ministerul apĂrĂrii naŢionale neclasificat universitatea ... · funcției inconștientului și...
TRANSCRIPT
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
1 din 19
MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE NECLASIFICAT
Universitatea Națională de Apărare „Carol I” Exemplar ............
Nr.____________din_________________
Lt.col. Ciprian Constantin PRIPOAE
REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
TEMA: Mecanismele influențării sociale în comunicarea publică
CONDUCĂTOR DE DOCTORAT
Colonel prof.univ.dr.
Ioan DEAC
Teză elaborată în vederea obținerii titlului de
DOCTOR în informații și securitate națională
- București, 2018 -
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
2 din 19
CUPRINS
INTRODUCERE
CAPITOLUL I INFLUENȚAREA SOCIALĂ ÎN COMUNICAREA
PUBLICĂ ȘI ASIGURAREA SECURITĂȚII NAȚIONALE
1.1 Dimensiuni ale securității naționale în context democratic și geostrategic
1.1.1 Evoluții conceptuale în documentele de planificare a securității
1.1.2 Dimensiunea confruntării asimetrice informațional-comunicațională în
domeniul securității
1.1.3 Rolul comunicării publice în asigurarea securității naționale
1.2 Rolul reprezentărilor sociale în definirea securității naționale
1.3 Raportul identitar al individului în societatea contemporană
1.3.1 Natura identității statului național.
1.3.2 Identitatea individuală
CAPITOLUL II ABORDĂRI TEORETICE CONTEMPORANE ALE
COMUNICĂRII DE INFLUENȚARE
2.1 Schimbul ca trăsătură implicită a organizării sociale
2.2 Teorii și modele ale comunicării publice
2.3 Teorii și modele ale influențării publice
CAPITOLUL III FUNCȚIONAREA INCONȘTIENTĂ A PSIHICULUI
ÎN PROCESUL DE INFLUENȚARE
3.1 Persuasiunea - mecanism psiho-lingvistic al comunicării de influențare
3.1.1 Interpretarea influențării și persuasiunii din perspectiva lingvistică
3.1.2 Interpretarea influențării și persuasiunii din perspectiva psihologică
3.1.2.1 Raportul afect-inconștient
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
3 din 19
3.1.2.2 Raportul dintre afectivitate și crearea sensului
3.2 Procese și mecanisme inconștiente ale funcționării psihice
3.2.1 Definiri ale inconștientului
3.2.2 Procese și mecanisme inconștiente
CAPITOLUL IV MECANISMELE INFLUENȚĂRII SOCIALE
ÎN COMUNICAREA PUBLICĂ
4.1 Mecanisme de analiză mentală a mesajelor.
4.1.1 Formalizarea funcționării mentale folosind bi-logica
4.1.2 Funcționarea minții și metafora limbajului
4.2 Categorizarea mentală și rolul ei în comunicarea de influențare
4.3 Rolul negării și al aspectelor negative în comunicarea de influențare
CAPITOLUL V INSTRUMENTE DE ANALIZĂ A COMUNICĂRII
DE INFLUENȚARE
5.1 Analiza critică a discursului
5.2 Logica paraconsistentă
5.3 Analiza metaforică
CAPITOLUL VI STUDIU DE CAZ - CAMPANIA DE
DEZINFORMARE ȘI PROPAGANDĂ A RUSIEI ÎN EUROPA ȘI
ÎN ROMÂNIA
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
4 din 19
CUVINTE CHEIE
Afecte, analiza discursului, bi-logica, categorizare, comunicare, dezinformare,
diagrama Voronoi, influențare, identitate, inconștient, logică, metaforă, persuasiune,
propagandă, reprezentări sociale, securitate, simbolizare, simetrizare, structură
conceptuală.
SINTEZA IDEILOR PRINCIPALE
Problema fundamentală
Comunicarea strategică joacă un rol esențial în dinamica societății umane
contemporane marcate de complexitate, hiper-conectare informațională, de
estompare a granițelor dintre domeniul public și cel privat. Fie că discutăm despre
subminarea valorilor democratice sub asaltul campaniilor de dezinformare și
propagandă, fie de rolul operațiilor psihologice în eficiența războiului hibrid,
acțiunile informaționale ostile au devenit o preocupare centrală atât pentru
politicieni, cât și pentru militari.
