ministerul educaŢiei, cercetĂrii, … prof 2 ani/crr_mat de... · web view9.2. operaţiile...

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

CENTRUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC

Anexa nr. .......... la OMEN nr. ............. din ....................

CURRICULUMpentru

CLASA a XI-a

ÎNVĂȚĂMÂNT PROFESIONAL DE 2 ANI

pentru dobândirea calificării profesionale de nivel 2:

Operator lianţi şi prefabricate

Domeniul de pregătire de bază:MATERIALE DE CONSTRUCŢII

Domeniul de pregătire profesională generală:MATERIALE DE CONSTRUCŢII

Aria curriculară TEHNOLOGII

2013

1

AUTORI:

Ing. Cismaş Silvia Manuela Prof. Gr.I, Liceul Tehnologic nr. 2 Sighişoara

Ing. Tănase Constanţa Prof. Gr.I, Liceul Tehnologic “Teodor Diamant” Boldeşti-Scăeni

Ing. Vrană Mircea Prof. Gr.I, Colegiul Tehnic „Vasile Pârvan” Constanţa

Coordonare C.N.D.I.P.T.:

FLORENŢA CLAUDIA DUMITRU- inspector de specialitate

2

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT Clasa a XI-a

Învăţământ profesional de 2 aniAria curriculară Tehnologii

Calificarea: Operator lianţi şi prefabricateDomeniul de pregătire de bază: Materiale de construcţiiDomeniul de pregătire profesională generală: Materiale de construcţii

I. Pregătire practicăModulul I. Fabricarea cimentului

Total ore: 350 din care Laborator tehnologic 140

Instruire practică 210

Modulul II. Confecţionarea elementelor prefabricate din beton Total ore: 245 din care Laborator tehnologic 105


Modulul III. Fabricarea varului şi ipsosului Total ore: 140 din care Laborator tehnologic 70


Total ore/an = 21 ore/săptămână x 35 săptămâni/an = 735 ore/an

II. Stagiu de pregătire practică - CDL*

Total ore/an = 30 ore/săptămână x 5 săptămâni/an = 150 de ore/an

Modulul IV: Depozitarea, ambalarea şi livrarea cimentului

Total ore/an 150

din care: Instruire practică 150

TOTAL GENERAL: 885 ore /an

Notă: 1. Orele de laborator tehnologic şi orele de instruire practică se pot desfăşura atât în

laboratoarele şi atelierele unităţii de învăţământ, cât şi la operatorul economic/instituţia publică parteneră pentru pregătirea practică.

2. Stagiul de pregătire practică CDL* se realizează la operatorul economic/instituţia publică parteneră; pentru a răspunde nevoilor angajatorilor din sectorul IMM, stagiul de pregătire practică poate fi organizat şi în unitatea de învăţământ, conform Metodologiei de organizare şi funcţionare a învăţământului profesional de 2 ani, aprobată prin OMECTS nr.3168 din 03.02.2012.

3

LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢE DIN STANDARDELE DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ PE CARE SE FUNDAMENTEAZĂ CURRICULUMUL

UNITĂŢI DE COMPETENŢE TEHNICE

ARDEREA CLINCHERULUI RĂCIREA CLINCHERULUI MĂCINAREA CLINCHERULUI DEPOZITAREA, AMBALAREA ŞI LIVRAREA CIMENTULUI CONFECŢIONAREA ELEMENTELOR PREFABRICATE DIN BETON CALCINAREA CALCARULUI STINGEREA VARULUI DESHIDRATAREA GHIPSULUI

4

ORDINEA DE PARCURGERE A MODULELORDomeniul pregătirii generale: MATERIALE DE CONSTRUCŢIICalificarea: Operator lianți și prefabricateStagii de pregătire practică: Nivel 2

SăptM I M II M III M IV Total ore

LTore

IP ore

LT ore

IP ore

LT ore

IP ore

LT ore

IP ore

LT ore

IP ore

T

1. 4 6 3 4 2 2 - - 9 12 212. 4 6 3 4 2 2 - - 9 12 213. 4 6 3 4 2 2 - - 9 12 214. 4 6 3 4 2 2 - - 9 12 215. 4 6 3 4 2 2 - - 9 12 216. 4 6 3 4 2 2 - - 9 12 217. 4 6 3 4 2 2 - - 9 12 218. 4 6 3 4 2 2 - - 9 12 219. 4 6 3 4 2 2 - - 9 12 2110. 4 6 3 4 2 2 - - 9 12 2111. 4 6 3 4 2 2 - - 9 12 2112. 4 6 3 4 2 2 - - 9 12 2113. 4 6 3 4 2 2 - - 9 12 2114. 4 6 3 4 2 2 - - 9 12 2115. 4 6 3 4 2 2 - - 9 12 2116. 4 6 3 4 2 2 - - 9 12 2117. 4 6 3 4 2 2 - - 9 12 2118. 4 6 3 4 2 2 - - 9 12 2119. 4 6 3 4 2 2 - - 9 12 2120. 4 6 3 4 2 2 - - 9 12 2121. 4 6 3 4 2 2 - - 9 12 2122. 4 6 3 4 2 2 - - 9 12 2123. 4 6 3 4 2 2 - - 9 12 2124. 4 6 3 4 2 2 - - 9 12 2125. 4 6 3 4 2 2 - - 9 12 2126. 4 6 3 4 2 2 - - 9 12 2127. 4 6 3 4 2 2 - - 9 12 2128. 4 6 3 4 2 2 - - 9 12 2129. 4 6 3 4 2 2 - - 9 12 2130. 4 6 3 4 2 2 - - 9 12 2131. 4 6 3 4 2 2 - - 9 12 2132. 4 6 3 4 2 2 - - 9 12 2133. 4 6 3 4 2 2 - - 9 12 2134. 4 6 3 4 2 2 - - 9 12 2135. 4 6 3 4 2 2 - - 9 12 2136. - - - - - - - 30 - 30 3037. - - - - - - - 30 - 30 3038. - - - - - - - 30 - 30 3039. - - - - - - - 30 - 30 3040. - - - - - - - 30 - 30 30

Total 140 210 105 140 70 70 0 150 315 570350 245 140 150 885 885

5

LT – ore de laborator tehnologic; IP – instruire practică

Ordinea de parcurgere a modulelor este prezentată orientativ, astfel încât în funcţie de condiţiile în care se asigură desfăşurarea stagiului de pregătire practică, această schemă se poate modifica.

Succesiunea săptămânilor de laborator tehnologic şi a celor de instruire practică, respectiv a zilelor de laborator tehnologic şi a celor de instruire practică, se poate hotărî diferenţiat, de la caz la caz, de către unităţile şcolare de comun acord cu agenţii economici.

6

Modulul I: FABRICAREA CIMENTULUI

1. Notă introductivă

Modulul „Fabricarea cimentului” face parte din pregătirea practică necesară dobândirii calificării profesionale „Operator lianţi şi prefabricate”, clasa a XI-a învăţământ profesional de 2 ani, şi are alocat un număr de 350 ore, conform planului de învăţământ, din care:

140 ore – laborator tehnologic 210 ore – instruire practică

Modulul vizează dobândirea de competențe specifice calificării „Operator lianți și prefabricate” în perspectiva folosirii tuturor achizițiilor în practicarea acestei calificări și în continuarea pregătirii profesionale.

Modulul „Fabricarea cimentului” reuneşte competenţe din unitatile de competenţe tehnice Arderea clincherului, Răcirea clincherului şi Măcinarea clincherului din standardele de pregătire de nivel 2, domeniul Materiale de construcţii.

