ministerul internelor Şi reformei … de analiza si...activităţi de identificare şi evaluare a...

JUDEŢUL BUZĂU PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR Formă revizuită 2015

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

COMITETUL JUDEŢEAN PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ BUZĂUINSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

“NERON LUPAŞCU” AL JUDEŢULUI BUZĂU

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A

RISCURILOR

BUZĂUFormă revizuită 2015

Pagina 1 din 174


CAPITOLUL I. DISPOZIŢII GENERALE

SECŢIUNEA 1. DEFINIŢIE, SCOPURI, OBIECTIVE

1.1. DEFINIŢIEPlanul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Buzău este principalul document

operativ al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, elaborat pe baza datelor cuprinse deSchema cu Riscurile Teritoriale a judeţului Buzău şi cuprinde riscurile potenţiale identificate la niveluljudeţului, măsurile, acţiunile şi resursele necesare pentru managementul riscurilor respective.

1.2. SCOPURIScopurile planului sunt de a asigura cunoaşterea de către toţi factorii implicaţi a sarcinilor şi

atribuţiilor ce le revin premergător, pe timpul şi după apariţia unei situaţii de urgenţă, de a crea uncadru unitar şi coerent de acţiune pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaţii deurgenţă şi de a asigura un răspuns optim în caz de urgenţă, adecvat fiecărui tip de risc identificat.

1.3. OBIECTIVEObiectivele planului sunt:

a) asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă din judeţul Buzău, prinevitarea manifestării acestora, reducerea frecvenţei de producere ori limitarea consecinţelor lor, în bazaconcluziilor rezultate în urma identificarii şi evaluării tipurilor de risc, conform schemei cu riscurileteritoriale; b) amplasarea şi dimensionarea unităţilor operative şi a celorlalte forţe destinate asigurăriifuncţiilor de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă; c) stabilirea concepţiei de intervenţie în situaţii de urgenţă şi elaborarea planurilor operative (derăspuns); d) alocarea şi optimizarea forţelor şi mijloacelor necesare prevenirii şi gestionării situaţiilor deurgenţă care se pot produce în zona de responsabilitate .

SECŢIUNEA 2. RESPONSABILITĂŢI PRIVINDANALIZA ŞI ACOPERIREA RISCURILOR

2.1. ACTE NORMATIVE DE REFERINŢĂ

Elaborarea planului s-a realizat având în vedere prevederile:- art. 4 alin. (3) din Legea nr. 307/2006, privind apărarea împotriva incendiilor;- art. 10 din Legea nr. 481/2004, privind protecţia civilă;- art. 14 alin.(2) din Hotărârea Guvernului României nr. 1492/2004, privind principiile de

organizare, funcţionare şi atribuţiile serviciilor de urgenţă profesioniste;- Ordinului Ministerului Administraţiei şi Internelor nr. 132/2007, pentru aprobarea

Metodologiei de elaborare a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor şi a Structurii-cadru a Planuluide analiză şi acoperire a riscurilor.

Pagina 2 din 174


2.2. STRUCTURI ORGANIZATORICE IMPLICATE

Responsabilităţile privind analiza şi acoperirea riscurilor revin factorilor care, potrivit legii, auatribuţii ori asigura funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenta în profilteritorial prezentaţi în anexa nr. 1 a acestui plan.

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Neron Lupaşcu” al judeţului Buzău a desfăşuratactivităţi de identificare şi evaluare a tipurilor de risc specifice zonei de competenţă, în vedereastabilirii măsurilor din domeniul prevenirii şi intervenţiei, elaborând in acest sens „Schema judeţuluiBuzău cu riscurile teritoriale”.

2.3. RESPONSABILITĂŢI ALE ORGANISMELOR ŞI AUTORITĂŢILOR CUATRIBUŢII ÎN DOMENIU

Responsabilitatea pentru întocmirea acestui plan a revenit comitetului judeţean pentru situaţiide urgenta buzău, care l-a supus aprobării consiliul judeţean buzău.

La nivelul tuturor localităţilor din judeţ responsabilitatea pentru întocmirea planurilor a revenitcomitetelor locale pentru situaţii de urgenţă, care le-au supus aprobării de consiliilor locale. Planurile s-au întocmit şi aprobat după aprobarea de către prefect a Schemei cu riscurileteritoriale, elaborată de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Neron Lupaşcu” al judeţului Buzău,şi se vor actualiza la fiecare început de an sau ori de câte ori apar alte riscuri decât cele analizate saumodificări în organizarea structurilor care, potrivit legii, au atribuţii ori asigura funcţii de sprijinprivind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă în profil teritorial. Prefectul judeţului Buzău şi primarii localităţilor au primit responsabilitatea de asigurareacondiţiilor necesare elaborării planurilor.

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Neron Lupaşcu” al judeţului Buzău a solicitatprimăriilor punerea la dispoziţia secretariatului tehnic permanent al comitetului judeţen pentru situaţiide urgenţă a unui exemplar al planului, după elaborarea şi aprobarea acestora.

La nivelul tuturor localităţilor din judeţ comitetele locale pentru situaţii de urgenţă auresponsabilitatea pentru punerea la dispoziţia secretariatelor tehnice cu activitate temporară a unuiexemplar al planurilor, iar extrase din documentele respective de transmitere celorlalte instituţii şiorganisme cu atribuţii în prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă, acesteaavând obligaţia să cunoască, în părţile care le privesc, conţinutul planurilor şi să le aplicecorespunzător situaţiilor de urgenţă specifice.

Centrul Operaţional al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Neron Lupaşcu” al judeţuluiBuzău asigură pregătirea, organizarea şi coordonarea acţiunilor de răspuns, precum şi elaborareaprocedurilor specifice de intervenţie, corespunzătoare tipurilor de riscuri generatoare de situaţii deurgenţă. Operatorii economici, instituţiile publice, organizaţiile neguvernamentale şi alte structuri dinunitatea administrativ-teritorială au obligaţia de a pune la dispoziţie comitetelor pentru situaţii deurgenţă toate documentele, datele şi informaţiile solicitate în vederea întocmirii planurilor.

Documentele, datele şi informaţiile a căror divulgare poate prejudicia siguranţa naţională şiapărarea ţării ori este de natură să determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privatse supun regulilor şi măsurilor stabilite prin legislaţia privind protecţia informaţiilor clasificate.

Pagina 3 din 174


CAPITOLUL II - CARACTERISTICILE

UNITĂŢII ADMINISTRATIV-TERITORIALE

SECŢIUNEA 1. AMPLASARE GEOGRAFICĂ ŞI RELIEF

Judeţul Buzău este situat în partea de sud–est a României şi se învecinează cu judeţele Braşovşi Covasna la nord-vest, Vrancea la nord-est, Brăila la est, Ialomiţa la sud şi Prahova la vest. Suprafaţajudeţului este de 6102,6 km2, reprezentând 2,6% din suprafaţa ţării.

Buzăul ocupă cea mai mare parte a bazinului hidrografic al râului cu acelaşi nume, cuprinzândîn mod armonios toate formele de relief: munţi în partea de nord, câmpie la sud, între acestea situându-se zona colinară subcarpatică. Altitudinea maximă se situează în Vârful Penteleu (1.772 m), iar ceaminimă în Valea Călmăţuiului (40 m).

Din punct de vedere al organizării administrative, judeţul Buzău are 2 municipii (Buzău şiRâmnicu Sărat), 3 oraşe (Nehoiu, Pogoanele şi Pătârlagele), 82 de comune cu 480 de sate.

Împreună cu judeţele Brăila, Vrancea, Tulcea şi Constanţa, judeţul Buzău face parte dinRegiunea de Dezvoltare 2 Sud-Est, cu sediul la Constanţa.

După ultimul recensământ populaţia stabilă a judeţului Buzău era de 503451 persoane, din care:246298 bărbaţi (49%) şi 257153 femei (51%). În mediul urban locuiesc 41,1% din populaţie iar înmediul rural 58,9%.

În judeţul Buzău funcţionează 343 biblioteci, 10 muzee, Teatrul „George Ciprian”, înfiinţat înanul 1996.

Judeţul Buzău se bucură de şcoli de renume: Colegiul „B.P. Haşdeu”, Colegiul „M.Eminescu”,Colegiul „Spiru Haret”, Colegiul Economic, Liceul de Artă, Colegiul „Al.Vlahuţă” Râmnicu Sărat şi 3tabere şcolare (Poiana Pinului, Arbănaşi şi Monteoru).

Judeţul Buzău este situat în partea central-estică a României, în sud-estul Carpaţilor Orientali,axat pe cursul superior şi mijlociu al râului Buzău, între 44 grade şi 44 minute şi 45 grade şi 49 minutelatitudine nordică şi între 26 grade şi 4 minute şi 27 grade şi 26 minute longitudine estică.

Din punct de vedere geologic, munţii sunt constituiţi din asa numitul "flis", reprezentat printr-oalternantă de gresii, marne, argile, şisturi şi, mai rar, conglomerate, toate strâns cutate, formând uneoricute-solzi, aliniate pe direcţia NE-SV.Vârsta rocilor este, în principal, paleogenă (aprox. 30-70milioane de ani). În treapta subcarpatică domină marnele, argilele, nisipurile, pietrişurile, calcarele şigresiile, depuse cu precădere în miocen şi pliocen (începand de acum 30 milioane de ani, până în urmacu un milion de ani) şi ondulate larg. Câmpia s-a format numai in cuaternar şi este alcătuită dinpietrişuri, nisipuri şi loessuri.

Cele trei trepte de relief, la cadrul redus al judeţului, pot fi socotite în acelaşi timp şi zone,întrucât ele se extind, începând de la nord spre sud, una în continuarea celeilalte. Între zonasubcarpatică şi cea de câmpie se individualizează şi o fâşie de tranziţie, formată din glacisuri şipiemonturi.

ZONA DE MUNTEFace parte din marea unitate a Carpaţilor de Curbură şi cuprinde două subunităţi principale:

Munţii Buzăului şi Munţii Vrancei.Munţii Buzăului, aflaţi în cea mai mare parte pe teritoriul judeţului cu acelaşi nume, sunt

constituiţi din 5 masive: Penteleu, Podu Calului, Siriu, Monteoru şi Ivăneţu.Masivul Penteleu, delimitat de Bâsca Mică şi Bâsca Mare, este cel mai important, atât ca

dimensiuni cât şi ca altitudine (1772 m). Sub aspect petrografic, este format în mare parte din flisgrezos (gresie de Tarcău), marne, marne calcaroase, flis bituminos, conglomerate. De-a lungul anilor,agenţii externi au tăiat văi adânci şi interfluvii care favorizeaza alunecări de teren.

CAPITOLUL II – Caracteristicile unităţii administrativ-teritoriale Pagina 4 din 174


Văile principale care drenează Masivul Penteleu sunt dirijate fie către Bâsca Mare, fie cătreBâsca Mică. Spre prima se indreaptă Patacul, Băsculiţa, Cernatul, Milea, iar către Bâsca Mică: ValeaNeagră, Paltinu, Brebu, Şapte Izvoare şi Bălescu. Masivul Podu Calului este cuprins între râurile Bâsca Mare şi Buzău. Înalţimea maximă estede 1440 m. Rocile predominante sunt gresiile, marnele, şisturile argiloase. Spre deosebire de masivelevecine, Podu Calului este puternic fragmentat de văi, in special de Caşoca şi afluenţii săi, astfel încâtapare sub forma a două sau trei masive unite prin şei largi. În acest fel, între Bâsca Rozilei, BâscaMare, Harţagu şi Buzău se individualizează Masivul Podu Calului propriu-zis, între văile Caşoca,Bâsca Mare, Harţagu şi Buzău - Masivul Tehărau, iar la nord de Harţagu - Masivul Bota. Masivul Siriu, cuprins între Buzău, Crasna şi Siriu, este format din mai multe sinclinale sianticlinale, orientate NE-SV, unele aparţinând pânzei de Siriu. Partea cea mai înaltă este fixată pe unsinclinal suspendat, cu flancul estic faliat. Masivul este alcatuit din gresii dure, numai în partea esticăadăugându-se o fâşie de depozite oligocene, constituite din alternanţe de gresii, marne, disodile şimenilite. Cota maximă este de 1663 m, în Creasta Malaia. Vârful Siriu, cunoscut şi sub numeleBocârnea, are 1659 m. În estul Malaiei, pe o larga suprafaţă cvasistructurală, se află Lacul Vulturilor,cunoscut şi sub numele de Lacul fără Fund. Masivul Monteoru este situat în partea de sud a munţilor Siriului. Este format dintr-o creastăprincipală semicirculară, ce se menţine la peste 1000 m, înregistrând valorile maxime în vârfurileRăstoaca (1294 m), Monteoru (1345 m) şi Cartiaşu (1014 m). Structural, prezintă aceleaşi caractere casi Podu Calului, de unde şi multele afinităţi morfologice. Interiorul arcului constituie bazinul derecepţie, lărgit printr-o captare în detrimentul văii Nehoiaşului. Culmea Ivăneţu se află situată la sud de valea Bâsca Rozilei, fiind orientată aproape est – vest(pe direcţia cutărilor principale) şi ia legătura directă cu subcarpaţii. Ca aspect geografic şi structurapetrografică se deosebeşte prea puţin de celelalte masive. Cele mai înalte vârfuri ale sale sunt dispusepe o culme netedă, orientată NE-SV; acestea sunt: Ivaneţu (1191 m), Arsenie (1115 m), Zboiul (1115m) si Stănicu (992 m). De menţionat este faptul că în acest masiv îşi are obârşia primul pintenpaleogen (de Văleni), care pătrunde adânc în zona subcarpatică. Munţii Vrancei încadrează latura nord-estică a judeţului. Este vorba de o fâşie îngustă, cereprezintă versantul vestic al unor vârfuri importante, cum sunt: Lăcauţ (1776 m), Goru (1785 m),Giurgiu (1720 m), Muşa (1420 m), Pietrele Înşirate (1476 m), Furu (1414 m). Acest sector nu prezintădiferenţe mari faţă de Penteleu, având aceeaşi structură şi morfologie (suprafeţe de eroziune şistructurale, plaiuri întinse delimitate de abrupturi de sute de metri, alunecări şi prabuşiri, bazinete şiingustări). Din aceşti munţi izvorăsc Bâsca Mică, Bâsca Mare, Râmnicul.

ZONA SUBCARPATICĂ Fiind cunoscută sub numele de Subcarpaţii Buzăului, această zonă reprezintă o îmbinare deculmi deluroase cu depresiuni, bazinete şi înşeuări, altitudinea culmilor variind între 400 si 800 metri. Subcarpaţii sunt alcatuiţi din formaţiuni geologice mai tinere, cutate larg. Cutele suntorientate, ca şi cele carpatice, de la SV către NE şi prezintă adesea fracturări, ridicări sau coborâri, aşacum este cazul dealurilor din sud şi est (Istriţa, Ciolanu, Blăjani şi Buda). Domină marno-argilele,nisipurile şi gresiile de diverse tipuri, uneori apărând conglomerate şi calcare. Structura geologica aimprimat multor culmi o alungire pe directii SV-NE; râurile au impus însă şi alte direcţii defragmentare, în special în partea centrală a zonei deluroase buzoiene, unde se îmbină depresiunile şiînşeuările dispuse longitudinal faţă de structură, cu bazinete de obârşie, înşeuări şi depresiuni deeroziune orientate adesea transversal. La acestea, se adaugă şi intervenţia pintenilor paleogeni, destructură montană, care diversifică şi mai mult sectorul carpatic buzoian. Dată fiind complexitatea de ordin geologic, dar mai ales geografic, Subcarpaţii Buzăului seimpart in patru grupe: Grupa centrală (Dealurile Botanului) este cuprinsa intre văile Buzăului şi Slănicului, avândun contur sub formă de inimă. Altitudinile maxime sunt în Dealul Blidişel (821 m), Vârful Piţigoiul



(806 m), Vârful Bocu (824 m); în partea centrală, Vârful Botanul are 799 m. Eroziunea apelor Sarăţel,Bălăneasa, Sibiciu, Ruşavăţu etc. precum şi structura geologică şi compoziţia petrografică au dus lafragmentarea acestei grupe intr-o serie de subunitaţi: 1. Dealurile Muscelului sunt delimitate de apele Bălăneasa, Sibiciu şi Buzău. În componenţaacestor dealuri intră culmile Blidişel (821 m), Muchea (746 m) şi Ursoaia. Blidişelul este format dinconglomerate şi gresii sarmatiene dispuse monoclinal, dând cueste şi hogback-uri bine dezvoltate. Spresud se continuă prin culmea Muchea, care dezvoltă un abrupt puternic către est. Şi aici se întâlnescconglomerate sarmatiene dar şi nisipuri şi argile pliocene. 2. Dealurile Dalma sunt cuprinse între apele Sărăţel şi Bălăneasa. În partea centrală se aflăVârful Botanului, alcătuit din conglomerate şi gresii sarmatiene, cu structură monoclinală, ce dă unrelief de cueste. În partea de est, Dealurile Dalmei se continuă cu Dealul Posobeşti (707 m), axat pe unsinclinal sarmatian. Spre sud-est bazinetul Plopeasa se dezvoltă pe un afluent al Sărăţelului, iar cătresud, acesta se continuă cu un culoar de sinclinal, mărginit în est de o cuestă (Muchia Florica, VfMuchia Stânii - 449m). 3. Dealurile Bocului cuprind partea de nord-est a grupei centrale, având înaltimi ce urcă lapeste 800 m: Vf. Bocului (825 m), Dealul Glodul (807 m), Vf.Piţigoiul (806 m). Aceste dealuri suntfragmentate de văile Slănicelului şi Grabicinei in câteva subunităti. Partea centrala este ocupată deDealul Bocului propriu-zis, în partea de sud s-a dezvoltat bazinetul Păcurile, iar in nord se află DealulPiţigoiul-Glodului. Acesta se continuă spre est cu Dealul Glodineasa. Din Dealul Piţigoiului pornescspre sud o serie de culmi joase, care se extind între văile Slănicelului şi Sărăţelului. Este vorba deDealurile Siliştea şi Dealurile Trestioarei, care se caracterizează printr-o altitudine mult mai joasădecât cele din jur (circa 500 m), apărând în ansamblu ca o zonă înaltă depresionară. 4. Dealurile Pâclelor sunt delimitate de Slanic şi pâraiele Sărăţel - Băligoasa. Au o directieaproape nord-sud şi prezintă două culmi paralele, ce se unesc la nord, în dealul Tocilei (598 m).Vulcanii noroiosi de aici, unici în ţara noastra, completează acest peisaj; cei mai de seamă vulcani suntgrupaţi in două platouri: Pâclele Mici şi Pâclele Mari. Grupa sudică (Istriţa-Ciolanu) are caractere locale specifice, şi anume: contact brusc cucâmpia, masivitate, altitudini mari, forme de relief impuse net de structură şi petrografie, zonedepresionare tipic subcarpatice. Pe ansamblu se divide in trei unitati: Dealul Istriţa este constituit din formaţiuni grezoase şi calcaroase ale sarmatianului, care auinfluenţat altitudinea şi masivitatea dealului Istriţa (Vf.Istriţa 751 m). Către Câmpia Română, contactulse face deosebit de brusc prin linii de falie, dar şi prin căderea monoclină a flancului sudic alanticlinalului principal. Dealul Istriţa poate fi divizat in mai multe subunitati, dictate in special denatura petrografică a rocilor: dealurile Nişcovului situate in partea de est a grupei, au inalţimi de 200-400 m şi sunt constituite in principal, din formaţiuni lavantine şi cuaternare vechi; masivul Istriţapropriu-zis este dominat în partea înaltă de calcarele şi gresiile sarmatiene, motiv pentru care şi-amenţinut altitudini de 600-700 m. În interiorul său se află câteva bazinete sau depresiuni structurale şide contact (Izvoarele Sărăţii, Sărata Monteoru); dealurile Năienilor apar sub forma unei culmi înguste,format din aceleaşi calcare şi gresii sarmatiene care menţin şi aici altitudini de circa 600 m. Dealul Ciolanu este, de asemenea, unul din cele mai masive din cadrul Subcarpaţilor buzoienisi se dezvoltă aproape paralel cu dealul Istriţa. Spre sud este delimitat de depresiunea Nişcovului, iarspre nord de izvoarele văii Cricovului şi Buzăului. Ca şi la dealul Istriţa, masivitatea şi altitudinea sasunt date de calcarele şi gresiile sarmatiene, altitudinile variind între 600 şi 700 m: Poiana Hoţilor (737m), Poiana Broşa (641 m), Vf.Bradului (661 m), Vf.Cetăţuia (632 m). În partea de nord-est, respectivîntre Măgura şi Cândeşti, se desprinde mica subunitate - dealul Cerbului (539 m), constituit dinformaţiuni levantine (argile, nisipuri şi pietrişuri), peste care se dispun stratele de Cândeşti. Din cauzaconstituţiei petrografice, dealul Cerbului, în ansamblul său, prezintă multe degradari de teren. Depresiunea Nişcovului este formată pe un larg sinclinal în care au fost sedimentateformaţiuni levantine şi cuaternare. Afluenţii dezvoltă aici conuri de dejecţie foarte întinse. Însăşi



Nişcovul, la vărsare, a format un imens con de dejecţie, în care apele sale se pierd total în perioadelefără ploi. Prin toate caracteristicile este o depresiune tipic subcarpatică.

GRUPA ESTICA (Dealurile Câlnăului), situată la est de valea Slănicului este drenată centralde pârâul Câlnăului şi delimitată de văile Slănic şi Râmnic. Grupa se poate subdivide în două marisubunităţi: una nordică, formată din sedimente mai vechi (vârsta mio-pliocenă) şi o alta sud-estică,formată din depozite levantine şi cuaternare. Dealurile Bisocii compun în ansamblu, subunitatea nordică. Are forma unui pătrat, delimitatde văile Slănic şi Râmnic. Altitudinile maxime sunt cuprinse între 800 şi 970 m, atât ca urmare acutărilor violente, cât şi datorită rocilor mai dure (de vârsta meotiană, pontiană şi daciană). Cele maiînalte vârfuri sunt Bisoca (970 m), Ulmuşoru (943 m), Şindrila (900 m), iar spre sud Bădicul (814 m).Deşi dealurile sunt foarte inalte, denivelarea faţă de flisul carpatic apare evidentă, între eleremarcându-se un culoar depresionar. A doua subdiviziune se caracterizează prin direcţia nord-sud, prin roci moi de vârsta levantinăşi cuaternară, prin suprafeţe mari expuse degradării. După felul cum este fragmentată de văileprincipale, această unitate se subdivide în trei culmi: 1. Culmea Blăjani, situată între Câlnău şi Slănic, se extinde pe direcţie nord-sud şi începândcu Dealul Cărătnăului (633 m), trecând prin înalţimi de circa 500 m, ajunge în partea sudică, în dreptullocalităţii Blăjani, la 483 m (Vf.Blăjani) şi 486 m (Vf.Mare). 2. Dealurile Budei se alungesc între Râmnic şi Câlnău şi se constituie din pietrişuri deCândeşti. Înaltimea lor se menţine în jurul a 500 m în nord şi cresc către sud, unde ating 637 m înPiatra Albă. 3. Dealul Căpăţânei (591 m) se află între Râmnic şi Ramna. Este constituită din pietrişuri deCândeşti. GRUPA VESTICĂ (Dealurile Priporului) este constituită dintr-o serie de dealuri relativ înalteşi înşeuări largi, foarte diferite sub aspectul structurii şi compoziţiei geologice. Se remarcă în moddeosebit pătrunderea, în zona subcarpatică, a pintenului paleogen de Văleni, ce reprezintă o continuarea culmii Ivăneţu. Această grupă se subdivide in trei subunităţi: 1. Dealul Corneţel se întinde între Buzău şi Bâsca Chiojdului. Este constituit din formaţiunipliocene şi cuaternare vechi, formând o regiune intens degradată de torenţi. Altitudinile maxime se aflătot pe formaţiuni levantin-cuaternare (Dealurile Cornetul – 827 m şi Vf.Cetaţuia – 713 m). Delimitareade zonă muntoasă se face pe o linie care începe la nord de Pătârlagele şi trece pe la localitatea Cătina. 2. Dealul Priporului, situat între valea Zeletinului şi Bâsca Chiojdului, prezintă o structurapetrografică asemănătoare zonei carpatice. Altitudinile sunt mai reduse, având un maxim de 823 m înVf.Priporul. 3. Dealul Salcia, cuprins între Zeletin şi dealul Ciolanu, limitat de două cursuri de apă -Cricov şi Buzău, se împarte în trei subunităţi, diferenţiate datorită structurii geologice şi alcătuiriipetrografice. În centru se află dealul Salcia (717 m) sub forma unei creste în directie NE-SV. Către sudse situează înşeuarea Cislău-Cricov cu altitudinea de 400-500 m, dezvoltată pe un sinclinal. Pesteaceastă înşeuare se face trecerea între depresiunea Cislău şi depresiunea Sânger-Lapoş. Între Vf.Salciaşi Vf. Zeletin se prezintă a treia subunitate - podurile Frăsinetului, cu altitudini de 400-500 m, cuaspect de câmpie, care face trecerea între valea Buzăului şi bazinul Cricovului. Depresiunea Pătârlagele se dezvoltă de la contactul dintre munte şi Subcarpaţi, până la valeaBuzaului. Este o zonă unde terasele incep să aibă o largă dezvoltare şi unde apar importante degradăride terenuri. Depresiunea Cislău, formată la trecerea Buzăului peste un alt sinclinal, are lăţimea maximăcătre înşeuarea Cislău - Cricov. Îngustarea de la Ciuta este zona cea mai strâmtă pe care o prezintă valea Buzăului pe totparcursul Subcarpaţilor. Chiar şoseaua, în această parte părăseşte valea propriu-zisă şi urcă înserpentine prin cunoscuta padure de la Ciuta.



Depresiunea Pârscov incepe aproximativ de la localitatea cu acelaşi nume şi continuă până laBerca unde valea schiţează o uşoară îngustare impusă de traversarea anticlinalului Berca-Arbănaşi. Depresiunea-culoar Răteşti - Scorţoasa -Vintila Vodă începe, după cum arată şi numele, dinValea Buzăului (Răteşti) şi ţine până în Valea Slănicului (Vintilă Vodă). Are caracter subcarpatic, fiinddelimitată de Dealurile Dalmei, Bocului, Bisocii şi Pâclelor.

FÂŞIA DE TRANZIŢIE

Această fâşie face trecerea între zona subcarpatică şi câmpie. La vest de Buzău, SubcarpatiiIstriţei iau contact cu câmpia de subsidenţă prin linii de falii. Pe această zonă de contact eroziunea agrefat o fâşie de glacis-glacisul Istriţei (110-300 m). La est de Buzău, trecerea de la subcarpaţi lacâmpie se face mai întâi printr-un piemont de acumulare alcătuit din pietrişuri şi nisipuri dispusemonoclinal (piemontul Râmnicului) care urcă până la înălţimi de 300-400 m, apoi printr-un glacis careincepe aproximativ de la altitudinea de 250 m în jos.

ZONA DE CÂMPIE Această zonă are altitudinea de 40 – 100 m şi este constituită din sedimente moi, dominând la

suprafaţă formaţiunile loessoide, aluviunile şi chiar nisipurile, iar în adâncime argilele, pietrişurile,nisipurile, marnele nisipoase. Pe teritoriul judeţului, zona de câmpie se subdivide în 4 unităţiprincipale. Câmpia Gherghiţei, reprezintă o continuare a fâşiei de subsidentă ce vine dinspre Ploieşti,trece pe la Mizil şi Clondiru şi se îngustează puternic către localitatea Stâlpu. Limita estică urmareştelocalităţile Glodeanu Sărat, Movila Banului şi est de Stâlpu. Partea inferioară a pârâului Sărata s-ainstalat pe limita estică a acestei subunităţi. La limita nordică, şi mai ales între Clondiru, Stâlpu şiizvoarele Călmăţuiului, apar aliniamente de izvoare. Peste aceasta câmpie pare să se fi scurs chiarBuzăul, intr-o primă etapă de intrare în câmpie - o terasă inferioară, care se pierde aproximativ lalocalitatea Zoreşti, ar indica această direcţie. Câmpia Bărăganului de Mijloc ocupă, în mare, interfluviul dintre Călmăţui şi Ialomiţa. Are oînclinare către sud-est. Partea sa nordică şi cea estică este ocupată de o fâşie lată de nisipuri, careincepe de la Smeeni şi Florica şi se dezvoltă spre răsărit trecând peste localităţile Pogoanele, Căldărăştişi Padina. Suprafaţa nisipurilor prezintă un microrelief de dune, în general fixate, între uneleinstalându-se temporar chiar lacuri. Partea sudică şi vestică, neocupată de nisipuri, este dominată deformaţiuni loessoide şi de crovuri. Câmpia Buzău - Călmăţui incepe printr-un larg con de dejecţie, pe sub care o parte din apeleBuzăului, dar mai ales ale Nişcovului, se preling către Călmăţui în cadrul acestui con. Buzăul şi-asăpat o albie largă şi două terase joase, mai bine dezvoltată fiind cea inferioara (3-4 m). Urmeleacesteia se văd bine şi la Tăbărăşti, unde apare şi un martor de eroziune înconjurat de numeroasebelciuge, denumite şi coturi, şi peste care apele Buzăului se revarsă în timpul viiturilor, trecând pesteCălmăţui. Începând de la Tăbărăşti, dar mai ales din dreptul Cilibiei, nu se mai poate face o distincţienetă între albia Buzăului şi cea a Călmăţuiului este un şes întins, uneori cu sărături, cu grinduri şi cumartori de eroziune, peste care Buzăul îşi trimite apele de viitură către Călmăţui, formând aşa numitele"buzoiele". Prin actuala albie a Călmăţuiului a curs cândva Buzăul. Câmpia Râmnicului, deşi situată la marginea subcarpatilor, reprezintă o zonă mai puţinafectată de sibsidenţă (in comparaţie cu câmpia Gherghiţei sau cu câmpia Focşanilor). Formaţiunilecuaternare, ca şi pietrişurile de Cândeşti, prezintă înclinări slabe dinpre piemontul Râmnicului cătrecâmpia din faţă. În partea de răsărit câmpia este delimitată de lunca Buzăului şi îi sunt specifice o seriede lacuri de tipul limanelor fluviale; începând cu Jirlaul, aceste lacuri şi văile ce le alimenteazăreprezintă cursuri vechi ale Râmnicului. Marturii ale vieţii materiale (unelte şi arme din piatră sau os-topoare, măciuci de luptă, vârfuridin silex etc., produse ceramice variate - ceşti, căni, castroane), scoase la iveală prin săpăturilearheologice de la Aldeni, Sudiţi s.a., atestă prezenţa omului în această zonă încă din Neolitic (mileniul



4 i.H). Epoca bronzului (mileniul 2 i.H.) este ilustrată în mod special de Cultura Monteoru(descoperiri la Sărata Monteoru, Aldeni, Merei, Cernătesti, Săpoca, Smeeni), care indică un habitatdezvoltat al omului primitiv, mai ales in arealul subcarpatic, produs al celui mai puternic grup nord-tracic. Urme ale civilizatiei geto-dacice au fost identificate în arealul localitaţii Cârlomăneşti (sec.2-1i.H.) şi Gherăseni (sec.4 d.H.), iar castrul de la Pietroasele este o marturie a stăpânirii romane aacestor locuri. Începând cu sec.3 şi până în sec.7, numeroasa populaţie daco - romană existenţa înaceastă regiune a suferit de pe urma frecventelor penetraţii ale diferitelor popoare migratoare, fără a fiînsă dislocată. Invazia şi trecerea zigotilor prin aceste părţi este dovedită de faimosul tezaur din aur, ingreutate de 19 kg, compus din 12 piese (iniţial au fost 22), între care o tavă mare, mai multe vase,fibule în formă de vultur, încrustate cu pietre preţioase, colane din aur, numit"Cloşca cu puii de aur",ingropat la Pietroasele de regele vizigot Athanaric, în anul 375, şi descoperit in 1837.

Descoperirile de la Cândeşti şi Sărata-Monteoru atestă că populaţia autohtonă s-a menţinut şidupa marea năvălire a hunilor din sec. IV-V. Continuitatea de locuire în vetrele străbune mai estedovedită şi de vestigiile arheologice descoperite la Budureasa (sec. VI), Sărata - Monteoru (sec. VI-VII), Pruneni şi Blăjani (sec. VI-X). Prezenţa unor asezări omeneşti bine inchegate în secolele XIII-XV, dar cu existenţa anterioară, începe să fie menţionată în documente (Buzău în 1234, Râmnicu Săratîn 1474, Chiojdu în 1560, Lopătari în 1579). O serie de materiale cartografice din secolele XVI-XVIIIconfirmă existenţa în aceste locuri a mai multor localităţi, drumuri comerciale, denumiri de munţi, apeetc. Astfel, pe harta lui N. Germanus (1507), aşezarea Buzău este inscrisă cu numele Boza, pe hărţileAtlasului lui Mercator (1595) Râmnicu Sărat apare cu numele Rebnick, iar pe o hartă militară în 1595este consemnat Pasul Buzăului ca loc de bătalie. Pe harta stolnicului Constantin Cantacuzino din anul1700 este redată, pentru prima oară, împărţirea administrativă a Tării Româneşti în 17 judeţe, între caresunt consemnate şi judeţele Buzău, Râmnic şi Săcuieni, ale căror teritorii se incadrează, în cea maimare parte, în suprafaţa judeţului Buzău. Pe aceiaşi hartă mai erau trecute 72 de localităţi între care 2târguri, câteva lacuri, câţiva vulcani noroioşi şi unele bogăţii (sare, sulf)). După 1 ianuarie 1845, când afost desfiinţat judeţul Săcuieni şi înglobat în cea mai mare parte la judeţul Buzău, acesta s-a extins sprevest şi nord evoluând între aceste limite, cu unele modificări de la sfârşitul secolului XIX, până în1950, când regimul comunist a adoptat o nouă împărţire administrativ-teritorială, după model sovietic,judeţul Buzău devenind una din cele 28 de regiuni ale ţării. În 1952, au avut loc unele modificări aleîmpărţirii administrativ-teritoriale din 1950, judeţul Buzău fiind încadrat in cea mai mare parte înRegiunea Ploieşti. Prin noua împărţire administrativ-teritorială din 17.02.1968, a fost reînfiinţat judeţulBuzău, iar oraşul de resedintă (Buzău) a fost trecut în categoria municipiilor.

SECŢIUNEA A 2-A. CARACTERISTICI CLIMATICE

2.1. REGIM CLIMATIC, SPECIFICITĂŢI, INFLUENŢE

Ca şi întreaga ţară, judeţul Buzău se încadrează în climatul temperat continental. Treptele derelief, ca şi poziţia sa la curbura Carpaţilor, introduc o serie de nuanţe locale, ce conduc la trei tipuriprincipale de climat: de munte, de deal şi de câmpie.Climatul de munte se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale de 4 – 6 gr. C. Si prin precipitatii cecresc cu altitidinea.Climatul de deal prezinta temperaturi medii anuale de 8 – 10 gr. C. Precipitatiile medii anuale sunt de600 – 700 l./ mp. Prezenta numeroaselor depresiuni si bazinete creeaza conditii favorabileinversiunilor de temperatura, mai accentuate in sezonul rece al anului.Climatul de campie se caracterizeaza printr-o repartitie relativ uniforma a elementelor climatice.Temperatura aerului – media anuala - este mai mare decat cea din zona de deal si munte, osciland intre10, 0 si 10,6 gr.



2.2. REGIMUL PRECIPITATIILOR – CANTITĂŢI LUNARE ŞI ANUALE – VALORIMEDII, VALORI EXTREME ÎNREGISTRATE Sub aspectul cantitatilor anuale , variaza intre 800 – 1200 l/mp., in zona montana, 600 – 800 l. /mp. , in zona de deal si 400 – 500 l/mp., in zona de campie.Perioada cea mai ploioasa este aprilie – septembrie, in luna iunie inregistrandu-se maximul multianualde precipitatii ( Nehoiu 86,8 l/ mp, Buzau 82, 0 l/ mp, ).In intervalul octombrie - martie cantitatile de precipitatii cazute sunt mai reduse. Minimul deprecipitatii apare in luna ianuarie, cand la munte cad peste 35, 3 l/ mp, in zona de deal intre 28 – 29 l/mp, iar la campie sub 27 l/ mp.

Spatial, regimul precipitatiilor prezinta o serie de particularitati. Astfel precipitatiile anuale silunare scad de la nord la sud, ca urmare a descarcarii maselor de aer umed oceanic pe directia amintita;culmile orientate transversal fata de directia principala a maselor de aer primesc o cantitate de apa maimare din cauza advectiei termice; zona orasului Buzau inregistreaza o cantitate de apa mai mare caurmare a incarcarii atmosferei cu particule solide provenite din zona industriala sau cu praf loessoidal.

Nr. de zile cu precipitatii lichide si solide – cele mai multe zile cu precipitatii se inregistreaza inzona de munte 165 zile la Penteleu , si in zona de campie: Buzau 130 zile, Rm. Sarat 123 zile;Regimul eolian sta sub influenta directa a maselor de aer vestice.

2.3. TEMPERATURI – LUNARĂ ŞI ANUALĂ - VALORI MEDII, VALORI EXTREMEÎNREGISTRATE

Se remarca o crestere constanta a valorilor temperaturii medii anuale pe directia nord – sud, dela regiunile inalte catre cele cu altitudini relativ scazute.

In regiunea montana si de deal se pot sesiza diferentieri climatice intre zonele joasedepresionare si culmile inalte.Temperaturi medii anuale mai ridicate sunt specifice numai depresiunilormari, amplasate pe vai largi ( Patarlagele, Parscov ). Regiunile de campie si de deal inregistreaza timpde 10 luni pe an valori de peste 0 gr. C. , in timp ce in zona montana numai 8 luni depasesc aceastavaloare.

Cele mai scazute valori din an sa inregistrează in luna ianuarie ( medii multianuale: -2,8 gr. laBuzau, - 3,2 gr. C. la Patarlagele)

Cele mai ridicate valori ale temperaturii aerului se inregistreraza in luna iulie ( 10 – 23 gr. C. ). Particularaitatile termice ale lunii iulie se transmit si in luna august, cand intensitatea mare a

insolatiei provoaca incalzirea accentuata a regiunilor joase si ridicarea temperaturii stratelor inferioarede aer, fapt ce mareste contrastul vertical de incalzire.

Valorile termice extreme , inregistrate in jud. Buzau, nu corespund lunilor celor mai friguroasesau calduroase. Cele mai mari temperaturi au fost inregistrate in luna august ( Nehoiu 38, 0 gr. C. –1952, Buzau 39, 6 gr. C. – 1951), iar cele mai scazute temperaturi au fost inregistrate in luna februarie( Buzau -29, 6 gr. C. in 1942, Rm. Sarat – 26, 2 gr. C, in 1940)

Regimul îngheţ–dezgheţ, generator partial al fenomenului alunecari teren, apare din momentulin care temperaturile scad sub zero grade. Data medie de aparitie a primului inghet este 1 octombrie ,in zona montana, 20 octombrie, in zona de deal si prima decada a lunii noiembrie pentru zona decampie. Pentru ultimul inghet, data medie de aparitie este 1 mai, pentru zona de munte 20 aprilie ,pentru zona de deal si 10 aprilie , pentru zona de campie.

2.4. FENOMENE METEOROLOGICE EXTREMECrivatul - iarna, in zona de campie si la poalele subcarpatilor apar invazii de aer rece si foarte

rece, insotite de vant, provenite din aria anticiclonului siberian, cunoscute sub numele de Crivat.Fohnul – caracteristica locala ce se manifesta in zona de dealuri, deoarece configuratia

Muntilor Buzaului permite revarsari de aer din Transilvania, peste culmile lor, catre zona subcarpatica.



Ceata – fenomen frecvent in zona de munte ( 173 zile cu ceata / an ) si mai putin frecvent inzona de deal ( Bisoca 22 zile , Patarlagele 2 zile ).

2.5.VALORI MEDII LUNARE, ANUALE, EXTREME ÎNREGISTRATE LA STAŢIILE METEOROLOGICE.

TEMPERATURA AER (gr.C) - MEDII LUNARE - ANUL 2012

LUNAStatia

meteorologicaBISOCA

Statiameteorologica

BUZAU

Statiameteorologica

PATARLAGELE

StatiameteorologicaPENTELEU

StatiameteorologicaRM.SARAT

Ianuarie -3.3 -0.9 -1.8 -8.9 -1.1Februarie -7.1 -6.6 -5.6 -10.6 -6.8Martie 2.3 6.1 4.4 -4.2 5.1Aprilie 10.2 13.9 12.5 3.8 13.8Mai 13.5 18.1 16.4 8.4 17.9Iunie 18.7 23.2 21.1 13.1 23.2Iulie 22.1 27.2 24.0 16.5 26.5August 20.1 24.6 21.4 14.1 24.0Septembrie 16.6 19.9 17.5 11.7 19.1Octombrie 11.2 13.9 12.0 6.8 13.4Noiembrie 5.6 6.8 5.9 2.8 6.9Decembrie -1.7 -2.0 -1.4 -5.4 -1.9MEDIE ANUALA 9.0 12.0 10.5 4.0 11.7

TEMPERATURA AER (gr.C) – EXTREME LUNARE - ANUL 2012

LUNA

Statiameteorologica

BISOCA

Statiameteorologica

BUZAU

Statiameteorologica

PATARLAGELE



Temp.max

lunara

Temp.min.

lunara

Temp.max

lunara

Temp.min.

lunara

Temp.max

lunara

Temp.min.

lunara

Temp.max

lunara

Temp.min.

lunara

Temp.max

lunara

Temp.min.

lunaraIanuarie 11.6 -17.2 12.1 -17.6 15.9 -20.8 2.7 -20.7 12.6 -16.4Februarie 7.8 -20.9 10.8 -19.5 10.2 -23.9 -0.9 -21.1 14.6 -20.5Martie 17.7 -10.7 24.4 -7.6 23.8 -11.2 8.6 -16.3 25.9 -8.3Aprilie 23.9 -3.3 30.2 -4.1 30.5 -5.3 19.9 -9.4 30.6 -3.2Mai 23.6 3.9 31.0 9.2 30.5 7.1 19.9 2.1 31.9 7.4Iunie 28.3 8.7 36.0 11.5 34.5 8.5 23.7 3.1 36.6 11.4Iulie 30.8 13.0 37.8 15.8 36.2 12.8 24.6 6.0 38.0 13.7August 35.0 10.1 39.5 10.5 39.0 6.0 27.2 4.1 40.6 9.3Septembrie 27.5 6.6 31.8 8.7 33.2 6.1 23.0 -0.3 31.7 7.2Octombrie 23.5 -0.9 28.2 0.1 30.0 -1.3 19.5 -8.0 28.8 -0.6Noiembrie 16.5 -2.8 18.3 -2.3 20.6 -4.1 17.9 -4.6 21.1 -3.4Decembrie 15.9 -12.2 12.4 -23.3 12.4 -15.5 8.2 -14.1 13.3 -15.7MAX/MINANUALA 35.0 -20.9 39.5 -23.3 39.0 -23.9 27.2 -21.1 40.6 -20.5



PRECIPITATII (l/mp) – CANTITATI LUNARE - ANUL 2012

LUNAStatia

meteorologicaBISOCA

Statiameteorologica

BUZAU

Statiameteorologica

PATARLAGELE



Ianuarie 40.8 20.7 26.9 79.9 43.4Februarie 76.5 28.2 76.5 81.5 71.7Martie 3.2 6.3 12.3 28.3 2.1Aprilie 80.3 46.0 50.5 76.1 46.2Mai 185.6 213.0 150.0 185.8 165.6Iunie 22.8 23.6 36.2 47.4 15.5Iulie 60.5 49.2 52.5 72.6 26.3August 26.7 34.0 39.9 48.4 22.0Septembrie 45.0 47.8 40.9 52.0 60.4Octombrie 24.2 19.6 20.5 25.7 37.6Noiembrie 34.8 18.4 22.7 29.0 17.3Decembrie 82.9 92.1 76.9 71.3 81.1SUMA ANUALA 683.3 598.9 605.8 798.0 589.2

PRECIPITATII (l/mp) - CANTITATI MAXIME LUNARE - ANUL 2012

LUNAStatia

meteorologicaBISOCA

Statiameteorologica

BUZAU

Statiameteorologica

PATARLAGELE



Ianuarie 27.5 8.9 16.0 21.3 16.4Februarie 30.0 10.1 15.5 10.7 21.3Martie 1.3 5.9 11.8 5.8 0.9Aprilie 29.6 21.2 12.7 20.0 10.9Mai 62.0 51.0 24.9 40.2 42.5Iunie 11.4 11.8 13.4 12.6 10.3Iulie 27.9 30.4 17.2 43.2 15.2August 8.4 13.0 26.6 19.0 6.8Septembrie 43.2 44.2 39.4 43.8 57.3Octombrie 12.4 11.4 10.2 11.1 15.9Noiembrie 16.8 6.4 8.4 15.5 9.6Decembrie 32.9 36.9 35.9 15.4 19.7MAXIMA ANUALA 62.0 51.0 39.4 43.8 57.3

În anul 2012, în judeţul Buzău s-a inregistrat fenomenul de vijelie la urmatoarele staţii meteorologice: Buzău – iulie(3 cazuri) şi august (1 caz).

SECŢIUNEA A 3-A. REŢEA HIDROGRAFICA 3.1. CURSURI DE APĂ – DEBITE

Nr.

Crt.

Denumire curs de apă

Lungimepe terit.judeţului

Tronsoaneporţiuni

Lăţime (m)

Adâncime(m)

Naturafundului

Vitezaapei(m/s)

Înălţimeamalurilor

Debitmin./max.(m.c.)

Naturamalului

1 BUZĂU 216.00 Km47- 25.00 0,5 stâncă 2.00 30-40 0,429/576 bolovani Km48 mari2 " 0.00 Km48- 28.00 0,5 " 2.00 30-40 " " Km55



3 " 0.00 Km55- 28.00 0,5 " 2.00 30-40 0,500/700 " Km56 4 " 0.00 Km57- 28.00 0,5 " 2.00 30-40 0,500/700 " Km58 5 " 0.00 Km58- 30.00 0,4 bolovani 2.00 30-40 0,500/700 bolovani Km65 mari mari6 " 0.00 Km65- 32.00 0,4 " 2.00 30-40 1,20/1400 " Km68 7 " 0.00 Km68- 30.00 0,4 stâncă 2.00 10;20 1,20/1400 " Km72 8 " 0.00 Km72- 32.00 0,4 bolovani 2,5 " 1,20/1400 " Km73 mari 9 " 0.00 Km73- 35.00 0,35 pietriş 2,5 5;10 1,20/1400 " Km77

10 " 0.00 Km77- 35.00 0,35 " 2,3 " 1,20/1400 " Km81

11 " 0.00 Km81- 35.00 0,35 " 2,3 " 1,20/1400 " Km82

12 " 0.00 Km82- 40.00 0,3 " 2.00 3;5 1,2 pietriş Km89

13 " 0.00 Km89- 40.00 0,3 pietriş 2.00 2;4 0,56 " Km109

14 " 0.00 Km109- 45.00 0,3 " 1,8 " 0,560/2100 " Km112

15 " 0.00 Km112- 45.00 0,3 " 1,8 " " " Km122

16 " 0.00 Km122- 47.00 0,3 " 1,6 " " " Km123

17 " 0.00 Km123- 50.00 0,3 " 1,6 " " " Km132

18 " 0.00 Km.132- 50.00 0,3 " 1,5 " " " Km135

19 " 0.00 Km135- 50.00 0,3 " 1,5 2;4 " " Km136

20 " 0.00 Km136- 55.00 0,3 " 1,5 " " " Km139

21 " 0.00 Km139- 60.00 0,3 " 1,3 " " " Km144

22 " 0.00 Km144- 60.00 0,25 " 1,2 2;3 0,582/2200 pietriş- Km175 nisip

23 " 0.00 Km175- 65.00 0,25 nisip 1 2;3 0582/2200 nisip- Km188 loess

24 " 0.00 Km188- 65.00 0,25 " 1 2;3 0,100/1800 " Km200

25 " 0.00 Km200- 65.00 0,25 " 1 2;3 0,100/1700 " Km215

26 " 0.00 Km215- 70.00 0,25 " 0,8 2;3 0,038/1600 " Km263

27 HARŢAG 6.00 Km0- 8.00 0,55 pietriş 30-40 0,100/300 pietriş Km6

28 SIRIU MARE 17.00 Km0- 15.00 1,1 " 1,5 30-40 0,100/350 " Km9

29 SIRIU MIC 9.00 Km0- 3.00 0,55 " 1,5 30-40 0,025/50,0 " Km9



30 GHIURCA MARE 5.00 Km0- 3.00 0,55 " 1 30-40 0,025/15,0 " Km5

31 CASOCA MARE 15.00 Kmo- 7.00 0,75 " 1,5 30-40 0,100/100 " Km7

32 " 0.00 Km7- 1.00 0,6 " 1,75 30-40 0,050/25,0 " Km15

33 TITILAU 4.00 Km0- 1.00 0,55 " 1,5 30-40 0,025/20,0 " Km4

34 BÂSCA MARE 64.00 Km0- 15.00 0,85 bolovani 1,75 30-40 0,105/265 bolovani Km41 mari mari

35 " 0.00 Km41- 15.00 0,85 pietriş 1,8 30-40 0,100/265 pietriş Km43

36 " 0.00 Km45- 13.00 1,1 stâncă 1,9 30-40 0,105/265 " Km48,5

37 " 0.00 Km48,5- 13.00 0,75 bolovani 1,9 30-40 0,105/265 " Km49 pietriş

38 " 0.00 Km49- 15.00 1 pietriş 1 30-40 0,084/598 bolovani Km54 pietriş

39 " 0.00 Km54- 25.00 1,1 bolovani 2 30-40 0,300/960 " Km64 pietriş

40 PATACU 9.00 Km0- 3.00 0,55 pietriş 1,5 30-40 0,050/30,0 pietriş Km9

41 BÂSCULIŢA 10.00 Km0- 3.0 0,75 " 1,5 30-40 0,100/100 " Km10

42 CERNAT 7.00 Km0- 3.00 0,75 " 1,5 30-40 0,050/50,0 " Km7

43 MILEI 5.00 Km0- 3.00 0,75 stâncă 1,5 30-40 0,050/60,0 stâncă Km5

44 PĂLTINIŞ 9.00 Km0- 8.00 0,8 bolovani 2 30-40 0,100/100 bolovani Km9 pietriş pietriş

45 BÂSCA MICĂ 33.00 Km0- 2.00 0,8 pietriş 2 30-40 0,100/70,0 pietriş Km9

46 " 0.00 Km9- 6.00 0,6 bolovani 2 30-40 0,100/200 bolovani Km28 pietriş pietriş

47 " 0.00 Km28- 10.00 1,05 " 2 30-40 0,002/392 " Km32

48 " 0.00 Km32- 10.00 1,05 " 2 30-40 0,002/392 " Km33

49 GIURGIU 6.00 Km0- 1.00 0,55 pietriş 2 30-40 0,050/20,0 pietriş Km6

50 ŞAPTE IZVOARE 6.00 Km0- 2.00 0,6 bolovani 2 30-40 0,050/20,0 bolovani Km6 pietriş pietriş

51 BREBU 6.00 Km0- 2.00 0,6 " 2 30-40 0,05/20,0 " Km6

52 NEHOIU 11.00 Km0- 5.00 0,1 bolovani 1,3 10;20 0,050/125 bolovani Km11 mari mari

53 CIPTORAŞU 5.00 Km0- 3.00 0,1 " 1 10;20 0,020/70,0 " Km5

54 CĂTIAŞU- 10.00 Km0- 3.00 0,1 " 1 10;20 0,010/70,0 " PLESCARI Km10

55 SIBICIU 11.00 Km0- 5.00 0,1 " 1 5;10 0,020/100 " Km10

56 MUSCEL 8.00 Km0- 3.00 0,1 pietriş 1 5;10 0,010/70,0 pietriş Km8



57 PĂNĂTĂU 6.00 Km0- 2.00 0,1 " 1 5;10 0,010/70,0 " Km6

58 BÂSCA 39.00 Km0- 5.00 0,3 bolovani 1,5 10;20 0,050/100 bolovani CHIOJDULUI Km11 mari mari

59 " 0.00 Km11- 6.00 0,3 " 1,5 10;20 0,050/100 " Km13

60 " 0.00 Km13- 10.00 0,25 " 1,5 5;10 0,000/300 " Km24

61 " 0.00 Km24- 12.00 0,25 pietriş 1,3 3;5 0,000/300 " Km28

62 " 0.00 Km28- 14.00 0,2 " 1 3;5 0,000/300 pietriş Km33

63 " 0.00 Km33- 14.00 0,2 pietriş 1 3;5 0,000/300 pietriş Km39

64 PRISEACA 5.00 Km0- 1.00 0,1 " 1 20-30 0,020/40,0 " Km5

65 BÂSCA FĂRĂ 14.00 Km0- 5.00 0,2 " 1,2 20-30 0,050/150 " CALE Km14

66 STAMNIC 5.00 Km0- 3.00 0,1 " 1 5;10 0,000/100 " Km5

67 BĂTRÂNEASCA 2.00 Km0- 1.00 0,1 " 0,8 2;3 0,000/80,0 " Km2

68 ZELETIN 10.00 Km0- 3.00 0,1 " 0,7 2;3 0,000/80,0 " Km10

69 MARCOS 7.00 Km0- 2.00 0,1 " 0,7 2;3 0,000/90,0 " Km7

70 VERSU 7.00 Km0- 1.00 0,1 " 0,7 2;3 0,000/50,0 " Km7

71 RUŞAVĂŢ 6.00 Km0- 2.00 0,1 " 1 3;5 0,000/50,0 " Km6

72 BĂLĂNEASA 28.00 Km0- 5.00 0,3 bolovani 1,5 20-30 0,020/150 bolovani Km11 mari mari

73 " 0.00 Km11- 6.00 0,25 " 1,3 10;20 0,020/200 " Km19

74 " 0.00 Km19- 10.00 0,15 pietriş 1 5;7 0,050/200 pietriş Km22

75 " 0.00 Km22- 10.00 0,1 " 0,8 3;5 0,050/200 " Km28

76 GÂRLA 8.00 Km0- 1.00 0,1 " 0,8 3;5 0,010/60,1 " PISICILOR Km8

77 MURĂTOAREA 8.00 Km0- 3.00 0,1 " 0,8 3;5 0,030/70,0 " Km8

78 ROATA 6.00 Km0- 2.00 0,1 " 0,8 3;5 0,020/50,0 " Km6

79 SĂRĂŢEL 29.00 Km0- 1.00 0,15 " 1,2 10;15 0,020/70,0 " Km10

80 " 0.00 Km10- 2.00 0,1 pietriş 0,9 5;7 0,050/150 pietriş Km11

81 " 0.00 Km11- 3.00 0,1 " 0,5 3;5 0,100/170 " Km17

82 " 0.00 Km17- 3.00 0,1 " 0,5 2;3 0,100/190 " Km21

83 " 0.00 Km21- 3.00 0,1 " 0,5 2;3 0,100/190 " Km29



84 STRÂMBU 6.00 Km0- 1.00 0,1 " 0,8 10;15 0,020/40,0 " Km6

85 SLĂNICEL 8.00 Km0- 1.00 0,1 " 0,5 5;7 0,050/70,0 " Km8

86 GURA VĂII 9.00 Km0- 1.00 0,1 " 0,5 3;5 0,020/70,0 " Km9

87 BĂLIGOASA 9.00 Km0- 1.00 0,1 " 0,5 3;5 0,020/100 " Km9

88 PÂCLELE 6.00 Km0- 1.00 0,1 " 0,5 3;5 0,01 " Km6

89 SLĂNIC 65.00 Km0- 12.00 0,25 bolovani 1,5 10;15 0,001/215 bolovani Km25 mari mari

90 " 0.00 Km25- 12.00 0,25 " 1,5 10;15 0,001/215 " Km28

91 " 0.00 Km28- 15.00 0,2 pietriş 1,2 5;7 0,001/215 pietriş Km34

92 " 0.00 Km34- 16.00 0,2 " 1 5;7 0,001 " Km36

93 " 0.00 Km36- 16.00 0,15 " 1 5;7 0,001/260 " Km40

94 " 0.00 Km40- 17.00 0,1 " 0,8 5,7 0,002/400 " Km41

95 " 0.00 Km41- 20.00 0,1 " 0,8 3,5 0,002/400 " Km65

96 JGHEAB 12.00 Km0- 5.00 0,15 bolovani 1,5 10;15 0,001/80,0 bolovani Km12 mari mari

97 BISOCA 7.00 Km0- 1.00 0,1 pietriş 0,8 5;7 0,001/80,0 pietriş Km7

98 PECINEAGA 13.00 Km0- 5.00 0,1 pietriş 0,8 5,7 0,001 pietriş Km13

99 COCA 6.00 Km0- 2.00 0,1 " 0,5 5;7 0,000/30,0 " Km6

100 CÂMPULUNGEAN- 9.00 Km0- 2.00 0,1 " 0,5 5;7 0,000/30,0 " CA Km9

101 HOMOCIOAIA 6.00 Km0- 2.00 0,1 " 0,5 5;7 0,000/30 " Km6

102 NIŞCOV 31.00 Km0- 2.00 0,15 " 0,8 10;15 0,000/50,0 " Km11

103 " 0.00 Km11- 3.00 0,1 " 0,7 7;10 0,000/10,0 " Km14

104 " 0.00 Km14- 4.00 0,1 " 0,5 3;5 0,000/50,0 " Km19

105 " 0.00 Km19- 5.00 0,1 " 0,3 3,5 0,000/50,0 " Km31

106 TISĂU 7.00 Km0- 1.50m 0,1 " 1 10;15 0,000/30,0 " Km7

107 HALEŞIU 7.00 Km0- 1.50m 0,1 " 0,5 5,7 0,000/30,0 " Km7

108 IZVORANU 7.00 Km0- 1.50m 0,1 " 0,5 5,7 0,000/30,0 " Km7

109 BLĂJANCA 15.00 Km0- 1.00 0,1 " 0,7 3;5 0,000/30,0 " Km15

110 VALEA LARGĂ 13.00 Km0- 1.00 0,1 " 0,7 3;5 0,000/40,0 " Km13



111 CÂLNĂU 49.00 Km0- 3.00 0,1 " 1.00 10;15 0,000/60,0 " Km31

112 " 0.00 Km31- 10.00 0,1 " 0,7 7;10 0,000/103 " Km37

113 " 0.00 Km37- 10.00 0,1 nisip 0,5 3;5 0,000/103 nisip Km39

114 HARBOCA 16.00 Km0- 2.00 0,1 pietriş 0,7 7;10 0,000/50,0 pietriş Km5

115 " 0.00 Km5- 1.50m 0,1 pietriş 0,5 3;5 0,000/20,0 pietriş Km11

116 " 0.00 Km11- 1.50m 0,1 " 0,5 3;5 0,000/60,0 " Km14

117 " 0.00 Km14- 1.50m 0,1 " 0,5 3;5 0,000/60,0 " Km16

118 SCHIOPENILOR 5.00 Km0- 1.50m 0,1 " 0,5 2;3 0,000/20,0 " Km5

119 SIPOIU 6.00 Km0- 1.00 0,1 " 0,5 2;3 0,000/20,0 " Km6

120 CLOCIŢI 5.00 Km0- 1.00 0,1 nisip 0,3 2;3 0,000/20,0 " Km5

121 CHEIA 8.00 Km0- 1.00 0,1 " 0,3 2;3 0,000/15,0 " Km8

122 COSTEIU 8.00 Km0- 1.00 0,1 " 0,2 1;2 0,000/30,0 " Km8

123 BOULUI 49.00 Km0- 1.00 0,8 " 0,2 1;3 0,000/15,0 nisip Km8 lutos

124 " 0.00 Km8- 1.50m 0,8 " 0,25 1;3 0,000/25,0 " Km18

125 " 0.00 km18- 1.00 0,55 " 0,2 1,3 0,000/50,0 " km33

126 " 0.00 km33- 1.00 0,55 " 0,2 1,3 0,000/50,0 " km49

127 VIŢELULUI 7.00 km0- 0.50 0,55 " 0,2 1;3 0,000/15,0 " km7

128 SINEŞTILOR 13.00 km0- 0.50 0,55 " 0,2 1;3 0,000/15,0 " km5

129 " 0.00 km5- 0.50 0,55 " 0,2 1;3 0,000/30,0 " km11

130 " 0.00 km11- 0.50 0,55 " 0,25 1;3 0,000/30,0 " km13

131 VALEA ADÂNCĂ 7.00 km0- 0.50 0,8 nisip 0,25 1;3 0,000/20,0 nisip km7 lutos

132 COMISOAIA 13.00 km0- 0.50 0,8 " 0,25 1;3 0,000/25,0 " km13

133 COCHIRLEANCA 8.00 km0- 0.50 0,55 " 0,2 1,8 0,000840,0 " km8

134 BUZOEL 48.00 km0- 1.00 0,2 " 0,2 1,3 0,000/45,0 " km48

135 BUZOEL 18.00 km0- 0.50 0,1 " 0,2 1;3 0,000/10,0 " km12

136 " 0.00 km12- 0.50 0,1 " 0,2 1;3 0,000/40,0 " km18

137 GHERGHEASA 13.00 km0- 0.50 0,1 " 0,2 1;3 0,000/10,0 " km13



138 BOLDU 30.00 km0- 1.00 0,1 " 0,2 1;3 0,000/10,0 " km24

139 " 0.00 km24- 1.00 0,1 " 0,2 1;3 0,000/30,0 " km30

140 CIULNIŢA 14.00 km0- 0.50 0,1 " 0,2 1;3 0,000/10 " km14

141 CĂLMĂŢUI 68.00 km0- 3.00 0,1 nisip 0,15 1;3 0,000/20,0 " km20 mâlos

142 " 0.00 km20- 3.00 0,1 " 0,15 1;3 0,000/30,0 " km24

143 " 0.00 km24- 5.00 0,1 " 0,15 1;3 0,000/50,0 " km38

144 " 0.00 km38- 10.00 0,2 " 0,15 1;3 0,000/75,0 " km68

145 RUŞAVĂŢ 14.00 km0- 1.00 0,1 " 0,15 1;3 0,000/15,0 " km14

146 NEGREASA 16.00 km0- 1.00 0,1 " 0,15 1,3 0,000/15,0 " km16

147 STRÂMBU 38.00 km0- 1.00 0,1 nisip 0,15 1,3 0,000/25,0 nisip km38 mâlos mâlos

148 BUZOEL 11.00 km0- 0.50 0,1 " 0,1 1;3 0,000/10,0 " km11

149 SĂRATA 31.00 km0- 2.00 0,1 " 0,25 1,3 0,000/25,0 " km22,5

150 " 0.00 km22,5- 2.50m 0,1 " 0,25 1;3 0,000/55,0 " km25

151 " 0.00 km25- 2.50m 0,1 " 0,17 1,3 0,000/60,0 " km31

152 PIETROASA 17.00 km0- 0.50 0,1 " 0,3 1;3 0,000/20,0 " km17

153 NĂINCA 25.00 km0- 1.00 0,1 " 0,3 1,3 0,000/30,0 " km25

154 GLAVEŞ 9.00 km0- 1.00 0,1 " 0,1 1;3 0,000/10 " km9

3.2. CURSURI DE APĂ – CREŞTERI ÎNREGISTRATE – VÎRFURI ISTORICE.Râurile bazinului Buzău nu se prezintă cu o scurgere medie variată. O variaţie se manifestă

numai cronologic în timpul unui an, funcţie de suprafaţa de bazin şi de unităţile pe care râurile lestrăbat. Astfel, în zona montană are valori de la 5 mc/s. pe Buzău şi sub 1 mc/s. pe afluienţi. InSubcarpaţi scurgerea medie se măreşte între 10 şi 20 mc/s. pe afluienţi. In zona de câmpie, aval deconfluienţă cu principalii afluienţi, scurgerea medie ajunge la 25-27 mc/s.