Înțelegerea în profunzime a mecanismelor comunicării de influențare este de
mare actualitate prin impactul pe care evoluțiile geo-politice recente le au asupra
securității naționale. De la Brexit și controversele alegerii noului președinte al SUA,
la acțiunile recente ale Rusiei în conflictul din Ucraina sau cele de subminare a UE
și a NATO, comunicarea de influențare a dobândit statutul de armă de luptă
(weaponized information). Fundamentând înțelegerea proceselor de influențare pe
o cunoaștere adecvată și profundă a mecanismelor psiholingvistice implicate,
urmărim să oferim o bază solidă de înțelegere și de operaționalizare a comunicării
de influențare în domeniul militar și civil.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
5 din 19
Convingerea autorului acestei teze este că rolul central în explicarea
fenomenul influențării sociale prin diversele forme ale comunicării publice trebuie
atribuit psihologiei, determinismului exercitat de procesele psihice individuale. Mai
mult, opacitatea transformărilor induse de comunicarea de influențare ne determină
să căutăm explicațiile la un nivel mai profund, cel al proceselor și mecanismelor
inconștiente ale minții. Ne-am propus astfel să realizăm o rafinare teoretico-
explicativă a ceea ce în literatura de specialitate este calificat drept discret, ascuns,
indirect, implicit, non-conștient, aspecte considerate drept cheia succesului și a
eficienței comunicării de influențare. Astfel, considerăm că doar prin analizarea
rolului pe care funcția inconștientului o are în comunicare putem explica subtilitatea,
sofisticarea, eficiența comunicării de influențare. Această abordare centrată pe
importanța inconștientului și a relației sale cu dimensiunea conștientă a vieții psihice
este nu doar utilă, ci se impune cu necesitate nevoilor de clarificare explicativă a
mecanismelor de influențare din comunicare prin reconsiderarea ponderii dintre
cogniție, rațional, logic și afect, emoție, procese primare. Această propunere se
bazează pe ultimele descoperiri oferite de neuroștiințe, urmărind depășirea
abordărilor simpliste ale inconștientului ce-l descriu prin opusul conștientului, drept
o arie a psihicului caracterizată de haotic sau de întâmplător. Astfel, ceea ce este
ascuns, inconștientul, este interpretat drept o funcție specifică de prelucrare a
informației, domeniu al psihicului determinat de anumite legi și mecanisme. De
asemenea, importanța funcției inconștientului se regăsește nu doar în explicarea
funcționării mecanismelor comunicării de influențare, ci și în determinismul
interacțiunilor sociale și a structurării societății umane.
Ipoteza de cercetare care a orientat această cercetare este aceea că
explicarea adecvată a funcționării și a eficienței comunicării de influențare trebuie
să facă trimitere la proprietățile și la mecanismele inconștientului. Teza acestei
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
6 din 19
lucrării vizează identificarea corelațiilor dintre mecanismele și procesele specifice
funcției inconștientului și tehnicile, metodele folosite în comunicarea de influențare.
Obiectivele de cercetare fixate pentru validarea ipotezei și pentru
îndeplinirea scopului enunțat în teză sunt prezentate în cele ce urmează.
Un prim obiectiv îl constituie explicarea corelației dintre afect, inconștient
și categorizarea mentală ca proces esențial în persuasiune și manipulare. În acest fel
ne-am propus să indicăm impactul pe care procesele și mecanismele aflate sub
pragul conștientizării influențează categorizarea, precum și rolul acesteia în
atribuirea de calități și trăsături diverselor obiecte conceptuale.
Un alt obiectiv propus a fost identificarea derivatelor inconștientului
prezente în explicațiile teoriilor anterioare asupra influențării. Acest obiectiv a fost
stabilit pentru a ilustra atât intenția de a continua cercetările anterioare, cât și
reticența existentă în integrarea în modelele explicative a rolului inconștientului.
Clarificarea relației dintre factorii care contribuie la perpetuarea statului
național și mecanismele și procesele de factură inconștientă este un alt obiectiv ce
va contribui la sublinierea rolului inconștientului atât în funcționarea comunicării de
influențare, cât și în realizarea consensului social, în dinamica și structurarea
societății. Corelate obiectivelor anterioare ne-am propus și îndeplinirea unor
obiective secundare. Astfel, ne-am dorit identificarea mecanismelor lingvistice prin
care se vehiculează intențiile, convingerile și credințele, precum identificarea
mijloacelor de analiză care să indice apelul la mecanisme inconștiente, implicit a
intenției de manipulare.
Îndeplinirea acestor obiective va servi explicării funcționării și eficienței
acțiunilor de dezinformare și propagandă desfășurate de Rusia în Europa și în
Romania folosind un nou model interpretativ.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
7 din 19
Metodologia de cercetare a urmărit folosirea a unor idei, teorii, concepte de
factură interdisciplinară care să ofere o interpretare științifică cuprinzătoare, unitară
și satisfăcătoare a fenomenului influențării. Astfel, au fost folosite analiza de
conținut și analiza critică a literaturii relevante, studiul comparativ, sinteza și
analogia, observația, raționamentul logico-deductiv și metoda inductivă.