2. Unităţile de competenţe la care se referă modulul

ARDEREA CLINCHERULUI RĂCIREA CLINCHERULUI MĂCINAREA CLINCHERULUI

7

3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare

MODULUL : FABRICAREA CIMENTULUICunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare1

Rezultatul învăţării 1: Prezintă instalaţia de ardere a clincherului de ciment portland Rolul arderii în procesul tehnologic Utilaje din instalaţia de ardere a clincherului de

ciment portland (alimentator făină, schimbător de căldură, conductă de alimentare făină, ventilator, exhaustor, conductă de aspiraţie gaze, cuptor rotativ, dispozitiv de acţionare a cuptorului, focar arzător, rigolă pneumatică)

Descrierea utilajelor din instalaţiile de ardere a clincherului de ciment portland

Funcţionarea instalaţiei de ardere a clincherului de ciment portland

Prezintă rolul arderii în procesul de fabricare a clincherului

Enumeră utilajele din instalaţia de ardere a clincherului

Asociază utilajele din instalaţiile de ardere cu operaţiile de lucru

Identifică părţile componente ale utilajelor din instalaţia de ardere a clincherului de ciment portland

Prezintă funcţionarea instalaţiei de ardere a clincherului de ciment portland

Precizarea rolului arderii în procesul de fabricare a clincherului

Asocierea corectă a utilajelor din instalaţia de ardere cu operaţiile termice

Realizarea corectă a identificării utilajelor şi a părţilor lor componente

Utilizarea corectă a limbajului de specialitate

Explicarea corectă a modului de funcţionare a instalaţiei de ardere

Reprezentarea corectă a schemei utilajelorRezultatul învăţării 2: Descrie procesele fizico – chimice care au loc la arderea clincherului de ciment portland Zonele de temperatură în instalaţia de ardere a

clincherului de ciment portland (evaporare, preîncălzire, decarbonatare, desăvârşirea reacţiilor în fază solidă, clincherizare, răcire)

Transformările fizico-chimice care au loc în instalaţiile de ardere a clincherului de ciment portland (transformări fizice: evaporarea, topirea, clincherizarea, răcirea, cristalizarea; transformări chimice: deshidratarea, decarbonatarea, reacţii în fază solidă, reacţii în fază lichidă)

Diagrama de ardere

Indică zonele de temperatură ale instalaţiei de ardere clincherului

Identifică transformările fízico-chimice care au loc în instalaţiile de ardere a clincherului de ciment portland

Descrie transformările fizice şi chimice din instalaţiile de ardere a clincherului

Prezintă diagrama de ardere

Definirea zonelor de temperatură în instalaţia de ardere

Realizarea corectă a identificării zonelor de temperatură în instalaţia de ardere

Explicarea corectă a transformărilor fizico-chimice din instalaţia de ardere

Explicarea diagramei de ardere Cunoaşterea şi respectarea normelor de

sănătate şi securitate în muncă

Rezultatul învăţării 3: Urmăreşte regimul de ardere a clincherului de ciment portland Parametrii de ardere (presiunea, temperatura, Indică parametrii de ardere Definirea parametrilor de ardere

1 Criteriile de evaluare sunt stabilite pe baza criteriilor de performanţă din standardele de pregătire profesională.

8

debit, compoziţia gazelor, energie) Urmărirea parametrilor de ardere cu aparate de

măsură şi control şi a consumului de energie (pirometru optic, termocuplu, termometre cu lichid, termometre cu rezistenţă, manometre, debitmetre, analizor de gaze - ex. aparat Orsat, wattmetre)

Reglarea parametrilor de ardere în acord cu diagrama de ardere

Asociază parametrii de ardere cu aparatele de măsură şi control

Supraveghează parametrii de ardere cu ajutorul aparatelor de măsură şi control

Realizează măsurarea parametrilor Efectuează manevrele de reglare a

parametrilor de ardere în acord cu diagrama de ardere

Prezentarea parametrilor de ardere Descrierea procedurilor de urmărire a

parametrilor de ardere Identificarea abaterilor valorilor

parametrilor Îndeplinirea sarcinilor care îi revin în

cadrul echipei de lucru Prezentarea manevrelor de reglare a

parametrilor de ardereRezultatul învăţării 4: Prezintă instalaţia de răcire a clincherului de ciment portland Rolul răcirii în procesul tehnologic Instalaţii de răcire a clincherului de ciment

portland Utilajele din instalaţiile de răcire a clincherului

de ciment (concasor cu ciocane, răcitor tambur, ventilator, coş auxiliar, perdea de lanţuri)

Funcţionarea instalaţiei de răcire a clincherului de ciment

Precizează rolul răcirii în procesul tehnologic de fabricare a clincherului

Identifică utilajele din instalaţia de răcire a clincherului

Identifică părţile componente ale utilajelor din instalaţia de răcire a clincherului de ciment portland

Urmăreşte funcţionarea instalaţiei de răcire a clincherului de ciment portland

Definirea rolului răcirii în procesul de fabricare a clincherului

Asocierea corectă a utilajelor din instalaţia de răcire cu operaţiile termice


Descrierea utilajelor din instalaţiile de răcire

Explicarea corectă a modului de funcţionare a instalaţiei de răcire (pe baza instalaţiei, schemei funcţionale, machetei, etc.)

Reprezentarea corectă a schemei functionale a utilajelor

Rezultatul învăţării 5: Descrie procesele fizico-chimice care au loc la răcirea clincherului de ciment portland Zonele de temperatură în instalaţia răcire a

clincherului de ciment (ultima zonă din cuptor, răcitor)

Transformări fizico-chimice care au loc în timpul răcirii clincherului de ciment portland (hidratarea calcei libere, răcirea)

Identifică zonele de temperatură ale instalaţiei de răcire a clincherului

Asociază transformările fízico-chimice cu zonele de temperatură ale instalaţiile de răcire a clincherului de ciment portland

Analizează transformările fizice şi chimice din instalaţiile de răcire a clincherului

Definirea zonelor de temperatură în instalaţia de răcire

Realizarea corectă a identificării zonelor de temperatură în instalaţia de răcire

Explicarea corectă a transformărilor fizico-chimice din instalaţia de răcire

Utilizarea corectă a limbajului de specialitate

Rezultatul învăţării 6: Urmăreşte regimul de răcire a clincherului de ciment portland9

Parametrii de răcire a clincherului de ciment (durata de răcire, temperatura, compoziţia gazelor de ardere)

Aparate de măsură şi control pentru supravegherea parametrilor de răcire a clincherului de ciment (termometre, analizor de gaze, cronometru)

Reglarea parametrilor de răcire a clincherului de ciment

Precizează parametrii de răcire a clincherului de ciment

Supraveghează parametrii de răcire a clincherului cu aparate de măsură şi control

Realizează măsurarea parametrilor de răcire a clincherului

Efectuează manevrele de reglare a parametrilor de răcire a clincherului de ciment portland

Definirea parametrilor de răcire Descrierea procedurilor de urmărire a

parametrilor de răcire Identificarea abaterilor valorilor

parametrilor Îndeplinirea sarcinilor care îi revin în

cadrul echipei de lucru Prezentarea manevrelor de reglare a

parametrilor de răcireRezultatul învăţării 7: Prezintă instalaţia de măcinare a cimentului portland Rolul măcinării în procesul tehnologic Instalaţii de măcinare a cimentului Descrierea utilajelor din instalaţiile de

măcinare a cimentului (buncăre, dozatoare, moară cu bile, elevator, rigolă pneumatică, separator, ciclon, ventilator, filtru electrostatic, pompe, filtru cu saci, concasor)

Funcţionarea instalaţiei de măcinare a clincherului de ciment portland

Indică utilajele din instalaţia de măcinare a cimentului

Corelează utilajele din instalaţia de măcinare a cimentului cu operaţiile tehnologice

