ministerul justi iei institutul na ional de criminologie · capitalismului 1. corup ia a ap rut în...
TRANSCRIPT
1
MINISTERUL JUSTI IEIINSTITUTUL NA IONAL DE CRIMINOLOGIE
PERCEP IA PUBLIC A FENOMENULUI DECORUP IE
Coordonator: Dr. Dorinica Ioan
Ecaterina Balica - sociologRaluca Simion - consilier juridic
Vasile Boti - consilier juridic
2006
2
CUPRINS
PAG.
METODOLOGIE…………………………………………………………6
CAP. I. PERCEP IA PUBLIC PRIVIND ORIGINEA IEVOLU IA CORUP IEI ÎN ROMÂNIA ……………………………10
1. Opinia popula iei privind momentul apari iei corup iei în societatearomâneasc ……………………………………………………………10
2. Aprecieri privind nivelul corup iei în trecut i evolu ia în aniiurm tori……………………………………………………………….12
CAP.II. PERCEP IA PUBLIC ASUPRA GRAVIT II IGRADULUI DE R SPÂNDIRE A CORUP IEI ÎN ROMÂNIA………………...……………………………………………………….…15
1. Percep ia public asupra gravit ii corup iei în România…………...152. Opinia public asupra gradului de r spândire a corup iei în România,
localitatea de re edin i locul de munc ……………………………183. Evalu ri privind nivelul corup iei la nivelul institu iilor……………..214. Opinia popula iei privind nivelul corup iei în rândul unor categorii de
persoane ……………………………………………………………...30
CAP. III. PERCEP IA POPULA IEI PRIVIND CAUZELE ICONSECIN ELE CORUP IEI ………………...……………………41
1. Percep ia popula iei asupra cauzelor corup iei în România…………..41 1.1. Opinia popula iei privind factorii care favorizeaz corup ia la nivelul M.A.I……………………………………………………..482. Percep ia public privind consecin ele corup iei………………………52
CAP. IV. EXPERIEN A PERSONAL …………..............................58
1. Sursele de informare privind cazurile de corup ie…………………….582. Experien a subiec ilor privind implicarea în acte de corup ie legate de rezolvarea unor probleme…………………………………………...623. Motiva ia i scopul pentru care au fost oferi i bani/cadouri……65
3
CAP. V. ATITUDINI FA DE CORUP IE .……………………….68
1. Opinii privind necesitatea implic rii cet enilor în lupta împotriva corup iei……………………………………………………………….682. Implicarea cet enilor în lupta împotriva corup iei…………………...69 2.1 Sesizarea actelor de corup ie……………………………………..69 2.2 Motive invocate de popula ie pentru lipsa de implicare în ac iuni de sesizare a actelor de corup ie…………………………………..71 2.3 Sesizarea actelor de corup ie din Ministerul Administra iei i Internelor…………………………………………………………...74 2.4 Motive invocate de popula ie pentru lipsa de implicare în ac iuni de sesizare a actelor de corup ie din Ministerul Administra iei i Internelor ……………………………...…………………………...773. Aprecieri privind posibila implicare a popula iei în acte de corup ie………………………………………………………………..804. Percep ia popula iei asupra gradului de vinov ie a persoanelor implicate în acte de corup ie………………………………………….825. Evalu ri privind gradul de vinov ie a unor categorii de persoane implicate în acte de corup ie………………………………………….846. Evalu ri ale popula iei privind sursele de îmbog ire de dup 1989…………………………………………………………………...89
CAP.VI. OPINIII PRIVIND EFICIEN A M SURILOR DEPREVENIRE I COMBATERE A CORUP IEI ……...…………….91
1. Opiniile popula iei privind posibilitatea reducerii corup iei în România………………………………..……………………………...912. Aprecieri privind eficien a institu iilor care lupt împotriva corup iei……………………………………………………………….93 2.1 Opiniile popula iei privind m surile anticorup ie luate de c tre actualul guvern……………………………………………………97 2.2 Evaluarea eficien ei DNA-ului (PNA) în instrumentarea cazurilor de mare corup ie ………………………………………………993. Presiuni exercitate asupra unor categorii de persoane i sursa acestor presiuni………………………………………………………………101
4
CAP.VII. APRECIERI PRIVIND M SURILE NECESARE PENTRUREDUCEREA CORUP IEI………………………………………….108
1. surile necesare reducerii corup iei la nivelul societ ii române ti….………….………………………………………………………...108
2. M surile necesare reducerii corup iei la nivelul Ministerului Administra iei i Internelor …………………….….…………… ...1113. Evaluarea încrederii popula iei în eficien a m surilor adopatate de M.A.I. pentru reducerea corup iei din rândul angaja ilor s i
……………………………………………………………………….1144. Modalit ile concrete de implicare a cet enilor în lupta anticorup ie ………………………………..……………………………………...115
CAP. VIII. APRECIERI PRIVIND PROBLEMELE EXISTENTE ÎNREALIZAREA ACTULUI DE JUSTI IE ………………………….119
CONCLUZII…………………………………………………………...124ANEXE…………………………………………………………………128
5
I. INSTITU II IMPLICATE:1. Institutul Na ional de Criminologie - Ministerul Justi iei2. Direc ia General Anticorup ie - Ministerul Administra iei i Internelor
II. GRUPUL DE LUCRU:
Coordonator : Dr. Dorinica Ioan
Persoane implicate în realizarea anchetei de teren i în introducereachestionarelor în baza de date:
1. Institutul Na ional de Criminologie: Drd. Ecaterina Balica, Drd. RoxanaBratu, Drd. Oana Bianca Ciobanu, Drd. Raluca Simion, Vasile Boti ,Oana Mezanote, Anca Cu mir
2. Direc ia General Anticorup ie: Subcomisar Laura Târnovan, InspectorDan eicaru, Subinspector Titov Gherghe, Inspector Mihai Bîrlici,Subinspector Cre u Cornel, Agent principal Cristian Lixandru
6
METODOLOGIE
Investiga ia noastr i-a propus s r spund interesului constantmanifestat de c tre Ministerul Justi iei i alte organisme interne iinterna ionale fa de dimensiunile i amploarea fenomenului de corup ie -
a cum este el perceput de c tre popula ia din România. Întrucât Institutul Na ional de Criminologie nu a dispus de personalulnecesar realiz rii acestei cercet ri la nivel na ional i datorit interesuluimanifestat de c tre Direc ia General Anticorup ie din cadrul MinisteruluiAdministra iei i Internelor fa de aceast tem , a fost realizat un parteneriatîntre cele dou institu ii.
Studiul reitereaz ancheta realizat în anul 2004, având aceea i tematici utilizând acela i chestionar care a fost modificat în conformitate cu
obiectivele de cercetare ale celor dou institu ii pentru a vedea în ce m surexist o constan sau o diferen în ceea ce prive te percep ia fenomenului decorup ie.
OBIECTIVE1. Analiza comparativ a percep iei publice asupra fenomenului de
corup ie pe baza rezultatelor anchetelor realizate în 2004 i 2006 detre Institutul Na ional de Criminologie i institu iile care au colaborat
la realizarea acestora (Administra ia Na ional a Penitenciarelor,Institutul de Sociologie al Academiei Române, Direc ia GeneralAnticorup ie).
OBIECTIVE SPECIFICE
1. Evaluarea percep iei popula iei privind originea i evolu ia faptelor decorup ie în perioada imediat urm toare;
2. Identificarea percep iei popula iei cu privire la nivelul corup iei dindiverse institu ii, insistându-se asupra institu iilor i categoriilor depersoane care sunt implicate în prevenirea i sanc ionarea faptelor decorup ie (Direc ia Na ional Anticorup ie, Direc ia GeneralAnticorup ie, Parchetele, Instan ele de judecat , Ministerul Justi iei);
3. Evaluarea percep iei publice asupra cauzelor i consecin elorfenomenului de corup ie;
4. Identificarea factorilor care, conform opiniei subiec ilor investiga i,favorizeaz actele de corup ie din România i în special, din cadrulMinisterului Administra iei i Internelor;
7
5. Identificarea institu iilor în care actele de corup ie continu s semanifeste ca practic , precum i a motiva iilor care stau la bazamen inerii acestor practici, pe baza informa iilor referitoare la corup iaexperimentat de c tre subiec ii intervieva i;
6. Evaluarea eficien ei institu iilor implicate în prevenirea i controlulacestui fenomen;
7. Evaluarea disponibilit ii cet enilor de a se implica în lupta împotrivacorup iei.
METODE I TEHNICI DE INVESTIGA IE
1. Ancheta pe baz de chestionar la nivelul unui e antion na ionalreprezentativ (tristadial stratificat) pentru popula ia României de 1175subiec i din 98 de localit i mari i mici din zonele rurale i urbane.
Întrucât s-a vrut ca studiul s fie comparativ cu cel din 2004,chestionarul utilizat a fost în mare parte cel aplicat în 2004 (R dulescuS. M., Banciu D. i colab.). Chestionarul aplicat în 2006 a fost astfelstructurat încât s r spund cerin elor analizei noastre. Prin urmare, aufost eliminate o serie de întreb ri care s-au dovedit a fi greu de în elesde c tre subiec i i au fost incluse alte întreb ri în func ie de obiectivelestudiului nostru i de recomand rile f cute de o serie de speciali ti.În final, chestionarul din 2006 a fost organizat pe urm toareledimensiuni: percep ia gravit ii i a gradului de r spândire al corup iei,opinii privind cauzele i consecin ele corup iei, experien a personal ,atitudini fa de corup ie, eficien a m surilor de prevenire i decombatere a corup iei, opinii fa de activitatea MinisteruluiAdministra iei i Internelor în domeniul corup iei, probleme înrealizarea actului de justi ie (vezi Anexa 1).
POPULA IA INVESTIGAT
Volumul e antionului: 1.175 de persoane cu vârsta de 18 ani i peste;
8
Tipul e antionului: probabilist, tri-stadial stratificat, cu stratificare în primulstadiu;
Criterii de stratificare: 18 arii culturale grupate pe provincii istorice, mediureziden ial (urban-rural), m rimea localit ilor urbane (4 tipuri: ora e sub30.000 de locuitori, ora e între 30.000 i 99.000 de locuitori, ora e între100.000 i 200.000 de locuitori din ora e peste 200.000 de locuitori) i gradulde dezvoltare al localit ilor rurale (3 categorii: comune s race, comunedezvoltate mediu, comune dezvoltate);
antionare: selec ie probabilist a localit ilor (89), a punctelor deantionare (sec ii de votare, 119) i a persoanelor. Pentru selec ia persoanelor
au fost utilizate, în principal, ultimele liste electorale.
Reprezentativitate: eroarea limit de reprezentativitate este de +/- 2,8%.
VII. FAZELE PROIECTULUI
Etapa a I-a: ianuarie-februarie 2006
1. Modificarea chestionarului inclus în anchet pe baza observa iilorrezultate din ancheta din 2004 i a obiectivelor partenerilor din proiect(Institutul Na ional de Criminologie i Direc ia General Anticorup ie)
Etapa a II-a: martie-iunie 2006
1. Realizarea e antionului pe baza metodologiei stabilite conformobiectivelor cercet rii - selec ia subiec ilor din bazele de date aleCentrului Na ional pentru Administrarea Bazelor de Date i Eviden aPopula iei (Institutul Na ional de Criminologie i Direc ia GeneralAnticorup ie)
2. Investiga ii exploratorii i testarea instrumentelor de cercetare(Institutul Na ional de Criminologie)
3. Preg tirea dosarului anchetei (instruc iuni de e antionare, instruc iunide completare a chestionarelor i a fi elor operatorului, cardurichestionare, delega ii) (Institutul Na ional de Criminologie)
Etapa a III-a: iulie – septembrie 2006
1. Instruirea operatorilor de teren (Institutul Na ional de Criminologie iDirec ia General Anticorup ie)
9
2. Multiplicarea i distribuirea în teritoriu a dosarului anchetei (Direc iaGeneral Anticorup ie)
3. Activitatea de teren - aplicarea chestionarelor în Bucure ti i înlocalit ile selectate conform Listei localit ilor incluse în e antionulna ional (Direc ia General Anticorup ie i Institutul Na ional deCriminologie)
4. Supervizarea anchetei de teren (Institutul Na ional de Criminologie iDirec ia General Anticorup ie)5. Codificarea i introducerea datelor din chestionare (Institutul
Na ional de Criminologie i Direc ia General Anticorup ie)
Etapa a IV-a: octombrie - decembrie 2006
1. Prelucrarea i interpretarea datelor (Institutul Na ional de Criminologie)2. Redactarea raportului preliminar i a raportului final de cercetare
(Institutul Na ional de Criminologie)
10
CAP. I. PERCEP IA PUBLIC PRIVIND ORIGINEA I EVOLU IA
CORUP IEI ÎN ROMÂNIA
1. Opinia popula iei privind momentul apari iei corup iei în societatearomâneasc
Majoritatea subiec ilor consider c acest fenomen a ap rut în perioada
de tranzi ie (42,5%), în timp ce aproximativ 32% sunt de p rere c este vorba
despre o tr tur permanent a mentalit ilor române ti (vezi Diagrama 1).
Diagrama 1
APARI IA I MANIFESTAREA CORUP IEI
8,9
42,5
31,8
11,6
0,05,0
10,015,020,025,030,035,040,045,0
in perioada comunista in perioada detranzit ie
ca o t rasaturapermanenta amentalitatilor
romanest i
ca fiind specificacapitalismului
1. Corup ia a ap rut în perioada de tranzi ie conform a 46,3% dintre
persoanele din mediul rural care au r spuns la aceast întrebare i 39,2 % din
mediul urban.
În ceea ce prive te corup ia ca o tr tur permanent a mentalit ilor
române ti, de data aceasta persoane din mediul urban se pronun într-o
pondere mai mare decât cei din mediul rural (37,3% fa de 25,5%).
2. Analiza variabilei sex în cazul celor doi itemi nu a dat la iveal
diferen e semnificative din punct de vedere statistic.
11
3. Referitor la variabila vârst 1, se poate remarca faptul c cei cu vârsta
peste 55 de ani consider în mai mare m sur comparativ cu cei din celelalte
dou grupe de vârst c fenomenul corup iei a ap rut în perioada de tranzi ie
(46,9% fa de 42,8%-grupa de vârst adult i 35,7% - grupa de vârst
tân ). Subiec ii din grupa de vârst 18-34 de ani apreciaz în mai mare
sur c fenomenul corup iei este o tr tur permanent a mentalit ilor
române ti (36,7%) fa de 33,2% - grupa de vârst medie i 27% - grupa de
peste 55 de ani care s-au pronun at în acela i sens).
4. Dintre cei care apreciaz c fenomenul corup iei a ap rut în perioada
de tranzi ie, cei cu un nivel superior de instruc ie 2se pronun într-o pondere
mai mic decât cei cu nivel de instruc ie mediu i inferior (33,3% fa de
40,8% i 48,8%).
Referitor la persoanele care consider c fenomenul corup iei este o
tr tur permanent a mentalit ilor române ti, se remarc cei cu un nivel
superior de instruc ie care cred acest lucru într-o mai mare m sur decât cei
cu nivel mediu i inferior (41,1% fa de 35,6% i 22, 2%).
5. Persoanele active3 apreciaz în mai mic m sur decât cele inactive
fenomenul corup iei a ap rut în perioada de tranzi ie (38,4% fa de
45,8%).
În schimb acelea i persoane active apreciaz într-o mai mare m sur
decât cele inactive c este vorba despre o tr tur permanent a mentalit ilor
române ti (36,9% fa de 27,3%).
6. Cu privire la statutul ocupa ional4, aprecierile în sensul c
fenomenul corup iei a ap rut în perioada de tranzi ie sunt aproximativ identice
1 Tineri – 18-34 de ani; adul i – 35-54 de ani; vârstnici – 55 de ani i peste2 Nivel de instruc ie sc zut - f coal , coal primar , coal gimnazial ; nivel de instruc ie mediu– coal profesional , liceu neterminat, liceu, tehnic de mai tri; nivel de instruc ie superior – colegiuuniversitar, facultate, studii postuniversitare.3 Persoane active – patron, manager, inginer, medic, tehnician, func ionar în administra ie, agricultor,muncitor calificat i necalificat, me te ugar, zilier; persoane inactive – pensionar, omer, casnic ,elev/student.
12
pentru nivelurile superior i mediu (37,3% i 37,9%) iar cei cu un nivel
superior se pronun într-un procent de 43,7% în acela i sens.
R spunsurile persoanelor care sunt de opinia c fenomenul corup iei
este o tr tur permanent a mentalit ilor române ti, analizate din
perspectiva statutului ocupa ional sunt dup cum urmeaz : 43,1% - nivel
superior, 32,9% - nivel mediu, 30, 2% - nivel sc zut.
2. Aprecieri privind nivelul corup iei în trecut i evolu ia în anii urm tori
Aprecierile subiec ilor privind modul în care nivelul corup iei a evoluat
fa de anul trecut se distribuie dup cum urmeaz : nivelul corup iei a r mas
constant - 41,6%, nivelul corup iei a crescut - 31,6%, nivelul corup iei a
sc zut – 17,6% (vezi Diagrama 2).
Diagrama 2
NIVELUL CORUP IEI RAPORTAT LA NIVELUL ANULUI TRECUT
31,6
41,6
17,6
9,2
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45
a crescut
a ramas constant
a scazut
NS/NR
Cel mai mare num r de subiec i s-a pronun at în sensul c nivelul
corup iei va r mâne constant.
1. O detaliere a acestor r spunsuri în func ie de indicatorii socio-
demografici ne arat faptul c în func ie de variabila sex r spunsurile sunt
4 Statut ocupa ional superior – patron, manager, inginer, medic, alte ocupa ii intelectuale; statutocupa ional mediu – tehnician, func ionar în administra ie; statut ocupa ional sc zut – agricultor, muncitorcalificat i necalificat, zilier, casnic , pensionar, me te ugar.
13
aproape identice din punct de vedere procentual (42% b rba i fa de 41,4%
femei).
2. Analiza variabilei vârst ne duce la concluzia c cei din grupa de
vârst adult sunt în cea mai mare pondere de opinie c , în compara ie cu anul
trecut, nivelul corup iei a r mas constant (45,5% fa de 43% - cei din grupa
de vârst tân i 36,7% dintre cei din grupa vârstnic ).
3. Dac privim situa ia din perspectiva variabilei nivel de instruc ie,
cei cu nivel de instruc ie superior cred într-o propor ie mai mare decât cei cu
nivel sc zut de instruc ie c fenomenul corup iei a r mas constant (51,9 fa
de 35,9%).
4. De asemenea, popula ia activ consider într-o mai mare m sur
decât cea inactiv c a r mas constant nivelul corup iei (46,2% fa de
37,5%).
5.Statutul ocupa ional ca variabil nu presupune diferen e semnificative
procentuale.
6. Dac ne oprim la mediul de reziden al persoanelor investigate se
observ c 43, 8% dintre cei care provin din mediul urban sunt de p rere c
nivelul corup iei a r mas constant fa de 39,1% dintre subiec ii din mediul
rural care au aceea i opinie.
În viitor, subiec ii apreciaz c fenomenul corup iei va intra pe o pant
descendent , aproximativ jum tate dintre cei intervieva i (53,1%) considerând
în urm torii ani corup ia va sc dea (vezi Diagrama 3).
14
Diagrama 3
TEPT RI PRIVIND EVOLU IA NIVELULUI CORUP IEI ÎNURM TORII ANI
53,1
18,8 17,410,6
0,010,020,030,040,050,060,0
sa scada sa ramana constant sa creasca NS/NR
Cu privire la evolu ia nivelului corup iei în urm torii ani, cei mai mul i
subiec i au considerat c acesta va sc dea. O privire asupra indicatorilor socio-
demografici arat c nu sunt diferen e seminificative dac ne raport m la sex,
vârst i la mediul de reziden . În ceea ce prive te gradul de instruc ie,
procentele sunt foarte apropiate i ca atare nu presupun un comentariu special.
Afirma ia este valabil i pentru persoanele active i inactive. Diferen e
apar în situa ia statutului ocupa ional unde persoanele cu nivel superior i
mediu se pronun într-o mai mare pondere în sensul unui nivel constant al
corup iei în anii urm tori.
15
CAP.II. PERCEP IA PUBLIC ASUPRA GRAVIT II I
GRADULUI DE R SPÂNDIRE AL CORUP IEI ÎN ROMÂNIA
1. Percep ia public asupra gravit ii corup iei în România
Subiec ii au avut posibilitatea de a aprecia gravitatea unui num r de
dou sprezece probleme sociale cu care se confrunt România în prezent,
corup ia fiind inclus printre acestea.
În func ie de op iunile exprimate, corup ia ocup pozi ia a treia într-un
posibil „clasament” al r spunsurilor: 88,2% din totalul subiec ilor au
considerat corup ia ca fiind o problem grav i foarte grav .
Primele dou pozi ii sunt ocupate de cie cu 90,9% i pre urile mari
cu 89,3%. Tot în partea superioar a ierarhiei se situeaz alte dou probleme
sociale lipsa locurilor de munc (83,7%) i infrac iunile (79,7%), dar i una
dintre problemele generate de disfunc ii organiza ionale precum birocra ia
prea mare (79,1%). De asemenea, lipsa locuin elor (72,9%) reprezint o
problem social care este apreciat într-o propor ie mare de subiec i ca fiind
o problem grav i foarte grav (vezi Diagrama 4).
În partea inferioar a ierarhiei, mai precis pe locul opt, se situeaz
varianta de r spuns conform c reia justi ia este nedreapt /p rtinitoare
(67,5%).
Pozi ii inferioare ocup i probleme precum lipsa unei bune conduceri
politice (60.4%), sustragerea prin mijloace ilegale de la plata impozitelor
(60,8%) i lipsa de moralitate (64,3%) (vezi Diagrama 4).
16
Diagrama 4
EVALUAREA GRAVIT II PROBLEMELOR DIN SOCIETATEAROMÂNEASC
91
89,3
83,7
64,5
72,9
88,2
79,7
60,4
67,5
64,3
79,1
60,8
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
sar cia
preturile mari
lipsa locurilor de munc
calitatea proast a serviciilor publice
birocra ia prea mare
lipsa locuin elor
corup ia
infrac iunile
lipsa unei bune conduceri polit ice
justi ia nedreapt /p rt initoare
lipsa de moralitate
sustragerea prin mijloace ilegale de la plata impozitelor
1. 1Raportându-ne la totalul subiec ilor din mediul urban i rural care
s-au pronun at cu privire la cie ca problem social cu care se confrunt
România, observ m c nu exist diferen e semnificative între mediul urban i
rural (93,1% dintre subiec ii din mediul urban consider s cia ca o
problem social grav i foarte grav fa de 88, 3% dintre subiec ii din
mediul rural).
1.2 Aceea i diferen nesemnificativ se p streaz i în cazul împ irii
spunsurilor în func ie de sex, grupa de vârst , gradul de instruc ie i statutul
ocupa ional.
17
2.1 Dac ne oprim la problema pre urilor mari, se observ c subiec ii
nu au op iuni diferite în func ie de mediul de reziden , sex sau vârst
(procentele sunt apropiate).
2.2. Diferen e apar în ceea ce prive te nivelul de instruc ie-cei cu nivel
sc zut de instruc ie consider într-o mai mare m sur c pre urile mari sunt o
problem grav i foarte grav cu care se confrunt România (92,3% fa de
cei cu nivel superior-78,3%).
3.1 Evaluarea gravit ii corup iei ca problem social nu presupune
comentarii speciale cu privire la mediul de reziden , sex, grupa de vârst ,
statutul ocupa ional, deoarece diferen ele procentuale sunt nesemnificative
pentru a putea permite comentarii pertinente.
3.2. Se poate remarca îns faptul c în ceea ce prive te nivelul de
instruc ie exist diferen e între cei cu un nivel sc zut de instruc ie i cei cu un
nivel superior în sensul c acestea din urm consider într-o propor ie mai
mare corup ia ca fiind foarte grav i grav (93,8% fa de 83,3%).
4.1 Birocra ia este perceput ca fiind grav i foarte grav într-o
propor ie mai mare de or eni decât de subiec i din mediul rural (81,5% fa
de 76.2%).
4.2 Nu exist diferen e notabile în ceea ce prive te distribu iile pe sexe
i nici în func ie de vârst , nivelul de colarizare i statut ocupa ional.
5.1 Infrac iunile sunt considerate o problem mai grav de subiec ii
din mediul urban (83,4% dintre ace tia consider problema infrac iunilor ca
fiind grav i foarte grav fa de 75,2% din rândul celor din mediul rural).
5.2 Toate celelalte criterii avute în vedere - sex, vârst , ultima coal
absolvit , statut ocupa ional nu au produs diferen e semnificative din punct de
vedere statistic.
6. Acelea i comentarii se impun i cu privire la evaluarea problemei
justi iei nedrepte/ p rtinitoare. Anumite diferen ieri prezint mediul de
18
reziden în sensul c or enii apreciaz într-o mai mare m sur c justi ia
nedreapt p rtinitoare este o problem foarte grav i grav .
2. Opinia public asupra gradului de r spândire a corup iei în România,localitatea de re edin i locul de munc
În ceea ce prive te gradul de r spândire a corup iei, întreb rile incluse
în chestionar ne-au permis s urm rim evolu ia acesteia pe trei paliere: în
România, la nivel local i la nivelul institu iei unde lucreaz sau a lucrat
subiectul.
La nivel na ional gradul de r spândire a corup iei este considerat mare
i foarte mare de c tre majoritatea subiec ilor investiga i (87,5%) (vezi
Diagrama 5).
Diagrama 5
EVALUAREA NIVELULUI CORUP IEI ÎN ROMÂNIA
43,6
7,0
2,1
0,2
3,2
43,9
0 10 20 30 40 50
foarte mare
mare
mic
foarte mic
nu exista coruptie
NS/NR
1. Subiec ii din mediul urban consider într-o mai mare m sur c
nivelul corup iei în România este foarte mare i mare (91% fa de 83,4% -
pentru mediul rural).
2. În func ie de variabila sex nu exist deosebiri semnificative, în timp
ce împ irea pe vârste relev o mic diferen între grupa de vârst matur
(90,7%) i cea care cuprinde subiec ii de peste 55 de ani (84,1%). De
19
asemenea, cei cu nivel de instruc ie sc zut sunt mai toleran i cu privire la
nivelul corup iei din România.
3. Restul indicatorilor socio-demografici nu au relevat deosebiri
importante între categoriile de subiec i intervieva i.
La nivel local se înregistreaz o diferen semnificativ (de peste 30 de
procente), în compara ie cu rezultatele înregistrate la nivel na ional. Astfel,
aproximativ jum tate dintre subiec i consider c la nivel local corup ia este
mare i foarte mare (vezi Diagrama 6).
Diagrama 6
EVALUAREA NIVELULUI CORUP IEI ÎN LOCALITATEA DERE EDIN
21,1
31,7
24,1
8,6
6,2
8,3
0 5 10 15 20 25 30 35
foarte mare
mare
mic
foarte mic
nu exista coruptie
NS/NR
1. În func ie de mediul de reziden exist deosebiri semnificative în
spunsurile subiec ilor. Astfel, în timp ce or enii consider în procent de
67,2 c nivelul corup iei este în localitatea lor mare i foarte mare, doar
35,9% dintre cei din mediul rural au aceea i percep ie.
2. Diferen ele în func ie de variabila sex i vârst sunt nesemnificative.
3. În schimb, nivelul instruc iei comport de asemenea diferen e în
sensul c cei cu un nivel de instruc ie superior se pronun într-o pondere
semnificativ mai mare asupra nivelului corup iei (66,7% dintre subiec ii cu un
nivel de preg tire superioar consider c nivelul corup iei în localitatea lor
20
este foarte mare i mare fa de 40,8% dintre subiec ii cu un nivel sc zut de
preg tire).
4. De asemenea subiec ii activi i cu statut ocupa ional de nivel
superior cred într-o mai mare m sur c la nivelul localit ii lor corup ia este
foarte mare i mare.
În ceea ce prive te gradul de manifestare a corup iei în institu ia unde
lucreaz sau au lucrat subiec ii, doar aproximativ 1/6 din subiec i apreciaz
nivelul corup iei este mare i foarte mare (Diagrama 7).
Diagrama 7
EVALUAREA NIVELULUI CORUP IEI LA LOCUL DE MUNC
4,7
10,6
14,7
13,9
27,1
29,0
0 5 10 15 20 25 30 35
foarte mare
mare
mic
foarte mic
nu exista coruptie
NS/NR
1. Diferen ierile în func ie de vârst , nivelul de instruc ie, statut
ocupa ional sunt nesemnificative din punct de vedere statistic.
2. De asemenea, în func ie de variabila sex se observ c b rba ii cred
într-o mai mare m sur c nivelul corup iei este mare i foarte mare la locul
de munc .
3. Referitor la variabila mediului de reziden , cei din mediul urban
cred într-o propor ie mai mare decât cei din mediul rural în institu ia în care
lucreaz (19,1% fa de 10,9%).
21
3. Evalu ri privind nivelul corup iei în cadrul institu iilor
Corup ia în cadrul principalelor institu ii publice din România, a a cum
rezult din ancheta noastr , este mare i foarte mare la nivelul Guvernului
(77,7%), Parlamentului (77,6%) i în Sistemul Sanitar (66,2%). Se observ
adar, c institu iile implicate în via a politic , respectiv Legislativul i
Executivul sunt percepute de popula ie ca fiind cele mai corupte.
