofesorul, studentul trebuie să lucreze individual 1 – 2 ore.

Metode de evaluare;

La disciplina Chirurgie Generală, la sfirşitul anului 2 de studiu este prevăzutcolocvium diferenţiat, care are loc în formă orală. Nota generală constă din sumamediei anuale şi nota la colocvium propriu zis. Coeficientul atribuit notei anualeeste de 0,4, iar coeficientul atribuit notei la colocvium este de 0,6.La anul 3 de studiu studenţii învaţă afecţiunile cirurgicale timp de 17 săptămîni. Lafiecare lucrare practică studentul răspunde oral sau se practică evaluareacunostinţelor prin utilizarea testelor. La sfirşitul ciclului cunostinţele studentuluisint evaluate prin totalizare. Rezultatul totalitării se marchează prin verdictulatestat sau neatestat.Pentru atestare studentul are nevoie de o nota anuală nu maimică decît 5,1.In anul 4 de studiu universitar studenţii facutăţii de stomatologie continuă săstudieze afecţiunile chirurgicale avind un modul de 5 zile. La sfirşitul modululuistudentul trebuie să prezinte foaia de observaţie clinică pentu care primestecorespunzător notă. În ultima zi a moduluilui studenţii au examen la manoperelepractice, la patul pacientului. Coeficientul prevăzut examenului manopere practiceeste de 0,2. Coeficientul prevăzut mediei generale anuale penru anul 3 şi 4 destudii este de 0,3.La examenul de promovare la disciplina Chirurgie Generală nu sînt admişistudenţii cu media anuală sub nota 5, precum şi studenţii care nu au recuperatabsenţele de la lucrările practice.

În cadrul sesiunii de iarnă studenţii anului 4 a facultăţii de stomatologie susţin unexamen combinat la compartimentul afecţiunile chirurgicale alcătuit din proba test– grilă(varianta ,,Test–Editor,, USMF ,,Nicolae Testemitanu,,) şi proba orală.Coeficientul pentru exanen oral şi examen teste este de 0,2 şi 0,3 corespunzător.Proba test grilă constă din 100 teste fiecare din compartimentul afecţiunilechirurgicale, dintre care 40 de teste sunt compliment simplu, 60 de testecompliment multiplu. Studentul are în total 2 ote pentru a rîspunde la test. Proba senotează cu note de la 0 pînă la 10.Proba orală tragerea la sorţ de către fiecare student a unui bilet ce conţine 3întrebări. Sudentul are la dispoziţie 30 de minute pentru a se pregăti de răspuns.Proba se notează cu note de la 0 pînă la 10.Subiectele pentru examene (testele şi întrebările pentru examene) se aprobă laşedinţa catedrei şi se aduc la cunoştinţa studenţilor cu cel puţin o lună pînă lasesiune.Nota finală constă din 4 componente: nota medie anuală(coeficientul 0,3), examenmanopere practice((coeficientul 0,2), proba orală(coeficientul 0,3),testgrilă(coeficientul 0,2).Evaluarea cunoştinţelor se apreciază cu note de la 10 pînă la 1 fără zecimale, dupăcum urmează:– Nota 10 sau ,,excelent,, (Echivalent ects – A) va fi acordată pentru însuşirea 91–100% din material.– Nota 9 sau ,,foarte bine,, (Echivalent ECTS – B) va fi acordată pentru însuşirea81–90% din material.– Nota 8 sau ,, bine,, (Echivalent ECTS – C) va fi acordată pentru însuşirea 71–80% din material.– Notele 6 şi 7 sau ,,satisfăcător,, (Echivalent ECTS – D) vor fi acordate pentruînsuşirea respectiv a 61 – 65 % şi 66–70% din material– Nota 5 sau ,,slab,, (Echivalent ECTS –E) va fi acordată pentru însuşirea 51–60%din material.– Notele 3 şi 4 (Echivalent ECTS – FX) vor fi acordate pentru însuşirea 31–40% şirespectiv 41– 50% din material– Notele 1 şi 2 sau ,,nesatisfăcător,, (Echivalent ECTS – F) vor fi acordate pentruînsuşirea 0– 30% din materialNeprezentarea la examen fără motive întemeiate se înregistrează ca ,,absent,, şi seechivalează cu calificatorul 0 (zero).Studentul are dreptul la 2 susţineri repetate ale examenului nepromovat.Limba de predare:Romănă, Rusă, Engleză.