Cronologic scurgerea medie are valori mari în lunile de vară (V-VIII), mijlocii în lunile deprimăvară şi toamnă şi valori mici în lunile de iarnă datorită fenomenelor de îngheţ.

Scurgerea minimă este relativ constantă în zona montană înregistrând valori cuprinse între0,150 şi 0,300 m/s, datorită izvoarelor bogate. In zona de deal şi mai ales în zona de câmpie, scurgereaminimă scade atât pe Buzău cât şi pe afluienţi, atingând valori sub 0,100 mc/s.

Fenomenul de „sec” pe Buzău este foarte rar (odată la 50-75 de ani) dar este specificafluienţilor: Nişcov, Câlnău, Băneasa, Sărăţel. Cronologic, scurgerea minimă prezintă valorile cele maimici în perioadele lipsite de precipitaţii sau cu cantităţi mici de precipitaţii( februarie, septembrie,octombrie) şi în lunile de iarnă ca urmare a fenomenelor de îngheţ.Scurgerea maximă este binediferenţiată de la un subbazin la altul, de la o unitate de relief la alta, de la un anotimp la altul.Este



strict dependentă de mărirea suprafeţei de bazin şi datorită toreanţialităţii râurilor, este dependentă decantitatea de precipitaţii care cad în bazin.

Astfel, la cantităţi de precipitaţii mai mari de 50 l/m2 până la 100 l/m2 se pot înregistra viituride 300 – 500 mc/s. La cantităţi de 100 l/m2 cu ploi generale, se pot înregistra viituri mari de 700-1000mc/s. Dacă fenomenul meteorologic se desfăşoară timp de 2-3 zile cu cantităţi de peste 100-150 l/m 2

viiturile pot fi catastrofale atingând valori de peste 1500-2000 mc/s.Viiturile sunt specifice întregului bazin, putând avea loc atât în bazinul superior cât şi în partea

mijlocie şi inferioară a bazinului, diferă numai mărimea viiturii.Astfel, în zona de munte s-auînregistrat viituri până la 500 mc/s viituri care au generat pagube.In zona de deal, au atins valori de1200-1500 mc/s, iar în zona de câmpie au atins 2000-2200 mc/s. (Buzău la Banita-1975). Viiturile audurată mică în zona de munte: 1-2 zile şi ajung la 5-7 zile în zona de câmpie.

Cronologic cele mai multe viituri au loc în lunile calde ale anului (mai, august) datorităprecipitaţiilor căzute, mai rar în lunile reci ale anului, datorită combinării topirii zăpezilor cuprecipitaţiile lichide. La fel în lunile de tranziţie, de exemplu: septembrie. Există şi excepţii deexemplu : ianuarie 1996, septembrie 1996.Scurgerea solidă este dependentă de suprafaţa de bazin, deunităţile de relief şi geologia acestora, de mărimea debitului lichid. In zona montană debitul solid estesub 3 kg/s. pe Buzău şi 1 kg/s. pe afluienţi.

Spre partea inferioară a bazinului, debitul solid ajunge la valori medii de 30-50 kg/s. (Măgura40 kg./s.).In zona de câmpie valorile medii ale debitului solid depăşeşte 50 kg./s ajungând la Racoviţala 120 kg./s. In timpul viiturilor se înregistrează cele mai mari debite de aluviuni, ajungându-se lavalori de 2000-3000 kg./s.

Bazinul Călmăţui este format în zona de câmpie la limita dintre Bărăganul central şi celnordic şi primeşte ca afluienţi: Ruşavăţ 16 km. lungime cu 81 km2 suprafaţa de bazin, Negreasca : 20km ; 73 km2 ; Strâmbu – 55 km ; 143 km2, Buzoel – 37 km; 145 km2.

Bazinul Sărata este principalul afluent al Ialomiţei de câmpie, după Prahova şi izvorăşte dinmarginea dealurilor subcarpatice (dealul Istriţa), având afluienţi: Pietroasa 10 km. lungime; 54 km2

suprafaţă; Năianca 25 km; 83 km2; Glaves – 9 km; 79 km2.Bazinul Cricovul Sărat se formează şi primeşte cei mai mulţi afluienţi în zona subcarpatică:

Lapos 10 km lungime; 19 km2 suprafaţă ; Salcia 10 km ; 26 km 2; Chiojdeanca 12 km ; 34 km2; Matita24 km.; 234 km2.

Regimul hidrografic al acestor râuri este asemănător râului Buzău, de tip teritorial cu debite mari lacăderea cantităţilor mari de precipitaţii, cu debite mici, la lipsa precipitaţiilor. Valorile de debit suntasemănătoare la râul Sărata şi Călmăţui cu debite medii sub 1 mc/s, cu debite maxime de 20-30 mc/s(în zona Carageale – Ruşeţu) cu debite minime sub 0,100 mc/s. în perioadele secetoase.

Râul Cricovul Sărat, în cadrul judeţului Buzău prezintă debite mici, specifice zonei de izvoare, cuvalori medii sub 0,200 mc/s, valori maxime de 50 mc./s. la precipitaţii abundente şi valori minime sub0,100 mc/s.

In perioada 1998-2006 cele mai mari viituri pe râul Buzău, a avut valori cuprinse între 100 mc/sşi 925 mc/s (2005), însemnând creşteri la nivel de 250-300 cm faţă de cota „0”.

Pe afluienţii Buzăului, cea mai puternică viitură din această perioadă s-a produs pe Bâsca micăavând valori între 100-430 mc/s (2001)- însemnând creşteri de nivel de 400 cm faţă de cota „0” mira.

Pe ceilalţi afluienţi, în perioada 1998-2006, viiturile au avut valori sub 100 mc/s, exceptând anul2005 cu valori de 200-350 mc/s. (Câlnău), însemnând creşteri de nivel de 150-225 cm faţă de cota „0”mira.

Toate viiturile produse în Bazinul Buzău se datoresc căderii de cantităţi mari de precipitaţii însezonul cald al anului şi mai puţin combinării căderii de precipitaţii cu topirea zăpezilor. Astfel, în anul2005 (unul dintre cei mai ploioşi ani), cantităţile de precipitaţii ale lunilor iulie, august şi septembrie aufost între 150-250 mm, aproape în întregul bazin.

3.3. BAZINE HIDROGRAFICE



Teritoriul judeţului Buzău este udat de râurile a 3 bazine hidrografice - Siret, prin afluienţii acestuia Buzău (XII.l.82) şi Rm.- Sărat (XII.1.80)- Ialomiţa, prin afluientul Sărata (XI.l.22) şi Cricovul Sărat (Xl.l.16)- Călmăţui (XIV.1.46)

Astfel, după ponderea în suprafaţă a fiecărui bazin şi subbazin, în cadrul judeţului Buzău,situaţia sintetică se prezintă astfel:

Judeţul Buzău

Total suprafaţă :6lo3 km.

Subbazinul Lungimea – km. Suprafaţa în km2.Buzău 136 3660

Călmăţui 54 955Sărata 47 557

Cricovul Sărat 5 71Rm.- Sărat 58 860

Bazinul Buzău are ponderea cea mai mare din suprafaţa judeţului Buzău.Câteva caracteristici fizico-geografice ale Bazinului Buzău :Localizarea : reprezintă unul din afluienţii importanţi ai Siretului cu aport de cca. l4 % din debit.

Este localizat în partea de Sud-Est a Carpaţilor Orientali, drenând zona munţilor Ciucaş, Siriu, PodulCalului, Penteleu, Vrancei, apoi zona Subcarpaţilor şi partea din Nord-Estul Câmpiei Române.

Administrativ, bazinul Buzău (5264 km2.) se întinde pe teritoriul judeţului :- Buzău (366o km2) şi pe porţiuni reduse din judeţe;- Braşov (l64 km2) ;- Covasna (612 km2);- Prahova (ll3 km2);- Brăila (715 km2)

Pe o lungime de 302 km de la izvor la vărsare, îşi adună apele dintr-un bazin dezvoltat asimetric,majoritatea afluienţilor primindu-i pe partea stângă : Bâsca Mare, Bâsca Mică, Băneasa, Sărăţel,Slănic, Câlnău. Pe partea dreaptă primeşte ca afluienţi pe Bâsca Chiojdului şi Nişcov.

3.4. LACURINr. Denumirea Localizarea Suprafaţa Lăţime Lungime Adâncime Volum Felul Natura Natura

Crt. lacului (km p) (m) (km) (m) (mc) barajului fundului malului

1 Vulturilor m-ţii Siriu 0,0068 0,05 _ 13 80.000 _ rocă rocă

2 Siriu km58+300 5 0,8 8,4 95 155 anrocamente pietriş marnă

râu Buzău

3 Hansaru m-ţiiPenteleu 0,005 0,04 _ 2,5 2000 _ rocă rocă

râu Buzău

4 Mociar km20+00 râu 0,05 0,2 _ 5 2000 _ " pietriş

Slănic

5 Cândeşti km127+500 0,74 0,2 5 6 4.400.000 beton pietriş pietriş

râu Costeiu

6 Balastiera km149+500 0,005 0,15 _ 3 2500 _ loess loess

Buzău râu Buzău

7 Costei km7+500 râu 2,94 0,25 4,2 2,5 2.060.000 " " "

Costeiu

8 Rosetti km176+00 2,9 0,3 _ 2,5 2900 deversor " "

râu Buzău pământ

9 Roşioru km4+500 râu 0,06 0,1 2,5 1,5 4000 " " "

Corbeanca

10 Lanuri km22+100 0,03 0,08 1 1,2 4500 " " "



râu V.Boului

11 Bălăceanu 1 km27+00 0,02 0,06 0,5 1,6 800 " " "

râu V.Boului

12 Bălăceanu 2 km27+500 0,02 0,07 0,5 1,8 900 " " "

râu V.Boului

13 Bălăceanu 3 km28+00 0,03 0,07 0,5 1,5 1000 " " "

râu V.Boului

14 Bălăceanu 4 km28+500 0,006 0,006 0,5 1,5 1700 " " "

râu Boului

15 Ghergheasa km7+100 râu 0,55 0,15 2,5 1,5 8000 " " "

Ghergheasa

16 Amara km12+00 râu 7,52 0,8 3 3,2 112.800 " " "

Buzoel

17 Boldu km12+00 râu 0,84 0,1 1,5 1,4 11600 " " "

Boldu

18 Balta Albă km22+100 10,12 1,5 5,4 1,5 5.060.000 _ mâlos nisip

râu Boldu lutos

19 Vălcelele 1 km8+00 râu 0,02 0,06 2 1,2 800 deversor loess loess

Ciulniţa pământ

20 Vâlcelele 2 km10+00 râu 0,02 0,005 2 1,2 1000 " " "

Ciulniţa

21 Vâlcelele 3 km12+00 râu 0,02 0,04 2 1,5 600 " " "

Ciulniţa

22 Luciu km35+00 râu 4,76 1 1,5 2 5.000.000 călugăr mâlos mâlos

Călmăţui

23 Mihăileşti km35+00 râu 1 0,3 2,5 3 1.730.000 deversor " "

Sărata pământ

24 Pitulicea km36+00 râu 1,25 0,25 0,75 2 3.750.000 " " "

Sărata

25 Amaru km12+00 râu 1,5 0,08 1,5 1,2 3.700.000 " " "

Râiosu

3.5 LACURI DE ACUMULARE

Localitate Administrator lacCurs

De apaHect

Tip

Bar

aj

SCO

P Localizarebaraj

MA

TE

R

Lat

.Cor

. (m

)

Lun

g.C

or.(

m)

H.B

araj

(m

)

Vol.Baraj(miimc)

SuprafNNR(ha)

SIRIUD.A.B.I.- S.H. SIRIU BUZAU 638 G E SIRIU L 12 470 122 8500 360

CINDESTI

FIL.ELECTRO-CENTRALE NEHOIU BUZAU 1260 S E CINDESTI A 6 57 26 4400 74

BUZAU A.J.V.P.S. BUZAU BUZAU 1481 D T BUZAU P 4 180 3 210 5

MOVILA OII A.J.V.P.S. BUZAU BUZAU 72 D I MOVILA OII P 3 50 2 80 2

ROSIORUPRIMARIA COCHIRLEANCA COCHIRLEANCA 22 D I ROSIORU P 3 100 2 140 6

LANURIPRIMARIA ZIDURI V.BOULUI 270 D I LANURI P 3 60 2 120 3

BALACEANUPRIMARIA BALACEANU V.BOULUI 368 D I BALACEANU P 3 100 2 160 2



BALACEANUPRIMARIA BALACEANU COCHIRLEANCA 45 D I BALACEANU P 3 150 2 230 6

VILCELELE A.J.V.P.S. BUZAU CIULNITA 56 D P VILCELELE P 3 50 2 150 2



VILCELELEPRIMARIA VILCELELE CIULNITA 54 D I VILCELELE P 3 50 2 150 2


MaterialeA - beton armatL - anrocamenteP - pamant

G - baraj de greutate (include si baraje de pamant)D - diguri de conturS - tip stavilar

3.6. ACUMULĂRI PISCICOLE

DenumireAdministrator

DeţinătorJud

An Bazinhidrografic

Curs de apă ScopPIF

2 3 4 5 6 7 8Vâlcelele 2 Primăria Vâlcelele Bz 1965 Siret Ciulniţa PVâlcelele 3 Primăria Vâlcelele Bz 1965 Siret Ciulniţa PBălăceanu l Primăria Bălăceanu Bz 1965 Siret Valea Boului PBălăceanu 2 Primăria Bălăceanu Bz 1966 Siret Valea Boului PBălăceanu 3 Primăria Bălăceanu Bz 1967 Siret Valea Boului PBălăceanu 4 Primăria Bălăceanu Bz 1969 Siret Cochirleanca P

Lanuri Primăria Ziduri Bz 1968 Siret V.Boului PRoşioru Primăria Cochirleanca Bz 1967 Siret Cochirleanca P

Movila Oii Primăria Cilibia Bz 1967 Siret Buzoiel PAlast Vadu Paşii AJVPS Bz 1977 Siret Buzău P

Ghergheasa l S.C.PECONI S.A. Bz 1967 Siret Ghergheasa PGhergheasa S.C.PECONI S.A. Bz 1971 Siret Ghergheasa P

Boldu l S.C. AMBLAC S.A. Bz 1976 Siret Boldu PBoldu 2 S.C. AMBLAC S.A. Bz 1977 Siret Boldu PCosteiu S.C.PECONI S.A. Bz 1976 Siret Costeşti PPitulicea S.C.ANIF S.A. Bz Siret Sărata PMihăileşti Primăria Mihăileşti Bz Siret Sărata P

3.7. AMENAJĂRI HIDROTEHNICE

Localitate Administrator lacCurs

De apaHect

Tip

Bar

aj

SCO

P Localizarebaraj

MA

TE

R

Lat

.Cor

. (m

)

Lun

g.C

or.(

m)

H.B

araj

(m

)

Vol.Baraj(miimc)

SuprafNNR(ha)

SIRIUD.A.B.I.- S.H. SIRIU BUZAU 638 G E SIRIU L 12 470 122 8500 360

CINDESTI

FIL.ELECTRO-CENTRALE NEHOIU BUZAU 1260 S E CINDESTI A 6 57 26 4400 74

BUZAU A.J.V.P.S. BUZAU BUZAU 1481 D T BUZAU P 4 180 3 210 5

MOVILA OII A.J.V.P.S. BUZAU BUZAU 72 D I MOVILA OII P 3 50 2 80 2

ROSIORUPRIMARIA COCHIRLEANCA COCHIRLEANCA 22 D I ROSIORU P 3 100 2 140 6

LANURIPRIMARIA ZIDURI V.BOULUI 270 D I LANURI P 3 60 2 120 3






BALACEANUPRIMARIA BALACEANU COCHIRLEANCA 45 D I BALACEANU P 3 150 2 230 6

VILCELELE A.J.V.P.S. BUZAU CIULNITA 56 D P VILCELELE P 3 50 2 150 2



SECŢIUNEA A 4-A. POPULAŢIE 4.1. NUMAR LOCUITORI – DENSITATE - PE LOCALITATI -

LocalitateaNumarul locuitorilor la recensamântul populatiei din :

Locuitori/km2 la

recensam$ntuldin anul 2011

21.02.1956 15.03.1966 05.01.1977 07.01.1992 18.03.2002 01.07.2011TOTAL JUDEŢ 465829 480951 508424 516961 496214 432050 81.3Municipiul Buzau 51631 61937 97698 148087 134227 108384 1651.4Municipiul Rm. Sarat 19095 22336 28689 41405 38828 331256 734.5Oras Nehoiu 97.81 10656 10995 12664 11631 9959 103.2Oras Pogoanele 9364 9888 9102 7768 7795 6926 63.0Oraş Patârlagele 7306 7909 8395 8678 8290 7135 103.0Amaru 4563 4631 3773 2600 2773 2579 41.0Balta Alba 5362 5184 4647 3237 3123 2481 36.7Balaceanu 2493 2702 2359 1726 1796 1567 57.0Beceni 6910 5849 5848 5280 5034 4301 65.7Berca 8576 8099 8948 9726 9602 8236 131.0Bisoca 3256 3530 3503 3037 2962 2732 40.8Blajani 2686 2340 1956 1489 1268 1108 55.6Boldu 3626 3929 3342 2442 2554 2307 35.7Bozioru 2013 1999 1821 1322 1278 1155 34.7Bradeanu 4883 4734 4073 3012 2922 2491 38.7Braesti 3171 3024 3028 2763 2528 2308 54.1Breaza 6079 5359 4754 3645 3175 2848 63.5Buda 4324 4194 4019 3543 3281 2741 74.5Calvini 3633 3905 4184 4295 4371 4363 73.8C.A.Rosetti 6737 6737 6181 4433 4254 3513 38.2Canesti 2119 1938 1465 1184 1091 885 35.2Catina 3392 3355 3138 2940 2710 2501 71.4Cernatesti 5092 4701 4990 4197 4027 3776 79.7Chiliile 2067 1792 1330 926 779 614 21.8Chiojdu 5546 5235 4980 4104 3842 3459 29.9Cilibia 2303 2489 2361 2011 1940 1803 39.3Cislau 5150 5233 5227 5104 5032 4461 82.2Cochirleanca 5482 6121 6406 5453 5805 4898 74.4Colti 2644 2651 1699 1469 1335 1082 38.2Costesti 4873 5060 5321 4620 4778 4609 83.7Cozieni 5339 4565 3651 2892 2472 2090 44.5Florica 1576Galbinasi 3774 4120 4372 3848 4067 3998 52.7Gheraseni 4303 4474 4613 3883 3781 3392 73.5Ghergheasa 4168 4390 3849 2670 2761 2426 49.7Glodeanu Sarat 6281 6850 6171 4405 4762 4376 80.7Glodeanu Silistea 8475 8379 6719 4811 4647 3902 47.3Grebanu 5517 5301 5733 5290 5531 5066 96.4Gura Teghii 4529 4992 4377 4438 3884 3374 8.3



Largu 2397 2400 2296 1800 1790 1482 42.7Lopatari 4831 4772 5430 5120 4515 4108 43.7Luciu 3421 3594 3487 3057 2977 2858 34.3Magura 4743 4533 4765 4517 4700 2070 109.3Maracineni 4212 5058 6167 6211 7202 7976 244.2Margaritesti 1673 1616 1358 1003 878 685 38.2Merei 10054 9267 9029 7169 7251 6607 73.3Mihailesti 5438 5810 4876 3920 3767 2020 53.4Mânzalesti 3953 3546 3267 3093 3026 2553 32.0Movila Banului 3756 3878 3457 2856 2813 2604 41.8Murgesti 2533 2456 1654 1155 1165 933 39.6Naeni 3875 3505 3015 2148 2047 1779 46.4Odaile 2327 2277 1782 1216 1095 861 30.5Padina 6857 7455 6619 5055 4854 3914 25.7Pardosi 1834 1815 1377 621 578 439 25.5Panatau 4490 4491 3985 3100 2889 2514 57.1Pietroasele 5641 5145 5054 3996 3750 3199 67.1Pârscov 6654 6655 6771 6098 6068 5493 104.4Podgoria 4541 4217 3983 3424 3360 3112 65.1Posta Câlnau 6212 6302 6835 5965 6071 5783 74.8Puiesti 6766 6977 6527 4864 4571 4063 45.6Racoviteni 2856 2614 2084 1514 1487 1393 45.0Râmnicelu 3680 3905 4134 4102 4335 4444 89.3Robeasca 2079 2122 1802 1306 1308 1108 49.9Rusetu 5385 5801 5412 4382 4316 3628 42.4Sageata 7645 7891 7082 5515 5483 4789 53.7Sahateni 3737 3918 3889 3349 3376 3159 47.9Sapoca 3023 3055 3535 3137 3210 3212 124.5Sarulesti 2598 2348 2022 1701 1578 1314 46.9Scortoasa 6132 5560 4826 3598 3433 3008 35.8Scutelnici 3803 4161 3514 2618 2645 2242 39.1Siriu 2712 2990 3746 3639 3246 3139 14.5Smeeni 7564 85.3 7961 6713 7067 6469 67.6Stâlpu 3126 3208 3742 3225 3200 3089 69.9Tisau 59.2 5637 5711 5452 5176 4696 52.3Topliceni 5217 5036 5009 4443 4429 3839 65.8Tintesti 4602 4926 4907 4353 4537 4366 63.0Ulmeni 4562 4928 4314 3300 3330 3120 91.1Vadu Pasii 7294 7736 8832 8431 9165 9065 110.2Valea Râmnicului 4552 4971 5853 5528 5786 5207 102.9Valea Salciei 1493 1485 1151 1010 870 763 26.9Vernesti 8010 8359 8946 8152 8698 8237 92.5Vintila Voda 4927 4357 4226 3667 3416 3057 51.0Viperesti 4864 4619 4236 3471 3640 3404 54.9Vâlcelele 3099 3285 2712 1887 1849 1546 38.8Zarnesti 7594 7146 7045 5836 5531 5424 70.8Ziduri 6634 6764 6285 4837 4800 4305 55.9



4.2 POPULATIA PE SEXE SI GRUPE DE VIRSTA

POPULATIA STABILALA 1 IANUARIE 2012

SIRUTA TOTAL 0-4 ANI 5-9 ANI10-14

ANI15-19

ANI20-24

ANI25-29

ANI30-34

ANI35-39

ANI40-44

ANI45-49

ANI50-54

ANI55-59

ANI60-64

ANI65-69

ANI70-74

ANI75-79

ANI80-84

ANI85 ANI SI

PESTE

0 JUDETUL BUZAU 475983 21752 23332 24683 25682 31522 31885 35303 35332 42811 24093 32285 33074 27966 21508 23214 20857 13136 7548

0 MASCULIN 232030 11251 11952 12692 13067 16168 16654 18396 18195 22153 12064 15954 15898 12903 9542 9428 8254 4941 2518

0 FEMININ 243953 10501 11380 11991 12615 15354 15231 16907 17137 20658 12029 16331 17176 15063 11966 13786 12603 8195 5030

0 URBAN 195405 9079 9396 8644 9538 13784 15435 16526 14423 18531 11379 16686 16713 12137 6850 6169 5056 3182 1877

0 MASCULIN 93282 4725 4845 4414 4760 6820 7747 8345 7125 8801 5033 7548 7852 5884 3160 2566 1943 1137 577

0 FEMININ 102123 4354 4551 4230 4778 6964 7688 8181 7298 9730 6346 9138 8861 6253 3690 3603 3113 2045 1300

44818 MUNICIPIUL BUZAU 130131 6202 5979 5414 6040 9013 10520 11629 9626 12402 7624 11751 11777 8154 4291 3715 3013 1950 1031

44818 - MASCULIN 61735 3201 3114 2772 3024 4408 5235 5776 4741 5759 3321 5175 5505 3993 1998 1516 1160 700 337

44818 - FEMININ 68396 3001 2865 2642 3016 4605 5285 5853 4885 6643 4303 6576 6272 4161 2293 2199 1853 1250 694

44845MUNICIPIUL RAMNICU SARAT 38906 1804 2147 1897 2081 2908 3041 3130 2970 3674 2399 3082 3256 2397 1301 1052 812 546 409

44845 - MASCULIN 18624 950 1102 969 1061 1447 1504 1599 1453 1749 1076 1401 1535 1146 591 459 287 176 119

44845 - FEMININ 20282 854 1045 928 1020 1461 1537 1531 1517 1925 1323 1681 1721 1251 710 593 525 370 290

47916 ORAS NEHOIU 11158 440 525 518 580 781 833 760 785 1091 662 798 777 636 528 591 446 247 160

47916 - MASCULIN 5477 242 261 277 260 406 449 414 398 567 290 420 374 290 246 253 187 94 49

47916 - FEMININ 5681 198 264 241 320 375 384 346 387 524 372 378 403 346 282 338 259 153 111

48325 ORAS PATARLAGELE 7738 264 337 364 393 559 550 516 526 706 390 602 485 512 367 392 403 223 149

48325 - MASCULIN 3765 144 170 173 193 288 290 288 275 357 185 304 239 249 164 162 159 83 42

48325 - FEMININ 3973 120 167 191 200 271 260 228 251 349 205 298 246 263 203 230 244 140 107

48744 ORAS POGOANELE 7472 369 408 451 444 523 491 491 516 658 304 453 418 438 363 419 382 216 128

48744 - MASCULIN 3681 188 198 223 222 271 269 268 258 369 161 248 199 206 161 176 150 84 30

48744 - FEMININ 3791 181 210 228 222 252 222 223 258 289 143 205 219 232 202 243 232 132 98

0 RURAL 280578 12673 13936 16039 16144 17738 16450 18777 20909 24280 12714 15599 16361 15829 14658 17045 15801 9954 5671

0 MASCULIN 138748 6526 7107 8278 8307 9348 8907 10051 11070 13352 7031 8406 8046 7019 6382 6862 6311 3804 1941

0 FEMININ 141830 6147 6829 7761 7837 8390 7543 8726 9839 10928 5683 7193 8315 8810 8276 10183 9490 6150 3730

44863 AMARU 2434 110 118 146 140 132 98 134 176 184 124 114 144 138 128 189 177 110 72

44863 - MASCULIN 1202 57 66 63 67 69 54 79 100 106 84 66 78 60 52 74 72 34 21

44863 - FEMININ 1232 53 52 83 73 63 44 55 76 78 40 48 66 78 76 115 105 76 51

44989 BALACEANU 1726 97 96 110 103 100 83 86 125 150 62 86 93 72 102 128 112 87 34



44989 - MASCULIN 820 56 45 52 44 50 38 51 58 90 35 56 51 23 36 45 45 36 9

44989 - FEMININ 906 41 51 58 59 50 45 35 67 60 27 30 42 49 66 83 67 51 25

44934 BALTA ALBA 2645 89 117 144 104 129 110 145 194 187 94 94 133 182 190 238 255 159 81

44934 - MASCULIN 1268 44 70 89 51 71 62 72 102 107 54 55 59 77 66 89 109 63 28

44934 - FEMININ 1377 45 47 55 53 58 48 73 92 80 40 39 74 105 124 149 146 96 53

45003 BECENI 4618 152 199 234 320 294 238 272 321 399 199 263 301 303 248 304 281 161 129

45003 - MASCULIN 2273 80 116 107 183 142 134 146 170 205 102 134 149 131 122 131 112 53 56

45003 - FEMININ 2345 72 83 127 137 152 104 126 151 194 97 129 152 172 126 173 169 108 73

45101 BERCA 8859 300 383 437 501 626 538 639 703 937 518 626 611 500 394 392 392 243 119

45101 - MASCULIN 4258 141 186 229 248 320 272 319 348 495 276 300 298 229 170 161 149 84 33

45101 - FEMININ 4601 159 197 208 253 306 266 320 355 442 242 326 313 271 224 231 243 159 86

45245 BISOCA 2704 160 180 196 209 167 123 172 192 226 131 126 124 114 139 173 153 71 48

45245 - MASCULIN 1397 82 93 114 100 100 65 104 104 134 76 61 64 47 57 77 76 24 19

45245 - FEMININ 1307 78 87 82 109 67 58 68 88 92 55 65 60 67 82 96 77 47 29

45334 BLAJANI 1059 50 44 38 39 38 45 77 68 79 27 41 68 78 72 108 86 63 38

45334 - MASCULIN 515 19 24 20 21 18 31 45 34 47 20 20 30 41 24 46 38 27 10

45334 - FEMININ 544 31 20 18 18 20 14 32 34 32 7 21 38 37 48 62 48 36 28

45361 BOLDU 2355 104 113 128 116 118 109 140 155 174 100 135 156 159 153 157 147 111 80

45361 - MASCULIN 1116 49 50 62 60 72 56 75 77 93 58 70 84 67 56 67 59 35 26

45361 - FEMININ 1239 55 63 66 56 46 53 65 78 81 42 65 72 92 97 90 88 76 54

45389 BOZIORU 1184 57 50 69 50 44 61 88 85 70 35 56 58 84 76 98 99 55 49

45389 - MASCULIN 577 30 27 28 29 19 35 41 49 45 21 29 25 35 37 42 46 19 20

45389 - FEMININ 607 27 23 41 21 25 26 47 36 25 14 27 33 49 39 56 53 36 29

45496 BRADEANU 2467 89 146 156 136 112 115 125 193 169 93 121 130 142 184 185 161 139 71

45496 - MASCULIN 1207 46 74 80 78 68 68 61 109 104 53 73 55 59 81 74 64 37 23

45496 - FEMININ 1260 43 72 76 58 44 47 64 84 65 40 48 75 83 103 111 97 102 48

45539 BRAESTI 2373 176 167 152 135 173 126 152 153 128 106 116 137 136 115 147 133 76 45

45539 - MASCULIN 1198 96 91 81 82 75 85 92 85 73 59 62 67 59 42 61 50 20 18

45539 - FEMININ 1175 80 76 71 53 98 41 60 68 55 47 54 70 77 73 86 83 56 27

45619 BREAZA 2686 131 142 131 119 167 139 146 197 261 111 124 164 160 134 201 172 124 63

45619 - MASCULIN 1360 75 73 67 60 100 86 85 114 151 75 62 73 73 50 67 70 56 23

45619 - FEMININ 1326 56 69 64 59 67 53 61 83 110 36 62 91 87 84 134 102 68 40

45673 BUDA 3068 140 198 198 184 155 161 214 203 238 113 171 163 174 153 192 193 143 75

45673 - MASCULIN 1500 69 99 107 90 86 79 106 103 130 65 89 82 77 66 93 74 53 32

45673 - FEMININ 1568 71 99 91 94 69 82 108 100 108 48 82 81 97 87 99 119 90 43



45815 C.A. ROSETTI 3839 125 140 183 239 193 181 224 292 316 162 175 198 256 242 301 309 192 111

45815 - MASCULIN 1891 74 68 103 117 109 96 119 157 179 100 109 99 102 100 120 129 72 38

45815 - FEMININ 1948 51 72 80 122 84 85 105 135 137 62 66 99 154 142 181 180 120 73

45753 CALVINI 4437 335 356 334 316 386 326 333 336 364 189 216 206 201 143 152 129 87 28

45753 - MASCULIN 2230 178 168 189 138 200 186 168 173 205 107 117 96 93 69 51 45 37 10

45753 - FEMININ 2207 157 188 145 178 186 140 165 163 159 82 99 110 108 74 101 84 50 18

45888 CANESTI 884 29 47 52 36 37 38 41 72 63 26 42 37 64 57 81 74 57 31

45888 - MASCULIN 452 18 24 26 20 20 23 24 34 43 15 26 21 30 25 40 37 16 10

45888 - FEMININ 432 11 23 26 16 17 15 17 38 20 11 16 16 34 32 41 37 41 21

45959 CATINA 2442 107 129 143 130 174 159 179 159 168 109 114 143 178 141 154 137 70 48

45959 - MASCULIN 1264 56 74 77 75 90 94 103 95 91 61 67 64 78 70 57 63 30 19

45959 - FEMININ 1178 51 55 66 55 84 65 76 64 77 48 47 79 100 71 97 74 40 29

46019 CERNATESTI 3917 138 162 221 222 263 220 271 284 361 174 248 262 248 205 230 231 123 54

46019 - MASCULIN 1896 66 84 112 108 146 131 143 151 190 91 126 130 115 89 81 66 49 18

46019 - FEMININ 2021 72 78 109 114 117 89 128 133 171 83 122 132 133 116 149 165 74 36

46108 CHILIILE 616 20 19 19 10 19 32 26 19 28 26 29 45 42 64 59 75 55 29

46108 - MASCULIN 292 9 11 13 10 11 14 20 17 16 13 17 25 13 34 17 28 15 9

46108 - FEMININ 324 11 8 6 0 8 18 6 2 12 13 12 20 29 30 42 47 40 20

46180 CHIOJDU 3521 152 195 213 181 184 240 255 266 246 122 161 228 203 224 222 205 147 77

46180 - MASCULIN 1760 72 101 106 85 91 127 147 163 145 60 82 106 81 92 102 98 71 31

46180 - FEMININ 1761 80 94 107 96 93 113 108 103 101 62 79 122 122 132 120 107 76 46

46251 CILIBIA 1902 109 89 95 114 157 154 126 165 133 107 107 106 89 77 91 99 54 30

46251 - MASCULIN 981 55 44 48 59 87 98 69 86 82 54 59 61 38 35 33 39 20 14

46251 - FEMININ 921 54 45 47 55 70 56 57 79 51 53 48 45 51 42 58 60 34 16

46313 CISLAU 5024 222 242 324 316 382 324 280 440 474 229 279 293 285 252 250 210 150 72

46313 - MASCULIN 2478 118 123 168 145 211 176 138 225 253 116 155 130 126 134 92 81 59 28

46313 - FEMININ 2546 104 119 156 171 171 148 142 215 221 113 124 163 159 118 158 129 91 44

46377 COCHIRLEANCA 5569 253 333 419 354 397 318 445 458 463 242 262 299 270 296 291 212 172 85

46377 - MASCULIN 2820 127 162 197 212 229 202 225 246 263 135 147 142 124 140 109 82 58 20

46377 - FEMININ 2749 126 171 222 142 168 116 220 212 200 107 115 157 146 156 182 130 114 65

46439 COLTI 1114 20 43 53 57 36 56 66 80 91 64 60 82 71 77 88 85 51 34

46439 - MASCULIN 551 10 23 25 31 26 34 37 44 46 48 32 33 32 32 34 30 24 10

46439 - FEMININ 563 10 20 28 26 10 22 29 36 45 16 28 49 39 45 54 55 27 24

46484 COSTESTI 4773 235 239 268 206 339 352 356 407 433 202 306 283 248 185 241 247 154 72

46484 - MASCULIN 2360 131 107 144 116 160 175 196 222 230 108 155 158 123 77 67 105 67 19



46484 - FEMININ 2413 104 132 124 90 179 177 160 185 203 94 151 125 125 108 174 142 87 53

46554 COZIENI 2081 71 69 91 99 92 72 91 141 140 70 109 133 137 145 197 218 122 84

46554 - MASCULIN 1014 34 35 47 60 42 47 57 92 77 41 59 55 58 61 71 96 53 29

46554 - FEMININ 1067 37 34 44 39 50 25 34 49 63 29 50 78 79 84 126 122 69 55

50564 FLORICA 1602 28 52 106 131 86 93 107 117 141 65 79 89 96 87 116 132 66 11

50564 - MASCULIN 795 21 27 56 72 48 46 58 63 75 35 50 49 42 36 41 49 21 6

50564 - FEMININ 807 7 25 50 59 38 47 49 54 66 30 29 40 54 51 75 83 45 5

46769 GALBINASI 4265 206 207 211 309 308 311 313 311 402 220 277 258 206 196 177 176 111 66

46769 - MASCULIN 2084 104 109 109 134 136 174 165 165 216 120 141 134 97 82 78 65 38 17

46769 - FEMININ 2181 102 98 102 175 172 137 148 146 186 100 136 124 109 114 99 111 73 49

46803 GHERASENI 3490 120 160 217 164 212 178 229 305 294 146 239 198 212 188 252 198 121 57

46803 - MASCULIN 1792 62 90 120 88 116 97 123 173 172 83 128 102 93 73 115 84 51 22

46803 - FEMININ 1698 58 70 97 76 96 81 106 132 122 63 111 96 119 115 137 114 70 35

46830 GHERGHEASA 2367 97 112 119 106 100 70 133 146 163 73 89 122 157 209 246 211 134 80

46830 - MASCULIN 1132 47 53 69 61 47 36 72 75 93 50 50 58 57 76 112 99 48 29

46830 - FEMININ 1235 50 59 50 45 53 34 61 71 70 23 39 64 100 133 134 112 86 51

46867 GLODEANU SARAT 4269 223 223 306 231 190 193 271 347 343 144 197 162 230 291 343 316 171 88

46867 - MASCULIN 2118 114 103 162 118 100 108 127 189 225 84 112 78 83 118 171 129 71 26

46867 - FEMININ 2151 109 120 144 113 90 85 144 158 118 60 85 84 147 173 172 187 100 62

46910 GLODEANU-SILISTEA 3893 127 176 233 213 148 175 231 252 286 131 192 198 219 265 315 345 231 156

46910 - MASCULIN 1891 66 113 127 85 82 104 115 138 176 81 111 94 93 105 124 133 90 54

46910 - FEMININ 2002 61 63 106 128 66 71 116 114 110 50 81 104 126 160 191 212 141 102

47006 GREBANU 5487 266 303 294 321 420 368 394 393 512 275 321 328 305 253 246 258 162 68

47006 - MASCULIN 2739 139 157 140 177 229 201 204 217 265 149 173 162 142 107 105 101 49 22

47006 - FEMININ 2748 127 146 154 144 191 167 190 176 247 126 148 166 163 146 141 157 113 46

47079 GURA TEGHII 3452 129 154 189 187 240 231 235 267 316 182 206 227 197 162 206 182 95 47

47079 - MASCULIN 1734 66 75 91 98 139 128 127 142 177 99 112 108 93 71 86 71 33 18

47079 - FEMININ 1718 63 79 98 89 101 103 108 125 139 83 94 119 104 91 120 111 62 29

47159 LARGU 1621 42 75 98 82 90 90 123 114 112 63 76 94 109 119 117 119 58 40

47159 - MASCULIN 819 16 40 53 40 61 48 65 63 65 34 47 44 50 53 54 47 26 13

47159 - FEMININ 802 26 35 45 42 29 42 58 51 47 29 29 50 59 66 63 72 32 27

47186 LOPATARI 4030 231 229 242 206 282 236 233 287 290 180 223 182 239 204 260 269 146 91

47186 - MASCULIN 2047 113 131 127 87 165 136 123 156 171 99 118 82 110 90 127 114 58 40

47186 - FEMININ 1983 118 98 115 119 117 100 110 131 119 81 105 100 129 114 133 155 88 51

47300 LUCIU 2885 140 163 178 184 184 161 191 228 255 142 156 162 140 147 170 125 108 51



47300 - MASCULIN 1466 74 94 86 101 94 89 106 114 153 80 87 87 52 68 63 53 54 11

47300 - FEMININ 1419 66 69 92 83 90 72 85 114 102 62 69 75 88 79 107 72 54 40

47337 MAGURA 2234 155 150 130 136 130 149 160 187 179 100 120 135 139 106 101 97 50 10

47337 - MASCULIN 1105 76 86 65 72 64 80 81 102 94 47 70 69 67 49 39 33 11 0

47337 - FEMININ 1129 79 64 65 64 66 69 79 85 85 53 50 66 72 57 62 64 39 10

47630 MANZALESTI 2743 124 119 156 201 185 141 161 207 250 139 137 118 116 143 200 169 121 56

47630 - MASCULIN 1383 72 62 80 109 111 69 85 109 145 72 87 51 41 64 83 72 53 18

47630 - FEMININ 1360 52 57 76 92 74 72 76 98 105 67 50 67 75 79 117 97 68 38

47373 MARACINENI 8522 428 480 506 564 603 632 748 758 841 441 550 489 424 292 304 224 154 84

47373 - MASCULIN 4175 203 228 255 291 309 307 385 363 452 232 280 232 203 138 135 81 58 23

47373 - FEMININ 4347 225 252 251 273 294 325 363 395 389 209 270 257 221 154 169 143 96 61

47417 MARGARITESTI 719 10 20 22 21 18 24 31 29 52 23 33 48 56 60 81 94 49 48

47417 - MASCULIN 343 5 7 12 4 9 12 18 17 36 13 21 27 22 30 34 46 19 11

47417 - FEMININ 376 5 13 10 17 9 12 13 12 16 10 12 21 34 30 47 48 30 37

47453 MEREI 6881 270 319 372 373 433 432 444 552 623 367 388 513 380 348 368 332 214 153

47453 - MASCULIN 3412 148 169 191 178 236 249 230 300 333 182 207 255 181 148 152 119 79 55

47453 - FEMININ 3469 122 150 181 195 197 183 214 252 290 185 181 258 199 200 216 213 135 98

47578 MIHAILESTI 1988 157 128 107 65 100 129 117 128 142 82 103 110 114 95 146 133 76 56

47578 - MASCULIN 993 87 69 64 44 54 63 60 68 80 53 58 63 45 35 57 45 20 28

47578 - FEMININ 995 70 59 43 21 46 66 57 60 62 29 45 47 69 60 89 88 56 28

47774 MOVILA BANULUI 2625 134 136 159 157 189 117 151 208 206 102 133 125 136 125 196 172 121 58

47774 - MASCULIN 1293 70 65 71 91 102 57 90 121 103 58 72 70 60 50 83 76 39 15

47774 - FEMININ 1332 64 71 88 66 87 60 61 87 103 44 61 55 76 75 113 96 82 43

47818 MURGESTI 1024 26 38 46 43 42 49 59 61 59 28 41 70 75 85 102 96 61 43

47818 - MASCULIN 480 17 21 28 20 21 24 31 30 36 16 15 28 42 35 45 34 24 13

47818 - FEMININ 544 9 17 18 23 21 25 28 31 23 12 26 42 33 50 57 62 37 30

47854 NAENI 1830 109 103 141 98 108 100 117 99 148 87 77 84 86 105 137 118 71 42

47854 - MASCULIN 891 49 45 80 59 60 53 61 55 87 52 43 40 32 40 57 38 23 17

47854 - FEMININ 939 60 58 61 39 48 47 56 44 61 35 34 44 54 65 80 80 48 25

48021 ODAILE 898 36 33 44 25 25 40 49 40 77 38 48 57 72 64 98 66 53 33

48021 - MASCULIN 459 21 19 21 14 18 26 28 23 52 24 31 29 28 29 43 21 21 11

48021 - FEMININ 439 15 14 23 11 7 14 21 17 25 14 17 28 44 35 55 45 32 22

48138 PADINA 4276 172 230 241 215 214 198 263 307 303 171 203 254 288 299 330 286 206 96

48138 - MASCULIN 2052 83 112 124 123 100 100 153 167 171 83 129 110 110 119 125 131 82 30

48138 - FEMININ 2224 89 118 117 92 114 98 110 140 132 88 74 144 178 180 205 155 124 66



48227 PANATAU 2553 90 115 144 117 165 129 161 195 261 95 142 123 139 170 186 164 103 54

48227 - MASCULIN 1221 36 54 63 58 75 73 87 107 150 54 80 63 45 78 79 67 28 24

48227 - FEMININ 1332 54 61 81 59 90 56 74 88 111 41 62 60 94 92 107 97 75 30

48165 PARDOSI 467 10 9 15 7 12 17 16 21 20 16 20 19 29 61 70 61 42 22

48165 - MASCULIN 216 5 5 5 2 5 8 8 12 8 8 11 15 13 21 36 28 18 8

48165 - FEMININ 251 5 4 10 5 7 9 8 9 12 8 9 4 16 40 34 33 24 14

48557 PARSCOV 5876 244 266 306 332 367 374 426 423 557 274 346 374 356 308 327 302 149 145

48557 - MASCULIN 2904 131 144 159 162 184 192 234 202 312 161 182 166 160 144 144 119 62 46

48557 - FEMININ 2972 113 122 147 170 183 182 192 221 245 113 164 208 196 164 183 183 87 99

48487 PIETROASELE 3418 123 146 204 158 185 175 227 231 365 167 182 195 212 199 222 215 121 91

48487 - MASCULIN 1623 55 66 109 87 102 87 136 107 199 94 98 91 85 84 74 79 46 24

48487 - FEMININ 1795 68 80 95 71 83 88 91 124 166 73 84 104 127 115 148 136 75 67

48682 PODGORIA 3205 147 159 166 175 247 187 205 258 286 141 186 208 188 139 176 180 100 57

48682 - MASCULIN 1584 76 82 91 97 130 99 105 137 144 80 110 91 93 64 52 80 35 18

48682 - FEMININ 1621 71 77 75 78 117 88 100 121 142 61 76 117 95 75 124 100 65 39

48771 POSTA CALNAU 6053 292 264 327 348 428 421 461 437 545 297 368 369 349 302 303 285 169 88

48771 - MASCULIN 2975 155 123 153 170 210 239 272 217 272 162 193 172 166 145 115 114 69 28

48771 - FEMININ 3078 137 141 174 178 218 182 189 220 273 135 175 197 183 157 188 171 100 60

48842 PUIESTI 4131 160 195 216 194 171 157 221 249 347 164 172 175 270 299 403 343 251 144

48842 - MASCULIN 1944 78 98 110 99 88 71 113 142 197 87 97 81 106 129 138 142 113 55

48842 - FEMININ 2187 82 97 106 95 83 86 108 107 150 77 75 94 164 170 265 201 138 89

48922 RACOVITENI 1383 56 67 89 86 80 72 81 104 102 52 62 64 92 80 101 107 52 36

48922 - MASCULIN 666 26 34 41 48 39 41 46 38 66 32 35 35 33 39 44 41 19 9

48922 - FEMININ 717 30 33 48 38 41 31 35 66 36 20 27 29 59 41 57 66 33 27

48968 RAMNICELU 4660 441 372 329 333 345 289 331 301 344 226 251 222 196 150 189 172 109 60

48968 - MASCULIN 2308 242 191 169 165 172 152 183 156 182 109 131 100 95 60 72 65 43 21

48968 - FEMININ 2352 199 181 160 168 173 137 148 145 162 117 120 122 101 90 117 107 66 39

49019 ROBEASCA 1117 60 67 63 77 69 52 53 72 81 52 36 40 62 65 82 84 69 33

49019 - MASCULIN 586 33 33 40 49 44 31 32 38 48 37 22 22 21 35 26 34 27 14

49019 - FEMININ 531 27 34 23 28 25 21 21 34 33 15 14 18 41 30 56 50 42 19

49046 RUSETU 3842 143 182 196 225 195 155 228 270 319 149 198 261 276 276 257 269 156 87

49046 - MASCULIN 1868 74 89 96 101 104 98 125 137 171 98 105 121 124 128 97 105 64 31

49046 - FEMININ 1974 69 93 100 124 91 57 103 133 148 51 93 140 152 148 160 164 92 56

49073 SAGEATA 4926 173 210 267 267 297 271 335 312 422 263 288 283 256 286 358 318 220 100

49073 - MASCULIN 2472 90 114 146 144 156 141 176 168 230 163 161 150 112 119 160 123 84 35



49073 - FEMININ 2454 83 96 121 123 141 130 159 144 192 100 127 133 144 167 198 195 136 65

49153 SAHATENI 3457 186 201 274 190 220 193 255 279 361 155 170 159 188 146 173 162 92 53

49153 - MASCULIN 1699 101 110 146 71 115 92 136 132 208 91 89 77 91 54 70 62 37 17

49153 - FEMININ 1758 85 91 128 119 105 101 119 147 153 64 81 82 97 92 103 100 55 36

49206 SAPOCA 3344 154 154 157 201 220 238 256 276 280 148 224 270 211 145 155 116 89 50

49206 - MASCULIN 1667 83 69 76 120 99 137 148 139 148 78 102 130 110 69 68 46 32 13

49206 - FEMININ 1677 71 85 81 81 121 101 108 137 132 70 122 140 101 76 87 70 57 37

49233 SARULESTI 1335 75 61 72 58 71 67 101 98 104 36 58 81 76 102 111 76 61 27

49233 - MASCULIN 696 43 29 44 34 30 35 59 60 73 18 35 38 32 44 57 27 23 15

49233 - FEMININ 639 32 32 28 24 41 32 42 38 31 18 23 43 44 58 54 49 38 12

49313 SCORTOASA 2986 147 154 190 167 153 129 171 206 264 126 134 157 150 160 202 217 141 118

49313 - MASCULIN 1465 67 81 103 81 82 64 88 113 150 72 82 80 70 77 80 91 51 33

49313 - FEMININ 1521 80 73 87 86 71 65 83 93 114 54 52 77 80 83 122 126 90 85

49439 SCUTELNICI 2328 133 125 161 118 135 120 107 126 163 102 100 110 134 155 189 182 104 64

49439 - MASCULIN 1150 69 64 81 64 77 74 57 65 93 62 65 58 56 61 70 72 38 24

49439 - FEMININ 1178 64 61 80 54 58 46 50 61 70 40 35 52 78 94 119 110 66 40

49484 SIRIU 3104 164 175 202 209 253 239 250 236 288 178 189 172 146 129 111 91 53 19

49484 - MASCULIN 1576 74 89 113 114 125 129 148 128 142 98 93 95 69 58 39 42 15 5

49484 - FEMININ 1528 90 86 89 95 128 110 102 108 146 80 96 77 77 71 72 49 38 14

49545 SMEENI 6804 320 294 449 416 451 392 481 489 648 314 406 372 365 303 405 366 201 132

49545 - MASCULIN 3394 161 147 223 207 260 200 234 263 357 181 219 200 155 151 166 137 78 55

49545 - FEMININ 3410 159 147 226 209 191 192 247 226 291 133 187 172 210 152 239 229 123 77

49625 STALPU 3110 127 130 172 219 244 195 205 252 323 145 201 165 151 152 136 143 99 51

49625 - MASCULIN 1511 63 59 90 103 129 116 99 127 175 72 118 76 64 65 46 57 34 18

49625 - FEMININ 1599 64 71 82 116 115 79 106 125 148 73 83 89 87 87 90 86 65 33

49849 TINTESTI 4557 213 227 262 326 342 310 337 356 377 204 311 274 182 174 236 227 136 63

49849 - MASCULIN 2294 118 128 125 174 170 165 188 175 203 104 156 159 82 75 94 94 61 23

49849 - FEMININ 2263 95 99 137 152 172 145 149 181 174 100 155 115 100 99 142 133 75 40

49643 TISAU 4738 160 189 242 227 301 295 317 394 421 251 289 307 271 259 272 292 172 79

49643 - MASCULIN 2400 88 100 135 114 160 152 176 227 214 151 159 148 116 131 102 128 73 26

49643 - FEMININ 2338 72 89 107 113 141 143 141 167 207 100 130 159 155 128 170 164 99 53

49769 TOPLICENI 4351 143 203 223 263 322 276 285 314 397 203 259 308 260 211 258 227 140 59

49769 - MASCULIN 2154 76 92 116 153 175 148 157 165 197 104 137 140 128 100 94 93 51 28

49769 - FEMININ 2197 67 111 107 110 147 128 128 149 200 99 122 168 132 111 164 134 89 31

49894 ULMENI 3185 144 149 162 187 195 196 198 250 324 137 193 192 174 144 203 148 112 77



49894 - MASCULIN 1546 71 68 79 104 109 86 93 149 174 79 113 97 73 61 65 51 49 25

49894 - FEMININ 1639 73 81 83 83 86 110 105 101 150 58 80 95 101 83 138 97 63 52

50549 UNGURIU 2526 74 103 144 159 132 162 167 221 245 125 148 157 146 130 130 121 93 69

50549 - MASCULIN 1296 39 52 72 86 65 91 96 128 142 64 92 81 71 56 55 44 38 24

50549 - FEMININ 1230 35 51 72 73 67 71 71 93 103 61 56 76 75 74 75 77 55 45

49956 VADU PASII 9930 497 469 511 585 666 759 795 791 872 506 665 614 532 446 474 414 222 112

49956 - MASCULIN 4867 230 240 258 305 339 391 434 416 452 241 335 315 239 207 199 140 92 34

49956 - FEMININ 5063 267 229 253 280 327 368 361 375 420 265 330 299 293 239 275 274 130 78

50399 VALCELELE 1508 57 62 67 77 67 56 80 103 89 59 65 79 112 108 150 130 106 41

50399 - MASCULIN 736 30 35 43 43 36 42 48 60 51 29 34 45 48 38 51 49 40 14

50399 - FEMININ 772 27 27 24 34 31 14 32 43 38 30 31 34 64 70 99 81 66 27

50022 VALEA RAMNICULUI 5823 210 256 302 357 373 352 390 456 593 305 380 397 347 292 303 262 155 93

50022 - MASCULIN 2874 118 137 164 176 193 191 199 232 295 151 200 192 170 128 136 104 49 39

50022 - FEMININ 2949 92 119 138 181 180 161 191 224 298 154 180 205 177 164 167 158 106 54

50068 VALEA SALCIEI 758 27 37 30 31 28 29 50 53 61 28 34 43 51 50 74 70 32 30

50068 - MASCULIN 371 11 16 16 18 13 12 26 33 37 20 26 16 21 20 35 29 12 10

50068 - FEMININ 387 16 21 14 13 15 17 24 20 24 8 8 27 30 30 39 41 20 20

50102 VERNESTI 9199 450 399 471 608 740 619 694 734 959 445 545 561 482 349 416 384 194 149

50102 - MASCULIN 4515 226 203 226 296 364 326 368 399 501 254 260 285 238 145 156 156 75 37

50102 - FEMININ 4684 224 196 245 312 376 293 326 335 458 191 285 276 244 204 260 228 119 112

50228 VINTILA VODA 3111 111 142 158 167 219 131 201 225 259 143 188 209 183 163 213 192 138 69

50228 - MASCULIN 1581 52 69 74 101 125 88 99 128 153 68 104 109 85 74 96 74 56 26

50228 - FEMININ 1530 59 73 84 66 94 43 102 97 106 75 84 100 98 89 117 118 82 43

50326 VIPERESTI 3706 233 260 263 240 231 238 257 279 291 132 182 220 178 136 175 167 142 82

50326 - MASCULIN 1871 127 127 153 122 137 118 130 138 164 76 99 117 91 64 63 66 50 29

50326 - FEMININ 1835 106 133 110 118 94 120 127 141 127 56 83 103 87 72 112 101 92 53

50415 ZARNESTI 5119 229 242 294 295 305 337 328 382 429 223 301 325 296 264 273 295 192 109

50415 - MASCULIN 2557 128 126 148 149 177 184 174 199 246 135 148 153 132 115 110 115 80 38

50415 - FEMININ 2562 101 116 146 146 128 153 154 183 183 88 153 172 164 149 163 180 112 71

50479 ZIDURI 4570 179 226 240 257 288 283 264 289 407 219 237 236 239 266 332 309 184 115

50479 - MASCULIN 2278 105 120 126 135 146 159 148 125 221 125 145 121 91 110 143 133 82 43

50479 - FEMININ 2292 74 106 114 122 142 124 116 164 186 94 92 115 148 156 189 176 102 72



SECŢIUNEA A 5-A. CAI DE TRANSPORT

Structura şi repartiţia geografică a căilor de comunicaţie reflectă strânsa legatură a acestora cudesfăşurarea reliefului şi a vechilor axe comerciale ce treceau prin judeţ, precum şi transformărileprofunde care au avut loc în economia judeţului. Arterele principale de comunicaţie leagă direct centrele cu funcţii industriale şi de schimb şiasigură o circulaţie rapidă a populaţiei între toate localităţile judeţului. Se remarcă desfăşurarea a douămari artere care se intersectează în oraşul Buzău şi care, în mare, urmăresc traseele unor vechi drumuricomerciale (încă din secolele XIII-XIV). Prima arteră urmareşte în mod fidel albia Buzăului şi prezintă un profil de transport dublu: caleaferată (Buzău-Nehoiaşu) şi şoseaua naţională în curs de modernizare. Ea stabileşte comunicaţiilesnicioase cu centrele şi judeţele din Transilvania. În partea sudică a judeţului Buzău, urmărindîndeaproape linia de contact a dealurilor cu câmpia, se desfasoară două artere principale de comunicaţiece leagă oraşele Bucureşti şi Ploieşti de sudul Moldovei, trecând prin Buzău şi Rm. Sărat. În afaraacestora, către sud, se desprinde din Buzău un alt traseu dublu de transport (şosea şi cale ferată), care seorientează spre Urziceni. O frecvenţă mai mare în teritoriu o au, în schimb, drumurile judeţene si comunale. Acestea,aproape în totalitate, urmăresc de regulă văile râurilor (Bâsca Chiojdului, Bâsca Rozilei, Slănic, Nişcovetc.), fiind racordate la sistemul de bază al căilor de comunicaţie din cadrul judeţului. Multe din ele, înspecial cele care leagă centrele industriale şi zonele de interes turistic de arterele principale, suntmodernizate. În prezent, reţeaua căilor de comunicaţie însumeaza 232 km de căi ferate (din care 108 kmelectrificate), şi 2054 km de drumuri (328 km modernizate), din care 316 km şosele naţionale şi 1890 kmde interes local. Se adaugă căile ferate înguste, a caror lungime a fost mult diminuată în urma inundatiilordin vara anului 1969. Azi funcţionează numai pe traseele Valea Neagră - Halom (pe Bâsca Mică), Nehoiu- Siriu (spre Caşoca şi spre Morcovaia). Locul acestora în zona montană este luat de numeroase drumuriforestiere, ce pătrund adânc în lungul văilor, până aproape de obârşia acestora (pe Cernatu, Milea,Bălescu, Valea Neagră, Bradu, Harţagu etc.). În transportul masei lemnoase sunt folosite numeroasereţele de funiculare. Reţeaua rutieră prezintă ramnificaţii în tot judeţul, însă o mai accentuată densitate se faceremarcată în zona subcarpatică, intens populată. Aşezările rurale, cu o poziţie periferică faţă de caileferate sau faţă de şoselele principale, sunt legate de centrele comunale sau de reşedinta judeţului prinintermediul unei reţele dense de drumuri. Cele două municipii, Buzăul şi Râmnicul Sărat, prin însăşipoziţia lor geografică, prin funcţiunile îndeplinite pe plan economic, social-cultural şi politic, constituienoduri de comunicaţie însemnate, de interes naţional. Întregul ansamblu economic al judeţului beneficiază deci de o reţea de căi de comunicaţie binedispersată în teritoriu, aflată într-un stadiu continuu de modernizare, care facilitează dinamicaschimburilor economice pe plan local şi naţional. Pe această reţea se efectuează un mare trafic de călătorişi o intensă circulaţie de marfuri, curenţii de marfuri fiind orientaţi in dublu sens - în afara şi cătreinteriorul judeţului. Din categoria mărfurilor dirijate în afară fac parte produsele agricole (cereale,struguri, fructe, sfecla de zahăr, floarea soarelui, animale), produsele chimice, produsele metalurgice,maşini şi utilaje, produse din lemn, materiale de construcţie, produse agro-alimentare, etc. În schimb, dinafară, judeţul primeste o serie de produse finite şi semifinite (maşini, materiale de construcţie, utilaje,metale, combustibili), produse agroalimentare, în special în industrie şi în consumul populaţiei. O deosebită importanţă în activitatea de transport de mărfuri şi călători o au magistrala rutieră(E-85) şi cea feroviară (Siret – Suceava – Bacău – Focşani –Buzău – Ploieşti – Bucureşti - Giurgiu),acestea reprezentând principalele noduri feroviare şi rutiere ale ţării, prin care trec fluxurile de mărfuri şicălători din toată ţara.