Urmăreşte funcţionarea instalaţiei de măcinare a cimentului

Definirea măcinării Prezentarea utilajelor din instalaţia de

măcinare a cimentului Respectarea normelor de sănătate şi

securitate în muncă Explicarea corectă a modului de

funcţionare a instalaţiei de măcinare a clincherului de ciment portland

Îndeplinirea sarcinilor care îi revin în cadrul echipei de lucru

Rezultatul învăţării 8: Defineşte factorii care influenţează randamentul procesului de măcinare a cimentului portland Factorii care influenţează randamentul

procesului de măcinare:- Factori referitori la materialul de măcinat

(aptitudinea la măcinare a clincherului, zgurei şi a ghipsului, umiditatea materialului, mărimea materialului de măcinat)

- Factori referitori la instalaţia de măcinare (schema procesului tehnologic-cu circuit închis sau cu circuit deschis, automatizarea procesului, consum de energie)

- Factori referitori la utilaje (fineţea de măcinare, natura şi forma blindajelor morii,

Indică factorii care influenţează randamentul procesului de măcinare

Prezintă mişcarea corpurilor de măcinare şi turaţiei critice a morii cu bile

Corelează variaţia productivităţii şi a consumului de energie cu parametrii morilor

Enumerarea factorilor care influenţează randamentul procesului de măcinare

Descrierea factorilor referitori la materialul de măcinare

Prezentarea schemei procesului tehnologic (circuit închis, circuit deschis)

Prezentarea factorilor referitori la utilaje (fineţea de măcinare, natura şi forma blindajelor morii, calitatea şi încărcarea cu corpuri de măcinare, consum de energie)

Explică mişcarea corpurilor de măcinare Enumerarea parametrilor morii

(dimensiunile morilor, turaţia morii, 10

calitatea şi încărcarea cu corpuri de măcinare, consum de energie)

Mişcarea corpurilor de măcinare în moară şi turaţia critică a morii

Variaţia productivităţii şi a consumului de energie în funcţie de parametrii morilor (dimensiunile morilor, turaţia morii, dimensiunile şi gradul de încărcare cu corpuri de măcinare, raportul gravimetric între material şi corpuri de măcinare, puterea consumată, suprafaţa specifică)

dimensiunile şi gradul de încărcare cu corpuri de măcinare, raportul gravimetric între material şi corpuri de măcinare, puterea consumată, suprafaţa specifică)


Rezultatul învăţării 9: Urmăreşte regimul de măcinare a cimentului portland Parametrii de măcinare (indice de recirculare,

durata de măcinare, fineţea de măcinare, energie)

Urmărirea parametrilor de măcinare în acord cu diagrama de măcinare şi a consumului de energie

Reglarea parametrilor de măcinare în conformitate cu diagrama de măcinare

Norme de protecţia muncii şi de protecţia mediului la măcinarea cimentului (ISO 14000)

Precizează parametrii de măcinareUrmăreşte parametrii de măcinare în acord cu

diagrama de măcinare şi a consumului de energie

Reglează parametrii de măcinare în conformitate cu diagrama de măcinare

Aplică standardelor de protecţia mediului la măcinarea clincherului

Descrierea parametrilor de măcinare Urmărirea parametrilor de măcinare Prezentarea manevrelor de reglare a

parametrilor de măcinare Reglarea corectă a parametrilor de

măcinare Cunoaşterea şi respectarea normelor de

sănătate şi securitate în muncă Îndeplinirea sarcinilor care îi revin în

cadrul echipei de lucru

11

4. Conţinutul formării

Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:

A. Arderea clincherului1. Rolul arderii în procesul tehnologic de fabricare a cimentului2. Instalaţiile de ardere a clincherului de ciment portland3. Descrierea utilajelor din instalaţiile de ardere a clincherului de ciment portland

3.1. Utilaje componente: alimentator făină, schimbător de căldură, conductă de alimentare făină, ventilator, exhaustor, conductă de aspiraţie gaze, cuptor rotativ, dispozitiv de acţionare a cuptorului, focar arzător, rigolă pneumatică

4. Funcţionarea utilajelor din instalaţiile de ardere a clincherului de ciment portland5. Procesele fizico-chimice care au loc la arderea clincherului de ciment portland

5.1. Zonele de temperatură în instalaţiile de ardere a clincherului de ciment portland:5.1.1. Evaporare, preîncălzire, decarbonatare, desăvârşirea reacţiilor în fază solidă,

clincherizare, răcire5.1.2. Diagrama de ardere

5.2. Transformări fizico-chimice care au loc la arderea clincherului de ciment portland:5.2.1. Transformări fizice: evaporarea, topirea, clincherizarea, răcirea, cristalizarea 5.2.2. Transformări chimice: deshidratarea, decarbonatarea, reacţii în fază solidă, reacţii

în fază lichidă6. Parametrii de ardere: presiunea, temperatura, debit, compoziţia gazelor, energie7. Urmărirea parametrilor de ardere şi a consumului de energie

7.1. Aparate de măsură şi control: pirometru optic, termocuplu, termometre cu lichid, termometre cu rezistenţă, manometre, debitmetre, analizor de gaze, wattmetre

8. Reglarea parametrilor de ardere

B. Răcirea clincherului9. Răcirea clincherului

9.1. Rolul răcirii în procesul tehnologic10. Instalaţii de răcire a clincherului de ciment11. Utilajele din instalaţiile de răcire a clincherului de ciment

11.1. Tipuri de utilaje: concasor cu ciocane, răcitor tambur, ventilator, coş auxiliar, perdea de lanţuri

12. Funcţionarea instalaţiei de răcire a clincherului de ciment13. Procesele fizico-chimice care au loc la răcirea clincherului

13.1. Zonele de temperatură în instalaţia de răcire a clincherului de ciment: ultima zonă din cuptor, răcitor

13.2. Transformările fizico-chimice care au loc la răcirea clincherului de ciment: hidratarea calcei libere, răcirea

14. Parametrii de răcire a clincherului de ciment: durata de răcire, temperatura, compoziţia gazelor de ardere

15. Aparate de măsură şi control pentru supravegherea parametrilor de răcire a clincherului de ciment: termometre, analizor de gaze, cronometru

16. Reglarea parametrilor de răcire a clincherului de ciment

C. Macinarea cimentului17. Măcinarea. Rolul măcinării în procesul tehnologic18. Instalaţii de măcinare a cimentului19. Descrierea utilajelor din instalaţiile de măcinare a cimentului: buncăre, dozatoare, moară cu

bile, elevator, rigolă pneumatică, separator, ciclon, ventilator, filtru electrostatic, pompe, filtru cu saci, concasor

12

20. Funcţionarea instalaţiei de de măcinare a cimentului21. Factorii care influenţează randamentul procesului de măcinare:

21.1. Factori referitori la materialul de măcinat 21.2. Factori referitori la instalaţia de măcinare 21.3. Factori referitori la utilaje

22. Mişcarea corpurilor de măcinare în moară şi turaţia critică a morii23. Variaţia productivităţii şi a consumului de energie în funcţie de parametrii morilor24. Parametrii de măcinare a clincherului: indice de recirculare, durata de măcinare, fineţea de

măcinare, energie24.1. Diagrama de măcinare şi consumul de energie24.2. Reglarea parametrilor de măcinare a clincherului

25. Norme privind sănătatea şi securitatea muncii şi de protecţia mediului la măcinarea cimentului (ISO 14000)

Conţinuturile formării cuprind teme care pot fi abordate şi practic prin desfăşurarea de lucrări de instruire practică.

5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului

Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale minime:

Mijloace informativ-demonstrative – care reprezintă surse de informaţie şi servesc la exemplificarea sau ilustrarea noţiunilor, la concretizarea ideilor: manuale, reviste de specialitate, pliante, Internet.

Materiale sau reprezentări figurative:o IlustraţiioDocumenteoPlanşeoFolii transparenteoMachete de utilaje

Reprezentări simbolice:oScheme: flux tehnologicoDiagrame

Mijloace de formare şi exersare a priceperilor şi deprinderilor:oExperimentulo Instruirea practică

6. Sugestii metodologice

Conţinuturile programei modulului „Fabricarea cimentului” trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.

Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.

Modulul „Fabricarea cimentului” are o structură elastică, deci poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura la agentul economic sau/şi în laboratoare, în cabinete de specialitate din unitatea de învăţământ dotate conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.

Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului „Fabricarea cimentului”, în continuare se recomandă câteva exemple de activităţi practice de învăţare:

13

- exerciţii aplicative şi practice de identificare şi grupare a utilajelor pe tipuri de operaţii de lucru- exerciţii aplicative de comparare a caracteristicilor utilajelor care execută acelaşi tip de operaţie- exerciţii aplicative şi practice de identificare a părţilor componente ale utilajelor- exerciţii aplicative şi practice de asociere a utilajelor cu metodele de lucru- exerciţii aplicative de completare a unei fişe de observaţii privind funcţionarea utilajelor

Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev.

Acestea vizează următoarele aspecte: aplicarea metodelor centrate pe elev, pe activizarea structurilor cognitive şi operatorii ale

elevilor, pe exersarea potenţialului psiho-fizic al acestora, pe transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie;

îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului (documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal, instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, etc.;

folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete;

însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă deschiderea spre autoinstruire, spre învăţare continuă.Pentru atingerea obiectivelor şi dezvoltarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului,

pot fi derulate următoarele activităţi de învăţare: Elaborarea de referate interdisciplinare; Exerciţii de documentare; Navigare pe Internet în scopul documentării; Vizionări de materiale video (casete video, CD – uri); Discuţii.

Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat fiecare dintre rezultatele învăţării.

7. Sugestii cu privire la evaluare

Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care cadrul didactic va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în care elevii şi-au format competenţele propuse în standardele de pregătire profesională.

Evaluarea poate fi:a. În timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor

învăţării Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de

metoda de evaluare – probe orale, scrise, practice. Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit,

evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp. Va fi realizată de către cadrul didactic pe baza unor probe care se referă explicit la

criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.

b. Finală Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de

predare/învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.

Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă: Fişe de observaţie;

14

Fişe test; Fişe de lucru; Fişe de autoevaluare; Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală, itemi

de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate sau itemi de tip rezolvare de probleme.

Propunem următoarele instrumente de evaluare finală: Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a

bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de elevi.

Studiul de caz, care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei înregistrări electronice care se referă la un anumit proces tehnologic.

Portofoliul, care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor, activităţile extraşcolare etc.

În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ pentru verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în cadrul acestui modul. O competenţă se va evalua o singură dată.

Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele tehnice din standardul de pregătire profesională.

8. Bibliografie

1. Bratu, E. Operaţii unitare în ingineria chimică Ed. Tehnică - 19842. Cerghit, I. Metode de învăţământ EDP 19983. Dinescu, A., Băjău, G. Tehnologia materialelor de construcţii EDP – 19904. Georgescu, M. Lianți anorganici şi azbociment Ed. Tehnică - 19825. Lăzărescu, I., Sînjoan,

I., Vesa, E.Utilajul şi tehnologia materialelor de construcţii

E.D.P. - 1985, Bucureşti

6. Neacşu, I. Instruire şi învăţare EDP, 19997. Planurile-cadru, standarde de pregătire profesională, programele şcolare în vigoare,

auxiliare curriculare – www.edu.ro8. Popescu, G. Tehnologia materialelor de construcţii

- manualEDP - 1980

9. Teoreanu, I. Bazele tehnologiei lianţilor Ed. Tehnică – 197510. Teoreanu, I. Tehnologia betoanelor şi

azbocimentuluiE.D.P. – 1977

11. Teoreanu I., Becherescu D., Rehner H.

Instalatii termotehnologice - lianţi, sticlă, ceramică

Ed. Tehnică, 1979

12. *** Recomandări privind aplicarea metodei proiect

www.k-education.at

15

Modulul II: CONFECŢIONAREA ELEMENTELOR PREFABRICATE DIN BETON


Modulul „Confecţionarea elementelor prefabricate din beton” face parte din pregătirea practică necesară dobândirii calificării profesionale „Operator lianţi şi prefabricate”, clasa a XI-a învăţământ profesional de 2 ani, şi are alocat un număr de 245 ore conform planului de învăţământ, din care:



Modulul „Confecţionarea elementelor prefabricate din beton” reuneşte competenţe din unitatea de competenţe tehnice Confecţionarea elementelor prefabricate din beton din standardele de pregătire de nivel 2, domeniul Materiale de construcţii.

2. Unitatea de competenţe la care se referă modulul

CONFECŢIONAREA ELEMENTELOR PREFABRICATE DIN BETON

16


MODULUL: CONFECŢIONAREA ELEMENTELOR PREFABRICATE DIN BETONCunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare2

Rezultatul învăţării 1: Prezintă armăturile pentru beton Armăturile pentru beton:

- pentru beton armat (oţel-beton, bare de oţel cu profil periodic, sârmă trasă mată)

- pentru beton precomprimat (sârmă pentru beton precomprimat, toroane)

Manipularea armăturii în condiţii de securitate a muncii

Indică armăturile pentru betonAsociază tipul de armătură cu tipul de betonExecută manipularea armăturii în condiţii de

securitate a muncii

Definirea armăturilor pentru beton Recunoaşterea tipurilor de armături Efectuarea corectă a manipulării armăturii Respectarea normelor de securitate a

muncii

Rezultatul învăţării 2: Pregăteşte tiparele pentru turnarea betonului Tipare pentru confecţionarea elementelor

prefabricate (metalice, din lemn, mixte, mobile, fixe, demontabile, încălzitoare, portante)

Curăţirea tiparelor Ungerea tiparelor Montarea armăturii în tipare, a materialelor şi

pieselor înglobate în beton (plăci termo- şi fonoizolante, bariere de vapori, plăci, ţevi metalice, dibluri din lemn şi materiale plastice, instalaţii electrice, sanitare şi de încălzire)

Planuri de armare

Indică tiparele pentru confecţionarea elementelor prefabricate şi a rolului acestora

Efectuează curăţirea tiparelor în condiţii de securitate a muncii şi protecţie a mediului

Execută ungerea tiparelor în condiţii de securitate a muncii

Montează armăturile în tipare, materialele şi piesele înglobate în beton conform normelor de lucru

Definirea tiparelor pentru confecţionarea elementelor prefabricate şi a rolului acestora

Precizarea modului de realizare a curăţirii tiparelor

Realizarea montării armăturii cu respectarea planului de armare

Respectarea normelor de securitate a muncii


Rezultatul învăţării 3: Supraveghează formarea elementelor prefabricate din beton Utilaje pentru transportul şi turnarea betonului

(buncăre, autobetoniere, benzi transportoare, pompe de beton, malaxor de b.c.a.)

Utilaje pentru compactarea betonului (mese vibrante, plăci vibrante, vibratoare de adâncime, tipare vibrante etc.)

Deserveşte utilajele pentru transportul şi turnarea betonului cu respectarea normelor de protecţia muncii şi a mediului

Urmăreşte funcţionarea utilajelor pentru compactarea betonului

Deserveşte utilajele pentru tratamentul termic

Prezentarea utilajelor pentru transportul şi turnarea betonului

Descrierea funcţionării utilajelor pentru compactarea betonului

Prezentarea utilajelor pentru tratamentul termic

2 Criteriile de evaluare sunt stabilite pe baza criteriilor de performanţă din standardele de pregătire profesională.

17

Utilaje pentru tratamentul termic (tipare încălzitoare, autoclave, cuve, etc.)