De asemenea, institu iile ce in de domeniul Justi iei de in procente
destul de ridicate. Astfel, corup ia este perceput ca fiind mare i foarte mare
în Instan ele de judecat (57,1%), în Ministerul Justi iei (54,4%), în cadrul
Parchetelor (52,3%).
Pozi ii relativ apropiate ocup Serviciul Pa apoarte MAI (57,4%),
Autoritatea Na ional a V milor (56,3%), Administra ia Public Local
(55,1%) i Poli ia (46,2%). La polul opus se afl Jandarmeria (14%), Armata
(12,6%) i Comandamentul pompierilor (6%) (vezi Diagrama 8).
22
Diagrama 8
EVALUAREA NIVELULUI CORUP IEI ÎN INSTITU II
77,7
30,055,1
12,646,2
45,128,3
56,334,8
66,237,6
57,4
23,7
6,025,7
14,047,0
26,320,2
35,0
33,0
14,2
25,3
50,2
57,1
54,452,3
77,6
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90
Guvern
Parlament
Pre edin ie
Administra ie public local
ArmatPoli ie
Ministerul Justi iei
Parchete
Instan e de judecat
Avocatur
Notariate
Poli ia de frontier
Autoritatea Na ional a V milor
Firme privatetate
Înv mânt
Serviciul Pa apoarte din MAI
Agen ia Na ional pentru Cadastru i Publicitate ImobiliarSindicate
ONG-uri
Comandamentul pompierilor
Mass-media(pres , radio, tv)
JandarmerieGarda Financiar
Administra ii financiare
Direc ia Permise de Conducere i Înmatricul ri Auto
Oficiul For ei de Munc
Regii Autonome
1. Guvernul
1. Dac ar fi s lu m în considerare variabilele sex i mediu de
reziden diferen ele procentuale sunt prea mici pentru a putea vorbi despre o
evaluare diferit a nivelului mare i foarte de corup ie a guvernului.
2. Dac ne raport m la variabila vârst , este de remarcat c cei din
grupa de vârst tân consider într-o mai mare m sur c nivelul corup iei
23
este mare i foarte mare la nivelul guvernului (82, 3% fa de 72,5% cei din
grupa de vârst peste 55 de ani).
3. De asemenea, cei cu un nivel de instruc ie sc zut cred într-o
propor ie mai redus c nivelul corup iei în guvern este foarte mare i mare
fa de cei cu nivel de instruc ie mediu i superior (71% fa de 81,1% i
78,3%).
4. Raportarea la statutul ocupa ional demonstreaz mici diferen e
procentuale. La fel i în cazul persoanelor active sau inactive.
2. Parlamentul
1. Atât rba ii cât i femeile se pronun în procente foarte apropiate
cu privire la faptul c Parlamentul prezint un nivel foarte mare i mare de
corup ie (77,9% fa de 77,3%).
2. Cei din grupa de vârst tân sunt mai înclina i s considere nivelul
corup iei în Parlament ca fiind mare i foarte mare decât cei din grupa de
vârst de peste 55 de ani (80,6% fa de 73,2%).
3. În ceea ce prive te nivelul de instruc ie, diferen ele procentuale sunt
reduse între cei cu nivel sc zut i cei cu nivel superior de instruc ie (74,3 fa
de 78,3).
4. Mici diferen e procentuale rezult i din analiza factorului mediu de
reziden i a statutului ocupa ional precum i a spunsurilor persoanelor
active sau inactive.
3. S tatea
1. Atât rba ii cât i femeile se pronun într-o propor ie relativ
asem toare cu privire la nivelul corup iei în domeniul S ii.
2. Persoanele din grupa de vârst de peste 55 de ani consider într-o
mai mic m sur c nivelul corup iei este mare i foarte mare (60,1% fa de
68, 6%-cei din grupa tân i 70, 7 cei din grupa adult de vârst ).
24
3. Subiec ii cu un nivel de instruc ie superior i mediu se dovedesc a fi
mai intoleran i cu privire la nivelul corup iei din S tate fa de cei cu un
grad de colarizare sc zut (67, 4% dintre cei cu nivel de instruc ie superior i
68, 9% dintre cei cu nivel mediu consider c în domeniul S ii corup ia
este foarte mare i mare fa de 60, 8% cei cu nivel inferior).
4. Analiza statutului ocupa ional arat de asemenea mici diferen e
procentuale între cei cu un nivel ridicat i cei cu un nivel sc zut, cei cu nivel
superior considerând îns într-o mai mare pondere c în domeniul S ii
nivelul corup iei este foarte mare i mare (71, 6 % fa de 64, 9% cei cu un
nivel sc zut).
5. Cei din mediul urban sunt mai predispu i s considere c exist un
nivel foarte mare i mare de corup ie în domeniul S ii (70, 1 % fa de
61,7 % pentru mediul rural).
4. Ministerul Justi iei
1. rba ii cred într-o pondere mai mare decât femeile în Ministerul
Justi iei nivelul coup iei este foarte mare i mare (56,7% fa de 42,2%).
2. Analiza variabilei vârst demonstreaz c nu exist diferen e
semnificative. Aceea i situa ie i în cazul persoanelor active sau inactive.
3. Raportat la nivelul de instruc ie se observ c cei cu un nivel de
instruc ie superior sunt mai înclina i s considere nivelul corup iei foarte
mare i mare decât cei cu nivel sc zut (58, 9% fa de 47,7%).
4. Dac avem în vedere statutul ocupa ional diferen ele procentuale
sunt foarte mici, cu o mai mare înclinare a celor cu nivel superior de a
considera corup ia din Ministerul Justi iei ca fiind foarte mare i mare.
5. Cei din mediul urban consider într-o mai mare m sur c nivelul
corup iei este foarte mare i mare în cadrul Ministerului Justi iei (58,1% fa
de 50%).
5. Instan ele de judecat
25
1. Analiza indicatorilor socio-demografici nu indic diferen e
semnificative în func e de variabilele sex, vârst , mediul de reziden ,
persoane active/inactive.
2.Mici varia ii se înregistreaz în cazul nivelului de instruc ie unde cei
cu nivel mediu consider într-o mai mare m sur fa de cei cu nivel sc zut de
instruc ie sau cei cu nivel superior c în Ministerul Justi iei corup ia este mare
i foarte mare (59,4% fa de 53,7% i 54,3%).
6. Parchetele
1. Mici varia ii procentuale înregistreaz analiza variabilei mediu de
instruc ie - cei cu nivel mediu consider într-o pondere mai mare c nivelul
corup iei în Parchete este foarte mare i mare fa de cei cu nivel sc zut i cei
cu nivel superior.
2. În cazul variabilelor sex, vârst , statut ocupa ional, persoane
active/inactive, mediu de reziden , subiec ii se pronun în ponderi foarte
apropiate cu privire la nivelul foarte mare i mare al corup iei, neexistând
diferen e procentuale semnificative
7. Avocatur
1. rba ii consider într-o pondere mai mare decât femeile c
fenomenul corup iei este foarte mare i mare în avocatur (49, 5% fa de
41,2%).
2. Dac se urm resc variabilele vârst i gradul de instruc ie,
diferen ele procentuale sunt nesemnificative.
3. În func ie de statutul ocupa ional, se observ o u oar diferen
procentual între cei cu nivel superior (48%) i cei cu nivel mediu (42,1%) i
sc zut ( 44,7%).
4. Subiec ii din mediul urban apreciaz într-o mai mare m sur decât
cei din mediul rural c în avocatur corup ia este foarte mare i mare (47,5%
fa de 42,3%).
26
8. Poli ie
1. Diferen ele procentuale dintre r spunsurile femeilor i rba ilor
atunci când se pronun cu privire la nivelul corup iei în cadrul Poli iei sunt
foarte mici. Se poate remarca îns c femeile sunt acelea care consider într-o
mai mare m sur c fenomenul corup iei este foarte mare i mare în Poli ie.
2. Subiec ii din grupa de vârst de peste 55 de ani î i exprim într-o
mai mic m sur opinia c la nivelul poli ie corup ia este foarte mare i mare
(40, 7% fa de 51, 4% - grupa tân de vârst i 48,1 % - grupa medie de
vârst ).
3. De asemenea exist o diferen semnificativ între r spunsurile celor
cu un grad de instruc ie superior i celor cu un grad de instruc ie sc zut,
ace tia din urm fiind mai pu in înclina i s considere nivelul corup iei din
Poli ie ca fiind foarte mare i mare (41,1% fa de 53,5%).
9. Serviciul Pa apoarte
1. Opiniile subiec ilor investiga i analizate din punctul de vedere al
variabilei sex sunt aproape identice (este vorba despre o diferen sub un punct
procentual).
2. De asemenea, diferen e procentuale mici se înregistreaz i în cazul
variabilelor nivel de instruc ie, persoane active/inactive, statut ocupa ional.
3. În ceea ce prive te variabila vârst cei din grupa de vârst tân cred
într-o procent mai mare decât celelalte grupe de vârst c Serviciul Pa apoarte
înregistreaz un nivel foarte mare i mare de corup ie (41,3% fa de 28,8% i
28, 7%).
4. Cei din mediul rural consider într-o mai mare m sur decât cei din
mediul urban c fenomenul corup iei este foarte mare i mare la nivelul
Serviciului Pa apoarte (34, 7% fa de 29, 7%).
10. Poli ia de frontier
27
1. Atât b rba ii cât i femeile apreciaz aproximativ în aceea i m sur
nivelul corup iei este foarte mare i mare în cadrul Poli iei de frontier
(este vorba despre o diferen procentual de 2,1 puncte).
2. Cei tineri (din prima grup de vârst ) consider într-o propor ie mai
mare decât cei din celelalte dou grupe de vârst c în cazul Poli iei de
frontier corup ia este foarte mare i mare (58,7% fa de 51,5 % i 42, 9%).
3. De asemenea, cei cu nivel de instruc ie mediu i superior sunt într-o
mai mare m sur de opinie c nivelul corup iei în cazul Poli iei de frontier
este foarte mare i mare fa de cei cu un nivel de colarizare redus (56,6%,
53,9% fa de 40, 8%).
4. Popula ia activ este mai degrab de p rere c în Poli ia de frontier
corup ia este mare i foarte mare decât popula ia inactiv (52,6% fa de
46,3%).
5. Persoanele cu un status ocupa ional ridicat consider într-o mai
mare m sur decât cei nu nivel sc zut c în cazul acestei institu ii corup ia
este foarte mare i mare (53,9% fa de 48,4).
6. Subiec ii din mediul urban împ rt esc într-o pondere mai mare
decât cei din mediul rural opinia c Poli ia de frontier înregistreaz un nivel
foarte mare i mare de corup ie (55,3% fa de 44,3%).
11. Autoritatea Na ional a V milor
1. rba ii cred într-un procentaj mai mare decât femeile c fenomenul
corup iei la nivelul Autorit ii Na ionale a V milor este mare i foarte mare
(58,1% fa de 54,8%).
2. Subiec ii cu vârsta cuprins între 18-34 de ani se pronun într-un
num r mai mare fa de cei din grupa cu vârsta peste 55 de ani, în sensul c
28
aceast institu ie prezint un nivel foarte mare i mare de corup ie (61,3 %
din grupa de vârst tân fa de 49, 6% dintre cei cu vârsta peste 55 de ani).
3. Persoanele active sunt mai degrab înclinate s cread decât cele
inactive în nivelul foarte mare i mare al corup iei în aceast institu ie, de i
diferen ele procentuale sunt destul de mici (58,5% fa de 53,3%).
4. În ceea ce prive te statutul ocupa ional cei cu nivel superior
înregistreaz un num r mai mare de r spunsuri conform c rora nivelul
corup iei este foarte mare i mare în cadrul Autorit ii Na ionale a V milor
(61, 7% fa de 54,3% cei cu nivel sc zut).
5. Popula ia din mediul urban este în mai mare m sur decât cea din
mediul rural de p rere c nivelul corup iei în cadrul Autorit ii Na ionale a
milor este foarte mare i mare (59,4% fa de 52,8 %).
12. Înv mântul
1. Analiza datelor arat c exist diferen e mici în func ie de variabila
sex cât i variabilele grad de instruc ie, persoane active/inactive, mediul de
reziden .
2. Referitor la variabila vârst cei tineri consider într-o pondere mai
mare decât cei din grupa peste 55 de ani c în înv mânt nivelul corup iei
este foarte mare i mare (46,2% fa de 31,4%).
3. În ceea ce prive te statutul ocupa ional, cei cu nivel superior sunt i
mai predispu i s considere c fenomenul corup iei este foarte mare i mare în
înv mânt fa de cei cu nivel sc zut (42,2% fa de 36,1%).
13. Administra ia financiar
1. Dac se au în vedere variabilele sex, persoane active/inactive,
diferen ele procentuale sunt nesemnificative.
2. Grupa de vârst 18-34 de ani înregistreaz procente mai mari de
persoane care au r spuns c în opinia lor nivelul corup iei în cadrul
Administra iei financiare este foarte mare i mare (39% fa de 28,4% dintre
29
subiec ii din grupa de vârst de peste 55 de ani care s-au pronun at în acest
sens).
3. De asemenea, persoanele cu nivel de instruc ie superior cred în mai
mare m sur fa de cei cu nivel de instruc ie sc zut c feomenul corup iei
este mare i foarte mare în cadrul acestei institu ii (45% fa de 29%).
4. Dac se are în vedere criteriul mediului de reziden , cei din mediul
urban care i-au exprimat opinia cu privire la nivelul corup iei în cazul
Administra iei financiare consider într-o pondere mai mare decât cei din
mediul rural c acesta este foarte mare i mare (37,1% fa de 28,2%).
14. Armata
1. Analiza factorilor socio-demografici în cazul acestui item relev
faptul c exist mici i foarte mici diferen e în r spunsurile subiec ilor dac se
au în vedere variabilele mediu de reziden , sex, vârst sau statut ocupa ional.
2. Diferen e oarecum mai mari se înregistreaz la analiza nivelului de
instruc ie unde cei cu nivel de instruc ie sc zut sunt mai pu in înclina i a
considera armata ca având un nivel de corup ie mare i foarte mare (7,7 % fa
de 14, 5 % cei cu nivel mediu i 16,3 fa de cei cu nivel superior).
15. Comandamentul pompierilor
1. Atât rba ii cât i femeile au percep ii foarte apropiate cu privire la
nivelul foarte mare i mare de corup ie din cadrul Comandamentului
pompierilor.
2. Cei din mediul urban sunt mai predispu i s considere c fenomenul
corup iei este mare i foarte mare în cazul Comandamentului Pompierilor
decât cei din mediul rural (7% fa de 4,9%).
3. Toate cele trei grupe de vârst apreciaz foarte asem tor nivelul
corup iei din cadrul acestei institu ii.
30
4. Procente foarte apropiate se înregistreaz i în cazul celorlalte
variabile –nivelul de instruc ie i statutul ocupa ional, persoane
active/inactive.
16. Jandarmerie
1. Analiza variabilelor sex, vârst , nivel de instruc ie nu presupune
comentarii deoarece procentele sunt foarte apropiate.
2. Observ m îns c cei din mediul urban cred într-o mai mare m sur
în cadrul Jandarmeriei nivelul corup iei este foarte mare i mare (17,4%
fa de 9,9%). De asemenea, urm rind statutul ocupa ional, se poate remarc
o mic diferen între cei cu nivel mediu (19, 2%) fa de cei cu nivel
superior (13,7 %) i cei cu nivel sc zut ( 13%).
4. Opinia popula iei privind nivelul corup iei în rândul unor categorii de
persoane
Opinia popula iei privind corup ia la nivel institu ional a fost corelat
cu modul în care subiec ii percep implicarea în acte de corup ie a persoanele
care î i desf oar activitatea în cadrul acestor institu ii.
Analiza datelor ob inute din ancheta de opinie relev i în acest caz
faptul c politicienii sunt în viziunea popula iei cei mai corup i, fie c este
vorba despre parlamentari (74,5% dintre subiec i consider c parlamentarii
sunt în mare i foarte mare m sur corup i), fie c este vorba despre membri
ai guvernului (68,2%) sau ai administra iei publice locale (60,4%). De
asemenea, o alt categorie socio-profesional considerat de un procent mare
de subiec i ca fiind corupt este cea a medicilor (60,7%). A adar observ m o
coresponden între modul în care sunt percepute cele trei institu ii ce se
31
deta au la întrebarea anterioar i persoanele care î i desf oar activitatea în
cadrul acestora.
Categoriile de persoane implicate în actul de justi ie ocup o pozi ie de
mijloc. Astfel, conform r spunsurilor popula iei investigate dintre categoriile
de persoane implicate în realizarea actului de justi ie judec torii (55,5%) i
procurorii (54,1%) sunt percepu i ca fiind corup i în mare i foarte mare
sur . Sunt urma i de avoca i (44,8%), executori judec tore ti (36,1%) i
notari (27,3%).
În ceea ce-i prive te pe poli ti, în general, se înregistreaz o pondere
destul de ridicat de subiec i care apreciaz c sunt corup i în mare i foarte
mare m sur (47,8%), în timp ce pentru poli tii de frontier procentul este
de 45,6%.
Lucr torii din cadrul Serviciului Pa apoarte i de la Direc ia de Permise
de Conducere i Înmatricul ri Auto înregistreaz procente semnificativ mai
mici (32,8%, respectiv 32,7%) (vezi Diagrama 9).
Diagrama 9
32
EVALUAREA NIVELULUI CORUP IEI PE CATEGORII DE PERSOANE
68,2
60,4
44,8
36,1
27,3
45,6
8,9
60,7
29,4
12,9
23,6
46,9
32,8
22,9
28,8
21,8
32,7
50,5
21,3
44,9
55,5
54,1
47,8
74,6
0 10 20 30 40 50 60 70 80
mini tri
parlamentari
primari/prefec i
poli t i
procurori
judec tori
avoca i
executori judec tore t i
notari
poli ti de front ier
pompieri
medici
profesori
jandarmi
jurnali t i
comisari Garda Financiar
oameni de afaceri
lucr tori de la pa apoarte
func ionari de la cadastru
func ionari administra ia financiar
func ionari oficii de munc
lucr tori de la Direc ia Permise de Conducere iInmatricul ri Auto
func ionari vamali
func ionari regii autonome
O alt categorie de persoane considerat de jum tate dintre subiec i ca
fiind corupt în mare i foarte mare m sur este reprezentat de func ionarii
vamali (50,5%). Oamenii de afaceri se reg sesc într-o pozi ie median (47%),
iar profesorii sunt corup i în viziunea unei treimi dintre cei intervieva i. Cel
33
mai pu in corup i sunt considera i jandarmii (12,9%) i pompierii (8,95%)
(vezi Diagrama 9).
Mini tri
1. Analiza în func ie de variabilele mediu de reziden , sex, nivel de
instruc ie persoane active/inactive nu implic diferen e procentuale
semnificative.
2. În ceea ce prive te variabila vârst se poate spune c în cazul grupei
18-34 de ani exist un procent mai mare de persoane care consider c nivelul
corup iei în cazul mini trilor este foarte mare i mare raportat la grupa de
vârst medie i cea de peste 55 de ani (74,7% fa de 67,7% i 64%).
3. De asemenea, în raport cu statutul ocupa ional exist mici diferen e
procentuale între nivelul mediu i cel sc zut (72,1% fa de 66,6 %).
Parlamentari
1.Diferen ele procentuale ce rezult în urma analizei r spunsurilor în
func ie de variabila sex sunt nesemnificative (este vorba despre un procent).
2. Diferen e foarte mici i mici se înregistreaz i în situa ia variabilelor
grad de instruc ie, persoane active/inactive.
3. Dac se utilizeaz criteriul vârstei, se poate observa aceea i tendin
întâlnit i anterior a celor din grupa de vârst tân de a evalua cu mai mult
exigen gradul de corup ie al parlamentarilor fa de cei din grupa a treia - de
peste 55 de ani (79% dintre persoanele cu vârsta cuprins între 18 i 34 de ani
consider c nivelul corup ie parlamentarilor este foarte mare i mare
comparativ cu 70,9% dintre cele cu vârsta de peste 55 de ani care au r spuns
cu privire la aceea i chestiune).
4. Analiza r spunsurilor în func ie de statutul ocupa ional prezint
acelea i concluzii ca i în cazurile anterioare în sensul c cei cu nivel superior
consider într-o pondere mai mare c parlamentarii au un nivel foarte mare i
mare de corup ie fa de cei cu nivel sc zut (82,4% fa de 72,6%).
34
5. Persoanele din mediul urban sunt mai predispuse s considere c
nivelul corup iei este foarte mare i mare în cazul parlamentarilor (77.4% fa
de 71,4%).
Primari/Prefec i
1. rba ii i femeile se pronun în ponderi relativ apropiate asupra
nivelului corup iei în situa iia primarilor/prefec ilor (59,7 % dintre b rba i
apreciaz acest nivel ca fiind foarte mare i mare comparativ cu 61,2% dintre
femei).
2. În ceea ce prive te vârsta, cei cu vârsta între 18 i 34 de ani consider
într-o propor ie mai mare decât cei cu vârsta de peste 55 de ani c
primarii/prefec ii înregistreaz un nivel foarte mare i mare de corup ie
(67,2% fa de 55%).
3. Analizând nivelul de instruc ie se remarc diferen a între cei cu nivel
superior de instruc ie care consider în propor ie de 68,2% c fenomenul
corup iei este foarte mare i cei cu nivel sc zut de instruc ie care se pronun
în propor ie de 55,4% cu privire la acela i lucru.
4. Persoanele active cred într-o mai mare m sur decât cele inactive c
primarii/prefec ii sunt corup i (61,6% fa de 57,6%).
5. Analiza statutului ocupa ional relev de asemenea diferen e relativ
mici între cei cu nivel superior i cei cu nivel inferior.
6. Raportarea la mediul de reziden ne demonstreaz c cei din mediul
urban sunt într-o mai mare m sur decât cei din mediul rural de p rere c
nivelul corup iei este foarte mare i mare în cazul primarilor/prefec ilor
(63,8% raportat la 56,5%).
Poli ti
1. Femeile î i exprim într-o pondere mai mare decât rba ii opinia cu
privire la acest aspect (50,1 % fa de 45,3%).
35
2. În ceea ce prive te variabila vârst , observ m c cei din grupa de
vârst de peste 55 de ani sunt mai pu in înclina i decât cei din grupa de
vârst tân s considere c poli tii sunt în foarte mare i mare m sur
corup i (39, 9% fa de 58,1%).
3. Analiza variabilei nivel de instruc ie duce la concluzia c exist
diferen e semnificative doar între cei cu nivel sc zut i superior de
instruc ie(40,3% fa de 55,9%).
4. De asemenea, o diferen destul de mare exist între persoanele
active i cele inactive (52,9% fa de 42,9%).
5. Statutul ocupa ional relev diferen e mai mari între nivelul superior
i cel sc zut (55,9% fa de 45,6%).
6. Subiec ii din mediul urban sunt mai predispu i decât cei din mediul
rural considere c poli tii sunt în mare i foarte mare m sur corup i
(51,2% fa de 43,9%).
Procurori
1. Diferen ele în func ie de variabila sex nu sunt semnificative din punct
de vedere statistic (sub un punct procentual).
2. Cei din grupa de vârst tân cred într-o pondere mai mare decât
celelalte grupe de vârst c procurorii sunt în foarte mare i mare m sur
corup i (59,4% fa de 56%-grupa de vârst medie i 48,4%-grupa de vârst
peste 55 de ani.
3. Subiec ii cu nivel superior de instruc ie sunt mai predispu i decât cei
cu nivel sc zut sau mediu s considere c procurorii sunt în foarte mare i
mare m sur corup i (54,2% fa de 48,7% i 46,7%).
4. Diferen ele între r spunsurile persoanelor active i inactive sunt
nesemnificative din punct de vedere statistic (sub dou puncte procentuale).
5. Afirma ia r mâne valabil i pentru variabila statut ocupa ional.
36
6. În func ie de mediul de reziden , exist o mic diferen între cei din
mediul urban i cel rural (55,8% fa de 52,2%).
Judec tori
1. În ceea ce prive te variabila sex , diferen ele nu sunt semnificative
din punct de vedere statistic.
2. Subiec ii din grupa de vârst tân sunt mai predispu i decât cei din
grupa de vârst de peste 55 de ani s considere c judec torii sunt în foarte
mare i mare m sur corup i (58,/% fa de 51,2%).
3. Diferen ele în func ie de variabila nivel de instruc ie nu sunt foarte
mari, se observ c persoanele cu nivel de instruc ie mediu consider într-o
mai mare m sur decât cele cu nivel superior sau sc zut c judec torii sunt
corup i în foarte mare i mare m sur (57, 7% fa de 55% i 51,2%).
4. Analiza variabilelor activ/inactiv i statut ocupa ional relev faptul
procentele exprimate sunt foarte asem toare i nesemnificative din punct
de vedere statistic.
5. În func ie de mediul de reziden , se poate observa o u oar
preponderen a celor din mediul urban fa de mediul rural (56,9% fa de
53,9%).
Avoca i
1. În func ie de variabila sex, se observ o u oar preponderen a
spunsurilor persoanelor de sex masculin (46% fa de 43,6%).
2. În ceea ce prive te raportarea la variabila vârst , se remarc
diferen e foarte mici, nesemnificative între grupa de vârst tân i cea de
peste 55 de ani.
3. Acela i comentariu este valabil i pentru variabilele grad de
instruc ie, persoane active/inactive, statut profesional (în acest din ultim caz o
37
mic diferen procentual fa de restul subcategoriilor este înregistrat de cei
cu nivel mediu).
4. Atât popula ia din mediul urban cât i cea din mediul rural se
exprim în propor ii asem toare cu privire la nivelul corup iei în cazul
avoca ilor (este vorba despre o diferen procentual de aproximativ 2 puncte
procentuale).
Executori judec tore ti
1. rba ii i femeile au op iuni am putea spune identice cu privire la
evaluarea nivelului corup iei executorilor judec re ti (diferen a procentual
este de 0,3%).
2. Diferen e nesemnificative din punct de vedere statistic se
înregistreaz i în cazul variabilei vârst , a nivelului de instruc ie, a
persoanelor active/inactive cât i a statutului ocupa ional.
3. Cei din mediul urban cred într-o mai mare m sur decât cei din
mediul rural c executorii judec tore ti sunt corup i (36,1% fa de 26,4%).
Notarii
1. Analiza variabilelor mediu de reziden , sex, vârst ,persoane
active/inactive ne duce la concluzia c procentele exprimate sunt prea
apropiate pentru a avea o semnifica ie statistic .
2. Mici diferen e procentuale se remarc la analiza variabilei nivel de
instruc ie (cei cu nivel de instruc ie sc zut - 30,1% fa de 25,6% - nivel
sc zut) i a variabilei statut ocupa ional (27,1%-persoane cu nivel sc zut fa
de 22,5% i 22, 2 cei cu nivel superior i mediu).
Poli tii de frontier
1. Atât rba ii cât i femeile se pronun în propor ii relativ apropiate
cu privire la acest aspect, cu o u oar preponderen a b rba ilor (47% fa de
44,5%).
38
2. Cei cu vârsta cuprins între 18 i 34 de ani consider într-o mai mare
sur decât cei din grupa adult i cei de peste 55 de ani c poli tii de
frontier sunt considera i în foarte mare i mare m sur corup i (54,8% fa de
46,5% i 38,3%).
3. Diferen e mai mari se înregistreaz cu privire la variabila nivel de
instruc ie între op iunile celor cu nivel sc zut de instruc ie i cei cu nivel
ridicat de instruc ie (37,6% fa de 52,7%).
4. Persoanele active cred într-o mai mare m sur decât cele inactive c
poli tii de frontier sunt corup i (41,7% fa de 35,6%).
5. Mici diferen e se mai pot observa în ceea ce prive te statutul
ocupa ional între cei cu nivel superior, mediu i sc zut(48%, 46,4%, 43 ,7%).
6. Persoanele din mediul urban cred într-o mai mare pondere decât cei
din mediul rural c poli tii de frontier sunt în foarte mare i mare m sur
corup i (49,3% fa de 41,3%).
Func ionari Administra ia financiar
1. Analiza variabilei sex nu a determinat ob inerea de diferen e
semnnificative din punct de vedere statistic.
2. În ceea ce prive te vârsta, cei cu vârsta cuprins între 18 i 34 de ani
consider într-o mai mare m sur decât cei din grupa de vârst medie c
func ionarii din administra ia financiar sunt în foarte mare i mare m sur
corup i (39% fa de 33,4% i 28,4%).
Diferen e mai mari apar între r spunsurile persoanelor cu vârsta între 18
i 34 de ani i cei din grupa de vârst de peste 55 de ani (39% fa de 28,4%).
3. Dac se are în vedere criteriul ultimei coli absolvite (nivelul de
instruc ie), se poate observa c cei cu un nivel sc zut de instruc ie consider
într-o propor ie semnificativ mai mic decât cei cu nivel superior c
func ionarii din administra ia financiar sunt în foarte mare i mare m sur
corup i (29% fa de 45%).