5.1. CĂI DE TRANSPORT RUTIERE

Lungimea sectoarelor pe Starea de Lungimea sectorului de drum

tipuri de îmbrăcăminţi viabilitate având:

Poziţii (km) Localităţi a drumului Categoria

şi nr. kilometrice ale

asfa

lt tip

bet

on

beto

n ci

men

t

pava

j

îmbr

ăcăm

inţi

asf

altic

e

împi

etru

ite

păm

ânt

între care două benzi de trei benzi de patru benzi dedrumului,localităţi sectorului de este cuprins B- bună; circulaţie circulaţie circulaţie

importantepe traseu, drum (pantă % sectorul de M- medio-

de la

km

la k

m

de la

km

la k

m

de la

km

la k

m

localităţi

de sfârşit şi unde este cazul) drum cră; localitatea localitatea localitatealungimea

totală De la km- la km R- rea; apropiată apropiată apropiată

în km Impracti-

cabil

Buzău- Rm.Sărat- 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Focşani

94.000 Spătaru- Buzău- 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Brăila

39.000 Costeşti- Slobozia 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

48.000 Buzău- Braşov 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

93.000 Rm. Sărat- Brăila 0 0 0 0 0 bună 0 30 0 0 0 0

30.000



TOTAL 304.000

DJ 203E 28+300-44+ 0 0 0 15,9 0 0 Padina- bună 28 44 Ruşeţu 0 0 0 0

200 Ruşeţu

22.200

TOTAL 22.200

DJ 102B 53+900-65+ 0 0 0 12,25 0 0 Zeletin- bună 54 66 Cislău 0 0 0 0

650 Cislău

10.250

DJ 102C 33+832-45+ 0 0 0 11 0 Lapoş- bună 34 45 Cislău 0 0 0 0

209 Cislău

11.377

DJ 102D 51+800-57+ 0 0 0 6 0 Lapoş- bună 52 58 Tisău 0 0 0 0

800 Tisău

25.000

DJ 102D 57+800-76+ 0 0 0 19 0 0 Tisău- bună 58 77 Verneşti 0 0 0 0

800 Verneşti

25.000

DJ 102F 0+000-13+ 0 0 0 13,5 0 0 Berca- bună 0 13 Berca 0 0 0 0

500 Căneşti

33.200

DJ 102F 13+500-29+ 0 0 0 15 0 Căneşti- bună 13 29 Căneşti 0 0 0 0

0 Chiliile

33.200

DJ 102F 29+000-33+ 0 0 0 0 4 Chiliile- impractic. 29 33 Mânzăleşti 0 0 0 0

200 Mânzăleşti

33.200

DJ 102H 10+800-40+ 0 0 0 29,2 0 0 Amaru- bună 11 40 Amaru 0 0 0 0

0 Grindu

29.200

DJ 102L 10+000-12+000 0 0 0 2 0 Nucşoara- bună 10 12 Chiojdu 0 0 0 0

Chiojdu

12.000

DJ 102l 12+000-22+000 0 0 0 10 0 0 Chiojdu- bună 12 22 Chiojdu 0 0 0 0

Corbu

12.000



DJ 202 0+000-18+ 0 0 0 18,5 0 0 Rm.Sărat- bună 0 18 Rm.Sărat 0 0 0 0

500

18.500

DJ 202C 0+000-1+ 0 0 0 1.600 0 0 Puieşti- bună 0 4 Puieşti de 0 0 0 0

600 Bogza Jos

4.000

DJ 202C 1+600-4+000 0 0 0 2 0 Bogza- bună 2 4 Bogza 0 0 0 0

Gugeşti

4.000

TOTAL 284.127

DJ 203 0+000-20+000 0 0 0 20 0 0 Rm. Sărat- bună 0 20 Rm. Sărat 0 0 0 0

Bălăceanu

61.000

DJ 203 20+000-47+ 0 0 0 27 0 0 Bălăceanu- bună 20 47 Bălăceanu 0 0 0 0

0 Ruşeţu

61.000

DJ 203 47+000-61+ 0 0 0 14 0 0 Ruşeţu- bună 47 61 Ruşeţu 0 0 0 0

0 S. Greci

61.000

DJ 203A 0+000-19+ 0 0 0 19 19 0 Câmpulun- bună 0 19 Câmpulun- 0 0 0 0

0 geanca geanca

60.000

DJ 203A 19+000-58+ 0 0 0 31,8 0 0 Murgeşti- bună 19 58 Murgeşti 0 0 0 0

200 Ghergheasa

60.000

DJ 203A 50+800-60+ 0 0 0 9 0 Ghergheasa bună 51 60 Gherghea- 0 0 0 0

0 sa

60.000

DJ 203C 0+000-2+ 0 3 0 0 0 Pogoanele bună 0 3 Pogoanele 0 0 0 0

600

72.800

DJ 203C 2+600-10+ 0 0 0 8 0 Pogoanele- bună 3 11 Florica 0 0 0 0

800 Florica

72.800

DJ 203C 10+800-25+ 0 0 0 14 0 Florica- bună 11 25 Mihăileşti 0 0 0 0



0 Mihăileşti

72.800

DJ 203C 30+200-40+ 0 0 0 11 0 Movila bună 30 41 Clondiru 0 0 0 0

800 Banului-

72.800 Clondiru

DJ 203C 40+800-49+ 0 0 0 9 0 0 Clondiru- bună 41 50 Pietroasele 0 0 0 0

800 Pietroasele

72.800

DJ 203C 49+800-53+ 0 0 0 4 0 Clondiru- bună 50 53 Pietroasele 0 0 0 0

300 Pietroasele

72.800

DJ 203C 53+300-72+ 0 0 0 19,5 0 0 Pietroasele- bună 53 73 Verneşti 0 0 0 0

800 Verneşti

72.800

DJ 203D 0+000-3+ 0 0 0 3,5 0 0 Scutelnici- bună 0 4 Scutelnici 0 0 0 0

500 Mitropolia

35.000

DJ 203D 3+500-8+800 0 0 0 5 0 Scutelnici- bună 4 9 Mitropolia 0 0 0 0

Mitropolia

35.000

DJ 203D 8+800-35+ 0 0 0 26,2 0 0 Brădeanu- bună 9 35 Buzău 0 0 0 0

0 Buzău

35.000

DJ 203E 21+000-25+ 0 0 0 0 4 Cocora- bună 21 25 Padina 0 0 0 0

100 Padina

22.200

DJ 203E 25+100-28+ 0 0 0 3 0 Padina- bună 25 28 Ruşeţu 0 0 0 0

300 Ruşeţu

22.200

DJ 203G 0+000-18+ 0 0 0 18 0 0 Costeşti- bună 0 18 Costeşti 0 0 0 0

0 Monteoru

46.000

DJ 203G 18+000-33+ 0 0 0 15 0 Monteoru- bună 18 33 Monteoru 0 0 0 0

0 Haleş

46.000



DJ 203G 33+000-46+ 0 0 0 13 0 0 Haleş- bună 33 46 Măgura 0 0 0 0

0 Măgura

46.000

DJ 203H 0+000-22+ 0 0 0 22 0 0 Rm. Sărat- bună 0 22 Rm. Sărat 0 0 0 0

0 Buda

25.000

DJ 203H 22+000-24+ 0 0 0 3 0 Buda- bună 22 25 Dumitreşti 0 0 0 0

500 Dumitreşti

25.000

DJ 203H 24+500-25+ 0 0 0 0,5 0 0 Dumitreşti bună 24 25 Dumitreşti 0 0 0 0

0

25.000

DJ 203 I 0+000-39+ 0 0 0 39,5 0 0 Cilibia- bună 0 40 Cilibia 0 0 0 0

950 Garbovi

39.950

DJ 203K 0+000-95+ 0 0 0 95,5 0 0 Robeasca- bună 0 96 Lopătari 0 0 0 0

500 Lopătari

127.600

DJ 203K 95+500-96+ 0 0 0 0,8 0 0 Lopătari- bună 0 96 Plaiul 0 0 0 0

300 Plaiul Nucului Nucului

127.600

DJ 203K 96+300-104+ 0 0 0 8 0 Plaiul Nucului bună 96 105 Ivăneţu 0 0 0 0

800 Ivăneţu

127.600

DJ 203K 104+800-105+ 0 0 0 0 1 Plaiul Nucului mediocră 105 106 Ivăneţu 0 0 0 0

900 Ivăneţu

127.600

DJ 203K 105+900-116+ 0 0 0 10 0 Ivăneţu- bună 106 116 Gura 0 0 0 0

300 Gura Teghii Teghii

127.600

DJ 203K 116+900-127+ 0 0 0 11,3 0 0 Gura Teghii bună 116 128 Nehoiaşu 0 0 0 0

600 Nehoiaşu

127.600

DJ 203L 0+000-13+ 0 0 0 13,1 0 0 Săpoca- bună 0 13 Săpoca 0 0 0 0

100 Cojanu



50.000

DJ 203L 13+100-15+ 0 0 0 0 2 Cojanu- rea 13 15 Robeşti 0 0 0 0

0 Robeşti

50.000

DJ 203L 15+000-16+ 0 0 0 1 0 Robeşti- bună 15 16 Pârscov 0 0 0 0

400 Pârscov

50.000

DJ 203L 16+400-35+ 0 0 0 19,2 0 0 Pârscov- bună 16 36 Pârscov 0 0 0 0

600 Bozioru

50.000

DJ 203L 35+600-50+ 0 0 0 14 0 Bozioru- bună 36 50 Bozioru 0 0 0 0

0 Ivăneţ

50.000

DJ 204C 60+000-63+ 0 0 0 0 4 Jitia- bună 60 64 Vintilă 0 0 0 0

500 Vintilă Vodă Vodă

24.500

DJ 204C 63+500-67+ 0 0 0 4 0 Vintilă Vodă- bună 64 67 Vintilă 0 0 0 0

300 Bisoca Vodă

24.500

DJ 204C 47+300-68+ 0 0 0 1 0 0 Vintilă Vodă- bună 67 68 Vintilă 0 0 0 0

300 Bisoca Vodă

24.500

DJ 204C 68+300-69+ 0 0 0 1 0 Vintilă Vodă- bună 68 69 Vintilă 0 0 0 0

500 Bisoca Vodă

24.500

DJ 204C 69+500-84+ 0 0 0 15 0 0 Vintilă Vodă- bună 70 85 Bisoca 0 0 0 0

500 Bisoca

24.500

DJ 220 0+000-12+ 0 0 0 12 0 Boldu- rea 0 12 Boldu 0 0 0 0

0 Bălăceanu

79.500

DJ 220 12+000-49+ 0 0 0 37,3 0 0 Bălăceanu- bună 12 49 Bălăceanu 0 0 0 0

300 Vadu Soreşti

79.500

DJ 220 49+300-50+ 0 0 0 0 2 Murgeşti- bună 49 51 Pardoşi 0 0 0 0



850 DJ 203H

79.500

DJ 220 50+850-52+ 0 0 0 1,15 0 0 Murgeşti bună 51 52 Murgeşti 0 0 0 0

0

79.500

DJ 220 52+000-79+ 0 0 0 27 0 Murgeşti- bună 52 79 Murgeşti 0 0 0 0

500 Pardoşi

79.500

DJ 147 0+000-7+ 0 0 0 7 0 Pietroasele- mediocră 0 7 Breaza 0 0 0 0

0 Breaza

7.000

TOTAL 2.817.550

DN 1B 40,000-42,570 2 0 0 0 0 Jud.Prahova- bună 40 42 0 0 0 0Ploieşti- Buzău Săhăteni

24.000

DN 1B 42,570-43,910 1 0 0 0 0 Săhăteni- bună 42 44 Săhăteni 0 0 0 0

Săhăteni

0.000

DN 1B 43,910-46,790 3 0 0 0 0 Săhăteni- bună 44 47 Săhăteni 0 0 0 0

Istriţa

0.000

DN 1B 46,790-48,100 1 0 0 0 0 Istriţa- bună 47 48 Istriţa de 0 0 0 0

Istriţa Jos

0.000

DN 1B 48,100-50,530 2 0 0 0 0 Istriţa- bună 48 50 Istriţa de 0 0 0 0

Ulmeni Jos

0.000

DN 1B 50,430-50,530 0 0 0 0 0 Istriţa- bună 0 0 _ 50 50 Istriţa de 0 0

Ulmeni Jos

0.000

DN 1B 50,530-53,150 3 0 0 0 0 Istriţa bună 50 53 Istriţa de 0 0 0 0

Ulmeni Jos

0.000

DN 1B 53,150-54,880 2 0 0 0 0 Ulmeni- bună 53 55 Istriţa de 0 0 0 0



Ulmeni Jos

0.000

DN 1B 54,880-59,010 4 0 0 0 0 Ulmeni- bună 59 59 Ulmeni 0 0 0 0

Buzău

0.000

DN 1B 59,150-59,300 0 0 0 0 0 Ulmeni- bună 0 0 _ 59 59 Ulmeni 0 0

Buzău

0.000

DN 1B 59,300-64,230 5 0 0 0 0 Ulmeni- bună 59 64 Ulmeni 0 0 0 0

Buzău

0.000

DN 1B 64,230-64,320 0 0 0 0 0 Ulmeni- bună 0 0 _ 64 64 Buzău 0 0

Buzău

0.000

DN 1B 64,320-Artera 1 0 0 0 0 0 Inters. cu DN2 bună 64 64 Buzău 0 0 0 0

0.000

DN 2 68,000-75,320 7 0 0 0 0 Jud. IL- bună 68 75 Căldăru- 0 0 0 0

Căldăruşanca şanca

0.000

DN 2 75,320-76,320 1 0 0 0 0 Căldăruşanca bună 75 76 Căldăru- 0 0 0 0

şanca

0.000

DN 2 76,320-79,850 4 0 0 0 0 Căldăruşanca bună 76 80 Mihăileşti 0 0 0 0

Mihăileşti

0.000

DN 2 79,850-80,500 1 0 0 0 0 Mihăileşti bună 80 80 Mihăileşti 0 0 0 0

0.000

DN 2 80,500-83,700 3 0 0 0 0 Mihăileşti- bună 80 84 Limpeziş 0 0 0 0

Limpeziş

0.000

DN 2 83,700-84,700 1 0 0 0 0 Limpeziş bună 84 85 Limpeziş 0 0 0 0

0.000



DN 2 84,700-87,465 3 0 0 0 0 Limpeziş- bună 85 87 Cioranca 0 0 0 0

Cioranca

0.000

DN 2 87,465-89,465 2 0 0 0 0 Cioranca bună 87 89 0 0 0 0

0.000

DN 2 89,465-94,970 5 0 0 0 0 Cioranca- bună 89 95 0 0 0 0

Costeşti

0.000

DN 2 94,970-96,600 2 0 0 0 0 Costeşti bună 95 96 0 0 0 0

0.000

DN 2 96,600-99,840 3 0 0 0 0 Costeşti- bună 97 100 Spătaru 0 0 0 0

Spătaru

0.000

DN 2 99,840-100,790 1 0 0 0 0 Spătaru bună 100 101 Spătaru 0 0 0 0

0.000

DN 2 100,790- 7 0 0 0 0 Spătaru- bună 101 108 Buzău 0 0 0 0

107,75 Buzău

0.000

DN 2 107,620- 1 0 0 0 0 Nod rut.- bună 107 108 Buzău 0 0 0 0

Artera 1 Buzău

0.000


Artera 2 Buzău

0.000

DN 2 107,750- 1 0 0 0 0 Nod rut.- bună 0 0 108 108 Buzău 0 0

107,9 Buzău

0.000

DN 2 107,900- 3 0 0 0 0 Ocolire 108 111 Buzău 0 0 0 0

111,1 Buzău bună

0.000

DN 2 111,100- 1 0 0 0 0 Buzău bună 111 112 Buzău 0 0 0 0

112,3



0.000

DN 2 112,300- 2 0 0 0 0 Ocolire bună 112 114 Buzău 0 0 0 0

114,6 Buzău

0.000


Artera 1 Buzău

0.000


Artera 2 Buzău

0.000


Artera 3 Buzău 0.000


Artera 4 Buzău

0.000

DN 2 114,600- 1 0 0 0 0 Buzău- bună 0 0 0 0 114 115 Buzău

115,185 Mărăcineni

0.000

DN 2 115,185- 1 0 0 0 0 Mărăcineni bună 114 115 Buzău 0 0 0 0

Artera 1

0.000

DN 2 115,185- 2 0 0 0 0 Mărăcineni bună 0 0 0 0 115 117 Mărăcineni

116,7

0.000

DN 2 116,700- 1 0 0 0 0 Potârnicheşti bună 116 117 Mărăcineni 0 0 0 0

117,1

0.000

DN 2 117,100- 1 0 0 0 0 Potârnicheşti bună 0 0 117 118 Mărăcineni 0 0

117,52

0.000

DN 2 117,520- 3 0 0 0 0 Potârnicheşti bună 117 120 Potârni- 0 0 0 0

120,4 cheşti

0.000

DN 2 120,400- 1 0 0 0 0 Potârnicheşti bună 120 121 Potârni- 0 0 0 0



121,3 cheşti

0.000

DN 2 121,300- 1 0 0 0 0 Poşta Câlnău bună 121 122 Potârni- 0 0 0 0

121,9 cheşti

0.000

DN 2 121,900- 3 0 0 0 0 Poşta Câlnău bună 122 125 Poşta 0 0 0 0

125,02 Câlnău

0.000

DN 2 125,020- 6 0 0 0 0 Poşta Câlnău bună 125 131 Poşta 0 0 0 0

130,68 Oreavu Câlnău

0.000

DN 2 130,680- 1 0 0 0 0 Poşta Câlnău bună 0 0 130 132 Poşta 0 0

132 Oreavu Câlnău

0.000

DN 2 132,000- 2 0 0 0 0 Poşta Câlnău bună 0 0 132 134 Poşta 0 0

134,4 Oreavu Câlnău

0.000

DN 2 134,400- 1 0 0 0 0 Poşta Câlnău bună 134 135 Oreavu 0 0 0 0

135,52 Oreavu

0.000

DN 2 135,520- 1 0 0 0 0 Poşta Călnău bună 0 0 135 136 Oreavu 0 0

136,25 Oreavu

0.000

DN 2 136,250- 1 0 0 0 0 Poşta Călnău bună 0 0 0 0 135 136 Oreavu

136,72 Oreavu

0.000

DN 2 136,720- 1 0 0 0 0 Poşta Câlnău bună 136 137 Oreavu 0 0 0 0

136,98 Oreavu

0.000

DN 2 141,330- 1 0 0 0 0 Oreavu bună 141 142 Oreavu 0 0 0 0

142,69

0.000

DN 2 142,690- 1 0 0 0 0 Oreavu- bună 0 0 142 143 Oreavu 0 0

143,35 Rm.Sărat

0.000



DN 2 143,350- 3 0 0 0 0 Rm.Sărat bună 0 0 0 0 143 146 Rm.Sărat

146,7

0.000

DN 2 146,700- 6 0 0 0 0 Rm.Sărat- bună 146 152 Rm.Sărat 0 0 0 0

152,44 Jud. Vrancea

0.000

DN 2B 0,000-0,175 1 0 0 0 0 Spătaru- bună 0 0 0 1 Spătaru 0 0

Buzău

0.000

DN 2B 0,175-0,300 1 0 0 0 0 Spătaru- bună 0 1 Spătaru 0 0 0 0

Buzău

0.000

DN 2B 0,300-3,800 4 0 0 0 0 Spătaru- bună 0 4 Buzău 0 0 0 0

Buzău

0.000

DN 2B 3,800-5,600 2 0 0 0 0 Buzău bună 4 6 Buzău 0 0 0 0

0.000

DN 2B 5,600-8,150 2 0 0 0 0 Buzău bună 0 0 0 0 6 8 Buzău

0.000

DN 2B 8,150-8,800 1 0 0 0 0 Buzău bună 8 9 Buzău 0 0 0 0

0.000

DN 2B 8,800-9,220 1 0 0 0 0 Buzău- bună 0 0 0 0 9 9 Buzău

Gălbinaşi

0.000

DN 2B 9,220-16,860 8 0 0 0 0 Buzău- bună 9 17 Gălbinaşi 0 0 0 0

Gălbinaşi

0.000

DN 2B 16,860-17,500 1 0 0 0 0 Gălbinaşi bună 17 18 Gălbinaşi 0 0 0 0

0.000

DN 2B 17,500-19,630 2 0 0 0 0 Gălbinaşi- bună 18 20 Bentu 0 0 0 0

Bentu



0.000

DN 2B 19,630-20,490 1 0 0 0 0 Bentu bună 19 20 Bentu 0 0 0 0

0.000

DN 2B 20,490-25,740 5 0 0 0 0 Bentu- bună 20 26 Mânzu 0 0 0 0

Mânzu

0.000

DN 2B 25,740-26,350 1 0 0 0 0 Mânzu bună 26 26 Mânzu 0 0 0 0

0.000

DN 2B 26,350-27,490 1 0 0 0 0 Mânzu- bună 26 27 Cilibia 0 0 0 0

Cilibia

0.000

DN 2B 27,490-28,80 1 0 0 0 0 Cilibia bună 27 28 Cilibia 0 0 0 0

0.000

DN 2B 28,080-33,140 5 0 0 0 0 Cilibia- bună 28 33 Cilibia 0 0 0 0

Balhacu

0.000

DN 2B 33,140-33,620 1 0 0 0 0 Balhacu bună 33 34 Balhacu 0 0 0 0

0.000

DN 2B 33,620-35,220 2 0 0 0 0 Balhacu- bună 34 35 C.A.Rosetti 0 0 0 0

C.A.Rosetti

0.000

DN 2B 35,220-36,510 1 0 0 0 0 C.A.Rosetti bună 35 36 C.A.Rosetti 0 0 0 0

0.000

DN 2B 36,510-38,040 1 0 0 0 0 C.A.Rosetti- bună 37 38 Vizireni 0 0 0 0

Vizireni

0.000

DN 2B 38,040-38,540 1 0 0 0 0 Vizireni bună 38 39 Vizireni 0 0 0 0

0.000

DN 2B 38,540-38,550 1 0 0 0 0 Vizireni- bună 38 39 Vizireni 0 0 0 0



jud.Brăila

0.000

DN 2C 0,000-0,560 0 1 0 0 0 Costeşti- bună 0 1 Costeşti 0 0 0 0

Pogoanele

0.000

DN 2C 0,560-2,250 0 2 0 0 0 Costeşti- bună 1 2 Costeşti 0 0 0 0

Gherăseni

0.000

DN 2C 2,250-4,700 0 2 0 0 0 Gherăseni bună 2 5 Gherăseni 0 0 0 0

0.000

DN 2C 4,700-5,150 0 1 0 0 0 Gherăseni- bună 5 5 Sudiţi 0 0 0 0

Sudiţi

0.000

DN 2C 5,150-6,870 2 0 0 0 0 Sudiţi bună 5 7 Sudiţi 0 0 0 0

0.000

DN 2C 6,870-7,160 1 0 0 0 0 Sudiţi- bună 7 7 Bălaia 0 0 0 0

Bălaia

0.000

DN 2C 7,160-7,400 1 0 0 0 0 Bălaia bună 7 7 Bălaia 0 0 0 0

0.000

DN 2C 7,400-9,980 3 0 0 0 0 Bălaia- bună 7 10 Smeeni 0 0 0 0

Smeeni

0.000

DN 2C 9,980-12,300 2 0 0 0 0 Smeeni bună 10 12 Smeeni 0 0 0 0

0.000

DN 2C 12,300-12,720 0 1 0 0 0 Smeeni bună 12 13 Smeeni 0 0 0 0

0.000

DN 2C 12,720-13,320 0 1 0 0 0 Smeeni- bună 13 13 Moisica 0 0 0 0

Moisica

0.000



DN 2C 13,320-14,310 0 1 0 0 0 Moisica bună 13 14 Moisica 0 0 0 0

0.000

DN 2C 14,310-15,830 0 2 0 0 0 Moisica- bună 14 16 Moisica 0 0 0 0

Albeşti

0.000

DN 2C 15,830-17,060 0 1 0 0 0 Albeşti bună 16 17 Albeşti 0 0 0 0

0.000

DN 2C 17,060-19,470 0 2 0 0 0 Albeşti- bună 17 19 Albeşti 0 0 0 0

Călţuna

0.000

DN 2C 19,470-20,340 0 1 0 0 0 Călţuna bună 19 20 Călţuna 0 0 0 0

0.000

DN 2C 20,340-24,280 0 4 0 0 0 Călţuna- bună 20 24 Pogoanele 0 0 0 0

Pogoanele

0.000

DN 2C 24,280-28,270 0 4 0 0 0 Pogoanele bună 24 28 Pogoanele 0 0 0 0

0.000

DN 2C 28,270-31,450 0 3 0 0 0 Pogoanele- bună 28 31 Pogoanele 0 0 0 0

Căldăreşti

0.000

DN 2C 31,450-32,700 0 1 0 0 0 Căldăreşti bună 31 32 Căldăreşti 0 0 0 0

0.000

DN 2C 32,700-38,080 0 5 0 0 0 Căldăreşti- bună 33 38 Padina 0 0 0 0

Padina

0.000

DN 2C 38,080-42,800 0 5 0 0 0 Padina bună 38 43 Padina 0 0 0 0

0.000

DN 2C 42,800-48,000 0 5 0 0 0 Padina- bună 43 48 Padina 0 0 0 0

Jud. IL



0.000

DN 10 0,000-2,100 2 0 0 0 0 Buzău bună 0 0 0 0 0 2 Buzău

0.000

DN 10 2,100-4,670 3 0 0 0 0 Buzău- bună 2 5 Buzău 0 0 0 0

Verneşti

0.000

DN 10 4,670-7,440 3 0 0 0 0 Verneşti bună 5 7 Verneşti 0 0 0 0

0.000

DN 10 7,440-10,760 3 0 0 0 0 Verneşti- bună 7 11 Verneşti 0 0 0 0

Cândeşti

0.000

DN 10 10,760-13,480 3 0 0 0 0 Cândeşti bună 11 13 Cândeşti 0 0 0 0

0.000

DN 10 13,480-15,590 2 0 0 0 0 Cândeşti- bună 13 15 Cândeşti 0 0 0 0

Berca

0.000

DN 10 15,590-17,970 2 0 0 0 0 Berca bună 16 18 Berca 0 0 0 0

0.000

DN 10 17,970-18,180 1 0 0 0 0 Berca- bună 18 18 Ojasca 0 0 0 0

Ojasca

0.000

DN 10 18,180-22,100 4 0 0 0 0 Ojasca- bună 18 22 Ojasca 0 0 0 0

Măgura

0.000

DN 10 22,100-25,230 3 0 0 0 0 Măgura bună 22 25 Măgura 0 0 0 0

0.000

DN 10 25,230-25,350 1 0 0 0 0 Măgura- bună 25 25 Măgura 0 0 0 0

Ciuta

0.000

DN 10 25,350-35,450 1 0 0 0 0 Măgura- bună 25 25 Măgura 25 25 Ciuta 0 0



Ciuta

0.000

DN 10 25,450-27,010 2 0 0 0 0 Măgura- bună 25 27 Măgura 0 0 0 0

Ciuta

0.000

DN 10 27,010-30,420 3 0 0 0 0 Ciuta- bună 27 30 Ciuta 0 0 0 0

Ciuta

0.000

DN 10 30,420-35,600 5 0 0 0 0 Ciuta- bună 30 35 0 0 0 0

Vipereşti

0.000

DN 10 35,600-38,140 3 0 0 0 0 Vipereşti bună 35 38 Vipereşti 0 0 0 0

0.000

DN 10 38,140-40,000 2 0 0 0 0 Vipereşti- bună 38 40 Vipereşti 0 0 0 0

Cislău

0.000

DN 10 40,000-42,560 3 0 0 0 0 Vipereşti- bună 40 42 Vipereşti 0 0 0 0

Cislău

0.000

DN 10 42,560-46,770 4 0 0 0 0 Cislău bună 42 46 Cislău 0 0 0 0

0.000

DN 10 46,770-47,020 1 0 0 0 0 Cislău- bună 46 47 Cislău 0 0 0 0

Poieni

0.000

DN 10 47,020-47,700 1 0 0 0 0 Poieni bună 47 47 Poieni 0 0 0 0

0.000

DN 10 47,700-48,400 1 0 0 0 0 Poieni- bună 47 48 Poieni 0 0 0 0

Valea Seacă

0.000

DN 10 48,400-49,180 1 0 0 0 0 Valea Seacă bună 48 49 Valea 0 0 0 0

Seacă

0.000



DN 10 49,180-49,540 1 0 0 0 0 Valea Seacă- bună 49 49 Valea 0 0 0 0

Mărunţiş Seacă

0.000

DN 10 49,540-50,350 1 0 0 0 0 Mărunţiş bună 49 50 Mărunţiş 0 0 0 0

0.000

DN 10 50,350-50,740 1 0 0 0 0 Mărunţiş- bună 50 50 0 0 0 0

Lunca

0.000

DN 10 50,740-51,700 1 0 0 0 0 Lunca bună 50 51 Lunca 0 0 0 0

0.000

DN 10 51,700-52,050 1 0 0 0 0 Lunca- bună 51 52 Lunca 0 0 0 0

Pătârlagele

0.000

DN 10 52,050-55,700 4 0 0 0 0 Pătârlagele bună 52 55 Pătârlage- 0 0 0 0

le

0.000

DN 10 55,700-57,230 2 0 0 0 0 Pătârlagele- bună 55 57 Pătârlage- 0 0 0 0

Valea le

0.000 Lupului

DN 10 57,230-58,420 1 0 0 0 0 Valea bună 57 58 Valea 0 0 0 0

Lupului Lupului

0.000

DN 10 58,420-59,100 1 0 0 0 0 Valea bună 58 59 Valea 0 0 0 0

Lupului- Lupului

0.000 Chirleşti

DN 10 59,100-62,090 3 0 0 0 0 Chirleşti bună 59 62 Chirleşti 0 0 0 0

0.000

DN 10 62,090-62,700 1 0 0 0 0 Chirleşti- bună 62 62 Chirleşti 0 0 0 0

Păltineni

0.000

DN 10 62,700-65,300 3 0 0 0 0 Păltineni bună 62 65 Păltineni 0 0 0 0



0.000

DN 10 65,320-65,640 1 0 0 0 0 Păltineni- bună 65 65 Păltineni 0 0 0 0

Nehoiu

0.000

DN 10 65,640-72,010 6 0 0 0 0 Nehoiu bună 65 72 Nehoiu 0 0 0 0

0.000

DN 10 72,010-72,720 1 0 0 0 0 Nehoiu- bună 72 72 Nehoiu 0 0 0 0

Siriu

0.000

DN 10 72,720-73,000 1 0 0 0 0 Siriu bună 72 73 Siriu 0 0 0 0

0.000


0.000


0.000

DN 10 76,790-80,090 0 3 0 0 0 Siriu- bună 76 80 Siriu 0 0 0 0

Jud. Covasna

0.000

DN 10 80,090-93,400 13 0 0 0 0 Siriu- bună 80 93 Siriu 0 0 0 0

Jud.

0.000 Covasna

DN 22 0,000-1,270 2 0 0 0 0 Rm. Sărat bună 0 1 Rm.Sărat 0 0 0 0

0.000

DN 22 1,270-2,290 1 0 0 0 0 Rm. Sărat bună 1 2 Rm.Sărat 0 1 Rm.Sărat 0 0

0.000

DN 22 2,290-2,740 1 0 0 0 0 Rm. Sărat bună 1 2 Rm.Sărat 0 0 1 2 Rm.Sărat

0.000

DN 22 2,740-5,590 3 0 0 0 0 Rm. Sărat- bună 2 5 Rm.Sărat 0 0 0 0



Râmnicelu

0.000

DN 22 5,590-7,180 2 0 0 0 0 Râmnicelu bună 5 7 Râmnicelu 0 0 0 0

0.000

DN 22 7,180-16,220 9 0 0 0 0 Râmnicelu- bună 7 16 Râmnicelu 0 0 0 0

Boldu

0.000

DN 22 16,220-19,100 3 0 0 0 0 Boldu bună 16 19 Boldu 0 0 0 0

0.000

DN 22 19,100-21,630 3 0 0 0 0 Boldu- bună 19 21 Boldu 0 0 0 0

Balta Alba

0.000

DN 22 21,630-22,460 1 0 0 0 0 Balta Albă bună 21 22 Balta 0 0 0 0

Albă

0.000

DN 22 22,460-27,140 5 0 0 0 0 Balta Albă- bună 22 27 Balta 0 0 0 0

Băile Albă

0.000

DN 22 27,140-28,980 2 0 0 0 0 Băile bună 27 28 Băile 0 0 0 0

0.000

DN 22 28,980-30,000 1 0 0 0 0 Băile- bună 28 30 Băile 0 0 0 0

Jud. Brăila

0.000

TOTAL 24.000

TOTAL 5.085.277

5.2. CĂI DE TRANSPORT FEROVIAR

Capacitatea Felul căii ferate Rampe de îmbarcare-debarcare



de transport

norm

ală

larg

ă

îngu

stă

dubl

ă

sim

plă

elec

trif

icat

ă

neel

ectr

if.

Nr.de (încărcare-descărcare)

Sectorul C.F., Lungime practicăliniide Tipul mate- lungime lăţime capacit.

puncte de secţionare (km) (per.tr./24h) C.F. şinei rial de vag/24h

c-ţii (ml) (ml) reţea naţională 31 1-247, x x x 2 60 0 0 0Buzău- Ploieşti 2-247

Buzău 31 1-247, x x x 4 60 B 52 13 6 2-247 x x x 10 49 2-PB 200 35 7 x x x 5 40 0 0 0

Ulmeni x x x 2 60 B 100 11 2 x x x 5 49 2-B 47 14 2

Săhăteni x x x 2 60 B 46 8 2 x x x 7 49 0 0 0

reţea naţională 30 1-351, x x x 0 60 0 0 0Buzău- Rm. Sărat 2-356

Boboc x x x 2 60 B 51 10 2 x x x 2 49 0 0 0 x x x 2 40 0 0 0

Zoiţa x x x 2 60 B 22 8 2 x x x 4 49 0 0 0

Râmnicu Sărat x x x 2 60 B 264 25 4



x x x 8 49 2-B 40 16 4

reţea naţională 34 1-208, x x x 0 60 0 0 0Buzău- Făurei 2,206

Buzău Sud x x x 2 60 0 0 0 x x x 7 49 0 0 0

Cilibia x x x 2 60 B 31 11 2 x x x 5 49 0 0 0

Rosetti x x x 2 60 B 43 15 2 x x x 2 49 0 0 0

Vizireni- haltă x x x 2 60 0 0 0

altele 33 1 x x x 0 5 0 0 0Făurei- Urziceni

Surdila- haltă x x x 0 54 0 0 0

Ruşeţu x x x 1 54 lemn 6 10 1 x x x 2 49 0 0 0 x x x 1 40 0 0 0

Pogoanele x x x 1 54 B 33 10 2 x x x 2 49 0 0 0 x x x 1 40 0 0 0



Cotorca- haltă x x x 1 54 0 0 0 x x x 2 49 0 0 0 x x x 1 45 0 0 0

altele 20 12 x x x 0 0 0 0Făurei- Tecuci

Balta Albă x x x 1 54 0 0 0 x x x 2 45 0 0 0 x x x 1 40 0 0 0

Ciorăşti- haltă x x x 1 54 0 0 0

altele 73 30 x x x 0 0 0 0Buzău-Nehoiaşu

Buzău Nord x x x 5 49 0 0 0

Verneşti x x x 1 49 B 20 7 1 x x 4 40 0 0 0 0 0 0 0

Berca x x x 4 40 0 0 0

Măgura x x x 3 40 0 0 0

Pârscov x x x 3 40 0 0 0

Cislău x x x 4 40 1B 10 5 1 x x x 0 100 10 1



Mărunţişu- haltă x x x 1 40 1B 30 8 1

x x x 1 49 30 8 1 0 0 0 0 0 0 0 0

Pătârlagele x x x 1 49 0 0 0 x x x 3 40 0 0 0

Nehoiu x x 6 40 B 20 8 2

Nehoiaşu x x x 3 49 B 10 6 2 x x x 3 40 2-B 32 16 2

Buzău- DUCTIL 5 x x x 13 40 0 0 0 0

Buzău- VAE 1,715 x x x 12 40 0 0 0APCAROM

Buzău- BETA SA 1,9 x x x 10 40 0 0 0

Buzău- SPICUL SA 0,24 x x x 2 0 0 0

Buzău- PECO SA 0,58 x x x 2 40 0 0 0

Buzău- FEDERAL 0,12 x x x 1 40 0 0 0COOP

Buzău- AROMET 1,677 x x x 2 40 0 0 0SA

Buzău- 0,822 x x x 2 0 0 0COMCEREAL SA



Buzău- Depou 3,574 x x x 17 60 0 0 0

Buzău Nord- 7,9 x x x 5 40 0 0 0SOMACO SA Buzău Nord- 1,604 x x x 2 40 0 0 0COMAT SA Buzău Nord- 2,42 x x x 3 40 0 0 0REMAT SA Buzău Nord- 0,185 x x x 144 40 0 0 0

CONCIFOR SA Buzău Nord- 1,75 x x x 3 40 0 0 0

ICRA SA Buzău Nord- 0,225 x x x 1 40 0 0 0

DRUM. NAŢ. Buzău Nord- 0,25 x x x 1 40 0 0 0DRUM. JUD. Buzău Nord- 1,665 x x x 3 40 0 0 0

VULTURUL SA Buzău Nord- 1,751 x x x 3 40 0 0 0

FLACĂRA SA Buzău Nord- 1,4 x x x 2 40 0 0 0CONCAS SA Buzău Nord- 0,15 x x x 1 40 0 0 0

FILATURA SA Buzău Nord- 0,12 x x x 1 40 0 0 0STIFIN SA

Buzău Nord- 4,71 x x x 3 40 0 0 0ROMCARBON SA

Buzău Sud- 1,955 x x x 5 40 0 0 0CONCIVIA Brăila

Buzău Sud- 4,209 x x x 8 40 0 0 0GEROM SA Buzău Sud- 0,342 x x x 1 40 0 0 0

METAPLAST SA Buzău Sud- x x x 22 40 0 0 0



ZAHĂR SA Buzău Sud- 0,63 x x x 2 40 0 0 0

LEG.-FRUCTE SA Buzău Sud- 0,75 x x x 1 40 0 0 0

COMCEREAL SA Buzău Sud- 0,65 x x x 1 40 0 0 0

INTEGRAL SA Buzău Sud- 1,081 x x x 5 40 0 0 0ROTEC SA Buzău Sud- 2,109 x x x 9 40 0 0 0ULVEX SA Rm.Sărat- 0,2 x x x 2 40 0 0 0

MORSA SA Rm.Sărat- 0,14 x x x 1 40 0 0 0

Şantier DR. JUD. Rm. Sărat- 0,23 x x x 5 40 0 0 0

FERMIT SA Rm. Sărat- 0,18 x x x 1 40 0 0 0PECO SA Rm. Sărat- 0,18 x x x 1 40 0 0 0UJECOOP Rm. Sărat- 0,376 x x x 5 40 0 0 0FOTCOM Rm. Sărat- 0,110 x x x 1 40 0 0 0

ŢIGARETA SA Rm. Sărat- 0,15 x x x 1 40 0 0 0

RÂMNICOMB SA Rm. Sărat- SILOZ 0,18 x x x 1 40 0 0 0

COMCEREAL Rm. Sărat- 0,15 x x x 1 40 0 0 0

COMLEMN SA Rm. Sărat- Secţia 0,16 x x x 1 40 0 0 0

ROMSILVA Rm.Sărat- 0,35 x x x 4 40 0 0 0

OILREG SA



Verneşti- 0,877 x x x 2 40 0 0 0FORESTA SA

Berca-COMPETROL 0,532 x x x 1 40 0 0 0

Ploieşti Berca- SASTUC SA 0,444 x x x 1 40 0 0 0

Pârscov- SC SACO 0,800 x x x 1 40 0 0 0

SA Ialomiţa Mărunţişu- Dep. 0,600 x x x 2 40 0 0 0ANRM (DGSR)

Pătârlagele- 0,240 x x x 1 40 0 0 0Secţia DR. NAŢ.

Pătârlagele- 0,564 x x x 1 40 0 0 0SOCERAM SA

Pătârlagele- 0,030 x x x 1 40 0 0 0Dep. PECO

Nehoiu- 0,160 x x x 1 40 0 0 0CONCIFOR SA

Nehoiu- 0,140 x x x 1 40 0 0 0SETPPL

Nehoiaşu- 1,147 x x x 4 40 0 0 0DURAS SA Nehoiaşu- 0,313 x x x 2 40 0 0 0SETPPL

Nehoiaşu- HIDRO- 0,450 x x x 1 40 0 0 0CONSTRUCŢIA

Cilibia- 0,380 x x x 1 40 0 0 0SEMROM SA

Cilibia- 0,868 x x x 1 40 0 0 0Dep. ANPA

Săhăteni- 0,528 x x x 1 40 0 0 0ROVINSAH SA

Săhăteni- 0,275 x x x 1 40 0 0 0Dep.COMCEREAL



Săhăteni- 0,655 x x x 1 40 0 0 0NUTRIBUZ SA Monteoru- Baza 3,300 x x x 6 60 0 0 0

montare panouri CF Pogoanele- 0,798 x x x 1 40 0 0 0SILOZURI Pogoanele- 1,037 x x x 1 40 0 0 0

VAE APCAROM Cotorca- ITCC 0,700 x x x 1 40 0 0 0

Cioreşti- Dep. 0,258 x x x 1 40 0 0 0COMCEREAL

Balta Albă- Dep. 0,498 x x x 1 40 0 0 0COMCEREAL Linii de garaj

M.Ap.N. 1,680 x x x 2 60 0 0 0Buzău- U.M. Cislău- U.M. 0,900 x x x 3 40 0 0 0

Boboc- U.M. 1,325 x x x 1 40 0 0 0



5.3. REŢELE DE CONDUCTE MAGISTRALE

Denumireamagistralei

Localitatea

pro

dusu

l tra

nsp

orta

t

Agentul economiccare

Caracteristicitehnice

ram

ific

atii

in lo

calit

ati d

inju

det

Des

tin

atia

fin

ala

de

intr

are

de

iesi

re

alim

ente

aza

con

duct

a

exp

loat

eaza

con

du

cta

dia

met

rul

con

du

ctei

,tol

i

cap

acit

.de

tran

s., t

/an

lun

gim

e in

jud

et

Ploiesti-Constanta

Sah

aten

i

Viz

iren

i

mot

orin

a

Pet

rotr

ans-

Plo

iest

i

Pet

rotr

ans-

Plo

iest

i

10 in

ch

1 00

0 00

0 t/a

n

55 Dep

ozitu

l PE

CO

-BU

ZA

U

OIL

TE

RM

INA

L C

ON

ST

AN

TA

Ploiesti-Constanta

Sah

aten

i

Viz

iren

i

benz

ina

Pet

rotr

ans-

Plo

iest

i

Pet

rotr

ans-

Plo

iest

i

10 in

ch

1 00

0 00

0 t/a

n

55 Dep

ozitu

l PE

CO

-BU

ZA

U

OIL

TE

RM

INA

L C

ON

ST

AN

TA



SECŢIUNEA A 6-A. DEZVOLTARE ECONOMICĂ În economia judeţului predominantă este industria, urmată de agricultură şi prestările de servicii.În judeţ există 17.318 agenţi economici, din care 35 cu capital de stat, 139 cu capital mixt, 7443proprietate de grup şi 10701 cu capital privat.

6.1. ZONELE INDUSTRIALIZATE / RAMURIPe teritoriul judeţului, industria s-a dezvoltat destul de târziu, de-abia din primele decenii ale

secolului XX-lea. Până atunci era limitată la unele mici ateliere de postav, dimie, ceramică, la unelemori (Buzău şi Râmnicu Sărat), precum şi la câteva fierăstraie sau puţuri petroliere în subcarpati.Prima parte a secolului al XX-lea se caracterizează prin extinderea exploatărilor forestiere,petroliere, carbonifere, gazfere, prin dezvoltarea unor ramuri ale industriei prelucratoare în oraseleBuzău şi Râmnicu Sărat (morărit, rafinarea primară a petrolului, prelucrarea metalelor, ceramicăetc.), legată de existenţa materiei prime şi de poziţia acestor oraşe pe traiectul şi la intersecţia unorintense artere comerciale. În 1935 în actualul judeţ funcţionau 13 fabrici, cu un număr mai mare de20 salariaţi, precum şi numeroase ateliere cu unu până la 5 lucratori. Industria reprezintă ramura conducătoare a economiei judeţului Buzău, fiind concentrată încea mai mare parte în municipiile Buzău şi Râmnicu Sărat. Structura producţiei globale industrialescoate în evidenţă, ca ramură principală, industria construcţiilor de maşini şi de prelucrare ametalelor (cu unităţi la Buzău şi Rm. Sărat) în cadrul căreia se produc utilaje tehnologice pentruindustria metalurgică, petrolieră şi chimică, materiale feroviare (schimbători cu ace flexibile, trifoanepentru fixarea şinelor de cale ferată), rezervoare, cisterne şi containere metalice, instalaţii de filtrare,subansamble pentru tractoare, bunuri de larg consum (maşini de gătit, sobe de încălzit, extintoarepentru incendii, fiare de călcat, etc.). Alte ramuri, cu ponderi importante în producţia industrială a judetului sunt: metalurgiaferoasă (sârma şi produse din sârmă, corduri metalice pentru anvelope - singura producătoare dinţară, pulberi metalice (Buzău), industria de exploatare a combustibililor, industria chimică,prelucrarea maselor plastice, folii de vinilin, tuburi şi plăci (Buzău şi Beceni), regenerarea uleiuriloruzate (Rm. Sărat), industria materialelor de construcţii: calcar (Istriţa), diatomit (Pătârlagele),geamuri şi prefabricate din beton (Buzău), var (Măgura), cărămizi (Berca, Pătârlagele), industria deprelucrare a lemnului (Buzău, Rm. Sărat, Nehoiu, Verneşti, Gura Teghii), industria textilelor şi aconfecţiilor (Buzău, Rm. Sărat, Nehoiu, Pătârlagele, Smeeni), industria alimentară: preparate dincarne şi lapte, conserve de legume şi fructe, uleiuri vegetale, zahăr, vin, bere, produse depanificaţie, etc. (Buzău, Rm. Sărat, Nehoiu, Pietroasele, Zărneşti, Săhăteni). O pondere însemnată odeţin şi activităţile industrial meşteşugăreşti, mici şi mijlocii, producătoare de covoare manuale(Bisoca, Lopătari, Siriu, Gura Teghii), împletituri din rachită la Ziduri, confecţii artizanale, vaseceramice (Nişcov, Pârscov, Plopeasa, Calvini, Olari, Policiori), instrumente muzicale (Mânzăleşti,Cătina), obiecte de tâmplărie şi dogărie, cioplituri în piatră (Măgura, Năeni, Pietroasele, Breaza,Cătina), etc.



6.2.DEPOZITE/REZERVOARE, CAPACITĂŢI DE STOCARE

Den

umir

e op

erat

or e

cono

mic

Profil deactivitate A

dres

a

Den

umir

ea s

ubst

anţe

lor

Can

tita

tea

de s

ubst

anţă

deţ

inut

ă

Can

tita

tea

de s

ubst

anţă

pos

ibil

a

Sta

re d

e ag

rega

re

Rezervoare

În in

stal

aţie

Raze de pericol (m)

Nr.

Rez

ervo

are

Cap

acit

ate

reze

rvor

m3

LetalăDe

intoxicare

Benzină 500 4680321

602000500

- - -

CLU 500 518031

605000

- - -

Petrol 50 4000 2 2000 - - -

Ulei 5 360 6 60 - - -

Benzină - 3150 1 3150 - - -

Str

. Tra

nsil

vani

ei n

r. 1

32

GPL(butan)

12,5 13,8 Lic

hid

6 2,3 - - -

Benzinăde

extracţie

5,7 14 1 14 - - -



S.C

. RO

MC

AR

BO

N S

.A. B

UZ

ĂU

Pre

lucr

ate

poli

etile

nă ;

Filtr

e au

to, p

iese

şi a

cces

orii

pen

tru

auto

vehi

cule

; P

relu

crat

e P

SE

;Tub

uri,

ţevi

, fit

ingu

ri P

VC

, fol

iest

rech

; C

ărbu

ne a

ctiv

şi e

chip

amen

te d

e pr

otec

ţie

;Fir

e şi

cabl

uri o

ptic

e ; T

estă

ri ş

i ana

lize

tehn

ice

Motorină 1,2 1,26 9 0,14 - - -

S.C

. FE

RM

IT S

.A. R

ÎMN

ICU

SĂ

RA

T

Pro

ducţ

ia ş

i com

erci

aliz

area

: m

ater

ile

de f

ricţ

iune

;m

ater

iale

, gar

nitu

ri d

e et

anşa

re ;

fero

dour

i

Str

. Ale

ea I

ndus

trie

i nr.