Decofrarea elementelor prefabricate din beton Manipularea elementelor prefabricate din beton

cu respectarea normelor de protecţia munciiExecută decofrarea elementelor prefabricate

din beton în condiţii de securitate a munciiManipulează elementele prefabricate din

beton cu respectarea instrucţiunilor de lucru şi a normelor de protecţia muncii

Indicarea operaţiilor de decofrare în succesiune logică

Efectuarea operaţiei de manipulare a elementelor prefabricate din beton


Rezultatul învăţării 4: Descrie tehnologiile de obţinere a elementelor prefabricate din beton Tehnologii de fabricare a elementelor

prefabricate din beton (pe stand, cu agregate în lanţ, în conveier)

Operaţiile tehnologice pentru obţinerea elementelor prefabricate din beton (curăţarea tiparelor, ungerea tiparelor, montarea armăturii în tipar, turnarea betonului, întărirea betonului, decofrarea pieselor, manipularea şi depozitarea)

Procese tehnologice de obţinere a elementelor prefabricate din beton:- Elemente prefabricate din beton şi

beton armat. Tipuri de elemente (panouri mari, planşee, fundaţii, stâlpi, grinzi, elemente pentru acoperiş)

- Elemente prefabricate din beton precomprimat. Sisteme de precomprimare. Tipuri de elemente (stâlpi LEA, fâşii cu goluri, grinzi, stâlpi, tuburi din beton)

- Elemente prefabricate din beton celular. Materii prime şi materiale. Tipuri de elemente (blocuri şi plăci mici, plăci termo- şi fonoizolante, fâşii pentru pereţi, panouri mari)

Indică tipurile de tehnologii de fabricare a elementelor prefabricate din beton

Precizează operaţiile tehnologice pentru obţinerea elementelor prefabricate din beton

Prezentarea operaţiilor tehnologice de obţinere a elementelor prefabricate din beton

Indică operaţiile de lucru în ordinea logică de derulare a procesului tehnologic

Aplică normele de sănătate şi securitate în muncă

Definirea tehnologiilor de fabricare a elementelor prefabricate din beton

Descrierea operaţiilor tehnologice pentru obţinerea elementelor prefabricate din beton

Realizarea schemei fluxului tehnologic de obţinere a elementelor prefabricate din beton

Prezentarea procesului tehnologic de obţinere a elementelor prefabricate din beton şi beton armat (a tipurilor de elemente)

Prezentarea procesului tehnologic de obţinere a elementelor prefabricate din beton precomprimat

Prezentarea procesului tehnologic de obţinere a elementelor prefabricate din beton celular

18


Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:1. Armăturile pentru beton

1.1. Armături pentru beton armat (oţel-beton, bare de oţel cu profil periodic, sârmă trasă mată)

1.2. Armături pentru beton precomprimat (sârmă pentru beton precomprimat, toroane) 1.3. Manipularea armăturii

2. Tipare pentru confecţionarea elementelor prefabricate2.1. Definirea tiparelor pentru confecţionarea elementelor prefabricate (metalice, din lemn,

mixte, mobile, fixe, demontabile, încălzitoare, portante)2.1. Curăţirea tiparelor 2.2. Ungerea tiparelor 2.3. Montarea armăturii în tipare, a materialelor şi pieselor înglobate în beton (plăci termo-

şi fonoizolante, bariere de vapori, plăci, ţevi metalice, dibluri din lemn şi materiale plastice, instalaţii electrice, sanitare şi de încălzire)

2.4. Planuri de armare.3. Transportul şi turnarea betonului

3.1. Utilaje pentru transportul şi turnarea betonului (buncăre, autobetoniere, benzi transportoare, pompe de beton, malaxor de b.c.a.)

4. Compactarea betonului4.1. Utilaje pentru compactarea betonului (mese vibrante, plăci vibrante, vibratoare de

adâncime, tipare vibrante etc.)5. Accelerarea întăririi betonului

5.1. Utilaje pentru tratamentul termic (tipare încălzitoare, autoclave, cuve, etc.)6. Decofrarea elementelor prefabricate din beton 7. Manipularea elementelor prefabricate din beton8. Depozitarea elementelor prefabricate din beton9. Organizarea procesului tehnologic de fabricaţie a elementelor prefabricate din beton

9.1. Tehnologii de fabricare a elementelor prefabricate din beton (pe stand, cu agregate în lanţ, în conveier)

9.2. Operaţiile tehnologice pentru obţinerea elementelor prefabricate din beton (curăţarea tiparelor, ungerea tiparelor, montarea armăturii în tipar, turnarea betonului, întărirea betonului, decofrarea pieselor, manipularea şi depozitarea)

10. Procese tehnologice de obţinere a elementelor prefabricate din beton10.1. Elemente prefabricate din beton şi beton armat. Tipuri de elemente (panouri mari,

planşee, fundaţii, stâlpi, grinzi, elemente pentru acoperiş). Noţiuni generale10.2. Elemente prefabricate din beton precomprimat. Sisteme de precomprimare. Tipuri de

elemente (stâlpi LEA, fâşii cu goluri, grinzi, stâlpi, tuburi din beton). Noţiuni generale10.3. Elemente prefabricate din beton celular. Materii prime şi materiale. Tipuri de elemente

(blocuri şi plăci mici, plăci termo- şi fonoizolante, fâşii pentru pereţi, panouri mari). Noţiuni generale

Conţinuturile formării cuprind teme care pot fi abordate practic prin desfăşurarea de lucrări de instruire practică.

19




Materiale sau reprezentări figurative:oDocumenteoPlanşeoFolii transparenteoMachete de utilaje




Conţinuturile programei modulului „Confecţionarea elementelor prefabricate din beton” trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.


Modulul „Confecţionarea elementelor prefabricate din beton” are o structură elastică, deci poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoare sau/şi în cabinete de specialitate din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.

Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului „Confecţionarea elementelor prefabricate din beton”, în continuare se recomandă câteva exemple de activităţi practice de învăţare:





îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului (documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal, instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu

20

activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de idei, etc.;







Evaluarea poate fi: a. În timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor învăţării

Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de metoda de evaluare – probe orale, scrise, practice.

Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit, evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp.

Va fi realizată de către cadrul didactic pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.



Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă: Fişe de observaţie; Fişe de lucru; Fişe de autoevaluare; Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală, itemi






21



8. Bibliografie

1 Bratu, E. Operaţii unitare în ingineria chimică Ed. Tehnică, 19842 Cerghit, I. Metode de învăţământ EDP, 19983 Dinescu, A., Băjău, G. Tehnologia materialelor de construcţii EDP, 19904 Georgescu, M. Lianți anorganici şi azbociment Ed. Tehnică, 19825 Lăzărescu, I., Sînjoan,


EDP, 1985, Bucureşti

6 Neacşu, I. Instruire şi învăţare EDP, 19997 Planurile-cadru, standarde de pregătire profesională, programele şcolare în vigoare,

auxiliare curriculare – www.edu.ro8 Popescu, G. Tehnologia materialelor de construcţii -

manualEDP, 1980

9 Teoreanu, I. Bazele tehnologiei lianţilor Ed. Tehnică, 197510 Teoreanu, I. Tehnologia betoanelor şi

azbocimentuluiEDP, 1977

11 Teoreanu I., Becherescu D., Rehner H.

Instalații termotehnologice - lianţi, sticlă, ceramică

Ed. Tehnică, 1979

12 *** Recomandări privind aplicarea metodei proiect

www.k-education.at

22

Modulul III: FABRICAREA VARULUI ŞI IPSOSULUI


Modulul „Fabricarea varului şi ipsosului” face parte din pregătirea practică necesară dobândirii calificării profesionale „Operator lianţi şi prefabricate”, clasa a XI-a învăţământ profesional de 2 ani, şi are alocat un număr de 140 ore conform planului de învăţământ, din care:



Modulul „Fabricarea varului şi ipsosului” reuneşte competenţe din unităţile de competenţe tehnice Calcinarea calcarului, Stingerea varului şi Deshidratarea ghipsului din standardele de pregătire de nivel 2, domeniul Materiale de construcţii.