39
4. Persoanele active sunt mai degrab înclinate decât cele inactive s se
pronun e cu privire la acest aspect (33,4% fa de 30,5%).
5. În func ie de statutul ocupa ional se observ cei cu nivel sc zut cred
într-o mai mic m sur decât cei cu nivel mediu i superior c persoanele
care lucreaz în acest domeniu sunt corupte în foarte mare i mare m sur
(29,7% comparativ cu 40%- nivel mediu i 39,3%-nivel superior).
6. Mai multe persoane din mediul urban fa de cele din mediul rural
consider c func ionarii din administra ia financiar sunt corup i în foarte
mare i mare m sur (37,1% fa de 28,2%).
Medici
1. Diferen ele în func ie de sex, persoane active/inactive i statut
ocupa ional sunt nesemnificative.
2. Analiza în func ie de criteriul vârstei ne face s observ m diferen e
mai mari între grupa de vârst tân i cea de peste 55 de ani (63% fa de
56,8%).
3. De asemenea, cei cu nivel sc zut de colarizare sunt mai pu in
înclina i decât cei cu nivel de educa ie superior s considere c medicii sunt în
mare i foarte mare m sur corup i (57% fa de 66,7%).
4. Popula ia din mediul urban apreciaz în mai mare m sur decât cea
din mediul rural c medicii sunt corup i (65,7% dintre cei care î i au reziden a
în mediul urban consider c medicii sunt în mare i foarte mare m sur
corup i fa de 54,8% persoane din mediul rural).
Profesori
1. Diferen ele în func ie de sex sunt nesemnificative din punct de
vedere statistic.
2. În ceea ce prive te vârsta, observ m c cei din grupa de vârst tân
sunt într-o mai mare m sur de p rere decât cei din grupa de peste 55 de ani
profesorii sunt corup i (34,4 fa de 24,7%).
40
3. Procente destul de apropiate înregistreaz r spunsurile în func ie de
nivelul de instruc ie 26,9%-nivel sc zut, 30,8%-nivel mediu i 27,9%).
4. Nesemnificative sunt i procentele exprimate dup cum este vorba
despre persoane active/inactive (30,2% dintre persoanele active fa de
28,3%).
5. Referitor la statutul ocupa ional, cei cu un nivel mediu se pronun
într-o pondere mai mare decât cei cu nivel superior i nivel sc zut cu privire
la faptul c profesorii sunt în foarte mare i mare m sur corup i( 30,8% fa
de 27,9% i 26,9%).
6. Din analiza r spunsurilor în func ie de mediul de reziden se poate
observa subiec ii din mediul urban sunt mai predispu i s considere c
profesorii sunt în mare i foarte mare m sur corup i (32,2% fa de 26%).
Pompieri
1. Atât rba ii cât i femeile se pronun în aceea i pondere cu privire
la nivelul corup ie în cazul pompierilor (diferen a procentual este de 0,3%).
2. De asemenea, diferen e foarte mici apar i în urma analizei variabilei
vârst , persoane active/inactive.
3. În ceea ce prive te criteriile nivel de instruc ie i statut ocupa ional,
apar diferen e între nivelul superior i celelalte nivelele. Astfel, persoanele cu
nivel de instruc ie superior cred în propor ie de 3,9% c pompierii sunt în
foarte mare i mare m sur corup i (comparativ cu 9,3% - cei cu nivel sc zut
de instruc ie i 9,4%-cei cu nivel mediu de instruc ie).
4. Cu referire la ultima variabil -statutul ocupa ional, cei cu nivel
superior cred într-o propor ie mai mic decât cei cu nivel mediu i sc zut c
pompierii sunt corup i (2,9% fa de 8,5% i 9,7%).
5. Persoanele din mediul rural sunt mai predispuse s considere c
pompierii sunt în foarte mare i mare m sur corup i (11,3% fa de 7,8% din
mediul urban care se pronun în acela i sens).
41
Jandarmii
1. rba ii i femeile i exprim opiniile cu privire la nivelul corup iei
în propor ii relativ apropiate (13,7% dintre b rba i i 11,3% dintre femei).
2. Analiza r spunsurilor în func ie de gradul de instruc ie al subiec ilor
demonstreaz c nu exist diferen e semnificative (11%-nivel sc zut de
instruc ie, 14%- nivel mediu, 13,2% -nivel superior).
3. Diferen ele între r spunsurile persoanelor active/inactive sunt destul
de mici (sub dou puncte procentuale) i în consecin nesemnificative.
4. În ceea ce prive te variabila statut ocupa ional, op iunile sunt de
asemenea foarte apropiate (între nivelul mediu i cel sc zut este vorba despre
o diferen de un procent), doar nivelul superior înregistrând o pondere relativ
mai mic .
5. Popula ia din mediul urban este mai înclinat s considere c
jandarmii sunt corup i în mare i foarte mare m sur (14,9% fa de 10,7%-
mediu rural).
42
CAP. III. PERCEP IA POPULA IEI PRIVIND CAUZELE I
CONSECIN ELE CORUP IEI
1. Percep ia popula iei asupra cauzelor corup iei în România
Chestionarul a inclus i o întrebare referitoare la factorii ce favorizeaz
corup ia (vezi Diagrama 10). Subiec ii au avut astfel posibilitatea de a se
pronun a asupra unor itemi prestabili i, mai precis asupra gradului în care
ace tia influen eaz corup ia. Aprecierile subiec ilor privind gradul în care
factorii respectivi favorizeaz actele de corup ie s-au f cut cu ajutorul unei
scale cu 5 nivele (de la în foarte mare m sur la deloc). Pentru o mai bun
eviden iere a op iunilor exprimate de c tre subiec i, atunci când am interpretat
rezultatele am cumulat procentele ob inute în cazul nivelelor în foarte mare
sur i în mare m sur .
Dintre variantele de r spuns prezentate subiec ilor, ponderile cele mai
ridicate le-au înregistrat cele referitoare la birocra ia prea mare (79,7%),
urmat de implicarea unor politicieni în lumea afacerilor (78,1%) i nivelul
sc zut al salariilor (76,2%) (vezi Diagrama 10).
43
Diagrama 10
FACTORI CARE FAVORIZEAZA ACTELE DE CORUP IE
76,2
72,3
79,7
59,7
65,4
72,1
59,0
66,4
74,3
78,1
65,4
59,7
50,8
73,1
65,1
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90
nivelul sc zut al salariilor celor care lucreaz însectorul public
nivelul ridicat al taxelor i impozitelor
birocra ia prea mare
pasivitatea procurorilor
interven ia politicului în administra ia public
absen a unor sanc iuni sau pedepse mai severepentru vinova i
lipsa cont roalelor administrative sau financiare
incoeren a legisla iei, fapt ce permite diverseint erpret ri
neaplicarea legilor de c t re institu iile care art rebui s se ocupe de sanc ionarea faptelor de
implicarea unor polit icieni în lumea afacerilor
neimplicarea direct a cet enilor în luptaîmpotriva corup iei
imoralitatea oamenilor
exemplul oferit de al ii
Atitudinea unor români care cred c oferindbani/cadouri ob in în schimb un tratament
toleran a societa ii fa de corup ie
Pozi iile imediat urm toare sunt ocupate de factori care vizeaz aspecte
legate de neaplicarea legilor de c tre institu iile care ar trebui s se ocupe de
sanc ionarea faptelor de corup ie (74,3%), atitudinea unor români care cred c
oferind bani/cadouri ob in în schimb un tratament special (73,1%) i nivelul
ridicat al taxelor i impozitelor (72,3%).
Procente semnificative înregistreaz i variantele de r spuns care
men ioneaz drept factori de influen absen a unor sanc iuni sau pedepse mai
severe pentru vinova i (72, 1%) i incoeren a legisla iei (66,4%).
44
Variantele de r spuns referitoare la pasivitatea procurorilor (59,7%),
lipsa controalelor administrative sau financiare (59%) i imoralitatea
oamenilor (59,7%) au înregistrat cele mai mici procente din totalul subiec ilor
care au apreciat c factorii respectivi influen eaz în mare i foarte mare
sur actele de corup ie.
Birocra ia prea mare
1. Persoanele de sex feminin i masculin se pronun în propor ii relativ
apropiate cu privire la acest aspect (81,4% b rba i fa de 78,3% femei).
2. Subiec ii din grupa de vârst tân i adult sunt mai înclina i s
considere birocra ia prea mare ca un factor ce favorizeaz în mare i foarte
mare m sur fenomenul corup iei (82%, 83,3% fa de 74,6%- grupa de peste
55 de ani).
3. Analiza variabilei nivel de instruc ie nu scoate la iveal diferen e
semnificative din punct de vedere statistic (între cei cu nivel sc zut i cei cu
nivel ridicat de instruc ie exist o diferen de doar 5,2 puncte procentuale).
4. Popula ia activ consider într-o mai mare m sur decât cea inactiv
birocra ia prea mare favorizeaz în mare i foarte mare m sur fenomenul
corup iei.
5. În ceea ce prive te statutul ocupa ional, exist o mic diferen
procentual între cei cu nivel superior i cei cu nivel inferior (84,3 fa de
78,9).
6. Atât cei din mediul urban cât i cei din mediul rural consider c
birocra ia prea mare favorizeaz în mare i foarte mare m sur fenomenul
corup iei.
45
Implicarea unor politicieni în lumea afacerilor
1. rba ii cred într- o propor ie mai mare decât femeile c implicarea
politicienilor în lumea afacerilor favorizeaz în mare i mare m sur
fenomenul corup iei (81,6 % fa de 75,1%).
2. Dac se urm re te variabila vârst , cei din grupa de peste 55 de ani
sunt într-o m sur mult mai mic decât celelalte grupe de vârst predispu i s
considere c implicarea politicienilor în lumea afacerilor influen eaz în mare
i foarte mare m sur fenomenul corup iei (61,8% fa de 81%-grupa de
vârst tân i82,4- grupa de vârst medie).
3. Subiec ii cu nivel de instruc ie superior î i exprim opinia într-o
pondere mai mare decât cei cu nivel de instruc ie sc zut cu privire la
implicarea unor politicieni în lumea afacerilor ca factor favorizant al
corup iei(86,1 % fa de 70,4%).
4. La analiza variabilei activ/inactiv se observ mici diferen e
procentuale, mai precis o u oar preponderen a r spunsurilor popula iei
active fa de cea activ (80,4% fa de 75,6%).
5. Statutul ocupa ional relev diferen e mai mari între cei cu nivel
superior i cei cu nivel sc zut (90,2% fa de 76,1%).
6. Cei din mediul urban sunt mai înclina i decât cei din mediul rural s
considere c implicarea unor politicieni în lumea afacerilor influen eaz în
mare i foarte mare m sur corup ia (82% fa de 73,6%).
Nivelul sc zut al salariilor
1. Diferentele în func ie de sex sunt nesemnificative (aproximativ dou
puncte procentuale).
46
2. Variabila vârst relev diferen e între cei din grupa de vârst tân
i grupa de vârst de peste 55 de ani (82,6% comparativ cu 72,3%).
3. De asemenea se observ o preponderen a celor cu nivel de
instruc ie superior fa de celelalte categorii, în special cele cu nivel de
instruc ie sc zut (81,4% fa de 69,9%).
4. Persoanele active consider într-o m sur mai mare decât cele
inactive nivelul sc zut al salariilor influen eaz în mare i foarte mare
sur fenomenul corup iei (78,7% fa de 73,5%).
5. Diferen e vizibile apar i cu privire la statutul ocupa ional între cei
cu nivel mediu i cei cu nivel sc zut (82,2% fa de 74,8%).
6. Subiec ii din mediul urban care s-au pronun at cu privire la nivelul
sc zut al salariilor ca factor ce favorizeaz în foarte mare i mare m sur
fenomenul corup iei sunt de aceast p rere într-o mai mare m sur decât cei
din mediul rural (80,1% -mediul urban i 71,5%-mediul rural).
Neaplicarea legilor de c tre institu iile care s trebui s se ocupe de
san ionarea faptelor de corup ie
1. Atât rba ii cât i femeile se exprim în aceea i propor ie cu privire
la chestiunea deja amintit (diferen ele procentuale sunt de 0,3).
2. Analiza variabilei vârst demonstreaz c subiec ii cu vârsta
cuprins între 18 i 34 de ani consider într-o pondere mai important decât
cei cu vârsta peste 55 de ani c neaplicarea legilor de c tre institu iile care ar
trebui s se ocupe de sanc ionarea faptelor de corup ie constituie un factor ce
favorizeaz în mare i foarte mare m sur corup ia (78,7% fa de 69,8%).
3. O diferen semnificativ se poate observa între r spunsurile
persoanelor cu nivel sc zut de instruc ie i celor cu nivel superior de
instruc ie (64,9% fa de 83,8%).
47
4. Raportarea la variabila activ/ inactiv nu comport rezultate foarte
diferite, ci apropiate cu o u oar preponderen a popula iei active (76,7% fa
de 72%).
5. O privire asupra statutului ocupa ional ne arat c optiunile
subiec ilor sunt destul de asem toare, cu o diferen destul de mic între cei
cu nivel superior i cei cu nivel sc zut (79,4% fa de 73,1%).
6. Persoanele din mediul urban consider într-o pondere mai important
decât cei din mediul rural c acest item se num printre factorii favorizan i
ai corup iei (79,6% fa de 68,1%).
Atitudinea unor români care cred c oferind bani/ cadouri ob in în schimb
un tratament special din partea unor func ionari/ medici, etc...
1. Raportarea la variabila sex nu duce la diferen e semnificative între
spunsurile b rba ilor i femeilor.
2. Persoanele din grupa de vârst tân i medie au oferit r spunsuri
aproape identice din punct de vedere procentual comparativ cu cei din grupa
de vârst de peste 55 de ani (76,4% i 77,6% fa de 66,3%).
3. Subiec ii cu nivel de instruc ie sc zut consider într-o pondere mai
mic decât cei cu nivel mediu i superior c atitudinea românilor care ofer
constituie în mare i foarte mare m sur un factor favorizant al corup iei
(64,1% fa de 78,1% -cei cu nivel mediu i 75,2% -cei cu nivel superior).
4. Popula ia activ apreciaz într-o pondere mai mare decât cea inactiv
atitudinea românilor poate constitui în acest context un factor favorizant
(76,3% fa de 70.9%).
5. Analiza statutului ocupa ional nu d la iveal deosebiri foarte mari în
spunsuri, exist o mic diferen procentual între cei cu nivel mediu i
ridicat i cei cu nivel sc zut (este vorba despre o diferen de aproximativ 6
puncte procentuale).
48
6. Persoanele din mediul urban sunt mult mai predispuse s aprecieze
atitudinea unor români care ofer contribuie în mare i foarte mare m sur
la fenomenul corup iei (77,9% fa de 67,6%).
Nivelul ridicat al taxelor i impozitelor
1. Analiza variabilelor sex, mediu de reziden , persoane active/inactive
nu a dat la iveal diferen e semnificative din punct de vedere statistic.
2. Subiec ii cu vârsta între 18 i 34 de ani se pronun în mai mare
sur pentru ideea c nivelul ridicat al taxelor i impozitelor influen eaz în
mare i foarte mare m sur fenomenul corup iei (74,1% fa de 66,5 % -grupa
de vârst de peste 55 de ani).
3. Din punctul de vedere al criteriului ultima coal absolvit (nivel de
instruc ie), diferen e mai mari apar între cei cu nivel mediu i cei cu nivel
ridicat de instruc ie (75,6% fa de 61,3%).
4. În ceea ce prive te statutul ocupa ional, mici varia ii procentuale se
înregistreaz între persoanele cu nivel superior i cele cu nivel mediu (62,8%
fa de 76,4%).
Absen a unor sanc iuni/pedepse mai severe pentru vinova i
1. Analiza variabilei sex relev diferen e nesemnificative. Aceea i
afirma ie este valabil i pentru persoanele active/ inactive
2. Persoanele cu vârsta de peste 55 de ani sunt mai pu in înclinate s
considere absen a sanc iunilor/pedepselor printre factorii favorizan i ai
corup iei fa de cei din grupa de vârst tân (66% fa de 77%).
3. O pondere mai important o au r spunsurile persoanelor cu nivel de
instruc ie mediu i superior fa de cei cu nivel sc zut ( 72,9% i 77,5% fa
de 62,2%).
4. În ceea ce prive te variabila statut ocupa ional diferen e mai mari
apar între cei cu nivel mediu i cei cu nivel sc zut (79,3% fa de 70,3%).
49
5. Popula ia din mediul urban este în mai mare m sur de opinie c
absen a unor sanc ini/pedepse mai severe pentru vinova i este în foarte mare i
mare m sur un factor care favorizeaz corup ia (76,1% fa de 67,4%).
1.1. Opinia popula iei privind factorii care favorizeaz corup ia la nivelul
M.A.I.
Printre obiectivele investiga iei noastre s-a num rat i identificarea
factorilor care favorizeaz corup ia la nivelul Ministerului Administra iei i
Internelor. Din analiza datelor rezult c trei sunt factorii care influen eaz în
foarte mare i mare m sur actele de corup ie. Astfel, cei mai mul i dintre
subiec i consider c actele de corup iei din cadrul MAI se datoreaz , în mare
i foarte mare m sur , existen ei unor cazuri de corup ie care nu au fost
sanc ionate (77,6%).
Al turi de factorul men ionat, la diferen e procentuale mici de acesta, se
situeaz neaplicarea legilor de c tre institu iile care se ocup de sanc ionarea
faptelor de corup ie (74%) i atitudinea unor români care cred c oferind
bani/cadouri pot ob ine în schimb un tratament special (72,3%). Se poate
observa o suprapunere par ial cu factorii favorizan i ai fenomenului corup iei
în general (vezi Diagrama 11).
50
Diagrama 11
FACTORI CARE FAVORIZEAZ ACTELE DE CORUP IE ÎNMINISTERUL ADMINISTRA IEI I INTERNELOR
77,6
51,6
67,1
67,1
74,0
58,7
64,3
61,4
72,3
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90
cazuri de corup ie care nu au fost sanc ionate
nivelul sc zut al salariilor celor din MAI
interven ia polit icului
incoeren a legisla iei, fapt ce permite diverseinterpret ri
neaplicarea legilor de c tre inst itu iile care art rebui s se ocupe de sanc ionarea faptelor de
selec ia inadecvat a cadrelor
slaba informare a cet enilor privind drepturilelor în raport cu autorit ile
slaba informare a cet enilor privind obliga iilelucr torilor MAI
atitudinea unor români care cred c oferindbani/cadouri ob in în schimb un t ratament
Cazuri de corup ie care nu au fost sanc ionate
1. Referitor la variabila sex se poate spune c nu exist diferen e
semnificative între r spunsurile b rba ilor i femeilor cu privire la acest
aspect.
2. Aceast afirma ie este valabil i pentru analiza variabilelor vârst
cât i activ/inactiv.
3. Persoanele cu nivel de educa ie superior sunt într-o m sur mai mare
fa de cei cu nivel sc zut de colarizare de opinia c unul din factorii care
favorizeaz corup ia în cadrul MAI este reprezentat de cazuri de corup ie care
nu au fost sanc ionate (83,8% fa de 71%).
4. Cu privire la statutul ocupa ional se poate spune c cei cu un nivel
superior sunt mai degrab de p rere c este vorba despre un factor care
favorizeaz corup ia în cadrul MAI comparativ cu cei cu un nivel sc zut
(83,3% fa de 77,2%).
51
5. Analiza variabilei mediu de reziden demonstreaz o preponderen
a r spunsurilor popula iei din mediul urban (81,6% fa de 72,9 -mediul rural).
Neaplicarea legilor de c tre institu iile care s trebui s se ocupe de
sanc ionarea faptelor de corup ie
1. rba ii i femeile se pronun în ponderi aproximativ egale cu
privire la acest posibil factor favorizant al corup iei din cadrul MAI, cu un
procent u or mai ridicat al b rba ilor fa de femei (75,5% fa de 72, 6%
femei care au considerat c acest factor favorizeaz în foarte mare i mare
sur corup ia din cadrul MAI).
2. Cu privire la variabila vârst putem afirma c diferen ele dintre
grupele de vârst tân i cea adult sunt aproape inexistente în timp ce
diferen ele fa de grupa de vârst de peste 55 de ani sunt de 10 puncte
procentuale (77, 7%, 77,6% i 67, 6%).
3. Persoanele cu un nivel de instruc ie superior cred într-o mai mare
sur c acest factor influen eaz corup ia din cadrul MAI raportat la cei cu
un nivel de instruc ie inferior (83,7% fa de 63,6%).
4. Popula ia activ apreciaz într-o pondere mai mare decât cea
inactiv c neaplicarea legilor este un factor favorizant (76,1% fa de 71,4%).
5. Subiec ii cu un statut ocupa ional de nivel superior consider într-un
procent mai ridicat decât cei cu un nivel sc zut c neaplicarea legilor este un
element ce poate contribui în foarte mare i mare m sur la corup ia din
cadrul MAI (82,4% raportat la 72,1%).
6. În ceea ce prive te mediul de reziden se poate observa faptul c cei
din mediul urban sunt mai predispu i s considere c neaplicarea legilor de
tre institu iile care ar trebui s se ocupe de sanc ionarea faptelor de corup ie
contribuie la corup ia din MAI (79% fa de 68,1%).
52
Atitudinea unor români care cred c oferind bani/ cadouri ob in în schimb
un tratament special din partea unor func ionari/ medici, etc..
1. Diferen ele ce apar în r spunsurile subiec ilor în func ie de variabila
sex nu sunt semnificative din punct de vedere statistic (73% fa de 71,6%).
2. Persoanele cu vârsta de peste 55 de ani se pronun într-o mai mic
sur cu privire la acest aspect (64% fa de 75,7% cei din grupa de vârst
tân i 78% - grupa de de vârst adult ).
3. Subiec ii cu nivel ridicat i mediu de colarizare apreciaz într-o
pondere mai mare c atitudinea românilor care ofer poate constitui un factor
favorizant (76,8%, 76,8% fa de 63,3%).
4. Persoanele active consider de asemenea mai mult decât cei inactivi
este vorba despre un factor favorizant (76,5% fa de 69%).
5. Analiza variabilei statut ocupa ional demonstreaz c nu exist
diferen e mari între r spunsurile celor cu nivel superior i mediu i cei cu
nivel inferior (76,4, 76,5% fa de 71,4%).
6. Popula ia din mediul urban este într-un mai mare procent de p rere
atitudinea unor români care cred c oferind bani/cadouri ob in un tratament
special constituie un factor ce favorizeaz în mare i foarte mare m sur
corup ia din MAI (77,7% fa de 65,9%).
2. Percep ia public privind consecin ele corup iei
În ceea ce prive te evaluarea efectelor negative ale corup iei, conform
spunsurilor ob inute corup ia duce în mare i foarte mare m sur la
urm toarele efecte mai importante: îmbog irea f munc a unor persoane
(91,4 % ), cirea popula iei (85,5%), sc derea prestigiului legii (76%) i
cre terea criminalit ii (75,1%).
53
Corup ia pare a afecta cel mai pu in siguran a na ional . Trebuie îns
spus c i în acest caz procentul este destul de mare (aproximativ 48% dintre
subiec i consider c prin corup ie se produc în mare i foarte mare m sur
efecte negative cu privire la siguran a na ional ) ( vezi Diagrama 12).
Diagrama 12
EVALUAREA EFECTELOR NEGATIVE ALE CORUP IEI
91,4
85,5
72,7
71,3
75,1
71,4
76,0
48,1
68,5
74,6
0 20 40 60 80 100
îmbog irea f munc a unor persoane
cirea popula iei
sc derea calit ii serviciilor publice
cre terea imoralit ii
cre terea criminalit ii
încetinirea ritmului de dezvoltare a economiei
sc derea prest igiului legii, implicit a autorit ilorcare aplic legea
amenin area siguran ei na ionale
demoralizarea cet enilor cinst it i
lipsa de credibilitatea a celor afla i la putere
Îmbog irea f munc a unor persoane
1. Aprecierile rba ilor i femeilor cu privire la îmbog irea f
munc a unor persoane sunt de propor ii aproximativ egale (92,9% fa de
90,1%).
2. Cu privire la analiza factorului vârst , se poate spune c diferen ele
procentuale nu sunt foarte mari, cele mai mari înregistrându-se între
spunsurile persoanelor ce apar in grupei de vârst medii i grupei de vârst
tinere (94,3% fa de 88,5%).
54
3. Dac se urm re te variabila nivel de instruc ie, diferen ele sunt de
asemenea destul de mici, cei cu nivel de instruc ie mediu i superior
considerând într-o mai mare m sur decât cei cu nivel de instruc ie sc zut c
îmbog irea far munc a unor persoane reprezint în foarte mare i mare
sur o consecin a corup iei (93,5% i 92,2% fa de 88,2%).
4. Diferen ele între r spunsurile persoanelor active/inactive cu privire la
aceast problem nu sunt semnificative din punct de vedere statistic (este
vorba despre 1,1 punct procentual).
5. În ceea ce prive te statutul ocupa ional cei cu nivel superior sunt mai
predispu i decât cei cu nivel sc zut s aprecieze îmbog irea f munc a
unor persoane ca fiind o consecin a fenomenului corup iei (96,1% fa de
91%).
6. Popula ia din mediul urban se pronun într-o pondere mai mare
decât cei din mediul rural cu privire la îmbog irea f munc a unor
persoane ca efect negativ al corup iei (93,4 % dintre cei din mediul urban
consider c fenomenul corup iei conduce în mare i foarte mare m sur la
îmbog irea f munc a unor persoane fa de 89, 1% dintre cei din mediul
rural care se pronun în acela i sens).
cirea popula iei
1. Nu exist diferen e semnificative în func ie de variabila sex (exist
totu i o u oar preponderen a sexului feminin), variabila vârst (în acest caz
grupa de peste 55 de ani înregistreaz o pondere mai mic cu aproximativ
dou puncte procentuale fa de cei din grupa de vârst tân i medie) i
persoane active/inactive (diferen a este de 0,4%).
2. Cu privire la statutul ocupa ional subiec ii cu nivel sc zut i mediu
consider în mai mare m sur c s cirea popula iei este o consecin a
corup iei. Trebuie îns men ionat c diferen ele procentuale fa de
55
spunsurile persoanelor cu nivel superior nu sunt foarte mari (86,3%-nivel
sc zut, 85,8%-nivel mediu fa de 78,5% -nivel superior).
3. Op iunile popula iei cu privire la aceast consecin a corup iei în
func ie de mediul de reziden nu implic diferen e semnificative din punct de
vedere statistic (84,8% cei din mediul urban comparativ cu 86,3% cei din
mediul rural).
Cre terea criminalit ii
1. Persoanele de sex feminin sunt mai predispuse s considere c este
vorba despre un efect negativ al corup iei decât cele de sex masculin (77%
fa de 73,1%).
2. Popula ia cu vârsta între 18 i 34 de ani este mai predispus s
considere c este vorba despre un efect negativ al corup iei decât cei din grupa
medie sau cei cu vârsta de peste 55 de ani (79,3% fa de 77,4% i 70%).
3. În ceea ce prive te nivelul de instruc ie se poate spune c persoanele
cu nivel de instruc ie sc zut consider într-o mai mic m sur decât cei cu
nivel mediu i superior c un efect negativ al corup iei îl reprezint în mare i
foarte mare m sur cre terea criminalit ii (67,4% fa de 78,8% i 79,1%).
4. Subiec ii activi se pronun într-o pondere mai mare decât cei inactivi
cu privire la aceast problem (77,6% fa de 73,1%).
5. Din punct de vedere al statutului ocupa ional, persoanele cu nivel
mediu apreciaz într-o mai mare m sur c un efect negativ al corup iei este
reprezentat în mare i foarte mare m sur de cre terea criminalit ii (83,6%
fa de 76,4%-nivel superior i 73,7%-nivel sc zut).
6. Subiec ii din mediul urban cred într-o m sur mai mare decât cei din
mediul rural c o consecin a corup iei este reprezentat în mare i foarte
mare m sur de cre terea criminalit ii (77,7% fa de 72.1%).
56
Sc derea prestigiului legii, implicit a autorit ilor care aplic legea
1. Diferen ele procentuale rezultate în urma analizei variabilei sex sunt
nesemnificative din punct de vedere statistic (76,2% dintre persoanele de sex
masculin fa de 75,7% dintre persoanele de sex feminin au apreciat c este
vorba despre un efect negativ al corup iei).
2. Popula ia cu un nivel de instruc ie sc zut consider într-o mai mic
sur decât cei cu nivel mediu sau superior de instruc ie c sc derea
prestigiului legii reprezint un efect negativ al corup iei(67,9% fa de 77,8%
i 89,1%).
3. Persoanele active apreciaz într-o mai mare m sur decât cele
inactive c acesta este în foarte mare i mare m sur un efect negativ al
corup iei(78,5% fa de 72,8).
4. Referitor la variabila statut ocupa ional persoanele cu nivel sc zut
consider într-o mai mic m sur decât cele cu nivel mediu i superior c un
efect negativ al corup iei este reprezentat de sc derea prestigiului legii(73%
fa de 81,4% i 88,2%).