1

Toluen 77,5 200L

ichi

d 4 50 - - -

Alcooletilic

7,2 7,2 36 0,2 - - -

Motorină 39,7 12 1 12 - - -

Hexametilentetramină 15,8 - - - - - -

Pudretăde

cauciuc2,65 - - - - - -

S.C

. AG

RIC

OV

ER

S.A

BU

ZĂ

U

Pro

ducţ

ia ş

i com

erci

aliz

area

de

: ule

ira

fina

tali

men

tar,

ule

i bru

t, şr

ot

Str

. Ind

ustr

iilo

r n

r. 5

-7

Benzinăde

extracţie( hexan)

84 84

Lic

hid 2

22814

13 - 15

6.3. FONDUL FUNCIAR, CREŞTEREA ANIMALELOR A doua ramura a economiei judeţului Buzău se caracterizează prin varietate şi complexitatestructurală, repartiţie zonală în raport cu marile unităţi de relief şi prin continuitate tradiţională de



activităţi. La sfârşitul anului 1994 suprafaţa agricolă a judeţului Buzău era de 402477 ha, din care254027 ha terenuri arabile, 89187 ha păsuni naturale, 29943 ha fâneţe naturale, 17794 ha vii şipepiniere viticole şi 11526 ha livezi şi pepiniere pomicole. Din totalul suprafeţei agricole, 76,6%revine sectorului privat. În 1994, suprafeţele arabile erau dominate de culturile de porumb (101144ha), urmate de cele de grâu şi secară (67516 ha), plante uleioase 32283 ha, floarea soarelui (31311ha), plante de nutreţ (24603 ha), orz si orzoaică (8559 ha), sfeclă de zahar, legume, leguminoasepentru boabe, cartofi, tutun. Culturile viticole au o extindere mai mare in zona dealurilorsubcarpatice, concentrându-se în două mari areale viticole: podgoria Dealul Mare, pe versanţii sudiciai dealului Istriţa, cu centrele de mare productivitate Pietroasele, Breaza, Verneşti, Zoreşti, Merei şiPodgoria din zona piemontului Râmnicului, cu centrele Cernăteşti, Zărneşti, Rm. Sărat. Dispersatesunt şi podgoriile din regiunea de câmpie de la Cochirleanca, Săgeata, Pogoanele, Padina, Boldu,Ruşeţu. Aceste podgorii produc o gamă variata de sortimente de struguri de masă şi de vinuri. Deremarcat faptul că, în cadrul staţiunii de cercetare şi producţie viticolă Pietroasele (infiintata in 1892)au fost create mai multe soiuri de viţă de vie, între care se evidenţiază Tămâioasa Românească.Pomicultura, cu vechi tradiţii în judeţul Buzău, se practică mai ales în zona subcarpatică şipiemontană, unde formează bazine pomicole compacte în arealele localităţilor Nehoiu, Patârlagele,Cislau, Pârscov, Chiojdu, Sibiciu, Verneşti, Merei. Din productia totala de fructe (36621 t), mai multde jumătate (21100 t) aparţine prunelor, apoi merelor (11597 t), cireşelor şi vişinelor, perelor,nucilor. Sectorul zootehnic cuprindea efectivele din mai toate speciile de animale, respectiv 88,7 miicapete bovine, 142,8 mii capete porcine, 303,6 mii capete ovine, 32,7 mii capete caprine, 21,2 miicapete cabaline; avicultura (2075,8 mii capete păsări); apicultura (22 mii familii albine). Pestejumătate din efectivele de animale aparţine sectorului privat, iar în unele cazuri (la caprine, înapicultură) sectorul privat reprezintă 100%. La Cislău şi Ruşeţu există mari crescătorii de cai de rasă,folosiţi la concursurile hipice interne şi internationale, iar la Cislău se află o importantă crescătoriede viermi de mătase.

6.4. TURISM / CAPACITĂŢI DE PRIMIRE TURISTICĂCadrul natural, datorită varietăţii şi complexităţii peisajului, constituie mobilul principal în

practicarea turismului, mai ales pentru regiunile montane şi cele subcarpatice. Există şi elemente deordin istoric, cultural, artistic care atrag, în anumite perioade, o parte din numărul de turişti. Dupăspecificul potenţialului turistic, în cadrul judeţului se detaşează : în partea nordică, o zonă montană,cu elemente date mai ales de cadrul natural; in partea centrală, o zonă subcarpatică cu caracter mixt,în care elementele oferite de cadrul natural se imbină cu cele social-istorice; în sud două centreturistice - Buzăul şi Râmnicul Sărat - şi câteva obiective de acest fel, diseminate în câmpie. Zona montană, sub raport turistic, deşi relativ unitară, datorită anumitor particularităţiimpuse de echiparea turistică şi de frecvenţa masei de turişti, deocamdată se conturează pesubunităţi. Masivele Siriu -Monteoru, prin pitorescul peisajului imprimat de culmile lor domoale, depajistile întinse, prin panoramele ce se deschid către Ciucaş, Întorsura Buzăului, Podu Calului,Penteleu, oferă posibilităţi reale de valorificare turistică. În atenţia amatorilor de drumeţie intră:complexul de forme Maliia - Bocarnea, cu Lacul Vulturilor, abrupturile structurale ale Maliiei, colţiiBalei si Bocirnei; valea Siriului cu chei şi bazinete; văile Mreaja şi Milea, în lungul căroraalunecările de teren au creat un aspect haotic, de basm, impresie întărită de abrupturile Margaretei şiBalei, la baza cărora apar trene de grohotişuri; Valea Nehoiului, cu îngustări, izvoare sulfuroase, iarcătre obarşia acesteia - poienele Răstoacei, de unde n-i se oferă un câmp larg de observaţii asupralimitei dintre zona montană şi cea subcarpatică. Există, de asemenea, în cadrul celor două masive,numeroase poieni, bogate în fructe de padure (fragi, zmeură, afine), precum şi o faună cinegetică.Lacul Vulturilor a fost populat cu păstrăvi şi va oferi, peste 1-2 ani, posibilitatea practicăriipescuitului sportiv. Cele două masive, lipsite in prezent de cabane şi refugii, sunt vizitate de unnumăr redus de turişti şi numai în sezonul estival. Cei mai mulţi vin din Buzău sau din localităţile



subcarpaţilor, de la Întorsura Buzăului, dar şi dinspre Ciucaş. În perspectivă, elementele acestuicadru natural vor putea fi valorificate mai mult, numai dacă se vor efectua unele amenajări, paralelcu marcarea traseelor, acţiune incepută pe plan judeţean. Au fost marcate astfel traseele de pe ValeaNeagră – Bocirnea, spre Tabla Butii şi Ciucaş şi un alt doilea ce pleacă de la Stearpa - Plaiul Blojiispre Lacul Vulturilor. Şi mai accesibil este traseul de pe Valea Bradului - Colţii Balei - Bocirnea -Lacul Vulturilor - Culmea Maliia, încă nemarcat, dar care ofera un plus de farmec şi inedit. Valea Buzăului, fără a exagera, poate deveni, prin pitorescul peisajelor sale, o a doua vale aPrahovei. Ea oferă dese schimbări de decor, sub toate aspectele, mai ales între Pătârlagele şiÎntorsura Buzăului. Începând din nordul judeţului, valea este ingustată, formând vestitele "Chei aleBuzăului" de la Piscul Cheii. Urmează o serie de bazinete ce alternează până la Mlăjet. Tot in zonamuntoasă se adaugă izvoarele de la Siriu - Băi (este amenajat un mic stabiliment permanent, cu 30 depaturi şi un camping), precum şi prezenţa unor elemente folclorice (Siriu). Deosebit de atrăgător,prin poziţia şi varietatea peisagistică, este bazinetul Nehoiu - Nehoiaşu; mai multe puncte debelvedere oferă privelişti de neuitat spre Bâsca Rozilei, spre valea montană a Buzăului şi asuprabazinetului însuşi, ce apare circular, cu versanţi abrupţi, cu cicatricele alunecărilor de teren (ValeaOii, Garboi, Muchea Borcii). Nehoiu constituie şi un puternic centru forestier, iar pe valea cu acelaşi nume s-au captatcâteva izvoare sulfuroase. Inedit este drumul de pe valea Nehoiaşului, care ajunge în poienileSeciului, în plaiurile de pe Galmeica (cu ochiuri de apă şi mlaştini între valuri de alunecare) şi pevârful Gherghelau (din observatorul de aici se oferă ochiului un larg câmp de vedere spre Penteleu,Siriu, Ciucaş). Tot în Nehoiaşu se află două biserici vechi, una pe valea Nehoiaşului, cealaltă pestanga şoselei, la ieşirea din localitate (spre Braşov), amintind parcă de bisericile similare dinBucovina. Ţinând seama de varietatea elementelor pe care le oferă cadrul natural, cât şi deposibilităţile bune de cazare şi aprovizionare, această localitate poate deveni, în urmatorii ani, uncentru turistic de bază al judeţului. După construirea barajului şi formarea lacului de retenţie de la Gura Siriului, importanţaturistică a văii Buzăului în zona montană a crescut şi mai mult. Prezenţa şoselei Braşov - Buzăupermite de acum o strânsă legatură cu centrele din Transilvania şi cu cele din sudul-estul ţării. Fluxulde turişti devine tot mai intens in timpul verii şi in perioadele de vânat, culesul fructelor de pădure şide pescuit. Din valea Buzăului se poate urca şi pe Masivul Podu Calului. Un traseu uşor accesibil şibogat în elemente de atractivitate îl oferă valea Caşoca. Dupa 4,5 km de la vărsare, valea este baratăde două alunecări opuse, produse în vara anului 1969. În lacul format se zăresc trunchiuri groase defagi. Până la confluenţa celor două văi Caşoca, se străbat cheile Caşocei, săpate în gresie de Tarcău,şi se trece pe lângă numeroase cascade, între care impresionează cascada Martinul. Spre vârful PoduCalului se poate folosi poteca de pe valea Caşoca Mare. Bâsca Rozilei, Podu Calului, Penteleu, Ivăneţul, deşi prezintă numeroase locuri ce ar stârniinteresul turistului, sunt încă puţin cunoscute. Turiştii întâlniţi aici provin din cadrul judeţului şi mairar din Braşov sau Bucureşti. În acest cadru este necesar a se insista asupra acestor două regiuni:Bâsca Rozilei şi Penteleu. Prima regiune se referă mai ales la sectorul Gura Teghii - Varlaam. Accesul se poate realizaprin intermediul curselor locale de autobuze Nehoiu - Varlaam. Aici, pe lângă varietatea în peisaj,introdusă de câteva elemente naturale (albia Bâscei Rozilei, pinteni abrupţi şi puncte de belvedere,cum ar fi Burduloaia şi confluenţa Bâscelor, cheiţele şi cascadaTigvei, Tega şi mai ales plaiul Tegii),există şi numeroase aspecte folclorice şi etnografice (costume, obiceiuri), puţin cunoscute în afaracadrului comunei, dar ar putea fi prezentate şi popularizate prin amenajarea unui muzeu local.Totodată, Gura Teghii poate deveni o baza de plecare în practicarea drumeţiei pe trasee scurte, de ozi, spre Podu Calului, spre locul denumit "La grohotiş" etc.; prin amenajarea drumurilor spreLopătari şi Colţi, Gura Teghii şi Varlaam ar putea reprezenta puncte de plecare staţionare, în circuitemai lungi dinspre subcarpati spre Penteleu, precum şi spre Vrancea şi Covasna.



A doua regiune propice desfăşurării activităţii turistice o constituie Masivul Penteleu, cuBâsca Mare şi Bâsca Mică. Ea face legatura cu o altă zonă cu potenţial turistic ridicat, în curs devalorificare, Muntii Vrancei. Ca şi Siriu, Penteleul poate fi urcat, în câteva ore, pe şosele forestierebine intreţinute sau pe poteci largi (văile Cernatului, Milea, Şapte Izvoare, Brebu, Bălescu). Peculme există numeroase stâne care oferă adăpost; cea de la Cernatu ar putea fi adaptată pentruturism, având condiţii favorabile (acces pe 2 - 3 trasee, aprovizionare din produsele stânei, existenţaîn imediata vecinătate a Vârfului Penteleu, a culmii Viforata, a rezervaţiei naturale de conifere, aobârşiei văii Şapte Izvoare etc.). Zona turistică subcarpatică gupează atât elemente ale cadrului natural, cât şi valori social -istorice. Se remarcă o dispersare a lor în toată zona, dar şi anumite grupări în lungul văilor principale(Buzău, Bâsca Chiojdului, Nişcov, Slănic). Sub raport turistic, de o valoare incontestabilă este ariavulcanilor noroioşi de la Berca - Pâclele - Beciu, fenomen unic prin grandoarea şi frecvenţa sa înţara noastră. Deşi drumurile sunt greu de străbătut, totuşi o excursie de la Berca peste zonaplatourilor cu vulcani noroioşi de la Pâclele şi de aici pe valea Slănicului se dovedeşte a fi deosebitde plăcută, instructivă şi creativă. În imposibilitatea realizării unui astfel de traseu, excursia poate fiorganizată numai până la Pâclele Mici (circa 5 km, plecând de la Berca). În vecinatatea vulcanilorimpresionează terenurile lipsite de vegetaţie, puternic secţionate de torenţi, pe care ici- colo se maipastrează tufe de Nitraria schoberi. Uneori, erupţiile de apă cu gaze sunt atât de puternice încâtcapată aspectul unor jeturi arteziene. Pe valea Slănicului, în apropiere de localitatea Lopătari, un alt fenomen natural se manifestăcontinuu de zeci şi sute de ani. Sunt "focurile nestinse" - gaze aprinse, care imprimă terenului unaspect pârjolit. Se adauga stâncile de calcar, denumite "Sarea lui Buzău", de la Bădila (monumente alenaturii), numeroasele izvoare minerale (Bozioru, Fâşici, Nifon, Sărata -Monteoru), unele lacurinaturale între valuri de alunecare (mai important este complexul de la Mociaru), masivele de sare cufrumoase lapiezuri, lacurile dezvoltate în doline de sare (Lopătari), precum şi panoramele inedite pecare le oferă o excursie pe creasta Istriţei, sau în piemontul Râmnicului, în lungul Câlnăului. Elementele social - istorice sunt bogat şi variat reprezentate, unele constituind valoriinestimabile. Există o serie de monumente de artă feudală din secolele XVI - XVII. Mânăstirile,schiturile şi unele biserici din această perioadă constituie obiective uşor de atins. Dintre acestea,menţionăm aşezămintele din grupa sudica a subcarpatilor: mânăstirea Ciolanu, fondată de DoamnaNeaga, la 1568, biserica Cislău, ridicată la 1569, schitul Cârnu, construit la începutul secolului alXVI-lea, biserica Barbu (1668), schitul Barbu (1619), schitul Grăjdana. La Ciolanu există uncomplex de obiective turistice, la care se poate ajunge fie dinspre valea Buzăului, pe un drumpietruit, marcat, ce pleacă din şoseaua natională, din pădurea Ciuta (com. Măgura), fie din valeaNişcovului, pe la localitatea Haleş. Complexul este alcătuit din mânăstirea Ciolanu, biserica dinimediata vecinătate (ridicată la 1828, cu picturi de N. Teodorescu, N. Stolescu şi trei icoane de pecatapeteasmă, ce aparţin lui Gh. Tăttărăscu), poiana cu sculpturi ale taberei organizate in 1970,ruinele castelului Doamnei Neaga (Cetăţuia), schitul Nifon, precum şi "Hruba", unde, pentru catevaore, Al. I. Cuza a fost oaspetele calugărilor de aici. Pe malul stâng al Buzăului poţi admira, din tren sau de pe şosea, silueta impunătoare aschitului Răteşti. Pe valea Sibiciului, în satul Aluniş, există un schit săpat în stâncă, din secolul alXVI-lea, iar pe valea Slănicului, la Vintilă Vodă, se află o biserică ridicată la 1532. În unele locuri s-au păstrat ruine din vechi ziduri de apărare sau cetăţi, ca la Vintilă Vodă, la obârşia Cricovului Sărat,ruinele fortificaţiei "şanţul tătarului" din Lunceiu, ruinele cetăţii de la Tisău, Berca etc. De unelelocalităţi sunt legate monumente importante din viaţa unor artişti, scriitori, oameni de ştiinţă. LaCarloveşti s-a nascut V. Cârlova, la Cândesti au locuit şi creat la începutul secolului nostru Al.Vlahută, B. St. Delavrancea şi marele pictor N. Grigorescu; Pârscovul şi împrejurimile saleconstituie leaganul vieţii şi creaţiei scriitorului buzoian V. Voiculescu.



De asemenea, carierele de diatomit şi nisip din imprejurimile Pătârlagelor, staţiunile decercetări de la Cislău şi Pătârlagele pot stârni interesul celui ce strabate valea Buzăului. Regiunea de contact dintre deal şi câmpie este bogată în descoperiri arheologice. Dintreacestea cităm urmele de aşezări din epoca bronzului şi fierulului (Monteoru), din perioada geto-dacică şi de formare a poporului român (Năieni, Pietroasele, Aldeni, Pruneni). "Cloşca cu pui deaur" găsită la Pietroasele a devenit tezaur naţional. Nu se poate omite nici marea bogăţie în elemente etnografice a judeţului. În numeroase satesculptura artistică în lemn, ţesutul costumelor şi covoarelor constituie îndeletniciri frecvente (Chiojd,Lopătari, Vintilă Vodă, Buda, Bisoca, Gura Teghii, etc.). Unele obiective industriale ale judeţului (cariera de diatomită de la Pătârlagele, sonda -mină de la Sărata Monteoru, zona de extracţie a petrolului de la Sărata Monteoru, zona de extracţiea petrolului de la Berca-Arbănaşi) constituie şi ele puncte de interes turistic. Spre exemplu, sonda-mină de la Sărata Monteoru este singurul loc din ţara noastră unde ţiţeiul se extrage prin galerii. Însfârşit, trebuie amintit recentul muzeu de sculptură în aer liber, de pe dealul Măgura, intr-o poianădin apropierea manastirii Ciolanu, care a fost creat in 1970, prin organizarea unei tabere asculptorilor din România. În sudul judeţului, obiectivele turistice sunt mai rare. Oraşele Buzău şi Râmnicu Sărat, princoncentrarea multor elemente de interes turistic, constituie două centre importante. Datorită faptuluică se află la intersecţia unor importante căi de comunicaţie, reprezintă puncte de plecare spre celedouă zone turistice ale judeţului (subcarpatică şi montană). În oraşul Buzău se află clădireaEpiscopiei, zidită în secolul al XVI-lea de Radu cel Mare şi reconstruită de Matei Basarab la 1642;aici au funcţionat câteva din cele dintâi şcoli de slavonie şi o tipografie (1661-1703). În curteaEpiscopiei se află un mic muzeu. În partea centrală a oraşului se află Biserica Banului (ridicată la1722 de Doamna Adriana, soţia lui Şerban Cantacuzino) şi Palatul Municipal, construit între 1896 şi1904. Se remarcă la aceasta cladire o îmbinare a mai multor stiluri de construcţie, din care a rezultato asociere de balcoane, stâlpi, arcade şi un turn înalt de 24 m. În faţa Palatului se înalţă monumentulînchinat ţăranilor împuşcaţi în timpul răscoalei din 1907, lângă podul Buzăului; opera aparţinesculptorului C. Medrea. Pe strada Unirii există un muzeu de istorie, infiinţat in 1950, cu mai multesăli cu exponate privind istoria populaţiei de pe meleagurile buzoiene (din comuna primitivă şi pânăastăzi). Pe aceeaşi stradă se află şi Biblioteca municipală. O stradă paralelă cu aceasta (N. Bălcescu),pe care se află Casa de cultură, ne conduce prin modernul cartier Crâng, spre parcul cu acelaşi nume,minunat loc de destindere şi recreere. În oraşul Buzău mai multe plăci comemorative amintesc de locuri unde au petrecut o parte dinviaţă mari personalitati ale vietii artistice: I. Andreescu, I. L. Caragiale, V. Cârlova, H. P. Bengescu,ş.a. La podul râului Buzău, o placă indică locul masacrului ţăranilor răsculaţi la 1907. În estulmunicipiului se găsesc ruinele conacului Hrisoscoleu-Caloenescu, ridicat probabil, la inceputul sec.al XVIII-lea şi care a aparţinut domnitorului Grigore Alexandru Ghica. Anual, în oraşul Buzău seorganizeaza binecunoscutul târg Drăgaica. În Ramnicul Sarat pot fi urmarite, ca obiective turistice, zidurile vechi ale Bisericii Domneşti,ridicată la 1474 de Ştefan cel Mare, Casa de cultură, un mic muzeu de istorie, bustul lui Al. Vlahuţă,precum şi un frumos parc. În rest, pe întinsul câmpiei, elementele turistice au, cel puţin acum, o importanţă mai mică.Amintim gorganele (movile necropole, probabil scitice) de la Smeeni, lacul Balta Albă, lacul Amara,pădurile cu frasin de la Spătaru şi Frasinu, etc. Turismul reprezintă o componentă principală a activităţii judeţului Buzău, legat de prezenţanumeroaselor obiective turistice, a bogăţiei şi varietăţii elementelor de ordin istoric, etnografic şifolkloric, cât şi de existenţa unei bune reţele de unităţi de cazare cu o capacitate mare de locuri.

Nr.crt.

Denumire proprietar Denumire unitateturistică

Adresa(punct de lucru)

Observaţii



HOTELURI

1. S.C. Bucegi S.R.L. Buzău –Bulevardul Gării, nr. 47Buzău (C.U.I. 1151575,

J/10/549/1991);

Hotel Bucegi Bulevardul Gării, nr. 47Buzău

Hotel Cazino Loc. Sărata Monteoru,comuna Merei

Motel „Milenium” comuna Mărăcineni, D.E –E 85

2. S.C. Muşatinii S.R.L. Buzău– Şoseaua Brăilei nr. 17,

Buzău(C.U.I. RO 1144365,J10/114/1992)

Hotel/restaurant„Muşatini”

Şoseaua Brăilei nr.17,Buzău

3. - S.C. Hotel Pietroasa S.A.Buzău – Piaţa Dacia nr. 1,

Buzău (C.U.I. RO 1153002,J10/23/1991);

Hotel Pietroasa Piaţa Dacia nr. 1 Buzău

Mc Pietroasa Poiana Pinului, comunaTisău, sat Haleş;

5. S.C. Hotel Crâng S.A. –Buzău, strada Spiru Haret,

nr.6 (C.U.I. 11181581,

J 10/653/1998)

Hotel Crâng strada Spiru Haret, nr. 6, Buzău

6. B 90 Impex SRL Hotel Sport B 90 strada Mesteacănului nr.1localitatea Buzău(0238) 717314

capacitatecazare 83camere

7. S.C. Hotel Corso strada CuzaVodă nr. 43 – 45, Buzău

(C.F.17834531,J10/920/2005)

Hotel Corso strada Cuza Vodă nr. 43 – 45 localitatea

Buzău

8. S.C. Auronini S.R.L. Buzău(C.F.RO 14320196,

J10/516/2001)

Hotel Nova Bulevardul Unirii nr.3,localitatea BuzăuTel. 0238/717848

20 camere – 40 persoane

Hotel Turist Str. Colonel Buzoianunr.125, localitatea Buzău

Tel. 0752166703

12 camere –24 persoane

9 S.C. Coroana Serv S.R.L.Buzău

( RO5429730, J10/544/1994)

Hotel Coroana str. Nicolae Bălcescu, nr. 2,Buzău

tel. 0238/71008410. Hotel Prezident DN 1B spre Ploieşti

Sat Lipia, comuna MereiTel. 0788386716;

0721357292

22 – camere; 4

apartamente.

11. S.C. Moara DrăgăicilorS.R.L. Mărăcineni

(C.F.RO 14391439,J10/16/2002)

Hanul Crâşmăriţădin Buzău

comuna Mărăcineni, D.E –E 85

tel. 0238/717213

12. S.C. Ovidiu Cris S.R.L.Râmnicu Sărat

(C.F.RO 9739237,J10/474/1997)

Hotel Ovidiu Str. Nicolae Bălcescunr.17, localitatea Râmnicu

Sărat

13. S.C. CIP COM 2003 S.R.L. Hotel Măgura comuna Măgura



Măgura (C.U.I. RO 15355559,

J10/287/2003)

DN 10 Km 28Tel.0238/524531

14. S.C. Hotel Ciuta S.R.L.Buzău

( C.F. 18796843,J10/722/2006)

Hotel Ciuta DN 10 Km. 35Sat Ciuta, comuna

Vipereşti

15. S.C. Maricor ComturismS.R.L.

oraş Pătârlagele (C.U.I. RO 14710334,

J10/347/2002)

Hotel Maricor Str.Crâng nr.5 oraş Pătârlagele

16. S.C. MONTEORU S.A.Sărata Monteoru ( C.U.I.1174552, J 10/2077/1991);

Hotel Monteoru Loc. Sărata Monteoru,comuna Merei

Hotel Montana Loc. Sărata Monteoru,comuna Merei

17. S.C. de Tratament Balnear şiRecuperare a Capacităţii de

Muncă S.A. – CasaNaţională de Pensii şi alte

Drepturi de Asigurări Sociale– Sucursala Sărata Monteoru

– comuna Merei(C.U.I. RO. 15643675,

J 10/695/2003)

Hotel Ceres Loc. Sărata Monteoru,comuna Merei

18. Hotel Ciuhoiu Loc. Sărata Monteoru,comuna Merei

Tel. 0238451110

PENSIUNI

1. Poieniţa Societate Coperativă( C.U.I. RO. 1168348,

J 10/11/1993)

Pensiunea„Poieniţa”

Str.Stadionului nr.10,localitatea Râmnicu Sărat

2. S.C. Termoprod S.R.L.Râmnicu Sărat

( C.F. RO 15020251,J10/654/2002)

Pensiunea „Rustic” Str.8 Martie nr.1,localitatea Râmnicu Sărat

3. S.C. Com Lemn Dac S.R.L.Valea Râmnicului ( C.F. RO 2811050,

J10/2618/1992)

Pensiunea „La Ancuţa”

E 85, Km 143, localitateaValea Râmnicului

4. S.C. Total Agro S.A. (C.U.I.RO 14434956, J 10/74/2002)

Pensiunea „Val Verde”

E 85Comuna Poşta Câlnău

5. S.C. INCOTERMIK M.B.S.R.L. BucureştiJ40/16494/1991

Punct lucruPensiunea„Varlaam”

Sat VarlaamComuna Gura Teghii

Tel. 0238/542913



Gura Teghii 6. S.C. Scorpion Com 63

S.R.L.Nehoiu

( C.U.I. RO. 5518853, J 10/664/1994)

Pensiunea „Roza” DN 10 oraş Nehoiu,

7. Întreprindere Familială „Chiş Pensiunea Melania”

F 10/478/2004C.U.I. 16282340

Pensiunea„Melania”

Comuna Chiojdu nr. 311

8. S.C. SIM TUR S.R.L. Berca( C.U.I. RO 18546448,

J 10/380/2006);

Pensiunea „Casa Matei” Berca

Strada 1 Decembrie, nr.320

Comuna Berca9. S.C. SIM TUR S.R.L. Berca

( C.U.I. RO 18546448, J 10/380/2006);

Pensiunea „VILA

SPERANŢA”Berca

Sat Pleşcoi, comuna Berca,str. Principală, nr.164

10. Pensiunea „Olga” Str. Valea Seacă nr. 30, sat Sărata-

Monteoru, comuna MereiTel. 0238/451218

11. Întreprindere Familială „Niţă Mărioara”F 40/1465/2004C.U.I. 16139731

Bucureşti

Punct de lucruPensiunea„Caprice”

sat Sărata- Monteoru,comuna Merei

Tel. 0238/451029

12. S.C. Nojiţă Com S.R.L.( C.U.I. RO. 4434851,

J 10/1362/1993)

Pensiunea„Monteoru”


13. Persoană Fizică AutorizatăMarim iuliu Trandafir

F10/466/2005C.U.I. 20992590

Pensiunea „MarinIuliu Trandafir”


Tel. 0740/469467

14. Pensiunea „Cerbul” Drumul Schelei nr.24,sat Sărata- Monteoru,

comuna MereiTel. 0238/451145

15. Întreprindere Individuală „Pânzariu Polixenie Petre

Ioan”C.U.I. RO20412979

F10/909/2005Sărata- Monteoru

Pensiunea „Mon Ami”

Str. Principală nr. 251sat Sărata- Monteoru,


16. Pensiunea „La Păducel”


Tel. 0238/451260

12 camere, 24persoane

17. Pensiunea „Grădina cu Flori”

Strada Principală nr.1sat Sărata- Monteoru,

10 camere, 20persoane




18. Întreprindere Familială „Muşat Ion”

C. F 20784247C.U.I. 16139731

Bucureşti

Pensiunea „Viţa de Vie”

Strada Principală nr.263sat Sărata- Monteoru,


5 camere, 2căsuţe – 14persoane

19. S.C. MM CONTEX S.R.L.Bucureşti

J40/723/1997C.U.I. RO 9134235

Pensiunea „La Pădure”

Strada Principală nr. 330 Bsat Sărata- Monteoru,


20. Pensiunea „Anemona”


Tel. 0238/45111721. S.C. Vacanţa Tur S.R.L.

Buzău( C.U.I. RO 4697149,

J10/1568/1993)

Pensiunea „Casa cu Tei”

Drumul Schelei nr.207,sat Sărata- Monteoru,


22. Pensiunea „Mădălin”

Drumul Schelei nr.251,sat Sărata- Monteoru,


23. S.C. Casa Flamandă SRLJ10/1268/2005

Pensiunea „Casa Flamandă”


Tel. 0238/45128824. Întreprindere Familială

„Moroianu Ionnel”F10/721/2002

C.U.I. RO 9042719Bucureşti

Pensiunea „Casablanca”


25. Cabana „Izvorul Aninului”

sat Caşoca, comuna SiriuTel. 0238/555773

26. Cabana „14 SCAUNE”

sat Caşoca, comuna SiriuTel. 0238/520620

27. Persoană Fizică AutorizatăLeuleţu VioricaF10/505/2007

C.U.I. 22191855

Pensiunea „Elena”

DN 10, sat Caşoca,comuna Siriu

Tel. 0743/079431

28. Persoană fizică Popa AdrianF/637/2007

C.U.I. 22553168

Pensiunea „Dana-Maria

DN 10 deasupra laculuiSiriu

Sat Gura Siriului, comunaSiriu

29. Pensiunea „Izvorul Bucuriei”

Malul lacului de acumularecomuna Siriu

Tel. 0238/717191HANURI

1. Societatea Coperativă„Consumcoop Silva Com”

Hanul Nehoiu DN10 Calea Mihai Viteazu, nr. 3,



NehoiuC10/23/2005

C.U.I. 1174013

oraş Nehoiu

2. Hanul Ocris DN 10 Măgura

3. Hanul de Piatră DN 10 Km 29Sat Ciuta, comuna Măgura

Tel. 0238/4285574. S.C. Dragoş com”94 S.R.L.

Buzău(C.U.I. RO. 6353346,

J 10/2092/1994)

Hanul lui Ţintă E85 Km 3 Buzău sprePloieşti

Tel. 0742/133961

5. S.C. Hanul Neptun S.R.L.Poşta Câlnău

(C.F. R 5912970, J 10/1305/1994)

Hanul „Neptun” E 85Comuna Poşta Câlnău

6. S.C. CARP – Hanul CarpatinS.R.L.

Podgoria(C.F. RO 1192508,

J 10/580/1992)

Hanul Carpatin DN 2, Km. 156Comuna Podgoria

MOTELURI

1. S.C. Mecan Construct S.A.Cislău

(C.U.I. RO. 5288452, J 10/267/1994)

Motel 2D DN 10 Km. 44Comuna Cislău

Tel. 0238/550539

2. S.C. Cristim Prodcom S.R.L.Râmnicu Sărat

(C.U.I. RO15032698,

Motel „EDEN” STR. ConstantinBrâncoveanu nr.35,

Râmnicu Sărat

SECŢIUNEA A 7-A. INFRASTRUCTURI LOCALE

7.1. INSTITUŢII PUBLICE

7.1.1. INSTITUŢII DE ÎNVĂŢĂMÂNT ŞI CULTURĂ

Denumire - adresa Numar de clase/suprafata Capacitate

felu

l inc

alzi

rii

tota

l

din care: Cazare

prep

arar

e hr

ana/

port

ii/2

4 or

e

serv

ire

sim

ulta

na-n

r.pe

rs

imba

iere

-nr.

pers

/zi

sali

spo

rt

labo

rato

are/

cabi

nete

atel

iere

nr.c

am/n

r.pa

turi

caza

rmam

ent-

nr.p

atur

i



Invatamint profesional 48 3/ 1/ 8/257 30

cent.Grup Scolar Petrol Berca 1205 60 310 36 propColegiul Agricol Dr. C.Angelescu 43 1/ 28/ 7/ 18/

400 300 100 126cent.

Buzau, str. Crizantemelor, nr.17 2856 317 1716 750 126 propGrup Scolar Transporturi C.F. 38 2/ 19/ 4/ 40/

150 285 70 50cent.

Buzau-str. Horticolei , nr. 50 2378 715 1096 612 306 propGrup Scolar de Chimie"Costin Nenitescu" 62 1/ 18/ 10/ 40/

850278 300 150 300cent.

Buzau-str.Transilvaniei, nr.134 4267 504 1024 888 382 propSeminarul Teologic 9 6/ 9/

650 230 230 60cent.

Buzau,Cartier Episcopiei 759 328 230 propGrup Scolar Agricol 25 1/ 22/ 2/ 76/

144 200 100 120cent.

Rm.Sarat, str.N.Balcescu,nr.2 1088 120 1088 172 310 propScoala Profesionala 12 1/ 1/ 3/ 10/

200 95 cent.

Vernesti 901 110 63 298 140 propInvatamint gimnazial 6

cent.

Vernesti, sat Plesi 309 propInvatamint gimnazial 5

cent.

sat Lopatareasa 290 propScoala generala 5 1

lemnsat Al.Odobescu 240 48

Scoala generala - sat Vintileanca7

lemn393 Scoala generala 6

lemnsat Dascalesti 420 Scoala generala 6

lemnsat Sarile 316 Scoala generala 4

lemnsat Babeni 204 Scoala generala 7

lemnsat Smirdan 300 Scoala generala 7

lemnsat Aldeni 609 Scoala generala 3

lemnsat Luncile 144 Scoala generala 8

lemnsat Niculesti 327 Scoala generala 4

lemnsat Zoita 380 Scoala generala 4

lemnsat Matesti 432 Scoala generala 7

lemnsat Albesti 366 Scoala generala 5

lemnsat Cotacu 259



Scoala generala 6 lemnsat Dedulest 375

Scoala generala 4 lemnsat M.Rosu 216

Scoala generala 2 lemnsat Valea Larga 108

Scoala generala 4 lemnsat Focsanei

Scoala generala 7 1/ lemnsat Oreavu 398 54

Scoala generala 7 lemnsat Salcioara 330

Scoala generala sat Clondiru

6 lemn477

Scoala generala 6 lemnsat Homesti 284

Scoala generala 7 1/ 2/ lemnsat Nicolesti 432 62 124

Scoala generala 6 lemnsat Rubla 280

Scoala generala 7 lemnsat Plevna 324

Scoala generala 6 1/ lemnsat Stiubei 246 24

Scoala generala 4 2 lemnsat Valea Parului 197

Scoala generala 4 lemnsat Izvoru-Dulce 219

Scoala generala 5 lemnsat Udati 266

Scoala generala 4 lemnsat Plaiul Nucului 270

Scoala generala 6 1/ lemnsat Lunca 288 40

Scoala generala 5 lemnsat Stancesti

Scoala generala 11 1/ lemnsat Potoceni 6132 40

Scoala generala 9 1/ lemnsat Zoresti 572 444

Scoala generala 16 1/ lemnsat Capatinesti 1300 80

Scoala generala 11 1/ lemnsat Cindesti 687 63

Scoala generala 6 lemnsat Niscov 371

Scoala generalacom Balaceanu

10 1/ 1/ cb.sld687 125 56

Scoala generala 4 3 lemncom.Beceni , sat Dimiana 319

Scoala generala 9 1 1 6/116 150 60 10 lemncom.Bisoca 520 72

Scoala generala 8 lemnsat Blajani 432



Scoala generala 10 1 1 1 gz.n.com Boldu 700

Scoala generala 7 lemncom. Bradeanu 350

Scoala generala 9 1/ lemncom.Buda 458 60

Scoala generala nr.1 19 1/ c.t.pBuzau, str. N.Balcescu 886 60

Scoala generala nr.12 37 1/ 3/ 2/100 termofBuzau, 2028 228 150

Scoala generala nr.13 19 1 1 1 termof 1173

Scoala generala nr.14 16 2/ 1/ c.t.p 975 130 48

Scoala generala nr.16 22 1/ 4/ 2/ termof 1188 340 248 90

Scoala generala nr.2 12 1/ 1/ 1/ c.t.p 600 60 96 60

Scoala generala nr.3 8 1/ 1/42 termof 267 40

Scoala generala nr.5 13 1/ 1/12 2/72 termof 1091 155

Scoala generala nr.6 16 15/835 1/ lemn 905 70

Scoala de Surzi 18 1/ 5/ 1/ 13/260 426 142 16 gz.n 616 34 171 34 130

Scoala generala nr.10 12 1/ 2/ 1/ in.ter 798 245 102 51

Scoala generala nr.11 54 1/ 8/501 3/ in.ter 3253 550 81

Scoala generala nr.15, Buzau, str.Spiru Haret,nr.8

44 1/ 9/279 2/ in.ter4174 571 50

Scoala generala nr.7 25 1/ 6/ 2/ in.ter 2242 200 582 110

Scoala generala nr.831 1/ 2/ 1/

in.ter 2066 85 180 194 Scoala generala CA Rosetti

8 2/108 cb.sld 432

Scoala generala com.Cernatesti 10 1 1

lemn

897 Scoala generala 6

lemncom.Cilibia 354 Scoala generala 25 4/ 1/

lemncom.Galbinasi 1260 37 51 Scoala generala 13 2/ 1/

lemncom.Gheraseni 629 180 80 Scoala generala 9

CH4sat Ghergheasa 467 Scoala generala 35 1/ 3/ 1/

lemncom.Glodeanu Sarat 1709 112 226 363 Scoala generala 41 4/ gz.n



com.Glodeanu Silistea 3208 557 Scoala generala 12 1/ 1/ 1/

lemncom.Grebanu 601 70 67 82 Scoala generala 8 2/

lemncom.Largu 517 56 Scoala generala 10 2/ 2/90 3/

120 75 75 30 lemncom.Lopatari 494 102 55Scoala generala 22 2/ 5/126

lemncom.Luciu 1171 65 Scoala generala 5

lemncom.Maracineni 338 Scoala generala 6 1/50 1/50

lemncom.Margaritesti 300 Scoala generala 24 1/ 5/83

lemncom.Mihailesti 1243 118 Scoala generala 13

lemncom.Movila Banului 984

Scoala generala Murgesti

5 lemn225

Scoala generala , nr.1 11 1/ 1/48 c.terNehoiu 624 48

Scoala generala nr.2 4 lemnNehoiu 192

Scoala generala 18 1/ 1/50 lemncom.Pietroasele 1030 50

Scoala generala 6 lemncom.Podgoria 376

Scoala generala nr.27 1 3

cb.lchPogoanele 650 Scoala generala nr.3

4 cb.sPogoanele 294

Scoala generala 9 2 cb.lchPogoanele, sat Caldarasti 639

Scoala generala 30 30 lemncom.Posta Cilnau

Scoala generalacom.Puiesti

10 4/216 lemn540

Scoala generala 7 1/ 1/ 1/80 lemncom.Racoviteni 352 55 54

Scoala generala 5 1/16 lemncom.Rimnicelu 224

Scoala generala nr.4 7 1/35 gazeRm.Sarat, str.Principe Ferdinand, nr.13 256

Scoala generala nr.6 11 1/ 2/117 1/25 gz/lnRm.Sarat, str.Matei Basarab,nr.83 692 112

Scoala generala nr.8 20 1/30 gz/lnRm.Sarat, str.Lalelelor, nr21 810

Scoala generala nr.1 17 1/ 5/221 1/132 cb.lRm.Sarat, str.Stefan cel Mare 1312 348

Scoala generala nr2 15 1/ 5/286 1/26 gz/lnRm.Sarat, str.Paun Pincio, nr.10 887 67

Scoala generala nr.3 4 gaze



Rm.Sarat, str.Perisor, nr.2 168 Scoala generala nr.5 18 1/ 4/ 2/

gazeRm.Sarat,str.Al.I.Cuza,nr.7 9883 73 308 50

Scoala speciala nr.3Rm.Sarat,Micsunelelor, 29

31 1/ 4/ 3/ 15/741 621 80 207 c.trm5680 40 60 80 247

Scoala generala 12 12 lemncom.Robeasca

Scoala generala 35 1/ 4/ 2/ 3/ lemncom.Rusetu 3594 205 360 508 40

Scoala generala 33 33 lemncom.Sageata

Scoala generala 5 lemncom.Sahateni 318

Scoala generala 10 1/ 1/ lemncom.Sapoca 608 96 80

Scoala generala 10 2/ lemncom.Sarulesti 540 108

Scoala generala 10 8/ 2/ lemncom.Scortoasa 468 433 35

Scoala generala 7/ cb.scom.Smeeni 294

Scoala generala 14 1 1 14 lemncom.Stilpu

Scoala generala 23 1 1 lemncom.Tintesti, sat Maxenu 690

Scoala generala 32 lemncom.Tisau, sat.Hales 1821

Scoala generala 8 1/ lemncom. Topliceni 585 60

Scoala generala 12 1/ 1/ cb.scom.Ulmeni 959 90 50

Scoala generala 9 1 lemncom.Vadu-Pasii

Scoala generala nr.1 2 2/ cb.scom.Vilcelele 24 24

Scoala generala 6 1/ cb.scom.Valea Rimnicului 400 60

Scoala generala 6 lemncom.Valea Salciei 48

Scoala generala 11 1/ 3/ 1/ lemncom.Vernesti 829 211 193 108

Scoala generala com.Vintila Voda

9 1/ lemn474 210

Scoala generala 40 40 lemncom.Zarnesti

Scoala generala 5 lemncom.Ziduri 400

Invatamint liceal-C.N."B.P.Hasdeu" 51 2/ 13/ 14/224 150 64 100 c.trmBuzau, B-dul Garii nr.1 4150 444 882 112

Colegiul N. " M.Eminescu" 42 1/ 13/ 5/ 5/250 144 60 60 c.trmBuzau, str. Independentei 3101 272 830 377 60

Colegiul Tehnic 19 2/ 19/ 13/ 20/200 243 243 81 c.trmBuzau, Aleea Industriei 575 90 761 1020 100

Liceul Pedagogic "S. Haret" 36 1/ 1/ 7/ 433 150 40 c.trm



Buzau, Str. S. Haret, nr.6 4145 450 49 80Liceul sportiv 42 3/ 5/ 1/ 20/

351 170 100 166 c.trmBuzau, Cartier Micro 14 1998 1394 448 38 166Liceul de Arta 45 6/ 2/

c.trmBuzau, str. Bucegi 2008 449 62 Liceul Deficienti de Vedere 27 1 10 1 12

700 320 88 10 c.trmBuzau, str. Horticolei,nr.54 1040 Liceul Teoretic 96 1/ 4/ 6/

lemnPatirlagele 5196 178 236 341 Liceul Teoretic 22 1/ 4/ 1/

cb.s

Pogoanele, str. Unirii 2012 510 261 414 c.trmLiceul "Al. Vlahuta 36 2/ 9/ 1

5 c.trmRm. Sarat, str. T. Vladimirescu,nr. 13 2618 885 475 Liceul Teoretic "Ştefan cel Mare" 24 1/ 11/

cb.lRm.Sarat, str. Liliacului, nr.15 1463 74 730 Invatamint prescolar 2

cb.lG.P.N. 60 Invatamint prescolar 1

cb.lGNP sat.M. Danulesti 18 Invatamint prescolar 1

cb.lCNP sat Pietroiu 18 Invatamint prescolar 2

cb.lGNP, sat Al.Odobescu 32 Invatamint prescolar 2

cb.lGNP, sat Salcioara 200 Invatamint prescolar 2

cb.l-GNP, sat Udati 200 Invatamint prescolar 2

cb.lGNP, sat 54 Invatamint prescolar 3

cb.lGNP nr.1 500 Invatamint prescolar 2

cb.lGNP,sat Cotatcu 48 Invatamint prescolar 1

cb.lGNP nr.2 60 Invatamint prescolar 1

cb.lGNP sat Blajani Invatamint prescolar 1

cb.lGNP sat Plesesti 26 Invatamint prescolar 3

cb.lGNP, sat Stancesti Invatamint prescolar 1

cb.lGNP, sat Ciocirlia Invatamint prescolar 2

cb.lGNP, sat Zoita 140 Invatamint prescolar 2

cb.lGNP, sat Racoviteni 38 Invatamint prescolar 2

cb.lGNP, sat Matesti 40 Invatamint prescolar 4

cb.lGNP, sat Scurtesti Invatamint prescolar 1

cb.lGNP, sat Costomiru 50 Invatamint prescolar 4 cb.l



GNP, sat Nicolesti 124 Invatamint prescolar 2

cb.lGNP, sat Dascalesti 128 Invatamint prescolar 1

cb.lGNP, sat H.Radulescu 40 Invatamint prescolar 2

cb.lGNP, sat Costieni 90 Invatamint prescolar 1

cb.lGNP, sat Lanurile 60 Invatamint prescolar 3

c.trmGNPnr.16,Buzau,Unirii bl.19 65 Invatamint prescolar 1

cb.lGNP 24 Invatamint prescolar 4

lemnGNP, sat Vadu-Pasii Invatamint prescolar 1

lemnGNP, sat Margaritesti 40 Invatamint prescolar 2

lemnGNP, sat Puiesti 89 Invatamint prescolar 3

lemnGNP, sat Oreavu 105 Invatamint prescolar 2

lemnGNP, sat Ziduri 96 Invatamint prescolar 1

lemnGNP, sat Petrisoru 49 Invatamint prescolar 3

lemnGNP, sat Sapoca 82 Invatamint prescolar 2

lemnGNPnr.1 sat Valea Rimnicului 64 Invatamint prescolar 2

lemnGNPnr. 13, sos Brailei 50 Invatamint prescolar 1

lemnGNPnr.2 17 Invatamint prescolar 2 1/

lemnGNPnr.2 89 17 Invatamint prescolar 3

lemnGNPnr.3, str.Amurgului,nr.12 88 Invatamint prescolar 4

lemnGNP nr7, str.Frasinului 110 Invatamint prescolar 6

lemnGNPnr.8 str. Independentei 160 Invatamint prescolar 12 8/

631 360 120 c.trmGPP nr.8, str. Unirii nr.5 864 257Invatamint prescolar 1

lemnGPN sat Puiestii de Sus 130 Invatamint prescolar 1

lemnGPN sat Burdea 50 Invatamint prescolar 2

lemnGPN sat Vintileanca 48 Invatamint prescolar 6

lemnGPN sat Capatinesti 260 Invatamint prescolar 1

lemnGPN sat Fulga 68 Invatamint prescolar 1 lemn



GPN sat Focsanei Invatamint prescolar 5

lemnGPN sat Clondiru 150 Invatamint prescolar 4

lemnGPN sat 100 Invatamint prescolar 4 1/

lemnGPN sat Ulmeni 330 50 Invatamint prescolar 4

GPN nr.1 si 2 109 Invatamint prescolar 8

c.trmGPN nr.16, Micro 14 230 Invatamint prescolar 11

c.trmGPN nr.18, cartier Brosteni 572 Invatamint prescolar 10 1/

c.trmGPN nr.19, str. Simila nr.19 300 40 Invatamint prescolar 4

c.trmGPN nr.2, str. Paun Pincio,nr.2 144 Invatamint prescolar 17 5/ 6/

300 360 120 c.trmGPP nr.5 913 49 172Invatamint prescolar 8 7/

255 360 120 gazeGPP nr.7, str. Stadionului nr.1 576 260Invatamint prescolar 10 8/

542 360 120 gazeGPP nr.9, str. Vulturului nr2 720 240Invatamint prescolar 3

lemnGPN sat Potoceni 85 Invatamint prescolar 1

lemnGPN sat Gageni 40 Invatamint prescolar 2

lemnGPN sat Zoresti 42 Invatamint prescolar 3

lemnGPN sat Niscov 60 Invatamint prescolar 1

lemnGPN sat Mierea 16 Invatamint prescolar 1

lemnGPN sat Sasenii Noi 16 Invatamint prescolar 2

lemnGPN sat Cernatesti 72 Invatamint prescolar 1

lemnGPN sat Aldeni 68 Invatamint prescolar 2

lemnGPN sat Cindesti 32 Invatamint prescolar 1

lemnGPN nr.1 sat Zarnesti 69 Invatamint prescolar 1

lemnGPN nr.2 sat Zarnesti 74 Invatamint prescolar 1

lemnGPN nr. 4 str. Balta Alba nr.17 30 Invatamint prescolar 3

gazeGPN nr.5 str. 22 Decembrie 39 113 Invatamint prescolar 9 4/

75 753 3 gazeGPP str. Transilvaniei 910 75Invatamint prescolar 5

lemnGPN nr. 1 sat Cindesti 385 Invatamint prescolar 3 cb.s



GPN sat Balaceanu 44 Invatamint prescolar 2/

c.trmGPN nr. 15, Buzau,str.M-sal Averescu,15 30Invatamint prescolar 2

lemnGPN Nr.4, Buzau, cartier 23 August 60 Invatamint prescolar 4

lemnGPN nr 9 Buzau 60 Invatamint prescolar 14 4 10/

639 795 4 12 c.trmGPP nr 4, Buzau, al.Parcului nr.10 1400 290Invatamint prescolar 17 5/ 6/

300 360 120 c.trm.GPP nr.5, Buzau, cartier Micro 3 913 49 172Invatamint prescolar 3 3/

160 210 70 gazeGPP nr 6, Buzau, B-dul Garii, nr.19 800 77Invatamint prescolar 4

gazeGPN nr.1Rm. Sarat, str.Gh.Lupescu nr.8 117 Invatamint prescolar 6 5/

230 115 2 cb.lchGPP Rm. Sarat 115Invatamint prescolar 2

gazeGPN nr.7, Rm. Sarat, str. Pacii, nr. 27 50 Invatamint prescolar 3

gazeGPN nr. 8 Rm. Sarat, str. Lt. Pantazescu, 11 88 Invatamint prescolar 1

gazeGPN nr.9, Rm. Sarat, str. Micsunelelor nr.1 150 Invatamint prescolar 15 3/ 3/

50 60 60 6 gazeGPP nr.3, Rm. Sarat,str.Costieni nr.1 200 45 60Invatamint prescolar 15 3/ 3/

50 60 60 6 gazeCPP nr.3 Rm.Sarat,Costieni nr.1 200 45 60Invatamint prescolar 3 5/

320 35 35 gazeGPP nr.2 Confectia Rm.Sarat,C. Brincoveanu 46 90 119Invatamint prescolar 2

lemnGPN sat Sahateni 35 Invatamint prescolar 5

lemnGPN sat Vernesti 226 Invatamint primar 1

lemnsat Poropolesti 48 Invatamint primar 1

lemn sat Pietroiu 48 Invatamint primar 2

lemnsat Lucieni 90 Invatamint primar 1

lemn sat Danulesti 48 Invatamint primar 1

lemn sat Spidele 24 Invatamint primar 3

lemn sat Caltuna 187 Invatamint primar 5

lemn sat Udatii Noi 266 Invatamint primar 2

lemn sat Sindrila 60 Invatamint primar 3

lemn sat Rudari 56 Scoala 3 lemn



Recea 70 Scoala 2

lemn sat M. Danulesti 96 Scoala 2

lemn sat Moisica 96 Scoala 3

lemn sat Lacurile 68 Scoala 2

lemn sat Salcioara 98 Scoala 2

lemnsat Baltagari 60 Scoala 1

lemn sat Gura Faget 28 Scoala 2

lemn sat Caratnau de 108 Scoala 1

lemn sat Balaia 60 Scoala 2

lemn sat Oratia 133 Scoala 2

lemn sat Raducesti 84 Scoala 1

lemn sat Posta 28 Scoala 4 1/

lemn sat Mitropolia 200 18 Scoala 2

lemn sat Fotin 72 Scoala 2

lemn sat Sarulesti 108 Scoala 1

lemn sat Costomiru 50 Scoala 2

lemn sat Plesesti 96 Scoala 2

lemn sat Terca 54 Scoala 1

lemn sat Fundatura 70 Scoala 2

lemn sat Goicelu 108 Scoala 1

lemn sat Ganta 42 Scoala 1

lemn sat Coca Niculesti 30 Scoala 2

lemn sat Cotu Ciorii 102 Scoala 2

lemn sat Movila Oii 140 Scoala 2

lemn sat Minzu 95 Scoala 1

lemn sat Ciocirlia Scoala 1

lemn sat Fintinele 50 Scoala 1 lemn



sat Pardosi 50 Scoala 2

lemn sat H.Radulescu 166 Scoala 2

lemn sat Costieni 180 Scoala 1

lemnBilhacu 48 Scoala 1

lemn sat Lunca 55 Scoala 1

lemn sat Hornesti 30 Scoala 3 1/

lemn sat Colibasi 94 10 Scoala 1

lemn sat Catun 24 Scoala 1

lemn sat Brebu 30 Scoala 2

lemn sat Balteni 128 Scoala 1

lemn sat Gura Cilnau Scoala 1

lemn sat Cimpulungeanca 70 Scoala 2

lemn sat Puiestii de Sus 116 Scoala 3 1/

lemn sat Lanurile 220 80 Scoala 1

lemn sat Budrea 50 Scoala 1

lemn sat Margariti 65 Scoala 1

lemn sat Virteju 84 Scoala 2

lemn sat Coca Antimiresti 94 Scoala 2

lemn sat Cilibia Gara 47 Scoala 4

lemn sat Macruia 96 Scoala 1

lemn sat Cuculeasa 70 Scoala 1

lemn sat Petrisoru 49 Scoala 4

lemn sat Baltaresti 152 Scoala 1

lemn sat Izvoru Dulce 80 Scoala 1

lemn sat Carpinistea 80 Scoala 3

lemn sat Scheni 91 Scoala 2

lemn sat Podu Muncii 120 Scoala 2 lemn



sat Vizireni 132 Scoala 3

lemn sat Homesti 117 Scoala 2 2/

lemn sat Plopeasa de Jos 84 84 Scoala 1

lemn sat Plostina 69 Scoala 3

lemn sat Livada 158 Scoala 1

lemn sat Fulga 132 Scoala 1

lemn sat Dogari 48 Scoala 2

lemn sat Valea Stinii 108 Scoala 3

lemn sat Sirbesti 133 Scoala 3

lemn sat Grebanu 111 Scoala 4 1/

lemn sat Sarata 175 49 Scoala 2

lemn sat Valea Parului 112 Scoala 1

lemn sat Gageni 50 Scoala 1

lemn sat Beceni 60 Scoala 1

lemn sat Manasia 121 Scoala 1

lemn sat Beciu 36 Scoala 1

lemn sat Deleni 36 Scoala 2 2/

lemn sat Golu Grabicina 78 78 Scoala 2

lemn sat Floresti 156 Scoala 2 2/

lemn sat Gura Vaii 96 96 Scoala 1

lemn sat Sasenii Noi 48 Scoala 1

lemn sat Mierea 56 Scoala 1

lemn sat Istrita 98 Scoala 3 3/

lemn sat Grabicina 147 147 Scoala 2

lemn sat Zarnesti 204 Scoala 4 4/

lemn sat Policiori 180 180 Scoala 5 5/

lemn sat Balta Tocila 273 273 Scoala 1 lemn



sat Sasenii Vechi 54 Invatamint profesional 23 15/

gazeGr.Sc.de Arte si Meserii,Al.Scolilor,nr.1 1304 940 Clubul Sportiv Scolar 1 1/ 2/

32 40 20 c.trmBuzau 360 360 16Grupul Scolar Ec. Administrativ 29 1 28

c.trmBuzau, str. Tudor Vladimirescu 564 Cgrupul Scolar Metalurgic 31 1/ 24/ 6/ 23/

704 450 150 16 c.trmBuzau,str. D.Filipescu, nr.6 420 420 1366 477 208Grupul Scolar Constructii de Masini 36 1/ 5/ 4/

c.trmBuzau, cartier Dorobanti 2629 480 423 160 Grupul Scolar Forestier 9 2/

c.trmNehoiu 562 100 Grupul Scolar Agricol 16 5/ 3/ 9/

100 120 40 40 c.trmSmeeni 1134 404 300 92

7.1.2. OCROTIREA SĂNĂTĂŢII

Capacitate Personal

Nr.

dona

tori

sân

ge Mijloacede Capac.

la pace

Med

. F

arm

.