Sinteza capitolelor
Primul capitol a fost dedicat îndeplinirii obiectivului de clarificare a relației
dintre factorii care contribuie la perpetuarea statului național și mecanismele și
procesele de factură inconștientă.
Au fost analizate evoluțiile studiilor de securitate, de la paradigma
confruntării armate către paradigma integrativ-sistemică în contextul transformării
relațiilor politice și economice internaționale, a reașezărilor ideologice
contemporane. Prin analiza evoluțiilor conceptuale din documentele de planificare
a securității am subliniat actualitatea acestor evoluții din domeniul studiilor de
securitate. În acest fel ne-am argumentat necesitatea aprofundării studiului asupra
rolului pe care aspectele de altă natură decât cea violentă, militară le au asupra
securității. Prin analiza rolului comunicării publice în asigurarea securității naționale
am subliniat importanța comunicării publice atât în consolidarea relației cetățean –
instituții, cât și rolul ei de vector în proiectarea unor interese ostile la adresa
securității naționale. De asemenea, am folosit analiza relației dintre comunicarea
publică și noile interpretări ale securității naționale pentru a introduce rolul și
semnificația spațiului mental imaginar în crearea percepției de apartenență la o
comunitate, precum și drept pretext teoretic pentru analiza rolului inconștientului în
comunicare și în influențarea socială. În acest capitol am indicat și rolul pe care
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
8 din 19
mass-media îl are în expunea indirectă a credințelor implicite ale indivizilor față de
diverse aspecte ale realității sociale.
Prin analiza rolului reprezentărilor sociale în definirea securității naționale am
subliniat importanța teoretică fundamentală pe care reprezentările sociale o au în
modelarea adecvată a înțelegerii atât a ordinii sociale, cât și a influențării sociale.
Această importanță este determinată de poziția centrală a reprezentărilor sociale în
rețeaua conceptuală formată de identitate, categorizare, relații sociale, limbaj,
gândire simbolică, inconștient. În acest prim capitol am indicat necesitatea de a
asocia caracterul asimetric al confruntării contemporane cu factorii nonviolenți,
nonkinetici de factură comunicațional-informațională ce vizează alterarea aspectelor
calitative ale reprezentărilor social-culturale ale indivizilor din comunitățile vizate.
Am subliniat că resursa fundamentală a statului pentru a-și perpetua existența este
sfera imaginarului și a convingerilor viitorilor cetățeni prin a căror modificare
timpurie se va putea induce experiența apartenenței la o comunitate imaginată de
valori și de principii. În urma îndeplinirii obiectivului propus am arătat și necesitatea
asocierii dimensiunii identitare a societății cu o variabilă majoră a securității
naționale și modul în care aspectele identitare pot deveni o vulnerabilitate.
Al doilea capitol a fost dedicat analizei modelelor teoretice ce pun accentul
pe decriptarea mecanismelor psihologice interne, cu accent pe rolul afectelor și al
non-conștientului. În acest sens, am subliniat necesitatea definirii comunicării
primordial prin schimb. Prin asocierea comunicării cu schimbul am putut să
deplasăm analiza relației sine-celălalt în plan intern prin analiza interacțiunii dintre
cogniție, afect și limbaj. Am folosit definirea comunicării prin intermediul
schimbului pentru a ne susține introducerea simetrizării asociate inconștientului în
analiza influențării. Am făcut o trecere în revistă a teoriilor comunicaționale de
factură calitativă a ce propun definirea procesuală de construire socială a sensului,
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
9 din 19
a înțelesurilor. Am folosit această selecție pentru a sublinia utilitatea modelelor
derivate din curentul umanist atât pentru explicarea influențării la nivel individual,
făcând trimitere la principiile ascunse, cât și pentru explicarea funcționării societății.
Prin analiza teoriilor și modelelor influențării publice, am indicat cum fiecare dintre
aceste modele subliniază semnificația adaptativ–relațională a dimensiunii afectiv–
emoționale și plasarea acesteia în prim-planul explicării sensului persuasiv al
comunicării, precum și secundarizarea funcționării raționale.