5. Analiza variabilei mediu de reziden ne demonstreaz c exist
diferen e semnificative între op iunile subiec ilor din mediul urban i a celor
din mediul rural (82,3% dintre persoanele din mediul urban consider
sc derea prestigiului legii ca fiind o consecin negativ a corup iei, fa de
68, 7% dintre persoanele din mediul rural care se pronun cu privire asupra
aceluia i subiect).
Amenin area siguran ei na ionale
1. Diferen ele în func ie de variabila sex sunt nesemnificative din punct
de vedere statistic (47,5% fa de 48,7%).
57
2. Subiec ii din grupa de vârst medie apreciaz într-o pondere mai
mare decât cei din grupa de vârst 18-34 de ani i cea de peste 55 de ani c o
consecin negativ a corup iei este i amenin area siguran ei na ionale (52,7%
fa de 49,2% i 42,7%).
3. Persoanele cu nivel sc zut de colarizare cred într-o pondere mai
sc zut c amenin area siguran ei na ionale poate constitui un efect negativ al
corup iei (40% fa de 51,9 - cei cu nivel mediu i 52% - cei cu nivel
superior).
4. Persoanele active sunt mai predispuse decât cele inactive s fac
aprecieri în acest sens (51,5% fa de 45,8%).
5. În func ie de statutul ocupa ional, cei cu nivel mediu i superior
apreciaz în mai mare m sur c amenin area la adresa siguran ei na ionale
reprezint o consecin negativ a corup iei (58,6% i 54% fa de 46,1%).
6. Persoanele din mediul urban consider într-o mai mare m sur decât
cei din mediu rural c amenin area siguran ei na ionale reprezint un efect
negativ al corup iei (52,1% fa de 43,4%).
58
CAP.IV. EXPERIEN A PERSONAL
1. Sursele de informare privind cazurile de corup ie
Analiza noastr i-a propus s identifice i sursele de informare ale
popula iei privind cazurile de corup ie pentru a eviden ia astfel corela iile care
exist între percep ia public cu privire la corup ie i sursa informa iilor pe care
le de in. Popula ia investigat a avut posibilitatea s î i aleag trei surse de
informare principale, putând opta fie pentru surse directe (experien a personal ,
observa iile directe), fie pentru surse indirecte (rude, prieteni, ziare, televiziune,
radio), dup cum a fost cazul.
spunsurile subiec ilor denot c cea mai important surs de informare
privind cazurile de corup ie r mâne televiziunea (90%). Presa scris (66,5 %) i
radioul (55,7 %) reprezint alte dou surse de informare pentru care opteaz
mai mult de jum tate din popula ia investigat .
Experien a personal i observa ia direct constituie, fiecare în parte,
surse de formare a opiniei privind corup ia doar pentru o cincime dintre
subiec i. Varianta de r spuns referitoare la experien ele i observa iile
prietenilor, rudelor i ale persoanelor apropiate, de i înregistreaz procente
mai mari decât cele privind experien a personal a subiec ilor intervieva i,
constituie o surs de informare privind actele de corup ie doar pentru
aproximativ o treime din popula ie (vezi Diagrama 13).
59
Diagrama 13
CELE MAI IMPORTANTE SURSE DE INFORMARE PRIVIND CAZURILE DECORUP IE
18,3
19,5
32,0
66,5
90,0
55,7
17,8
0 20 40 60 80 100
experien a personal
observa iile directe
rude, prieteni, persoane apropiate
ziare
televiziune
radio
NS/NR
Experien a personal
1. Persoanele din mediu urban se bazeaz în formarea percep iei lor
despre corup ie mult mai mult pe experien a personal fa de cei din mediu
rural (63,1% dintre subiec ii care s-au pronun at cu privire la acest aspect sunt
din mediul urban fa de 36,9% din mediul rural).
2. Analiza variabilei sex d la iveal faptul c persoanele de sex feminin
i bazez într-o propor ie mai mare percep ia asupra acestui fenomen pe
experien a personal comparativ cu b rba ii (52,1% fa de 47,9%).
3. În ceea ce prive te variabila vârst , se observ c cei din grupa medie
de vârst se bazeaz cel mai mult pe experien a personal (41,1% fa de
35,5%-cei din grupa medie i 23,4%-cei din grupa de vârst de peste 55 de
ani).
4. Urm rind variabila nivel de instruc ie, se poate remarca faptul c din
totalul popula iei care s-a pronun at cu privire la acest subiect 63,4% au un
nivel de instruc ie mediu.
58,4% dintre subiec ii care au ca surs de informare experien a direct sunt
persoane active.
60
5. Analiza variabilei statut ocupa ional denot faptul c o propor ie
semnificativ dintre r spunsuri apar in unor persoane cu nivel sc zut(67,8%
fa de 16,8% cei cu nivel superior i 15,4-nivel mediu).
Observa ii directe
1. Persoanele din mediul urban î i formeaz într-o mai mare m sur
percep ia în func ie de observa iile directe (din totalul subiec ilor care se
bazeaz pe observa iile directe, 62% sunt din mediul urban i 38% din mediu
rural).
2. Analiza variabilei sex ne arat c 51,5% dintre subiec ii ce opteaz
în formarea opiniei pe experien a direct sunt femei .
3. Din totalul celor care au r spuns cu privire la aceast chestiune 55 %
sunt activi i 45% inactivi.
4. Din punctul de vedere al nivelului de colarizare, majoritatea
subiec ilor care apeleaz la observa iile directe în formarea percep iei au un
nivel mediu de colarizare (65,4% fa de 21,5% -cei cu nivel sc zut de
colarizare i 13,1%- persoanele cu nivel superior).
5. În ceea ce prive te variabila vârst , putem remarca o relativ
identitate între r spunsurile subiec ilor din grupa de vârst tân i cea medie
fa de cei cu vârsta de peste 55 de ani care de inun procent mai mic din
totalul celor care se bazeaz pe observa ii directe (35,4% i 36,3% fa de
28,3%).
6. Raportat la statutul ocupa ional, se observ c majoritatea celor care
au r spuns la aceast problem au un nivel sc zut (73%).
Ziare
61
1. Dintre subiec ii care î i formeaz percep ia asupra corup iei prin
intermediul articolelor din ziare, 58% sunt din mediul urban i 42% din
mediul rural, 53,6% sunt femei i 46,3% rba i, 58% inactivi i 42% activi.
2. Cei mai mul i dintre cei care opteaz pentru acest mijloc de formare a
percep iei sunt din grupa de vârst medie (40,7%) fiind urma i de cei din
grupa de vârst de peste 55 de ani (34,3%).
3. Ca nivel de instruc ie, 53,7% au un nivel de instruc ie mediu fa de
doar 8,5% -nivel de instruc ie superior.
4. Dac avem în vedere statutul ocupa ional, cel mai mare procent îl
de ine popula ia cu un nivel sc zut (82,1% fa de 10,3% -cei cu nivel mediu
i 7,6%-nivel superior)
Televiziune
1. Din totalul popula iei care percepe fenomenul corup iei mediat, prin
intermediul televiziunii, 54,9% provine din mediul urban i 45,1% din mediu
rural, 53,8% sunt de sex feminin i 46,2% de sex masculin, 46,6% -persoane
active i 53,4% inactive.
2. Subiec ii din grupa de vârst adult i cei de peste 55 de ani sunt cei
mai numero i în rândul persoanelor care î i formeaz percep ia apelând la
materialele TV: 37,9% respectiv 36,4%.
3. Referitor la nivelul de instruc ie, majoritatea o de in persoanele cu
nivel de instruc ie mediu (58,4% fa de 30,4% -persoane cu nivel sc zut de
instruc ie).
1. Analiza variabilei statut ocupa ional ne arat c subiec ii cu nivel
sc zut utilizeaz cel mai mult aceast modalitate de formare a
percep iei (78,4% fa de cei cu nivel mediu 12,3% i cei cu nivel
superior-9,3%
2.
Radio
62
1. Persoanele care opteaz pentru radio ca surs de formare a percep iei
asupra corup iei provin într-o propor ie de 48,7% din mediul urban, i 51,3%
din mediul rural, 51,7% sunt femei i 48,3% b rba i, 48,7% subiec i activi i
51,3% inactivi.
2. Subiec ii din grupa de vârst de peste 55 de ani de in cel mai mare
procent între persoanele care utilizeaz radioul ca mijloc de formare a
percep iei asupra corup iei (43,9% fa de 36,6%-cei din grupa medie i
19,5%-cei din grupa tân )
3. Cu privire la nivelul de instruc ie, 61,3% de in un nivel de instruc ie
mediu i 26,6% un nivel sc zut.
4. Ca i în cazul celorlalte mijloace de comunicare în mas , raportarea
la statutul ocupa ional duce la concluzia c majoritare sunt persoanele cu un
nivel sc zut (77,3% fa de 12, 9% -cei cu nivel mediu i 9,8% -cei cu nivel
ridicat)
2. Experien a subiec ilor privind implicarea în acte de corup ie legate derezolvarea unor probleme
O sec iune a chestionarului a cuprins întreb ri referitoare la experien a
personal a subiec ilor intervieva i. Întreb rile au vizat ob inerea unor
informa ii privind: institu iile la care subiec ii intervieva i au avut de rezolvat
probleme în ultimul an, implicarea lor în fapte de corup ie, motivul i scopul
pentru care s-au implicat în aceste fapte de corup ie (au oferit bani/cadouri).
Pentru început, a fost inclus în chestionar o întrebare referitoare la
institu iile la care cet enii au apelat, în ultimul an, pentru rezolvarea unor
probleme.
Din analiza r spunsurilor ob inute la aceast întrebare rezult c cel mai
mare num r de subiec i au avut de rezolvat probleme la spital (aproximativ
63
jum tate dintre responden i), la prim rie (479 subiec i - 40,8%) i la serviciile
care presteaz activit i pentru public (telefoane, ap , gaze, electricitate) (423
subiec i - 36%).
Institu iile care au fost contactate cel mai pu in de c tre subiec ii
intervieva i au fost Comandamentul Pompierilor (19 subiec i - 1,6%) i
Jandarmeria (14 subiec i - 1,2%) (vezi Diagrama 14).
Diagrama 14
EVALUAREA CONFRUNT RII CU REZOLVAREA UNOR PROBLEME ÎNULTIMUL AN
479
139
236
32
58
65
591
14
149
205
258
19
283
116
115
423
0 100 200 300 400 500 600 700
Primarie/Prefectura/Consilii judetene
Judecatorie/T ribunal
Polit iie
Armat
Poli ia de front ier
Autoritatea Na ional a V milor
Spital-Policlinic
Jandarmerie
Direc ia Permise de Conducere i Înmatricul ri Auto
coal -Universitate
Locul de munc
Comandamentul Pompierilor
Administ ra ia financiar
Servicii pa apoarte MAI
Agent ia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara
serviciile care presteaza activitati pentru public(telefoane, apa, gaze, electricitate
Num r r spunsuri afirmative
Subiec ii care au avut de rezolvat o problem în cursul ultimului an la
vreuna din cele 16 institu ii men ionate în Diagrama 14, au fost pu i în situa ia
de a preciza dac pentru rezolvarea problemelor respective au oferit bani sau
cadouri. Întrucât doar o parte din ace ti subiec i au recunoscut c au fost
implica i în fapte de corup ie, analiza noastr nu s-a f cut prin raportare la
64
num rul total al subiec ilor intervieva i (N=1175), ci prin raportare la num rul
subiec ilor care au afirmat c au avut de rezolvat probleme la institu iile
respective (vezi Diagrama 14).
Comandamentul Pompierilor care conform datelor ob inute anterior era
loca ia unde au fost rezolvate cele mai pu ine probleme în ultimul an i institu ia
cel mai pu in corupt (vezi Diagrama 15), este de fapt institu ia unde subiec ii
rturisesc în totalitate (19 subiec i) c au dat bani/cadouri pentru a rezolva
problema pe care au avut-o. Alte institu ii unde subiec ii recunosc, într-o
propor ie destul de mare, c au oferit bani/cadouri în schimbul rezolv rii
problemelor sunt Spitalul (51%), Poli ia de Frontier (28%), Direc ia Permise
de Conducere (25%), Serviciul Pa apoarte MAI (23%) (vezi Diagrama 15).
Diagrama 15
INCIDEN A PERSOANELOR CARE AU DAT BANI SAU ALTE CADOURI PENTRUREZOLVAREA PROBLEMEI AVUTE ÎN ULTIMUL AN
12,7
27,5
41,5
51,2
14,3
25,3
15,9
100,0
8,8
23,2
14,7
6,1
84,0
72,0
58,0
86,0
75,0
75,0
0,0
91,0
85,0
94,0
24,8
9,3
15,812,1
84,0
77,0
49,0
91,0
87,0
88,0
0,0 20,0 40,0 60,0 80,0 100,0 120,0
Primarie/Prefectura/Consilii judetene
Judec torie/T ribunal
Poli ie
Armat
Poli ia de frontier
Autoritatea Na ional a V milor
Spital-Policlinic
Jandarmerie
Direc ia Permise de Conducere i Înmatricul ri Auto
coal -Universitate
Locul de munc
Comandamentul Pompierilor
Administ ra ia financiar
Servicii pa apoarte MAI
Agent ia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara
serviciile care presteaza activitati pentru public (telefoane,apa, gaze, electricitate
Nu
Da
65
Serviciile care presteaz activit i pentru public, armata, administra ia
financiar , poli ia, jandarmeria i judec toria/tribunalul se num printre
institu iile în cazul c rora procentul subiec ilor care au recunoscut c au dat
diverse aten ii pentru rezolvarea unor probleme a fost destul de sc zut (sub
16%).
Subiec ii care au avut de rezolvat, în ultimul an o problem la
Judec torie/Tribunal (N=139) au afirmat c au dat bani sau cadouri pentru
solu ionarea problemei respective doar într-o propor ie de 15,8%.
3. Motiva ia i scopul pentru care au fost oferi i bani/cadouri
În ceea ce prive te motiva ia pentru care persoanele au oferit
bani/cadouri în vederea rezolv rii problemei, remarc m c nu to i cei care au
recunoscut faptul c au dat bani/cadouri au i precizat motivul care i-a
determinat s ofere.
În cazul celor mai multe institu ii unde subiec ii au avut de rezolvat
probleme motiva ia principal a constat în faptul c persoana în cauz a sim it
nevoia s ofere (situa ie prezent la prim rie, judec torie, spital, Direc ia de
Permise de Conducere i Înmatricul ri Auto, locul de munc , Serviciul
Pa apoarte MAI).
Exist îns i institu ii unde motiva ia este diferit . De exemplu, în cazul
Autorit ii Na ionale a V milor, unde 11 subiec i admit c au dat bani/cadouri
pentru c persoanele respective au cerut sau au sugerat acest lucru. Exist i
persoane care au motivat ac iunea lor prin faptul c toat lumea procedeaz la
fel ( coal , Universitate sau Serviciile care presteaz activit i pentru public).
În ceea ce prive te întrebarea privind scopul pentru care au fost oferi i
66
banii/cadourile, au fost înregistrate un num r de 661 de r spunsuri care se
distribuie în func ie de cele 5 variante de r spuns puse la dispozi ia subiec ilor:
1. pentru a m asigura c voi fi tratat corect de persoana îns rcinat s -mi
rezolve problema; 2. pentru a gr bi rezolvarea problemei; 3. pentru a evita o
sanc iune; 4. pentru a-mi exprima recuno tin a fa de acea persoan ; 5.
pentru c a a se obi nuie te.
Dintre aceste variante, subiec ii le-au ales îndeosebi pe cele care exprim
dorin a de a gr bi rezolvarea problemei (234 subiec i - 35,4%) i de a fi tratat
corect de persoana îns rcinat cu rezolvarea problemei (205 subiec i – 31%).
O pondere însemnat din totalul r spunsurilor ob inute în cazul acestei întreb ri
a înregistrat-o i varianta care face referire la obi nuin a de a da bani/cadouri
(136 subiec i – 20,5%).
Dorin a de a gr bi rezolvarea problemei constituie scopul principal
pentru aten iile oferite în marea majoritate a situa iilor, indiferent de institu ie.
Exist îns i situa ii în care scopul principal a fost altul. Este vorba despre
subiec ii care au precizat c au dat cadouri/bani pentru a fi trata i corect atunci
când au avut de rezolvat probleme de s tate la spital/policlinic (136 subiec i)
i subiec ii care au oferit aten ii la coal /universitate pentru c a a se
obi nuie te (17 r spunsuri).
O alt situa ie deosebit este cea întâlnit la nivelul spitalului/policlinicii
unde se înregistreaz o mai mare disponibilitate din partea subiec ilor de a
preciza scopul pentru care au fost oferite aten iile respective (în cazul acestei
institu ii se înregistreaz aproximativ 50% din totalul r spunsurilor ob inute la
întrebarea noastr privind scopul). Explica ia principal oferit de subiec ii
intervieva i const , a a cum am mai ar tat, în faptul c ace tia i-au dorit din
partea cadrelor sanitare un tratament corect (136 de r spunsuri – 46,1%).
Printre variantele de r spuns care au înregistrat un num r însemnat de
spunsuri se num i cele care precizeaz drept scop obi nuin a de a da (66
67
de r spunsuri – 22,3%) i dorin a de a- i exprima recuno tin a fa de acea
persoan (44 de r spunsuri – 14,9%).
68
CAP. V. ATITUDINI FA DE CORUP IE
Întreb rile incluse în sec iunea referitoare la atitudinile popula iei fa
de actele de corup ie au vizat ob inerea unor informa ii privind: necesitatea
implic rii cet enilor în lupta împotriva corup iei, disponibilitatea subiec ilor
de a se implica activ în sesizarea actelor de corup ie, motivele pentru care nu
se implic în sesizarea actelor de corup ie, posibila implicare a subiec ilor în
acte de corup ie, evaluarea gradului de vinov ie a persoanelor implicate în
acte de corup ie, aprecieri privind vinov ia diverselor categorii de persoane
implicate în acte de corup ie.
1. Opinii privind necesitatea implic rii cet enilor în lupta împotrivacorup iei
Pu i în situa ia de a aprecia, la modul general, necesitatea implic rii
cet enilor în lupta împotriva corup iei marea majoritate a subiec ilor au
apreciat c trebuie s se implice direct în foarte mare i în mare m sur (85%)
(Vezi Diagrama 16).
Diagrama 16NECESITATEA IMPLIC RII CET ENILOR ÎN LUPTA
ÎMPOTRIVA CORUP IEI
42,7 42,1
8,3
2,2 1,5
0,05,0
10,015,020,025,030,035,040,045,0
in foarte maremasura
in mare masura in mica masura in foarte micamasura
deloc
69
Opiniile popula iei investigate privind necesitatea implic rii în lupta
anticorup ie se structureaz în raport cu variabilele socio-demografice incluse
în analiza noastr dup cum urmeaz :
1. Exist unele diferen e în ceea ce prive te nivelul de instruc ie,
subiec ii cu un nivel de instruc ie mediu (86%) i ridicat (87,6%) consider c
cet enii trebuie s se implice într-o m sur mai mare decât cei cu un nivel
sc zut de instruc ie (82,7%).
2. Subiec ii din mediul urban apreciaz într-o propor ie mai mare
(87,1%) c popula ia trebuie s se implice în lupta anticorup ie, comparativ cu
subiec ii din mediul rural (82,3%).
3. Nu exist deosebiri privind modul în care popula ia investigat
apreciaz necesitatea implic rii în lupta anticorup ie în raport cu variabilele
sex, vârst i statut ocupa ional.
2. Implicarea cet enilor în lupta împotriva corup iei
2.1. Sesizarea actelor de corup ie
Trecerea de la modul general de abordare a problemei implic rii
popula iei în lupta anticorup ie la cel personal, a fost realizat cu ajutorul unei
întreb ri care face referire direct la implicarea subiectului în sesizarea actelor
de corup ie: Dvs personal, a i adus pân în prezent în aten ia autorit ilor
vreun caz de corup ie?
Dac la întrebarea referitoare la implicarea cet enilor majoritatea
subiec ilor optau pentru variantele care exprimau acordul lor privind
necesitatea acestei implic ri, pu i în situa ia de preciza dac pân în prezent
s-au implicat în sesizarea actelor de corup ie situa ia se modific . Astfel, doar
36 de subiec i (3,%) afirm c au semnalat autorit ilor acte de corup ie.
Restul popula iei investigate se împarte, în func ie de r spunsul dat la aceast
întrebare, în dou grupuri: 1. subiec ii care nu au sesizat acte de corup ie
70
(53%) i 2. subiec ii care nu au sesizat acte de corup ie pentru c nu a fost
cazul (42%) (vezi Diagrama 17).
Diagrama 17
SESIZ RI PRIVIND CAZURI DE CORUP IE ADRESATEPERSONAL AUTORIT ILOR
3,1
52,9
42,0
2,0
0,0
10,0
20,0
30,0
40,0
50,0
60,0
da nu nu a fost cazul NS/NR
spunsurilor subiec ilor intervieva i în raport cu variabilele socio-
demografice analizate se distribuie astfel:
1. Subiec ii de sex masculin (72,2%) s-au implicat într-o m sur mai mare
în sesizarea actelor de corup ie, comparativ cu subiec ii de sex feminin
(27,8%).
2. În raport cu variabila vârst , remarc m o implicare mai mare în
sesizarea actelor de corup ie a persoanelor cu vârsta peste 35 de ani.
Rezultatele înregistrate demonstreaz faptul c pe m sur ce vârsta subiec ilor
cre te, cre te i num rul subiec ilor care au sesizat acte de corup ie.
3. Subiec ii cu un nivel mediu de instruc ie (77,8% dintre subiec ii care au
afirmat c au sesizat cazuri de corup ie) s-au implicat mai mult în sesizarea
actelor de corup ie decât subiec ii cu un nivel de instruc ie sc zut sau superior.
4. Persoanele active i persoanele inactive s-au implicat în egal m sur în
sesizarea actelor de corup ie. Totu i, observ m o u oar diferen procentual
71
între cele dou categorii de persoane, în sensul c persoanele active (50%)
tind s se implice într-un num r mai mare în sesizarea actelor de corup ie,
comparativ cu subiec ii care au un statut de persoane inactive (44,4%).
5. În ceea ce prive te distribu ia r spunsurilor în raport cu statutul
ocupa ional al subiec ilor, observ m faptul c persoanele cu un statut
ocupa ional sc zut (61,1%) s-au implicat în lupta anticorup ie într-o m sur
mai mare decât persoanele cu un statut ocupa ional mediu (22,2%) sau
superior (11,1%).
6. Subiec ii care î i au domiciliul în mediul rural (55,6%) au adus în fa a
autorit ilor mai multe cazuri de corup ie decât cei din mediul urban (44,4%).
2.2. Motive invocate de popula ie pentru lipsa de implicare în ac iunide sesizare a actelor de corup ie
În încercarea noastr de a identifica motivele pentru care popula ia nu
se implic direct în sesizarea actelor de corup ie, am solicitat subiec ilor care
au declarat ca nu au sesizat acte de corup ie (622 de persoane) s precizeze de
ce nu au semnalat actele de corup ie. Pentru a avea un grad mai mare de
spunsuri la aceast întrebare, am oferit subiec ilor mai multe variante de
spuns, dar le-am l sat i posibilitatea de a completa lista noastr .
spunsurile date s-au distribuit îndeosebi în cazul variantelor nu m-am
gândit (240 de subiec i – 38,5 %) i mi-a fost team (161 de subiec i –
25,8%). Doar foarte pu ini dintre subiec i au afirmat c nu au tiut unde s
depun sesizarea (72 subiec i – 6,1%) (vezi Diagrama 18).
72
Diagrama 18
MOTIVA IA LIPSEI SESIZ RILOR ADRESATE PERSONALAUTORIT ILOR
20,4
6,1
13,7
10,042,5
7,2
0,0 5,0 10,0 15,0 20,0 25,0 30,0 35,0 40,0 45,0
nu m-am gandit
nu am st iut unde sa fac reclamatia
mi-a fost teama
altceva
nu e cazul
NS/NR
Este interesant de remarcat faptul c , aproximativ o cincime dintre
subiec i opteaz pentru varianta de r spuns care-i cere s men ioneze alt motiv
decât cele prezentate de noi. R spunsurile men ionate la aceast rubric
exprim fie lipsa de încredere în autorit ile care ar trebui sesizate i de aici
inutilitatea implic rii directe în sesizarea actelor de corup ie (nu am încredere
s-ar rezolva ceva, probabil tot eu a fi avut de suferit, degeaba facem, nu
are rost, nu se vor lua m suri), fie indiferen a sau comoditatea cet enilor, fie
dorin a de a evita producerea unor consecin e nefaste persoanelor implicate în
acte de corup ie.
Motiva ia lipsei de implicare a subiec ilor intervieva i în sesizarea actelor
de corup ie difer în func ie de variabilele socio-demografice analizate astfel:
1. În raport cu variabila sex, exist diferen e procentuale doar în cazul
variantei de r spuns nu m-am gândit, femeile (55%) exprimându- i într-o
propor ie mai mare decât b rba ii (45%) op iunea pentru acest item.
2. Analiza op iunilor subiec ilor în func ie de variabila vârst relev
existen a unor diferen e în cazul tuturor variantelor de r spuns incluse în
întrebarea noastr . Astfel, în cazul variantei de r spuns nu m-am gândit pe
sur ce cre te vârsta subiec ilor scade num rul persoanelor care apreciaz
nu s-au gândit s se implice în sesizarea actelor de corup ie. În schimb,
73
pentru varianta de r spuns nu am tiut unde s fac reclama ia au optat
îndeosebi subiec ii cu vârsta peste 35 de ani, datele ob inute relev faptul c
pe m sur ce cre te vârsta subiec ilor, cre te i num rul persoanelor care nu
de in informa ii referitoare la locul în care pot fi depuse sesiz rile referitoare
la actele de corup ie. Varianta de r spuns mi-a fost team este invocat cu
prec dere de c tre subiec ii cu vârsta cuprins în intervalul 35-54 de ani
(55,9%), diferen ele procentuale înregistrate între op iunile exprimate de c tre
persoanele mature i celelalte grupe de vârst fiind de aceast dat
semnificative (18-34 ani – 17,4%; 55 i peste – 26,7%).
3. Subiec ii cu un nivel de instruc ie mediu (51,3%) se deta eaz net de
celelalte categorii de persoane prin procentul ridicat al op iunilor exprimate în
cazul variantei de r spuns nu m-am gândit. Aceea i categorie de persoane se
remarc i în cazul variantei de r spuns mi-a fost team . Aproximativ 70%
din totalul subiec ilor care afirm c le-a fost team având un nivel de
instruc ie mediu. În cazul variantei de r spuns referitoare la lipsa informa iilor
privind locul unde se fac reclama iile, situa ia pare asem toare. Ponderea
subiec ilor cu un nivel de instruc ie mediu (54,2%) este i de aceast dat mai
mare decât a celorlalte categorii (nivel sc zut - 34,7%, nivel superior –
11,1%).
4. Procentul subiec ilor cu statut de persoane inactive (56,9%) care afirm
nu au tiut unde s fac reclama ia este mai mare decât cel al persoanelor
active (38,9%). Pe de alt parte, procentul persoanelor active (53,8%) care i -
au exprimat teama de a reclama actele de corup ie este mai mare decât cel al
persoanelor inactive care opteaz pentru aceea i variant de r spuns (41,9%).
În ceea ce prive te varianta de r spuns nu m-am gândit, r spunsurile
înregistrate se distribuie egal între subiec ii cu statut de persoane active i
inactive.
74
5. Subiec ii cu un statut ocupa ional sc zut se deta eaz net, prin
spunsurile pe care le-au dat, de subiec ii care au un statut ocupa ional mediu
sau superior în cazul tuturor variantelor de r spuns puse în discu ie.
Constat m astfel urm toarea distribu ie a r spunsurilor: nu m-am gândit
(statut ocupa ional superior – 9,6%, statut ocupa ional mediu – 11,7%, statut
ocupa ional sc zut - 73,3%), nu am tiut unde s fac reclama ia (statut
ocupa ional superior – 14,4%, statut ocupa ional mediu – 10%, statut
ocupa ional sc zut - 80,6%), mi-a fost team (statut ocupa ional superior –
4,2%, statut ocupa ional mediu – 11,1%, statut ocupa ional sc zut - 71,3%).
6. Persoanele cu domiciliul în mediul urban afirm într-un procent mai
mare c nu s-au gândit (53,8%) i le-a fost team (65,2%), comparativ cu
subiec ii care au domiciliul în mediul rural (nu m-am gândit – 46,3%; mi-a
fost team – 34,8%). În schimb, în cazul variantei nu am tiut unde s fac
reclama ia op iunile subiec ilor din mediul rural i urban se distribuie în
propor ii aproximativ egale. Totu i exist o u oar diferen care ne
îndrept te s remarc m faptul c subiec ii din mediul urban sunt mai bine
informa i privind institu ia c tre care trebuie s depun reclama ia (urban –
52,8%; rural – 47,2%).
2.3. Sesizarea actelor de corup ie din Ministerul Administra iei iInternelor
Întrucât printre obiectivele investiga iilor noastre s-a num rat i
identificarea modalit ilor de implicare a cet enilor în lupta împotriva actelor
de corup ie s vâr ite de lucr torii din Ministerul Administra iei i Internelor,
subiec ii investiga i au fost pu i în situa ia de a preciza care dintre variantele
de implicare oferite de noi corespunde situa iei sale.