Programa desfășurată a disciplinei

Introducere

Noțiuni despre chirurgie și afecțiuni chirurgicale.

Consecutivitatea însușirii chirurgiei la cursurile universitare, raportul dintre

chirurgie și alte disciplini medicale.

Istoricul chirurgiei

Chirurgia antică(Hipocrat, Celsus, Galenus). Chirurgia evului mediu și

epocii renașterii (Avicena, Vezalius, Paracelsus, Ambrouse Parre). Rolul

descoperirilor și a lucrărilor a lui Harwei, Leeuwenhock Malpinghi și alții. În

crearea condițiilor progresului chirurgical. Istoricul chirurgiei ruse.

Istoricul chirurgiei Romane. Școlile chirurgicale moderne din RM.

Direcția profilactică și bazele fiziologice a chirurgiei contemporane.

Organizarea asistenței chirurgicale

în Republica Moldova

Asistența chirurgicală generală și specializată. Particularitățile

dezvoltării chirurgiei și situația contemporană. Asistența chirurgicală în

policlinică și staționar.

Asepsia și antisepsia

Asepsia. Metode contemporane a proilaxiei infecției chirurgicale. Sursele

infecției. Infecția endo - și exogenă (aeriană, de picături, contact,

implantare).

Profilaxia infecției aerine și de picături

Organizarea secției chirurgicale, planificarea, componența, saloanele,

sălile de pansament. Blocul de operații: amenajarea și componența, sala de

operație, sălile preoperatorii, de sterilizare, materială, pentru aparate,

serviciului anestiziologic. Prelucrarea sălilor de operație și pansament.

Modul de comportare a personalului în sala de operații. Cabinetul

chirurgical policlinic.

Profilaxia infecției prin contact

Trusa chirurgicală, sterilizarea, îngrijirea materialului pentru pansament și

sterilizarea lor. Autoclavul – principiile de construcție și lucru. Pregătirea

mîinilor pentru operație. Sterilizarea mănușilor, pregătirea chirurgului

operator.

Profilaxia infecției prin implantare

Sterilizarea materialului de sutură (mătase, catgut, capronului).

Sterilizarea materialului alo - și homoplastic în chirurgia plastică și

traumatologie.

Antisepsia. Pasteur, Lister, savanti romîni propagatori ai antisepsiei.

Antisepsia contemporană (mecanică, fizică, chimică, biologică).

Mecanizmul de acțiune al antisepticelor: influența asupra fagocitozei,

acțiunea bactericidă și bacteriostatică a anti septicelor. Caracteristica

antisepticilor și antibioticelor de bază. Complicațiile antibioterapiei,

profilaxia. Metodele de administrare a antisepticelor.

Anestezia locală

Farmacodinamica substanțelor anestezice. Metodele anesteziei locale

(superficiale, infiltrație, infiltrație după A. Vișnevschii, de conducere

intravenoase, intraarterială, intraosoasă). Indicații, contraindicații.

Complicații.

Rahianestezia. Anestezia peridurală. Metodica. Indicații, contraindicații,

complicații.

Hemoragiile – generalități

Noțiune. Clasificarea clinică. Anemia acută după hemoragii. Reacția

organismului la hemoragii. Factorii ce influențează hemostaza. Metodele

hemostazei preventive și definitive: mecanice, chimice, fizice, biologice.

Cauzele deceselor după hemoragie. Sindromul CID.

Hemotransfuziile

Substituenții și istoricul. Izoaglutinarea și grupele sangvine. Metodele

determinării grupelor de sînge (cu seruri, eritrocite standarte, țoliclon anti –

A și anti - B). Conservarea sîngelui, determinarea calității. Factorul Rh,

determinarea. Indicații și contraindicații pentru hemotransfuzie. Probele la

compatibilitate.

Macanizmul acțiunii sîngelui transfuzat. Tehnica transfuziei.

Hemotransfuzia intravenoasă, intraarterială, intraosoasă. Complicațiile și

pericolul hemotransfuziei. Profilaxia și tratamentul. Preparatele sîngelui.

Donarea de sînge. Complicațiile la transfuziile substituenților, profilaxia,

tratamentul.

Intervenția chirurgicalăPerioadele pre - și postoperatorii

Noțiune de intervenție chirurgicală. Intervenția chirurgicală

programată; de urgență, imediată; operație radicală și paliativă; operație

într-un timp și etajate (în mai mulți timpi); operație aseptică; condiționat

aseptică; operație septică.