2. Unităţile de competenţe la care se referă modulul

CALCINAREA CALCARULUI STINGEREA VARULUI DESHIDRATAREA GHIPSULUI

23


MODULUL: FABRICAREA VARULUI ŞI IPSOSULUICunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare3

Rezultatul învăţării 1: Prezintă instalaţia de ardere a calcarului pentru obţinerea varului Rolul calcinării în procesul tehnologic Utilaje din instalaţia de calcinare (buncăre de

alimentare, dozatoare, elevatoare, alimentatoare cu bandă, cuptoare verticale, instalaţii de ardere, extractoare, transportoare, exhaustoare, suflante, buncăre colectoare de var)

Descrierea utilajelor din instalaţiile de ardere a calcarului

Funcţionarea instalaţiei de ardere a calcarului

Indică utilajele din instalaţia de ardere a calcarului

Corelează operaţiile cu utilajele din instalaţia de ardere a calcarului

Urmăreşte funcţionarea instalaţiei de ardere a calcarului

Precizarea rolului calcinării în procesul tehnologic

Enumerarea utilajelor din instalaţia de ardere a calcarului

Descrierea utilajelor din instalaţia de ardere a calcarului

Prezentarea instalaţiei de calcinare Explicarea funcţionării instalaţiei de ardere

Rezultatul învăţării 2: Descrie procesele fizico – chimice care au loc la calcinarea calcarului Zonele de temperatură în instalaţia de ardere a

calcarului (preîncălzire, ardere, răcire) Transformări fizico-chimice care au loc la

arderea calcarului (fizice: contracţie, recristalizare, încălzire, răcire; chimice: decarbonatare, recarbonatare, reacţii cu substanţe argiloase)

Precizează zonele de temperatură în instalaţia de ardere a calcarului pe baza diagramei de ardere

Corelează transformările fizico-chimice care au loc la arderea calcarului cu zonele de temperatură din instalaţia de ardere a calcarului

Indicarea zonelor de temperatură în instalaţia de ardere a calcarului

Prezentarea transformărilor fizico-chimice care au loc la arderea calcarului


Rezultatul învăţării 3: Urmăreşte regimul de calcinare a calcarului Parametrii de calcinare (presiunea, temperatura

în cuptor, a varului extras, a gazelor evacuate, compoziţia gazelor de ardere, nivelul calcarului în cuptor, debitul de combustibil şi de aer, energie)

Reglarea parametrilor de calcinare (aparate de măsură şi control: termometre, manometre,

Indică parametrii de calcinare a calcarului Identifică aparatele de măsură şi controlUrmăreşte parametrii de calcinare cu aparate

de măsură şi control conform diagramei de ardere şi a consumului de energie

Reglează parametrii de ardere

Precizarea parametrilor de calcinare a calcarului

Asocierea aparatelor de măsură şi control cu parametrii de calcinare

Identificarea abaterilor valorilor parametrilor de calcinare

Reglarea parametrilor de calcinare3 Criteriile de evaluare sunt stabilite pe baza criteriilor de performanţă din standardele de pregătire profesională.

24

analizor de gaze, nivelmetru, debitmetru, wattmetru)


Rezultatul învăţării 4: Prezintă instalaţia de stingere a varului Rolul stingerii varului în procesul tehnologic Utilaje componente ale instalaţiilor de stingere

a varului (concasor, moară cu bile, tambur de stingere în pastă, pâlnie de alimentare, site, tambur pentru stingerea varului în pulbere, bandă transportoare, ciur vibrator, buncăr, dozator, elevator)

Funcţionarea instalaţiei de stingere a varului

Enumeră utilajele din instalaţia de stingere a varului

Descrie utilajele din instalaţia de stingere a varului

Corelează utilajele instalaţiei de stingere cu operaţiile de lucru

Urmăreşte funcţionarea instalaţiei de stingere a varului

Descrierea procesului de stingere a varului Prezentarea utilajelor instalaţiei de stingere

a varului Asocierea utilajelor cu operaţiile de lucru Explicarea funcţionării instalaţiei de

stingere a varului Respectarea normelor de securitate a

munciiRezultatul învăţării 5: Descrie procesele fizico - chimice care au loc la stingerea varului Reactivitatea varului (hidratarea varului,

întărirea varului) Transformările fizico-chimice care au loc la

stingerea varului (hidratarea varului: absorbţia apei, formarea hidroxidului de calciu, precipitarea cristalelor de hidroxidului de calciu, dilatare, reacţie exotermă; întărirea varului: evaporarea apei, recristalizarea carbonatului de calciu, contracţia)

Explică reactivitatea varului Indică transformările fizico-chimice care au

loc la stingerea varuluiCorelează transformările fizico-chimice care

au loc la stingerea varului cu etapele procesului

Prezentarea reacţiilor chimice la hidratare varului şi întărirea acestuia

Enumerarea transformărilor fizico-chimice care au loc la stingerea varului

Descrierea transformărilor fizico-chimice care au loc la stingerea varului

Asocierea transformărilor fizico-chimice care au loc la stingerea varului cu etapele procesului


Rezultatul învăţării 6: Urmăreşte regimul de stingere a varului Parametrii de stingere a varului (fineţea de

măcinare, durata de stingere, compoziţia gazelor, debit, temperatură, compoziţia granulometrică, umiditate)

Diagrama de stingere a varului Aparate de măsură şi control şi dispozitive de

reglare (site, analizor de gaze, debitmetru, conductometru, cronometru, termometru, balanţă)

Indică parametrii de stingere a varuluiUrmăreşte parametrii de stingere a varului în

acord cu diagrama de stingereAsociază aparatele de măsură şi control cu

parametrii de stingere a varuluiEfectuează analize de laborator pentru

determinarea parametrilor de stingere a varului

Precizarea parametrilor de stingere a varului

Prezentarea diagramei de stingere a varului Determinarea parametrilor de stingere a

varului prin analize de laborator Identificarea abaterilor valorilor

parametrilor de stingere a varului Îndeplinirea sarcinilor care îi revin în

cadrul echipei de lucru Rezultatul învăţării 7: Prezintă instalaţia de deshidratare a ghipsului

25

Utilajele din instalaţia de deshidratare a ghipsului (concasor, moară, buncăr, alimentator, fierbător, cuptor rotativ, cameră, vertical, autoclavă, focar, pompe, elevator, separator, etc.)

Funcţionarea instalaţiei de deshidratare Scheme tehnologice de deshidratare a

ghipsului

Enumeră utilajele din instalaţia de deshidratare a ghipsului

Asociază utilajele din instalaţia de deshidratare a ghipsului cu operaţiile de lucru

Urmăreşte funcţionarea instalaţiei de deshidratare

Prezintă schemele tehnologice de deshidratare a ghipsului

Descrierea procesului de stingere a varului Prezentarea utilajelor instalaţiei de stingere

a varului Reprezentarea schemei tehnologice de

deshidratare a ghipsului Explicarea funcţionării instalaţiei de

deshidratare Respectarea normelor de securitate a

munciiRezultatul învăţării 8: Descrie procesele fizico – chimice care au loc la deshidratarea ghipsului Compuşii rezultaţi la deshidratarea ghipsului în

funcţie de temperatură [semihidrat (107 oC), anhidrit III (170-210 oC), anhidrit II (300-700 oC), anhidrit I (1200-1450 oC)]

Transformările fizico-chimice care au loc la deshidratarea ghipsului (fizice: transformări polimorfe, încălzire, chimice: deshidratarea)

Precizează compuşii rezultaţi la deshidratarea ghipsului în funcţie de temperatură