75
Dintre variantele propuse, subiec ii au ales cu predilec ie varianta care
presupune informarea Direc iei Generale Anticorup ie (30%), fapt care
exprim încrederea pe care o au cet enii în aceast structur specializat de
lupt împotriva actelor de corup ie. (vezi Diagrama 19)
Diagrama 19MODALIT I DE AC IUNE IN CAZUL UNOR CAZURI DE
CORUP IE S VÂR ITE DE LUCR TORI M.A.I.
19,8
30,6
5,4
12,1
20,6
11,5
0,0 5,0 10,0 15,0 20,0 25,0 30,0 35,0
as informa conducerea MAI
as informa Directia Generala Anticoruptie
as informa o alta institutie specializata
as prezenta cazul in mass media
nu as lua nici o init iativa
NS/NR
Pozi ia a doua în ierarhia modalit ilor de implicare a cet enilor în
lupta împotriva corup iei din M.A.I. o ocup varianta de r spuns care
presupune informarea conducerii M.A.I.
Informarea jurnali tilor privind cazurile de corup ie din rândul
lucr torilor M.A.I în scopul prezent rii acestora în mass-media reprezint o
modalitate de ac iune pentru care opteaz doar pu ini dintre subiec i (12%).
Remarc m faptul c , o cincime dintre subiec i nu ar ac iona în nici un fel în
astfel de situa ii.
Analiza op iunilor popula iei investigate în func ie de variabilele socio-
demografice relev faptul c :
1. Nu exist diferen e între modul în care se distribuie r spunsurile
subiec ilor în raport cu variabila sex.
76
2. Varianta de r spuns care presupune informarea Direc iei Generale
Anticorup ie întrune te op iunile subiec ilor cu vârsta peste 35 de ani (35 –
54 de ani – 41,8% din totalul subiec ilor care au ales aceast variant de
spuns). Prezentarea cazului de corup ie în mass media este o posibilitate de
ac iune c tre care se îndreapt atât subiec ii de vârst matur (35,2%), cât i
cei cu vârsta peste 55 de ani (35,9%). În schimb, c tre varianta de r spuns
care presupune informarea MAI se orienteaz op iunile subiec ilor cu vârste
peste 35 de ani (35 – 54 de ani – 38,2% i 55 de ani i peste 37,3% din totalul
subiec ilor care au ales aceast variant de r spuns). Aceea i situa ie este
valabil i pentru varianta informa o alt institu ie specializat (subiec ii cu
vârsta 35-54 de ani - 42,2%). Subiec ii care nu ar lua nici o ini iativ sunt
îndeosebi persoane cu vârsta peste 55 de ani (43,85).
3. În ceea ce prive te nivelul de instruc ie, remarc m faptul c subiec ii cu
un nivel de instruc ie sc zut opteaz c tre variantele de r spuns: nu a lua nici
o ini iativ (27,7%) i a informa DGA (25,2%). Subiec ii cu un nivel de
instruc ie mediu apreciaz c dac ar fi pu i în situa ia de a constata un act de
corup ie în care ar fi implicat un func ionar MAI ar informa DGA (33,5%) i
conducerea MAI (20,9%). Persoanele cu un nivel de instruc ie superior ar
contacta i ele în primul rând Direc ia General Anticorup ie (31%), dar exist
i posibilitatea ca aceast categorie de subiec i nu ia nici o ini iativ
(23,3% din totalul subiec ilor care au ales aceast variant de r spuns).
4. Op iunile subiec ilor fa de variantele de r spuns informa
conducerea MAI i a informa DGA nu difer în func ie de statutul de
persoan activ sau inactiv . Diferen e apar doar în cazul celorlalte variante
de r spuns. Astfel, persoanele active se orienteaz spre informarea i a altor
institu ii specializate (56,3%), dar i spre prezentarea cazului în mass media
(49,3%). Persoanele inactive î i exprim într-un procent destul de mare (57%)
77
dorin a de a nu lua nicio ini iativ în cazul în care sesizeaz un act de corup ie
de acest gen.
5. În cazul variantelor de r spuns informa conducerea MAI i a
informa DGA nu sunt diferen e în raport cu statutul ocupa ional, atât
persoanele cu un nivel ocupa ional superior, cât i cele cu un statut
ocupa ional mediu i sc zut opteaz în aceea i m sur pentru informarea celor
dou institu ii. Pe m sur ce scade nivelul statutului ocupa ional scade i
procentul subiec ilor care ar informa alt institu ie decât DGA sau conducerea
MAI (nivel superior - 8,8%, nivel mediu – 7,1%, nivel sc zut – 4,8%). Pe de
alt parte, pe m sur ce scade nivelul statutului ocupa ional, cre te procentul
persoanelor care ar prezenta cazul de corup ie din MAI în mass media (nivel
superior - 8,8%, nivel mediu – 14,3%, nivel sc zut – 20,3%). C tre varianta
care presupune lipsa de ini iativ se îndreapt îndeosebi subiec ii cu statut
ocupa ional superior (28,4%) i sc zut (20,3%).
6. Nu exist diferen e în raport cu variabila mediu de reziden în cazul
variantelor de r spuns prezenta cazul în mass - media i nu a lua nici o
ini iativ . Subiec ii din mediul urban opteaz într-o propor ie mai mare pentru
variantele care presupun informarea conducerii MAI (53,6%), a DGA-ului
(59,9%) i a mass - media (59,9%), iar subiec ii din rural apreciaz c ar
informa cu prec dere o alt institu ie specializat (56,3%).
2.4. Motive invocate de popula ie pentru lipsa de implicare în ac iunide sesizare a actelor de corup ie din Ministerul Administra iei iInternelor
Subiec ii care au afirmat c nu ar lua nici o ini iativ (N=242), în cazul
în care ar avea cuno tin de s vâr irea unor acte de corup ie de c tre
lucr torii MAI, au avut posibilitatea de a preciza care sunt motivele lipsei de
ac iune în aceste situa ii. Teama de consecin ele pe care le-ar putea avea
78
sesizarea actelor de corup ie s vâr ite de c tre lucr torii MAI se situeaz pe
primul loc la diferen mic fa de variantele de r spuns consider c e inutil
sau nu e problema mea. De altfel, observ m o distribuire egal a op iunilor
spre aceste trei variante de r spuns (vezi Diagrama 20).
Diagrama 20
MOTIVELE LIPSEI DE INI IATIV ÎN CAZUL UNOR CAZURI DECORUP IE S VÂR ITE DE LUCR TORI M.A.I.
30,4
29,6
33,9
5,9
0,0 5,0 10,0 15,0 20,0 25,0 30,0 35,0 40,0
nu e problema mea
consider ca este inut il
mi-ar fi teama
altceva
Lipsa de ini iativ în cazul sesiz rii unor acte de corup ie în care sunt
implicate i persoane din MAI este motivat diferit în func ie de variabilele
socio-demografice analizate:
1. Femeile, spre deosebire de b rba i, au o re inere mai mare de a se
implica în reclamarea actelor de corup ie, re inere motivat atât de teama fa
de consecin e, cât i de aprecieri privind inutilitatea acestor ac iuni sau lipsa
de interes fa de o problem care este considerat ca fiind de natur s nu
afecteze persoana intervievat .
2. R spunsurile subiec ilor sunt influen ate de vârst astfel: pe m sur
ce cre te vârsta subiec ilor cre te i procentul celor care motiveaz lipsa de
79
ini iativ prin team i inutilitatea implic rii în ac iuni care presupun
reclamarea func ionarilor din MAI. Prin urmare, subiec ii tineri î i manifest
mai pu in teama de consecin ele pe care le-ar putea avea reclama iile depuse la
adresa unor func ionari MAI (tineri - 20,9% fa de 34,9% subiec ii de vârst
35-54 de ani sau subiec ii de peste 55 de ani – 44,2%). O situa ie deosebit
întâlnim în cazul variantei de r spuns nu e problema mea. De aceast dat ,
subiec ii cu vârsta cuprins în intervalul 35-54 de ani (39%) deta ându-se net
de celelalte categorii de vârst (18-34 de ani – 27,3%; 55 de ani i peste–
33,8%) prin procentul op iunilor care semnific indiferen a fa de corup ia
din rândul func ionarilor MAI.
3. Persoanele cu un nivel de instruc ie superior reprezint o categorie de
subiec i deosebit din punct de vedere al r spunsurilor pe care le-au dat atunci
când li s-a solicitat s motiveze lipsa de implicare. Remarc m procentele mici
de subiec i cu studii superioare care invoc drept motive ale lipsei de
implicare teama (7%), nu e problema mea (10,4%) sau inutilitatea (18,7%). În
cazul celorlalte categorii de subiec i observ m o cre tere procentual în cazul
subiec ilor cu nivel mediu de instruc ie comparativ cu subiec ii care au un
nivel de instruc ie sc zut îndeosebi în cazul variantelor mi-ar fi team (nivel
sc zut – 39,5% i nivel mediu 53,5%) i consider c este inutil (nivel sc zut –
37,3% i nivel mediu 42,7%).
4. Subiec ii inclu i în categoria persoane inactive î i motiveaz într-o
sur mai mare lipsa de implicare prin variantele de r spuns puse la
dispozi ie. Astfel, persoanele inactive apreciaz c actele de corup ie din MAI
nu sunt problema lor (58,4%), c le este team s sesizeze astfel de fapte
(51,2%), dar i c este inutil s reclame aceste fapte (50,7%).
5. Motiva ia lipsei de implicare este diferit i în raport cu statutul
ocupa ional al subiec ilor intervieva i. Constat m astfel o orientare masiv a
subiec ilor cu un statut ocupa ional sc zut c tre toate variantele de r spuns
80
prezentate. Astfel, valorile procentuale pentru categoria de subiec i cu nivel
ocupa ional sc zut dep esc 70% pentru variantele de r spuns nu e problema
mea, consider c este inutil i mi-ar fi team , în timp ce valorile procentuale
înregistrate în cazul persoanelor cu nivel ocupa ional mediu i superior
variaz în jurul valorii de 10%.
6. Persoanele care au domiciliul în mediul rural (57, 1%) apreciaz într-
o m sur mai mare decât subiec ii din mediul urban (42,9%) c actele de
corup ie din MAI nu sunt problema lor. Pe de alt parte, persoanele din
mediul urban consider c este inutil s te implici în astfel de ac iuni (54,7%)
sau le este team s reclame actele de corup ie din MAI (53,5%).
3. Aprecieri privind posibila implicare a popula iei în acte de corup ie
În situa ia în care ar avea de ales s intervin în favoarea unei rude
pentru a-i rezolva o problem , doar 13% dintre subiec i afirm c ar interveni
pentru rezolvarea problemei (vezi Diagrama 21).
Diagrama 21DAC A I AVEA O FUNC IE DE CONDUCERE, IAR O RUD
APROPIAT V-AR RUGA S INTERVENI I PENTRU REZOLVAREAUNEI PROBLEME, A I ACCEPTA ?
13,3
36,4
45,1
5,2
0,0
10,0
20,0
30,0
40,0
50,0
da nu depinde de situat ie NS/NR
Restul subiec ilor se împart în dou grupuri: cel al persoanelor care
afirm categoric c nu se vor implica în rezolvarea problemei (36,4%) i cel al
81
persoanelor care vor decide în func ie de situa ia concret în care se afl ruda
respectiv (45%).
Analiza r spunsurilor date de popula ia investigat în cazul acestei
întreb ri în func ie de variabilele socio-demografice luate în considera ie
necesit structurarea rezultatelor pe trei categorii de analiz : 1. subiec ii care
accept s se implice în rezolvarea problemei chiar cu riscul de a fi acuzat de
vâr irea unui act de corup ie; 2. subiec ii care refuz s se implice în acte de
corup ie; 3. subiec ii care accept s ac ioneze în func ie de situa ie.
Opiniile subiec ilor privind posibila lor implicare în acte de corup ie
variaz în func ie de variabilele luate în considera ie dup cum urmeaz :
1. În raport cu variabila sex nu exist diferen e între opiniile subiec ilor
din cele trei categorii de analiz mai sus men ionate. Atât femeile, cât i
rba ii accept sau resping ideea rezolv rii problemei unei rude în propor ii
asem toare.
2. Subiec ii care accept s se implice în acte de corup ie sunt persoane
care fac parte din toate grupele de vârst . Prin urmare nu exist diferen e de
vârst în cazul subiec ilor care accept s rezolve problema rudei. Diferen e
apar îns în cazul subiec ilor care resping ideea implic rii în acte de corup ie
i a celor care accept s ac ioneze în func ie de situa ie. Remarc m astfel o
tendin de cre tere a procentului subiec ilor care refuz s se implice în acte
de corup ie pe m sur ce cre te vârsta (18-34 de ani – 30,8%; 35-54 de ani –
36,2%; peste 55 de ani – 40,6%). Pe de alt parte, pe m sur ce cre te vârsta,
scade procentul subiec ilor care vor s ac ioneze în func ie de situa ie (18-34
de ani – 50,5%; 35-54 de ani – 47,6%; peste 55 de ani – 38,8%).
3. Atât ponderea subiec ilor care accept s se implice în acte de
corup ie, cât i a celor care resping ideea implic rii scade pe m sur ce cre te
nivelul de instruc ie al popula iei investigate. Altfel spus, persoanele cu un
nivel sc zut de instruc ie sunt mai predispuse s r spund negativ la
82
întrebarea noastr privind implicarea în acte de corup ie, comparativ cu
persoanele care au un nivel de instruc ie superior. În schimb, observ m faptul
persoanele cu studii superioare sunt mult mai dispuse s analizeze situa ia
rudei i s ac ioneze în func ie de situa ie (nivel sc zut – 34,5%; nivel mediu –
48,1%; nivel superior – 60,5%).
4. În ceea ce prive te categoria subiec ilor care accept s rezolve
problema rudei, nu exist diferen e procentuale în func ie de statutul de
persoane active sau inactive. Diferen e exist în cazul celorlalte grupuri de
subiec i. Persoanele care refuz s rezolve problema sunt într-o propor ie mai
mare persoane inactive (55,5%), decât inactive (39,6%). Situa ia se schimb
atunci când este vorba despre persoanele care ac ioneaz în func ie de situa ie.
De aceast dat , persoanele active sunt mai dispuse s ac ioneze numai dup
ce au analizat situa ia (persoane active – 51,3%; persoane inactive – 39,7%).
5. A a cum era de a teptat, rezultatele analizei r spunsurilor în func ie
de statutul ocupa ional sunt asem toare cu cele înregistrate în cazul
nivelului de instruc ie. i de aceast dat persoanele cu un statut ocupa ional
superior sunt cele care prefer s analizeze situa ia i apoi s decid dac
rezolv problema rudei sau nu (statut ocupa ional superior – 60,8%; statut
ocupa ional mediu – 57,1%; statut ocupa ional sc zut – 41,3%). Subiec ii cu
un statut ocupa ional sc zut sunt mai numero i în cazul categoriei de subiec i
care resping ideea implic rii lor în rezolvarea problemei pe care o are ruda.
6. Subiec ii care accept s se implice în acte de corup ie sunt, în egal
sur , persoane care au domiciliul în mediul urban, dar i în mediul rural.
Pe de alt parte, subiec ii din mediul rural (rural-41,3%, urban-32,2%) sunt
mai predispu i s refuze s rezolve problema rudei, în timp ce subiec ii din
mediul urban prefer s analizeze situa ia rudei înainte de a hot rî dac
intervin sau nu (rural – 37,3%, urban – 51,8%).
83
4. Percep ia popula iei asupra gradului de vinov ie a persoanelorimplicate în acte de corup ie
În opinia a dou treimi din persoanele intervievate atât func ionarul care
prime te o aten ie, cât i persoana care ofer aten ia se fac vinovate în egal
sur de implicarea într-un act de corup ie (vezi Diagrama 22).
Diagrama 22ATRIBUIREA VINOV IEI ÎN CAZUL UNUI FUNC IONAR CARE
ACCEPT O "ATEN IE"
11,6
16,5
67,1
4,8
0,0 10,0 20,0 30,0 40,0 50,0 60,0 70,0 80,0
pe cel care ofera
pe cel care primeste
pe ambii, in egala masura
NS/NR
Aprecierile subiec ilor privind vinov ia persoanelor implicate într-un
act de corup ie difer , în func ie de variabilele sociodemografice, dup cum
urmeaz :
1. Nu exist diferen e între modul în care subiec ii apreciaz
comportamentul persoanelor implicate în acte de corup ie în raport cu
variabilele: sex, vârst , persoane active/inactive i statut ocupa ional.
2. Procentul subiec ilor care apreciaz c persoana care prime te mit
este vinovat scade pe m sur ce cre te nivelul de instruc ie al subiec ilor.
Remarc m astfel faptul c , subiec ii cu nivel de instruc ie sc zut (21,9%)
condamn într-o m sur mai mare persoana care d mit , comparativ cu
subiec ii care au un nivel de instruc ie mediu (14,3%) sau superior (13,2%).
Pe de alt parte, pe m sur ce cre te nivelul de instruc ie cre te i procentul
subiec ilor care îi condamn atât pe cei care ofer mit , cât i pe cei care
84
primesc. Persoanele cu studii superioare (72,1%) sunt mai dispuse s
condamne ambele categorii de persoane implicate în acte de corup ie,
comparativ cu subiec ii care au un nivel de instruc ie mediu (69,6%) sau
sc zut (61,4%).
3. Subiec ii din mediul urban (70,8%) sanc ioneaz , prin r spunsurile
date la întrebarea noastr , ambele categorii de persoane implicate în acte de
corup ie într-o propor ie mai mare decât subiec ii din mediul rural (62,9%). În
schimb, subiec ii cu domiciliul în mediul rural sunt mai dispu i s sanc ioneze
comportamentul persoanei care prime te (urban – 14,7%, rural – 18,6%). În
cazul variantei de r spuns care prevede sanc ionarea persoanei care d mit nu
remarc m nicio diferen de opinie în func ie de mediul de reziden .
5. Evalu ri privind gradul de vinov ie a unor categorii de persoaneimplicate în acte de corup ie
Pentru a identifica modul în care percep cet enii gradul de vinov ie al
unor categorii de persoane implicate în diverse acte de corup ie, le-am
prezentat acestora o list de situa ii care presupuneau acte de corup ie.
Subiec ii au putut s i exprime opinia alegând una dintre urm toarele
variante de r spuns incluse în scala întreb rii: 1. condamnabil în mare m sur ;
2. condamnabil în mic m sur ; 3. deloc condamnabil.
Rezultatele ob inute situeaz pe prima pozi ie a persoanelor
condamnabile în mare m sur persoana care se folose te de func ia public pe
care o are pentru a face avere (84,4%) (vezi Diagrama 23).
Diagrama 23
85
APRECIERI PRIVIND GRADUL DE VINO V IE A UNOR C ATEGORII DE PERSOANE
53,863,9
50,1
76,171,1
84,4
73,4 70,6
32,8 27,937,5
20,9 20 21 19,610,3
2,3 1,6 2,23,1
66,8
9,815,5
1,82,76,33,7
0,9
11,86,154,95,36,1
64,4
0102030405060708090
med
icul
car
e pr
ime
teba
ni s
au c
adou
ri de
labo
lnav
o
rinte
le c
are
ofer
cado
uri p
rofe
soril
orpe
ntru
a d
a no
te m
ari
copi
ilor l
ui
pers
oana
car
e d
ban
ipe
ntru
a g
rbi
elib
erar
eaun
or a
cte
patro
mul
une
i firm
e ca
re b
ani p
entru
a sc
pa d
epl
ata
unor
impo
zite
ita
xe
pers
oana
car
e îi
folo
sete
rela
iile
pent
rua
avan
sa în
func
ie
pers
oana
car
e se
folo
sete
de
func
iapu
blic
pen
tru a
face
aver
e
pers
oana
car
e of
er b
ani
pent
ru a
sc
pa d
e o
sanc
iune
cont
rave
nio
nal
/pen
al
pers
oana
car
e so
licit
bene
ficii
i aju
toar
ene
mer
itate
de
lain
stitu
iile
statu
lui
pers
oana
car
ein
fluen
eaz
în in
tere
spe
rson
al sa
u al
unu
iap
ropi
at c
ontra
ctel
e de
achi
ziii
publ
ice
în mare m sur în mic m sur deloc NS/NR
A doua pozi ie este ocupat de patronul care ofer bani pentru a sc pa
de plata unor taxe/impozite (76%) i persoana care ofer bani pentru a sc pa
de o sanc iune contraven ional /penal (73,4%). Pe locul trei se situeaz
persoana care- i folose te rela iile pentru a avansa în func ie (71%) i
persoana care solicit ajutoare nemeritate de la institu iile statului (70%) (vezi
Diagrama 23).
Modul în care popula ia investigat apreciaz vinov ia persoanelor
implicate în actele de corup ie prezentate în cadrul întreb rii noastre difer în
func ie de variabilele socio-demografice astfel:
Persoana care se folose te de func ia public pe care o are pentru a
face avere
1. Diferen ele procentuale dintre b rba i i femei, atunci când î i
exprim op iunile în cazul acestui item, sunt prea mici i nu ne permit s
eviden iem prezen a nici unei tendin e privind modul în care este perceput
86
gradul de vinov ie a persoanei care se folose te de func ia public pentru a
face avere.
2. Situa ia este asem toare i atunci când ne raport m la variabila
vârst . În acest caz putem, totu i, aprecia c persoanele cu vârsta între 35-54
de ani condamn într-o m sur mai mare un asemenea comportament (tineri –
83,3%, adul i – 87,2%, vârstnici – 82,4%).
3. Pe m sur ce cre te nivelul de instruc ie al persoanelor intervievate,
cre te i num rul subiec ilor care apreciaz c persoana care face avere pe
baza func iei publice pe care o are. Astfel, persoanele cu studii superioare
apreciaz în marea lor majoritate (92,2%) c persoana care se folose te de
func ia public pentru a face avere este condamnabil în mare m sur .
Persoanele cu un nivel de instruc ie sc zut, de i se afl undeva pe locul trei
într-o posibil ierarhie a modului în care percepe gradul de vinov ie al
persoanei respective, apreciaz i ele tot într-o propor ie însemnat c
persoana care se folose te de func ie este condamnabil în mare m sur
(78,9%).
4. Subiec ii care sunt inclu i de noi în categoria persoane active
apreciaz într-o propor ie mai mare (87,4%), decât persoanele inactive
(81,8%), c persoanele care se folosesc de func ii publice pentru a face avere
sunt condamnabile în mare m sur .
5. Procentul subiec ilor care condamn persoanele care fac avere pe
baza func iei publice pe care o au scade odat cu nivelul statutului
ocupa ional al popula iei investigate. Persoanele cu un statut ocupa ional
superior condamn în marea lor majoritate (95,1%) persoanele care se
folosesc de func iile publice. La fel i persoanele cu un statut ocupa ional
mediu sau sc zut, numai c de aceast dat procentele sunt pu in mai mici
(statut ocupa ional mediu – 87,9%, statut ocupa ional sc zut – 82,6%).
87
6. Subiec ii din mediul urban (89,7%) condamn într-o m sur mai
mare persoanele car se folosesc de func ia public pentru a face avere,
comparativ cu persoanele din mediul rural (78,2%).
Patronul care ofer bani pentru a sc pa de plata unor taxe/impozite
1. În raport cu variabila sex, nu exist diferen e privind modul de
apreciere a gradului de vinov ie a patronului implicat în acte de corup ie.
Totu i, persoanele de sex masculin tind s fie mai severe în aprecierea acestui
comportament (masculin – 77,7%, feminin – 74,6%).
2. Subiec ii cu vârsta cuprins în intervalul 35-54 de ani consider într-
o propor ie mai mare decât celelalte categorii de vârst , c patronul este
condamnabil în mare m sur . Totu i diferen a dintre persoanele mature i
persoanele cu vârsta cuprins între 18-34 de ani este mai mic (tineri – 76,4%,
maturi – 80,3%), comparativ cu diferen a dintre persoanele mature i cele
vârstnice (71,6%).
3. Pe m sur ce cre te nivelul de instruc ie, cre te i procentul
persoanelor care consider comportamentul patronului ca fiind condamnabil
în mare m sur (nivel sc zut – 69%, nivel mediu – 79%, nivel superior –
83,7%).
4. Persoanele active, dar i cele inactive apreciaz în mod asem tor
gradul de vinov ie a patronului (persoane active – 78,3%, persoane inactive –
74,1%).
5. Persoanele cu un statut ocupa ional superior apreciaz
comportamentul patronului ca fiind condamnabil într-o m sur mai mare
decât persoanele cu un statut ocupa ional mediu sau sc zut. De altfel,
observ m faptul c pe m sur ce scade nivelul statutului ocupa ional, scade i
procentul subiec ilor care apreciaz comportamentul patronului ca fiind
88
condamnabil în mare m sur (statut ocupa ional superior – 86,3%, statut
ocupa ional mediu – 79,3%, statut ocupa ional sc zut – 74,3%).
6. Subiec ii care au domiciliul în mediul urban (81,4%) apreciaz
comportamentul patronului ca fiind condamnabil întro - m sur mai mare
decât subiec ii din rural (69,9%).
Persoana care ofer bani pentru a sc pa de o sanc iune
contraven ional /penal
1. Nu exist diferen e între b rba i i femei atunci când sunt pu i s fac
aprecieri referitoare la persoan care d mit pentru a sc pa de sanc iuni.
2. Deosebirile dintre modul în care categoriile de vârst , incluse în
analiz , apreciaz comportamentul persoanei care ofer mit sunt destul de
mici. Totu i, putem remarc faptul c persoanele peste 55 de ani par a fi pu in
mai indulgente cu persoanele care vor s evite sanc iunile prin oferirea unor
bani, comparativ cu celelate grupe de subiec i (18-34 de ani – 74,1%, 35-54 de
ani – 75,5%, peste 55 de ani – 70,7%).
3. Procentul subiec ilor care sanc ioneaz mai dur comportamentul
persoanelor care dau mit pentru a sc pa de sanc iuni cre te pe m sur ce
cre te i nivelul lor de instruc ie. Prin urmare vom constata faptul c , subiec ii
cu un nivel de instruc ie superior (78,3%) condamn într-o m sur mai mare
comportamentul persoanelor care dau mit , comparativ cu subiec ii care au
studii medii (74,8%) sau elementare (69,3%).
4. Nu exist diferen e între modul în care persoanele active i cele
inactive condamn comportamentul persoanelor care dau mit pentru a evita
sanc iunile.
5. Subiec ii cu un statut ocupa ional mediu (81,4%) condamn într-o
sur mai mare, decât cei cu un statut ocupa ional superior (72,2%) sau
sc zut (73,5%), persoana care vrea s scape de sanc iuni prin dare de mit .
89
6. Persoanele care au domiciliul în mediul urban se dovedesc a fi mai
severe în aprecierea comportamentului supus spre analiz (urban – 76,9%,
rural – 69,2%).
Persoana care- i folose te rela iile pentru a avansa în func ie
1. B rba ii i femeile apreciaz în egal m sur c persoana care
avanseaz pe baza rela iilor pe care le are este condamnabil în mare m sur .
2. Persoanele mature (35-54 de ani) consider ca fiind condamnabil
promovarea pe baza rela iilor într-o propor ie mai mare (75,1%), decât
celelalte grupe de subiec i (tineri – 69,8%, peste 55 de ani – 68,1%).
3. Procentul subiec ilor care apreciaz c promovarea pe baza rela iilor
este condamnabil în mare m sur cre te pe m sur ce cre te nivelul de
instruc ie al persoanelor intervievate. Prin urmare, subiec ii cu studii
superioare (76,7%) sanc ioneaz mai sever promovarea persoanelor pe baza
rela iilor, decât subiec ii cu studii medii (71,2%) sau cei care au un nivel de
instruc ie elementar (69,9%).
4. De asemenea, persoanele active apreciaz într-o propor ie mai mare
(73,2%), comparativ cu persoanele inactive (69,7%), c promovarea prin
folosirea rela iilor este condamnabil în mare m sur .
5. Statutul ocupa ional reprezint o alt variabil în func ie de care se
distribuie diferit gradul de vinov ie a persoanei care avanseaz pe baza
rela iilor. Astfel, pe m sur ce scade nivelul statutului ocupa ional, scade i
procentul persoanelor care apreciaz promovarea ca fiind condamnabil în
mare m sur . Persoanele cu un statut ocupa ional superior (77,5%) se
dovedesc a fi mai intransigente fa de un asemenea mod de promovare (statut
ocupa ional mediu – 72,1%, statut ocupa ional sc zut – 70,5%).
6. Nu exist diferen e între modul în care este perceput promovarea pe
baza rela iilor în func ie de variabila mediu de reziden .
90
6. Evalu ri ale popula iei privind sursele de îmbog ire de dup 1989
Averile realizate dup 1989 sunt în primul rând, în opinia popula iei,
rezultatul pilelor i rela iilor (88,5%) pe care persoanele respective le-au avut.
Afacerile ilicite (86,5%) constituie o alt surs de îmbog ire pe baza c rora
s-au realizat averile din ultimii 16 ani.
Mita i traficul de influen , dou acte de corup ie „clasice”, se afl i
ele printre sursele de îmbog ire identificate de subiec ii intervieva i,
procentele înregistrate în cazul acestor dou surse fiind aproximativ egal
(82%) i doar la mic diferen de procentele înregistrate de celelalte dou
surse men ionate (vezi Diagrama 24).