Cad

re m

edii

alte

cat

egor

ii transport prep./

TO

TA

L

pe p

rofi

le

TO

TA

L

din

care

: aut

osan

.

servireDenumire unitate sanitară Adresa hrană

(localitate) (nr. porţii/ zi)

Buzău, 4 12 36 0 4 1 CASA JUD. DE str.Crizantemelor, ASIGURĂRI SĂNĂTATE nr.18

Com. Berca 40 40 0 2 0 0 0 0 40CREŞA BERCA

str.Pietroasele 40 40 0 3 0 0 0 0 40CREŞA Nr.1 BUZĂU nr.11

str.Aleea Parcului 140 140 1 2 0 0 0 0 140CREŞA Nr.4 BUZĂU nr.10

str.Stadionului 80 80 0 1 0 0 0 0 80CREŞA Nr.7 BUZĂU nr.1

str.Unirii 250 250 0 2 0 0 0 0 250CREŞA Nr.8 BUZĂU nr.5

str.Vulturului 240 240 0 1 0 0 0 0 240CREŞA Nr.9 BUZĂU nr.21

str.Transilvaniei 70 70 0 1 0 0 0 0 70CREŞA ROMCARBON nr.132 BUZĂU

sat Bentu- 0 0 0 0 0 0 PUNCT SANITAR Gălbinaşi



BENTU sat Boboc- 0 0 0 0 0 0

PUNCT SANITAR Cochirleanca BOBOC

sat Cândeşti- 0 0 0 0 0 0 PUNCT SANITAR Verneşti CÂNDEŞTI

sat Clondiru- 0 0 0 0 0 0 PUNCT SANITAR Ulmeni CLONDIRU

sat Dâmbroca- 0 0 0 0 0 0 PUNCT SANITAR Săgeata DÂMBROCA

sat Florica- 0 0 0 0 0 0 PUNCT SANITAR Mihăileşti FLORICA

sat Focşănei- 0 0 0 0 0 0 PUNCT SANITAR Vadu Paşii FOCŞĂNEI

sat Găvăneşti- 0 0 0 0 0 0 PUNCT SANITAR Săgeata GĂVĂNEŞTI

sat Grăjdana- 0 0 0 0 0 0 PUNCT SANITAR Tisău GRĂJDANA

sat Greceanca- 0 0 0 0 0 0 PUNCT SANITAR Breaza GRECEANCA

sat Izvorul Dulce- 0 0 0 0 0 0 PUNCT SANITAR Merei IZVORUL DULCE

sat Limpeziş- 0 0 0 0 0 0 PUNCT SANITAR Movila Banului LIMPEZIŞ

sat Lunca- 0 0 0 0 0 0 PUNCT SANITAR C.A.Rosetti LUNCA

sat Măteşti- 0 0 0 0 0 0 PUNCT SANITAR Mărăcineni MĂTEŞTI

sat Monteoru- 0 0 0 0 0 0 PUNCT SANITAR Merei MONTEORU

sat Nişcov- 0 0 0 0 0 0 PUNCT SANITAR Verneşti NIŞCOV

sat Poşta Câlnău 0 0 0 0 0 0 PUNCT SANITAR POŞTA CÂLNĂU

sat Potoceni- 0 0 0 0 0 0 PUNCT SANITAR Mărăcineni POTOCENI

sat Pruneni- 0 0 0 0 0 0 PUNCT SANITAR Zărneşti



PRUNENI sat Şarânga- 0 0 0 0 0 0

PUNCT SANITAR Pietroasele ŞARÂNGA

sat Scurteşti- 0 0 0 0 0 0 PUNCT SANITAR Vadu Paşii SCURTEŞTI

sat Spătaru- 0 0 0 0 0 0 PUNCT SANITAR Costeşti SPĂTARU

sat Stănceşti- 0 0 0 0 0 0 PUNCT SANITAR Vadu Paşii STĂNCEŞTI

sat Ţinteşti- 0 0 0 0 0 0 PUNCT SANITAR Năeni ŢINTEŞTI

sat Vadu Soreşti- 0 0 0 0 0 0 PUNCT SANITAR Zărneşti VADU SOREŞTI

sat Verneşti 0 0 0 0 0 0 PUNCT SANITAR VERNEŞTI

sat Vintileanca- 0 0 0 0 0 0 PUNCT SANITAR Săhăteni VINTILEANCA

sat Zilişteanca- 0 0 0 0 0 0 PUNCT SANITAR Poşta Câlnău ZILIŞTEANCA

sat Zoreşti- 0 0 0 0 0 0 PUNCT SANITAR Verneşti ZOREŞTI

sat Lipia- 0 0 0 0 0 0 PUNCT SANITAR Merei LIPIA Centru de sănătate 25 25 0 0 0 0 0 0 25SECŢIA MEDICALĂ Centru de sănătate 20 20 0 0 0 0 0 0 20SECŢIA OBSTRETICĂ Centru de sănătate 12 12 0 0 0 0 0 0 12SECŢIA PEDIATRIE

com. Pătârlagele 57 57- 13 47 9 0 3 2 100CENTRU DE SĂNATATE interne PĂTÂRLAGELE

com. Pătârlagele 57 57 4 25 0 0 4 4 57CENTRU DE SĂNATATE PĂTÂRLAGELE

str.G-ral Grigore 2 16 8 94 1 1 CENTRU TRANSFUZIE Baştan, nr.4 SÂNGE Buzău D.P.A.M.C. str.Nicolae 0 0 0 0 12 2 DPAMC Nr.1 BUZĂU Titulescu nr.10



POLICLINICA MUNICIPALĂ D.P.A.M.C. b-dul Gării 0 0 0 0 12 2 DPAMC Nr.2 BUZĂU MATERNITATE Dispensar 10 10 1 1 0 0 0 0 CABINET CHIRURGIE Dispensar 10 10 0 0 0 0 0 0 CABINET FTIZIOLOGIE Dispensar 10 10 1 1 0 0 0 0 CABINET INTERNE Dispensar 10 10 0 0 0 0 0 0 CABINET OBSTRETICĂ Dispensar 10 10 0 1 0 0 0 0 CABINET PEDIATRIE Dispensar 20 20 0 0 0 0 0 0 CABINET STOMATOLOGIE Dispensar 52 52 0 0 0 0 0 0 52SECŢIA CHIRURGIE Dispensar 18 18 0 0 0 0 0 0 18SECŢIA CHIRURGIE Dispensar 18 18 0 0 0 0 0 0 18SECŢIA CHIRURGIE Dispensar 20 20 0 4 0 0 0 0 20SECŢIA INTERNE CRONICI Dispensar 60 60 0 0 0 0 0 0 60SECŢIA MEDICALĂ Dispensar 30 30 0 0 0 0 0 0 30SECŢIA MEDICALĂ Dispensar 50 50 0 0 0 0 0 0 50SECŢIA MEDICALĂ Dispensar 20 20 1 6 0 0 0 0 20SECŢIA MEDICALĂ Dispensar 34 34 1 10 0 0 0 0 34SECŢIA MEDICALĂ Dispensar 10 10 0 0 0 0 0 0 10SECŢIA NEUROLOGIE



Dispensar Buzău 50 50 2 0 0 0 0 0 50SECŢIA NEUROPSIHIATRIE str.Marghiloman INFANTILĂ Dispensar 36 36 3 0 0 0 0 0 36SECŢIA NEUROPSIHIATRIE Dispensar 30 30 0 0 0 0 0 0 30SECŢIA OBSTRETICĂ

18 18 1 10 0 0 0 0 18SECŢIA OBSTRETICĂ

26 26 0 0 0 0 0 0 26SECŢIA ORTOPEDIE

30 30 0 0 0 0 0 0 30SECŢIA PEDIATRIE





100 100 3 0 0 0 0 0 100SECŢIA PSIHIATRIE CRONICĂ

100 100 3 0 0 0 0 0 100SECŢIA PSIHIATRIE CRONICĂ

com. Ojasca 100 100 1 0 0 0 0 0 100SECŢIA PSIHIATRIE CRONICĂ

sat Nifon 120 120 2 0 0 0 0 0 120SECŢIA PSIHIATRIE NIFON

şos. Brăilei 10 10 1 3 0 0 0 0 DISPENSAR AROMET nr.6 BUZĂU

sat Monteoru 10 10 1 2 0 0 0 0 DISPENSAR BALNEAR com. Merei MONTEORU

com.Balta Albă 20 20 2 4 0 0 0 0 DISPENSAR COMUNAL BALTA ALBĂ

com.Amaru 20 20 2 2 0 0 0 0



DISPENSAR COMUNAL AMARU

com.Beceni 30 30 3 3 0 0 0 0 DISPENSAR COMUNAL BECENI

com.Berca 40 40 4 9 0 0 0 0 DISPENSAR COMUNAL BERCA

com.Bisoca 10 10 1 2 0 0 0 0 DISPENSAR COMUNAL BISOCA

com.Blăjani 10 10 1 2 0 0 0 0 DISPENSAR COMUNAL BLĂJANI

com.Boldu 10 10 1 2 0 0 0 0 DISPENSAR COMUNAL BOLDU

com.Bozioru 10 10 0 2 0 0 0 0 DISPENSAR COMUNAL BOZIORU

com.Brădeanu 10 10 1 4 0 0 0 0 DISPENSAR COMUNAL BRĂDEANU

com.Brăeşti 10 10 0 4 0 0 0 0 DISPENSAR COMUNAL BRĂEŞTI

com.Breaza 10 10 1 4 0 0 0 0 DISPENSAR COMUNAL BREAZA

com.Buda 20 20 2 4 0 0 0 0 DISPENSAR COMUNAL BUDA

com.C.A.Rosetti 10 10 1 3 0 0 0 0 DISPENSAR COMUNAL C.A.ROSETTI

com.Calvini 10 10 1 4 0 0 0 0 DISPENSAR COMUNAL CALVINI

com.Căneşti 10 10 1 2 0 0 0 0 DISPENSAR COMUNAL CĂNEŞTI

com.Cătina 10 10 1 3 0 0 0 0 DISPENSAR COMUNAL CĂTINA

com.Cernăteşti 10 10 1 4 0 0 0 0 DISPENSAR COMUNAL CERNĂTEŞTI

com.Chiliile 10 10 0 2 0 0 0 0 DISPENSAR COMUNAL CHILIILE

com.Chiojdu 20 20 2 6 0 0 0 0 DISPENSAR COMUNAL CHIOJDU

com.Cilibia 10 10 1 2 0 0 0 0



DISPENSAR COMUNAL CILIBIA

com.Cislău 20 20 2 7 0 0 0 0 DISPENSAR COMUNAL CISLĂU

com.Cochirleanca 30 30 3 5 0 0 0 0 DISPENSAR COMUNAL COCHIRLEANCA

com.Colţi 10 10 1 2 0 0 0 0 DISPENSAR COMUNAL COLŢI

com.Costeşti 20 20 2 4 0 0 0 0 DISPENSAR COMUNAL COSTEŞTI

com.Cozieni 20 20 2 3 0 0 0 0 DISPENSAR COMUNAL COZIENI

com.Gălbinaşi 20 20 2 4 0 0 0 0 DISPENSAR COMUNAL GĂLBINAŞI

com.Gherăseni 20 20 2 4 0 0 0 0 DISPENSAR COMUNAL GHERĂSENI

com.Ghergheasa 10 10 1 3 0 0 0 0 DISPENSAR COMUNAL GHERGHEASA

com.Glodeanu 30 30 3 4 0 0 0 0 DISPENSAR COMUNAL Siliştea GLODEANU SILIŞTEA

com.Glodeanu 10 10 1 6 0 0 0 0 DISPENSAR COMUNAL Sărat GLODEANU SĂRAT

com.Grebănu 20 20 2 5 0 0 0 0 DISPENSAR COMUNAL GREBĂNU

com.Gura Teghii 20 20 2 4 0 0 0 0 DISPENSAR COMUNAL GURA TEGHII

com.Largu 10 10 1 3 0 0 0 0 DISPENSAR COMUNAL LARGU

com.Lopătari 20 20 2 8 0 0 0 0 DISPENSAR COMUNAL LOPĂTARI

com.Luciu 10 10 1 2 0 0 0 0 DISPENSAR COMUNAL LUCIU

com.Măgura 30 30 3 7 0 0 0 0 DISPENSAR COMUNAL MĂGURA

com.Mânzăleşti 10 10 1 4 0 0 0 0 DISPENSAR COMUNAL MÂNZĂLEŞTI

com.Mărăcineni 30 30 3 8 0 0 0 0



DISPENSAR COMUNAL MÂĂRĂCINENI

com.Mărgăriteşti 10 10 1 2 0 0 0 0 DISPENSAR COMUNAL MĂRGĂRITEŞTI

com.Merei 40 40 4 7 0 0 0 0 DISPENSAR COMUNAL MEREI

com.Mihăileşti 20 20 2 5 0 0 0 0 DISPENSAR COMUNAL MIHĂILEŞTI

com.Movila Banului 10 10 1 3 0 0 0 0

DISPENSAR COMUNAL MOVILA BANULUI

com.Murgeşti 10 10 0 2 0 0 0 0 DISPENSAR COMUNAL MURGEŞTI

com.Năeni 10 10 1 2 0 0 0 0 DISPENSAR COMUNAL NĂENI

com.Nehoiaşu 30 30 3 2 0 0 0 0 DISPENSAR COMUNAL NEHOIAŞU

com.Odăile 10 10 0 3 0 0 0 0 DISPENSAR COMUNAL ODĂILE

com.Padina 30 30 3 5 0 0 0 0 DISPENSAR COMUNAL PADINA

com.Pănătău 10 10 1 2 0 0 0 0 DISPENSAR COMUNAL PĂNĂTĂU

com.Pardoşi 20 20 2 2 0 0 0 0 DISPENSAR COMUNAL PARDOŞI

com.Pârscov 10 10 1 9 0 0 0 0 DISPENSAR COMUNAL PÂRSCOV

com.Pătârlagele 30 30 3 6 0 0 0 0 DISPENSAR COMUNAL PĂTÂRLAGELE

com.Pietroasele 20 20 2 5 0 0 0 0 DISPENSAR COMUNAL PIETROASELE

com.Podgoria 20 20 2 3 0 0 0 0 DISPENSAR COMUNAL PODGORIA

com.Poşta Câlnău 20 20 2 9 0 0 0 0 DISPENSAR COMUNAL POŞTA CÂLNĂU

com.Puieşti 20 20 2 6 0 0 0 0 DISPENSAR COMUNAL PUIEŞTI



com.Racoviţeni 10 10 1 2 0 0 0 0 DISPENSAR COMUNAL RACOVIŢENI

com.Râmnicelu 10 10 1 6 0 0 0 0 DISPENSAR COMUNAL RÂMNICELU

com.Robeasca 0 2 0 0 0 0 DISPENSAR COMUNAL ROBEASCA

com.Ruşeţu 10 10 1 4 0 0 0 0 DISPENSAR COMUNAL RUŞEŢU

com.Săgeata 40 40 4 6 0 0 0 0 DISPENSAR COMUNAL SĂGEATA

com.Săhăteni 20 20 2 5 0 0 0 0 DISPENSAR COMUNAL SĂHĂTENI

com.Săpoca 10 10 1 4 0 0 0 0 DISPENSAR COMUNAL SĂPOCA

com.Săruleşti 10 10 1 2 0 0 0 0 DISPENSAR COMUNAL SĂRULEŞTI

com.Scorţoasa 10 10 1 7 0 0 0 0 DISPENSAR COMUNAL SCORŢOASA

com.Scutelnici 10 10 1 3 0 0 0 0 DISPENSAR COMUNAL SCUTELNICI

com.Siriu 20 20 2 4 0 0 0 0 DISPENSAR COMUNAL SIRIU

com.Smeeni 30 30 3 5 0 0 0 0 DISPENSAR COMUNAL SMEENI

com.Stâlpu 10 10 1 4 0 0 0 0 DISPENSAR COMUNAL STÂLPU

com.Ţinteşti 30 30 3 5 0 0 0 0 DISPENSAR COMUNAL ŢINTEŞTI

com.Tisău 20 20 2 6 0 0 0 0 DISPENSAR COMUNAL TISĂU

com.Topliceni 10 10 1 4 0 0 0 0 DISPENSAR COMUNAL TOPLICENI

com.Ulmeni 10 10 1 5 0 0 0 0 DISPENSAR COMUNAL ULMENI

com.Vadu Paşii 30 30 3 10 0 0 0 0 DISPENSAR COMUNAL VADU PAŞII



com.Vâlcelele 10 10 1 3 0 0 0 0 DISPENSAR COMUNAL VÂLCELELE

com.Valea 20 20 2 5 0 0 0 0 DISPENSAR COMUNAL Râmnicului VALEA RÂMNICULUI

com.Valea Salciei 10 10 0 2 0 0 0 0 DISPENSAR COMUNAL VALEA SALCIEI

com.Verneşti 30 30 3 9 0 0 0 0 DISPENSAR COMUNAL VERNEŞTI

com.Vintilă Vodă 10 10 0 2 0 0 0 0 DISPENSAR COMUNAL VINTILĂ VODĂ

com.Vipereşti 20 20 2 4 0 0 0 0 DISPENSAR COMUNAL VIPEREŞTI

com.Zărneşti 40 40 4 8 0 0 0 0 DISPENSAR COMUNAL ZĂRNEŞTI

com.Ziduri 10 10 1 5 0 0 0 0 DISPENSAR COMUNAL ZIDURI

str.Mesteacănului 10 10 1 3 0 0 0 0 DISPENSAR nr.18 CONTACTOARE BUZĂU

str.Aleea Industriei 10 10 1 3 0 0 0 0 DISPENSAR CORD nr.1 BUZĂU

str.Aleea Industriei 10 10 1 4 0 0 0 0 DISPENSAR DUCTIL nr.3 BUZĂU

str.Industriilor 10 10 1 2 0 0 0 0 DISPENSAR ELARS nr.4 RÂMNICU SĂRAT

str.Aleea Industriei 10 10 1 1 0 0 0 0 DISPENSAR GRUP 7 bloc nefamilişti ŞANTIERE BUZĂU

str.Aleea Industriei 10 10 1 5 0 0 0 0 DISPENSAR INDUSTRIE nr.7 ALIMENTARĂ BUZĂU

30 30 3 3 0 0 0 0 DISPENSAR ORAŞ NEHOIU

70 70 3 4 0 0 0 0 DISPENSAR ORAŞ POGOANELE

str.Aleea Industriei 10 10 1 3 0 0 0 0 DISPENSAR ROTEC nr.12 BUZĂU

str.Şantierului 10 10 1 3 0 0 0 0 DISPENSAR SC BETA nr.39 BUZĂU



str.Transilvaniei 10 10 1 4 0 0 0 0 DISPENSAR SC CONCAS nr.425 BUZĂU

str.Aleea Industriei 10 10 1 2 0 0 0 0 DISPENSAR SC FILVATEX nr.2 BUZĂU

str.Aleea Industriei 10 10 1 4 0 0 0 0 DISPENSAR SC GEROM nr.5 BUZĂU

str.Transilvaniei 10 10 2 3 0 0 0 0 DISPENSAR SC nr.132 ROMCARBON BUZĂU

b-dul N. Bălcescu 10 10 1 2 0 0 0 0 DISPENSAR ŞCOLAR nr.28 NR.1 BUZĂU

str.Stupăriei 10 10 1 2 0 0 0 0 DISPENSAR ŞCOLAR nr.1 NR.10 BUZĂU

str.Chiristigii 10 10 1 2 0 0 0 0 DISPENSAR ŞCOLAR nr.1 NR.11 BUZĂU

cart.MICRO IV 10 10 1 3 0 0 0 0 DISPENSAR ŞCOLAR NR.12 BUZĂU

str.George Coşbuc 20 20 2 3 0 0 0 0 DISPENSAR ŞCOLAR nr.5 NR.2 BUZĂU

str.1 Decembrie 10 10 1 3 0 0 0 0 DISPENSAR ŞCOLAR nr.3 NR.3 BUZĂU

str.Al.Episcopiei 10 10 1 2 0 0 0 0 DISPENSAR ŞCOLAR nr.1 NR.4 BUZĂU

str.Bistriţei 10 10 1 2 0 0 0 0 DISPENSAR ŞCOLAR nr.2 NR.5 BUZĂU

str.Victoriei 10 10 1 2 0 0 0 0 DISPENSAR ŞCOLAR nr.73 NR.6 BUZĂU

str.Dorobanţi 10 10 1 2 0 0 0 0 DISPENSAR ŞCOLAR NR.7 BUZĂU

str.Col.Buzoianu 10 10 1 2 0 0 0 0 DISPENSAR ŞCOLAR NR.8 BUZĂU

str.Poştei 10 10 1 3 0 0 0 0 DISPENSAR ŞCOLAR nr.1 NR.9 BUZĂU

str.Viitorului 10 10 1 3 0 0 0 0 DISPENSAR bl.139 TRANSPORTURI BUZĂU

str.Stadionului 10 10 0 4 0 0 0 0 DISPENSAR TRICOSTAR BUZĂU



cart.MICRO III, 10 10 1 6 0 0 0 0 DISPENSAR URBAN bl.D1 NR.1 BUZĂU

str.D.Gherea 10 10 0 7 0 0 0 0 DISPENSAR URBAN nr.16 NR.1 RÂMNICU SĂRAT

cart.MICRO XIV 10 10 1 9 0 0 0 0 DISPENSAR URBAN bl.40 NR.10 BUZĂU

cart.MICRO XIV 20 20 2 9 0 0 0 0 DISPENSAR URBAN bl.D1 NR.11 BUZĂU

str.Dorobanţi 30 30 3 6 0 0 0 0 DISPENSAR URBAN bl.B7 NR.12 BUZĂU

cart.Dorobanţi 20 20 2 7 0 0 0 0 DISPENSAR URBAN bl.H4 NR.13 BUZĂU

cart.Broşteni 30 30 3 14 0 0 0 0 DISPENSAR URBAN NR.14 BUZĂU

str.Armoniei 10 10 1 7 0 0 0 0 DISPENSAR URBAN nr.13 NR.2 BUZĂU

str.Unirii 10 10 0 6 0 0 0 0 DISPENSAR URBAN nr.4 NR.2 RÂMNICU SĂRAT

str.Bucegi 10 10 1 8 0 0 0 0 DISPENSAR URBAN nr.5 NR.3 BUZĂU

str.T.Vladimirescu 10 10 0 5 0 0 0 0 DISPENSAR URBAN nr.21 NR.3 RÂMNICU SĂRAT

str. Bucegi 10 10 1 6 0 0 0 0 DISPENSAR URBAN nr.5 NR.4 BUZĂU

str.Unirii 10 10 0 6 0 0 0 0 DISPENSAR URBAN nr.4 NR.4 RÂMNICU SĂRAT

str.Patriei 10 10 1 9 0 0 0 0 DISPENSAR URBAN nr.13 NR.5 BUZĂU

cart.Costieni 10 10 0 5 0 0 0 0 DISPENSAR URBAN bl.28 NR.5 RÂMNICU SĂRAT

str.V.Voiculescu 20 20 2 6 0 0 0 0 DISPENSAR URBAN nr.18 NR.6 BUZĂU

str.Eroilor 10 10 0 2 0 0 0 0 DISPENSAR URBAN NR.6 RÂMNICU SĂRAT

str.Aurel Vlaicu 10 10 1 6 0 0 0 0 DISPENSAR URBAN nr.2 NR.7 BUZĂU



b-dul N. Bălcescu 20 20 2 8 0 0 0 0 DISPENSAR URBAN bl.24 NR.8 BUZĂU

str.Haiducului 20 20 2 8 0 0 0 0 DISPENSAR URBAN nr.9 NR.9 BUZĂU

com.Smeeni 74 74 12 31 13 0 1 0 150SPITAL COMUNAL SMEENI

com.Smeeni 74 74 3 20 42 0 3 3 74SPITAL COMUNAL SMEENI

com.Vintilă Vodă 90 90 14 47 11 0 2 0 200SPITAL COMUNAL VINTILĂ VODĂ

com.Vintilă Vodă 90 90 3 30 58 0 5 5 90SPITAL COMUNAL VINTILĂ VODĂ

str.Unirii 86 86 13 35 17 0 0 0 100SPITAL ORAŞ nr.72 POGOANELE

str.Unirii 84 84 5 19 0 0 3 3 84SPITAL ORAŞ nr.72 POGOANELE

str.Spitalului 208 208 11 78 0 0 0 0 208SPITAL ORĂŞENESC nr.1 NEHOIU

com.Pârscov 106 106 4 39 0 0 4 4 106SPITAL PÂRSCOV

com.Săpoca 606 606 19 107 152 0 12 6 900SPITAL NEURO- PSIHIATRIE SĂPOCA

com.Pârscov 106 106 16 64 18 0 2 1 200SPITAL PÂRSCOV Inspectorat de sănătate teste imunitate 1105 1105 1 7 0 0 0 0 publică LABORATOR EPIDEMIOLOGIE Inspectorat de sănătate teste examen 539 539 1 7 0 0 0 0 publică LABORATOR coprologic EPIDEMIOLOGIE Inspectorat de sănătate teste 347 347 1 7 0 0 0 0 publică LABORATOR antitetanos EPIDEMIOLOGIE gravide Inspectorat de sănătate examen bact.+

105485 105485

1 7 0 0 0 0 publică LABORATOR virus+parazit. EPIDEMIOLOGIE Inspectorat de sănătate analize alimente 5330 5330 2 9 0 0 0 0 publică LABORATOR IGIENĂ ALIMENTAŢIE Inspectorat de sănătate

50250 50250

3 21 0 0 0 0 publică LABORATOR IGIENĂ ŞCOLARĂ



Inspectorat de sănătate determ. Factori

18780 18780

2 9 0 0 0 0 publică LABORATOR mediu MEDICINA MEDIULUI Inspectorat de sănătate investigare epid. 344 344 1 7 0 0 0 0 publică LABORATOR în focare EPIDEMIOLOGIE Inspectorat de sănătate str.G-ral Grigore 12 74 52 0 0 0 publică INSPECTORAT DE Baştan SĂNĂTATE PUBLICĂ nr.3 Buzău Policlinică 0 2 0 0 0 0 CABINET BOLI NUTRIŢIE Policlinică 10 10 1 2 0 0 0 0 CABINET CARDIOLOGIE Policlinică 20 20 1 2 0 0 0 0 CABINET CARDIOLOGIE Policlinică 10 10 1 2 0 0 0 0 CABINET CARDIOLOGIE Policlinică 10 10 1 1 0 0 0 0 CABINET CARDIOLOGIE Policlinică 16 16 2 4 0 0 0 0 CABINET CHIRURGIE Policlinică 8 8 1 2 0 0 0 0 CABINET CHIRURGIE Policlinică 8 8 1 2 0 0 0 0 CABINET CHIRUGIE GENERALĂ Policlinică 8 8 1 2 0 0 0 0 CABINET CHIRIGIE INFANTILĂ Policlinică 10 10 1 4 0 0 0 0 CABINET CHIRIGIE INFANTILĂ Policlinică 10 10 1 2 0 0 0 0 CABINET CULT.FIZ-MEDICALĂ Policlinică 20 20 2 4 0 0 0 0 CABINET DERMATO-VENERICE Policlinică 8 8 0 2 0 0 0 0 CABINET DERMATO-VENERICE Policlinică 10 10 1 2 0 0 0 0 CABINET DIABET+BOLI NUTRIŢIE Policlinică 10 10 1 3 0 0 0 0 CABINET ENDOCRINOLOGIE



Policlinică 20 20 0 2 0 0 0 0 CABINET FIZIOTERAPIE-PEDIATRI Policlinică 8 8 1 4 0 0 0 0 CABINET FTIZIOLOG PEDIATRIE Policlinică 18 18 1 6 0 0 0 0 CABINET FTIZIOLOGIE Policlinică 12 12 1 2 0 0 0 0 CABINET FTIZIOLOGIE Policlinică 20 20 0 2 0 0 0 0 CABINET INTERNE Policlinică 12 12 1 2 0 0 0 0 CABINET INTERNE Policlinică 10 10 1 2 0 0 0 0 CABINET INTERNE Policlinică 12 12 1 2 0 0 0 0 CABINET INTERNE Policlinică 10 10 1 1 0 0 0 0 CABINET INTERNE Policlinică 0 2 0 0 0 0 CABINET MEDICINA MUNCII Policlinică 8 8 1 1 0 0 0 0 CABINET NEUROLOGIE Policlinică 8 8 1 1 0 0 0 0 CABINET NEUROLOGIE Policlinică 0 2 0 0 0 0 CABINET NEUROLOGIE Policlinică 12 12 2 4 0 0 0 0 CABINET NEUROPSIH. INFANTILĂ Policlinică 10 10 1 2 0 0 0 0 CABINET NEUROPSIHIATRIE Policlinică 12 12 1 2 0 0 0 0 CABINET O.R.L. Policlinică 12 12 1 2 0 0 0 0 CABINET O.R.L. Policlinică 10 10 1 2 0 0 0 0 CABINET O.R.L.



Policlinică 12 12 0 1 0 0 0 0 CABINET O.R.L. Policlinică 16 16 1 2 0 0 0 0 CABINET OBSTRETICĂ Policlinică 16 16 2 2 0 0 0 0 CABINET OBSTRETICĂ Policlinică 10 10 1 2 0 0 0 0 CABINET OBSTRETICĂ Policlinică 20 20 1 1 0 0 0 0 CABINET OBSTRETICĂ Policlinică 10 10 1 1 0 0 0 0 CABINET OFTALMOLOGIE Policlinică 24 24 3 3 0 0 0 0 CABINET OFTALMOLOGIE Policlinică 10 10 1 2 0 0 0 0 CABINET OFTALMOLOGIE Policlinică 10 10 1 2 0 0 0 0 CABINET OFTALMOLOGIE Policlinică 8 8 1 1 0 0 0 0 CABINET ONCOLOGIE Policlinică 8 8 1 4 0 0 0 0 CABINET ORTOPEDIE Policlinică 8 8 1 4 0 0 0 0 CABINET ORTOPEDIE Policlinică 8 8 1 2 0 0 0 0 CABINET ORTOPEDIE Policlinică 10 10 0 2 0 0 0 0 CABINET ORTOPEDIE Policlinică 12 12 1 2 0 0 0 0 CABINET PEDIATRIE Policlinică 20 20 2 4 0 0 0 0 CABINET PEDIATRIE Policlinică 12 12 1 2 0 0 0 0 CABINET PEDIATRIE Policlinică 10 10 1 1 0 0 0 0 CABINET PEDIATRIE



Policlinică 12 12 1 2 0 0 0 0 CABINET PREMARITAL Policlinică 0 2 0 0 0 0 CABINET PSIHIATRIE Policlinică 8 8 1 2 0 0 0 0 CABINET RECUP.-FTIZIOLOGIE Policlinică 20 20 2 2 0 0 0 0 CABINET RECUP.-FTIZIOLOGIE Policlinică 10 10 0 1 0 0 0 0 CABINET RECUPERĂRI Policlinică 8 8 1 3 0 0 0 0 CABINET REUMATOLOGIE COPII Policlinică 20 20 2 2 0 0 0 0 CABINET STOMATOLOGIE Policlinică 10 10 1 1 0 0 0 0 CABINET UROLOGIE Policlinică 16 16 2 4 0 0 0 0 CABINET CHIRURGIE GENERALĂ Policlinică 8 8 1 2 0 0 0 0 CABINET CHIRURGIE PLASTICĂ Policlinică 10 10 1 2 0 0 0 0 CABINET ENDOCRINOLOGIE Policlinică 10 10 1 2 0 0 0 0 CABINET UROLOGIE Policlinică str.N.Titulescu 62 62 0 4 0 0 0 0 FARMACIA POLICLINICA nr.10 Mp. Mp. MUNICIPALĂ

str.Chiristigii 320 320 40 85 0 0 0 0 POLICLINICA DE nr.2 STOMATOLOGIE BUZĂU

str.M-şal Averescu 180 180 19 37 0 0 0 0 POLICLINICA JUDEŢEANĂ nr.1-2 BUZĂU

str.N.Titulescu 280 280 28 56 0 0 0 0 POLICLINICA nr.10 MUNICIPALĂ BUZĂU

str.Zorilor 120 120 10 31 0 0 0 0 POLICLINICA nr.5 MUNICIPALĂ RM.SĂRAT

str.Spitalului 150 150 8 17 0 0 0 0 POLICLINICA nr.2



ORAŞ NEHOIU Policlinică str.Milcov 64 64 8 15 0 0 0 0 POLICLINICA nr.10 STOMATOLOGIE RM. S. Rm.Sărat S.Z.I. str.M-şal Averescu 300 150 10 63 75 90 11 7 300S.Z.I.Nr.232 BUZĂU nr.1-2 chir. SPITAL JUDEŢEAN 150 int. S.Z.I. str.Al. Episcopiei 600 600 13 62 104 0 24 10 350S.Z.I. Nr.233 BUZĂU nr.1 chir. LICEUL TEOLOGIC S.Z.I. Spitalul TBC 150 150 8 22 40 0 8 2 150S.Z.I. Nr.243 str.Puieşti, nr.12 chir. RÂMNICU SĂRAT Râmnicu Sărat S.Z.I. str.N.Bălcescu 200 200 10 28 44 0 8 2 200S.Z.I. Nr.245 nr.2 chir. RÂMNICU SĂRAT S.Z.I. com. Săpoca 100 100 8 20 35 0 7 2 100S.Z.I. NR.299 psih. SĂPOCA Serviciul de ambulanţă jud. str.G-ral Baştan 5 67 18 0 86 86 SERVICIUL AMBULANŢĂ nr.2 BUZĂU Societate comercială str.Cuza Vodă 160 160 1 3 0 0 0 0 farmaceutică Mp. Mp. DEPOZIT B"90 Societate comercială 160 160 1 2 0 0 0 0 farmaceutică Mp. Mp. DEPOZIT BECOTRANS Societate comercială 202 202 1 4 0 0 0 0 farmaceutică Mp. Mp. DEPOZIT EUROPHARM Societate comercială str.Unirii 116 116 1 2 0 0 0 0 farmaceutică bl.16 Mp. Mp. DEPOZIT MONTERO Societate comercială 135 135 1 3 0 0 0 0 farmaceutică Mp. Mp. DEPOZIT RELAD Societate comercială str.Unirii 184 184 8 10 0 0 0 0 farmaceutică bl.13 Mp. Mp. FARMACIA 71 Societate comercială complex Crâng 114 114 1 2 0 0 0 0 farmaceutică Buzău Mp. Mp. FARMACIA CRÂNG Societate comercială com. Săpoca 72 72 0 1 0 0 0 0 farmaceutică FARMACIE Mp. Mp. SPITAL SĂPOCA Societate comercială com.Smeeni 52 52 0 1 0 0 0 0 farmaceutică FARMACIE Mp. Mp. SPITAL SMEENI Societate comercială str.Unirii 76 76 1 1 0 0 0 0 farmaceutică bl.E1 Mp. Mp. SC ACROPOLIS Societate comercială sat Monteoru 70 70 1 1 0 0 0 0 farmaceutică Mp. Mp.



SC ANDRA FARM Societate comercială com.Pietroasele 72 72 1 1 0 0 0 0 farmaceutică Mp. Mp. SC BELLA DONA Societate comercială str.Vulcan 62 62 1 1 0 0 0 0 farmaceutică nr.46 Mp. Mp. SC BELLA PHARM Societate comercială b-dul N.Titulescu 84 84 1 2 0 0 0 0 farmaceutică nr.20 Mp. Mp. SC BIOS Societate comercială com.Pătârlagele 82 82 1 2 0 0 0 0 farmaceutică Mp. Mp. SC CYNARA FARM Societate comercială com.Gherăseni 68 68 1 2 0 0 0 0 farmaceutică Mp. Mp. SC DORI FARM Societate comercială str.Cuza Vodă 64 64 1 2 0 0 0 0 farmaceutică nr,29 Mp. Mp. SC ECO PHARM Societate comercială str.Pietroasele 64 64 1 3 0 0 0 0 farmaceutică bl.D3 Mp. Mp. SC ELCO PHARM Societate comercială str.Dorobanţi 92 92 2 2 0 0 0 0 farmaceutică bl.16 Mp. Mp. SC ELEONORA PHARM Societate comercială bl.3B Haşdeu 120 120 2 3 0 0 0 0 farmaceutică Mp. Mp. SC ELGA PHARM Societate comercială str.Gării 62 62 1 1 0 0 0 0 farmaceutică nr.40 Mp. Mp. SC ELIS PHARM Societate comercială cart.Broşteni 74 74 1 1 0 0 0 0 farmaceutică Mp. Mp. SC EPIS PHARM Societate comercială str.Ostrovului 183 183 5 8 0 0 0 0 farmaceutică Mp. Mp. SC EUROPHARM Societate comercială str.Marghiloman 73 73 1 2 0 0 0 0 farmaceutică nr.71 Mp. Mp. SC FARMALEX Societate comercială com.Padina 62 62 1 2 0 0 0 0 farmaceutică Mp. Mp. SC FARMALEX Societate comercială or. Nehoiu 76 76 1 2 0 0 0 0 farmaceutică Mp. Mp. SC FARMAVIT Societate comercială str.Marghiloman 92 92 2 4 0 0 0 0 farmaceutică bl.17 Mp. Mp. SC FARMEC Societate comercială str.Dorobanţi 74 74 2 4 0 0 0 0 farmaceutică bl.7C Mp. Mp. SC GALENUS"92 Societate comercială str.Unirii 168 168 2 5 0 0 0 0 farmaceutică bl.L2 Mp. Mp.



SC HEPITES PHARM Societate comercială b-dul M-şal 142 142 2 3 0 0 0 0 farmaceutică Averescu nr.66 Mp. Mp. SC HIPOCRATE Societate comercială com.Smeeni 63 63 1 1 0 0 0 0 farmaceutică Mp. Mp. SC ILEANA Societate comercială b-dul N.Bălcescu 86 86 1 2 0 0 0 0 farmaceutică bl.Magnolia Mp. Mp. SC IRIS Societate comercială str.Ana Ipătescu 64 64 1 2 0 0 0 0 farmaceutică nr.3 Mp. Mp. SC JENI PHARM Societate comercială str.Unirii 72 72 1 2 0 0 0 0 farmaceutică bl.P2 Mp. Mp. SC LOTUS PHARM Societate comercială str.Unirii 74 74 1 3 0 0 0 0 farmaceutică bl.14 Mp. Mp. SC MARICA Societate comercială 68 68 1 1 0 0 0 0 farmaceutică Mp. Mp. SC MEDICA Societate comercială str.Unirii 74 74 1 2 0 0 0 0 farmaceutică bl.16P Mp. Mp. SC MONTERO PHARM Societate comercială com.Pârscov 70 70 1 2 0 0 0 0 farmaceutică Mp. Mp. SC MUNDI PHARM Societate comercială str.N.Titulescu 54 54 1 2 0 0 0 0 farmaceutică nr.53 Mp. Mp. SC OMNIA PHARM Societate comercială str.Unirii 68 68 1 2 0 0 0 0 farmaceutică Mp. Mp. SC PHAREMA Societate comercială str.Marghiloman 70 70 1 2 0 0 0 0 farmaceutică nr.53 Mp. Mp. SC PHARMA Societate comercială str.Libertăţii 140 140 2 2 0 0 0 0 farmaceutică nr.1 Mp. Mp. SC PHARMACON Societate comercială b-dul Gării 72 72 1 2 0 0 0 0 farmaceutică bl.Istriţa Mp. Mp. SC PIA PHARM Societate comercială or.Pogoanele 80 80 1 3 0 0 0 0 farmaceutică Mp. Mp. SC REMEDICA Societate comercială str.Ostrovului 64 64 1 2 0 0 0 0 farmaceutică Mp. Mp. SC ROFARM Societate comercială com.Verneşti 74 74 1 2 0 0 0 0 farmaceutică Mp. Mp. SC SALVIA Societate comercială sat Izvoranu 64 64 1 1 0 0 0 0 farmaceutică com.Tisău Mp. Mp.



SC SANDOFARM Societate comercială 68 68 1 1 0 0 0 0 farmaceutică Mp. Mp. SC SANIMEX Societate comercială bl.3 Haşdeu 62 62 1 2 0 0 0 0 farmaceutică Mp. Mp. SC SANTE PHARM Societate comercială com.Glodeanu 74 74 1 2 0 0 0 0 farmaceutică Siliştea Mp. Mp. SC SILCO FARM Societate comercială str.Ostrovului 73 73 1 2 0 0 0 0 farmaceutică nr.15 Mp. Mp. SC SIMPLEX PHARM Societate comercială str.Unirii 84 84 1 2 0 0 0 0 farmaceutică Mp. Mp. SC TERAPIA Societate comercială str.Pompiliu Ştefu 82 82 1 1 0 0 0 0 farmaceutică nr.42 Mp. Mp. SC UNISAN Societate comercială com.Beceni 74 74 1 2 0 0 0 0 farmaceutică Mp. Mp. SC VITA FARM Societate comercială str.T.Vladimirescu 87 87 1 1 0 0 0 0 farmaceutică nr.53 Mp. Mp. SC VITA PHARM Spital judeţean 80 80 0 0 0 0 0 0 80SECŢIA CARDIOLOGIE Spital judeţean 65 65 0 0 0 0 0 0 65SECŢIA CHIRURGIE I Spital judeţean 65 65 0 0 0 0 0 0 65SECŢIA CHIRURGIE II Spital judeţean 25 25 0 0 0 0 0 0 25SECŢIA CHIRURGIE INFANTILĂ Spital judeţean 40 40 0 0 0 0 0 0 40SECŢIA CHIRURGIE PLASTICĂ Spital judeţean 86 86 0 0 0 0 0 0 86SECŢIA CONTAGIOASE Spital judeţean 25 25 0 0 0 0 0 0 25SECŢIA DIABET+BOLI NUTRIŢIE Spital judeţean 210 210 0 0 0 0 0 0 210SECŢIA MATERNITATE Spital judeţean 70 70 0 0 0 0 0 0 70SECŢIA MEDICALĂ I Spital judeţean 75 75 0 0 0 0 0 0 75SECŢIA MEDICALĂ II



Spital judeţean 50 50 0 0 0 0 0 0 50SECŢIA NEUROLOGIE Spital judeţean 38 38 0 0 0 0 0 0 38SECŢIA OFTALMOLOGIE Spital judeţean 30 30 0 0 0 0 0 0 30SECŢIA ONCOLOGIE Spital judeţean 60 60 0 0 0 0 0 0 60SECŢIA ORTOPEDIE Spital judeţean 120 120 0 0 0 0 0 0 120SECŢIA TBC Spital judeţean 30 30 0 0 0 0 0 0 30SECŢIA A.T.I. Spital judeţean 18 18 0 0 0 0 0 0 18SECŢIA DERMATO- VENERICE Spital judeţean 42 42 0 0 0 0 0 0 42SECŢIA O.R.L. Spital judeţean 90 90 0 0 0 0 0 0 90SECŢIA PEDIATRIE I Spital judeţean 45 45 0 0 0 0 0 0 45SECŢIA PEDIATRIE II Spital judeţean 6 6 0 0 0 0 0 0 6SECŢIA STABILIZARE Spital judeţean 40 40 0 0 0 0 0 0 40SECŢIA UROLOGIE Spital judeţean str.Plevnei 80 80 0 2 0 0 0 0 FARMACIA SECT. T.B.C.+ nr.26 Mp. Mp. CONTAGIOASE Spital judeţean str.M-şal Averescu 84 84 0 8 0 0 0 0 FARMACIA SPITAL nr.1 Mp. Mp. JUDEŢEAN Spital judeţean b-dul Gării 65 65 0 2 0 0 0 0 FARMACIA nr.8 Mp. Mp. MATERNITATE Spital judeţean b-dul N.Bălcescu 57 57 0 2 0 0 0 0 FARMACIA SEC. DERM- nr.40 Mp. Mp. VENER-ORL

str.M-şal Averescu 1316 1316 290 927 383 0 14 4 2500SPITALUL JUDEŢEAN şi nr.1-2 DIRECŢIA SAN. PUBLICĂ

1310 74 574 0 0 0 0 SPITALUL JUDEŢEAN şi



BUZĂU Spital municipal 15 15 0 0 0 0 0 0 15SECŢIA A.T.I. Spital municipal 32 32 0 0 0 0 0 0 32SECŢIA BOLI CONTAGIOASE Spital municipal 89 89 0 0 0 0 0 0 89SECŢIA CHIRURGIE GENERALĂ Spital municipal 60 60 0 0 0 0 0 0 60SECŢIA MEDICALĂ I Spital municipal 80 80 0 0 0 0 0 0 80SECŢIA MEDICALĂ II Spital municipal 30 30 0 0 0 0 0 0 30SECŢIA NEUROLOGIE Spital municipal 25 25 0 0 0 0 0 0 25SECŢIA O.R.L. Spital municipal 64 64 0 0 0 0 0 0 64SECŢIA OBSTRETICĂ - GINECOLOGIE Spital municipal 25 25 0 0 0 0 0 0 25SECŢIA OFTALMOLOGIE Spital municipal 54 54 0 0 0 0 0 0 54SECŢIA PEDIATRIE Spital municipal 80 80 0 0 0 0 0 0 80SECŢIA PNEUMO- FTIZIOLOGIE Spital municipal str.N.Bălcescu 52 52 0 1 0 0 0 0 FARMACIA SPITAL nr.2 Mp. Mp. RÂMNICU SĂRAT Spital municipal str.N.Bălcescu 554 554 38 229 0 0 16 16 554SPITAL MUNICIPAL nr.1 RÂMNICU SĂRAT Spital municipal str.Spitalului 208 208 19 94 31 0 3 0 600SPITAL ORĂŞENESC nr.1 NEHOIU Spital municipal str.N.Bălcescu 565 565 71 335 197 0 4 0 900SPITAL MUNICIPAL nr.1 RÂMNICU SĂRAT

7.1.3. STAŢII DE RADIO

Tipul staţiei Frecvenţa Puterea Societatea

de de care

emisie aparţineAmplasamentul (KW)



reţea radioreleu "Oraşul Nehoiu- Sat Nehoiaşu 223.000-0.000 5

staţii de rd. emisie-rec., rd.telef.fixe Buzău, str. Bucegi, nr.20 32.000-32.000 10 Apele RomâneBuzău, str. Panduri, nr.3 40.000-40.000 10 Romsilva BuzăuBuzău, str. Independenţei, nr.35 41.000-41.000 20 PoduriBuzău, str. Lt.col. Gheorghe Iacob 45.000-45.000 20 SC ServagromecBuzău, str. Al.Averescu, nr.3 148.000-148.000 20 SC Conel Bz.Buzău, str. Bazalt, nr.49 148.000-0.000 10 SC Conel Ph.Buzău, str. G-ral Grigore Baştan 149.000-0.000 10 BuzăuCom. Pătârlagele- Spitalul Comunal 149.000-0.000 10 SC Ambulanţa

Oraşul Nehoiu- Spitalul Orăşenesc 149.000-0.000 10 SC AmbulanţaCom. Smeeni- Spitalul Comunal 149.000-0.000 10 SC AmbulanţaOr. Pogoanele- Spitalul Orăşenesc 149.000-0.000 10 SC AmbulanţaMun. Râmnicu Sărat 149.000-0.000 10 SC AmbulanţaCom. Pârscov- Spitalul Comunal 149.000-0.000 10 SC AmbulanţaBuzău, str. Transilvaniei, nr.163 149.000-0.000 10 SC Concas SABuzău, str. Uzinei, nr.15 149.000-0.000 10 SC Getax SAMun. Rm. Sărat, str. Amurgului, nr.2 149.000-0.000 7 R.A.M.Com. Berca 150.000-0.000 25 Schela BercaBuzău, str.Unirii, nr.10 167.000-168.000 25 SC ConelBuzău, Staţia reglare gaze 168.000-168.000 10 Schela BercaCom. Gura Teghii 183.000-0.000 10 RA Radiocomstaţii de retranslaţie Com. Pietroasele, Sat Istriţa 73.000-75.000 5-10 SC Radis ComCom. Beceni, Sat Arbănaşi 191.000-197.000 5-500 SC Radis ComOraşul Nehoiu 191.000-197.000 1-10 SC Radis ComCom. Căneşti 199.000-205.000 1-10 SC Radis ComCom. Mânzăleşti 199.000-205.000 0,5-5 SC Radis ComCom. Chiojdu 207.000-213.000 5-500 SC Radis ComCom. Bozioru 207.000-213.000 2-10 SC Radis ComCom. Lopătari 215.000-221.000 1-10 SC Radis ComCom. Pietroasele, Sat Istriţa 223.000-229.000 10-100 SC Radis ComMunicipiul Buzău 223.000-0.000 5 SC Radis Com

7.2. REŢELE DE UTILITĂŢI

7.2.1. SURSE DE APĂ POTABILĂ ŞI INDUSTRIALĂ

Lungime Capacitate Staţii de filtrareLocalitate Denumire sursă Tipul conductă, tipul capacitate

aducţiunii canal (mii m.c./ (km) oră) (l/h)

sursă de apă potabilă

BUZĂU BUZĂU-CRÂNGoţel AZ 60 PE-

ND 5.79 1.51 - -



BUZĂU BUZĂU-SUD oţel PREMO 7.11 1.06 - -

BUZĂUBUZĂU-ZAHĂRUL

SA oţel PREMO 8.18 1.62 - -BUZĂU BUZĂU-EST oţel PE-ND 3.07 0.58 - -

sursă de apă industrială

BUZĂU Staţia de tratare oţel PE-ND 14.03 1.80cu nisip

cuarţ 1800000sursă de apă potabilă

BERCA VERNEŞTI oţel 7.85 0.29 - -

NEHOIU SIRIU oţel 5.30 0.36cu nisip

cuarţ 360000

POGOANELE POGOANELE oţel 1.50 0.07cu nisip

cuarţ 14400

7.2.2. REŢELE DE ENERGIE ELECTRICĂ

Amplasarea (localitatea) Caracteristici Posturi

Tensiu-nea de

Caracteristicireţea

transformare înstaţii transformare

Tipul localitate localitatefuncţio-

nare (fără serv.interne) (MJ/JT)instalaţie

i intrare judeţieşirejudeţ

( ÎT/ÎT, ÎT/MT,MT/MT )

(dacă există)(dacăexistă)

Tip(LEA,

lun-gime Nr. putere Nr. putere

LES,SC, (buc) instalată (buc) instalată (KV) DC,MC) (km) (MVA) (KVA)

1.reţeleelectrice Săhăteni

StaţiaStâlpu LEA 22 0 0

SăhăteniStaţiaStâlpu LEA 3 0 0

Pătârlagele Cătina LEA 11 0 0 Pogoanele Ruşeţu LEA 26 0 0 Costieni Podgoria LEA 10 0 0 LEA 9 0 0 LEA 14 0 0 LEA 5 0 0 LEA 2 0 0 LEA 2 0 0 LEA 2 0 0 LEA 58 0 0 LEA 6 0 0 LEA 1 0 0 LEA 1 0 0 LEA 19 0 0 LEA 16 0 0 LEA 39 0 0 LEA 64 0 0 LEA 19 0 0 LEA 6 0 0 LEA 16 0 0 LEA 16 0 0 LEA 16 0 0 LEA 19 0 0



LEA 10 0 0 LEA 20 0 0 LEA 12 0 0 LEA 26 0 0 LEA 9 0 0

2.staţiielectrice 110/20 2 20

110/20 1 16 110/20/6 3 48 110/20/6 4 100 110/6 4 130 110/20 2 32 110/20 2 50 110/6 1 16 110/20 1 10 110/6 2 50 110/20 2 32 110/20 2 20 110/20/6 2 50 110/20 1 16 110/20 2 32 110/20 1 16

gestiune terţi 220/110/2

0 2 32 gestiune terţi 110/20 4 130 gestiune terţi 110/6 2 32

3.posturide

transf. Berca 0 0 28 8422 Măgura 0 0 12 1472 Pârscov 0 0 20 5598 Cozieni 0 0 14 1004 Odăile 0 0 7 515 Bozioru 0 0 6 526 Brăieşti 0 0 6 676 Chilii 0 0 6 415 Căneşti 0 0 8 652 Scorţoasa 0 0 12 1163 Pogoanele 0 0 15 2949 Brădeanu 0 0 7 1160 Scutelnici 0 0 7 739 G. Siliştea 0 0 15 2370 Ruşeţu 0 0 13 2623 C.A.Rosetti 0 0 9 1523 Padina 0 0 8 1550 Luciu 0 0 3 360 Largu 0 0 4 663 Cilibia 0 0 9 1283 Smeeni 0 0 13 2093 Amaru 0 0 7 873 Breaza 0 0 10 1060 Costeşti 0 0 8 663 Gălbinaşi 0 0 8 1010 Gherăseni 0 0 6 1110



Glod.Sărat 0 0 10 1913 Merei 0 0 41 6851 Movila Ban. 0 0 7 1085 Mihăileşti 0 0 8 1160 Năeni 0 0 8 763 Pietroasele 0 0 17 2718 Săhăteni 0 0 18 6393 Stâlpu 0 0 6 2476 Tisău 0 0 17 1452 Ţinteşti 0 0 9 1903 Ulmeni 0 0 11 3123 Verneşti 0 0 25 5403 Vadu Paşii 0 0 15 1652 Săgeata 0 0 12 2210 Robeasca 0 0 4 520 Cochirleanca 0 0 11 2370 Poşta Câlnău 0 0 14 3220 Zărneşti 0 0 12 1419 Mărăcineni 0 0 10 1603 Săpoca 0 0 8 1693 Beceni 0 0 18 2883 Vintilă Vodă 0 0 14 1372 Săruleşti 0 0 9 863 Cernăteşti 0 0 6 736 Mânzăleşti 0 0 16 3060 Lopătari 0 0 21 3345 Bisoca 0 0 9 963 Blăjani 0 0 6 713 Balta Albă 0 0 19 2880 Boldu 0 0 6 770 Bălăceanu 0 0 6 1250 Buda 0 0 12 1110 Grebănu 0 0 15 1790 Puieşti 0 0 22 3890 Podgoria 0 0 22 4520 Râmnicelu 0 0 17 5460 Racoviţeni 0 0 7 1150 Murgeşti 0 0 5 650 Mărgăriteşti 0 0 3 650 Mărgariteşti 0 0 3 360 Pardoşi 0 0 6 500 Valea Salciei 0 0 5 520 Vâlcelele 0 0 8 1170 Topliceni 0 0 7 1170 Ziduri 0 0 16 3120 V.Râmnicului 0 0 21 5390 Ghergheasa 0 0 12 1680 Rm.Sărat 0 0 74 34270 Rm.Sărat 0 0 34 7470 Buzău 0 0 134 118200 Buzău 0 0 159 90600 Calvini 0 0 7 1060 Cătina 0 0 9 863 Chiojdu 0 0 12 2920



Cislău 0 0 12 1590 Colţi 0 0 7 586 Gura Teghii 0 0 14 1513 Nehoiu 0 0 30 6475 Pănătău 0 0 13 1300 Pătârlagele 0 0 20 3420 Siriu 0 0 4 850 Vipereşti 0 0 15 1613

7.2.3. LOCURI DE ADUNARE ŞI CAZARE A POPULAŢIEI ÎN SITUAŢII DE URGENŢĂ -TABERE DE SINISTRATI

În planurile de evacuare în situaţii de urgenţă ale localităţilor au fost stabilite locurile deadunare şi cazare a populaţiei în situaţii de urgenţă, precum şi spatiile unte se por instala tabere desinistrati. În majoritatea cazurilor pentru cazare au fost stabilite sediile instituţiilor de învăţământ,căminelor culturale, locaşelor de cult, taberelor şcolare şi unităţilor de turism, iar pentru instalareataberelor de sinistrati au fost stabilite bazele sportive şi izlazurile localităţilor.

Locurile/spaţiile de evacuare în caz de urgenţă şi dotarea acestora constituie anexă a acestui plan.

SECŢIUNEA A 8-A. SPECIFIC REGIONAL/LOCAL

Teritoriul judeţului nostru nu poate fi afectat de riscuri transfrontaliere sau de situaţii deurgenţă da amploare mare produse pe teritoriul judeţelor vecine.



CAPITOLUL III - ANALIZA RISCURILORGENERATOARE DE SITUAŢII DE URGENTA

SECŢIUNEA 1. ANALIZA RISCURILOR NATURALE

Tipurile de risc naturale care se pot manifesta în zona de competenţă aInspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Neron Lupaşcu” al judeţului Buzău sunt următoarele:

a. fenomene meteorologice periculoase ( inundaţii, furtuni, secetă, îngheţ, grindină şiînzăpeziri);

b. incendii de pădure;c. fenomene distructive de origine geologică (cutremure de pamânt şi alunecări de teren)

1.a) FENOMENE METEOROLOGICE PERICULOASE Fenomenele meteorologice periculoase sunt deja de notorietate pentru ultimii ani, caracteristicile

principale situandu-se intre intensitatea deosebita a lor si modul atipic de manifestare fata decaracteristicile geo-climatice ale zonei geografice in care se afla judetul Buzău, fara a neglija efectelesecundare pe care acestea le-au avut (inundatii, recolte distruse, distrugeri ale cailor de comunicatiirutiere si feroviare etc.). din punct de vedere cartografic nu se pot evidentia zone cu vulnerabilitatecrescuta; din acest punct de vedere practic tot teritoriul este afectat de astfel de fenomene. Trebuietotusi sa evidentiem aparitia unor fenomene meteo extreme in zona muntoasa, unde adeseori s-aumaifestat furtuni de o vilolenta rar intalnita si cu precipitatii abundente.

Din aceasta prezentare succinta a principalelor surse de riscuri naturale prezente si potentialactive de pe teritoriul judetului, cu toate legaturile lor de interdependenta cauzala, precum si dininterpretarea sintetica a hartilor ce prezinta distributia acestora, se poate deduce usor faptul ca circa65% din teritoriul judetean este sub incidenta unui factor de vulnerabilitate mare prin prezenta a celputin doi sau trei factori de risc ce pot genera dezastre primare.