Prezintă transformările fizico-chimice care au loc la deshidratarea ghipsului

Enumerarea compuşilor rezultaţi la deshidratarea ghipsului

Prezentarea reacţiilor chimice la deshidratarea ghipsului

Descrierea transformărilor fizico-chimice care au loc la deshidratarea ghipsului


Rezultatul învăţării 9: Urmăreşte regimul de deshidratare a ghipsului Parametrii de deshidratare a ghipsului

(temperatura, fineţea de măcinare, umiditatea ghipsului, presiunea, debitul, compoziţia gazelor)

Urmărirea parametrilor de deshidratare conform diagramei de deshidratare şi a consumului de energie (aparate de măsură şi control: termometre, manometre, debitmetru, analizor de gaze, site, balanţă)

Reglarea parametrilor regimului de deshidratare a ghipsului

Indică parametrii de deshidratare a ghipsuluiAsociază parametrii de deshidratare cu

aparate de măsură şi control conform diagramei de deshidratare şi a consumului de energie

Efectuează analize de laborator pentru determinarea parametrilor

Reglează parametrii regimului de deshidratare a ghipsului

Prezentarea parametrilor de deshidratare a ghipsului

Determinarea parametrilor de deshidratare a ghipsului prin analize de laborator

Identificarea abaterilor valorilor parametrilor de stingere a varului

Reglarea parametrilor regimului de deshidratare a ghipsului


26


Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:

A. Fabricarea varului1. Calcinarea calcarului

1.1. Rolul calcinării în procesul tehnologic2. Instalaţia de calcinare. Utilaje3. Descrierea utilajelor din instalaţiile de ardere a calcarului:

3.1. Utilaje de alimentare, dozare şi transport3.2. Cuptoare verticale, instalaţii de ardere3.3. Extractoare, transportoare, buncăre colectoare de var3.4. Exhaustoare, suflante

4. Funcţionarea instalaţiei de ardere calcarului5. Zonele de temperatură în instalaţia de ardere a calcarului: preîncălzire, ardere, răcire6. Transformări fizico-chimice care au loc la arderea calcarului:

6.1. Fizice: contracţie, recristalizare, încălzire, răcire6.2. Chimice: decarbonatare, recarbonatare, reacţii cu substanţe argiloase

7. Parametrii de calcinare: presiunea, temperatura (în cuptor, a varului extras, a gazelor evacuate), compoziţia gazelor de ardere, nivelul calcarului în cuptor, debitul de combustibil şi de aer, energia

8. Reglarea parametrilor de calcinare:8.1 Aparate de măsură şi control: termometre, manometre, analizor de gaze, nivelmetru,

debitmetru, wattmetru9. Stingerea varului

9.1. Rolul stingerii varului în procesul tehnologic10. Instalaţiile de stingere a varului.

10.1. Utilaje: concasor, moară cu bile, tambur de stingere în pastă, pâlnie de alimentare, site, tambur pentru stingerea varului în pulbere, bandă transportoare, ciur vibrator, buncăr, dozator, elevator

11. Procesele fizico-chimice care au loc la stingerea varului11.1. Reactivitatea varului : hidratarea varului, întărirea varului11.2. Transformări fizico-chimice care au loc stingerea varului:

11.2.1. Hidratarea varului: absorbţia apei, formarea hidroxidului de calciu, precipitarea cristalelor de hidroxidului de calciu, dilatare, reacţie exotermă

11.2.2. Întărirea varului: evaporarea apei, recristalizarea carbonatului de calciu, contracţia

12. Parametrii de stingere a varului: fineţea de măcinare, durata de stingere, compoziţia gazelor, debit, temperatură, compoziţia granulometrică, umiditate

13. Urmărirea parametrilor de stingere a varului:13.1. Diagrama de stingere a varului13.2. Aparate de măsură şi control: site, analizor de gaze, debitmetru, conductometru, ,

cronometru, termometru, balanţă)14. Reglarea parametrilor de stingere a varului: dispozitive de reglare

B. Fabricarea ipsosului15. Deshidratarea ghipsului16. Instalaţia pentru deshidratarea ghipsului :

16.1. Utilaje (concasor, moară, buncăr, alimentator, fierbător, cuptor rotativ, cameră, vertical, autoclavă, focar, pompe, elevator, separator, etc.)

16.2. Funcţionarea instalaţiei16.3. Scheme tehnologice de deshidratare

27

17. Procesele fizico – chimice care au loc la deshidratarea ghipsului:17.1. Compuşii rezultaţi la deshidratarea ghipsului în funcţie de temperatură (semihidrat,

anhidrit)17.2. Transformările fizico-chimice care au loc la deshidratarea ghipsului (transformări

polimorfe, încălzire, deshidratarea)18. Regimul de deshidratare a ghipsului:

18.1. Parametrii de deshidratare a ghipsului (temperatura, fineţea de măcinare, umiditatea ghipsului, presiunea, debitul, compoziţia gazelor)

18.2. Urmărirea parametrilor după diagrama de deshidratare şi consumul de energie (aparate de măsură şi control: termometre, manometre, debitmetru, analizor de gaze, site, etc)

18.3. Reglarea parametrilor19. Instructajul privind sănătatea şi securitatea muncii, de prevenire şi stingere a incendiilor şi de

protecţie a mediului la locul de muncă

Conţinuturile formării cuprind teme care pot fi abordate şi practic prin desfăşurarea de lucrări de instruire practică.








Conţinuturile programei modulului „Fabricarea varului şi ipsosului” trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.


Modulul „Fabricarea varului şi ipsosului” are o structură elastică, deci poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoare sau/şi în cabinete de specialitate din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.

28

Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului „Fabricarea varului şi ipsosului”, în continuare se recomandă câteva exemple de activităţi practice de învăţare:





îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului (documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal, instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de idei, etc.;







Evaluarea poate fi: a. În timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor învăţării



Va fi realizată de către cadrul didactic pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.

b. Finală

29

Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de predare/învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.

Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă: Fişe de observaţie; Fişe test; Fişe de lucru; Fişe de autoevaluare; Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală,

itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate sau itemi de tip rezolvare de probleme.







8. Bibliografie

1 Bratu, E. Operaţii unitare în ingineria chimică Ed. Tehnică, 19842 Cerghit, I. Metode de învăţământ EDP, 19983 Dinescu, A., Băjău, G. Tehnologia materialelor de construcţii EDP, 19904 Georgescu, M. Lianți anorganici şi azbociment Ed. Tehnică, 19825 Lăzărescu, I., Sînjoan,



6 Neacşu, I. Instruire şi învăţare EDP, 19997 Planurile-cadru, standarde de pregătire profesională, programele şcolare în vigoare,

auxiliare curriculare – www.edu.ro8 Popescu, G. Tehnologia materialelor de construcţii -

manualEDP, 1980

9 Teoreanu, I. Bazele tehnologiei lianţilor Ed. Tehnică, 197510 Teoreanu, I. Tehnologia betoanelor şi

azbocimentuluiEDP, 1977

11 Teoreanu I., Becherescu D., Rehner H.

Instalații termotehnologice - lianţi, sticlă, ceramică

Ed. Tehnică, 1979


www.k-education.at

30

Modulul IV: DEPOZITAREA, AMBALAREA ŞI LIVRAREA CIMENTULUI


Modulul „Depozitarea, ambalarea şi livrarea cimentului” face parte din stagiul de pregătire practică – CDL necesar dobândirii calificării profesionale „Operator lianţi şi prefabricate”, clasa a XI-a învăţământ profesional de 2 ani, şi are alocat un număr de 150 ore, conform planului de învăţământ, din care:

150 ore – instruire practică


Modulul „Depozitarea, ambalarea şi livrarea cimentului” reuneşte competenţe din unitatea de competenţe tehnice Depozitarea, ambalarea şi livrarea cimentului din standardele de pregătire de nivel 2, domeniul Materiale de construcţii.