Explorarea și pregătirea preoperatorie

Pregătirea sistemului nervos (premedicația); pregătirea cîmpului operator.

Pregătirea tractului digestiv. Tubajul și spălăturile gastrice (indicațiile);

pregătirea colonului în operațiile pe intestine și în operațiile pe celelalte

organe intraabdominale. Tehnica efectuării tubajului și spălăturilor gastrice.

Clisterele: felurile, tehnica efectuării. Sondajul vezical: indicațiile,

procedeele, tehnica cateterismului vezicii urinare.

Îngrijiri postoperatorii:

Noțiune de perioadă postoperatorie. Etapele perioadei postoperatorii.

Complicațiile postoperatorii în perioada imediat postoperatorie, pînă la

ieșirea complectă din narcoză: recurarizarea miorelaxantelor cu dereglări

respiratorii, stop respirator, vome, regurgitație; hemoragie în plagă și

hemoragii interne; dereglări de hemodinamică, stop cardiac. Tehnica

efectuării respirației artificiale. Tehnica masajului de cord extern. Profilaxia

sindromul Mendelson. Profilaxia trombozelor în perioada postoperatorie

(specifică și nespecifică). Profilaxia pneumoniilor de stază postoperatorii

(gimnastica curativă, inhalații, etc.). Tehnica aplicării ventuzelor. Lupta cu

pareza intestinală. Înlăturarea dereglărilor de micțiune. Îngrijirea pielii,

unghiilor, părului urechilor, ochilor, cavității bucale. Schimbarea lengeriei

de pat și de corp. Alimentarea bolnavului grav.

Drenaje. Felurile drenajelor (pasive și active). Drenarea cavității

abdominale. Dreanarea căilor principale biliare. Drenarea cavității pleurale

în hemo-, hilo-, hidro- și pneumotorace, activă sau pasivă (Biulau).

Particularitățile îngrijirii lor. Sondajul nazo- gastral. Indicațiile, tehnica

efectuării. Sondajul cu sonda Blackmore.

Injecții, puncții, perfuzii

Injecțiile intramusculare. Aplicarea valabilității și tehnica deschiderii

ambalajului seringilor de o singură folosinţă. Aplicarea valabilității

materialului din fiole. Tehnica deschiderii și recoltării materialului

medicamentos din fiolă. Aplicarea valabilității materialului medicamentos

din flacoane. Tehnica dezvoltării materialului din flacoane și recoltării lui.

Tehnica injecțiilor intramusculare și intracutane. Preparatele

medicamentoase contraindicate pentru administrarea intramusculară.

Particularitățile injectării i/m a preparatelor uleiose. Complicațiile care pot

surveni și profilaxia lor. Tehnica efectuării probelor intracutane la

novocaină și antibiotice, aprecierea rezultatelor lor. Tehnica injecțiilor

intravenoase. Particularitățile administrării i/v a soluțiilor preparatelor de

Calciu și Magneziu sulfat, a strofantinei, etc. Complicațiile de ordin general

și profilaxia lor, complicațiile de ordin local, primul ajutor și profilaxia lor.

Perfuziile: intravenoase, intraarteriale. Tehnica umplerii sistemelor pentru

perfuzii și tehnica perfuziilor; complicațiile și profilaxia lor.

Tehnica puncțiilor: abdominale, toracale, a cavității articularităților, a

abceselor. Complicațiile și profilaxia lor.

Trumatisme asociate:abdominale, toracice, cranio – cerebrale

Etiopatogeneza, fiziopatologia traumatismelor abdominale, toracale,

cerebrale

Clasificarea traumatismelor abdominale:

a. Izolate (monofocașe, polifocale)

b. Multiple

c. Asociate

d. Combinate

Tabloul clinic, diagnosticul, primul ajutor în traumatismele abdominale.

Clasificarea clinică, diagnosticul, primul ajutor, tratamentul

traumatismelor toracice: traumatismele țesuturilor moi parietale; fracturile

de coaste și de stern; leziunile pulmonului, traheei, bronhiilor, cordului;

hemotorax; pneumotoraxul.

Clasificarea clinică, diagnosticul, primul ajutor și principiile de

tratament în traumatismele cerebrale: comoție, contuzie, compresie

cerebrală.