În capitolul trei am analizat presupozițiile fundamentele care fac posibil
fenomenul de influențare, raportul dintre explicațiile de natură lingvistică și cele de
natură psihologică, precum și rolul inconștientului în funcționarea mecanismelor
influențării și a persuasiunii. Scopul acestui capitol a fost de a demonstra că eficiența
procesului de influențare este determinată fundamental de proprietățile și de
mecanismele inconștientului. Așa cum a fost abordat de teoriile analizate în capitolul
anterior prin prisma contextelor, a presupozițiilor ori a implicitului, inconștientul
reprezintă domeniul care normează cauzalitatea asociativ-mentală. Am interpretat
procesele influențării și persuasiunii din perspectiva relației circulare dintre
explicația lingvistică și cea psihologică, elementul comun fiind dimensiunea
afectivă. Fie că se face apel la aspectul conotativ al cuvintelor sau la relația
privilegiată cu corpul și inconștientul, afectele sunt un mod primitiv de a de a gândi
prin care se dă sens experienței, afectele susținând și orientând acțiunea. Am
dezvoltat pe larg rolul imaginarului în funcționarea influențării sociale sub forma
explicării proceselor și mecanismelor inconștiente din diverse definiri ale
inconștientului. Am subliniat rolul central al mecanismelor inconștiente
(condensarea, deplasarea) în determinarea sensului latent al mesajelor, acestea având
o funcție semiotică care permite semnificarea subiectului și a experienței.
Inconștientul fiind expresia psihică a funcționării corpului, se desfășoară continuu
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
10 din 19
ca proces de prelucrare informațională specifică, oferind energia, dar mai ales liantul
și coerența dintre idei și concepte. Prin analiza proceselor și a mecanismelor
inconștiente, am explicat funcționarea mecanismelor persuasive abordate de teoriile
contemporane prin prisma proceselor de simetrizare, proiective și identificatorii.
Prin introducerea abordării antinomice a inconștientului propusă de Matte Blanco,
am indicat posibilitatea analizării formale a funcției inconștientului prin intermediul
proceselor de simetrizare și generalizare, procese care stau la baza reciprocității, a
categorizării și a metaforei.
În capitolul patru ne-am propus ca prin intermediul bi-logicii și categorizării
să descriem impactul funcției inconștientului asupra nivelului logic, rațional în
generarea sensului comunicării. Scopul capitolului a fost de a demonstra că
mecanismele simetrizării, al generalizării și al categorizării sunt esențiale în noul
model interpretativ propus de descriere a funcției persuasive comunicării.
Pornind de la rolul logicilor paraconsistente în explicarea caracterului non-
monotinic al gândirii, am indicat necesitatea de a folosi bi-logica ca instrument
descriptiv al interacțiunii dimensiunii conștiente cu funcția inconștientului în
generarea sensului. Prin specificitatea definirii inconștientului drept funcție care
operează cu clase de obiecte este deschisă calea interpretării categorizării drept
funcție a inconștientului. Prin prezentarea modelului lui Matte Blanco asupra
funcționării inconștientului și a interacțiunii sale cu conștientul, am arătat că
succesiunea secvențelor mentale nu urmează modelul normativ al logicii clasice,
aceasta fiind condiționată de funcția inconștientului. Am arătat că folosind sistemul
bi-logicii putem formaliza interacțiunea inconștientului cu aria conștienței,
interacțiune ce conduce la crearea legăturii de cauzalitate între stările mentale și la
atribuirea de calități obiectelor. Poziționarea în centrul demersului explicativ a
inconștientul este esențială prin importanța pe care o are asupra modului de generare
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
11 din 19
a claselor și a categoriilor, aspecte fundamentale în crearea sensului comunicării.
Prin analiza relației dintre funcționarea minții și metaforă am ilustrat rolul obiectiv
al mecanismelor inconștientului în funcționarea simbolică a minții și în generarea
sensului persuasiv. Prin investigarea relației dintre categorizarea mentală și
comunicarea de influențare am subliniat importanța categorizării ca element
unificator între domeniul lingvisticii, psihologiei și al socialului. Am arătat că
reprezentarea și organizarea cunoașterii nu poate fi explicată fără a aborda
problematica generării atributelor, a calităților și a clasificării folosind categoriile
mentale. Memoria, categorizarea și relațiile dintre categorii, învățarea, analiza
similarităților, funcționarea metaforei, luarea deciziei pot fi explicate folosind
modele ce pun în centrul explicației proprietățile, atributele obiectelor. Am arătat că
presupoziția centrală care ghidează transformarea interpretativă este aceea că orice
obiect poate fi redus la un set de proprietăți care determină structura conceptuală a
obiectului. Am propus ca, pentru o reprezentare adecvată a transformărilor pe care
le suferă conceptele asociate diferitelor reprezentări sociale sub influența
comunicării, să fie folosit modelul geometric al spațiilor conceptuale al lui Peter
Gardenfors. Astfel, prin diagrama Voronoi, devine posibilă reprezentarea
modificărilor conceptuale produse prin alterarea corelațiilor dintre diversele domenii
ce corespund cu proprietățile obiectelor. Aceste corelații au un caracter inconștient,
relevat de structura de dependență a proprietăților, de centralitatea și mutabilitatea
acestora. În acest capitol am subliniat și rolul gândirii contrafactuale și a negativității
în funcționarea comunicării de influențare, rolul ficțiunii sau a generării de
alternative la realitatea factuală în procesul de persuadare a receptorului.