Diagrama 24
APRECIERI ASUPRA MO DALIT ILOR PRIN CARE UNII O AMENI AU PRO SPERAT DUP1989
2
46.344.5
42.3 43.3 41.8
26.3
12.9
40.2 39.7 39.2 3834.6
39.6 40.5
7.1 6.18.6 9.3 10.5
22.4
34.6
5.2
13.5
6.8
1.53.2
7.1 68
10
2.2
44
9.4
1.21.71.51.41.7
32.9
0.60.40.70.30.4
3.64.32.3
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
50
munccinstit
ans /noroc afaceri ilicite pile i rela ii t rafic deinfluen
mit implicare înpolitic
neplataimpozitelor i
taxelorîn foarte mare m sur în mare m sur în mic m sur în foarte mic m sur deloc NS/NR
91
CAP.VI. OPINII PRIVIND EFICIEN A M SURILOR DE PREVENIREI COMBATERE A CORUP IEI
1. Opiniile popula iei privind posibilitatea reducerii corup iei în România
Aproximativ jum tate dintre subiec i apreciaz c fenomenul corup iei
poate fi redus în mic m sur i în foarte mic m sur . La polul opus se
situeaz „optimi tii” care cred c nivelul corup iei poate fi redus în mare i
foarte mare m sur . Procentul înregistrat de aceast categorie de subiec i
(37%) este îns mai mic decât cel al subiec ilor care se arat mai pu in
încrez tori în perspectiva reducerii nivelului corup iei din societatea
româneasc (vezi Diagrama 25).
Diagrama 25
EVALUAREA POSIBILIT II DE REDUCERE A CORUP IEI ÎNROMÂNIA
7,7
29,3
38,2
11,7
6,7
6,4
0,0 5,0 10,0 15,0 20,0 25,0 30,0 35,0 40,0 45,0
in foarte mare masura
in mare masura
intr-o mica masura
in foarte mica masura
deloc
NS/NR
Întrucât o prim analiz a rezultatelor a eviden iat conturarea a dou
grupuri de subiec i (cea a subiec ilor care consider c fenomenul corup iei
poate fi redus în mare i în foarte mare m sur i cel al subiec ilor care
apreciaz c fenomenul corup iei nu poate fi redus decât în mic i foarte
mic sur ), vom continua prin a eviden ia principalele aspecte referitoare
92
la modul în care se structureaz cele dou grupuri în raport cu toate variabilele
socio-demografice. Astfel, opiniile subiec ilor din cele dou grupuri privind
posibilitatea reducerii nivelului corup iei se distribuie dup cum urmeaz :
1. Grupul subiec ilor optimi ti este constituit îndeosebi din persoane de
sex masculin (40,2%), în timp ce grupul subiec ilor pesimi ti este omogen din
punct de vedere al distribu iei în raport cu variabila sex. Femeile i b rba ii
apreciaz în propor ii egale c fenomenul corup iei poate fi redus în mic i
foarte mic m sur (aproximativ 50%).
2. În raport cu variabila vârst observ m urm toarele: grupul
persoanelor care apreciaz c fenomenul corup iei poate fi redus în mare
sur este format din subiec i tineri, adul i i tineri, în propor ii aproximativ
egale. Totu i, procentul vârstnicilor este pu in mai mare decât al tinerilor
(tineri – 34,8%, adul i – 37,5%, vârstnici – 38,1% ). Situa ia subiec ilor care
sunt de p rere c nivelul corup iei nu poate fi redus este asem toare., numai
, de aceast dat , vârstnici sunt mai pu ini numero i (tineri – 50,2%, adul i –
51,7%, vârstnici – 47,7%).
3. Grupul subiec ilor care apreciaz c nivelul corup iei poate fi redus
în mare i foarte mare m sur este format, în propor ii asem toare, din
persoane cu nivel de instruc ie sc zut, mediu i superior. Totu i, persoanele cu
un nivel de instruc ie sc zut par s fie mai bine reprezentate (nivel de
instruc ie sc zut – 39,8%, nivel de instruc ie mediu – 35,7%, nivel de
instruc ie superior – 38%).
4. Diferen ele procentuale înregistrate între procentul persoanelor active
i inactive din grupul subiec ilor care cred c nivelul corup iei poate fi redus
în mare m sur sunt mici. Persoanele inactive par a fi îns mai numeroase
(persoane active – 35,6%, persoane inactive – 38,4%). În schimb, în grupul
persoanelor care apreciaz c fenomenul corup iei poate fi redus în mic i
93
foarte mic m sur subiec ii care au statut de persoane active sunt mai bine
reprezenta i (persoane active – 53,6%, persoane inactive – 46%).
5. Dac grupul subiec ilor care cred c fenomenul corup iei poate fi
redus în mare m sur este mai omogen din punct de vedere al nivelului
statutului ocupa ional (nu exist diferen e semnificative în func ie de aceast
variabil ), în schimb al doilea grup este mai pu in omogen. Observ m astfel,
faptul c persoanele cu un statut ocupa ional superior (56,8%) i mediu (55%)
sunt mai bine reprezentate la nivelul acestui grup de subiec i.
6. Grupul subiec ilor care consider c fenomenul corup iei poate fi
redus în mare i foarte mare m sur este format în p i aproximativ egale din
persoane care au domiciliul atât în mediul rural, cât i în mediul urban. Grupul
subiec ilor care apreciaz c nivelul corup iei poate fi redus doar în mic i
foarte mic m sur este format într-o propor ie mai mare din persoane din
mediul urban (rural – 45%, urban – 54%).
2. Aprecieri privind eficien a institu iilor care lupt împotriva corup iei
Direc ia Na ional Anticorup ie (fostul Parchet Na ional Anticorup ie)
(52%), mass media (50%) i Direc ia General Anticorup ie (44%) reprezint ,
în opinia subiec ilor, institu iile cele mai eficiente în lupta anticorup ie (vezi
Diagrama 26).
94
Diagrama 26
INSTITU II EFICIENTE ÎN LUPTA ÎMPOTRIVA CORUP IEI
15,6
49,7
21,5
10,5
52,3
43,8
22,8
5,1
30,3
7,8
9,2
0,0 10,0 20,0 30,0 40,0 50,0 60,0
ONG-uri/societ atea civil
Mass-media
Ministerul Justi iei
Instan ele de judecat
Parchetele
DNA(PNA)
DGA din cadrul MAI
Poli ia
Parlamentul
Pre edin ia
Guvernul
Pre edin ia se situeaz , prin procentele înregistrate ca urmare a
op iunilor exprimate de c tre subiec i (30%), pe locul imediat urm tor într-o
posibil ierarhie a institu iilor eficiente, înaintea poli iei (22%) i a
Ministerului Justi iei (21%).
Instan ele de judecat i parchetele sunt percepute ca fiind institu ii
eficiente în lupta împotriva corup iei de un num r redus de subiec i
(aproximativ 10% dintre subiec i pentru fiecare dintre cele dou institu ii).
Direc ia Na ional Anticorup ie
Percep ia public asupra activit ii Direc iei Na ional Anticorup ie este
influen at de variabilele socio-demografice analizate astfel:
1. Aprecierile popula iei privind eficien a DNA nu sunt influen ate de
variabila sex. Totu i, remarc m faptul c femeile (52,1%) consider , într-o
sur mai mare decât b rba ii (47,8%), c Direc ia Na ional Anticorup ie a
fost cea mai eficient institu ie în lupta anticorup ie.
95
2. Persoanele cu vârsta cuprins în intervalul 35-54 de ani (39%) sunt,
într-o m sur mai mare,de p rere c DNA a fost cea mai eficient institu ie,
comparativ cu persoanele tinere (26,9%) sau vârstnice (33,9%).
3. Activitatea Direc iei Na ionale Anticorup ie este apreciat pozitiv
îndeosebi de persoanele cu un nivel de instruc ie mediu (58%). De asemenea,
procentul persoanelor cu nivel de instruc ie sc zut care consider c DNA este
o institu ie eficient este semnificativ (29,8%). Observ m îns , faptul c
persoanele cu studii superioare nu sunt la fel de mul umite de activitatea
acestei institu ii, doar 12% dintre acestea apreciaz pozitiv activitatea DNA.
4. Nu exist diferen e privind modul de apreciere a activit ii DNA de
tre subiec i în raport cu variabila persoane active/inactive.
5. În raport cu statutul ocupa ional, observ m faptul c pe m sur ce
scade nivelul acestuia, cre te procentul subiec ilor care apreciaz pozitiv
activitatea DNA. Altfel spus, persoanele care au un statut ocupa ional sc zut
(73,5%) sunt într-o m sur mai mare mul umite de activitatea DNA, decât
persoanele cu un statut ocupa ional mediu (13,8%) sau superior (10,8%).
6. Subiec ii care au domiciliul în mediul urban (58,3%) sunt mai
mul umi i de activitatea DNA, comparativ cu subiec ii din mediul rural
(41,6%).
Mass media
Aprecierile popula iei investigate asupra modului în care mass media s-
a implicat în lupta anticorup ie sunt influen ate de variabilele
sociodemografice dup cum urmeaz :
1. Subiec ii de sex masculin (53,3%) consider c activitatea mass
media a fost eficient în lupta anticorup ie într-o m sur mai mare decât
femeile (46,6%).
96
2. Adul ii care apreciaz pozitiv activitatea reprezentan ilor mass media
sunt mai numero i decât tinerii sau persoanele vârstnice (35 – 54 de ani –
38,6%; 18-34 ani – 29,6%; peste 55 de ani – 31,7%).
3. Persoanele cu nivel de intruc ie mediu sunt cele mai mul umite de
modul în care s-a implicat mass media în lupta anticorup ie (62,3%). La polul
opus se situeaz persoanele cu studii superioare, doar 14,5% dintre subiec ii
care apreciaz activitatea mass media au un nivel de intruc ie superior.
4. Marea majoritate a subiec ilor care sunt mul umi i de activitatea mass
media sunt persoane active (84,5%).
5. În raport cu variabila statut ocupa ional, observ m faptul c pe
sur ce scade nivelul statutului ocupa ional, cre te procentul subiec ilor
mul umi i de activitatea mass media. Prin urmare cei mai mul umi i de modul
în care s-a implicat mass media în lupta anticorup ie sunt subiec ii cu un statut
ocupa ional sc zut (statut ocupa ional superior – 12,9%; statut ocupa ional
mediu – 13,9%; statut ocupa ional sc zut - 73%).
6. Persoanele din mediul urban (64,5%) sunt mul umite într-o m sur
mai mare, decât cele din mediul rural (35,4%), de activitatea reprezentan ilor
mass media.
Direc ia General Anticorup ie
De i este o institu ie înfiin at recent, Direc ia General Anticorup ie
din cadrul Ministerului Administra iei i Internelor a reu it s creeze imaginea
unei institu ii eficiente care lupt împotriva corup iei. Modul în care popula ia
investigat percepe activitatea acestei institu ii variaz în func ie de variabilele
sociodemografice astfel:
1. Femeile apreciaz într-o m sur mai mare activitatea DGA (53,9%),
comparativ cu b rba ii (46%).
97
2. Subiec ii cu vârsta cuprins în intervalul 35-54 de ani consider c
DGA este o institu ie eficient într-o propor ie mai mare (38,8%), decât
celelalte categorii de persoane (18-34 de ani – 27,3%; peste 55 ani – 33,7%).
3. Activitatea DGA este evaluat ca fiind eficient îndeosebi de c tre
persoanele cu studii medii. Aproximativ 60% dintre subiec ii care afirm c
rezultatele acestei institu ii sunt bune sunt absolven i de liceu. În schimb,
persoanele cu studii superioare sunt cele mai pu in mul umite de activitatea
DGA (9,5%).
4. Atât persoanele active (48,8%), cât i cele inactive (51,1%) apreciaz
activitatea desf urat de aceast institu ie.
5. Persoanele cu un statut ocupa ional sc zut (77,5%) sunt mai
mul umite de activitatea DGA, decât persoanele cu statut ocupa ional mediu
(13,4%) sau superior (8.9%).
6. Subiec ii cu domiciliul în mediul urban (55,7%) apreciaz activitatea
DGA ca fiind eficient într-o propor ie mai mare decât subiec ii cu domiciliul
în mediul rural (44,2%).
2.1. Opiniile popula iei privind m surile anticorup ie luate de c tre actualulguvern
surile anticorup ie luate de c tre actualul guvern al României sunt
evaluate de aproximativ jum tate dintre subiec i ca fiind unele eficiente, altele
nu. De remarcat faptul c , procentul subiec ilor care le apreciaz ca fiind
ineficiente (26%) este dublu fa de cel al subiec ilor care le consider ca fiind
eficiente (11%) (vezi Diagrama 27).
98
Diagrama 27
EVALUAREA EFICIEN EI M SURILOR ANTICORUP IE LUATEPÂN ÎN PREZENT DE ACTUALUL GUVERN
11,2
52,2
26,3
10,3
0,0 10,0 20,0 30,0 40,0 50,0 60,0
eficiente
unele eficiente, altelenu
ineficiente
NS/NR
Eficien a m surilor anticorup ie luate de actualul guvern al României
este apreciat diferit de popula ia investigat . Analiza r spunsurilor date la
întrebarea inclus în ancheta noastr , în func ie de variabilele
sociodemografice, relev faptul c :
1. Femeile sunt mai mul umite de m surile luate de actualul guvern cu
privire la reducerea corup iei din societatea româneasc (56,8%), comparativ
cu b rba ii (43,2%).
2. Procentul subiec ilor care consider c m surile luate de actualul
guvern sunt eficiente cre te pe m sur ce cre te i vârsta acestora. Astfel,
persoanele vârstnice (41,7%) sunt mai mul umite de activitatea guvernului, în
timp ce tinerii se situeaz prin r spunsurile date la polul opus (22,7%).
3. M surile anticorup ie luate de actualul guvern sunt apreciate ca fiind
eficiente îndeosebi de c tre subiec ii care au nivel de instruc ie sc zut (41,7%)
sau mediu (50%). Persoanele cu studii superioare sunt, îns , mai pu in
mul umite de activitatea guvernului în domeniul m surilor anticorup ie
(7,6%).
99
4. Persoanele inactive apreciaz într-o propor ie mai mare, decât
persoanele active, c m surile luate de guvern pentru reducerea corup iei sunt
ineficiente (persoane active – 25,6%; persoane inactive – 27,1%).
5. Atunci când sunt pu i în situa ia s aprecieze m surile anticorup ie
luate de actualul guvern, subiec ii cu un statut ocupa ional superior i cei cu
un statut ocupa ional mediu opteaz într-o propor ie însemnat pentru varianta
de r spuns unele eficiente, altele nu (fiecare categorie de persoane
aproximativ 60%). Procentul subiec ilor cu un statut ocupa ional sc zut care
opteaz pentru aceea i variant de r spuns este, de asemenea, însemnat
(49,5%).
6. Subiec ii din mediul urban sunt mai nemul umi i (ineficiente -
58,6%) de m surile anticorup ie luate de actualul guvern, comparativ cu
subiec ii care au domiciliul în mediul rural (ineficiente - 41,4%).
2.2. Evaluarea eficien ei Direc iei Na ionale Anticorup ie în instrumentareacazurilor de mare corup ie
Direc ia Na ional Anticorup ie este apreciat pozitiv de mai mult de
jum tate dintre persoanele intervievate, atunci când li s-a cerut subiec ilor s
se refere la modul în care s-a implicat aceast structur în instrumentarea
cazurilor de mare corup ie din România (vezi Diagrama 28).
Diagrama 28
100
IMPLICAREA DNA (PNA) ÎN CAZURI DE "MARE CORUP IE"
55,9
27,8
16,3
0,0 10,0 20,0 30,0 40,0 50,0 60,0
da
nu
NS/NR
Opiniile popula iei investigate privind implicarea Direc iei Na ionale
Anticorup ie în instrumentarea cazurilor de mare corup ie se construiesc
diferit în func ie de variabilele sociodemografice incluse în analiz .
Rezultatele nanalizei noastre relev urm toarele aspecte:
1. Diferen ele procentuale înregistrate în cazul variabilei sex sunt
nesemnificative. Altfel spus, nu exist deosebiri între opiniile exprimate de
tre b rba i i femei fa de activitatea DNA.
2. Adul ii apreciaz într-o m sur mai mare (42,3%), decât tinerii
(25%) sau vârstnicii (32,7%), c DNA s-a implicat în rezolvarea cazurilor de
mare corup ie din România.
3. În raport cu variabila nivel de instruc ie, sesiz m faptul c pe m sur
ce cre te nivelul de instruc ie al subiec ilor, cre te i procentul celor care
apreciaz c DNA s-a implicat în instrumentarea cazurilor de mare corup ie.
Astfel, persoanele cu studii superioare reprezint categoria de subiec i care
este cea mai mul umit de activitatea DNA (nivel sc zut – 50,7%; nivel mediu
– 56,9%; nivel superior – 66,7%).
4. Persoanele active consider într-o m sur mai mare (62,7%), decât
cele inactive (49,7%), c Direc ia Na ional Anticorup ie s-a implicat în
rezolvarea unor cazuri de mare corup ie.
101
5. Pe m sur ce scade nivelul statutului ocupa ional, scade i procentul
subiec ilor care apreciaz c DNA s-a implicat în instrumentarea cazurilor de
mare corup ie. Astfel, subiec ii cu un statut ocupa ional superior (69,6%) sunt
mai mul umi i de activitatea DNA, comparativ cu subiec ii cu un statut
ocupa ional mediu (58,6%) sau sc zut (53,7%).
6. Persoanele care au domiciliul în mediul urban (60,5%) sunt mai
mul umite de activitatea DNA, comparativ cu persoanele din mediul rural
(50,6%).
3. Presiuni exercitate asupra unor categorii de persoane i sursa acestorpresiuni
Întreba i despre nivelul presiunilor exercitate asupra unor categorii de
persoane, subiec ii apreciaz c aceste presiuni se manifest , în mare m sur
i în foarte mare m sur , îndeosebi la nivelul primarilor (56,4%),
judec torilor (53,7%), procurorilor (52,5%) i poli tilor (50.9%) (vezi
Diagrama 29).
Diagrama 29
102
APRECIERI PRIVITO ARE LA M SURA ÎN CARE SE EXERCIT PRESIUNI ASUPRAUNO R CATEGORII DE PERSOANE
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
primari poli ti notari avoca i procurori judec tori executorijudec tore ti
în foarte mare m sur în mare m sur în mic m sur în foarte mic m sur deloc NS/NR
Executorii judec tore ti, avoca ii i notarii reprezint categoriile
profesionale care sunt expuse presiunilor într-o m sur mai mic .
a cum am v zut, categoriile de persoane cele mai expuse presiunilor
sunt, în opinia popula iei investigate, primarii, judec torii, procurorii,
poli tii. Analiza datelor ob inute din anchet în raport cu variabilele socio-
demografice relev urm toarele aspecte:
Primari
1. Nu exist diferen e de opinie privind m sura în care se exercit
presiuni asupra acestei categorii de persoane, în raport cu variabila sex.
2. Pe m sur ce cre te vârsta subiec ilor scade procentul persoanelor
care consider c se exercit presiuni asupra primarilor în mare i foarte mare
sur . Astfel, tinerii (62%) i adul ii (47,1%) apreciaz c primarii sunt
expu i presiunilor în propor ii semnificativ mai mari decât vârstnicii (47,1%).
3. Opinia popula iei privind presiunile exercitate asupra primarilor este
direct influen at de variabila nivel de instruc ie. Observ m în acest caz faptul
pe m sur ce cre te nivelul de instruc ie al subiec ilor investiga i, cre te i
103
procentul celor care apreciaz c se exercit presiuni în mare i foarte mare
sur asupra primarilor (nivel de instruc ie sc zut – 54,9%, nivel de
instruc ie mediu - 59,2%, nivel de instruc ie superior – 74,4%).
4. Persoanele active care consider c asupra primarilor se exercit
presiuni în mare i foarte mare m sur sunt mai numeroase (60,2%), decât
persoanele inactive care au aceea i opinie (51,8%).
5. Pe m sur ce scade nivelul statutului ocupa ional, scade i procentul
subiec ilor care apreciaz c la nivelul primarilor se exercit presiuni în mare
i foarte mare m sur . Astfel, persoanele cu un statut ocupa ional superior
(72,6%) apreciaz c primarii sunt expu i presiunilor pentru a lua unele
decizii într-o propor ie mai mare decât celelalte categorii de persoane (statut
ocupa ional sc zut – 59,3%, statut ocupa ional mediu – 53,2%).
6. Procentul subiec ilor cu domiciliul în mediul urban care apreciaz c
la nivelul primarilor se exercit presiuni în mare i foarte mare m sur este
semnificativ mai mare (64,3%), comparativ cu al subiec ilor din mediul rural
care au aceea i opinie (47,3%).
Judec tori
1. Opiniile b rba ilor i femeilor asupra modului în care se exercit
presiuni la nivelului judec torilor sunt asem toare.
2. Pe m sur ce cre te vârsta subiec ilor, scade procentul celor care
apreciaz c la nivelul judec torilor se exercit presiuni în mare i foarte mare
sur (tineri – 58,6%, adul i – 54,9%, vârstnici – 48,9%).
3. În schimb, pe m sur ce cre te nivelul de instruc ie al subiec ilor,
cre te i procentul celor care cred c la nivelul judec torilor se manifest
presiuni în mare i foarte mare m sur (nivel de instruc ie sc zut – 43,3%,
nivel de instruc ie mediu – 56,8%, nivel de instruc ie superior – 69%).
104
4. Procentul persoanelor active care apreciaz c judec torii sunt expu i
presiunilor este mai mare, comparativ cu cel al persoanelor inactive care au
aceea i opinie (activi – 56,5%, inactivi – 50,5%).
5. Persoanele cu un statut ocupa ional superior apreciaz într-o
propor ie semnificativ mai mare (69,7%), decât celelalte categorii
ocupa ionale, c judec torii sunt supu i presiunilor (statut ocupa ional mediu –
57,1%, statut ocupa ional sc zut – 50,7%).
6. Subiec ii care au domiciliul în mediul urban consider c judec torii
sunt supu i presiunilor într-o propor ie mai mare (60,5%), decât subiec ii din
mediul rural (45,7%).
Procurori
1. Femeile i b rba ii apreciaz în propor ii asem toare c la nivelul
procurorilor se exercit presiuni în mare i foarte mare m sur (aproximativ
52%).
2. Pe m sur ce cre te vârsta persoanelor intervievate, scade procentul
celor care apreciaz c la nivelul procurorilor se exercit presiuni pentru a le
influen a deciziile. Persoanele tinere sunt de p rere, într-o propor ie mai mare
(58%), c procurorii sunt supu i presiunilor (adul i – 54%, vârstnici – 47,1%).
3. Opinia subiec ilor privind presiunilor exercitate la nivelul
procurorilor este direct influen at de nivelul de instruc ie. Astfel, pe m sur
ce cre te nivelul de instruc ie, cre te i procentul subiec ilor care consider c
la nivelul procurorilor se manifest presiuni în mare i foarte mare m sur
(nivel de instruc ie sc zut – 52,4%, nivel de instruc ie mediu – 56,4%, nivel
de instruc ie superior – 65,2%).
4. Opinia persoanelor active i inactive privind m sura în care se
exercit presiuni la nivelul procurorilor este asem toare, diferen ele
105
procentuale înregistrate nefiind semnificative (persoane active – 55,2%,
persoane inactive – 49,4%).
5. Procentul subiec ilor a c ror opinie este c la nivelul procurorilor se
exercit presiuni în mare i foarte mare m sur se diminueaz pe m sur ce
scade nivelul statutului ocupa ional (statut ocupa ional superior – 69,6%,
statut ocupa ional mediu – 55,7%, statut ocupa ional sc zut – 49,5%).
6. Persoanele din mediul urban apreciaz într-o propor ie mai mare
(58,9%), decât cele din mediul rural (45%), c la nivelul procurorilor se
exercit presiuni în mare i foarte mare m sur .
Poli ti
1. Nu exist diferen e procentuale semnificative între opiniile exprimate
de c tre b rba i (50,8%) i femei (51,2%) în privin a gradului în care se
exercit presiuni la nivelul poli tilor.
2. Pe m sur ce cre te vârsta subiec ilor intervieva i, scade procentul
persoanelor care apreciaz c la nivelul poli tilor se exercit presiuni. Astfel,
persoanele tinere (60%) consider c poli tii sunt supu i presiunilor într-o
propor ie mai mare decât adul ii (51,9%) i vârstnicii (43,4%).
3. În raport cu variabila nivel de instruc ie, rezultatele relev faptul c
pe m sur ce cre te nivelul de instruc ie, cre te i procentul subiec ilor care
cred c la nivelul poli tilor se exercit presiuni în mare i foarte mare
sur . Subiec ii cu un nivel de instruc ie superior (67,4%) care consider c
la nivelul poli tilor se exercit presiuni sunt mai numero i decât subiec ii cu
un nivel de instruc ie mediu (53,8%) sau sc zut (39,7%).
4. Persoanele active care apreciaz c la nivelul poli tilor se exercit
presiuni în mare i foarte mare m sur sunt mai numeroase (55,7%), decât
persoanele inactive (46,5%).
106
5. În raport cu variabila statut ocupa ional, observ m o tendin de
diminuare a procentului subiec ilor care apreciaz c la nivelul poli tilor se
exercit presiunipe m sur ce scade nivelul statutului ocupa ional (statut
ocupa ional superior – 63,7%, statut ocupa ional mediu – 52,1%, statut
ocupa ional sc zut – 49,1%).
6. Procentul persoanelor din mediul urban care apreciaz c poli tii
sunt supu i presiunilor în mare i foarte mare m sur este mai mare (58,2%),
comparativ cu cel al persoanelor din mediul rural care au aceea i opinie
(42,5%).
În ceea ce prive te sursele acestor presiuni, popula ia investigat
apreciaz c presiunile vin în special din partea oamenilor politici (30,2%) i a
oamenilor care au influen , bani i rela ii (21,4%) (vezi Diagrama 30).
Diagrama 30
APRECIERI ASUPRA SURSEI DE PROVENIEN APRESIUNILOR
30,2
12,9
1,7
2,9
21,4
2,0
0,6
5,4
0,5
11,8
0,0 5,0 10,0 15,0 20,0 25,0 30,0 35,0
oamenilor politici
pers cu functii de conducere
autoritat ilor
fucnt ionari din instit publice centrale
oamenilor care au influenta, bani, relat ii
oamenilor de afaceri
cunoscutilor, rudelor, prietenilor
cei care au anumite interese
oamenilor de rand
din toate directiile
Persoanele cu func ii de conducere i presiunile care vin din toate
direc iile men ionate de noi reprezint variantele de r spuns pentru care au
107
optat mai mult de 10% dintre subiec i. Itemii care f ceau referire la autorit i
(poli ti, procurori, judec tori), func ionari din institu iile publice centrale,
dar i cele care f ceau trimiteri la persoanele din familia sau cercul de prieteni
au înregistrat valori sub 5% din totalul subiec ilor investiga i.
Analiza r spunsurilor date de subiec ii investiga i în raport cu
variabilele sociodemografice relev urm toarele aspecte:
Presiuni exercitate din partea oamenilor politici
1. Pe m sur ce cre te nivelul de instruc ie al subiec ilor, cre te i
procentul subiec ilor care consider c presiunile sunt exercitate de c tre
oamenii politici (nivel de instruc ie sc zut – 25,5%, nivel de instruc ie mediu
– 32%, nivel de instruc ie superior – 34,1%).
2. Subiec ii cu domiciliul în mediul urban care cred c presiunile sunt
exercitate de c tre oamenii politici sunt mai numero i (33,6%), decât subiec ii
din mediul rural care au aceea i opinie (26,2%).
3. Nu exist diferen e semnificative în raport cu variabilele: sex,vârst
persoane active/inactive, statut ocupa ional.
Presiuni exercitate de c tre oameni care au influen , bani, i rela ii
Nu exist diferen e procentuale semnificative în raport cu variabilele:
sex, vârst nivel de instruc ie, persoane active/inactive, statut ocupa ional,
mediu de reziden .
108
CAP.VII. APRECIERI PRIVIND M SURILE NECESARE
PENTRU REDUCEREA CORUP IEI
1. M surile necesare reducerii corup iei la nivelul societ ii române ti
Cele mai urgente m suri care ar trebui luate în scopul reducerii
nivelului corup iei sunt considerate a fi: sanc ionarea mai sever a celor care
vâr esc astfel de fapte (34,7%), aplicarea corect i respectarea legilor
existente (16,3%) i elaborarea unor legi mai bune (15,3%). Schimbarea
mentalit ilor i imbun irea situa iei economice a rii sunt apreciate ca
suri urgente într-o propor ie mult mai redus (sub 10%) (vezi Diagrama
31).