ȘoculDefiniție. Clasificarea, etiopatogenie. Diagosticul. Tratamentul.Noțiuni de suport vital la bolnavul chirurgical, stopul cardiac.

Noțiuni de șoc. Definiția șocului. Cauzele de etiopatogenie,

fiziopatogenia șocului. Clasificarea. Tabloul clinic și diagnosticul șocului

traumatic, hipovolemic și diagnosticul difernțial cu alte forme de șoc:

(combustional, endogen bacterian, etc.). primul ajutor și principiile de

tratament.

Noțiuni de suport vital al bolnavului chirurgical, stopul cardiorespirator.

Noțiune de stări terminale. Preagonia. Agonia. Moartea clinică. Moartea

biologică. Cauzele. Tabloul clinic. Primul ajutor.

Stopul respirator. Respirație artificială: „gură în nas”; ”gură în gură” cu

ajutorul tubului în „s”; cu ajutorul sacului Ambou, s.a. Masajul indirect al

cordului. Leșinul. Colapsul. Șocul. Clasificarea. Tabloul clinic, primul ajutor

și tratamentul.

Stopul cardiac. Cauzele. Tabloul clinic. Primul ajutor. Puncția cardiacă.

Masajul indirect al cordului. Tamponajul cardiac. Cauzele. Puncția

pericardului.

Echilibrul hidroelectrolitic, acido – basic și nutritiv al bolnavului

chirurgical

Alimentare parenterală.

Noțiune de echilibru hidroelectrolitic, acido- basic, nutritiv.

Apa în organism și distribuția ei în vasele sanguine și limfatice, în sapțiile

tisulare și în celulă. Cauzele și căile de pierdere a apei și a electroliților,

dereglările, diagnosticul și principiile de recuperare. Noțiune de echilibru

acido- basic, cauzele dereglării lor, tabloul clinic, tratamentul. Alimentarea

parenterală a bolnavului chirurgical (volumul cantitativ, calitativ, calorajul).

Infecții chirurgicale locale: infecțiile acute localizate (furuncul,carbuncul, abces, flegmon, hidrosadenita, mastita, paraproctita,erizipelul)Germenii patogeni. Etiologia și patogeneza. Infecții în chirurgie. Reacția

locală în inflamație. Profilaxia infecției. Principiile de tratament local și

general. Rolul antibioticelor. Afecțiuni purulente a țesuturilor moi (furuncul,

furunculoza, carbuncul, hidrosadenita, abces, flegmon- erizipel, erizipeloid).

Afecțiuni supurative a cavităților seroase (peritonotă, pleureziile).

Infecții chirurgicale generalizate. Infecțiile acute difuze, infecțiilecronice. Septicemiile. Gangrena gazoasă. Infecția neclostridianăgazoasă. Tetanosul.

Infecție purulentă generală (septicemie)

Clasificarea, patogeneza, simptomatologia, diagnosticul, tratamentul (local,

general).

Infecția anaerobă

Flegmonul gazos, gangrena anaerobă. Germenii. Tabloul patologo –

anatomic. Clinica, tratamentul, profilaxia.

Infecția putridă

Germenii. Simptomatologia, evoluția, tratamentul.

Infecțiile chirurgicale ale mîinii (panariciul, flegmoanele mîinii)

Panariciile și flegmoanele mîinii. Etiologia. Cauzele. Patogeneza.

Clasificarea.

Tabloul clinic și diagnosticul. Tratamentul general și local. Complicațiile.

Profilaxia.

Osteomielita

Osteomielita hematogenă și traumatică. Etiologie, patogeneză, clasificarea.

Tabloul clinic și diagnosticul. Tratamentul.

Necroze, gangrene, ulcere trofice, fistule

Necrozele - noțiuni. Cauzele și condițiile de dezvoltare. Tabloul clinic.

Gangrena uscată și umedă. Profilaxia. Principiile generale de tratament.

Importanța circulației colaterale. Tromboze și embolii. Endarteriita

obliterană. Ateroscleroza obliterană. Ulcere (varicoase, trofice). Decubete.

Fistule. Clasificarea. Diagnosticul. Tratamentul.

Dismurgia. Imobilizarea de transport.

Principiile generale de aplicare a pansamentelor. Pansamentul cu fase de

tifon, gipsat, cu leucoplast. Imobilizarea de transport. Pansamente tipice de

diferite regiuni ale corpului. Pansamente pe cap, gît, cutia toracică,

abdomen, membre.