În capitolul cinci, pornind de la presupoziția centrală a analizei comunicării
de influențare, anume că inițiatorii mesajelor își disimulează identitatea și natura
intențiilor folosind variate metode lingvistice pentru a împiedica ținta vizată să
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
12 din 19
opună rezistență, am urmărit identificarea instrumentelor și a modalităților de
reperare a derivatelor inconștientului. Folosind programe informatice proiectate
după aceste principii de analiză calitativă a mesajelor, se pot identifica fluxurile
informaționale prin care se desfășoară acțiuni de persuasiune, de dezinformare sau
de manipulare. Am analizat metodele analizei critice a discursului (ACD) în
identificarea în discurs a intențiilor emițătorilor, a presupozițiilor implicite ce
modelează reprezentarea societății. Folosindu-ne de specificul logicii
paraconsistente, am analizat relația dintre gândire și comunicare, pentru a sublinia
faptul că fundamentele, convingerile pe baza cărora se fac aserțiuni nu sunt
accesibile receptorilor mesajelor, iar în cazul comunicării de influențare acesta este
chiar un deziderat al comunicatorilor. Am propus folosirea logicii dependente de
context, logica modală multidimensională și logica transparentă intensională ca
instrumente practice de analiză a diverselor forme de comunicare prin care putem
identifica seturile de presupoziții, fundamentele pe care se sprijină mesajul manifest
al celor care încearcă influențarea. În finalul acestui capitol, am propus utilizarea
unui instrument de identificare a folosirii construcțiilor metaforice prin procedura
MIP (Metaphor Identification Procedure), dezvoltată de grupul Pragglejaz.
Presupoziția centrală a acestei proceduri este aceea că identificarea metaforei în
discurs se poate face prin căutarea utilizării indirecte a cuvintelor care trebuie
interpretate prin referința la un nivel primar. Analiza textelor pentru identificarea
constructelor metaforice se poate face atât individual cu operatori umani antrenați,
cât și prin folosirea unor programe informatice de analiză calitativă a datelor. În acest
capitol, am arătat că modul de construire a textelor nu este unul neutru sau
întâmplător, ci relevă alegeri mai mult sau mai puțin conștiente ale unui design care
face indirect trimitere la așteptările față de receptor, la proiecția identității dorite și
la încadrarea sa categorială. Folosind instrumente informatice de analiză calitativă a
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
13 din 19
datelor, folosind tehnica analizei critice a discursului, aplicațiile logicii transparente
intensionale sau analiza metaforică se poate demonstra existența și natura intențiilor
din spatele mesajelor diverselor forme de comunicare, depășind astfel dificultatea de
atribuire a intenționalității specifice acestui gen de acțiuni.
Capitolul șase a fost dedicat studiului campaniei de dezinformare și
propagandă a Rusiei în Europa și în România. Obiectivul acțiunilor de influențare
desfășurate de Rusia este ca, pe termen lung, să accentueze vulnerabilitățile existente
în funcționarea instituțiilor statelor și a societăților vizate cu scopul de a le
destabiliza și de crea confuzie în interiorul lor. Acest obiectiv este realizat prin
exploatarea vulnerabilităților sistemelor democratice, prin crearea de clivaje
societale la nivelul valorilor și al convingerilor, prin subminarea încrederii în
instituțiile statului. Scopul acestui capitol a fost de a ilustra utilitatea mecanismelor
propuse în capitolul patru în explicarea eficienței acțiunilor de persuasiune,
dezinformare, manipulare, propagandă din Europa și din Romania. Am arătat cum
contextul socio-cultural european, precum și variabilele socio-culturale specifice
societății românești facilitează atingerea obiectivelor comunicării de influențare.