Diagrama 31
APRECIERI ASUPRA CELOR MAI URGENTE M SURI NECESAREPENTRU REDUCEREA CORUP IEI
34,7
15,3
16,3
9,5
4,3
2,8
4,4
9,7
0,0 5,0 10,0 15,0 20,0 25,0 30,0 35,0 40,0
pedepsirea, sanct ionarea severa a celor corupti
legi mai bune
aplicarea corecta si respectarea legilor existente
imbunatat irea situatiei economice a tarii
schimbarea celor care ocupa functii de conducere
controale mai dese
implicarea mai eficienta in reducerea cor a inst itde contr
schimbarea mentalitatilor
109
Analiza opiniilor subiec ilor intervieva i în raport cu variabilele socio-
demografice eviden iaz urm toarele aspecte:
Pedepsirea, sanc ionarea mai sever a celor care s vâr esc a celor
corup i
1. Diferen ele dintre procentul femeilor i cel al b rba ilor care opteaz
pentru aceast variant de r spuns sunt nesemnificative. Totu i, remarc m
tendin a femeilor de a considera, într-o m sur mai mare decât b rba ii, c
sanc ionarea mai sever a persoanelor care s vâr esc acte de corup ie este cea
mai indicat m sur de reducere a corup iei (b rba i 46,8%, femei – 53,2%).
2. Pe m sur ce cre te vârsta subiec ilor, cre te i procentul celor care
consider c sanc ionarea sever reprezint o m sur necesar pentru
reducerea corup iei. Astfel, persoanele vârstnice sunt cele care cred într-o
sur mai mare în eficien a acestei m suri (tineri – 25,7%, adul i – 36%,
vârstnici – 38,2%).
3. Subiec ii cu un nivel de instruc ie mediu opteaz îndeosebi pentru
aceast m sur de reducere a corup iei (38,9%). De asemenea, persoanele cu
un nivel de instruc ie sc zut care aleg aceast m sur ca fiind cea mai indicat
reprezint un procent semnificativ din totalul subiec ilor (34,0%). Spre
deosebire de aceste dou categorii de persoane, subiec ii cu un nivel de
instruc ie superior par mai reticen i fa de aceast m sur (28,7%).
4. Persoanele inactive opteaz într-o propor ie mai mare pentru aceast
sur (39,3%), în compara ie cu persoanele active (30,3%).
5. Procentul subiec ilor care aleg aceast variant de r spuns cre te pe
sur ce scade nivelul statutului ocupa ional. Astfel, subiec ii cu un statut
ocupa ional superior reprezint categoria de persoane care opteaz într-o
propor ie mai mic pentru pedepsirea mai sever a celor corup i (statut
ocupa ional sc zut – 37,2%, statut ocupa ional mediu – 35%, statut
ocupa ional superior – 18,6%).
110
6. Persoanele care au domiciliul în mediul rural apreciaz , într-o m sur
mai mare (36,3%), c pedepsirea persoanelor corupte constituie o m sur
eficient de reducere a corup iei, spre deosebire de persoanele care au
domiciliul în mediu urban (33,3%).
Aplicarea corect i respectarea legilor existente
1. De i diferen ele procentuale dintre op iunile exprimate de c tre
rba i i femei sunt mici, putem remarca faptul c b rba ii sunt cei care cred
într-o m sur mai mare c aplicarea corect a legilor existente reprezint o
sur eficient pentru reducerea corup iei (b rba i – 48,9%, femei – 51,1%).
2. Adul ii (40,8%) reprezint categoria de persoane care cred c
aplicarea corect a legisla iei existente constituie o m sur indicat pentru
reducerea corup iei. Sunt urma i de vârstnici la o diferen de numai patru
procente (36,1%).
3. Pe m sur ce cre te nivelul de instruc ie cre te i procentul
subiec ilor care consider c aplicarea corect a legilor este o m sur eficient
(nivel de instruc ie sc zut – 13,2%, nivel de instruc ie mediu – 16,4%, nivel
de instruc ie superior – 24%).
4. Persoanele active care aleg aceast m sur ca fiind eficient în cazul
reducerii nivelului corup iei sunt mai numeroase (53,9%), decât persoanele
inactive care au aceea i op iune (40,8%).
5. Procentul subiec ilor care apreciaz c aplicarea corect a legisla iei
existente constituie m sura cea mai indicat cre te pe m sur ce cre te nivelul
statutului ocupa ional. Prin urmare, subiec ii cu un statut ocupa ional superior
care aleg aceast variant de r spuns sunt mai numero i (30,4%), decât cei
care au un statut ocupa ional inferior (statut ocupa ional mediu – 15,7%, statut
ocupa ional sc zut – 14,9%).
111
6. Analiza op iunilor exprimate de c tre subiec ii din mediul urban i
din mediul rural relev faptul c procentul persoanelor din mediul urban este
mai mare, decât al celor din rural în cazul acestei variante de r spuns (urban –
58,6%, rural – 41,4%).
Elaborarea unor legi mai bune
1. Op iunile femeilor i b rba ilor în privin a acestei variante de r spuns
sunt asem toare. Totu i, femeile consider într-o propor ie mai mare c
legisla ia ar trebui îmbun it pentru ca nivelul corup iei s poat fi redus
(b rba i – 48,9%, femei – 51,1%).
2. Adul ii (38,3%) i vârstnicii (38,9%) consider c îmbun irea
legisla iei reprezint cea mai indicat solu ie de reducere a corup iei,
comparativ cu tinerii (22,8%).
3. Nu exist diferen e semnificative în raport cu variabilele nivel de
instruc ie i persoane active/inactive în cazul acestei variante de r spuns.
4. Persoanele cu un statut ocupa ional superior consider într-o m sur
mai mare c îmbun irea legisla iei constituie o m sur eficient (20,6%),
comparativ cu celelalte categorii de persoane (statut ocupa ional mediu –
8,6%, statut ocupa ional sc zut – 15,8%).
5. Subiec ii din mediul rural (17,9%) opteaz într-un procent mai mare
pentru aceast m sur de reducere a corup iei, comparativ cu subiec ii din
mediul urban (13,1%).
2. M surile necesare reducerii corup iei la nivelul MinisteruluiAdministra iei i Internelor
Op iunile subiec ilor privind m surile care ar trebui luate pentru
reducerea num rului actelor de corup ie la nivelul Ministerului Administra iei
i Internelor coincid cu r spunsurile lor referitoare la m surile care ar trebui
luate la nivelul întregii societ i, i anume: sanc ionarea mai sever a celor
112
corup i, aplicarea corect a legilor i adoptarea unor legi mai bune (vezi
Diagrama 32). Remarc m îns , în cazul m surilor care trebuie s reduc
corup ia din M.A.I. un procent mai mare al subiec ilor care apreciaz c
lucr torii corup i din acest minister ar trebui sanc iona i mai sever (44%),
comparativ cu cel înregistrat la nivel general (34,7%).
Diagrama 32
APRECIERI ASUPRA CELOR MAI EFICIENTE M SURINECESARE PENTRU REDUCEREA CORUP IEI DIN M.A.I.
43,7
16,2
6,1
7,9
3,1
18,9
0,0 10,0 20,0 30,0 40,0 50,0
sanctionarea mai severa a celor corupt i
adoptarea unor legi mai bune
aplicarea corecta si respectarea legilordeja existente
controale mai dese din partea sefilor
cresterea salariilor personalului MAI
prezentarea in mass media a cazurilorsi sanctiunilor aplica
Aprecierile subiec ilor privind m surile necesare reducerii actelor de
corup ie din MAI difer în func ie de variabilele analizate astfel:
1. Femeile opteaz într-o propor ie mai mare decât b rba ii c tre
majoritatea variantelor de r spuns care presupun sanc ionarea mai severa a
faptelor de corup ie, îmbun irea legisla iei, aplicarea corect a legilor,
controale mai dese sau prezentarea în mass media a actelor de corup ie.
Asem ri în privin a op iunilor celor categorii de subiec i exist doar în
privin a necesit ii cre terii salariilor func ionarilor din MAI.
113
2. În ceea ce prive te distribu ia op iunilor subiec ilor în raport cu
vârsta, observ m c pe m sur ce cre te vârsta subiec ilor cre te i num rul
celor care consider c sunt necesare urm toarele m suri: sanc ionarea mai
sever a celor corup i, adoptarea unor legi mai bune i controale mai des din
partea efilor. Persoanele cu vârsta cuprins în intervalul 35-54 de ani opteaz
îndeosebi pentru variantele care presupun aplicarea corect a legilor, cre terea
salariilor i prezentarea în mass media.
3. Subiec ii opteaz pentru varianta de r spuns care presupune
sanc ionarea mai sever a celor corup i în aceea i m sur , indiferent de nivelul
de instruc ie pe care îl au. Persoanele cu un nivel de instruc ie superior i
mediu se orienteaz i spre aplicarea corect a legilor deja existente. De
asemenea, subiec ii cu un nivel de instruc ie mediu opteaz i pentru
adoptarea unor legi mai bune.
4. Persoanele active consider c aplicarea corect a legilor i
prezentarea în mass media sunt cele mai bune m suri pentru diminuarea
actelor de corup ie din MAI. Persoanele inactive afirm c sunt necesare legi
mai bune i sanc iuni mai severe. În schimb nu exist diferen e între op iunile
persoanelor active i inactive în cazul variantelor de r spuns care presupun
controale mai dese i cre terea salariilor, procentele fiind de aceast dat
asem toare.
5. Sanc ionarea mai sever a actelor de corup ie este o m sur apreciat
de c tre to i subiec ii, indiferent de statutul ocupa ional pe care îl au, ca fiind
eficient . Remarc m chiar o cre tere a num rului de subiec i care aleg aceast
variant de r spuns pe m sur ce scade nivelul statutului ocupa ional. În
schimb, pe m sur ce scade nivelul statutului ocupa ional, scade procentul
subiec ilor care apreciaz c ar trebui luate drept m suri prioritare: aplicarea
corect a legilor i cre terea salariilor din MAI.
114
6. Subiec ii din mediul urban apreciaz într-o m sur mai mare c ar
trebui aplicate corect legile existente sau cazurile de corup ie ar trebui
prezentate în mass media pentru ca lupta anticorup ie din MAI s fie eficient .
Persoanele care au domiciliul în mediul rural consider c m sura cea mai
eficient ar fi adoptarea unor legi mai bune. Varianta de r spuns care
presupune sanc ionarea mai sever a celor corup i înregistreaz un procent
mai mare de subiec i din mediul urban. Nu exist deosebiri între subiec ii din
mediul urban i rural în cazul variantelor de r spuns care presupun controale
mai dese din partea efilor i cre teri salariale.
3. Evaluarea încrederii popula iei în m surile adoptate de M.A.I. pentrucombaterea corup iei din rândul angaja ilor s i
Aprecierile popula iei privind încrederea în eficien a m surilor
adoptate, pân în prezent, de c tre Ministerul Administra iei i Internelor sunt
astfel exprimate încât putem constata existen a a dou categorii de persoane:
o categorie mai numeroas (46%), de persoane care au pu in i foarte pu in
încredere în eficien a acestor m suri i o a doua categorie, mai pu in
numeroas (39%), de subiec i care au mare i foarte mare încredere în aceste
suri (vezi Diagrama 33).
Diagrama 33
115
EVALUAREA ÎNCREDERII ÎN EFICIEN A M SURILOR ADOPTATEDE M.A.I. PENTRU COMBATEREA CORUP IEI ÎN RÂNDUL
PROPRIILOR ANGAJA I
6,2
33,4
37,1
9,0
6,9
7,3
0,0 5,0 10,0 15,0 20,0 25,0 30,0 35,0 40,0
foarte mare incerdere
mare incredere
put ina incredere
foarte put ina incredere
deloc
NS/NR
Gradul de încredere a popula iei investigate în m surile luate de c tre
MAI pentru a diminua num rul actelor de corup ie din rândul angaja ilor s i
variaz în func ie de variabilele socio-demografice astfel:
1. Din punct de vedere al variabilei sex nu exist diferen e privind
gradul de încredere al popula iei fa de m surile luate.
2. În raport cu variabila vârst , remarc m o tendin de cre tere a
num rului de persoane care au încredere în m surile luate de MAI pe m sur
ce cre te vârsta subiec ilor (18-34 de ani – 36%; 35-54 de ani – 38,9%; peste
55 de ani – 42,9%).
3. Gradul de încredere al popula iei în m surile luate de MAI nu variaz
în func ie de nivelul de instruc ie, statutul de persoane active/inactive, nivelul
statutului ocupa ional sau mediul de reziden .
4. Modalit ile concrete de implicare a cet enilor în lupta anticorup ie
Dintre modalit ile concrete de implicare a cet enilor în lupta
anticorup ie prezentate de noi, cet enii au ales în primul rând varianta care
specific necesitatea sesiz rii actelor de corup ie (36%). Pe locul al doilea, se
situeaz varianta de r spuns conform c reia subiec ii ar trebui s refuze s dea
mit .
116
O parte semnificativ a popula iei (19%), apreciaz c este nevoie i de
schimbarea mentalit ilor i cre terea moralit ii (vezi Diagrama 34).
Diagrama 34
APRECIERI ASUPRA MODALIT ILOR DE IMPLICARE ACET ENILOR ÎN LUPTA ÎMPOTRIVA CORUP IEI
36,3
24,9
19,0
4,6
3,6
3,1
0,4
3,2
4,9
0,0 5,0 10,0 15,0 20,0 25,0 30,0 35,0 40,0
sa sesizeze actele de coruptie autoritatilor
sa nu ofere mita
schimbarea mentalitatilor si cresterea moralitatii
sa se informeze
sa se organizeze
sa sesizeze actele de corupt ie presei
altele
nu exsita modalitati prin care sa se implice
NS/NR
Remarc m procentul foarte mic al cet enilor care consider c nu
exist modalit i prin care s se implice direct în lupta împotriva corup iei
(3%).
Opinia subiec ilor privind modul în care cet enii ar putea s se implice
activ în lupta împotriva corup iei difer în func ie de variabilele socio-
demografice astfel:
1. Subiec ii de sex masculin apreciaz c ar trebui prezentate actele de
corup ie în mass media. Femeile î i exprim în propor ii mai mari,
comparativ cu b rba ii, op iunea pentru variantele de r spuns care presupun
informarea i schimbarea mentalit ilor. Sesizarea actelor de corup ie,
neimplicarea în ac iuni de dare de mit i organizarea de comisii locale,
117
forumuri etc sunt variante c tre care se îndreapt atât op iunile subiec ilor de
sex masculin, cât i de sex feminin.
2. Analiza r spunsurilor în func ie de vârst relev faptul c pe m sur
ce cre te vârsta subiec ilor, cre te i num rul celor care opteaz pentru
variantele de r spuns: sesizeze actele de corup ie autorit ilor, se
organizeze, sau sesizeze actele de corup ie presei. Pe de alt parte, subiec ii
cu vârsta situat în intervalul 35-54 de ani consider , într-o propor ie mai
mare decât celelalte categorii de subiec i, c ar trebui ca popula ia s nu ofere
mit sau s i schimbe mentalit ile.
3. În general nu exist mari diferen e între op iunile subiec ilor fa de
modalit ile de ac iune împotriva corup iei, în raport cu variabila nivel de
instruc ie. Totu i, trebuie s remarc m faptul c pe m sur ce cre te nivelul de
instruc ie, scade procentul subiec ilor care consider c actele de corup ie
trebuie reclamate autorit ilor. De asemenea, pe m sur ce cre te nivelul de
instruc ie cre te i procentul subiec ilor care apreciaz ca fiind necesar o
schimbare a mentalit ilor.
4. Persoanele inactive apreciaz într-o m sur mai mare c ar trebui ca
popula ia s sesizeze actele de corup ie, în timp ce persoanele active apreciaz
schimbarea mentalit ilor ar fi o modalitate eficient de implicare a
cet enilor în lupta anticorup ie. Nu exist deosebiri între op iunile subiec ilor
fa de celelalte variante de r spuns, altfel spus atât persoanele active, cât i
cele inactive apreciaz în egal m sur c popula ia nu ar trebui s dea mit ,
ar trebui s se informeze, s se organizeze sau s sesizeze actele de corup ie.
5. Remarc m tendin a ca pe m sur ce scade nivelul statutului
ocupa ional, cre te procentul subiec ilor care opteaz pentru varianta de
spuns care presupune sesizarea actelor de corup ie. Tendin a se schimb în
cazul variantelor care precizeaz c popula ia ar trebui s ac ioneze în sensul
schimb rii mentalit ilor i s se informeze despre drepturile lor.
118
6.Subiec ii din mediul urban consider c schimbarea mentalit ilor,
sesizarea actelor de corup ie, i prezentarea actelor de corup ie în pres
reprezint modalit ile de implicare în lupta anticorup ie cele mai eficiente
pentru popula ia din localitatea de reziden . În schimb, popula ia din mediul
rural apreciaz c informarea cet enilor privind drepturile lor i organizarea
cet enilor sunt cele mai sigure modalit i de interven ie în lupta anticorup ie.
În cazul celorlalte variante de r spuns nu se înregistreaz deosebiri între
op iunile subiec ilor din mediul rural i urban.
119
CAP. VIII. APRECIERI PRIVIND PROBLEMELE EXISTENTE ÎN
REALIZAREA ACTULUI DE JUSTI IE
În privin a principalelor probleme care afecteaz realizarea actului de
justi ie, se poate observa c popula ia investigat plaseaz coruperea
judec torilor i procurorilor pe primul plan (78%), urmat de durata mare a
proceselor (74,3%) i de legile care permit multiple interpret ri (72,3%).
Diagrama 35
EVALUAREA VULNERABILIT ILOR ACTULUI DE JUSTI IE
31.7
63
74.3
35.8
72.3
71
78
57.3
23.9
13.2
11.2
12.9
8.8
24.6
43.7
50.4
37.3
43.4
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90
In domeniul pregat irii profesionale a judecatorilor
In domeniul independentei profesionale ajudecatorilor
Numarul mare de dosare
Durata mare a proceselor
Lipsa echipamentului informatic
Legi care dau nastere la interpretari multiple
T raficul de influenta exercitat de avocati pe langajudecatori si procurori
Coruperea unor judecatori si procurori
Lipsa de interes a unor judecatori si procurori
Nu
Da
120
De asemenea, traficul de influen exercitat de c tre avoca i pe lâng
judec tori i procurori (71%), cât i num rul mare de dosare (63%) sunt
considerate de c tre subiec i a fi puncte vulnerabile în realizarea actului de
justi ie.
La polul opus se afl preg tirea profesional a judec torilor, care este
considerat drept cauz a ineficien ei actului de justi ie doar în propor ie de
31,7%, precum i lipsa echipamentului informatic (35,8%) (vezi Diagrama
35).
Opiniile popula iei privind problemele care afecteaz calitatea actului de
justi ie sunt influen ate de variabilele socio-demografice astfel:
Coruperea judec torilor i procurorilor
1. Aceast problem este identificat atât de femei, cât i de b rba i ca
fiind una din cele mai mari vulnerabilit i ale sistemului de justi ie care
afecteaz calitatea actului de justi ie (aproximativ 78% dintre fiecare din cele
dou categorii de subiec i).
2. Tinerii i adul ii apreciaz în propor ii asem toare c actele de
corup ie comise de judec tori i procurori reprezint o problem care
afecteaz sistemul de justi ie din România (fiecare categorie aproximativ
80%). De i procentul subiec ilor cu vârsta peste 55 de ani care au aceea i
opinie este mai mic, diferen a procentual nu ne îndrept te s afirm m c
aceast categorie de subiec i are alt op iune (74,8%).
3. Subiec ii cu un nivel de instruc ie mediu i superior consider în
propor ii mai mari decât subiec ii cu un nivel de instruc ie sc zut c actele de
corup ie s vâr ite de procurori i judec tori afecteaz calitatea actului de
justi ie (nivel de instruc ie sc zut – 70,7%, nivel de instruc ie mediu – 82,1%,
nivel de instruc ie superior – 79,8%).
121
4. Persoanele active i inactive consider , în propor ii asem toare, c
actele de corup ie s vâr ite de procurori i judec tori reprezint o problem
care afecteaz sistemul de justi ie (activi – 79%, inactivi – 77,7%).
5. De i diferen ele procentuale între op iunile exprimate de subiec i în
raport cu nivelul statutului ocupa ional nu sunt mari, totu i putem observa
tendin a diminu rii procentului de subiec i care apreciaz c actele de corup ie
comise de procurori i judec tori afecteaz actul de justi ie, pe m sur ce
scade nivelul statutului ocupa ional (statut ocupa ional superior – 82,4%,
statut ocupa ional mediu – 80,7%, statut ocupa ional sc zut – 77,4%).
6. Persoanele care au domiciliul în mediul urban tind s considere c actele
de corup ie s vâr ite de procurori i judec tori constituie o problem a
sistemului de justi ie într-o propor ie mai mare (79,9%), decât persoanele din
mediul rural (75,6%).
Durata mare a proceselor
1. Nu exist diferen e între b rba i i femei atunci când este vorba despre
opinia lor fa de modul în care afecteaz calitatea actului de justi ie durata
mare a proceselor (b rba i – 76,5%, femei – 72,5%).
2. Adul ii opteaz pentru aceast variant de r spuns într-o propor ie mai
mare (77,6%), decât tinerii (75,4%) sau vârstnicii (70,2%).
3. Pe m sur ce cre te nivelul de instruc ie al subiec ilor, cre te i
procentul celor care apreciaz c durata mare a proceselor afecteaz calitatea
actului de justi ie (nivel de instruc ie sc zut – 67,4%, nivel de instruc ie mediu
– 77,3%, nivel de instruc ie superior – 80,6%).
4. Procentul persoanelor active care consider c actul de justi ie este
afectat de durata mare a proceselor este mai mare decât cel al persoanelor
inactive care au aceea i opinie (active – 79%, inactive – 71,9%).
122
5. Subiec ii cu un statut ocupa ional superior tind s aprecieze c durata
proceselor constituie o problem a sistemului de justi ie într-o m sur mai
mare (85,3%), decât subiec ii care au un statut ocupa ional mediu (80,7%) sau
inferior (73,1%).
6. Persoanele din mediul urban care opteaz pentru aceast variant de
spuns sunt mai numeroase (80,4%), decât cele din mediul rural (67,2%).
Legile care permit multiple interpret ri
1. B rba ii apreciaz într-o m sur mai mare, decât femeile, c aceast
variant de r spuns face trimitere la una din cele mai importante probleme ale
sistemului de justi ie (b rba i – 76,3%, femei – 68,8%).
2. Tinerii (73,1%) i adul ii (76,4%) reprezint categoriile de persoane care
consider posibilitatea interpret rii diferite a legilor o problem , comparativ
cu vârstnicii (67,7%).
3. Marea majoritate a persoanele cu studii superioare consider c
posibilitatea interpret rii legilor constituie o problem care afecteaz actul de
justi ie. De altfel, putem observa c pe m sur ce cre te nivelul de instruc ie ,
cre te i procentul subiec ilor care au aceast opinie (nivel de instruc ie sc zut
– 56,4%, nivel de instruc ie mediu – 77,3%, nivel de instruc ie superior –
93,8%).
4. Persoanele active care opteaz pentru aceast variant de r spuns sunt
mai numeroase, decât persoanele inactive care au aceea i opinie (activi –
76,1%, inactivi – 69%).
5. În raport cu variabila statut ocupa ional, remarc m faptul c pe m sur
ce cre te nivelul statutului ocupa ional cre te i procentul subiec ilor care
apreciaz c legile care pot genera interpret ri multiple constituie o problem
a sistemului de justi ie din România (statut ocupa ional sc zut – 69,4%, statut
ocupa ional mediu – 77,1%, statut ocupa ional superior – 90,2%).
123
6. Subiec ii cu domiciliul în mediul urban apreciaz într-o propor ie mai
mare, decât cei din mediul rural, c interpret rile multiple ale legilor
constituie o problem a sistemului de justi ie (urban – 81%, rural 62,2%)
124
CONCLUZII
Sondajul de opinie realizat de c tre institu iile implicate în proiect a
eviden iat o serie de aspecte referitoare la modul în care popula ia investigat
percepe: originea i evolu ia fenomenului corup iei, cauzele i consecin ele,
factorii care favorizeaz actele de corup ie în general i cele de corup ie din
Ministerul Administra iei i Internelor, în special, experien a personal ,
eficien a institu iilor implicate în lupta anticorup ie, disponibilitatea cet enilor
de a se implica în ac iuni de prevenirea corup iei.
Originea fenomenului corup iei este asociat de c tre popula ia
investigat mai degrab cu perioada de tranzi ie, decât cu cea a comunismului
sau a capitalismului.
Corup ia continu s reprezinte o problem social grav pentru
majoritatea popula iei, îns rezultatele înregistrate demonstreaz c este
surclasat de c tre cie i pre urile mari. Opiniile subiec ilor privind nivelul
corup iei în decursul anului 2006, comparativ cu anul trecut, se distribuie astfel
încât putem sesiza constituirea a dou categorii de subiec i: una care apreciaz
nivelul corup iei a fost mai degrab constant (41,6%), i a doua care
apreciaz c nivelul corup iei a crescut (31,6%). În ceea ce prive te a tept rile
popula iei privind evolu ia în viitor a fenomenului corup iei din România,
aproximativ jum tate din subiec ii intervieva i sunt optimi ti i apreciaz c
nivelul corup iei va sc dea.
Guvernul, Parlamentul i spitalele reprezint institu iile cele mai afectate
de corup ie în opinia popula iei investigate. De asemenea, institu iile ce in de
domeniul justi iei (Instan ele de judecat , Ministerul justi iei, parchetele) i
unele direc ii i servicii din Ministerul Administra iei i Internelor (Serviciul
125
Pa apoarte, poli ia în general) sunt percepute ca fiind afectate de corup ie într-o
sur mai mare decât alte institu ii.
Rezultatele anchetei eviden iaz o coresponden între modul în care
popula ia percepe corup ia la nivel institu ional i la nivelul categoriilor socio-
profesionale care î i desf oar activitatea în cadrul acestora. Politicienii
reprezint , în opinia popula iei, categoria de persoane cea mai corupt , fie c
este vorba despre parlamentari, fie c este vorba despre membri ai guvernului
sau ai administra iei publice locale. Pozi ia imediat urm toare este ocupat de
medici, o parte important a popula iei considerând c aceast categorie socio-
profesional este afectat de corup ie în mare m sur .
Birocra ia prea mare i implicarea unor politicieni în lumea afacerilor
constituie elemente care favorizeaz în mare i foarte mare m sur corup ia.
Dintre posibilele consecin e ale corup iei popula ia apreciaz ca fiind cele mai
importante: îmbog irea f munc a unor persoane, cirea popula iei,
sc derea prestigiului legii i cre terea criminalit ii.
În ceea ce prive te factorii favorizan i ai corup iei la nivelul Ministerului
Administra iei i Internelor, se deta eaz în urma analizei r spunsurilor
existen a unor cazuri de corup ie care nu au fost sanc ionate, neaplicarea
legilor de c tre institu iile care se ocup de sanc ionarea faptelor de corup ie i
atitudinea unor români care cred c oferind bani/cadouri pot ob ine un
tratament special.
Percep ia popula iei privind fenomenul corup iei se formeaz ca urmare a
prelucr rii unor informa ii mediate, ce provin în cea mai mare m sur din mass-
media i mai pu in din experien a direct a persoanelor intervievate.
Informa iile privind experien a personal legat de implicarea în unele
acte de corup ie sunt legate de institu iile unde subiec ii au avut de rezolvat
probleme în ultimul an. Institu iile cel mai frecvent men ionate de c tre subiec i
atunci când au recunoscut c au dat bani/cadouri pentru a li se rezolva
126
problemele au fost Comandamentul Pompierilor, Spitalul, Poli ia de Frontier ,
coala/Universitatea, Serviciul Pa apoarte MAI.
Motivul principal pentru care persoanele au dat bani cadouri invocat de
tre subiec i a fost acela c au sim it nevoia s ofere, de cele mai multe ori
pentru gr bi rezolvarea problemei. Exist îns i excep ii cu privire la
motiva ia i scopul pentru care au oferi i bani/cadouri, acestea inând de
specificul activit ii desf urate în institu ia respectiv (este i cazul persoanelor
care au dat aten ii pentru c î i doreau un tratament corect din partea cadrelor
sanitare).
Reducerea num rului actelor de corup ie din România, reprezint o
variant posibil doar pentru aproximativ dou cincimi din subiec i. Popula ia
României este mai degrab pesimist în acest sens, jum tate dintre persoanele
intervievate apreciaz c aceasta poate fi redus doar în mic i foarte mic
sur . M surile considerate a fi necesare i eficiente în reducerea num rului
actelor de corup ie atât la nivelul societ ii române ti, cât i la nivelul
Ministerului Administra iei i Internelor, vizeaz aspecte precum: sanc ionarea
mai sever a persoanelor care s vâr esc acte de corup ie, aplicarea corect a
legisla iei în vigoare i îmbun irea legisla iei.
Popula ia investigat a avut posibilitatea de a evalua eficien a unor
institu ii din România în func ie de modul în care acestea au reu it s se
implice în lupta anticorup ie. Institu iile cele mai eficiente în lupta împotriva
corup iei sunt: Direc ia Na ional Anticorup ie, mass - media i Direc ia
General Anticorup ie.