Pansamente, înfășarea, imobilizarea de transport.

A. Pansamente moi, simple de protecție:

1. fașa de tifon

2. fașe tubulare din tricotaj

3. fașa elastică

Tehnica aplicării, indicațiile.

B. Pansamente cu cleiuri :

1. cu cleiuri sintetice (cliol, colodiu, BF, etc.)

2. cu eplestru

Tehnica aplicării.

C. Bandaj triunghiular. Bandaj în “prestie”. Bandaj un contur. Indicațiile.

Tehnica aplicării.

D. Pansamente de imobilizare:

1. de transport

2. curative

E. Pansamente de extenzie (pansamente de extenzie).

F. Pansamente de corejare.

Pansamente dure: atele de imobilizare de transport, atele curative;

dispozitive pentru extenzie; aparate ortopedice; atele – corset.

Alte pansamente care se fac dure în ulterior: gipsate; din tinc –

gelantină; cu amidon; cu polimeri.

Imobilizarea provizorie de transport – indicațiile și tehnica aplicării.

Imobilizare definitivă: indicațiile și tehnica aplicării.

Bolile arterilor: semiologie, diagnosticul, tratamentul.

Noțiuni de ischemie, clasificarea. Semiologia insuficienței acute arteriale a

membrelor inferioare. Etiologia și patogeneza. Tabloul clinic și diagnosticul.

Principiile de tratament (conservativ și chirurgical). Etiopatogeneza și

patogeneza insuficienței arteriale acute. Metodele de explorare și

diagnosticul. Principiile de tratament. Gangrena uscată și umedă.

Diagnosticul și tratamentul.

Bolile venelor: semiologie, diagnostic, tratament.

Semiologia insuficienței venoase cronice. Etiopatogeneza. Clasificarea.

Metodele de explorare, diagnosticul. Principiile tratamentului. Ulcere

trofice. Semiologia proceselor inflamatorii și trombotice a venelor.

Principiile de tratament.

Semiologia abdomenului chirurgical acut

Anatomia chirurgicală a abdomenului, peretelui abdominal, diafragmului.

Tehnici de examinare generale. Semiologia abdomenului acut “abdomenul

acut”. Semiologia afecțiunilor chirurgicale acute inflamatoare a organelor

cavității abdominale. Semiologia perforației unui organ în cavitatea

abdominală. Semiologia ocluziei intestinale acute. Semiologia hemoragiei

gastrointestinale, traumelor abdomenului.

Patologia chirurgicală a peretelui abdominal

Herniile. Noțiune. Clasificarea. Tabloul clinic și diagnosticul, principiile

de tratament chirurgical.

Eventrații și eviscerații. Noțiune. Tabloul clinic, diagnosticul, principiile

de tratament. Tumorile peretelui abdominal. Clasificarea, diagnosticul,

tratamentul.

Apendicita acută. Clinica. Diagnosticul. Tratamentul.Apendicita cronică.

Anatomia apendicelui. Variantele anatomice de sediu ale apendicelui în

cavitatea abdominală și însemnătatea clinică. Etiologia și patogeneza

apendicitei. Clasificarea clinică și morfopatologia a apendicitei. Tabloul

clinic ale apendicitei acute în dependență de stadiile evaluării. Diagnosticul

și tratamentul. Complicațiile apendicitei acute și profilaxia ei.

Apendicita cronică. Tabloul clinic și diagnosticul. Conduita terapeutică,

chirurgicală.

Ocluziile intestinale acute. Clinica, diagnosticul, tratamentul.Forme particulare de ocluzie intestinale.

Noțiune de ocluzie intestinală. Etiopatogenie și fiziopatologie. Anatomia

patologică. Ocluziile intestinale acute. Clasificarea. Tabloul clinic și

diagnosticul, principiile de tratament. Ocluzia intestinală funcțională.

Clasificarea. Tabloul clinic. Tratamentul.

Maladiile stomacului și duodenului.Complicațiile maladiei ulceroase a stomacului și duodenului.Cancerul gastric.

Noțiune de anatomie chirurgicală și fiziologie.

Boala ulceroasă : ulcerul gastric ; ulcerul duodenal ; ulcerul de stress;

ulcere endocrine; ulcere recidivante postoperatorii. Etiologie, patogeneza,

tabloul clinic și diagnosticul, principiile de tratament.

Complicațiile acute ale ulcerelor gastroduodenale (ulcerul

gastroduodenal perforat).