1.a1) INUNDAŢII : Din punct de vedere al frecventei si al consecintelor distructive in ultimii ani un loc aparte l-

au ocupat inundatiile, atat pe torenti cat si pe cursurile raurilor din judet.Inundaţii pot apare ca urmare a revărsării apelor curgătoare sau pârâurilor, a formării unor

torente rezultate în urma topirii rapide a zăpezilor, revărsări de pe versanţi, precum şi blocăriicursurilor de apă, precum şi ca urmare a avariilor şi distrugerilor la următoarele construcţiihidrotehnice:

Localităţile în care poate fi afectată infrastructura (D.N., D.J., D.C., poduri, podeţe, punţi

pietonale), gospodăriile şi terenurile agricole, ca urmare a revărsării apelor curgătoare saupârâurilor, a formării unor torente rezultate în urma topirii rapide a zăpezilor, revărsări de peversanţi, precum şi blocării cursurilor de apă, sunt:

In bazinul hidrografic al Râului Buzău - municipiul BUZĂU;- oraşele: NEHOIU şi PĂTÂRLAGELE;- comunele: SIRIU, CISLĂU, VIPEREŞTI, PÂRSCOV, MĂGURA,BERCA,

VERNESTI, PÎRSCOV, SAPOCA, MĂRĂCINENI, SĂGEATA, CILIBIA. Pe valea Râului Slănic

- comunele LOPĂTARI, VINTILĂ VODĂ, CERNĂTEŞTI, MÂNZĂLEŞTI,BECENI, SĂPOCA, POŞTA CÂLNĂU.

Pe valea Pârâului Bălăneasa - comunele BOZIORU, COZIENI, PÂRSCOV.

CAPITOLUL III – Analiza Riscurilor Pagina 116 din 174


Pe valea Râului Rm.Sărat - municipiul RAMNICU SĂRAT;- comunele BUDA ,TOPLICENI, RÂMNICELU, PUIEŞTI.

Scurgeri pe văile Comisoaia, Sineşti, Adânca,Valea Mare - comuna ZIDURI.

Pe valea Pârâului Bâsca mare- comuna GURA TEGHII.

Pe valea Pârâului Bâsca Chiojdului - comunele CHIOJDU, CĂTINA, CALVINI, CISLAU.

Pe valea Pârâului Năianca- comuna SĂHĂTENI.

Pe valea Pârâului Greceanca - comuna BREAZA.

Pe valea Pârâului Pietroasa- comuna PIETROASELE.

Pe valea Pârâului Sărata- comunele MEREI, ULMENI, MOVILA BANULUI, GLODEANU SĂRAT.

Pe valea Pârâului Călmăţui - comunele GHERĂSENI, LUCIU, LARGU, RUSETU.

Pe valea Pârâului Câlnău- comunele ZĂRNEŞTI, POŞTA CÂLNĂU.

În amonte în zona barajului de la Cireşu - râul Bâsca Mare este dirijatprintr-o galerie de deviere cu D=4,00 m. Orice viitură poate crea o acumularenecontrolată de cca. 7 milioane mc. (prin debite foarte mari şi eventual blocareagaleriei de deviere) care poate conduce la ruperea (spargerea) batardoului deprotecţie cu o înălţime de 19,5 m (lucrare executată pentru a pune la uscat incintaviitorului baraj). Acest lucru ar conduce la mari avarii în aval (Barajul Surduc cuinfrastructura terminată, gospodării şi anexe gospodăreşti, schimburi de cursuri deapă, etc.) şi chiar pierderi de vieţi omeneşti. Aceste viituri pot provoca pierderi perâul Bâsca Mare şi pe râul Buzău pentru toţi riveranii săi cu consecinţe destul degrave.

Situaţia meteorologică a judeţului este monitorizată prin staţiile meteorologice şi posturilepluviometrice ale Direcţiei Apelor Buzău Ialomiţa.

Direcţia Apelor Buzău Ialomiţa transmite instituţiilor cu atribuţiuni în domeniul situaţiilorde urgenţă atenţionări şi avertizări meteorologice şi hidrologice. Pe baza acestora Inspectoratulpentru Situaţii de Urgenţă „Neron Lupaşcu” al judeţului Buzău transmite localităţilor posibil a fiafectate conţinutul acestora , precum şi măsurile ce trebuiesc întreprinse.

În planurile de evacuare în situaţii de urgenţă au fost cuprinse efectele dinamice aleposibileleor inundaţii şi dacă necesită evacuarea persoanelor, precum şi necesitatea instalăriieventualelor tabere pentru sinistrati.

Lucrările hidrotehnice de pe teritoriul judeţului sunt într-o stare tehnica şi de întreţinerebună, acestea fiind supuse controlului anual de către colective din cadrul Inspectoratului pentruSituaţii de Urgenţă „Neron Lupaşcu” al judeţului Buzău şi Direcţiei Apelor Buzău Ialomiţa .

Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia inventarierii construcţiilor realizate înzone inundabile, realizarea unor măsuri de protecţie suplimentare şi analizarea posibilitaţiistrămutării construcţiilor respective în zone ferite de inundatii.

Inundaţii se pot produce şi ca urmare a avriilor şi distrugerilor la următoarele construcţiihidrotehnice:



- barajul SIRIU şi acumularea de apă CÂNDEŞTI - localităţile în care poate fi afectatăinfrastructura (D.N., D.J., D.C., poduri, podeţe, punţi pietonale), gospodăriile şi terenurileagricole sunt:

- municipiul BUZĂU;- oraşele: NEHOIU şi PATARLAGELE;- comunele: SIRIU, CISLĂU, VIPEREŞTI, PÂRSCOV, MĂGURA, BERCA,

VERNESTI, SAPOCA, MĂRĂCINENI, SĂGEATA, CILIBIA.

1. a2) FURTUNI, SECETĂ, ÎNGHEŢ, GRENDINĂ, ŞI ÎNZĂPEZIRIPe teritoriul judetului s-au manifestat cu precadere furtuni si ploi abundente urmate de

distrugeri ale infrastructurii (D.N., D.J., D.C., poduri, podeţe, punţi pietonale), la gospodării şiterenuri agricole.În ultimii ani au fost semnalate furtuni vilolente in multe din comunele situate atâtîn zona de campie, cât şi în zonele de deal şi munte. Datorita modificarilor climatice din ultimii anisunt tot mai frecvente furtunile cu aspect de vijelie insotite deseori şi de grindina.

Caderi de grindina se pot produce : - BREAZA – PIETROASELE – SĂHĂTENI ; - NAIENI - MEREI – STALPU – ŢINTEŞTI – GĂLBINAŞI – CILIBIA –

C.A.ROSETTI ; - POSTA CÎLNAU – SUDIŢI – ZĂRNEŞTI - BLAJANI .

- municipiul RM.SĂRAT - comuna PODGORIA ; - comuna VALEA RÂMNICULUI ( sat Rubla ) ; - comuna RÂMNICELU

Înzăpezirile, depunerile de gheaţă pe conductorii electrici, îngheţuri şi vânturile puternice( peste 100 Km/h) , pot afecta :

- căile principale de comunicaţie rutieră şi C.F. ;- localităţile rurale :- magistralele de transport a energiei electrice şi de telecomunicaţii ;

Înzăpeziri se pot produce pe :

1. Drumuri naţionaleNr.crt.

Sectorul de drum Lungimesector(m)

Caracteristicisector

Categoria deînzăpezire

ObservaţiiD.N. Poziţia (km.)

A. DISTRICT BUZĂU1

2

71+450-71+700 250Glodeanu Siliştea

GravăSe

înzăpezeşte laprimul viscol

2 72+500-73+600 11003 76+300-76+650 3504 79+250-79+500 250 Mihăileşti5 82+900-83+050 150

Movila Banului6 84+750-75+700 9507 86+100-86+550 4508

1B

49+400-49+800 400Săhăteni9 51+300-51+500 200

10 54+800-55+600 80011 56+340-57+920 1580

Ulmeni12 58+170-58+675 50513 61+000-61+400 400

B. DISTRICT POGOANELE1 2C 6+500-7+100 600 Gherăseni Gravă Se




2 10+700-10+800 100

Smeeni3 12+200-12+400 2004 13+800-14+200 6005 15+300-15+350 506 21+500-23+800 2300

Pogoanele7 28+900-29+150 2508 30+500-31+300 8009 33+500-31+300 400

C. DISTRICT RÂMNICU SĂRAT1

2132+700-133+000 300 Crucea Comisoaiei

GravăSe


2 136+400-137+000 600 Oreavu3

22

3+200-5+000 1800 Râmnicelu4 8+000-14+000 6000 Puieştii de Jos5 19+000-25+000 6000 Boldu6 26+000-27+500 1500 Balta Albă

D. DISTRICT MĂRĂCINENI1 2 117+600+118+500 900 Vadu Paşii Gravă Se înzăpezeşte la

primul viscol

2

2

122+200-122+800 600Poşta Câlnău

GravăSe


3 125+100-125+900 8004 128+300-129+400 1100

Fundeni5 129+800-130+700 9006

2B

131+000-132+000 100 Racoviţeni7 12+100-12+600 500

Gălbinaşi8 18+100-19+800 7009 26+300-26+900 600

Cilibia10 28+600-30+600 200011 32+050-34+600 350

C.A. Rosetti12 33+200-34+600 140013 36+800-37+300 500

2.Drumuri judeţeneNr.crt.

Sectorul de drum Lungimesector(m)

Localitatea Categoria deînzăpezire

ObservaţiiD.J. Poziţia (km.)

1

203I

0+700-1+200 500 Cilibia Gravă Seînzăpezeşte laprimul viscol

2 3+000-3+500 500 Gara Cilibia3 4+000-6+000 2000 Caragele4 10+000-11+000 1000 Intrare Caragele5

214A

0+500-2+500 2000 Luciu6 4+700-7+800 3100 Luciu-Largu7 9+800-10+500

10+600-10+800250200

Largu

8 13+000-14+000 1000 Ruşeţu9 203E 10+000-11+200 1200 Ruşeţu-Surdila10

203M12+000-12+400 400 C.A.Rosetti

11 5+000-10+000 5000 Bălteni-Lunca12 3+500-5+000 1500 C.A.Rosetti-Bălteni

13 203D 31+500-31+550 50 Ţinteşti14 27+000-27+050 50 Intrare Maxenu15 24+500-24+550 50 Ieşire Maxenu16 21+000-22+000 1000 Smeeni



17 14+000-20+000 6000 Smeeni-Brădeanu18 12+000-14+000 2000 Brădeanu19 3+500-10+000 6500 Brădeanu- Mitropolia

20 203C 7+000-10+000 3000 Pogoanele-Brădeanu

21 1+000-7+000 6000 Pogoanele-hotarBrădeanu

22 203I 27+000-29+000 2000 Scutelnici23

203H

38+500-40+00035+000-36+00034+000-34+500

15001000500

Glodeanu Siliştea

24 29+000-30+00024+000-26+000

10002000

Cârligu Mare

25102H

21+600-21+800 200 Glodeanu Sărat

26 23+750-23+800 50 Pitulicea

27 203C 28+000-28+50030+500-32+000

5001500

Mihăileşti

28

220

31+500-34+000 2500 Cochirleanca Gravă Seînzăpezeşte laprimul viscol

29 32+000-33+00024+000-24+80020+000-21+000

10008001000

Ieşire Boboc

30 17+000-18+000 1000 Roşioru31

2031+000-7+000 6000 Ziduri

32 8+300-9+000 700 Ziduri-Lanuri33 15+000-16+000 1000 Bălăceanu34

203A

34+500-35+100 600 Vl. Râmnicului35 37+100-38+100

41+200-42+20010001000

Rubla-Ghergheasa

36 49+800-50+000 200 Sălcioara-Ghergheasa

37 52+100-60+100 8000 Ghergheasa-limităde judeţ

38

203K

35+100-36+10037+100-39+100

10002000

Vadu PaşiiFocşănei-Bejani

39 31+000-31+30033+000-33+300

300300

Vadu Paşii-Scurteşti

40 27+000-27+200 200 Intrare Dâmbroca41 25+000-25+100 100 Ieşire Dâmbroca42 19+000-19+200 200 Beilic43 17+000-17+100 100 Găvăneşti44 11+000-11+100 100 Intrare Baniţa45 9+000-9+100 100 Ieşire Baniţa46 6+000-6+100 100 Intrare Robeşti47 1+000-1+500 500 Ieşire Robeasca48 5+000-2+000 3000 Moşeşti-Robeasca49 203C 39+000-42+000 3000 Movila Banului50

102H16+000-21+000 5000 Dulbanu-Pitulicea

51 12+000-11+000 1000 Scorţeanca-limităjudeţ

52 103R 5+000-8+000 3000 Vintileanca



53 205 19+000-21+00022+000-24+000

20002000

Pietroasele

54

203G

55+000-57+000 2000 Pietroasele55 10+000-12+000 2000 Merei56 9+000-11+000 2000 Vl. Puţului-Merei57 8+000-9+000 1000 Stâlpu58 1+000-6+000 5000 Pietrosu-Stâlpu59 203C 20+000-27+000 7000 Florica60

203A

18+500-20+000 1500 Murgeşti61 25+100-25+300

26+200-26+50029+300-29+600

200300300

Grebănu

62 202 1+500-2+0005+500-7+000

10+100-11+00017+000-18+000

50015009001000

Puieşti

63 216 0+000-6+000 6000 Puieşti

1.b) INCENDII DE PADURE Urmare a existenţei unei suprafeţe mari a fondului forestier, care acopera aproximativ o

treime din suprafaţa judeţului, a neglijenţei în exploatare, nerespectării normelor P.S.I., descărcărilorelectrice, accidentelor de circulaţie, actelor de sabotaj executate de elemente teroriste, cutremure, etc,există posibilitatea producerii incendiilor de această natură. Cauza cu frecvenţa cea mai mare de apariţie a fost arderea (igienizarea) de persoane fizicesau juridice a suprafeţelor de păşune sau mirişte care sunt adiacente fondului forestier. Această cauzăse manifestă primăvara şi are o frecvenţă ridicată, putând fi afectate suprafeţele împădurite limitrofesuprafeţelor de păşune sau mirişte incendiate.

Direcţia Silvică Buzău are suprafaţa fondului forestier împărţită pe 9 (nouă) ocoale silviceconform tabelului următor: suprafaţa fondului forestier (ha) Suprafaţa pădurilor (ha) din care: Din care specii:

adm

inis

trat

ă de

R.N

.P.

pred

ată

com

isii

loca

le

în ju

deţu

l de

refe

rinţ

ă

în r

aza

alto

r ju

deţe

ră

şino

ase

fag

s

teja

ri

dive

rse

spec

ii m

oi

dive

rse

spec

ii ta

ri

Nr.OCOLUL SILVIC Totală Total

Crt.

0 1 2 3 4 5 6 11 12 13 14 15 161 BUZĂU 6619 5960 659 6619 716 6401 110 207 1864 629 3591 2 CISLĂU 22566 20551 2015 19413 3153 22215 3371 11262 1859 1299 4424 3 GURA TEGHII 20699 20491 208 20699 0 20468 10648 7382 0 824 1614 4 NEHOIAŞU 22940 22170 770 19054 3886 22586 6961 10105 22 1290 208 5 NEHOIU 23068 22913 155 23068 0 22681 10601 10819 153 130 978 6 PÂRSCOV 19074 17127 1947 19074 0 18664 3126 5848 4050 1452 4188



7RÂMNICU

SĂRAT 11102 8967 2135 9453 1649 10915 233 3200 2582 834 4066 8 TISĂU 15647 14288 1359 14885 762 15377 160 3895 6105 1159 4058 9 VINTILĂ VODĂ 20385 17752 2633 20186 199 19991 7121 6734 1847 657 3632

1.c) FENOMENE DISTRUCTIVE DE ORIGINE GEOLOGICĂ:

1.c1) CUTREMURE Judeţul Buzău este situat în zona de risc seismic VIII a cutremurelor de adâncime cu

epicentrul în zona Vrancea, conform macro- şi microzonarea seismică a teritoriului naţionalCa urmare a condiţiilor geografice şi geologice, în judeţul Buzău există pericolul manifestării

acţiunilor distructive a unor cutremure de pământ, alunecări de teren şi/sau dezastre complementareacestora. Accidentele tehnologice posibil a fi provocate de către mişcarea seismică sau o alunecarede teren, sunt însoţite de apariţia aşteptată a unor pierderi, pagube şi dereglări ale unor activităţieconomice şi sociale pe teritoriul judeţului Buzău.

Mişcarea seismică poate fi însoţită de apariţia unor fluidizări, tasări, falieri, surpări, alunecărietc. ale terenului, datorită configuraţiei geologice sensibile la anumite frecvenţe ale undelor seismiceşi datorită apelor subterane, a infiltraţiilor din apele meteorice de suprafaţă, care modifică capacitateade rezistenţă la forfecare a rocilor şi stivelor de depuneri sedimentare.

Distribuţia cutremurelor ca magnitudine M>4, produse în regiunea Buzău arată că cea maiimportată activitate seismică s-a observat în perioada 1276-2003, în anii 1571, 1746, 1886, 1904,1912, 1916, 1942, 1975, 1976, 1977, 1986, 1987, 1991, 1993, 1995.

În perioada 1971-2003 se remarcă o creştere semnificativă a numărului de cutremure peunitatea de timp.

Analiza riscului seismic stabileşte că în urma unui cutremur de pământ major cumagnitudinea M 7,50 R în judeţul Buzău pot apare evenimente dezastruoase provocate, direct sauindirect, de către mişcarea seismică.

Tipurile de dezastre complementare ce se pot produce în judeţul Buzău sunt:1. Prăbuşiri, alunecări2. Accidente chimice3. Incendii4. Explozii5. Inundaţii

Este posibil ca în cazul unor cutremure cu magnitudine mai mare de 6 grade pe scara Richtersă fie afectate în mod special : municipiile Buzău şi Râmnicu Sărat , oraşele Nehoiu, Pogoanele şiPătârlagele, precum şi localităţile rurale, în special cele aflate în zona de câmpie a judeţului.

Pe teritoriul judeţului poate fi afectat fondul construit, în special până în anul 1977, deoarecepână la producerea cutremurului din 04.03.1977 nu se solicitau în proiectele pentru construcţiirespectarea normelor de rezistenţă la cutremre cu magnitudine mai mare de 6 grade pe scara Richter.

De asemenea, în urma unor seisme de mare intensitate se pot produce dezastrecomplementare, ca: avarii la amenajările hidrotehnice Siriu şi Cândeşti, alunecări mari de teren înzonele menţionate, incendii de masă, accidente tehnologice la agenţi economici, avarii majore lareţelele electrice, termice, de gaze şi telecomunicaţii.

Din datele statistice reiese că seismele produse în anii anteriori nu au produs un număr marede victimele şi daunele.

1.c2) ALUNECĂRI DE TEREN



Alunecările de teren, pe teritoriul judeţului, sunt provocate de precipitaţiile abundente caregenerează eroziunea la baza versantului, cu declanşarea accelerării şi extinderii deformaţiei acestuiaşi avansării masei de alunecare pe rampa astfel creată şi denumită suprafaţă de alunecare.

În acelaşi timp, alunecarea terenurilor este provocată şi de existenţa unor râuri subterane care,negăsindu-şi un spaţiu de deversare, se infiltrează în masa de pământ, îi slăbeşte coeziunea, şi subgreutatea proprie, în zonele slăbite, de regulă cele formate de straturile de argilă prăfoasă, alunecăatâta timp cât nu întâmpină un blocaj pentru sprijinire.

O altă cauza care a dus la producerea de alunecări de teren a constituit-o defrişările masive depomi ce au avut ca efect slăbirea rezistenţei solului şi implicit producerea de astfel de fenomene.

Urmare a cauzelor enumerate, pe teritoriul judeţului, este posibilă apariţia unor noi suprafeţeafectate de alunecări de teren sau reactivarea unor alunecări de teren care au fost stabilizate operioadă.

Se pot produce în special în raioanele localităţilor: -SCORŢOASA (Grabicina de Jos, Plopeasa de Sus, Policiori, Gura Văii);-CHILIILE (Trestioara, Budeşti, Creveleşti, Glodeanu – Petcari, Poiana – Pletari, Chiocari);-PÂRSCOV (Pârscovul de Sus, Pârjoleşti, Robeşti);-BUDA (Gura Făgetului, Toropăleşti, Valea Largă);-MÂNZĂLEŞTI (Valea Ursului, Valea Jgheabului, Trestioara, Buştea, Jgheab);-ODĂILE (Valea Fântânei, Corneanu, Trestia, Posobeşti, Piatra Albă);-CĂNEŞTI (Valea Berzei, Şuchea, Gonţeşti, Păcurile);-COZIENI (Trestia, Bălăneşti, Anini);-BOZIORU (Fişici, Izvoarele, Buduiele, Găvanele, Scăieni);-BISOCA (Sările, Lopătăreasa, Recea, Pleşeşti, Şindriliţa);-VIPEREŞTI (Ruşavăţu, Muscel);-PĂNĂTĂU (Zahareşti, Măguricea, Tega, Râpile);-PARDOŞI (Costomiru, Câmpulungeanca);-MURGEŞTI (Valea Ratei);-LOPĂTARI (Sările, Terca, Potecu);-GURA TEGHII (Nemertea, Furtuneşti, Viforâta);-BERCA (Joseni, Răteşti, Policiori);-NEHOIU (Curmătura, Chirleşti);- PĂTÂRLAGELE (Muşcel, Calea Chiojdului, Pătârlagele)- BECENI (Dimienii, Dogari)- BREAZA (Breaza)- CALVINI (Bâscenii de Jos, Frăsinet)- CĂTINA (Mordana, Valea Cătinei, Mlacea, Motruna, Pripor)- CERNĂTEŞTI (Cernăteşti)- CHIOJDU (Lera, Cătiaşu, Poieniţele, Bâsca Chiojdului)- CISLĂU (Râpile, Tega, Muscel)- COLŢI (Colţii de Jos, Muscelul Cărămăneşti, Aluniş)- RACOVIŢENI (Racoviţeni)- SĂRULEŞTI (Săruleşti, Sări)- VALEA SALCIEI (Hârja)- VINTILĂ VODĂ (Coca Antimireşti)- BRĂIEŞTI (Goideşti, Ivăneţu)- MĂRGĂRITEŞTI (Boboc, Hârboca, Coreru, Groapa, Cocoş, Moara, Lac)- NĂIENI (Prosca, Fântânile)- PĂNĂTĂU (Sibiciu de Jos, Lacul cu Anini)- PIETROASELE (Pietroasa Mică)



- SIRIU (Bonţu Sec, Bonţu Mare, Reabilitarea drumului de acces la nodul depresiune aferent treptei Siriu-Nehoiaşu-Surduc. Stabilizare alunecare versant,lucrare neterminată (executată cca. 80%) care poate declanşa o alunecare de terence periclitează 25 de case şi anexe gospodăreşti şi poate întrerupe accesul pentrulucrările de întreţinere şi reparaţii atât pe amenajarea Surduc-Nehoiaşu (înexecuţie) cât şi cele definitive (finalizate) de pe amenajarea Siriu-Nehoiu.

Tronsonul Castel-Trestia-Excavaţii şi betonare în subteran. Acest tronson lungde 4238 ml. din totalul de 16.635 ml. are o parte nedeterminată de 200 ml. ceîmpiedică aerarea naturală. Pe acest tronson există puternice emanări de gazenaturale (în special gaz metan în proporţie de 80-85%) care pot genera acumulărimasive şi pot provoca oricând explozii necontrolate punând în real pericol lucrareadeja executată şi chiar viaţa oamenilor.

În planurile de evacuare în situaţii de urgenţă au fost cuprinse efectele dinamice aleposibilelor alunecări de teren şi dacă necesită evacuarea persoanelor, precum şi necesitatea instalăriieventualelor tabere pentru sinistrati.

SECŢIUNEA A 2-A. ANALIZA RISCURILOR TEHNOLOGICE

2.a) RISCURI INDUSTRIALE

Pentru prevenirea şi înlăturarea posibilelor categorii de accidente şi a limitarii consecinţelorlor asupra securităţii şi sănătăţii populaţiei precum şi asupra calităţii mediului Inspectoratul pentruSituaţii de Urgenţă „Neron Lupaşcu” al judeţului Buzău împreună cu Agenţia Judeţeană de Protecţiea Mediului Buzău monitorizează îndeplinirea prevederilor legislatiei in vigoare respectiv H.G.804/2007.

Urmare a inventarierii executate în luna ianuarie 2013 a operatorilor economici conformprevederilor H.G. 804/2007, la nivelul judeţului Buzău, există un numar de 4 operatori economici curisc de producere de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase, după cumurmează:

Nr.crt.

Den

um

ire

oper

ator

eco

nom

ic

Cla

sifi

care

a op

erat

oru

lui

(RM

/rm

)

Den

um

irea

su

bsta

nţe

i

Can

tita

te d

e su

bst

anţă

deţ

inu

tă -

med

ia lu

nar

ă (t

)

Can

tita

te d

e su

bst

anţă

pos

ibil

afi

deţ

inu

tă -

cap

acit

ate

de

pro

iect

(t)

Sta

re d

e ag

rega

re (

s, l,

g)

1S.C. AGRICOVER S.A. BUZĂU– Siloz şi bază recepţie Pogoanele

Rm

Azotat deamoniu -

îngrăşământ- 1700/2600 s

GPL (densitatecca. 510 kg/mc la

- 0/12 l



15˚ C)

2S.C. AGRICOVER S.A. BUZĂU– Bază recepţie Zoiţa

RmAzotat deamoniu -

îngrăşământ- 500/1500 s

3S.C. TOTAL TRANS GAZ S.R.L. BUZĂU

Rm

GPL(densitate cca.

510 kg/mc la 15˚C)

40,6 /93,5

40,6 /93,5 l

4S.C. HIDROCONSTRUCŢIA S.A. BUCUREŞTI – SUCURSALA SIRIU BUZĂU

RmDinamită, alte

materii explozive- 32 s

5SC ALBINA CARPATICA RM. SARAT

RmLichide

Inflamabilel

De asemenea au fost identificaţi doi operatori sursă de risc chimic din punct de vedere alprotecţiei civile, conform H.G.R. 642 din 2005 pentru aprobarea Criteriilor de clasificare a unitatiloradministrativ-teritoriale, institutiilor publice si operatorilor economici din punct de vedere alprotectiei civile, in functie de tipurile de riscuri specifice şi anume :

Nr.crt.

Den

um

ire

oper

ator

econ

omic

Cla

sifi

care

aop

erat

oru

lui (

RM

/rm

)

Den

um

irea

sub

stan

ţei

Can

tita

te d

e su

bst

anţă

deţ

inu

tă -

med

ia lu

nar

ă(t

)

Can

tita

te d

e su

bst

anţă

pos

ibil

a f

i deţ

inu

tă -

cap

acit

ate

de

pro

iect

(t)

Sta

re d

e ag

rega

re (

s, l,

g)

1S.C. URSUS BREWERIESS.A. BUCUREŞTI- SUCURSALA BUZĂU

Riscchimic

amoniac 12,9 16 l, g

2 S.C. AAYLEX PROD S.A.Risc

chimicamoniac 8,5 10 l, g

Nu au fost identificaţi alţi operatori economici care prin capacitatea maximă de stocare a unorsubstanţe periculoase – carburanţi, îngrăşăminte, substanţe toxice industriale etc.- să provoace unaccident major în care sunt implicate substanţe periculoase aşa cum este acesta definit de DirectivaSeveso transpusă în legislaţia românească prin HGR 804 din 2007, privind controlul asuprapericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase.

2.b) RISCURI DE TRANSPORT ŞI DEPOZITARE DE PRODUSE PERICULOASE

2.b1) TRANSPORT RUTIERJudeţul Buzău beneficiază de o reţea de căi de comunicaţie bine dispersată în teritoriu, aflată

într-un stadiu continuu de modernizare, care facilitează dinamica schimburilor economice pe planlocal şi naţional. Pe această reţea se efectuează un mare trafic de călători şi o intensă circulaţie demarfuri, curenţii de marfuri fiind orientaţi in dublu sens - în afara şi către interiorul judeţului. Dincategoria mărfurilor dirijate în afară fac parte produsele agricole (cereale, struguri, fructe, sfecla dezahăr, floarea soarelui, animale), produsele chimice, produsele metalurgice, maşini şi utilaje, produse



din lemn, materiale de construcţie, produse agro-alimentare, etc. În schimb, din afară, judeţulprimeste o serie de produse finite şi semifinite (maşini, materiale de construcţie, utilaje, metale,combustibili), produse agroalimentare, în special în industrie şi în consumul populaţiei. O deosebită importanţă în activitatea de transport de mărfuri şi călători o au magistrala rutieră(E 85) aceasta reprezentând principalul nod rutier al ţării, prin care trec fluxurile de mărfuri şicălători din toată ţara, pe aceasta au fost produse şi sunt posibilele producerea de accidente în caresunt implicate materiale periculoase.

Deasemenea au fost produse şi sunt posibilele producerea de accidente în care suntimplicate materialelor periculoase şi pe celelalte drumiri naţionale care tranzitează judeţul ( D.N. 1B, D.N.2 B, D.N.2C şi D.N 22 ).

Transporturile cuprind toate tipurile de materiale şi deşeuri periculoase, iar în ce priveştedestinaţia acestora numai o mică parte din acestea au ca destinaţie teritoriul judeţului, celelalte fiindîn tranzit.

2.b2) TRANSPORT FEROVIAR În prezent, reţeaua căilor de comunicaţie însumeaza 232 km de căi ferate (din care 108 kmelectrificate) şi cuprinde traseele:

- PLOIEŞTI – BUZĂU – FOCSANI;- BUZĂU – NEHOIAŞU;- BUCUREŞTI – POGOANELE – FĂUREI – BALTA ALBĂ – TECUCI.Au fost produse şi sunt posibilele producerea de accidente în care sunt implicate materiale

periculoase în special pe magistrala feroviară (Siret – Suceava – Bacău – Focşani –Buzău – Ploieşti –Bucureşti - Giurgiu), cale ferată dublă electrificată .

La fel ca şi în cazul transporturilor rutiere şi pe calea ferată sunt transportate toate tipurile demateriale şi deşeuri periculoase, iar în ce priveşte destinaţia acestora numai o mică parte din acesteaau ca destinaţie teritoriul judeţului, celelalte fiind în tranzit.

2.b3) TRANSPORT PRIN REŢELE MAGISTRALE Pericolul pe aceste trasee este poluarea cu produse petroliere a terenurilor agricole pe care le

tranzitează din cauza furturilor din aceste conducte, din cauza alunecărilor de teren şi din cauzaruperii sau fisurării conductelor la transversările peste cursuri de apă din cauza creşterii niveluriloracestora.

Traseele acestor conducte sunt monitorizate de către operatorii economici deţinătoriîmpreună cu echipele specializate ale jandarmeriei, putând depista, în timp optim, orice pericol depoluare.

2.c) RISCURI NUCLEARE Judeţul Buzău nu are pe teritoriul său obiective specifice, nu se află în zona de urgenţă a

obiectivelor naţionale şi nici nu prezintă un risc transfrontalier.Pot avea efecte accidentele nucleare produse în exteriorul ţării sau la centrala atomoelectrică

Cernavodă, accidente cu surse de radiaţie sau materiale radioactive şi căderi de sateliţi cu alimentarenucleară.

In toate situaţiile, judeţul Buzău este situat doar în zona de protecţie, nivelul de radiaţiemaxim ce se poate înregistra neimpunând măsuri de evacuarea populaţiei.

Pe teritoriul judeţului operatorii economici cuprinşi în tabel deţin surse radioactive folosite înprocesele de producţie, care pot produce urgenţe radiologice

Încadrare cupersonal

Surse radioactiveîn evidenţă /autorizate de

CNCAN

Aparatura din dotare



Age

ntul

eco

nom

ic d

eţin

ător

Den

umir

ea u

nită

ţii n

ucle

are

(lab

orat

orul

ui)

Spe

cifi

cul a

ctiv

ităţ

ii n

ucle

are

Num

ele

resp

onsa

bilu

lui s

urse

i

Pregătire

total tota

l

Alt

e ti

puri

Act

ivit

ate

a nu

mer

ic

DebimetruDL-7

DozimetruVictoreen

451 B

DozimetruDMC

2000 CSup Med

SC

UR

SU

S B

RE

WE

RIE

S B

UZ

ĂU

Lin

ia d

e îm

bute

liat

ber

est

iclă - 2 2

Con

trol

ul n

ivel

ului

de

umpl

ere

cu b

ere

surs

aA

m24

1

2

1

2

1

100mCi

45mCi

AN

DR

EI

FL

OR

IN

- - -

Lab

orat

orm

icro

logi

c

Cro

mog

rafe

de

gaz,

sur

să N

i 63

1 1 15mCi

Deasemenea în cadrul societăţii comerciale DUCTIL S.A. sunt autorizate să funcţioneze de cătreComisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare două instalaţii radiologice în cadrulLaboratorului CND X:

2.d) RISCURI DE POLUARE A APELORIgnorarea problemelor de mediu de-a lungul timpului a condus la agravarea deteriorării

calităţii apelor, lucru care se poate greu repara, necesitând timp îndelungat şi cu condiţia stopării saucel puţin a diminuării surselor de poluare.


Tipul instalaţiei Parametrii maximi Componenţa instalaţiei Responsabil cu securitatea radiologică

Instalaţie de control nedistructiv cu radiaţii X, tip MXR 301

Înalta tensiune radiogenă 300 KvIntensitatea curentului în tubul radiogen 5 mA

Pupitrul de comandă MXR-2MGeneratorul RX monobloc

Marian Domnescu

Instalaţie de control nedistructiv cu radiaţii X, tip SMART 200

Înalta tensiune radiogenă 200 KvIntensitatea curentului în tubul radiogen 4,5 mA

Pupitrul de comandă MXR-2MGeneratorul RX tip SMART 200

Marian Domnescu


Poluările accidentale reprezintă un fenomen în judeţ datorită în primul rând consecinţelor. Fieele cu produse petroliere sau cu alte categorii de poluanţi, poluările accidentale prezintă acelaşi gradde risc pentru flora şi fauna acvatică.

Pe lângă calamităţile naturale (seisme puternice, ploi extrem de abundente), printre cauzeleprovocatoare de poluări accidentale pot fi erori de operare, distrugeri sau defecţiuni apăruteaccidental la instalaţiile şi utilajele din dotare, spargeri accidentale de conducte, rezervoare,agitatoare, neetanşeităţi la utilajele tehnologice şi conducte, distrugerea malurilor batalelor (la SCRAFINĂRIA VENUS OILREG SA - eroziunea de mal stâng al râului Rm Sărat ajungând la odistanţă cuprinsă între 3 şi 7m, pe o lungime de 330m de baza digului de contur al batalului dereziduuri petroliere existând riscul major de distrugere a digului de protecţie a batalului, careconţine cca. 130 000 tone reziduuri petroliere, cu consecinţe grave asupra mediului prin poluarearâului Rm. Sărat şi a zonelor limitrofe), scurgeri din malurile batalelor, incendii, acţiunirăuvoitoare.

De luat în seamă este şi poluarea difuză. Fără sursă precisă, poluarea difuză se încadrează înacea categorie de poluare extrem de periculoasă, neputând fi nici prevenită, nici anticipată.

Se cunoaşte faptul că topirea zăpezilor, precipitaţiile peste gunoaiele depozitate necontrolatpe malurile cursurilor de apă sau pe suprafeţe agricole tratate cu substanţe nutritive şi/sauantidăunători, trecerea apei peste roci conţinând săruri solubile sunt potenţiale surse de poluare.

Uneori, ne-am confruntat cu creşterea bruscă a concentraţiilor substanţelor în apa desuprafaţă (chiar şi sub limita admisă de standarde) fără a sesiza cauza datorită faptului că poluantulnu provenea dintr-o evacuare “organizată” , cunoscută.

Analizând doar principalele cursuri de apă (râu, curs de apă cu evacuări ale potenţialilorpoluatori), este posibil ca un afluent de mică importanţă care străbate aşezări umane, fără sistem decanalizare, să fie cauza creşterii concentraţiei poluantului în apa de suprafaţă. Sistemul demonitoring al Administraţiei Naţionale “Apele Române” (recoltarea periodică a probelor de apă desuprafaţă) nu permite caracterizarea acestor fenomene, el are drept scop caracterizarea şi apreciereaevoluţiei calităţii apelor de suprafaţă de-a lungul timpului, de-a lungul unui râu. Doar întâmplareaşi/sau analizarea apei brute la intrarea în staţiile de tratare (unde este absolut necesar) pot conduce ladepistarea poluărilor difuze, încercându-se explicarea apariţiei şi evitarea opririi staţiei de tratare, încaz că apa nu poate fi tratată.

Numelestaţiei

Codulstaţiei

Foraj/Izvor

CodulCorpuluide apă

Elemente de calitate

Lab

orat

or e

xecu

tan

tParametriigenerali GE2

Alti poluanti GE3

NUME CODE_ROWB_CODE_RO

Niv

el a

pa

GE

1

O2 d

iz. G

E2-

1p

H G

E2-

2C

ond

uct

ivit

ate

GE

2-3

NO

3 GE

2-4

NH

4 GE

2-5

CC

OM

nA

lcal

init

ate

Azo

titi

Ort

ofos

fati

tric

loet

ilen

ate

trac

loet

ilena

As

Cd

Pb

Hg

Du

rita

te to

tala

Na K Ca

Mg

Fe

Mn

clor

uri

Sulf

aţi

Cîmpeni(Bădeni-Miluiţi)

114981154726

F2GW IL -

123Z

2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2BZ

Cîmpeni(Bădeni-Miluiţi)

114981154766

F4GW IL -

083Z

2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2BZ

GlodeanuSărat

114973854739

F4GW IL -

083Z

2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2BZ

Caragele(Cilibia)

144980355017

F1GW IL -

093Z

2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2BZ



Ruşeţu144983155161

F2GW IL -

063Z

2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2BZ

Pătîrlagele125021354505

F1GW IL -

103Z

2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2BZ

Vipereşti125010854547

F2În afara

corpurilor3Z

2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2BZ

Verneşti125007554814

F2GW IL -

053Z

2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2BZ

Verneşti145005754792

F5GW IL -

053Z

2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2BZ

Săgeata124999155000

F5GW IL -

053Z

2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2BZ

Săgeata144991454881

F9GW IL -

053Z

2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2BZ

Minzu-Găvăneşti(Cilibia)

124995055039

F11GW SI -

053Z

2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2BZ

Amara125011655225

F2GW SI -

053Z

2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2BZ

Amara125012555241

F3GW SI -

053Z

2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2BZ

BaltaAlbă

125018655268

F2GW SI -

053Z

2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2BZ

BaltaAlbă

125015255305

F3GW SI -

053Z

2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2BZ

Săhăteni114988654615

F1GW IL -

123Z

2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2BZ

Ulmeni114993854725

F1GW IL -

123Z

2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2BZ

Găgeni114987854669

F1GW IL -

123Z

2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2BZ

Lipia-Stîlpu

(Stîlpu-Scurteşti)

114997254753

F10GW IL -

123Z

2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2BZ

Stîlpu114993154782

F1GW IL -

123Z

2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2BZ

Gherăseni114987854844

F1GW IL -

053Z

2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2BZ

ŢinteştiVest

124995154886

F1GW IL -

053Z

2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2BZ

MaxenuSud

144986454891

F1GW IL -

093Z

2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2BZ

Udaţi(Cilibia)

144985254957

F20GW IL -

063Z

2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2BZ

LuciuNord

144984455058

F24GW IL -

066Z

2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2BZ

CilibiaGară

(Cilibia)

144988155024

F19MA–

P1

GW IL -06

3Z

2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2BZ

MovilaOii

(Cilibia)

144987655065

F17GW IL -

063Z

2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2BZ

BălteniVest

(Cilibia)

144986855093

F18GW IL -

063Z

2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2BZ



LarguNord

144983355115

F1GW IL -

093Z

2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2BZ

Cioranca114985654786

F1GW IL -

083Z

2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2BZ

Florica114976254812

F1GW IL -

083Z

2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2BZ

GlodeanuSiliştea

114967554872

F1GW IL -

083Z

2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2BZ

CăldărăştiNord

144975655047

F1GW IL -

093Z

2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2BZ

Bălăceanu125012455097

F1GW SI -

053Z

2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2BZ

Roşioru125008055069

F1GW SI -

053Z

2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2BZ

HeliadeRadulescu

125018055093

F1GW SI -

053Z

2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2BZ

Ghergheasa Nouă

125014655157

F1GW SI -

053Z

2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2BZ

BuzăuSud–pol.(Stîlpu-

Scurteşti)

124999454888

F4GW IL -

053Z

2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2BZ

Verguleasa– poluare

124997254942

P 2AGW IL -

053Z

2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2BZ

Mînzu(Cilibia)– poluare

124990755026

F8GW IL -

063Z

2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2BZ

Săgeata -exploatare

124996054994

F1AD

GW AG- 12

- 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2BZ

Pietroasele114992054672

F1AD

GW AG- 12

- 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2BZ

Limpezişu114980654764

F1AD

GW AG- 12

- 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2BZ

Costeşti144991254818

F1AD

GW AG- 12

- 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2BZ

Caragele144982555024

F1AD

GW AG- 12

- 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2BZ

Baniţa124996255076

F1AD

GW AG- 12

- 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2BZ

Sălcioara125020755115

F1AD

GW AG- 12

- 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2BZ

Brădeanu144976354891

F1AD

GW AG- 12

- 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2BZ

Cilibia124988355023

F1AD

GW AG- 12

- 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2BZ

Situaţia aprovizionării cu apă potabilă în judeţul Buzău în dinamică1. Nr. instalaţii centrale de aprovizionare cu apă potabilă (în dinamică, precum şi listarea

localităţilor deservite), 55 din care:- urban – 9 / rural - 46;- apa de profunzime – 52 / apa de suprafaţă – 3;- Nr. instalaţii centrale în care se practică dezinfecţia apei – 55.

2. Beneficiari ai sistemului de aprovizionare cu apă potabilă în dinamică:- nr. şi procent de consumatori de apă potabilă furnizată prin instalaţii centrale – 268439-55,37%;- nr. şi procent de consumatori de apă potabilă furnizată prin instalaţii locale – 237675-44,63%;



3. Morbiditatea şi mortalitatea în legătură cu calitatea apei furnizate pentru consumul uman îndinamică:

- nr. cazuri methemoglobinemie acută. - descriere numerică în funcţie de: vârstă, sex, tip de alimentaţie copil, tip de aprovizionare cuapă; - nominalizarea localităşii în care a apărut cazuri de methemoglobinemie acută/an; - nr. decese prin methemoglobinemie - Situaţia morbidităţii şi mortalităţii pentru alte boli decât methemoglobinemie acută- nu aufost epidemii hidrice în cei 3 ani studiaţi4. Monitorizarea calităţii apei potabile ilustrată prin rezultatele examenelor de laborator în

dinamică:- nr. probe recoltate- necorespunzătoare fizico-chimic- necorespunzătoare pentru parametrul nitraţi- listarea instalaţiilor centrale/localităţilor depistate necorespunzătoare pentru parametrul nitraţi,

inclusiv nivelul mediu de nitraţi -2007-Cislău, Pătârlagele/2008- Cislău, Luciu, Breaza, Pietroasele,Smardanu, Cernăteşti/2009- Cislău, Luciu, Breaza, Pietroasele, Smardanu, Smeeni, Mărăcineni,V.Vodă, Ulmeni, Cernăteşti, Vâlcelele.

- necorespunzătoare microbiologic- listarea instalaţiilor centrale/localităţilor depistate necorespunzătoare

ANULNumar total

probe recoltate

Nr. probenecorespunzatoare

fizico-chimic

Nr. probenecorespunzatoarepentru parametrul

nitrati

Nr. probenecorespunzatoare

microbiologic

2007 5171 483 197 7562008 5892 537 203 7982009 5503 512 188 5052010 3802 607 310 4202011 2368 805 551 602012 1975 562 334 150

Monitorizarea de audit a calităţii apei de băut din instalaţiile centrale a relevat urmatoarele:

1. Instalaţii centrale care au furnizat populaţiei apă cu toţi parametrii de potabilitatecorespunzători în anul 2012 – în total 23, astfel: municipiul Buzău, Berca, Calvini, Cătina,Cozieni, Glodeanu-Siliştea, Grebănu - Livada Mare, Livada Mica, Zaplazi, Homeşti; Gura Teghii,Mărgăriteşti, Merei, Năeni, Pardoşi, Pârscov, Podgoria, Topliceni, Ulmeni, Unguriu, Valea Salciei,Verneşti, Vipereşti.

2. Instalaţii centrale care au furnizat populaţiei apă cu neconformităţi la parametrii depotabilitate în anul 2012: Bălăceanu - bor; Bisoca - bor, fier, turbiditate; Boldu - NH4, bor, cloruri,fier; Bozioru - fier, turbiditate; Brădeanu - fier, turbiditate; Breaza - nitraţi; Căneşti - cloruri;Cernăteşti - cloruri; Chiliile - cloruri, fier; Chiojdu - fier, turbiditate; Cislău - nitraţi; Colţi - PH;Gălbinaşi – fier; Gherăseni - amoniu; cloruri; Ghergheasa – bor, cloruri, fier; Glodeanu Sărat - bor,cloruri, Grebănu - Deal, Plevna 1, Plevna 3, la – nitraţi, turbiditate, fier; Lopătari – pH; Luciu –cloruri, fier, turbiditate; Măgura – fier, nitraţi; Mânzăleşti – fier, turbiditate; Mărăcineni – cloruri;Movila Banului – cloruri; Padina – amoniu; Pănătău – cloruri, fier, turbiditate; Pătârlagele – fier,turbiditate; Pietroasele - Sarânga – nitraţi; Pogoanele – cloruri, fier, turbiditate; Posta Câlnău -Mărăcineni – cloruri, fier; - Călugăreni – fier, turbiditate; Satul Nou – cloruri, fier, turbiditate;



Zilişteanca – fier; Puieşti – cloruri, nitrati; Râmnicelu – cloruri, conductivitate; Râmnicu SăratVoetin – cloruri; Robeasca – cloruri, conductivitate, fier; Săgeata – cloruri, fier; IC Săhăteni - nitraţi;IC Vintileanca – amoniu, bor, cloruri, conductivitate, fier; Săpoca – cloruri; Siriu – fier, turbiditate,aluminiu; Smeeni – amoniu, fier, turbiditate; Vadu Paşii – cloruri, fier; Vâlcelele – cloruri, fier;Valea Râmnicului – fier, turbiditate, nitraţi.

Localităţi aprovizionate numai cu apă de fântână: Amaru, Balta Albă, Blăjani, Brăeşti,Buda, C.A.Rosetti, Cilibia, Cochirleanca, Costeşti, Florica, Largu, Mihăileşti, Odăile, Racoviţeni,Ruşeţu, Săruleşti, Scorţoasa, Stâlpu, Ţinteşti, Zărneşti, Ziduri.

MONITORIZAREA CALITĂŢII APEI DE FÂNTÂNĂ ÎN ANUL 2012

Comune care au apa cu concentraţii de nitraţi (NO3) peste concentraţia maximă admisă de 50mg/l prevăzută de Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile: Amaru; Bălăceanu; Balta Albă;Beceni; Blajani; Bozioru; Brădeanu; Brăeşti; Buda; C.A.Rosetti; Calvini; Căneşti; Cătina; Cernăteşti;Chiliile; Chiojdu; Cilibia; Cislău; Cochirleanca; Colţi; Costeşti; Cozieni; Gălbinaşi; Gherăseni;Ghergheasa; Glodeanu Sărat; Glodeanu Siliştea; Gura Teghii; Largu; Lopătari; Luciu; Măgura;Mânzăleşti; Mărgăriteşti; Merei; Mihăileşti; Movila Banului; Murgeşti; Năeni; Nehoiu; Padina;Pănătău; Pardoşi; Pârscov; Pătârlagele; Pogoanele; Racoviţeni; Ruşeţu; Săgeata; Săhateni; Săruleşti;Scorţoasa; Scutelnici; Siriu; Smeeni; Stâlpu; Ţinteşti; Tisău; Topliceni; Ulmeni; Vadu Paşii;Vâlcelele; Valea Râmnicului; Valea Salciei; Verneşti; Vintilă Vodă; Vipereşti; Zărneşti; Ziduri.

Menţionăm că parametrii chimici au fost necorespunzători în perioada 2007-2012 în aceleaşilocalităţi.

În cursul trimestrului I 2010, au fost monitorizate un număr de 17 secţiuni pe râul Buzău şiafluenţii acestuia şi un lac-lacul Siriu.

Cele 17 secţiuni din cadrul subsistemului ape curgătoare de suprafaţă, au fost analizate cu ofrecvenţă lunară/trimestrială în funcţie de programele specifice fiecărei secţiuni. Calitatea apei dinaceste secţiuni a fost determinată atât prin analizarea indicatorilor fizico-chimici cât şi a celorbiologici.

Pentru identificarea elementelor chimice şi fizico-chimice din probele de apă prelevate au fostefectuate 766 analize.

Pentru analiza elementelor biologice, în trimestrul I s-a efectuat o singură determinareprogramată, pentru microfitobentos.

În ceea ce priveşte monitorizarea apelor subterane, în trimestrul I s-au recoltat probe din apă,realizându-se în total 346 analize.

Nr.Crt.

Cursul deapă

Secţiuneade control

Clasa de calitate

Regimuloxigenului

Nutrienţi Salinitate

Poluanţispecifici de

originenaturală

Alţipoluanţispecificirelevanţi

Generala

1. BuzăuVamaBuzău

I I I I I I

2. Harţag Harţag II I I I I II

3.GiurcaMare

Am. lacSiriu

I I I I I I

4. Buzău Av. Siriu I I I I I I

5.BâscaMare

Varlaam I I I I I I

6.CăşocaMare

Am. Confl. Titilău

II I I I I II

7.CăşocaMare

Am. Confil.Buzău

II I I I I II



Nr.Crt.

Cursul deapă

Secţiuneade control

Clasa de calitate

Regimuloxigenului

Nutrienţi Salinitate

Poluanţispecifici de

originenaturală

Alţipoluanţispecificirelevanţi

Generala

8. BuzăuAv. Nehoiu

(Seţu)II I I II I II

9.Bâsca

ChiojduluiAm.

ChiojduI I I I I I

10.Bâsca

ChiojduluiAm. Confl.

BuzăuI I II I I II

11. Bălăneasa Pârscov II I V I I II

12. Buzău Măgura II I II I I II

13. Slănic Lopătari I I III II I II

14. Slănic Cernăteşti II I V I I II

15. BuzăuAm. Mun.

BuzăuII I III I II III

16. CâlnăuAm.

Potârnicheşti(Costomiru)

I I III II I III

ACŢIUNEA MODUL DE REALIZARE 2008 MODUL DE REALIZARE 2009Protejarea sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilorde mediu1. Monitorizarea calităţii apei de băutdin judeţul Buzău conform prevederilor Legii 458/2002 armonizată cu legislatia europeana

Apa de băut este monitorizată in conformitate cu prevederile Legii 458/2002, completată cu HGR 974/2004 şi cu Legea 311 /2004 ,iar supravegherea calităţii apei potabile in relaţie cu starea de sănătate a populaţiei se realizeazăin cadrul subprogramului 1.4. Astfel, pentru anul 2008 -Total probe analizate chimic = 3154- necorespunzătoare = 537- % de probe necorespunzătoare = 17,02Total probe analizate microbiologic = 2738- necorespunzătoare = 798- % de probe necorespunzătoare = 29,14%Probele recoltate din instalaţiile centrale arată un procent de nepotabilitate de 2,91% chimic şi 20,79% microbiologic.Instalaţiile locale (fântânile) folosite ca surse permanente şi alternative au înregistrat procentele următoare de nepotabilitate: examen chimic de 73,03%; iar la examenul bacteriologic -77,02%;Nu s-au înregistrat cazuri de imbolnăviri hidrice , in anul 2008 in Judeţul Buzău alături de alţi factori şi datorită faptului că s-a acţionat in modul următor :

Apa de băut este monitorizată in conformitate cu prevederile Legii 458/2002, completată cu HGR 974/2004şi cu Legea 311 /2004 , iar supravegherea calităţii apei potabile in relaţie cu starea de sănătate a populaţieise realizează in cadrul subprogramului 1.4. Astfel, pentru anul 2009 -Total probe analizate chimic = 2496- necorespunzătoare = 512- % de probe necorespunzătoare = 20,51%.Total probe analizate microbiologic = 3007- necorespunzătoare = 505- % de probe necorespunzătoare = 16,79%;Probele recoltate din instalaţiile centrale arată un procent de nepotabilitate de 6,77%chimic si 9,43%microbiologic,valoare datorată dotărilor deficitare existente la instalaţiile centrale din mediul rural ;Instalaţiile de apă locale (fântânile) folosite ca surse permanente şi alternative de aprovizionare cu apă de băut au înregistrat procentele următoarede nepotabilitate:la examenul chimic 67,75%, iar la examenul bacteriologic – 60,06%,valori relevante pentru a susţine din nou necesitatea inlocuirii surselor locale de aprovizionare cu apă de băut care nu pot asigura condiţii igienice de extragere a apei, cu instalaţiicentrale ;



- s-au identificat problemele la timp ;- s-au recoltat probe conform planificării din subprogramul 1.4 sidin HG 974/2004.- s-au analizat chimic şi microbiologic în laboratoarele ASP-Chimia şi Microbiologia Apei probele;- s-au interpretat rezultatele;- s-a comunicat riscul acolo unde a fost cazul;- s-au aprobat planurile de conformare intocmite de producatorii de apa;- s-au realizat controale de urmărire a conformării

Nu s-au înregistrat in Judeţul Buzau, cazuri de imbolnaviri hidrice , iar acest fapt s-a datorat si modului de supraveghere a starii de sanatate in relaţie cu factorii de mediu de către D.S.P. , astfel :- s-au identificat la timp problemele;- s-au recoltat probe conform planificăriidin subprogramul 1.4 şi din HG 974/2004 ,dar şi ori de câte ori a apăruto situaţie de risc epidemiologic ;- s-au analizat chimic şi microbiologic în laboratoarele DSP-Chimia şi Microbiologia Apei probele prelevate;- s-au interpretat rezultatele;- s-a comunicat riscul acolo unde a fost cazul;- s-au elaborat planuri de conformare;- s-au realizat controale de urmărire a conformării

2. Monitorizarea epidemiilor hidrice în jud. Buzău

Nu s-au înregistrat epidemii hidrice în anul 2008 in Judeţul Buzău .

Nu s-au înregistrat epidemii hidrice in anul 2009 in Judeţul Buzău .

3. Monitorizarea cazurilor de methemoglobinemieacută infantilă generate de apa de fântână

Număr cazuri intoxicaţii cu nitriţi în anul 2008 =6.- s-a făcut comunicarea risculuicătre personalul medical dinmediul rural si către administraţialocală care trebuie să se implice înconstrucţia, întreţinerea igienică şidezinfecţia fântânilor selecţionateaflate pe domeniul public.-s-a facut educaţia pentrusănătate populaţiei în general,gravidelor în special, pentrufolosirea unor surse de apăautorizate sanitar, la grupa devârstă 0 – 3 ani.

Methemoglobinemia cianozantă infantilăeste o afecţiune ce apare in principaldatorită folosirii in alimentaţia copiilordin grupa de varstă 0-3 ani a apei defântână cu concentraţii de nitriţi şinitraţi ce depăşesc limitele prevăzute deLegea 458/2002 cu modificările şicompletările ulterioare. Numai un sistemcentralizat controlat si autorizat sanitarde aprovizionare cu apă de băut poateproteja copiii din grupa de vârstă 0-3ani impotriva imbolnăvirii de aceastăboală . Până la inlocuirea completă asistemului de aprovizionare cu apă debăut din fântână cu sistemul centralizat,nu se poate acţiona decât prin măsuride prevenţie care nu au intotdeunarezultatele scontate.Si totuşi, numărulcazurilor de intoxicaţii cu nitriţi în anul2009 au fost 10 , deci a crescut inprocent de 40% faţă de anul 2008 . Pentru prevenirea apariţiei deimbolnăviri prin methemoglobinemieacută cianozantă infantilă ( intoxicaţiacu nitriţi ), s-a acţionat astfel :- s-a făcut comunicarea riscului cătrepersonalul medical din mediul rural cuprivire la sursele de apă folosite inalimentaţia copiilor din grupa de vârstă0-3 ani si către administraţia locală caretrebuie să se implice în construcţia,întreţinerea igienică, dezinfecţia siinscripţionarea la loc vizibil ( inconformitate cu prevederile H.G.974 /



2004 ) a fântânilor selecţionate aflate pedomeniul public.-s-a facut educaţia pentru sănătatepopulaţiei în general, gravidelor înspecial, pentru folosirea unor surse deapă autorizate sanitar, la grupa devârstă 0 – 3 ani.

Monitorizarea calitaţii apei de imbăiere din piscinesi ştranduri

In Judeţul Buzău nu există zonenaturale amenajate pentruimbăiere autorizate sanitar , daracţiunile privind apa de imbăiereau vizat ştrandurile şi piscinele.In anul 2008 nu s-au inregistratneconformităţi de ordin igienico-sanitar la obiective şi nici in ceeace priveste calitatea apei dinbazine . Astfel , in sezonul estivalau fost recoltate un numar de 82de probe şi au fost 8necorespunzătoare.