2. Unitatea de competenţe la care se referă modulul

DEPOZITAREA, AMBALAREA ŞI LIVRAREA CIMENTULUI

31


MODULUL: DEPOZITAREA, AMBALAREA ŞI LIVRAREA CIMENTULUICunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare4

Rezultatul învăţării 1: Prezintă operaţiile de depozitare şi păstrare a cimentului Rolul depozitării, ambalării şi livrării

cimentului în procesul tehnologic Instalaţiile de depozitare, ambalare şi livrare a

cimentului Utilajele instalaţiei de depozitare a cimentului

portland (silozuri, filtru, suport poros, cântar pentru vagoane, jgheab de transport)

Funcţionarea instalaţiei de depozitare şi păstrare a cimentului portland în acord cu normele de protecţia muncii şi de mediu (NTSM la depozitarea cimentului, ISO 14000)

Indică utilajele din instalaţia de depozitare a cimentului portland

Urmăreşte funcţionarea instalaţiei de depozitare şi păstrare a cimentului portland în acord cu normele de protecţia muncii şi de mediu

Supraveghează funcţionarea utilajelor din instalaţia de depozitare şi păstrare a cimentului portland

Execută operaţii de întreţinere şi de funcţionare a utilajelor

Respectă normele de protecţia muncii şi de protecţia mediului

Prezentarea rolului depozitării, ambalării şi livrării cimentului în procesul tehnologic


Explicarea corectă a modului de funcţionare a instalaţiei de depozitare, ambalare şi livrare a cimentului

Enumerarea operaţiilor de lucru ale instalaţiei

Precizarea lucrărilor de întreţinere şi de asigurare a funcţionării utilajelor

Cunoaşterea normelor de protecţia muncii şi de protecţia mediului la locul de muncă

Rezultatul învăţării 2: Explică modul de livrare a cimentului portland Utilaje din instalaţia de ambalare a cimentului

în saci (buncăre, alimentator, sac, elevator cu cupe, ventilator, filtru, conducte de transport)

Utilaje din instalaţia de ambalare a cimentului în saci (buncăre, alimentator, sac, elevator cu cupe, ventilator, filtru, conducte de transport)

Urmăreşte funcţionarea utilajelor de ambalare şi livrare cu respectarea normelor de protecţia muncii şi a mediului (ISO 14000)

Indică utilajele de ambalare şi livrare a cimentului

Descrie utilajele din instalaţia de ambalare a cimentului în saci

Supraveghează funcţionarea utilajelor din instalaţia de ambalare a cimentului în saci

Execută operaţii de întreţinere a utilajelor de ambalare şi livrare

Explică metodele de livrare a cimentuluiRespectă normele de protecţia muncii şi de

protecţia mediului

Identificarea utilajelor şi a părţilor lor componente

Explicarea funcţionării instalaţiei ambalare a cimentului în saci

Precizarea lucrărilor de întreţinere a utilajelor de ambalare şi livrare

Cunoaşterea normelor de protecţia muncii şi de protecţia mediului la locul de muncă


Rezultatul învăţării 3: Descrie modul de ambalare a cimentului portland Utilaje de livrare a cimentului (containere, Enumeră utilajele din instalaţia de ambalare a Identificarea utilajelor şi a părţilor lor 4 Criteriile de evaluare sunt stabilite pe baza criteriilor de performanţă din standardele de pregătire profesională.

32

vagoane, camioane, vagoane cisternă, autocisterne, vapoare)

Metode de livrare a cimentului (vrac, ambalat în saci)

cimentului în saciDescrie utilajele din instalaţia de ambalare a

cimentului în saciExplică funcţionarea utilajelor din instalaţia

de ambalare a cimentului în saciExecută operaţii de întreţinere a utilajelor de

livrare a cimentului Identifică metodele de livrare a cimentuluiUrmăreşte funcţionarea utilajelor de

ambalare şi livrare cu respectarea normelor de protecţia muncii şi a mediului

componente Explicarea funcţionării utilajelor şi

instalaţiei de ambalare a cimentului în saci Aplicarea normelor de protecţia muncii şi

de protecţia mediului la locul de muncă Prezentarea metodelor de livrare a

cimentului Îndeplinirea sarcinilor care îi revin în

cadrul echipei de lucru

33


Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:1. Depozitarea, ambalarea şi livrarea cimentului

1.1. Rolul lor în procesul tehnologic2. Instalaţia de depozitare a cimentului portland3. Funcţionarea instalaţiei de depozitare şi păstrare a cimentului portland.

3.1. Normele de protecţia muncii şi de mediu4. Utilaje din instalaţia de depozitare a cimentului portland: silozuri, filtru, suport poros, cântar

pentru vagoane, jgheab de transport4.1. Descrierea utilajelor din instalaţiile de depozitare şi păstrare a cimentului portland

5. Instalaţia de ambalare a cimentului5.1. Utilaje: buncăre, alimentator, sac, elevator cu cupe, ventilator, filtru, conducte de transport5.2. Descrierea utilajelor din instalaţia de ambalare a cimentului5.3. Normele de protecţia muncii şi de mediu

6. Funcţionarea utilajele din instalaţia de ambalare a cimentului. Normele de protecţia muncii 7. Livrarea cimentului:

7.1. Metode de livrare7.2. Utilaje de livrare a cimentului (containere, vagoane, camioane, vagoane cisternă, autocisterne, vapoare)








Conţinuturile programei modulului „Depozitarea, ambalarea şi livrarea cimentului” trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.


34

Modulul „Depozitarea, ambalarea şi livrarea cimentului” are o structură elastică, deci poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoare sau/şi în cabinete de specialitate din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.

Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului „Depozitarea, ambalarea şi livrarea cimentului”, în continuare se recomandă câteva exemple de activităţi practice de învăţare:





îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului (documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal, instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de idei, etc.;



pot fi derulate următoarele activităţi de învăţare: Exerciţii de documentare; Navigare pe Internet în scopul documentării; Vizionări de materiale video (casete video, CD – uri); Discuţii.




Evaluarea poate fi:a. În timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor învăţării



Va fi realizată de către cadrul didactic pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul

35

de evaluare specificat în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.



Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă: Fişe de observaţie; Fişe de lucru; Fişe de autoevaluare; Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală, itemi








36

8. Bibliografie

1 Bratu, E. Operaţii unitare în ingineria chimică Ed. Tehnică - 1984

2 Cerghit, I. Metode de învăţământ EDP, 19983 Dinescu, A., Băjău, G. Tehnologia materialelor de construcţii EDP, 19904 Georgescu, M. Lianți anorganici şi azbociment Ed. Tehnică,

19825 Ionescu, I., Ispas, T. Proprietățile și tehnologia betoanelor Ed. Tehnică,

1997 București

6 Lăzărescu, I., Sînjoan, I., Vesa, E.

Utilajul şi tehnologia materialelor de construcţii


7 Neacşu, I. Instruire şi învăţare EDP, 19998 Planurile-cadru, standarde de pregătire profesională, programele şcolare în vigoare, auxiliare

curriculare – www.edu.ro9 Popescu, G. Tehnologia materialelor de construcţii -

manualEDP, 1980

10 Teoreanu, I. Bazele tehnologiei lianţilor Ed. Tehnică, 1975

11 Teoreanu, I. Tehnologia betoanelor şi azbocimentului EDP, 197712 Teoreanu I., Becherescu

D., Rehner H.Instalații termotehnologice - lianţi, sticlă, ceramică

Ed. Tehnică, 1979

13 Vlădulescu L., Cârstea M., Chitic M.

Ghid metodologic pentru proiectarea şi desfăşurarea activităţilor de calificare în învăţământul profesional tehnic

Ed. Cerna, Bucureşti, 1997


www.k-education.at

37

ministerul educaŢiei, cercetĂrii, … prof 2 ani/crr_mat de... · web view9.2. operaţiile...

Documents