Studiul de caz a arătat că, apelând la mijloace lingvistice ce vizează modificări
calitative – alterarea relațiilor dintre proprietățile obiectelor –, se urmărește
incapacitarea audiențelor vizate de a-și mai crea reprezentări mentale adecvate și
congruente asupra cauzelor și consecințelor evenimentelor sau asupra trăsăturilor
persoanelor implicate.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
14 din 19
Concluzii
În concluzie, considerăm că prin parcurgerea etapelor prezentate, cercetarea
noastră și-a atins toate obiectivele propuse. Prin demersul de cercetare întreprins am
indicat cum explicarea adecvată a funcționării și a eficienței comunicării de
influențare trebuie să facă trimitere la proprietățile și la mecanismele inconștientului.
În explicarea impactului pe care funcționarea inconștientă o are asupra comunicării,
am apelat la formalizarea propusă de Matte Blanco. Am ales această teoretizare
datorită atribuirii unei valori explicative centrale proceselor de generalizare și de
simetrizare prin care se scoate funcționarea inconștientului de sub eticheta haosului,
a imprevizibilului. Mai mult, simetrizarea ca fenomen inconștient se află la baza
reciprocității, mecanism esențial al persuasiunii. Simetrizarea și generalizarea,
procese determinate la rândul lor de mecanismele condensării și al deplasării, se află
la baza funcționării procesului de categorizare. Esențialitatea categorizării este dată
de intima sa corelare atât cu mecanismele procesului de generare a sensului
comunicării, în formularea de explicații, cât și cu procesele de structurare socială.
Categorizarea mentală este un proces modulat de afecte care determină diferențierea
semiotică și organizarea obiectelor și a reprezentărilor sociale după mai multe
trăsături și proprietăți într-o structură corelativă conceptuală. Rețeaua de proprietăți
a obiectelor delimitează și definește și categoria din care face parte obiectul. Am
propus ca pentru o reprezentare adecvată a transformărilor pe care le suferă
conceptele asociate diferitelor reprezentări sociale sub influența comunicării să fie
folosit modelul geometric al spațiilor conceptuale a lui Peter Gardenfors.
Calitatea esențială a modelului interpretativ formulat rezidă în creșterea
rigurozității explicării transformărilor induse la nivel semantic de mesajele
recepționate prin folosirea spațiilor conceptuale și a diagramei Voronoi. Utilitatea
acestui model interpretativ constă în posibilitatea de a fi aplicat atât în analiza
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
15 din 19
comunicării de influențare de tip hegemonic desfășurată de actori sociali (partide,
guverne, entități economico-financiare etc.), preponderent din interiorul unei
societăți, pe timp de pace, cât și în comunicarea de influențare desfășurată de actori
și entități externe societății (state sponsored entities), pe timp de pace și în perioade
de criză, ambele forme având efecte majore asupra securității naționale.
Teza de doctorat are un pronunțat caracter de originalitate, deoarece
integrează rezultatele reconceptualizării inconștientului ca domeniu distinct și
specific de prelucrare a informației în explicarea funcționării mecanismelor
persuasiunii, manipulării sau a propagandei. Prin demersul de cercetare întreprins,
comunitatea științifică şi planificatorii militari au la dispoziție un nou model de
interpretare și de evaluare a schimbărilor induse prin comunicarea de influențare.
Rezultatele demersului de cercetare științifică pot constitui instrumente utile
care să ghideze practica elementelor din cadrul structurilor specializate ale
sistemului național de securitate dedicate analizei și monitorizării diverselor forme
de comunicare publică.