Printre institu iile incluse de noi au figurat i patru institu ii din cadrul
sistemului de justi ie: Ministerul Justi iei, instan ele de judecat , parchetele i
Direc ia Na ional Anticorup ie (fostul PNA). Rezultatele arat c doar DNA-
ul a reu it s ob in un procent semnificativ din totalul op iunilor (52%)
exprimate de c tre subiec i. De altfel, aceast structur a fost perceput i ca
127
fiind implicat în instrumentarea cazurilor de „mare corup ie” într-un procent
asem tor (55,9%). Referitor la celelalte trei institu ii putem observa c ,
Ministerul Justi iei este apreciat ca fiind eficient în lupta împotriva corup iei
de c tre o cincime dintre subiec i, iar instan ele i parchetele doar de
aproximativ 10% dintre subiec i, fiecare în parte.
Popula ia investigat apreciaz , în marea ei majoritate, c trebuie s se
implice direct în lupta împotriva corup iei. De asemenea, prin r spunsurile
date la întreb rile referitoare la modalit ile de implicare, cet enii consider
exist modalit i concrete de implicare, iar cea mai bun dintre acestea
mâne sesizarea actelor de corup ie autorit ilor care au competen în
cazurile de corup ie. Întreba i direct dac , pân în prezent, au sesizat acte de
corup ie, subiec ii recunosc c au fost pu in activi i nu au sesizat actele de
corup ie. Printre motivele invocate pentru lipsa de implicare s-au num rat
spunsuri precum : nu m-am gândit i mi-a fost team . Cât despre implicarea
cet enilor în sesizarea actelor de corup ie s vâr ite de c tre lucr tori din
cadrul Ministerului Administra iei i Internelor, pu i în situa ia de a- i
exprima la modul ipotetic op iunea privind modalit ile de implicare, subiec ii
aleg s sesizeze Direc ia General Anticorup ie din cadrul MAI.
128
ANEXE
129
ANEXA I
Localitatea ................................................... Jude ul ................................................
Tipul localit ii 1. urban 2. rural
CHESTIONAR CORUP IE
A. Percep ia gravit ii corup ieiQ1. Pentru început, v-a ruga s evalua i gravitatea urm toarelor probleme cu care se confruntîn prezent România BIFA I UN SINGUR R SPUNS PE FIECARE RÂND
Foarte grav Grav Pu in grav Deloc grav N /NR
cia 1 2 3 4 99Pre urile mari 1 2 3 4 99Lipsa locurilor de munc 1 2 3 4 99Calitatea proast a serviciilor publice 1 2 3 4 99Birocra ia prea mare 1 2 3 4 99Lipsa locuin elor 1 2 3 4 99Corup ia 1 2 3 4 99Infrac iunile 1 2 3 4 99Lipsa unei bune conduceri politice 1 2 3 4 99Justi ia nedreapt /p rtinitoare 1 2 3 4 99Lipsa de moralitate din societatea româneasc 1 2 3 4 99Sustragerea prin mijloace ilegale de la plata impozitelor 1 2 3 4 99Altele (care)? ................................................................. 1 2 3 4 99
Bun ziua! M numesc ... i vin din partea unor institutute care realizeaz o cercetare cuprivire la corup ia din România. Pentru a discuta aceast problem , dvs. a i fost ales laîntâmplare. V garant m c în afar de noi nimeni nu va ti ce r spunsuri a i dat laîntreb rile din chestionar.
B. Gradul de r spândire a corup iei în RomâniaQ2. În opinia dvs., cât de mare crede i c este, în prezent, nivelul corup iei în ... BIFA I UNSINGUR R SPUNS PE FIECARE RÂND
Foarte mare Mare Mic Foarte mic Nu exist corup ie N /NRRomânia 1 2 3 4 5 99
Localitatea dvs. 1 2 3 4 5 99Institu ia în care lucra i (sau a i lucrat) 1 2 3 4 5 99Q3. Comparativ cu anul trecut, considera i c în prezent nivelul corup iei: BIFA I UN SINGUR
SPUNS1. a crescut 2. a r mas constant 3. a sc zut 99. N /NR
Q4. În urm torii ani v a tepta i ca nivelul corup iei în România: BIFA I UN SINGUR R SPUNS1. s scad 2. s r mân constant 3. s creasc 99. N /NR
Q5. Considera i c în România: (Arat Lista 1) BIFA I UN SINGUR R SPUNSCorup ia exist mai ales în rândul politicienilor 1Corup ia exist mai ales în rândul micilor func ionari 2Corup ia exist mai ales în rândul oamenilor de afaceri 3Corup ia exist mai ales în rândul judec torilor 4Corup ia exist mai ales în rândul procurorilor 5Corup ia exist mai ales în rândul func ionarilor din cadrul MAICorup ia exist mai ales în rândul avoca ilor 6Corup ia s-a generalizat 7Nu exist corup ie 8
/NR 99
Q6. Dup p rerea dvs., cât de mare crede i c este, în prezent, nivelul corup iei în urm toareleinstitu ii? (Arat Lista 2) BIFA I UN SINGUR R SPUNS PE FIECARE RÂND
Foarte mare Mare Mic Foarte mic Deloc N /NRGuvern 1 2 3 4 5 99Parlament 1 2 3 4 5 99Pre edin ie 1 2 3 4 5 99Administra ie public local 1 2 3 4 5 99Armat 1 2 3 4 5 99Poli ie 1 2 3 4 5 99Ministerul Justi iei 1 2 3 4 5 99Parchete 1 2 3 4 5 99Instan e de judecat 1 2 3 4 5 99Avocatur 1 2 3 4 5 99Notariate 1 2 3 4 5 99Poli ia de frontier 1 2 3 4 5 99Autoritatea Na ional a V milor 1 2 3 4 5 99Firme private 1 2 3 4 5 99
tate 1 2 3 4 5 99Înv mânt 1 2 3 4 5 99Serviciul Pa apoarte din MAI 1 2 3 4 5 99Agen ia Na ional de Cadastru iPublicitate Imobiliar
1 2 3 4 5 99
Sindicate 1 2 3 4 5 99ONG-uri 1 2 3 4 5 99Comandamentul pompierilor 1 2 3 4 5 99Mass- media (pres , radio, televiziune) 1 2 3 4 5 99Jandarmerie 1 2 3 4 5 99Garda Financiar 1 2 3 4 5 99Administra ii financiare 1 2 3 4 5 99Direc ia Permise de Conducere i 1 2 3 4 5 99
131
Înmatricul ri AutoOficiile For ei de Munc 1 2 3 4 5 99Regii Autonome 1 2 3 4 5 99Altele (care)? ................... 1 2 3 4 5 99
Q7. În ce m sur considera i c sunt corupte urm toarele categorii de persoane? (Arat Lista3) BIFA I UN SINGUR R SPUNS PE FIECARE RÂND
În foartemare
sur
În maresur
În micsur
În foartemic
sur
Nu suntcorup i
/NR
Mini tri 1 2 3 4 5 99Parlamentari 1 2 3 4 5 99Primari/Prefec i 1 2 3 4 5 99Poli ti 1 2 3 4 5 99Procurori 1 2 3 4 5 99Judec tori 1 2 3 4 5 99Avoca i 1 2 3 4 5 99Executori judec tore ti 1 2 3 4 5 99Notari 1 2 3 4 5 99Poli ti de frontier 1 2 3 4 5 99Pompieri 1 2 3 4 5 99Medici 1 2 3 4 5 99Profesori 1 2 3 4 5 99Jandarmi 1 2 3 4 5 99Jurnali ti 1 2 3 4 5 99Comisari Garda Financiar 1 2 3 4 5 99Oameni de afaceri 1 2 3 4 5 99Lucr tori de la pa apoarte 1 2 3 4 5 99Func ionari de la Cadastru 1 2 3 4 5 99Func ionari administra ia financiar 1 2 3 4 5 99Func ionari oficii de munc 1 2 3 4 5 99Lucr tori de la Direc ia Permise deConducere i Înmatricul ri Auto
1 2 3 4 5 99
Func ionari vamali 1 2 3 4 5 99Func ionari regii autonome 1 2 3 4 5 99Al ii (care)? ................... 1 2 3 4 5 99
C. Cauzele i consecin ele corup iei în RomâniaQ8. În ce m sur , în opinia dvs. urm torii factori favorizeaz actele de corup ie? (Arat Lista 4)BIFA I UN SINGUR R SPUNS PE FIECARE RÂND
În foartemare
sur
În maresur
În micsur
În foartemic
sur
Deloc /NR
Nivelul sc zut al salariilor celor care lucreaz în sectorulpublic
1 2 3 4 5 99
Nivelul ridicat al taxelor i impozitelor 1 2 3 4 5 99Birocra ia prea mare 1 2 3 4 5 99Pasivitatea procurorilor 1 2 3 4 5 99Interven ia politicului în administra ia public 1 2 3 4 5 99Absen a unor sanc iuni sau pedepse mai severe pt. vinova i 1 2 3 4 5 99Lipsa controalelor administrative sau financiare 1 2 3 4 5 99Incoeren a legisla iei, fapt ce permite diverse interpret ri 1 2 3 4 5 99Neaplicarea legilor de c tre institu iile care ar trebui s seocupe de sanc ionarea faptelor de corup ie
1 2 3 4 5 99
Implicarea unor politicieni în lumea afacerilor 1 2 3 4 5 99Neimplicarea direct a cet enilor în lupta împotrivacorup iei
1 2 3 4 5 99
Imoralitatea oamenilor 1 2 3 4 5 99
132
Exemplul oferit de al ii 1 2 3 4 5 99Atitudinea unor români care cred c oferind bani/cadouriob in în schimb un tratament special din partea unorfunc ionari, medici etc.
1 2 3 4 5 99
Toleran a societ ii fa de corup ie 1 2 3 4 5 99Altele (care)? 1 2 3 4 5 99
Q9. În ce m sur , în opinia dvs. urm torii factori favorizeaz actele de corup ie înMinisterul Administra iei i Internelor? (Arat Lista 5) BIFA I UN SINGUR R SPUNS PE FIECARERÂND
În foartemare
sur
În maresur
În micsur
În foartemic
sur
Deloc /NR
Cazuri de corup ie care nu au fost sanc ionate 1 2 3 4 5 99Nivelul sc zut al salariilor celor care lucreaz în MAI 1 2 3 4 5 99Interven ia politicului 1 2 3 4 5 99Incoeren a legisla iei, fapt ce permite diverse interpret ri 1 2 3 4 5 99Neaplicarea legilor de c tre institu iile care ar trebui s seocupe de sanc ionarea faptelor de corup ie
1 2 3 4 5 99
Selec ia inadecvat a cadrelor 1 2 3 4 5 99Slaba informare a cet enilor privind drepturile lor înraport cu autorit ile
1 2 3 4 5 99
Slaba informare a cet enilor privind obliga iile lucr torilorMAI
1 2 3 4 5 99
Atitudinea unor români care cred c oferind bani/cadouriob in în schimb un tratament special
1 2 3 4 5 99
Altele (care)?....................................................... 1 2 3 4 5 99
Q10. În opinia dvs., corup ia din România a ap rut i se manifest mai ales: BIFA I UNSINGUR R SPUNS
1. înperioada
comunist
2. înperioada de
tranzi ie
3. ca o tr turpermanent a mentalit ilor
române ti
4. ca fiindspecific
capitalismului
5. altele (care)?......................
99. N /NR
Q11. Dup p rerea dvs., în ce m sur corup ia conduce la urm toarele efecte negative: (Arat Lista6) BIFA I UN SINGUR R SPUNS PE FIECARE RÂND
În foartemare
sur
În maresur
În micsur
În foartemic
sur
Deloc N /NR
Îmbog irea f munc a unor persoane 1 2 3 4 5 99cirea popula iei 1 2 3 4 5 99
Sc derea calit ii serviciilor publice 1 2 3 4 5 99Cre terea imoralit ii 1 2 3 4 5 99Cre terea criminalit ii 1 2 3 4 5 99Încetinirea ritmului de dezvoltare a economiei 1 2 3 4 5 99Sc derea prestigiului legii, implicit aautorit ilor care aplic legea
1 2 3 4 5 99
Amenin area siguran ei na ionale 1 2 3 4 5 99Demoralizarea cet enilor cinsti i 1 2 3 4 5 99Lipsa de credibilitate a celor afla i la putere 1 2 3 4 5 99Altele (care)? ....................................... 1 2 3 4 5 99
133
D. Experien a personalQ12. Care sunt cele mai importante surse de informare privind cazurile de corup ie?(NOTA I PRIMELE TREI R SPUNSURI DATE DE SUBIEC I)
experien apersonal
observa iiledirecte
rude, prieteni,persoane apropiate
ziare televiziune radio alt surs(care)? .
/NR
1 2 3 4 5 6 7 99
Q13. În ultimul an a i fost nevoit s rezolva i o problem la ... BIFA I UN SINGUR R SPUNSPE FIECARE RÂND
DA NU NS/NR
Prim rie/Prefectur /Consilii Jude ene 1 2 99Judec torie/Tribunal 1 2 99Poli ie 1 2 99Armat 1 2 99Poli ie de frontier 1 2 99Autoritatea Na ional a V milor 1 2 99Spital/Policlinic 1 2 99Jandarmerie 1 2 99Direc ia Permise de Conducere i Înmatricul ri Auto 1 2 99
coal /Universitate 1 2 99Locul de munc 1 2 99Comandamentul Pompierilor 1 2 99Administra ia financiar 1 2 99Serviciile Pa apoarte din MAI 1 2 99Agen ia Na ional de Cadastru i Publicitate Imobiliar 1 2 99Serviciile care presteaz activit i pentru public (telefoane, ap , gaze,electricitate)
1 2 99
Altele (care)? ............................................. 1 2 99Q14. În ultimul an i dat în plus bani sau cadouri? BIFA I UN SINGUR R SPUNS PE FIECARERÂND
DA NU NC N /NRPrim rie/Prefectur /Consilii Jude ene 1 2 98 99Judec torie/Tribunal 1 2 98 99Poli ie 1 2 98 99Armat 1 2 98 99Poli ie de frontier 1 2 98 99Autoritatea Na ional a V milor 1 2 98 99Spital/Policlinic 1 2 98 99Jandarmerie 1 2 98 99Direc ia Permise de Conducere i Înmatricul ri Auto 1 2 98 99
coal /Universitate 1 2 98 99Locul de munc 1 2 98 99Comandamentul Pompierilor 1 2 98 99Administra ia financiar 1 2 98 99Serviciile Pa apoarte din MAI 1 2 98 99Agen ia Na ional de Cadastru i Publicitate Imobiliar 1 2 98 99Serviciile care presteaz activit i pentru public (telefoane, ap , gaze,electricitate)
1 2 98 99
Altele (care)? ............................................. 1 2 98 99
Q15. Care a fost motivul principal pentru care a i oferit bani sau cadouri la ? BIFA I UNSINGUR R SPUNS PE FIECARE RÂND (Arat Lista 7)
Persoanarespectiv acerut sau a
Am sim itnevoia s îi
ofer
tiam de laînceput ce icui trebuie
Toat lumeaprocedeaz
astfel
NC N /NR
134
sugerat datPrim rie/Prefectur /Consilii Jude ene 1 2 3 4 98 99Judec torie/Tribunal 1 2 3 4 98 99Poli ie 1 2 3 4 98 99Armat 1 2 3 4 98 99Poli ie de frontier 1 2 3 4 98 99Autoritatea Na ional a V milor 1 2 3 4 98 99Spital/Policlinic 1 2 3 4 98 99Jandarmerie 1 2 3 4 98 99Direc ia Permise de Conducere iÎnmatricul ri Auto
1 2 3 4 98 99
coal /Universitate 1 2 3 4 98 99Locul de munc 1 2 3 4 98 99Comandamentul pompierilor 1 2 3 4 98 99Administra ia financiar 1 2 3 4 98 99Serviciile Pa apoarte din MAI 1 2 3 4 98 99Agen ia Na ional de Cadastru iPublicitate Imobiliar
1 2 3 4 98 99
Serviciile care presteaz activit i pentrupublic (telefoane, ap , gaze, electricitate)
1 2 3 4 98 99
Altele (care)? ..................................... 1 2 3 4 98 99
Q16. În ce scop a i oferit bani sau cadouri la (Arat Lista 8) BIFA I UN SINGUR R SPUNSPE FIECARE RÂND
Pentru a masigura c voi fitratat corect de
persoanaîns rcinat s -
mi rezolveproblema
Pentru agr bi
rezolvarea
problemei
Pentru aevita o
sanc iune(de
exempluplata uneiamenzi)
Pentru a-miexprima
recuno tin afata de acea
persoana
Pentru ca se
obi nuie te
NC N /NR
Prim rie/Prefectur /ConsiliiJude ene
1 2 3 4 5 98 99
Judec torie/Tribunal 1 2 3 4 5 98 99Poli ie 1 2 3 4 5 98 99Armat 1 2 3 4 5 98 99Poli ie de frontier 1 2 3 4 5 98 99Autoritatea Na ional a V milor 1 2 3 4 5 98 99Spital/Policlinic 1 2 3 4 5 98 99Jandarmerie 1 2 3 4 5 98 99Direc ia Permise de Conducerei Înmatricul ri Auto
1 2 3 4 5 98 99
coal /Universitate 1 2 3 4 5 98 99Locul de munc 1 2 3 4 5 98 99Comandamentul pompierilor 1 2 3 4 5 98 99Administra ia financiar 1 2 3 4 5 98 99Serviciile Pa apoarte din MAI 1 2 3 4 5 98 99Agen ia Na ional de Cadastrui Publicitate Imobiliar
1 2 3 4 5 98 99
Serviciile care presteazactivit i pentru public(telefoane, ap , gaze,electricitate)
1 2 3 4 5 98 99
Altele (care)? .................... 1 2 3 4 5 98 99
Q17. Crede i c cet enii ar trebui s se implice în lupta împotriva corup iei? BIFA I UNSINGUR R SPUNS
1. În foarte mare 2. În mare m sur 3. În mic m sur 4. În foarte mic 5. Deloc 99.
135
sur sur /NR
Q18. Dvs. personal a i adus pân în prezent în aten ia autorit ilor vreun caz de corup ie?BIFA I UN SINGUR R SPUNS
1. da 2. nu 98. nu a fost cazul 99. N /NR
Q19. Dac NU de ce nu a i f cut-o? BIFA I UN SINGUR R SPUNS
1. nu m-amgândit
2. m-am gândit dar nu am tiutunde s fac reclama ia
3. m-am gândit darmi-a fost team
4. altceva 99. N /NR
Q20. Dvs. personal ce a i face dac a i avea cuno tin despre un caz de corup ie s vâr it detre un lucr tor MAI? BIFA I UN SINGUR R SPUNS
1. A informa conducerea MAI2. A informa Direc ia General Anticorup ie3. A informa o alt institu ie specializat4. A prezenta cazul în mass media5. Nu a lua nicio ini iativ99. NS/NR
Q21. Pentru cei care au ales varianta 5 la Q20 V rug m s preciza i care sunt motivelepentru care nu a i lua nicio ini iativ ? BIFA I UN SINGUR R SPUNS
1. nu e problemamea
2. consider c este inutil 3. mi-ar fi team 4. altceva 99. N /NR
E. Atitudini fa de corup ieQ22. Dac a i avea o func ie de conducere, iar o rud apropiat v-ar ruga sa interveni ipentru a-i rezolva o problem , a i accepta? BIFA I UN SINGUR R SPUNS
1. da 2. nu 3. depinde de situa ie 99. N /NR
Q23. Care dintre urm toarele persoane sunt în opinia dvs. de condamnat i care nu? (AratLista 9) BIFA I UN SINGUR R SPUNS PE FIECARE RÂND
Condamnabil înmare m sur
Condamnabil înmic m sur
Deloccondamnabil
/NR
Medicul care prime te bani sau cadouri de la bolnavi 1 2 3 99rintele care ofer cadouri profesorilor pentru a da note mari copiilor lui 1 2 3 99
Persoana care d bani pentru a gr bi eliberarea unor acte/autoriza ii etc 1 2 3 99Patronul unei firme care ofer bani sau cadouri pentru a sc pa de plataunor taxe sau impozite
1 2 3 99
Persoana care î i folose te rela iile pentru a avansa în func ie 1 2 3 99Persoana care se folose te de func ia public pe care o are pentru aface avere
1 2 3 99
Persoana care ofer bani pentru a sc pa de o sanc iunecontraven ional / penal
1 2 3 99
Persoana care solicit beneficii i ajutoare nemeritate de la institu iilestatului
1 2 3 99
Persoana care influen eaz în interes personal sau al unui apropiatcontractele de achizi ii publice
1 2 3 99
Altele (care)? ..................................................... 1 2 3 99
Q24. Dac un func ionar accept o aten ie de la o persoan pentru a-i rezolva favorabil oproblem , pe cine considera i mai vinovat? BIFA I UN SINGUR R SPUNS
1. pe cel care ofer aten ia 2. pe cel care o prime te 3. pe ambii, în egal m sur 99. N /NR
Q25. În ce m sur considera i c anumi i oameni au prosperat dup 1989 prin ... (Arat Lista10) BIFA I UN SINGUR R SPUNS PE FIECARE RÂND
În foarte maresur
În maresur
În micsur
În foartemic m sur
Deloc N /NR
136
Munc cinstit 1 2 3 4 5 99ans / noroc 1 2 3 4 5 99
Afaceri ilicite 1 2 3 4 5 99Pile i rela ii 1 2 3 4 5 99Trafic de influen 1 2 3 4 5 99Mit 1 2 3 4 5 99Implicare în politic 1 2 3 4 5 99Neplata impozitelor i taxelor 1 2 3 4 5 99Altele (care)? ......................... 1 2 3 4 5 99
F. Percep ia eficien ei m surilor de prevenire i combatere a corup ieiQ26. Considera i c în România corup ia poate fi redus ... BIFA I UN SINGUR R SPUNS
1. în foartemare m sur
2. în maresur
3. într-o micsur
4. în foarte micsur
5. deloc 99. N /NR
Q27. Care sunt în opinia dvs. cele mai eficiente institu ii care lupt împotriva corup iei?(Arat Lista 11) ALEGE I MAXIMUM TREI VARIANTE DE R SPUNS.
ONG-urile/societatea civil (cet enii) 1Mass media 2Ministerul Justi iei 3Instan ele de judecat 4Parchetele 5Direc ia Na ional Anticorup ie (Parchetul Na ional Anticorup ie) 6Direc ia General Anticorup ie din cadrul MAI 7Poli ia 8Parlamentul 9Pre edin ia 10Guvernul 11Altele ........................................................................... 12
/NR 99
Q28. Cât de eficiente considera i c sunt m surile anti-corup ie luate pân în prezent deactualul Guvern al României? BIFA I UN SINGUR R SPUNS
1. eficiente 2. unele s-au dovedit a fi eficiente, altele nu 3. ineficiente 99. N /NR
Q29. Crede i c pân în prezent DNA (PNA) s-a ocupat de vreunul din cazurile care pot fiincluse în marea corup ie? (de exemplu, anchetarea unui ministru, a unui parlamentar sau altom politic)
1. Da 2. Nu 99. N /NR
Q30. În ce m sur crede i c se exercit presiuni asupra urm toarelor categorii de persoanepentru a influen a unele decizii: (Arat Lista 12) BIFA I UN SINGUR R SPUNS PE FIECARERÂND
În foarte maresur
În maresur
În micsur
În foarte micsur
Deloc N /NR
Primari 1 2 3 4 5 99Poli ti 1 2 3 4 5 99Notari 1 2 3 4 5 99Avoca i 1 2 3 4 5 99Procurori 1 2 3 4 5 99Judec tori 1 2 3 4 5 99Executori judec tore ti 1 2 3 4 5 99Altele (care)? .................. 1 2 3 4 5 99
137
Q31. Din partea cui crede i c se exercit aceste presiuni? (Arat Lista 13) BIFA I UNSINGUR R SPUNS
Oamenilor politici (parlamentari, mini tri, oameni politici, cei afla i la putere) 1Persoanelor cu func ii de conducere ( efi, superiori, persoane sus-puse, persoane cu status social înalt) 2Autorit ilor (poli ti, procurori, judec tori) 3Func ionari din institu ii publice de la nivel central i local guvern, parlament, pre edin ie, prim rie, prefectur ) 4Oamenilor care au bani, influen i rela ii 5Oamenilor de afaceri 6Cunoscu ilor, rudelor, prietenilor 7Cei care au anumite interese (care urm resc s i rezolve anumite probleme, care au nevoie de aceleservicii)
8
Oamenilor de rând 9Din toate direc iile 10Altele (care)? ............................................................................ 11NS/NR 99
Q32. Dup p rerea dvs., unde crede i c apar principalele probleme în realizarea actului dejusti ie? BIFA I UN SINGUR R SPUNS PE FIECARE RÂND
Da Nu /NR
În domeniul preg tirii profesionale a judec torilor 1 2 99In domeniul independen ei profesionale a judec torilor 1 2 99Num rul mare de dosare 1 2 99Durata mare a proceselor 1 2 99Lipsa echipamentului informatic 1 2 99Legi care dau na tere interpret rilor multiple 1 2 99Traficul de influen exercitat de avoca i pe lâng judec tori iprocurori
1 2 99
Coruperea unor judec tori i procurori 1 2 99Lipsa de interes a judec torilor i procurorilor 1 2 99Altele (care)? ............................................................................ 1 2 99
Q33. Dup p rerea dvs., care ar fi cea mai urgent m sur care ar trebui luat pentru areduce corup ia? (Arat Lista 14) BIFA I UN SINGUR R SPUNS
Pedepsirea, sanc ionarea mai sever a celor corup i 1Adoptarea unor legi mai bune (mai severe, mai stricte, mai eficiente) 2Aplicarea corect i respectarea legilor deja existente 3Îmbun irea situa iei economice a rii 4Schimbarea celor care ocup func ii de conducere (inclusiv schimbarea Guvernului i a conducerii rii) 5Efectuarea unor controale mai dese asupra func ionarilor publici din partea efilor sau a autorit ilor 6Implicarea mai eficient în reducerea corup iei a institu iilor de control (poli ie, institu ii judiciare, PNA) 7Schimbarea mentalit ilor oamenilor (s fie mai cinsti i, mai corec i etc.) 8Altele (care?) ............................................................................................................................... 9NS/NR 99
Q34. Dup p rerea dvs., care ar fi cea mai eficient m sur care ar trebui luat pentru areduce corup ia în Ministerul Administra iei i Internelor? (Arat Lista 15) BIFA I UNSINGUR R SPUNS
Pedepsirea, sanc ionarea mai sever a celor corup i 1Adoptarea unor legi mai bune (mai severe, mai stricte, mai eficiente) 2Aplicarea corect i respectarea legilor deja existente 3Efectuarea unor controale mai dese din partea efilor sau a autorit ilor 4Cre terea salariilor personalului MAI 5
138
Prezentarea în mass media a cazurilor i sanc iunilor aplicate 6Altele (care?) 7NS/NR 99
Q35. Dvs. personal cât încredere ave i în eficien a m surilor adoptate de MAI pentrucombaterea corup iei în rândul angaja ilor s i? BIFA I UN SINGUR R SPUNS
1. foarte mareîncredere
2. mareîncredere
3. pu inîncredere
4. foarte pu inîncredere
5. deloc 99. N /NR
Q36. Care ar fi, in opinia dvs., modalit ile prin care cet enii din localitatea dvs. s-ar puteaimplica mai activ in lupta împotriva corup iei? (Arat Lista 16) BIFA I UN SINGUR
SPUNS
sesizeze actele de corup ie autorit ilor (s reclame, s denun e actele de corup ie i s colaboreze cuautorit ile în acest sens)
1
nu ofere mit (s nu încurajeze, s nu tolereze actele de corup ie) 2Prin schimbarea mentalit ilor i cre terea moralit ii (s fie ei în i corec i, cinsti i, s respecte legea) 3
se informeze în mod mai adecvat (s cunoasc legile, s i cunoasc drepturile) 4 se organizeze (s creeze comisii locale i jude ene, forumuri locale de lupt împotriva corup iei, activizarea
comunit ii etc.);5
sesizeze actele de corup ie presei; 6Altele (care?) ........................................................................................................................ 7Nu exist modalit i prin care s se implice; 8NS/NR 99
G. Date de identificareQ37. Sex:
1. masculin 2. feminin
Q38. Vârsta (în ani împlini i) ....................................................................
Q39. Ultima coal absolvit : BIFA I UN SINGUR R SPUNS
coal 1coal primar (1-4 clase) 2coal gimnazial (5 -8 clase) 3coal profesional 4
Liceu neterminat (9 - 10 clase) 5Liceu (9-12 clase) 6
coal post-liceal sau tehnic de mai tri 7Colegiu universitar 8Universitate 9Studii postuniversitare 10NR 99
Q40. În momentul de fa dvs. sunte i: BIFA I UN SINGUR R SPUNS
Patron, manager 1Inginer, medic, profesor etc (alte ocupa ii intelectuale) 2Tehnician sau maistru 3Func ionar în administra ie 4Lucr tor în servicii sau comer 5Agricultor 6Me te ugar sau mecanic 7
139
Muncitor necalificat 8Muncitor calificat 9Zilier 10Pensionar 11
omer 12Casnic 13Elev/student 14Altele (care)? ................................................... 15NR 99
Q41. Num r de membri în gospod rie:......................................................................................................... 99. N /NR
Q42. În luna trecut , care a fost cu aproxima ie suma total de bani ob inut de c tre to imembrii gospod riei dvs. incluzând salarii, dividende, chirii, vânz ri etc.?
.................................................................................. milioane lei 99. N /NR