In Judeţul Buzău nu există zone naturaleamenajate pentru imbăiere autorizatesanitar , dar acţiunile privind apa deimbăiere au vizat ştrandurile si piscinele.In anul 2009 nu s-au inregistratneconformităti de ordin igienico-sanitarla obiective, dar in ceea ce privestecalitatea apei din bazine s-au constatatdeficienţe privind dezinfecţia apei cusubstanţe clorigene . Astfel , in sezonulestival au fost recoltate un număr de 52de probe si 0 au fost necorespunzătoare, deci 9,75% din totalul probelor; s-acomunicat persoanelor responsabileriscul reprezentat de dezinfectiasporadică a apei din bazin pentrusănătatea populaţiei care frecventeazăbazinele de inot; s-a repetat prelevareade probe urmată de analiza chimică şimicrobiologică a apei de imbăiere la

4. Monitorizarea calităţii aerului în mediul urban

S-a realizat de către D.S.P. Buzăuprin prelevarea de probe analizateprin metoda pulberilor sedimentabile . Astfel , s-au prelevat în anul 2008 - - 180 probe din cele 15 puncte pilot ale municipiului Buzău şi Rm.Sărat cu 0 probe necorespunzătoare.Nu s-au înregistrat depăşiri ale CMA .

S-a realizat de către D.S.P. Buzău prin prelevarea de probe analizate prin metoda pulberilor sedimentabile . Astfel , s-au prelevat în anul 2009 - - 180 probe din cele 15 puncte pilot alemunicipiului Buzău şi Rm. Sărat cu 0 probe necorespunzătoare.Nu s-au înregistrat depăşiri ale CMA

5. Gestionarea deşeurilor spitaliceşti din judeţul Buzău

S-a monitorizat gestionarea deşeurilor periculoase din cele 9 unităţi spitaliceşti ale judeţului prin 216 controale privind cantărirea corectă a deşeurilor,respectarea perioadelor, a depozitării si a circuitelor.

S-a monitorizat gestionarea deşeurilor periculoase din cele 9 unităţi spitaliceşti ale judeţului prin 216 controale privind cantărirea corectă a deşeurilor,respectarea perioadelor, a depozitării si a circuitelor.

6. Supravegherea habitatului uman în judeţul Buzău

S-au efectuat expertize pentru evaluarea condiţiilor de mediu în vederea eliberării avizelor şi autorizaţiilor sanitare pentru obiectivele social-economice din judeţ:Număr autorizaţii sanitare şi vize =240 Număr avize sanitare = 1199Acorduri de mediu – 494

S-au efectuat expertize pentru evaluarea condiţiilor de mediu în vederea eliberării avizelor şi autorizaţiilor sanitare pentru obiectivele social-economice din judeţ:Număr autorizaţii sanitare şi vize = 165 .Număr avize sanitare = 602 .Acorduri de mediu- 442 .Supravegherea activităţii in unităţile de



Supravegherea activitaţii in unităţile de prestări servicii s-a desfăşurat prin expertizarea conditiilor igienico-sanitare in cadrul celor 178 controale, iar in unităţile de cazare colectivă 65 controale.Săptămânal s-a participat la Comisiile de Acorduri Unice si la Comisia de Urbanism din cadrul Consiliului Judeţean , Primăriei Buzău si Agenţiei de Protecţia Mediului Buzău.

prestări servicii s-a desfăşurat prin expertizarea condiţiilor igienico-sanitare in cadrul celor 144 controale , iar in unităţile de cazare colectivă, 65 de controale.Săptămânal s-a participat la Comisiile de Acorduri Unice si la Comisia de Urbanism din cadrul Consiliului Judeţean, Primăriei Buzău si Agenţiei de ProtectiaMediului Buzău

2.e) PRABUSIRI DE CONSTRUCŢII, INSTALAŢII SAU AMENAJĂRI Pe teritoriul judeţului pot fi afectate construcţiile, instalaţiile sau amenajările, construite în

special până în anul 1977, deoarece până la producerea cutremurului din 04.03.1977 nu se solicitauîn proiectele pentru construcţii respectarea normelor de rezistenţă la cutremure cu magnitudine maimare de 6 grade pe scara Richter, de cutremur, dar şi de celelalte riscuri naturale şi tehnologice.

La nivelul comunelor din judeţ nu au fost exepertizate construcţiile posibil a fi afectate de uncutremur major, acestea fiind cuprise în planurile de analiză şi acoperire a riscurilor şi planurile deevacuare în situaţii de urgenţă a fiecărei localităţi în baza aprecierii reprezentanţilor primăriilor careau întocmit aceste documentele.

Construcţiile posibil a fi afectate de un cutremur major, la nivelul municipiilor, inventariate şiexpertizate de instituţiile abilitate, sunt prezentate în tabelul următor: Nr.crt

Localitatea AdresaTipul deimobil

Anulconstrucţiei

Clasade risc

Observaţii

1. Buzău Str.Cuza-Vodă nr.7 P+1 18832. Buzău Str.Cuza-Vodă nr.9 P+1 18833. Buzău Str.Cuza-Vodă nr.11 P+1 18804. Buzău Str.Cuza-Vodă nr.13 P+1 18805 Buzău Str.Cuza-Vodă nr.17 P+1 19206 Buzău Str.Cuza-Vodă nr.19 P+1 19427 Buzău Str.Cuza-Vodă nr.22 P+1 19208 Buzău Str.Cuza-Vodă nr.22 bis P+1 19049 Buzău Str.Cuza-Vodă nr.28 P+1 194310 Buzău Str.Cuza-Vodă nr.43-45 P+1 192811 Buzău Str.Cuza-Vodă nr.57 P+1 189512 Buzău Str.Cuza-Vodă nr.86 P+1 193413 Buzău Str.Cuza-Vodă nr.90 P+1 191014 Buzău Str.P-ţa.Teatrului nr.30 P+1 191015 Buzău Str.Col.Buzoianu nr.95 P+1 193716 Buzău Str.Griviţei nr.10 P+1 192017 Buzău Str.Independenţei nr.4 P+1 193618 Buzău Bloc.41-Micro XIV P+10 197119 Buzău Bloc 1 Obor P+4 196220 Buzău Bloc 3 Obor P+4 196221 Buzău Bloc 4 Obor P+4 196222 Buzău Bloc 5 Obor P+4 1962



23 Buzău Bloc 10 Obor P+4 196224 Buzău Bloc 11 Obor P+4 196225 Buzău Bloc 12 Obor P+4 196226 Buzău Bloc 13 Obor P+4 196227 Buzău Bloc 17 Micro V S+P+M+10 197828 Buzău Bloc 2 Chimica Obor S+P+E 195529 Buzău Bloc A Centru S+D+P+3 196030 Buzău Bloc B1 Centru P+4 196031 Buzău Bloc E Centru S+P+4 196032 Buzău Bloc D Centru S+P+3 196033 Buzău Bloc B Centru S+D+P+3 196034 Buzău Str.Cuza-Vodă nr.25 P+1 191835 Buzău Str.Cuza-Vodă nr.31 P+1 192036 Buzău Str.Cuza-Vodă nr. 33-35 P+1 192637 Buzău Str.Cuza-Vodă nr.24 P+1 190038 Buzău Str.Cuza-Vodă nr.32 P+2 192639 Buzău Str.Independenţei nr.43 S+P 1892 Rs I40 Buzău Str.Transilvaniei nr.106 S+P 1929 Rs I41 Buzău Str.Parâng nr.9 P 1940 Rs I42 Buzău Str. Penteleu nr.49 P 1930 Rs I43 Buzău Bloc Magnolia Bd.N.

Bălcescu nr.40S+P+10

1975 Rs III

44 Buzău Bloc Camelia Bd.N.Bălcescu

S+P+91976 Rs III

45 Rm.Sărat Bloc 22 Costieni S+P+10 1977 Rs III

2.f) ESECUL UTILITĂŢILOR PUBLICE Operatorii econumici furnizori de astfel de servicii deţin sisteme, instalaţii şi echipamente a

căror scoatere din funcţiune poate conduce la întreruperea alimentarii cu apa, gaze naturale, energieelectrica şi termica pentru o zona extinsă din cadrul municipiilor şi oraşelor în special.

Aceştia au organizate echipe specializate de intervenţie care pot interveni la orice oră în oricepunct de pe teritoriul judeţului.

2.g) CADERI DE OBIECTE DIN ATMOSFERA SAU DIN COSMOS La nivelul judetului Buzău exista riscul producerii de astfel de evenimente datorate caderii de

obiecte cosmice din atmosfera si din cosmos. Caderile de obiecte cosmice sunt fenomene relativ raresi greu de prognozat cu toate acestea la nivelul judetului este constituit Comitetul judetean pentruSituatii de Urgenta si un grup de suport tehnic pentru prevenirea si apararea impotriva accidentelornucleare si caderilor de obiecte cosmice, coordonat de prefectul judetului.In judet pana la aceasta oranu au fost semnalate astfel de evenimente.

Caderile de obiecte din atmosfera terestra sunt fenomene posibile dar greu de anticipat, se auin vedere mijloacele de transport aerian de pasageri sau marfuri si rutele de deplasare a acestora. Lanivelul Inspectoratului Judetean pentru Situatii de Urgenta exista forte de interventie specializategata sa intervina pentru limitarea si inlaturarea efectelor produse de un astfel de eveniment.Localitatile de pe raza judetului au organizate Comitete locale pentru Situatii de Urgenta pentrucoordonarea Serviciilor voluntare pentru Situatii de Urgenta specializate pe tip de evenimentrespectiv interventie, evacuare si prim ajutor.

Sursele de energie nucleara utilizate in spatiu pot suferi diferite tipuri de accidente. Cadereaaccidentala, a uneia dintre ele, poate aparea ca rezultat al pierderii controlului navei spatiale,



conducand la intersectia traiectoriei ei cu atmosfera terestra, astfel incat satelitul sufera o revenireneplanificata si prematura si impactul cu suprafata pamantului. Accidentul unui satelit cu alimentarenucleara poate fi prevazut cu cateva saptamani sau luni inainte, dar se poate intampla ca anumiteastfel de accidente sa poata fi prevazute doar cu cateva ore inainte. Desi nu se poate determina exactlocul impactului, se poate face o determinare a zonei unde se asteapta sa aiba loc impactul. Zonatipica de impact este de 100 000 km2. Un satelit poate contine materiale radioactive sub forma dereactor nuclear sau de generator termic. Riscul iradierii dat de aceste materiale poate varia de lafoarte mic la foarte mare. Din resturile de sateliti au fost inregistrate nivele ale radiatiilor de pana la5000 mSv/h.

Conform Conventiei de Notificare Rapida in caz de Accident Nuclear autoritatile nationalecompetente vor fi informate prin AIEA despre orice cadere de satelit, dupa ce s-a primit notificareadin partea statului responsabil pentru satelit. De obicei, este suficienta o nota pentru pregatirearaspunsului. Cand este primita notificarea, personalul national de raspuns la urgenta trebuie alertatasupra posibilitatii de impact a satelitului. De la nivel national, prin IGSU suntem informati despreprobabilitate caderii obiectului cosmic si se iau masuri pregatitoare pentru activarea ComitetulJudetean pentru Situatii de Urgenta respectiv a Grupului de Suport tehnic pentru Prevenirea siApararea Impotriva Accidentelor Nucleare si Caderi de Obiecte Cosmice.

2.h) MUNITIE NEEXPLODATA Pe teritoriul judeţul Buzău au existat zone de conflicte militare în timpul celor două

nconflagraţii mondiale, zone care se pot descoperi importante cantităţi de munitie neexplodată.Utilizându-se şi datele statistice referitoare la misiunile de asanare pirotehnică se constată că

zonele de risc cel mai ridicat sunt teritoriile municipiilor Buzău, Rîmnicu Sărat şi împrejurimileacestuia.

Conform situaţiilor centralizatoare ale I.G.S.U. din anii 2005-2013, judeţul Buzău seregăseşte între primele trei judeţe pe ţară în ceea ce priveşte numărul misiunilor de asanarepirotehnică executate.

Misiuni de asanare pirotehnică Zone de risc muniţie neexplodată

Nr.crt.

LocalitateaNr. misiuni

asanareLocalitatea

Nr. misiuniasanare

Clasificarea

1 Buzău 165 Rîmnicu Sărat 213 * * * * *

2 Rîmnicu Sărat 213 Buzău 165 * * * * *

3 Nehoiu 4 Râmnicelu 37 * * * *

4 Pogoanele 14 Săgeata 33 * * * *

5 Pătârlagele 11 Poşta Câlnău 30 * * * *

6 Amaru 0 Cochirleanca 29 * * * *

7 Balta Albă 4 Movila Banului 24 * * * *

8 Bălăceanu 4 Cilibia 23 * * * *

9 Beceni 5 Stâlpu 22 * * * *

10 Berca 7 Merei 21 * * * *

11 Bisoca 2 Zărneşti 17 * * *

12 Blăjani 0 Verneşti 15 * * *

13 Boldu 1 Pogoanele 14 * * *

14 Bozioru 0 Unguriu 14 * * *

15 Brădeanu 2 Ulmeni 13 * * *



16 Brăeşti 0 Puieşti 11 * * *

17 Breaza 1 Pătârlagele 11 * * *

18 Buda 7 Costeşti 11 * * *

19 Calvini 0 Vadu Paşii 11 * **

20 C.A.Rosetti 3 Mărăcineni 10 * * *

21 Căneşti 1 Gălbinaşi 10 * * *

22 Cătina 1 Berca 7 * *

23 Cernăteşti 3 Podgoria 7 * *

24 Chiliile 1 Buda 7 * *

25 Chiojdu 1 Săpoca 6 * *

26 Cilibia 23 Padina 6 * *

27 Cislău 5 Glodeanu Sărat 6 * *

28 Cochirleanca 29 Beceni 5 * *

29 Colţi 0 Năieni 5 * *

30 Costeşti 11 Ţinteşti 5 * *

31 Cozieni 1 Cislău 5 * *

32 Florica 1 Vipereşti 5 * *

33 Gălbinaşi 10 Balta Albă 4 *

34 Gherăseni 2 Bălăceanu 4 *

35 Ghergheasa 4 Ghergheasa 4 *

36 Glodeanu Sărat 6 Săhăteni 4 *

37 Glodeanu Siliştea 0 Smeeni 4 *

38 Grebănu 3 Nehoiu 4 *

39 Gura Teghii 1 Valea Rîmnicului 4 *

40 Largu 1 Ziduri 4 *

41 Lopătari 1 C.A.Rosetti 3 *

42 Luciu 0 Grebănu 3 *

43 Măgura 1 Topliceni 3 *

44 Mărăcineni 10 Cernăteşti 3 *

45 Mărgăriteşti 0 Racoviţeni 2 *

46 Merei 21 Bisoca 2 *

47 Mihăileşti 0 Brădeanu 2 *

48 Mânzăleşti 0 Gherăseni 2 *

49 Movila Banului 24 Vintilă Vodă 2 *

50 Murgeşti 0 Vâlcelele 2 *

51 Năieni 5 Pietroasele 2 *

52 Odăile 0 Robeasca 2 *

53 Pardoşi 0 Valea Salciei 2 *

54 Padina 6 Boldu 1

55 Pănătău 1 Breaza 1

56 Pietroasele 1 Căneşti 1

57 Pârscov 1 Cătina 1

58 Podgoria 7 Chiliile 1

59 Poşta Câlnău 30 Cozieni 1



60 Puieşti 11 Florica 1

61 Racoviţeni 2 Gura Teghii 1

62 Râmnicelu 37 Largu 1

63 Robeasca 2 Lopătari 1

64 Ruşeţu 0 Măgura 1

65 Săgeata 33 Pănătău 1

66 Săhăteni 4 Pârscov 1

67 Săpoca 6 Scutelnici 1

68 Săruleşti 0 Tisău 1

69 Scorţoasa 0 Chiojdu 1

70 Scutelnici 1 Amaru 0

71 Siriu 0 Blăjani 0

72 Stâlpu 22 Bozioru 0

73 Smeeni 4 Brăeşti 0

74 Tisău 1 Calvini 0

75 Topliceni 3 Colţi 0

76 Ţinteşti 5 Glodeanu Siliştea 0

77 Ulmeni 13 Luciu 0

78 Unguriu 14 Mărgăriteşti 0

79 Vadu Paşii 11 Mihăileşti 0

80 Valea Rîmnicului 4 Mânzăleşti 0

81 Valea Salciei 2 Murgeşti 0

82 Verneşti 15 Odăile 0

83 Vintilă Vodă 2 Pardoşi 0

84 Vipereşti 5 Ruşeţu 0

85 Vâlcelele 0 Săruleşti 0

86 Zărneşti 17 Scorţoasa 0

87 Ziduri 4 Siriu 0

Descoperirea muniţiei neexplodate se face, de regulă, pe timpul executării de:- lucrări agricole;- lucrări de construcţie;- sistematizări şi îmbunătăţiri funciare;- lucrări arheologice;- în alte cazuri speciale.

SECŢIUNEA A 3-A. ANALIZA RISCURILOR BIOLOGICE

Epidemiile şi epizootiile se pot produce în orice moment, cu cauze cunoscute saunecunoscute, în special pe fondul asigurării precare a asistenţei medicale şi sanitar-veterinare, atât înlocalităţile urbane, cât şi în cele rurale.

Măsurile profilactice şi terapeutice în aceste cazuri sunt cuprinse în planurile întocmite deDirecţia Sanitară Judeţeană, respectiv Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor.

Principalele surse potentiale de izbugnire a unor epidemii , pe domenii monitorizate deA.S.P.Buzău – Serviciul Evaluarea factorilor de mediu si Serviciul Supraveghere si control albolilor transmisibile, sunt:



- sisteme de aprovizionare cu apa potabila a populatiei;- servicii de salubritate;- servicii de canalizare – epurare a apelor uzate fecaloid menajere;- gestionarea deseurilor medicale periculoase;- habitat;- stranduri;- bazine naturale;- unitatii agro-zootehnice;- colectivitati temporare ( santiere, colonii de muncitori, campinguri etc.);- zone locuite paupere - fără utilităţi publice;- unitati sanitare.

1. Sisteme de aprovizionare cu apa potabila a populatieiFactorii de risc principali la adresa sanatatii publice legate de acest domeniu il reprezinta :- lipsa in majoritate covarsitoare a cazurilor a dimensionarii instituirii, asigurarii si respectarii

zonelor de protectie sanitara a surselor si instalatiilor de tratare si transport a apei catreconsumator;

- deficientele tehnico-constructive si/sau uzura instalatiilor/retelelor de distributie, care ducfrecvent la aparitia de avarii si intreruperi ale furnizarii apei catre consumatori;

- deficiente de exploatare si intretinere ;- lipsa monitorizarii/sau monitorizarea necorespunzatoare a calitatii apei potabile ;- lipsa permanentei la nivelul statiilor de tratare si in general neasigurarea cu personal de paza

specializat a sistemelor de aprovizionare cu apa;- furnizarea pentru consum uman a apei industriale din surse neautorizate si neverificate

sanitar.Magnitudinea riscului de izbucnire a unei epidemii este data nu numai de actiunea singulara

sau asociata a factorilor de risc amintiti ci si de marimea populatiei comunitatii din zona deaprovizionare a sistemelor de aprovizionare cu probleme.

La nivelul judetului apa potabilă este asigurată de sisteme centralizate de alimentare cu apapotabila şi din surse locale si proprii (fantani publice si pompe de mana ).

O parte din localitatile aprovizionate prin sisteme centralizate de alimentare cu apa audistributie discontinua. Aceasta distributie discontinua se datoreaza unui debit insuficient la sursa,dar in cele mai multe cazuri datorita imposibilitatii de plata catre furnizorii de apa si RENEL.

Distributia discontinua creeaza dificultati in functionarea unor agenti economici (ex. unitatide cazare, de alimentatie publica) dar si a unor institutii publice (unitati de invatamant, unitatisanitare). Distributia discontinua asociata cu starea retelelor determina deteriorarea calitatii apei,provocand disconfort si reclamatii din partea populatiei.

2.Servicii de salubritate Asigurarea serviciilor de salubritate in cadrul unei comunitati reprezinta un factor de

prevenire si combatere a aparitiei factorilor de risc potentiali de izbucnire a unor epidemii, fiindcunoscuta interrelatia existenta intre factorii de mediu ( apa, aer,sol, habitat) si modul de reflectare apoluarii unuia dintre ei in ceilalti factori de mediu.

Autorităţile administraţiei publice locale are obligaţia asigurarii cu servicii de salubritate alocalitatilor.

3. Servicii de canalizare epurare a apelor fecaloid menajere Principala problema in acest domeniu din punct de vedere epidemiologic o reprezinta lipsa

canalizarii in special in mediul rural cu deversara apelor uzate direct pe sol, canalizarea partiala/saudeteriorata a unor localitati si neutralizarea necorespunzatoare a apelor uzate datorita lipsei/sau



existentei unor statii de epurare neperformante / sau exploatate necorespunzator ( in specialnerezolvarea dezinfectiei inainte de deversarea in emisar a efluentului ( pentru statiile de epurareorasenesti ) si in canalizare ( pentru unitatile sanitare )

4.Gestionarea deseurilor medicale periculoaseUnităţile sanitare care produc deşeuri medicale periculoase pe teritoriul judeţului sunt:

a) producătorii mari: - spitalele judeţen, municipal şi orăşeneşti; - serviciul judeţean de medicina legală; b) producătorii medii: - centrele de diagnostic şi tratament; - centrele de recoltare şi conservare a sângelui; - laboratoarele; - serviciile de prosectura ale spitalelor; - cabinetele medicale de orice specialitate şi cabinetele stomatologice; - spitalele şi clinicile particulare; c) producătorii mici: - laboratoarele de tehnica dentară; - laboratoarele de sănătate mentala; - spitalele de bolnavi psihici cronici; - spitalele de recuperare; - bazele de tratament balnear; - sălile de pregătire a cadavrelor din cadrul serviciilor funerare; - centrele de plasament; - centrele de îngrijire şi asistenta; - cabinetele medicale din instituţii, întreprinderi, şcoli, licee, grădiniţe; - centrele pentru tratamente cosmetice/infrumusetare; - unităţile farmaceutice - farmacii, drogherii; - centrele de optica medicală; - centrele de acupunctura.

Spatii şi circuite de depozitare temporara la sursa de producere a deşeurilor rezultate dinactivităţi medicale sunt amenajate corespunzător şi sunt supuse controlului igienico-sanitare executatde către Departamentul de Control în Sănătate Publică din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică aJudeţului Buzău conform prevederilor Ordinului Ministrului Sănătăţii 219/2002 pentru aprobareaNormelor tehnice privind gestionarea deşeurilor rezultate din activităţile medicale şi a Metodologieide culegere a datelor pentru baza naţionala de date privind deşeurile rezultate din activităţilemedicale, ceea ce a făcut ca riscul epidimiologic al populaţiei judeţului expuse să fie la un nivelscăzut.

Autorizatia sanitară a acestor spaţii este inclusă în autorizaţia sanitară de funcţionare ainstituţiei de care aparţin şi este emisă de Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Buzău (la aceastădată toate unităţile sanitare din judeţ sunt autorizate).

Conform prevederilor Ordinului Ministrului Sănătăţii 219/2002 durata depozitarii temporareeste cât mai scurtă posibil, aceasta nu depăşeşte 72 de ore, din care 48 de ore în incinta unităţii şi 24de ore pentru transport şi eliminare finală.

Conform prevederilor Hotărârii de Guvern 1061/2008 privind transportul deşeurilorpericuloase şi nepericuloase pe teritoriul României unităţile sanitare care produc deşeuri medicalepericuloase în cantitate mai mare de 1 t/an au obţinut avizele şi autorizaţiile necesare pentrutransportul şi eliminarea finală a acestora de la Agenţia de Protecţia Mediului şi Inspectoratul pentruSituaţii de Urgenţă “Neron Lupaşcu” al Judeţului Buzău. Deşeuri medicale periculoase se transportăde pe teritorilu judeţului pe teritoriul altor judeţe la instalaţiile de tratare/valorificare/eliminare,



transportul fiind monitorizat de inspectoratele pentru situaţii de urgenţă judeţene şi inspectoratele depoliţie judeţene de pa itinerarul de deplasare al acestora.

Agenţia de Protecţia Mediului Buzău a autorizat următoarele unităţi medicale, unităţi carepreiau spre eliminare deşeurile sanitare şi firme care transporta deseurile:

Unitatea medicală

Unitatea care preia spreeliminare

deşeurile sanitare Date de identificare

(adresă, tel. , fax., e-mail)

Firma care transporta deseurileDate de identificare

(adresă, tel. , fax., e-mail)Observaţii

1.Spitalul judeţean Buzău cu denumirea actuală: Spitalul Judeţean de Urgenţă Buzău

SC DERATY MAX SRL BUZĂU str. Nicolae Bălcescu, bl 18 A, mansarda, Tel/Fax: 0238725913; 0766346367 ; e-mail: [email protected]

SC DERATY MAX SRL BUZĂUstr. Nicolae Bălcescu, bl 18 A, mansarda, Tel/Fax: 0238725913; 0766346367 ; e-mail: [email protected]

2.Spitalul orăşenesc Nehoiu



3.Spitalul municipal Râmnicu Sărat



4.Spitalul municipal Rm. Sărat – secţie TBC



5.Spitalul municipal Rm. Sărat – secţia DV



6.Spitalul de boli cronice Smeeni



7.Spitalul CFR Buzău

SC ECO FIRE SISTEMS SRL Constanţa telefon/fax:0241/692121 e-mail: [email protected]; [email protected]; str.Badea Cârţan nr. 3 Constanţa

SC ECO FIRE SISTEMS SRLConstanţa

telefon/fax:0241/692121 ; e-mail: [email protected] ;

[email protected]; str.BadeaCârţan nr. 3 Constanţa

8.Sectiile Externe Spitalului Judeţean Buzău TBC şi DV



9. Spitalul de boli cronice Pătârlagele





10.Centrul de Sănătate Medico-Social Pogoanele cu denumireaactuală Centrul de Asistenţă Medico+Socială Pogoanele

SC ECO FIRE SISTEMS SRL Constanţa telefon/fax:0241/692121 e-mail: [email protected]; [email protected]; str.Badea Cârţan nr. 3 Constanţa

SC ECO FIRE SISTEMS SRLConstanţa

telefon/fax:0241/692121 ;e-mail: [email protected] ;

[email protected]; str.BadeaCârţan nr. 3 Constanţa

11.Centrul de Sănătate Pârscov



12. Spitalul Rural Vintilă Vodă



13. Spitalul Neuropsihiatric Săpoca



14. Maternitatea Buzău SC DERATY MAX SRL BUZĂU str. Nicolae Bălcescu, bl 18 A, mansarda, Tel/Fax: 0238725913; 0766346367 ; e-mail: [email protected]


Deasemenea au fost autorizate şi următoarele firme care transporta deseurile de la celelalteunităţi sanitare care produc deşeuri medicale periculoase în cantităţi mai mici de 1 tonă/an şi nunecesită autorizare, avizare şi monitorizare conform prevederilor Hotărârii de Guvern 1061/2008:

Firme de transport deşeuripericuloase autorizate

Acte de reglementare deţinute Tipuri de deşeuri medicale

SC CABEL NICOLAE SNCBUZĂU, Str. Alexandru

Marghiloman nr. 63, Mun. Buzău,Tel: 0238/719591, Mobil:

0722698986

Deţine Autorizaţie de Mediu nr.354/12.12.2008, valabilă 5 ani.

A obţinut de la Institutul de SănătatePublică Bucureşti, referatul tehnic pentruautovehiculul de tip autoutilitară, valabil

până la 20.07.2011.

18 01-deşeuri rezultate dinactivităţile de prevenire,diagnostic şi tratament

desfăşurate în unităţile sanitare

DERATY MAX SRL BUZĂU,mun. Buzău, str. Suciu Mureşan,

nr.7 bis, Tel:0338107280 Fax:

0338107281, e-mail:[email protected]

Deţine Autorizaţia de Mediu nr.242/08.06.2007, valabilă 5 ani.

A obţinut de la Institutul de SănătatePublică Bucureşti, referatul tehnic pentruautovehiculul de tip autoutilitară, valabil

până la 03.08.2011



SC MARY COM-EXPO SRLBUZĂU, Str. Suciu Mureşan, nr. 7

bis, Mun. Buzău, Tel/Fax:0238/719471; Tel: 0238/725913

Deţine Autorizaţia de Mediu nr.248/10.07.2006 valabilă 5 ani.



Comisariatul Judeţean Buzău al Gărzii Naţionale de Mediu execută controale privindrespectarea prevederilor legale în acest domeniu pe tertoriul judeţului Buzău.

5. Habitat



Chiar daca mai dificil de cuantificat exista numerosi factori de risc cu potentialepidemiologic in habitat , in afara celor deja amintiti, care actionand independent sau sinergic pot sa-si produca efectul , astfel:

- poluarea aerului (industriala, trafic, interioara) cu afectarea grupelor populationale larisc (copii, batrani, bolnavi, convalescenti) ducand la deprimarea imunologica a acestora si creandpremizele aparitiei unor epidemii (gripa etc.). Surse: unitati industriale intens poluatoare (uzine chimice, industria materialelor deconstructii, metalurgie, centrale termoelectrice) sisteme locale de incalzire ale populatiei, traficulintens in marile orase, conditii insalubre de habitatie (locuinte necorespunzatoare ca suprafata/volum, lipsita de utilitati).

6. Bazine naturale În judeţul Buzău nu exista declarate bazine naturale amenajate/neamenajate pentru îmbaiere

A.S.P. Buzău a monitorizat calitatea apei din bazinele naturale ale râurilor din judeţ, evidenţiindîncărcătura microbiologica a acestor cursuri de apa precum si prezenta bacteriofagilor antiSalmonella ceea ce sugerează prezenta unuia sau mai multor purtători cronici si eliminatori deSalmonella creând un risc crescut de izbucnire a unei epidemii de febra tifoida. Deasemenea caurmare a apariţiei unor cazuri sporadice de leptospiroza consideram ca exista riscul apariţiei acestuitip de îmbolnăvire.

Staţii de apa care folosesc apa de suprafaţa: SIRIU, PATÎRLAGELE, MÎNZĂLEŞTI. O atenţie deosebita se acordă exploatării, dezinfecţiei şi monitorizării corespunzătoare a apei

tratate în cadrul staţiilor de apa care folosesc ca sursă râurile din judeţ. La aceasta se adaugă şinecesitatea avertizării turiştilor care campează lângă aceste cursuri de apa şi care le folosesc în scopmenajer.

7. Unităţi agro-zootehnice S-au modernizat fermele de animale în acord cu legislaţia europeana. Sistemele de canalizare

sunt integrate şi funcţionale.Purimul şi apele reziduale nu sunt deversate la întâmplare ci captate şi tocate in bazine de

mare capacitate (S.C. AFILIU – ferma de vaci cu lapte). Unităţile care reprezintă factorii de riscpentru efectivele de animale şi pentru oameni au fost închise. Bolile transmisibile la animale şi omsunt monitorizate în permanenta de către medicii veterinari concesionari din judeţ. In situaţiaapariţiei focarelor de boala (rabie) sunt eliminate animalele bolnave din efective şi luate masuri cabolile contagioase să nu se difuzeze.

8. Unitati sanitare Unităţile sanitare care reprezintă surse potenţiale de izbucnire a unor epidemii datorită

specificului afecţiunilor tratate amintim în special spitalele de boli transmisibile: Secţia de Boli Infecţioase a Spitalului Judeţean de Urgenţă Buzău; Secţia de Boli Infecţioase a Spitalului Municipal Rîmnicu Sărat.Pentru reducerea riscului de îmbolnăvire apele uzate rezultate din activitatea secţiilor sunt

decontaminate înainte de deversarea in sistemul de canalizare al oraşului.

Factori care favorizează producerea unor epizootii şi zoonoze

Modificări în mediul social

– factori demografici (densitatea populaţiei, urbanism)– neajunsuri ale măsurilor legate de sănătatea publică – statut socio-economic (sărăcia, lipsa resurselor pentru un trai decent)– mobilitate (călătorii în alte ţări, continente)

Factori tehnologici– medicali ( lipsa vaccinării)– producţia de hrană (reciclarea)

Factori ecologici – contactul cu animale (din sălbăticie, grădina zoologică)



– agricultura (defrişările)– poluarea mediului (produce imunosupresie)– încălzirea globală (consecinţe asupra florei şi faunei)

SECŢIUNEA A 4-A. ANALIZA RISCURILOR DE INCENDIU

Apariţia unui incendiu este direct proporţional cu existenţa „riscului de incendiu” carereprezintă acea stare exprimată prin relaţia de interdependenţă între probabilitatea globală de iniţierea unui incendiu şi gravitatea consecinţelor evenimentului respectiv. Datorită faptului că fiecăreiconstrucţii i se stabileşte un risc de incendiu, conform normativului de siguranţă la foc, s-adeterminat ca „risc de incendiu acceptat” acel nivel limită al riscului de incendiu existent, consideratacceptabil din punct de vedere al gravităţii consecinţelor incendiului, corelat cu probabilitatea deiniţiere a evenimentului respectiv.

Incendiile se pot produce ca urmare a neglijenţei în exploatare, nerespectării normelor P.S.I.,descărcărilor electrice, accidentelor de circulaţie, actelor de sabotaj executate de elemente teroriste,cutremure, etc. în special la următoarele obiective:

- depozite C.L. aparţinând unităţilor militare şi agenţilor economici posesori de parcauto, cu capital de stat sau privat;

- schela de extracţie produse petroliere Berca;- staţiile PECO de pe raza judeţului Buzău;- schele de extracţie gaze naturale de la: Bărbunceşti, Boldu, Balta Albă,

Ghergheasa, Boboc, Brăgăreasa.Dezastrele datorate focului sunt complexe şi pot avea efecte complementare ca: explozii,

degajări de gaze toxice, avarii la reţelele electrice şi de gaze.Obiectivele vulnerabile la incendii şi măsurile de protecţie şi intervenţie sunt cuprinse în

Planul de apărare împotriva incendiilor, întocmit de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „NeronLupaşcu” al judeţului Buzău.

Nr.crt.

Denumire obiectiv risc incendiu sidomeniu de activitate

Adresă sediu social Observaţii

1 S.C. BUTAN GAS ROMANIA S.A.J40/2603/1996 CUI.8297854

Com. Costesti Sat. Spataru

2 OMV - Mineraloil S.R.L.Bucureşti

J40/10637/1992 CUI.11201891

P.LucruBuzau

Str. Transilvaniei3 MOL ROMANIA S.A

J12/729/2000 CUI.174570P.Lucru

Buzau Str. Unirii nr. 2344 EXEL COM S.R.L.-SHELL

J39/212/1997CUI.9434151

P.Lucru BuzauDn2 Km.116+300

Maracineni5 S.C.TRANS DIVERS S.R.L.

Com. MaracineniJ10/2206/1994 CUI.6426812

Com. Maracineni

6 S.C.TRANS DIVERS S.R.L.Com. Maracineni

P.LucruCom. Maracineni

DN –E85- Zona Shell7 S.C.TRANS GAS GRUP S.R.L.-Bucuresti

J40/12911/2002P. Lucru-Buzau

Str. Unirii8 S.C.TRANS GAS GRUP S.R.L.-Bucuresti P. Lucru-Buzau



J40/12911/2002 Str. Mesteacanului nr 109 S.C. VILCEANA S.R.L.

Rm. SaratJ10/428/1998 CUI.1167997

Com. Valea RimniculuiSat. Oreavu

10 S.C. SIGMA GAZ S.A.Rm. Sarat

J10/600/1998 CUI.561235Rm. Sarat

Str Focsani nr.3511 S.C.COPET S.R.L.

Com. Valea RimniculuiJ10/75/1997 CUI.9269232

Com. Valea Rimnicului

12 S.C.SPOT S.R.L.Com. Topliceni Sat.Dedulesti

J10’652/1991Com. TopliceniSat.Dedulesti

13 S.C.VILCEANA S.R.L.Rm. Sarat

J10/428/1991 CUI.1167997Rm. Sarat

14 S.C.COMAT AUTOBENZ S.A.Buzau

J10/511/2003CUI.15528455

BuzauStr. Transilvaniei

Km.1+88515 S.C.LUKOIL DOWNSTREAM S.A

J40/4469/1998R10547022

Rm. SaratStr. Focsani nr. 14-16

16 S.C.ROMPETROLStatia nr. 2 Buzau

J40/1716/2000R12751583

BuzauStr. Unirii nr.3

17 S.C.LUKOIL DOWNSTREAM S.AJ40/4469/1998

R10547022Statia nr. 1 –BuzauDN2 Km.106+840


R10547022Statia nr. 3-Buzau

Str. Veteranilor nr.119 S.C.TOTAL TRANS GAZ S.R.L.

J10/685/2003CUI.15658641

BuzauStr. 1 Decembrie 1918

20 S.C.SIGMA GAZ S.R.L.Buzau

J10/600/1998CUI.11060504

BuzauStr. Aleea Sporturilor

nr.4321 S.C.SEBI PROD COM S.R.L.-Buzau

J10/306/1997CUI.9569680

BuzauStr. Transilvaniei nr.204

22 S.C.VIVIAN AUTO GAZ S.R.L.Rm. SaratJ10/758/2003

CUI.15723138Rm. Sarat

Str. Pacii nr.623 S.C.MCM PETROL S.R.L.

Com. SmeeniJ10/3861/2001

Com. Smeeni



CUI.1417986124 S.C.OVIDIU S.A.

BuzauJ10/891/1993

P.LucruCom. Glodeanu Sarat


R10547022Com. Costesti

Sat Spataru26 S.C.ALAS COM S.R.L.

BuzauJ10/259/1998

CUI.10413322

BuzauStr. Spatarului nr.2

27 S.C.ALAS COM S.R.L.Buzau

J10/259/1998CUI.10413322

BuzauStr.Aleea Industriilor nr.4

28 AUTO STAR INTERMED S.R.L.Buzau

J10/2035/1994CUI.6303895

BuzauStr. Mesteacanului nr. 8A

30 S.C.PETROM S.A.-BucurestiSucursala Buzau

Statia PECO nr.2 BuzauBuzau

Str. Sos. Brailei 31 S.C.PETROM S.A.-Bucuresti

Sucursala BuzauStatia PECO Buzau-Sud

BuzauSos. Spatarului nr.9

32 S.C.PETROM S.A.-BucurestiSucursala BuzauStatia PECO nr.1

BuzauStr.Unirii nr.2


Statia PECO Buzau-Nord

BuzauE85 Km.1 Pod

Maracineni34 S.C.PETROM S.A.-Bucuresti

Sucursala BuzauStatia PECO nr.9

BuzauStr. Clujului

35 S.C.PETROM S.A.-BucurestiSucursala BuzauStatia PECO nr.6

BuzauStr. Republicii nr.3


Statia PECO nr.3-Rm.SaratRm. Sarat

Str. Focsani nr.3737 S.C.PETROM S.A.-Bucuresti

Sucursala BuzauDepozit Rm. Sarat

Rm. Sarat

38 PETROM membru OMV GRUP-FieldCluster - Schela Boldesti - Sector Berca

J29/1553/1997 - R10091928Com. Berca str.

Petrolistilor nr. 139 PETROM membru OMV GRUP-Field

ClusterSchela Boldesti - Sector Berca

Grajdana



Secti nr. 1-Parc 1 titei40 PETROM membru OMV GRUP-Field

ClusterSchela Boldesti - Sector Berca

Secti nr. 5 - Parc 1 titei Barbuncesti

Barbuncesti

41 PETROM membru OMV GRUP-FieldCluster

Schela Boldesti - Sector BercaParc 30 Plopeasa

Plopeasa

42 PETROM membru OMV GRUP-FieldCluster - Schela Boldesti - Sector Berca

Secti nr. 5 - Parc 3 titei BarbuncestiBarbuncesti


Schela Boldesti - Sector BercaDepozit tratare - Satuc

Com. Berca-Satuc


Schela Boldesti - Sector BercaParc 35 Plopeasa

Plopeasa

45 S.C.PETROMSERVICE S.A.-BucurestiSucursala Ploiesti

Punct de lucru BercaJ29/642/2002

CUI.14693608

Com.Berca


Punct de lucru BercaStatie compresoare parc 4 Barbuncesti

Barbuncesti


Punct de lucru BercaSectia compresoare Monteoru

Monteoru


Punct de lucru BercaBateria de cazane -Monteoru

Monteoru


Punct de lucru BercaStatie compresoare parc 2

Grajdana


Punct de lucru BercaStatie compresoare parc 1-GEC

Barbuncesti


Punct de lucru BercaStatie compresoare parc 3

Barbuncesti



52 ROMPETROL DOWNSTREAM SRLStatie peco

Rm. Sarat, str. Al.I. Cuzanr.6

53 SC ZECON PREST SRLSkid GPL

Sos Brailei, zona DN 2 B

54 SC ANDO GAZ SRLSkid GPL

Oras Pogoanele,intersectia str. N.

Balcescu cu str. 22Decembrie

55 SC MMM GAZ SRLSkid GPL

Sat Berca, com Berca

56 SC CLASS SERV SRLSkid GPL

Sat Sageata, com Sageata

57 SC EMYRAM SRLSkid GPL

Sat Lipanescu, com.Scutelnici

58 SC DORI CONSTRUCT SRLSkid GPL

Sat Padina, com. Padina

59 SC V&P TRUST GAZ SRLStatie mixta carburanti

Sat Pietroasele

60 SC MCM PETROL SRLStatie mixta carburanti

Sat Dealul Viei, com.Merei

61 SC AGROMEC VERNESTI SASkid GPL

Com Vernesti

62 SC DKD EMI SRLStatie independenta GPL auto

Rm Sarat, str. Crangul Meiului

63 SC GEMAT MATCON SRLSkid GPL

Sat Posta Calnau, com Posta Calnau

64 SC EUROGAZ SRLStatie mixta carburanti

Sat Costesti,, nr.37 C

65 SC HOEGANAES CORPORATIONEUROPE SA

Instal de alim si distrib GPL

Buzau , str. Urziceni

66 SC DG PETROL SRLStatie distributie carburanti

Com Posta Calnau, Sat Zilisteanca

67 SC AGROTECH SRLSkid GPL

Com Breaza, sat Greceanca

68 SC TAM RIGIPS SRLSkid GPL

Rm Sarat, sos Puiesti

69 SC LA ROCA DAHI SRLSkid GPL

Com Posta Calnau, sat Posta Calnau

70 SC POIANA PENTELEU SRLSkid GPL

Oras Patarlagele

71 SC GEOMAR AUTOGAZ SRLSkid GPL

Com Cilibia, sat Cilibia

SECŢIUNEA A 5-A. ANALIZA RISCURILOR SOCIALE



Riscul social se referă la acea parte a riscului ce poate afecta un număr oarecare deoameni ce participă la diferite manifestări cultural-sportive.

Toate aceste adunări şi manifestări pot aduna un număr apreciabil de oameni (de la1500-2000 la festivaluri şi până la 2500-3000 la meciuri sportive).

Manifestările tip obor sau festivaluri au ca particularitate numărul mare de tarabe,chioşcuri etc. pentru etalarea produselor sau a diferitelor obiecte artizanale. La aceste manifestări seutilizează foc deschis (grătare) ce poate constitui un pericol potenţial în caz de evenimente nedoritesau panică.

Pentru aceste manifestări cu aglomerări de persoane, ca riscuri potenţiale ce pot afectaun număr mare de persoane se pot enumera:

- fenomene meteo deosebite ca vijelii, ploi torenţiale sau grindină;- cutremur;- căderi de persoane în şanţuri, fântâni etc. funcţie de configuraţia terenului unde are

loc manifestarea;- îmbolnăviri în masă;- act terorist;- artificii sau focuri de artificii neautorizate;- panică ce poate determina învălmăşeli, striviri, răsturnări de grătare urmate de arsuri,

izbucniri de incendii datorită densităţii mari de obiecte şi îngustarea căilor de intervenţie şiacces/evacuare.

Calendarul pieţelor, târgurilor şi oboarelor ce se desfăşoară în anul 2010 este prezentat întabelul următor.

Nr.Crt.

Localitatea PiaţaTârg

săptămânal

Târguri şi serbări organizate cu ocaziaevenimentelor culturale şi a sărbătorilor

religioase1 Municipiul Buzău Zilnic Duminică 10-24 iunie – “DRĂGAICA”

2Municipiul Râmnicu Sărat

Zilnic Sâmbătă14 septembrie – Înălţarea Sfintei Cruci – Ziua

Municipiului3 Oraş Nehoiu Zilnic Duminică —4 Oraş Pogoanele Zilnic Duminică —5 Oraş Pătârlagele Zilnic Sâmbătă —6 Comuna Amaru — Duminică —7 Comuna Balta Albă — Duminică —8 Comuna Bălăceanu — Marţi —9 Comuna Beceni — Duminică 20 iunie – Sf. Ilie – Târg10 Comuna Berca Zilnic Joi 08 noiembrie - Sfinţii Mihail şi Gavril11 Comuna Bisoca — — 01 iunie /15 august12 Comuna Blăjani — Marţi Prima duminică din iunie – Sărbătoarea vinului13 Comuna Boldu — Joi —14 Comuna Bozioru — Miercuri 20 iunie, 06 august, 29 august15 Comuna Breaza — — 12 septembrie – Sărbătoarea vinului16 Comuna Brădeanu — Vineri 11 octombrie – Sărbătoarea crizantemelor17 Comuna Buda — — 29 iulie, 15 august, 08 septembrie18 Comuna Calvini — — 25 martie – Blagoviştenie

19 Comuna C.A. Rosetti — SâmbătăPrima duminică din septembrie – Sărbătoarea

comunei20 Comuna Căneşti — — 15 august – Sfânta Maria



Nr.Crt.


săptămânal


religioase21 Comuna Cătina — Marţi 24 iunie – Drăgaica22 Comuna Cernăteşti — — 27 iulie – Târg

23 Comuna Chiliile — —21 mai – Sf. Constantin şi Elena - Sărbătoare în

sat

24 Comuna Chiojdu — MiercuriIspas – Târg

08 septembrie – Sf. Maria

25 Comuna Cislău — Vineri

Prima sâmbătă din octombrie – “LegendeleCislăului”

Ultima duminică din decembrie – “Concursulcolindelor”

26Comuna Cochirleanca, Sat Boboc

——

JoiSâmbătă

—

27 Comuna Colţi — — Iulie – “Floare de Colţi”28 Comuna Costeşti — Joi —29 Comuna Cozieni — Joi 15 august – Târg30 Comuna Florica — Miercuri Ultima duminică din iulie – Sărbătoarea grâului31 Comuna Gălbinaşi — Duminică 29 iunie – Sărbătoarea satului32 Comuna Ghergheasa — Vineri —

33Comuna Glodeanu Sărat

— Vineri —

34Comuna Glodeanu Siliştea

— Marţi —

35 Comuna Grebănu — Duminică —36 Comuna Gura Teghii — Joi Ultima duminică din mai – Târg37 Comuna Largu — Sâmbătă 24 iunie – “Hora Sânzienelor”38 Comuna Lopătari — Duminică 18 iulie – Târg

39 Comuna Luciu — Sâmbătă29 iunie – Sf. Petru şi Pavel

06 septembrie – Târg40 Comuna Măgura — — 29 iunie – – Sf. Petru şi Pavel - Târg41 Comuna Mărăcineni — — A doua duminică din iulie - Zilele comunei

42 Comuna Mărgăriteşti — —08 septembrie – Ziua comunei

Izvorul Tămăduirii – Târg în satul Fântânele43 Comuna Merei — Sâmbătă —44 Comuna Mihăileşti — Joi Prima duminică din septembrie – Târg45 Comuna Mânzăleşti — — 30 mai; 27 iunie; 5 august; 29 august

46Comuna Movila Banului, Sat Limpeziş

—Joi

Miercuri24 iunie – “Ziua petuniilor”

47 Comuna Murgeşti — Vineri 15 august – Târg48 Comuna Năieni — — Prima duminică din octombrie – “Glasul pietrei”

49 Comuna Odăile — MiercuriA doua duminică din august – Sărbătoarea

odăienilor



Nr.Crt.


săptămânal


religioase

50 Comuna Padina — —A doua duminică din mai – “Floarea

salcâmului”51 Comuna Pardoşi — — 20 iulie - Sf. Ilie - Bâlci , 06 august52 Comuna Pănătău — — iulie-august – “Floare de tei”53 Comuna Pietroasele — Duminică 26 octombrie – Târg54 Comuna Pârscov — Marţi octombrie – Poet Vasile Voiculescu55 Comuna Podgoria — — 24 iunie – Târg

56Comuna PuieştiSat DăscăleştiSat Măcrina

—Miercuri

MarţiLuni

Iunie – Rusalii – Hora satului

57 Comuna Poşta Câlnău — — 17 mai – Sărbătoarea Câlnăului58 Comuna Racoviţeni — Miercuri 29 august – Târg

59 Comuna Râmnicelu — —Prima duminică din august – Memorial oină

Prof. Bălan08 noiembrie – Hram – Sf. Mihail şi Gavril

60 Comuna Ruşeţu — Duminică —61 Comuna Săgeata — Miercuri —

62 Comuna Săpoca — —A doua duminică din septembrie – Parada

gospodarilor63 Comuna Săruleşti — — 27 iulie – Pantelimon – Târg

64 Comuna Săhăteni — —Prima duminică din septembrie – “Auriu de

Săhăteni”

65 Comuna Scorţoasa — DuminicăUltima duminică din august – “Dorule de unde

vii”

66 Comuna Siriu — SâmbătăA treia duminică din august – “Cât e Siriul de

mare”

67Comuna Smeeni,Sat Udaţi

—Sâmbătă

Joi—

68 Comuna Topliceni — —A doua duminică din iulie (11 iulie) – Zilele

comunei

69 Comuna Ţinteşti — —Prima duminică din septembrie – “Rouă de

Bărăgan”

70 Comuna Unguriu — —Prima sâmbătă şi duminică din august –“Sărbătoarea pământului”, “Săbătoarea

cărbunelui”

SECŢIUNEA A 6-A. ANALIZA ALTOR TIPURI DE RISCURI

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Neron Lupaşcu” al judeţului Buzău desfăşoară, înmod curent, cu o pondere mare de apariţie, intervenţii cum sunt: descarcerari, asistenta medicală şitransport medical, deblocari de persoane, evacuare a apei din subsolul clădirilor, salvari de animale.

Aceste intervenţii apar urmare a manifertării riscurilor naturale şi tehnologice analizateanterior, dar şi a altor tipuri de risc ce pot apărea pe timpul desfăşurării diferitelor tipuri de activităţi.

SECŢIUNEA A 7-A. ZONE DE RISC CRESCUT



În activitatea de analiză a riscurilor au fost definite zonele geografice având o concentraţie ariscurilor de aceeaşi natura, legate de infrastructuri şi construcţii, denumite zone de risc crescut. Elementele care au fost avute în vedere pentru stabilirea zonelor de risc crescut sunt: a) zonele de activitate dezvoltate de-a lungul căilor de comunicaţii; b) clădirile publice, fie datorită numărului de persoane, fie datorită vulnerabilitatii lor, asa cumsunt teatrele, hotelurile, spitalele, şcolile, centrele comerciale; c) instalaţiile tehnologice; d) alte elemente, cum sunt: zone inundabile, zone predispuse alunecarilor/prabusirilor de teren etc.

Pe baza elementelor enumerate au fost stabilite zone de risc crescut pentru următoareleriscuri astfel:

- furtuni, secetă, îngheţ, grindină şi înzăpeziri – zona de câmpie; - incendii de padure – zona de deal şi munte;- cutremure - zona de câmpie;- alunecări de teren– zona de deal şi munte;- riscuri industriale – municipiile şi oraşele;- riscuri de transport şi depozitare de produse periculoase – zonele limitrofe drumurilor

naţionale care tranzitează judeţul ( D.N. 2 – E. 85, D.N. 1 B, D.N.2 B, D.N.2C şi D.N 22 ) şimagistralei feroviare Siret – Suceava – Bacău – Focşani –Buzău – Ploieşti – Bucureşti – Giurgiu;

- esecul utilităţilor publice - municipiile şi oraşele;- munitie neexplodata - teritoriile municipiilor Buzău, Rîmnicu Sărat şi împrejurimile

acestora. Din punctul de vedere al tipului unităţii administrativ-teritoriale s-a stabilit următoarea

clasificare a zonelor de risc: a) zone de risc urbane- municipiile Buzău şi Rîmnicu Sărat; b) zone de risc periurbane: - oraşele Nehoiu, Pătârlagele, Pogoanele şi comunele Mărăcineni,Siriu, Potgoria, Topliceni; c) zone de risc rurale – celelalte localităţi ale judeţului.

SECŢIUNEA A 8-A. DATE STATISTICE

ANALIZA STATISTICĂA SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ PRODUSE ÎN ANUL 2013



Conform datelor statistice, în anul 2013, s-au înregistrat 2781 intervenţii pentru înlăturareaefectelor situaţiilor de urgenţă (în medie 7,61 pe zi), astfel:

- 2044 cazuri de urgenţă asistate de S.M.U.R.D. (73,50%);- 737 intervenţii (26,50%).

Intervenţiile sunt clasificate astfel:- stingerea incendiilor 285 situaţii (38,67 %);- asistenţă persoane 100 situaţii (13,57 %);- alte situaţii de urgenţă 98 situaţii (13,30 %) - incendii de vegetaţie uscată 60 situaţii (8,14%);- salvare animale 13 situaţii (1,76%);- întoarceri de pe traseu şi deplasări fără intervenţii 121 situaţii (16,42 %);

- acţiuni de asigurarea zonei de producere probabilă a unei situaţii de urgenţă 17 situaţii (2,31%);

- alerte false 10 situaţii (1,36%).

Din punct de vedere al participării structurilor specializate, exceptând cazurile de urgenţăasistate de S.M.U.R.D., situaţia intervenţiilor se prezintă astfel:

- Detaşamentul de Pompieri Buzău - 516 intervenţii;- Detaşamentul de Pompieri Rm. Sărat - 150 intervenţii;- Garda de Intervenţie nr. 2 Mărunţişu - 45 intervenţii;- S.V.S.U. şi S.P.S.U. fără I.S.U. - 26 intervenţii;

Pe timpul intervenţiilor:- au fost salvate 29 persoane, din care 25 adulţi şi 4 copii;- au fost salvate 49 animale şi 77 păsări;- au fost protejate bunuri estimate la peste 30720485 lei.

INCENDII

Timpul mediu de răspuns la incendii a fost de 19 minute.Durata medie a intervenţiilor la incendii a fost de 61 minute.Distanţa medie până la locul intervenţiei la incendii a fost de 19 km.Viteza medie de deplasare la incendii 53,68 km/h.În zona de competenţă a I.S.U.J. Buzău s-au înregistrat 285 incendii (în medie 0,78 pe zi),

faţă de 355 incendii produse în anul 2012 în aceeaşi perioadă.Serviciile voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă au intervenit la 9 incendii (3,16% din

totalul incendiilor), iar la 126 (44,21%) au intervenit în cooperare cu serviciile profesioniste.



Pe timpul intervenţiilor la incendii au fost salvate 4 persoane (4 adulţi) şi (0 copii) protejatebunuri şi instalaţii în valoare de peste 27763485 lei.

Rata incendiilor a fost de 58,76 la suta de mii de locuitori, respectiv 45,96 la mia de kmpătraţi.

După domeniul de activitate situaţia intervenţiilor se prezintă astfel: - 220 de intervenţii, reprezentând (77,19 %), din totalul incendiilor s-au produs la locuinţe şi

anexe gospodăreşti, inclusiv mijloace de transport individuale: 204 intervenţii gospodarii ale populaţiei; 13 intervenţii reprezentând la mijloace de transport individuale; 3 intervenţie la terenuri ale cetăţenilor aflate în afara perimetrului

gospodăriei; - 8 intervenţii pe domeniul administraţiei publice(2,81 %);- 10 intervenţii în industrie reprezentând (3,51%);- 5 intervenţii la serviciile publice(energie electrică şi termică, gaze şi apă 1,75 %);- 1 intervenţie în construcţii (0,35 %);- 5 intervenţii în comerţ şi alimentaţie publică reprezentând (1,75 %);- 6 intervenţii în domeniul agriculturii(2,11 %);- 2 intervenţii în domeniul hotelier (0,70 %);- 10 intervenţii în domeniul transportului şi depozitării(3,51%);- 7 intervenţii în alte servicii colective, sociale şi personale reprezentând (2,46%).- 3 intervenţii în sănătate şi asistenţă socială reprezentând(1,05%).- 8 intervenţii la alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale(2,81 %).Faţă de aceeaşi perioadă trecut, numărul incendiilor la locuinţe au scăzut cu 16,76 %, de la

173 intervenţii în anul 2012 la 144 intervenţii în anul 2013.Din totalul incendiilor care au avut loc la proprietăţi individuale, 163 incendii (74,09%), au

avut loc în mediul rural şi 57 incendii (25,91%) în mediul urban.Din cele 144 incendii izbucnite la locuinţe, după destinaţia producerii evenimentului, au avut

loc astfel:- 50 la poduri şi acoperişuri (34,72%);- 75 la spaţii de locuit (52,08%);- 11 anexe gospodăreşti(7,64%);- 9 curte, grădină(6,25%);Principalele cauze de incendiu după împrejurare, au fost:- instalaţiile electrice defecte sau improvizate care au provocat 64 situaţii (29,09%);- fumatul 16 situaţii (7,27%);- acţiunile intenţionate 16 situaţii (7,27%);- mijloacele de încălzire defecte improvizate sau lăsate în funcţiune nesupravegheate 31

situaţii (14,09%);-burlan, coş de fum defect sau necurăţat 45 situaţii(20,45%);- focul deschis în spaţii deschise 13 situaţii (5,91%);- jocul copiilor cu focul 7 situaţii (3,18%);- sudură 2 situaţii(0,91%);- autoaprindere 4 situaţii (1,82%);- scântei mecanice 1 situaţie (0,45%);- scurgeri de produse inflamabile 7 situaţii (3,18%);- trăsnet şi alte fenomene naturale 3 situaţii (1,36%);- nedeterminate 1 situaţie (0,45%);- foc deschis în spaţii închise 7 situaţii (3,18%);- fumatul în timpul somnului 3 situaţii(1,36%).