BIBLIOGRAFIE
I. Legi, acte normative, regulamente
1. Bundesministerium für Verteidigung, Defence Policy Guidelines. Berlin:
Federal Ministry of Defence, 2003,
2. Bundesministerium für Verteidigung, White Paper 2006,
3. Carta Albă a Apărării României, 2016,
4. Education training and monitor Romania 2017, Luxembourg: Publications
Office of the European Union, 2017
5. Frank, Hans. Sicherheitspolitik in neuen Dimensionen. Bundesakademie für
Sicherheitspolitik (Hg.): Sicherheitspolitik in neuen Dimensionen,
Hamburg/Berlin/Bonn , 2001,
6. Keir, Giles. Handbook of Russian information warfare, NATO Defense
College,
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
16 din 19
7. Report of the Defense Science Board Task Force on Strategic Communication
(Office of the Undersecretary of Defense for Acquisition, Technology, and
Logistics [OUD], 2004,
8. Strategia națională de apărare a țării pentru perioada 2015 – 2019
II. Lucrări de autor
1. Anderson, Benedict. Imagined communities revisited: Reflections on the
origin and spread of nationalism, Verso Books, 2006,
2. Bandura, Albert. Self-efficacy: The exercise of control. New York: Freeman,
1997
3. Breakwell, Glynis. Coping with threatened identities. London: Methuen,
1986,
4. Bonfantini, Massimo. La semiosi e l’abduzione (The semiosis and the
abduction). Milan: Bompiani, 1987,
5. Bourdieu, Pierre, John Thompson. Language and symbolic power. Harvard
University Press, 1991,
6. Buzan, Barry. People, states & fear: an agenda for international security
studies in the post-cold war era. Ecpr Press, 2008,
7. Damasio, Antonio. Self Comes to Mind: Constructing the Conscious Brain.
Pantheon Books, 2010,
8. Dunker, Christian. The constitution of the psychoanalytic clinic- A History of
its Structure and Power, Karnac Books, 2011
9. Eco, Umberto. A theory of semiotics. Bloomington: Indiana University Press,
1976
10. Edelman Gerald, Tononi Giulio., A universe of consciousness: How matter
becomes imagination, Basic Books, New York, 2001;
11. Fairclough, Norman. Language and power. Pearson Education, 2001.
12. Fairclough, Norman. Critical discourse analysis: The critical study of
language. Routledge, 2013.
13. Fonagy Peter, Gergely Gyorgy, Eliot Jurist (Eds.). Affect Regulation,
Mentalization, and the Development of the Self, Karnac Books, 2004
14. Freud, Sigmund. Despre câteva mecanisme nevrotice în gelozie, paranoia și
homosexualitate. Opere 7, Ed. Trei, 2010
15. Gärdenfors, Peter. Conceptual Spaces: The Geometry of Though, 2000
16. Gigerenzer, Gerd. Gut feelings: The intelligence of the unconscious. Penguin,
2007
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
17 din 19
17. Habermas, Jürgen. The structural transformation of the public sphere: An
inquiry into a category of bourgeoisie society (T. Burger & F. Lawrence,
Trans.). Cambridge: MIT Press, 1989.
18. Harnad, Stevan. Categorical perception. Encyclopedia of Cognitive Science.
Nature Publishing Group/MacMIllan, 2003,
19. Hart, Christopher. Critical discourse analysis and cognitive science: New
perspectives on immigration discourse. Springer, 2010.
20. Humphrey, Nicolas, Seeing red: A study in consciousness, Harvard
University Press, Cambridge, MA, 2006
21. Kahneman, Daniel. Thinking, fast and slow. Macmillan, 2011
22. Kaldor, Mary. New and old wars: Organised violence in a global era. John
Wiley & Sons, 2013.
23. Lakoff, George, Johnson, Mark. Philosophy in the flesh: the embodied mind
and its challenge to Western thought. New York: Basic Books, 1999
24. Liiceanu, Gabriel. Nebunia de a gândi cu mintea ta, Humanitas, București,
2016
25. Magedah E. Shabo. Techniques of propaganda and persuasion. Prestwick
House, Inc., 2008.
26. Matte Blanco, Ignacio. The unconscious as infinite sets: An essay in bi-logic.
Karnac Books, 1998
27. Moscovici, Serge. Psihologia socială sau mașinăria de fabricat zei. Iași, Ed.
Universității Al.I. Cuza, 1997,
28. Orășanu, Brândușa. Biografia unui concept psihanalitic: identificarea
proiectivă, București, Ed. Trei, 2005
29. Panksepp, Jaak. Affective Neuroscience: The Foundations of Human and
Animal Emotions, Oxford University Press, New York, 1998
30. Perse, Elizabeth, Media Effects and Society. Mahwah, NJ: Erlbaum, 2001
31. Priest, Graham . Paraconsistent Logic. In D. Gabbay and F. Guenthner
(eds.). Handbook of Philosophical Logic, Volume 6 (2nd ed.). The
Netherlands: Kluwer Academic Publishers, 2002.
32. Ricoeur, Paul. The rule of metaphor: The creation of meaning in language.
Psychology Press, 2003.