Complicațiile cronice ale ulcerului gastroduodenal(stenozele

piloroduodenale; malignizarea). Complicațiile chirurgiei gastrice

(complicațiile vagetomiei: hernie hiatale; litiaza biliară, diareea

postvagatomică).

Complicațiile postrezecționale: hemoragie postoperatorie; dehiscența și

fistulele anastamotice; necroze a bontului gastric; obstrucția ansei

aferente; gastrita biliară; sindromul de stomac mic; sindromul

Dumping.Corpi străini în stomac sau duoden. Arsurile chimice și stricturile

cicatriciale gastrice. Traumatismele stomacului și duodenului.

Hemoragiile gastro – intestinale. Clinica, diagnosticul,

tratamentul.

Clasificarea după etiologie. Clasificarea după locul unde se varsăsîngele.Clasificarea după Forest. Clasificarea după gravitatea hemoragiei.Patogenia hemoragiilor și mecanismele de compensare din organism.Tabloul clinic și diagnostic.

H.D.S.(hemoragiile digestive superioare). Principiile tratamentuluiconservativ. Indicațiile și principiile tratamentului chirurgical.

Maladiile chirurgicale ale ficatului,căilor biliare principale, colecistuluiNoțiune de anatomie chirurgicală și fiziologia ficatului și a căilor biliare

extrahepatice. Tumorile benigne ale ficatului. Tumorile maligne ale

ficatului. Chistul hidatic hepatic. Abcesele hepatice. Anomalii congenitale

ale colecistului și ale căilor biliare extrahepatice. Colecistita acută litiazică și

acalculoasă. Sindromul postcolecistectomic. Neoplasmele căilor biliare

(cancerul vezical, cancerul căilor biliare principale, ampulomul vaterian).

Icterele mecanice. Etiologie, tabloul clinic, diagnosticul și principiile de

tratament. Sindromul de tratament. Sindromul hipertensiunii portale.

Traumatismele ficatului, vezicii biliare și a căilor biliare extrahepatice.

Simptomatologia maladiilor chirurgicale ale pancreasului(tumori, chisturi, pancreatita acută și cronică, traumatisme)

Noțiuni de anatomie chirurgicală și fiziologie a pancreasului.

Pancreatita acută. Etiopatogenie, clasificare, tabloul clinic și diagnosticul.

Principiile de tratament.

Tumorile benigne și maligne exocrine ale pancreasului. Clasificare,

tabloul clinic, diagnosticul.

Traumatismele pancreasului. Tabloul clinic. Primul ajutor, principiile de

tratament.

Simptomatologia bolilor chirurgicale ale peritoneuluiPeritonitele acute.

Anatomo- fiziologia peritoneului. Malformațiile peritoneale. Peritonitele

acute și cronice. Etiopatogeneza, tabloul clinic și diagnosticul. Tratamentul.

Peritonitele localizate și alte forme de peritonite. Tumorile peritoneului.

Leziuni peritoneale.

Anatomo – fiziologia spațiului retroperitoneal. Tumori retroperitoneale

primitive. Tumori ale glandelor suprarenale (feocromocitomul, s.a). Lezarea

țesuturilor și organelor din spațiul retroperitonial. Afecțiuni septico –

inflamatoare ale spațiului retroperitoneal.

Particularitățile examinării și investigațiilor bolnavilor chirurgicali.F.O.C.

Fișa de observație clinică – document medical, juridic, științific.

Compartimentele fișei de observație clinică (datele de pașaport,

investigațiile subiective : acuzele (plîngerile) bolnavului) : principale și

secundare ; istoria bolii debutul, consecutivitatea, datele investigațiilor

suplimentare antecidente; tratamentul și eficacitatea lui, etc.).

Date asupra stării sănătății pe sistemele anatomo – fiziologice.

Anamnesis vitae. Datele obiective (generale) și după sistemele

anatomo – fiziologice (tegumentul, sistemul limfatic, sistemul locomotor,

respirator, cardiovascular, al abdomenului și tractului digestiv, al aparatului

uro-genital, sistemul nervos).

Locus morbid. Diagnisticul preventiv. Planul investigațiilor

suplimentare. Diagnosticul clinic. Diagnosticul diferențial. Diagnosticul

definitiv. Cursus morbi. Epicriza.