Numărul incendiilor generate de acţiuni intenţionate, comparativ cu aceeaşi perioadă a anuluitrecut a înregistrat o scădere, respectiv de la 45 în anul 2012 la 16 în anul 2013.

În incendiile produse în anul 2013 au decedat 9 persoane (9 adulţi şi 0 copii) şi 1 persoanărănită sau intoxicată cu fum ori gaze toxice în urma incendiilor.

Incendii de vegetaţie uscată

S-au produs 60 intervenţii la incendii de vegetaţie uscată, care se găsesc în evidenţa noastră,iar peste 30 solicitări care nu au necesitat intervenţia serviciilor profesioniste, fiind doarmonitorizate.

După tipul proprietăţii unde au avut loc intervenţiile la incendii de vegetaţie uscată, acestease clasifică astfel:

- 11 intervenţii la incendii vegetaţie uscată pe teren proprietate individuală care au avut locîn afara gospodăriilor cetăţeneşti;

- 42 intervenţii la incendii vegetaţie uscată pe terenuri aparţinând consiliilor locale; - 7 intervenţii la incendii vegetaţie uscată pe teren, aparţinând domeniului privat român.Serviciile voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă au participat la 42 intervenţii dintre

care la 18 intervenţii în cooperare cu serviciile profesioniste.Comunele unde au fost înregistrate incendii de vegetaţie uscată: mun. Buzau-9, com. Merei-

8, com. Berca-6, com. Verneşti-5, com. Stâlpu-3, com. Vadu Paşii-5, com Pârscov-2; com.Căneşti-1,com. Gălbinaşi-1, com. Beceni-1, com. Mihăileşti-5, oraş Nehoiu-1, com. Pietroasele-1, com.Podgoria-1, com. Poşta Călnău-1, com. Gherăseni-1, com. Grebănu-1, com. Movila Banului-1, oraşPătârlagele-1, com. Ulmeni-1, com. Valea Râmnicului-1, com. Râmnicelu-1, com. Scutelnici-1, com.Siriu-1, com. Ziduri-1.

S.M.U.R.D.Timpul mediu de răspuns al echipajelor din cadrul S.M.U.R.D. a fost de 4 minute, iar durata

medie a unei intervenţii de 17 minute.Echipajele S.M.U.R.D. au intervenit în 2044 cazuri medicale (în medie 5,6 pe zi), acordând

ajutor medical de urgenţă la 1941 persoane (1765 adulţi şi 176 copii), astfel:- 181 cazuri de intoxicaţii – 8,86 %; - 247 cazuri de afecţiuni cardiace – 12,08 %;- 364 cazuri de traumatisme – 17,81 %;- 2 cazuri de arsuri – 0,10 %;- 10 cazuri de bolnavi cu stop cardio respirator resuscitat– 0,49%;- 1046 cazuri de diverse alte afecţiuni – 51,17 %;- 2 bolnavi găsiţi decedaţi – 0,10 %;- 56 cazuri de prim ajutor la accident rutier – 2,74 %;- 29 cazuri de descarcerare – 1,42%;- 9 cazuri de asistenţă persoane – 0,44 %;- 1 caz de acţiune pentru protecţia comunităţilor– 0,05 %;- 1 caz de salvare animale– 0,05 %;- 91 cazuri de deplasări fără intervenţie – 4,45 %;- 5 asigurare intervenţie de producere probabilă a unei situaţii de urgenţă – 0,24 %.Comparativ cu anul 2012, numărul intervenţiilor autospecialei de descarcerare din cadrul

S.M.U.R.D., a scăzut la accidente de circulaţie de la 33 intervenţii la 29 intervenţii în anul 2013.

ASISTENŢĂ PERSOANES-au înregistrat 100 intervenţii pentru alte situaţii de urgenţă în medie 0,27 pe zi. Acestea au

constat în:



- 54 intervenţii la asistenţă persoane;- 2 intervenţii la persoane cu intenţia de a se arunca în gol;- 25 intervenţii la persoane blocate;- 15 intervenţii la inundaţii;- 4 intervenţii la fenomene meteo periculoase.

ALTE SITUAŢII DE URGENŢĂ

S-au înregistrat 98 intervenţii pentru alte situaţii de urgenţă în medie 0,26 pe zi. Acestea auconstat în:

- 86 misiuni pirotehnice (de asanare a teritoriului de muniţie rămase neexplodate);- 3 misiune de distrugere a muniţiei asanate;- 1 asigurare intervenţie la avarii grave la magistralele de transport gaze; - 8 misiuni la asigurarea zonei la evenimente publice de amploare care pot genera situaţii de

urgenţă.În anul 2013 au fost asanate următoarele elemente de muniţie rămasă neexplodată astfel:

proiectile artilerie-87, grenade ofensive-12, grenade defensive-42, bombe artilerie-20, bombeaviaţie-1, muniţii infanterie-86, alte muniţii-14;



CAPITOLUL IV ACOPERIREA RISCURILOR

SECŢIUNEA 1 CONCEPTIA DESFĂŞURĂRII

ACŢIUNILOR DE PROTECŢIE-INTERVENŢIE

Conceptia de desfăşurare a acţiunilor de protecţie-intervenţie consta în stabilirea etapelor şifazelor de intervenţie, în funcţie de evoluţia probabila a situaţiilor de urgenţă, definirea obiectivelor,crearea de scenarii pe baza acţiunilor de dezvoltare, a premiselor referitoare la condiţiile viitoare(completarea alternativelor fata de obiectivele urmărite, identificarea şi alegerea alternativei deacţiune optime şi care recomanda planul de acţiune ce urmează sa fie aplicat), selectarea cursuluioptim de acţiune şi stabilirea dispozitivului de intervenţie, luarea deciziei şi precizarea/transmitereaacesteia la structurile proprii şi cele de cooperare.

Evitarea manifestării riscurilor, reducerea frecvenţei de producere ori limitarea consecinţeloracestora se realizează prin următoarele acţiuni: a) monitorizarea permanenta a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici etc. şitransmiterea datelor la autorităţile competente; b) activităţi preventive ale autorităţilor, pe domenii de competenta; c) informarea populaţiei asupra pericolelor specifice unităţii administrativ-teritoriale şi asupracomportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol; d) exercitii şi aplicaţii. În scopul acoperirii riscurilor Inspecţia de Prevemire a Inspectoratului pentru Situaţii deUrgenţă „Neron Lupaşcu” al judeţului Buzău planifică, organizează şi desfăşoară următoareleactivităţi preventive : a) controale şi inspecţii de prevenire; b) avizare/autorizare de securitate la incendiu şi protecţie civilă; c) acordul; d) asistenta tehnica de specialitate; e) informarea preventivă; f) pregătirea populaţiei; g) constatarea şi sancţionarea incalcarilor prevederilor legale; h) alte forme. Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Neron Lupaşcu” al judeţului Buzău a cuprins înplanurile de intervenţie (de răspuns) pentru riscurile specifice informaţii referitoare la: a) categoriile de servicii de salvare/intervenţie în caz de urgenţă şi amplasarea unităţilor operative; b) încadrarea şi mijloacele de intervenţie şi protecţie a personalului/populaţiei pentru fiecare tip derisc, pe categorii de forte şi mijloace, cum sunt: autospeciale de lucru cu apa şi spuma, autospecialede stingere cu pulbere şi azot, autospeciale pentru descarcerare şi iluminat, autoscari pentru salvarede la înălţime şi alte tipuri de autospeciale, servanti pompieri, salvatori, asistenţi medicali; c) zona de acoperire a riscurilor; d) timpii de răspuns; e) activitatea operationala, prin prezentarea detaliată a ponderii interventiilor la incendii; asistentamedicală de urgenta, reanimare şi descarcerare; deblocari/salvari de persoane; salvari de animaleetc.; f) alte informaţii considerate necesare.

Panurile de intervenţie, pe tipuri de dezastre, ca documente anexe ale prezentului plan, seîntocmesc de instituţiile nominalizate în H.G. nr. 2288/2004, conform metodologiei elaborate deministerele de resort.

Panurile de protecţie şi intervenţie pe tipuri de dezastre se păstrează la Secretariatul Tehnic

CAPITOLUL IV – Acoperirea Riscurilor Pagina 159 din 174


Permanent şi la grupurile de suport tehnic ale Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă,responsabile cu aplicarea acestora.

SECŢIUNEA A 2-A. ETAPELE DE REALIZARE A ACŢIUNILOR

În funcţie de natura şi urmările dezastrelor produse pe teritoriul judeţului, ComitetuluiNaţional pentru Situaţii de Urgenţă poate propune guvernului, prin ministrul administraţiei şiinternelor, instituirea de către preşedinte ţării a „STĂRII DE URGENŢĂ”, care se transmite prinmass-media, telefon, fax, aparatura de înştiinţare F-1001, radio.

Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă poate declara, cu acordul primului-ministru a„STAREA DE ALERTĂ”, care se transmite prin mass-media, telefon, fax, aparatura de înştiinţareF-1001, radio.

Prefectul Judeţului Buzău – la propunerea Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă –poate declara, cu acordul ministrului administraţiei şi internelor „STAREA DE ALERTĂ” pentruîntregul judeţ sau pentru zonele sau localităţile de pe teritoriul judeţului Buzău afectate de dezastre.

De asemenea, ordinul pentru trecerea la aplicarea planului va fi transmis la localităţi şi agenţieconomici de către Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Neron Lupaşcu” al judeţului Buzău,potrivit ordinului prefectului judeţului, folosind mijloacele fir şi reţeaua de radiotelefoane.

Punerea în aplicare a măsurilor prevăzute în plan, fără a se primi alt ordin, se execută laagenţii economici şi localităţile afectate, care au obligaţia de a raporta imediat Inspectoratului pentruSituaţii de Urgenţă „Neron Lupaşcu” al judeţului Buzău situaţia creată.

Ridicarea „STĂRII DE URGENŢĂ” şi a „STĂRII DE ALERTĂ” pentru întregul judeţ,zonele sau localităţile de pe teritoriul judeţului se poate face de către preşedintele ComitetuluiJudeţean pentru Situaţii de Urgenţă Buzău.

Răspunsul la o stare de urgenţă generată de un dezastru poate fi iniţiat de: preşedintele Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă prin Secretariatul

Tehnic Permanent; preşedinţii Comitetelor Locale pentru Situaţii de Urgenţă pe raza localităţii căreia

se produce dezastrul, prin serviciul de permanenţă sau personalul centruluioperativ cu activitate temporară;

cunducătorii agenţilor economici de pe raza judeţului Buzău, prin dispecerateleproprii.

Despre producerea dezastrului şi iniţierea procedurilor şi acţiunilor de intervenţie, cel ce ainiţiat activitatea va informa imediat dispeceratul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „NeronLupaşcu” al judeţului Buzău la tel. 0238/721301, 0238/724059, 0238/724089, 112 şi fax0238/713973.

La producerea unui anumit tip de dezastru se activează fluxurile informaţionale şi căile decomunicaţii prevăzute pentru acel tip de dezastru, aşa cum sunt ele stabilite în planurile specifice, petipuri de dezastre.

Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Buzău îşi desfăşoară activitatea, provizoriu, lasediul Instituţiei Prefectului, în punctul de comandă al municipiului Buzău.

După finalizarea amanajării şi dotării punctului de comandă de bază judeţean amplasat însediul din strada Bistriţei, nr. 41 activităţile se vor desfăşura în acest spaţiu.

În situaţii deosebite, a avarierii spaţiilor amintite, punctul de conducere se asigură laInspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Neron Lupaşcu” al judeţului Buzău, până la finalizareaamanajării şi dotării punctului de comandă de rezervă judeţean amplasat în localitatea Monteoru.

Secretariatul Tehnic Permanent întocmeşte sinteze şi rapoarte pe care le prezintă prefectuluisau după caz comitetului judeţean, precum şi Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă prinInspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.



Legăturile operative cu punctele de comandă se asigura de către dispeceratul Inspectoratulpentru Situaţii de Urgenţă „Neron Lupaşcu” al judeţului Buzău, iar în situaţii deosebite de curieri.

Conducerea acţiunilor de intervenţie se realizează prin: Reţeaua dispeceratului Inspectoratuli pentru Situaţii de Urgenţă „Neron Lupaşcu”

al judeţului Buzău; Punctele de conducere mobile de la locul producerii incidentului; Centrul de conducere al intervenţiei la nivelul judeţului Buzău va fi, în funcţie de

natura dezastrului, punctele de comandă judeţene de bază sau de rezervă.Înştiinţarea şi alarmarea personalului de conducere în caz de dezastru se realizează prin

sistemul de înştiinţare al Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Neron Lupaşcu” al judeţuluiBuzău, constituit din: - echipamentul de înştiinţare F-1001 (tip A şi tip B);

- reţeaua telefonică fixă şi mobilă;- reţeaua de radiotelefoane;- agenţi.

Pe baza înştiinţărilor primate de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Neron Lupaşcu”al judeţului Buzău sau prin alte mijloace la nivelul primăriilor, instituţiilor publice şi operatoriloreconomici se întreprind acţiuni urgente pentru cei interesaţi:

- introducerea semnalelor de alarmare şi avertizarea populaţiei despre iminenţa produceriidezastrului;

- convocarea comitetelor locale/celulelor de urgenţă, centrelor operative şi serviciilorvoluntare/private pentru situaţii de urgenţă;

- evacuarea populaţiei, animalelor, bunurilor de patrimoniu şi a celorlalte bunuri materiale;- intervenţia forţelor şi mijloacelor pentru limitarea şi înlăturarea urmărilor situaşâţiilor de

urgenţă.Desfăşurarea intervenţiei serviciilor profesioniste/voluntare/private pentru situaţii de urgenţă

şi a celorlalte forţe de sprijin cuprinde următoarele operaţiuni principale: a) alertarea şi/sau alarmarea forţelor, unităţilor şi a subunitatilor pentru intervenţie; b) informarea personalului de conducere asupra situaţiei create; c) deplasarea la locul intervenţiei; d) intrarea în acţiune a forţelor, amplasarea mijloacelor şi realizarea dispozitivului preliminar deintervenţie; e) transmiterea dispoziţiilor preliminare; f) recunoaşterea, analiza situaţiei, luarea deciziei şi darea ordinului de intervenţie; g) evacuarea, salvarea şi/sau protejarea persoanelor, animalelor şi bunurilor; h) realizarea, adaptarea şi finalizarea dispozitivului de intervenţie la situaţia concretă; i) manevra de forte; j) localizarea şi limitarea efectelor evenimentului/ dezastrului; k) înlăturarea unor efecte negative ale evenimentului/ dezastrului; l) regruparea forţelor şi a mijloacelor după îndeplinirea misiunii; m) stabilirea cauzei producerii evenimentului şi a condiţiilor care au favorizat evoluţia acestuia; n) întocmirea procesului-verbal de intervenţie şi a raportului de intervenţie; o) retragerea forţelor şi a mijloacelor de la locul acţiunii în locul de dislocare permanenta; p) restabilirea capacităţii de intervenţie; q) informarea inspectorului general/inspectorului-şef/ comandantului şi a esalonului superior; r) analiza interventiilor şi evidentierea măsurilor de prevenire/optimizare necesare.

Alertarea şi/sau alarmarea pentru intervenţie cuprinde recepţionarea şi înregistrareaanunţului, transmiterea acestuia şefului gărzii de intervenţie (comandantului intervenţiei, şefulserviciului voluntar/privat pentru situaţii de urgenţă), în caz de alertare şi adunarea personalului



subunităţii în vederea deplasării la locul acţiunii, iar în situaţia alarmării se execută activităţilepotrivit prevederilor care reglementează acest domeniu, cu ajutorul mijloacelor de alarmare.

Recepţionarea apelului se face prin dispeceratul cu număr de apel unic 112 sau prindeclanşarea sistemului de observare-alarmare automată a incendiilor. Operaţiunea de alertare seefectuează prin declanşarea, de către radiotelefonistul de serviciu a semnalelor acustice şi opticestabilite sau la ordinul comandantului intervenţiei.

Alertarea se poate executa şi în urma anunţării directe telefonice sau verbale la sediulforţelor, unităţii sau subunităţilor. În cazul anunţării directe la sediul forţelor, unităţii şi subunităţii asituaţiilor de urgenţă, se procedează la legitimarea persoanelor şi reţinerea datelor privind identitateaacestora, locul şi natura evenimentului, după care se declanşează semnalul de alertare şi seraportează eşalonului superior.

În cazul când solicitarea forţelor pentru intervenţie se face prin ordin transmis de laeşaloanele superioare sau când se declanşează sistemul de observare-alarmare automată, se treceimediat la declanşarea alertei.

În situaţia observării directe a producerii unor situaţii de urgenţă, se declanşează semnalul dealertare şi se raportează despre aceasta eşalonului superior.

Informarea personalului de conducere asupra situaţiei create se face în cel mai scurt timp dela primirea anunţului de intervenţie.

Informarea personalului de conducere, Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „NeronLupaşcu” al judeţului Buzău şi eşalonului superior se realizează prin rapoarte de situaţie, rapoartede intervenţie şi rapoarte de evaluare a intervenţiei.

Deplasarea la locul intervenţiei este precedată de adunarea efectivelor, ca urmare adeclanşării semnalului de alertare.

Adunarea în vederea deplasării pentru intervenţie se execută la mesajul scris, semnalulacustic sau optic transmis .La recepţionarea semnalului sau ordinului, personalul din compunereaforţelor de intervenţie execută următoarele:

- întrerupe activităţile la care este angrenat;- se deplasează la locul de păstrare a echipamentului de protecţie;- ridică echipamentul de protecţie, se deplasează pe locul stabilit şi se echipează;- şeful de echipaj adună echipajul în faţa autospecialei, verifică prezenţa şi ţinuta;- şoferul scoate autospeciala în faţa garajului (concomitent cu executarea celorlalte activităţi);- se trece în formaţia de marş, la ordinul comandantului de echipaj, numai după oprirea

autospecialei.Timpul de adunare pentru intervenţie este stabilit de legislaţia în vigoare, diferenţiat, în raport

cu condiţiile de timp şi anotimp (ziua sau noaptea, vara sau iarna), urmărind ca acesta să fie cât maiscurt. Timpul de adunare pentru intervenţie se consideră din momentul declanşării semnalului dealertare şi până la adunarea personalului în locul stabilit.

Deplasarea la locul intervenţiei se execută în baza ordinului de deplasare al şefului forţei deintervenţie, în care se vor preciza:

a) obiectivul unde se intervine;b) itinerarul de deplasare;c) forţele şi mijloacele ce se deplasează, ordinea acestora în coloană.Pe timpul deplasării, în funcţie de prevederile documentelor de organizare a intervenţiei şi

datele cunoscute privind situaţia existentă, şeful forţei de intervenţie, transmite prin radio dispoziţiipreliminare pentru intrarea în acţiune a forţelor concentrate.

Deplasarea la locul acţiunii se face în coloană, pe itinerarul ordonat, respectând regulile decirculaţie, folosind obligatoriu mijloacele de avertizare sonoră şi optică, astfel încât să se ajungă lalocul intervenţiei în timpul cel mai scurt, în condiţii de siguranţă şi cu capacitatea de intervenţiecompletă.



Intrarea în acţiune a forţelor, amplasarea mijloacelor şi realizarea dispozitivuluipreliminar de intervenţie se realizează astfel:

a) Pentru stingerea incendiilorDispozitivul preliminar de intervenţie se realizează din mişcare, după sosirea la locul acţiunii

şi trebuie să asigure desfăşurarea rapidă a forţelor şi mijloacelor în dispozitivul de intervenţie,executarea unor manevre în timp scurt, precum şi scoaterea de sub pericol a personalului şi tehnicii.Acesta se realizează la ordinul şefului forţei de intervenţie, care cuprinde:

- locul de amplasare al autospecialelor;- numărul şi tipul ţevilor de însoţire pe timpul recunoaşterilor;- modul de alimentare cu apă şi alte substanţe de stingere;- numărul, tipul şi direcţiile de realizare a dispozitivului de intervenţie;- locurile de amplasare a distribuitoarelor;- numărul, compunerea şi dotarea echipelor de salvare şi evacuare/de asistenţa medicală de

urgenţă şi descarcerare;- instalaţiile sau accesoriile care se pregătesc pentru lucru;- măsurile şi mijloacele de protecţie a servanţilor.b) Pentru celelalte situaţii de urgenţăDispozitivul preliminar de intervenţie se realizează după sosirea la locul acţiunii, executarea

recunoaşterii, stabilirea priorităţilor de acţiune şi cuprinde:- locul de amplasare al autospecialelor;- numărul servanţilor, timpul materialelor necesare, responsabilul de sector;- numărul, compunerea şi dotarea echipelor de salvare şi evacuare/de asistenţa medicală de

urgenţă şi descarcerare;- instalaţiile sau accesoriile care se pregătesc pentru lucru;- măsurile şi mijloacele de protecţie a servanţilor. Ordinul pentru realizarea dispozitivului preliminar de intervenţie poate fi dat odată cu

ordinul de deplasare, pe timpul deplasării sau după sosirea la locul intervenţiei. În cazul în care acţiunea urmează să se execute pe baza unor situaţii prevăzute în

documentele de organizare a intervenţiei, se trece direct la realizarea dispozitivului de intervenţie.Recunoaşterea, analiza situaţiei, luarea deciziei şi darea ordinului de intervenţie sunt

activităţi care încep imediat, după sosirea la locul acţiunii, se continuă pe toată durata intervenţiei şiconstau în cercetarea directă, în scoe sau alte cadre, stabilite prin ordin, împreună cu specialişti dinobiectivul afectat şi comandantul echipajului care acţionează pe direcţia unde se executărecunoaşterea.

(2) La recunoaştere se stabilesc:a) gradul de pericol pentru oameni, căile, mijloacele şi procedeele de salvare, evacuare;b) locul, natura, proporţiile, posibilităţile şi direcţiile de propagare ale tipului de risc produs;c) pericolul de explozie, prăbuşire, intoxicare sau electrocutare;d) dispunerea obstacolelor împotriva incendiilor, a instalaţiilor fixe de stingere, starea

acestora şi eficienţa lor pentru limitarea propagării;e) existenţa golurilor, instalaţiilor de ventilaţie sau de altă natură, ce pot favoriza propagarea

incendiului;f) existenţa bunurilor materiale, necesitatea evacuării lor, a protejării împotriva efectelor

tipului de risc produs;g) necesitatea desfacerii, dislocării sau demolării elementelor de construcţie, ce pot contribui

la propagarea efectelor tipului de risc produs;h) dispunerea, capacitatea şi posibilităţile de folosire a surselor de apă pentru alimentarea

autospecialelor şi utilajelori) balizarea zonei în vederea protejării şi conservării datelor, informaţiilor şi urmelor de orice

natură şi evitarea pătrunderii persoanelor neautorizate.



(3) Echipa de cerecetare - observare este obligată:a) să respecte cu stricteţe regulile de tehnica securităţii personalului;b) să pătrundă pe căile cele mai scurte şi sigure, să determine locurile şi mărimea tipului de

risc produs;c) să verifice toate încăperile afectate de producerea tipului de risc;d) să identifice locurile (spaţiile) de unde trebuie salvate persoane sau cărora să li se acorde

primul ajutor medical;e) să ia măsuri pentru lichidarea focarelor de pe traseul de recunoaştere, ce pot contribui la

propagarea incendiului, folosind ţeava de însoţire;f) să execute recunoaşterea din exterior, când nu se poate pătrunde în clădirea, instalaţia sau

încăperea afectată.Recunoaşterea este condusă de şeful forţei de intervenţie şi se execută pe mai multe direcţii,

prin observare şi cercetare nemijlocită de către acesta, şeful grupei operative, şefii sectoarelor deintervenţi

Analiza situaţiei, luarea deciziei şi darea ordinului de intervenţie, este obligatorie şi seexecută de comandanţi în toate situaţiile, în scopul coordonării acţiunii şi întrebuinţării forţelor şimijloacelor la dispoziţie într-o concepţie unitară, potrivit situaţiei concrete evaluată în urmaexecutării recunoaşterilor.

Dacă tipul de risc produs corespunde cu una din variantele prevăzute în documentul deorganizare a intervenţiei sau sunt suficiente date obţinute, comandantul poate analiza situaţia, elaboradecizia şi transmite ordinul de intervenţie odată cu ordinul de deplasare, pe timpul deplasării saudupă sosirea la locul acţiunii.

Succesiunea ordinelor (dispoziţiilor) date în cursul desfăşurării acţiunilor de intervenţie va fistrict legată de evoluţia, în timp şi spaţiu, a situaţiei de la locul acţiunii.

Evacuarea, salvarea şi/sau protejarea persoanelor, animalelor şi bunurilor se executăconcomitent cu operaţiunile de localizare şi limitare a efectelor evenimentului (dezastrului), de cătrepersonalul stabilit şi pregătit în acest scop.

Operaţiunile de evacuare, salvare şi/sau protejare a persoanelor şi animalelor se organizeazăşi se execută distinct şi prioritar, în situaţiile când:

a) evenimentul ameninţă direct viaţa sau încăperile în care se găsesc persoane ori animale, iarcăile de evacuare sunt blocate;

b) încăperile în care se găsesc persoane şi/sau animale sunt inundate de fum şi gaze toxice;c) există pericol de explozie sau de prăbuşire a unor instalaţii şi/sau elemente de construcţie;d) există persoane care sunt în imposibilitatea de a se evacua din locurile afectate de

eveniment;e) s-a produs panică în rândul persoanelor ca urmare a situaţiei de la locul acţiunii.Evacuarea şi salvarea persoanelor şi/sau animalelor se execută, în toate situaţiile, cu sprijinul

personalului din obiectivul afectat, în raport cu pericolul ce le ameninţă, folosind procedeeleadecvate situaţiei de la locul acţiunii, specificul obiectivului şi categoria de persoane şi/sau animalece urmează a fi evacuate (salvate).

Evacuarea animalelor se execută cu ajutorul îngrijitorilor, folosind procedee şi metode înraport cu specia acestora şi gradul de dezvoltare a evenimentului, de forţele şi mijloacele ladispoziţie.

Limitarea distrugerii bunurilor materiale se execută când acestea nu sunt ameninţate directde efectele evenimentului, nu împiedică accesul la locul acţiunii şi nu creează pericol de dezvoltareşi propagare. În primă urgenţă se evacuează materialele şi substanţele cu pericol de explozie, precumşi bunurile de valoare. Bunurile evacuate se depozitează în locuri ferite de efectele incendiului, aleapei şi precipitaţiilor atmosferice, asigurând protecţia acestora împotriva incendierii sau reaprinderii.

Pentru evacuarea, salvarea şi/sau protejarea persoanelor şi animalelor şi limitarea distrugeriibunurilor materiale, comandantul acţiunii sau şeful forţei de intervenţie, după caz, este obligat:



a) să conducă nemijlocit operaţiunile;b) să coordoneze evacuarea şi salvarea oamenilor concomitent cu desfăşurarea celorlalte

operaţiuni de intervenţie, iar în situaţii deosebite să acţioneze numai pentru executarea evacuăriişi/sau salvării persoanelor/animalelor, după care să efectueze celelalte operaţiuni;

c) să folosească pentru salvare şi evacuare căile cele mai scurte şi ferite de pericol;d) să stabilească procedeele, mijloacele şi ordinea de salvare a persoanelor, animalelor şi

evacuare a bunurilor materiale, precum şi locurile de depozitare şi de dispunere a punctelor medicalede acordare a ajutorului medical;

e) să dovedească tact, calm şi simţ de orientare pentru a preveni panica;f) să solicite autorităţilor administraţiilor locale şi conducerilor agenţilor economici, forţele şi

mijloacele necesare, să organizeze acţiunile pentru descarcerarea persoanelor din mijloacele detransport, precum şi pentru efectuarea lucrărilor de înlăturare a dărâmăturilor, desfaceri, dislocări saudemolări, în scopul identificării, salvării şi asigurării asistenţei medicale de urgenţă.

Realizarea, adaptarea şi finalizarea dispozitivului de intervenţie la situaţia concretă seexecută pe baza ordinului de intervenţie. După realizarea dispozitivului de intervenţie, acesta poate ficompletat, la ordinul comandantului intervenţiei, prin introducerea de noi elemente de dispozitiv,folosindu-se propriile forţe sau pe cele cu care se cooperează, funcţie de evoluţia situaţiei.

După clarificarea tuturor elementelor referitoare la tipul de acţiune şi particularităţile acesteia,se realizează adaptarea şi finalizarea dispozitivului de intervenţie, care trebuie să corespundă:misiunii primite; concepţiei şi posibilităţilor de acţiune; situaţiei în care se realizează dispozitivul;dimensiunilor obiectivului şi proporţiilor situaţiei de urgenţă; caracteristicilor obiectivului şi/sauterenului; compunerii şi dotării forţelor proprii şi ale celor cu care se cooperează.

Direcţia principală de propagare a incendiului este porţiunea în care arderea se manifestă cuintensitate maximă, iar substanţele, materialele şi instalaţiile existente pot favoriza creşterea vitezeide ardere, producerea de explozii sau avarii cu urmări deosebite asupra punctelor vitale aleobiectivului, construcţiilor învecinate, personalului şi mediului înconjurător, precum şi pierderimateriale importante şi întreruperea procesului tehnologic.

Pentru asigurarea desfăşurării simultane a acţiunilor pe toate direcţiile şi nivelurile, în moddeosebit la tipurile de riscuri majore produse, dispozitivul de intervenţie se organizează pe sectoare,pentru conducerea fermă şi neîntreruptă a forţelor şi asigurarea libertăţii de acţiune.

În ducerea acţiunilor de intervenţie pot apărea situaţii care impun executarea regrupăriiforţelor şi mijloacelor la dispoziţie, respectiv adaptarea concepţiei de acţiune ca urmare amodificărilor survenite. Regruparea forţelor şi mijloacelor constă în reorganizarea parţială sau totalăa dispozitivului de intervenţie şi se execută atunci când apar schimbări importante în evoluţiaevenimentului sau noi misiuni, cum sunt: necesitatea luării unor măsuri suplimentare pentru salvareaoamenilor şi evacuarea bunurilor materiale; propagarea cu rapiditate a incendiului la întreagaconstrucţie, instalaţie sau obiectivele învecinate; crearea unor condiţii avantajoase, care permiturgentarea limitării efectelor evenimentului; apariţia unor factori care pun în pericol personalul,tehnica şi materialele de prevenire şi intervenţie din dispozitiv. Regruparea forţelor şi mijloacelor sedecide numai de comandantul acţiunii sau şeful forţei de intervenţie, după caz.

Comandantul intervenţiei urmăreşte executarea ordinelor date, după care îşi ocupă locul îndispozitivul comunicat subordonaţilor, de unde va acţiona şi conduce intervenţia. Când intervenţia afost finalizată, comandantul intervenţiei ordonă retragerea, subordonaţii strângând dispozitivul deintervenţie şi constituirea coloanei de marş, pentru înapoierea la subunitate sau deplasarea la altămisiune.

Manevra constituie principiul de bază pentru obţinerea succesului, reprezentând ansamblulacţiunilor prin care se realizează gruparea de forţe şi mijloace la locul şi în timpul stabilit, în scopulconcentrării efortului pe direcţiile hotărâtoare de intervenţie, concomitent cu asigurarea scoateriiefectivelor, tehnicii şi materialelor pentru intervenţie din zonele cu pericol iminent.



Manevra trebuie să fie simplă în concepţie, să corespundă misiunii, să se execute în timpscurt şi să asigure continuitatea intervenţiei.

În orice situaţie, manevra trebuie să urmărească crearea grupării care să asigure înlăturareaşi/sau diminuarea efectelor situaţiilor de urgenţă.

Manevra poate fi: de forţe şi mijloace; de substanţe pentru intervenţie; combinată.Forma de manevră se alege în funcţie de: valoarea, compunerea subunităţilor, mijloacelor

proprii şi posibilităţile acestora în timp şi spaţiu; natura evenimentului; posibilităţile producerii unorschimbări bruşte ale situaţiei; gradul de pericol pentru personal şi tehnica din înzestrare;caracteristicile obiectivului şi terenului; capacitatea, dispunerea şi posibilităţile de întrebuinţare asurselor de apă; cantităţile, locul de dispunere şi posibilităţile de utilizare a substanţelor de stingere;condiţiile de timp, anotimp şi stare a vremii.

Formele manevrei de forţe şi mijloace sunt: mutarea eforturilor de pe o direcţie pe alta, dinfaţă spre adâncime şi invers; manevra pe verticală; constituirea grupărilor în vederea unor intervenţiisimultane.

Mutarea eforturilor de pe o direcţie pe alta, din faţă spre adâncime şi invers, constă îndeplasarea forţelor şi mijloacelor de pe poziţiile iniţiale de acţiune pe poziţii mai avansate sau mairetrase, mai apropiate sau mai îndepărtate de locul evenimentului, în scopul întăririi dispozitivului deacţiune pe direcţiile principale, conform nevoilor concrete impuse de executarea operaţiunilor deintervenţie, precum şi de amplasarea surselor de apă faţă de locul acţiunii. În anumite situaţii, cândexistă un pericol iminent pentru forţele şi mijloacele aflate în dispozitiv, se poate executa manevradin faţă spre adâncime, în scopul scoaterii acestora de sub pericol şi asigurării continuităţii înacţiune.

Manevra pe verticală se execută în scopul limitării efectelor evenimentului la niveleleinferioare sau superioare locului de izbucnire al acestuia şi pentru asigurarea caracterului decisiv,dinamic şi ofensiv al acţiunilor.

Constituirea grupărilor de forţe şi mijloace în vederea unor intervenţii simultane serealizează, de regulă, folosind forţele rămase în unitate sau subunitate, rezerva sau forţele care şi-auîndeplinit misiunea, precum şi alte forţe şi mijloace din zona de competenţă sau raionul deintervenţie, ori din afara acestora, solicitate în acest scop.

Deplasarea forţelor şi mijloacelor pe timpul intervenţiei, pentru alimentarea cu apă aautospecialelor şi utilajelor sau în vederea modificării dispozitivului se va realiza succesiv,concomitent cu asigurarea continuităţii în acţiune.

În toate situaţiile, manevra de forţe şi mijloace trebuie să urmărească concentrarea rapidă,simultană sau succesivă a acestora, pentru lichidarea şi/sau limitarea operativă şi eficientă a efectelorevenimentului.

Manevra de substanţe pentru intervenţie constă în folosirea simultană sau succesivă aacestora, potrivit caracteristicilor materialelor care ard şi condiţiilor concrete de manifestare a tipuluide risc, pentru întreruperea arderii şi evitarea efectelor negative ale substanţelor pentru intervenţie,ori al celor rezultate ca urmare a producerii unui accident asupra obiectivului, personalului şi/saumediului. Manevra de substanţe poate fi calitativă, cantitativă sau combinată, în funcţie de natura,calitatea şi modul de folosire a acestora, timpul (repriza) de refulare a lor, precum şi de existenţa şicapacitatea surselor de alimentare cu apă a autospecialelor şi utilajelor.

Complementaritatea acţiunilor presupune utilizarea combinată a modalităţilor şi procedeelorde intervenţie ale unităţilor, astfel încât, prin subunităţile specializate, în raport cu destinaţia şinivelul de pregătire al acestora, să se realizeze îndeplinirea misiunilor date în competenţă prin lege.

Localizarea şi limitarea efectelor situaţiei de urgenţă constau în izolarea ariei de manifestarea acesteia faţă de mediul înconjurător şi stoparea agravării efectelor produse, protecţia construcţiilor,instalaţiilor şi amenajărilor periclitate, concomitent cu crearea condiţiilor pentru înlăturareaurmărilor evenimentului cu forţele şi mijloacele concentrate la locul intervenţiei, acestea realizându-se prin:



a) atacul neîntrerupt asupra principalelor direcţii de propagare, utilizând materiale, substanţeşi procedee de intervenţie în funcţie de natura şi dezvoltarea evenimentului;

b) protecţia elementelor de construcţie, a golurilor, instalaţiilor, căilor de acces şivecinătăţilor, pe direcţiile şi în locurile cele mai afectate şi asigurarea condiţiilor pentru salvareapersoanelor aflate în zone greu accesibile;

c) îndepărtarea substanţelor şi materialelor combustibile sau protejarea lor;d) desfacerea sau demolarea elementelor de construcţie sau a unor părţi a instalaţiilor, când

situaţia impune, pentru crearea de culoare sau spaţii între obiectivul afectat şi vecinătăţi.Evenimentul se consideră localizat atunci când propagarea şi dezvoltarea acestuia este

întreruptă, protecţia vecinătăţilor este sigură şi sunt create condiţii pentru lichidarea acestuia cuforţele şi mijloacele la dispoziţie.

Înlăturarea efectelor negative ale evenimentului este faza în care se execută un complex demăsuri în scopul salvării supravieţuitorilor, acordării ajutorului medical de urgenţă, descoperirii şievacuării victimelor, răcirii unor structuri de rezistenţă ale clădirilor şi instalaţiilor afectate, protejăriimediului, precum şi pentru preîntâmpinarea reizbucnirii altor tipuri de evenimente la loculintervenţiei.

Înlăturarea efectelor incendiului se realizează prin:a) verificarea amănunţită a locului unde s-a acţionat;b) înlăturarea eventualelor posibilităţi de reizbucnire a incendiului;c) asigurarea protecţiei împotriva incendiilor pe timpul operaţiunilor de îndepărtare din zona

afectată a elementelor de construcţie care prezintă pericol de prăbuşire;d) evacuarea apei acumulate ca urmare a acţiunii de stingere, dacă aceasta afectează procesul

tehnologic sau produce daune.Înlăturarea urmărilor manifestării tipurilor de riscuri, altele decât incendiile, se realizează,

după caz, prin:a) salvarea oamenilor surprinşi de efectele exploziei, accidentului, avariei, calamităţii sau

catastrofei;b) stingerea incendiilor din zona afectată;c) organizarea activităţilor pentru oprirea alimentării cu substanţe folosite în procesul de

producţie al instalaţiilor afectate, prin închiderea vanelor, robinetelor şi evacuarea substanţelorneincendiate deversate în zona afectată;

d) întreruperea reţelelor de alimentare cu apă, gaze, energie electrică şi termică;e) asanarea apei din spaţiile (subsoluri, demisoluri, pivniţe) unde se găsesc persoane blocate

sau bunuri materiale de mare valoare;f) amenajarea punctelor de lucru pentru salvarea persoanelor şi recuperarea valorilor

materiale;g) scoaterea de sub dărâmături a supravieţuitorilor şi acordarea ajutorului medical de urgenţă;h) supravegherea lucrărilor executate cu foc deschis pentru degajarea zonei afectate;i) răcirea instalaţiilor tehnologice (coloane, recipiente, vase, rezervoare, conducte), pentru a

preveni producerea unor noi avarii sau explozii, precum şi stropirea materialelor topite sauincandescente;

j) supravegherea arderii libere a produselor gazoase sau lichide ce se scurg din instalaţiileafectate, până la remedierea defecţiunilor de către specialişti;

k) spălarea instalaţiilor şi utilajelor care necesită a fi curăţate în vederea repunerii lor înfuncţiune;

l) deblocarea principalelor căi de acces;m) asigurarea asistenţei tehnice şi a intervenţiei pe timpul repunerii în funcţiune a instalaţiilor

tehnologice afectate. După stingerea incendiului, limitarea şi înlăturarea urmărilor avariilor, exploziilor,

calamităţilor, sau catastrofelor, în raport de situaţie, se asigură supravegherea clădirilor, instalaţiilor



sau zonelor afectate. De regulă, în acest scop, se destină forţe şi mijloace aparţinând obiectivului saulocalităţii şi la nevoie din subunitatea ce are în responsabilitate raionul de intervenţie.

Stabilirea cauzelor producerii evenimentului şi condiţiilor care au favorizat evoluţia acestuiaconstituie acţiunile şi activităţile desfăşurate în scopul procurării, analizării şi exploatării datelor şiinformaţiilor şi problemelor de orice natură, aprecierii corecte a condiţiilor care au favorizat evoluţiaevenimentului şi identificarea celor care au determinat dezvoltarea şi propagarea acestuia.

Stabilirea cauzelor producerii evenimentului se face de către comandantul intervenţiei/şefulgărzii de intervenţie, potrivit reglementărilor aprobate de ministru şi/sau inspectorul general,referitoare la cercetarea la faţa locului.

Stabilirea cauzelor se asigură, la cerere, şi în cazul intervenţiilor la care au acţionat alte forţede intervenţie sau cetăţeni.

Cerinţele de bază ale activităţii de stabilire a împrejurărilor şi cauzei evenimentelor suntoperativitatea, autenticitatea datelor, informaţiilor, probelor şi eficienţa măsurilor tehnice sauorganizatorice pentru prevenirea altor evenimente de aceeaşi natură.

Comandantul este obligat să asigure stabilirea împrejurărilor şi cauzelor la toate intervenţiiledin zona de competenţă sau raionul de intervenţie la care au acţionat ori s-au deplasat forţe şimijloace proprii.

Procesul verbal de intervenţie se întocmeşte de comandantul intervenţiei, în prezenţaproprietarului sau a împuternicitului, deţinătorului legal, utilizatorului sau chiriaşului bunului afectat,1-2 martori şi, după caz, împreună cu organul de poliţie. Acesta se completează în 3 (trei) exemplare,cu următoarele destinaţii: exemplarul nr.1 la sediul unităţii, exemplarul nr.2 la proprietar, iarexemplarul nr.3 la subunitatea în al cărei raion de intervenţie a avut loc evenimentul.

Procesul verbal de intervenţie va fi înmânat proprietarului numai în cazul în care a foststabilită cauza probabilă de manifestare a tipului de risc.

La solicitarea organelor abilitate de lege (Poliţie, Parchet, societăţi de asigurări etc)inspectoratul judeţean va pune la dispoziţie o copie după exemplarul nr.1.

La sediul subunităţii, intervenţiile se vor consemna în Registrul acţiunilor de intervenţie înconformitate cu prevederile Metodologiei.

Retragerea forţelor şi mijloacelor de la locul acţiunii este operaţiunea ce se execută laordinul comandantului intervenţiei (şefului forţei de intervenţie) şi cuprinde:

a) încetarea lucrului tuturor mijloacelor de intervenţie;b) strângerea dispozitivului de intervenţie;c) curăţarea sumară şi verificarea accesoriilor şi utilajelor;d) verificarea existenţei şi aşezarea accesoriilor pe autospeciale şi utilaje;e) realizarea plinurilor cu apă a autospecialelor, dacă sunt posibilităţi de alimentare;f) verificarea prezenţei personalului participant la acţiune;g) îmbarcarea personalului pe autospeciale;h) încolonarea autovehiculelor;i) deplasarea forţelor şi mijloacelor la unitate/subunitate. În funcţie de stadiul şi efectele operaţiunilor de intervenţie, retragerea forţelor şi mijloacelor

se poate face eşalonat. În cazul în care situaţia impune, la locul intervenţiei pot rămâne temporarforţe şi mijloace în supraveghere.

Deplasarea forţelor şi mijloacelor la cazarmă se execută cu respectarea regulilor de circulaţiepe drumurile publice, în ordinea stabilită de comandant, fără folosirea mijloacelor de semnalizareoptică sau acustică.

Restabilirea capacităţii de intervenţie se execută după înapoierea forţelor şi mijloacelor lacazarmă şi constă în:

a) realizarea plinurilor cu substanţe de intervenţie, carburanţi şi lubrifianţi;b) întreţinerea şi verificarea autospecialelor, mijloacelor de transport, utilajelor, accesoriilor

şi remedierea defecţiunilor, dacă este posibil;



c) înlocuirea accesoriilor deteriorate, a costumelor de protecţie şi echipamentului ce nu maipoate fi folosit;

d) reorganizarea gărzii de intervenţie şi înlocuirea personalului accidentat;e) asigurarea asistenţei medicale, hrănirii şi odihnei personalului.

SECŢIUNEA A 3-A FAZE DE URGENŢĂ A ACŢIUNILOR

În funcţie de locul, natura, amploarea şi de evoluţia evenimentului de pe teritoriul judeţului,intervenţiile serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenta sunt organizate astfel: a) urgenta I - asigurata de garda/garzile de intervenţie a/ale Grupului de pompieri în a cărui razăde responsabilitate este raionul/obiectivul afectat, în colaborare cu serviciile voluntare/private pentrusituaţii de urgenţă şi alte forţe de sprijin; b) urgenta a II-a - asigurata de subunitatile Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „NeronLupaşcu” al judeţului Buzău; c) urgenta a III-a - asigurata de doua sau mai multe inspectorate limitrofe; d) urgenta a IV-a - asigurata prin grupări operative, dislocate la ordinul inspectorului general alInspectoratului General pentru Situaţii de Urgenta, în cazul unor intervenţii de amploare şi de lungădurata.

SECŢIUNEA A 4-A ACŢIUNILE DE PROTECŢIE-INTERVENŢIE

Forţele de intervenţie specializate acţionează conform domeniului lor de competenta, pentru: a) salvarea şi/sau protejarea oamenilor, animalelor şi bunurilor materiale, evacuarea şi transportulvictimelor, cazarea sinistratilor, aprovizionarea cu alimente, medicamente şi materiale de primanecesitate; b) acordarea primului ajutor medical şi psihologic, precum şi participarea la evacuarea populaţiei,instituţiilor publice şi a operatorilor economici afectaţi; c) aplicarea măsurilor privind ordinea şi siguranta publica pe timpul producerii situaţiei de urgentaspecifice; d) dirijarea şi îndrumarea circulaţiei pe direcţiile şi în zonele stabilite ca accesibile; e) diminuarea şi/sau eliminarea avariilor la reţele şi clădiri cu funcţiuni esenţiale, a cărorintegritate pe durata cutremurelor este vitala pentru protecţia populaţiei: staţiile de pompieri şi sediilepoliţiei, spitale şi alte construcţii aferente serviciilor sanitare care sunt dotate cu secţii de chirurgie şide urgenta, clădirile instituţiilor cu responsabilitate în gestionarea situaţiilor de urgenta, în apărareaşi securitatea nationala, staţiile de producere şi distribuţie a energiei şi/sau care asigura serviciiesenţiale pentru celelalte categorii de clădiri menţionate, garajele de vehicule ale serviciilor deurgenta de diferite categorii, rezervoare de apa şi staţii de pompare esenţiale pentru situaţii deurgenta, clădiri care conţin gaze toxice, explozivi şi alte substanţe periculoase, precum şi pentru caide transport, clădiri pentru învăţământ; f) limitarea proportiilor situaţiei de urgenta specifice şi înlăturarea efectelor acesteia cu mijloaceledin dotare.

SECŢIUNEA A 5-A. INSTRUIREA

Pregătirea forţelor profesioniste de intervenţie din judeţul Buzău se realizează în cadrulinstituţiilor abilitate prin lege(Şcoala de Aplicaţie pentru Managementul Situaţiilor de UrgenţăCiolpani, Centrul Zonal de Pregătire de Protecţie Civilă Bacău şi Inspectoratul pentru Situaţii deUrgenţă „Neron Lupaşcu” al judeţului Buzău), pe baza Planului de pregătire în domeniul situaţiilorde urgenţă al judeţului Buzău, avizate de inspectorul general al I.G.S.U. şi aprobat prin ordin alpreşedintelui Comitetului Judeţen pentru Situaţii de Urgenţă Buzău, precum şi pe baza planurilor depregătire în domeniul situaţiilor de urgenţă al localităţilor, avizate de inspectorul şel al Inspectoratulpentru Situaţii de Urgenţă „Neron Lupaşcu” al judeţului Buzău şi aprobat prin dispoziţie a



preşedintelui comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă . Primarii şi conducerile operatorilor economici şi instituţiilor publice au obligaţia de a asiguracunoaşterea de către forţele destinate intervenţiei, precum şi de către populaţie a modalităţilor deacţiune conform acestui plan şi a planurilor proprii de analiza şi acoperire a riscurilor.

SECŢIUNEA A 6-A. REALIZAREA CIRCUITULUI INFORMAŢIONAL-DECIZIONAL ŞI DE COOPERARE

Sistemul informaţional-decizional cuprinde ansamblul subsistemelor destinate observarii,detectarii, masurarii, înregistrării, stocării şi prelucrării datelor specifice, alarmarii, notificării,culegerii şi transmiterii informaţiilor şi a deciziilor de către factorii implicaţi în acţiunile de prevenireşi gestionare a unei situaţii de urgenta. Informarea secretariatelor tehnice permanente ale comitetelor pentru situaţii de urgenta ierarhicsuperioare asupra locului producerii unei situaţii de urgenta specifica, evoluţiei acesteia, efectelornegative produse, precum şi asupra măsurilor luate se realizează prin rapoarte operative. Primăriile şi comitetele locale pentru situaţii de urgenta, precum şi conducerile operatoriloreconomici şi instituţiilor amplasate în zone de risc au obligaţia sa asigure preluarea de la staţiilecentrale şi locale a datelor şi avertizarilor meteorologice şi hidrologice, în vederea declansariiacţiunilor preventive şi de intervenţie.



CAPITOLUL V - RESURSE UMANE, MATERIALE ŞI FINANCIARE

Alocarea resurselor materiale şi finnciare necesare desfăşurării activităţii de analiza şiacoperire a riscurilor se realizează, potrivit reglementărilor în vigoare, prin planurile de asigurare curesurse umane, materiale şi financiare pentru gestionarea situaţiilor de urgenta, elaborate deComitetul Judeţen pentru Situaţii de Urgenţă Buzău şi comitetele locale pentru situaţii de urgenţă. Consiliul Judeţen Buzău şi consiliile locale prevăd anual, în bugetele proprii, fondurilenecesare pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare analizei şi acopeririiriscurilor din unităţile administrativ-teritoriale pe care le reprezintă. În funcţie de categoriile de riscuri identificate, mecanismele şi condiţiile de producere/manifestare, de amploarea şi efectele posibile ale acestora, la nivelul judeţului au fost stabiliteurmătoarele tipuri de forte şi mijloace necesare de prevenire şi combatere a riscurilor: a) compartimente/inspecţii de prevenire; b) servicii voluntare/private pentru situaţii de urgenta; c) formaţiuni de asistenta medicală de urgenta şi descarcerare; d) formaţiuni de protecţie civilă: echipe de căutare-salvare, NBC şi pirotehnice; e) alte formaţiuni de salvare: Crucea Roşie, SALVAMONT; f) grupe de sprijin. Pe lângă tipurile de forte precizate anterior, mai pot acţiona, după caz, în condiţiile legii:unităţile poliţiei, jandarmeriei, structurile poliţiei comunitare, unitatea specială de aviatie aMinisterului Administraţiei şi Internelor, unităţile specializate/ detasamente din cadrul MinisteruluiApărării, unităţile pentru asistenta medicală de urgenta ale Ministerului Sănătăţii Publice,organizaţiile neguvernamentale specializate în acţiuni de salvare, unităţile şi formaţiunile sanitare şide inspecţie sanitară veterinara, formaţiuni de paza a persoanelor şi a bunurilor, precum şidetasamente şi echipe din cadrul serviciilor publice descentralizate şi al societăţilor comercialespecializate, incluse în planurile de apărare şi dotate cu forte şi mijloace de intervenţie, formaţiunilede voluntari ai societăţii civile specializaţi în intervenţia în situaţii de urgenta şi organizati înorganizaţii neguvernamentale cu activităţi specifice. Forţele auxiliare se stabilesc din rândul populaţiei şi salariaţilor, al formatiunilor de voluntari,altele decât cele instruite special pentru situaţii de urgenta, care acţionează conform sarcinilorstabilite pentru formaţiunile de protecţie civilă organizate la operatorii economici şi societăţilecomerciale în planurile de apărare specifice, elaborate potrivit legii.

CAPITOLUL V – Resurse Umane, Materiale Şi Financiare Pagina 171 din 174


CAPITOLUL VI - LOGISTICA ACŢIUNILOR

Sistemul forţelor şi mijloacelor de intervenţie în cazul producerii unei situaţii de urgenta sestabileşte prin planurile de apărare specifice elaborate, potrivit legii, de autorităţile, instituţiilepublice, societatea civilă şi operatorii economici cu atribuţii în acest domeniu, conformregulamentelor privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenta specifice tipurilor de riscuri. Forţele şi mijloacele de intervenţie se organizează, se stabilesc şi se pregătesc din timp şiacţionează conform sarcinilor stabilite prin planurile de apărare specifice. Logistica acţiunilor de pregătire teoretică şi practica, de prevenire şi gestionare a situaţiei deurgenta specifice se asigura de autorităţile, instituţiile şi operatorii economici cu atribuţii în domeniu,în raport de raspunderi, măsuri şi resurse necesare.

Lista cu echipamentele/dotările necesare Inspectoratului pentru Situaţii „Neron Lupaşcu” alJudeţului Buzău pentru asigurarea de intervenţii prompte în situaţii de urgenţă

- Autospecială de intervenţie şi salvare de la înălţimi – 1 bucată;

- Autospecială pentru „muncă operativă” – 1 bucată;

- Autospecială de primă intervenţie şi comandă – 3 bucaţi;

- Trepied cu troliu şi chingi speciale (şufă cu lungimea - 50m, Ø 10mm, min. 400kg) pentru

salvări persoane din fântâni – alte medii ostile vieţii – 3 bucăţi;

- Peridoc pentru transportul bărcilor de salvare la locul intervenţiei – 1 bucată;

- Costume protecţie pirotehnice – 3 bucăţi;

- Costume protecţie CBRN – 3 bucaţi;

- Targă achie pentru salvări – 1 bucată;

- Saci speciali pentru transport apă cu dispozitiv de pulverizare manual sau atomizoare pentru

stingerea incendiilor de pădure în locuri greu accesibile – 100 bucăţi;

- Aparat de respirat pentru adâncime cu furtun din segmente interconectate cu lungime totală

- min 50 m – 3 bucăţi;

- Hamuri şi corzi alpinism min 50m – 20 bucăţi;

- Pătură antischije – 5 bucăţi;

- Costum complet pentru drujbe ( ochelari, bocanci, antifoane, etc) – 5 bucăţi;

- Unelte antistatice – antiscântei pentru intervenţia la accidente cu scurgeri de carburant;

- Kituri de comunicare în mască (sistem pentru radiotelefoane portabile MOTOROLA) – 20

bucăţi;

- Sistem de monitorizare (cameră video cu termoviziune si cu transmisie prin fibra optica) în

spaţii ostile vieţii.

CAPITOLUL VII – Dispoziţii Finale Pagina 172 din 174


CAPITOLUL VII - DISPOZIŢII FINALE

In conformitate cu prevederile H.G. 1492/2004, art. 14, alin. (2), după primirea, centralizareasi analiza tuturor Planurilor de analiză şi acoperire a riscurilor întocmite la nivelul consiliilor localeale unităţilor administrativ-teritoriale, acest plan va fi reactualizatat. După elaborare şi aprobare, PAAR se pun la dispoziţie secretariatului tehnic permanent alcomitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă Buzău, iar extrase din documentele respective setransmit celorlalte instituţii şi organisme cu atribuţii în prevenirea şi gestionarea riscurilorgeneratoare de situaţii de urgenta, acestea având obligaţia să cunoască, în părţile care le privesc,conţinutul planurilor şi să le aplice corespunzător situaţiilor de urgenţă specifice.

CAPITOLUL VII – Dispoziţii Finale Pagina 173 din 174


ANEXE:

Anexa nr. 1 - Lista autorităţilor şi factorilor care au responsabilităţi în analiza şi acoperirea

riscurilor în judeţul Buzău;

Anexa nr. 2 - Componenţa Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă;

Anexa nr. 3 - Riscuri potenţiale în localităţi/judeţe vecine care pot afecta zona de competenţă a

unităţii administrativ-teritoriale;

Anexa nr. 4 - Harta de risc;

Anexa nr. 5 - Măsuri corespunzătoare de evitare a manifestării riscurilor, de reducere a frecvenţei

de producere ori de limitare a consecinţelor acestora, pe tipuri de riscuri;

Anexa nr. 6 - Sisteme existente de preavertizare/avertizare a atingerii unor valori critice şi de

alarmare a populaţiei în cazul evacuarii;

Anexa nr. 7 - Tabel cuprinzând obiectivele care pot fi afectate de producerea unei situaţii de

urgenta (seism, inundaţie, alunecare de teren, accident tehnologic etc.);

Anexa nr. 8 - Planuri şi proceduri de intervenţie;

Anexa nr. 9 - Schema fluxului informaţional-decizional;

Anexa nr. 10 - Locuri/spaţii de evacuare în caz de urgenta şi dotarea acestora;

Anexa nr. 11 - Planificarea exerciţiilor/aplicaţiilor în domeniul situaţiilor de urgenţă pentru anul

2015;

Anexa nr. 12 - Rapoarte lunare de analiză;

Anexa nr. 13 - Planul pentru asigurarea cu resurse materiale necesare gestionării situaţiilor de

urgenţă pe anul 2015;

Anexa nr. 14 - Reguli de comportare în cazul producerii unei situaţii de urgenţă.

LISTA ANEXELOR Pagina 174 din 174

ministerul internelor Şi reformei … de analiza si...activităţi de identificare şi evaluare a...

Documents