33. Sasso, Giampaolo. The Development of Consciousness: An Integrative Model
of Child Development, Neuroscience and Psychoanalysis, Karnac, 2007
34. Semino, Elena. Metaphor in discourse. Cambridge: Cambridge University
Press, 2008
35. Sovran, Tamar. Relational semantics and the anatomy of abstraction.
Routledge, 2013
36. Van Dijk, Teun, (ed.). Discourse as structure and process. Sage, 1997
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
18 din 19
37. Ver Eecke, Wilfried. Denial, negation, and the forces of the negative. SUNY
Press, 2006
38. Wendt, Alexander, Social Theory of International Politics, Cambridge
University Press,1999
III. Articole
1. Antinori, Anna, Carter, Olivia L., Smillie, Luke. Seeing it both ways:
Openness to experience and binocular rivalry suppression. Journal of
Research in Personality, 68, pp.15-22, 2017
2. Bargh John, Williams Erin The automaticity of social life. Current directions
in psychological science 15.1, 2006
3. Bohman, James. Expanding dialogue: The Internet, the public sphere and
prospects for transnational democracy. The sociological review 52.s1, 2004
4. Bria, Pietro. Introduzione. Verso un epistemologia bi-logica. In P. Bria & F
Oneroso (eds) L’inconscio antinomico. Svviluppi e prospettive dell’opera di
Matte Blanco. Milano, Franco Angeli, pp. 11-21, 1981
5. Brinol Pablo, Petty Richard. Source factors in persuasion: A self-validation
approach. European review of social psychology, 20, pp. 49-96, 2009
6. Cavell, Marcia. Triangulation, one’s own mind, and objectivity. Mapping
Psychic Reality: Triangulation, Communication, and Insight, 59, 2011
7. Chryssochoou, Xenia. Identity projects in multicultural nation-states.
Teoksessa I. Jasinskaja-Lahti & TA Mähönen (toim.) Identities, Intergroup
Relations and Acculturation–The Cornerstones of Intercultural Encounters.
Helsinki: Gaudeamus, 2009
8. Deac, Ioan. Comunicarea publică și Securitatea stilului de viată, Revista
Punctul critic 3(21), 2017
9. Fairclough, Norman. Critical discourse analysis and the marketization
of public discourse: The universities. Discourse and Society 4 (2), 1993
10. Fonagy, Peter. Thinking about thinking: Some clinical and theoretical
considerations in the treatment of a borderline patient. The International
journal of psycho-analysis 72.4: 639, 1991
11. Galeotti, Mark. Controlling Chaos: How Russia Manages Its Political War
in Europe. Policy Brief, European Council on Foreign Relations, 2017
12. Gallese Vittorio, Lakoff George. The brain’s concepts: The role of the
sensory-motor system in conceptual knowledge. Cognitive
Neuropsychology, 22(3, 4), pp. 455–479, 2005
13. Howarth, Caroline. Identity in whose eyes? The role of representations in
identity construction. Journal for the theory of social behaviour 32.2, 2002
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
19 din 19
14. Hunerwadel, J.P., The effect based approach to operations: questions and
answers, Air and space power Journal, 2006,
15. LeDoux, Joseph. Coming to terms with fear, Pnas.organization, vol. 111 no.
8, pp. 2871-2878, 2014;
16. Mancia, Mauro. Implicit memory and early unrepressed unconscious: their
role in the therapeutic process (how the neurosciences can contribute to
psychoanalysis). International Journal of Psychoanalysis, 87, 2006
17. Murphy Sheila, Zajonc Robert. Affect, cognition, and awareness: affective
priming with optimal and suboptimal stimulus exposures. Journal of
personality and social psychology 64.5, 1993
18. Petty, Richard E., John T. Cacioppo. The elaboration likelihood model of
persuasion. Communication and persuasion. Springer New York, pp.1-24,
1986
19. Pavitt, Charles., Answering Questions Requesting Scientific Explanations for
Communication, Communication Theory Volume 10, Issue 4, 2000
20. Price, Monroe. The market for loyalties: Electronic media and the global
competition for allegiances. Yale Law Journal, 104, 1994,
21. Ricoeur, Paul. The metaphorical process as cognition, imagination, and
feeling. Critical inquiry, 5.1, 1978,
22. Rizzolatti, Giacomo, Fabbri-Destro, Maddalena, The mirror system and its
role in social cognition, Current Opinion in Neurobiology 18, pp. 179-184,
2008
23. Segal, Hanna. Notes on symbol formation. The International journal of
psycho-analysis, 38, 1957,
24. Selhorst, Collins. Russia’s Perception Warfare, Militaire Spectator, 185 No.
4, 2016
25. Storbeck Justin, Gerald, Clore, On the interdependence of cognition and
emotion, Cognition and Emotion, 21, 2007
26. Stoycheva, Valentina, Joel Weinberger, and Emily Singer. The place of the
normative unconscious in psychoanalytic theory and practice.
Psychoanalytic Psychology 31.1, 100, 2014
27. Ricardo Valerdi, William Rouse. When systems thinking is not a natural
act. Systems Conference, 2010 4-th Annual IEEE, 2010
28. Vitali, Stefania, Glattfelder James, Battiston Stefano. The network of global
corporate control. PloS one 6.10, 2011