Examinarea clinică a bolnavului chirurgical

Procesul de diagnostic:

Datele subiective și obiective cu diagnosticul preventiv (I nivel al procesului

de diagnostic).

Examinările de laborator paraclinice și instrumentale (nivelul II).

Interpretarea datelor subiective, obiective împreună cu rezultatele

examinărilor suplimentare și stabilirea diagnosticului definitiv: de bază a

complicațiilor și a patologiei concomitente.

Semiologia afecțiunilor chirurgicale a regiunii perianorectale

Malformații congenitale ale rectului (imperforațiile anale, fistule

combinate congenitale recto – vaginale și perineale la fetițe; recto –

urinare și perineale între scrot și anus la băieți).

Boala hemoroidală. Tromboza ano-rectală acută. Paraproctitele acute.

Clasificarea, tabloul clinic și tratamentul. Paraproctite cronice (fistule ano-

rectale). Clasificarea, diagnosticul și principiile de tratament. Boala

pilonidală sacrococcigiană. Diagnosticul și tratamentul.

Deprinderi practice la chirurgia generală șisemiologia chirurgicală și îngrijirea bolnavilor

1. Arătați pe bolnav palparea pulsului la arteria dorsalis pedis.

2. Prezentați tehnica depistării simptomului Courvoisier. Descrieț i

semnificația lui.

3. Prezentați pe bolnav simptomul Pasternațchii.

4. Arătați pe bolnav tehnica simptomului Blumberg.

5. Numiți minimum de teste diagnostice necesare chirurgului și

importanța lor în patologia abdomenului acut.

6. Arătați pe bolnav tehnica palpării pulsului la arteria tibialis posterior

și a dorsalis pedis.

7. Arătați tehnica palpării pulsului la arteria femurală.

8. Arătați pe bolnav tehnica depistării defansului muscular a peretelui

abdominal.

9. Arătați tehnica palpării pulsului la arteria poplitea.

10. Tehnica efectuării ”simptomului’’ de fluctuență și semnificația

lui?

11. Ce indici de laborator sunt necesari pentru medic în cazul unui

pacient cu hemoragie?

12. Ce reprezintă noțiunea “hemoragie gastrointestinală” și

“hemoragie intraperitoneală”?

13. Arătați pe bolnav proba Delbet – Perthes și apreciați valoarea

ei.

14. Simptomele locale a herniei strangulate?

15. Tehnica evidențierii “clopotajul” în patologia tractului digestiv?

16. Ce informații ne poate da tușeul rectal a unui bolnav cu ocluzie

intestinală acută?

17. Tehnica palpării nodurilor limfatici axilari.

18. Se palpează în normă vezicula biliară? Dacă se palpează, ce

semnificație are?

19. Simptomul Cocher este obiectiv?

20. Caracteristica abdomenului în caz de ulcer perforat.

21. Descrieți “facies Hipocrates” caracteristica pentru faza

terminală a peritonitei.

22. Cum se poate diferenția o formațiune (tumoare, hematom) a

țesuturilor peretelui abdominal de cea din cavitatea abdominală?

23. Care este poziția pacientului cu abdomen acut pentru palparea

abdomenului de către medic?

24. Palparea porților herniare.

25. Determinarea simptomului tusei.

26. Determinarea simptomelor: Voscresenschi, Razdolschi.

27. Determinarea simptomelor: Sitcovschi, Bartomie – Mihelson.

28. Determinarea triadei Dielafoy (în apendicita acută).

29. Determinarea simptomelor Rovsing și Obrazțov.

30. Determinați simptomul Mondor.

31. Efectuați palparea superficială a abdomenului.

32. Descrieți radiograma pacientului cu ulcer perforat.

33. Descrieți radiograma pacientului cu ocluzie intestinală.

34. Expliacți semnele : melena și “zaț de cafea”.

35. Determinați simptomul Grecov- Ortner, Murphy.

36. Determinați simptomul Mussy- Gheorghievski, Blumberg.

37. Determinați simptomul Korte, Gray - Turner, Kullen.

38. Efectuați palparea profundă a abdomenului.

39. Determinați simptomul von Vahl.

40. Efectuați palparea glandei tiroide.

41. Determinați gradul de dezvoltare a gușei.

42. Determinați simptomul Ștelvag, Mebius.

43. Efectuați inspecția abdomenului.

44. Explicați necesitatea și tehnica aplicării sondei Blackmoore (în

caz de hemoragie din varicele esofagiene).