ministerul afacerilor interne judeŢul sibiu direcţia ... · dezvoltor al conventiei de la paris...

Adresa: Sibiu, str. Andrei Şaguna nr. 10/ nr. de telefon: 0269/21.01.04/ nr. de fax: 0269/21.81.77 adresa de e-mail:instituţ[email protected] / adresa website: http://www.prefecturasibiu.ro

Prezentare

Proiect de modificare a Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici

În România, reglementarea functie publice, în sensul modern al acceptiunii, a fost

realizata prima data de Regulamentele Organice. Urmeaza cronologic, prevederi ale Statului

dezvoltor al Conventiei de la Paris si ale Legii electorale din timpul lui Cuza, precum si cele ale

Constitutiei din 1866, pentru ca abia prin Constitutia din 1923 sa se considere oportun momentul

adoptarii unui statut al functionarilor publici, concretizat prin Legea din 19 iunie 1923, în vigoare

pâna în 1940.

Evolutia ulterioara a reglementarilor în materie a fost determinata de cursul

evenimentelor care au îndepartat societatea româneasca de pe calea unei democratii autentice.

Un moment relevant în scurta prezentare a istoricului reglementarii functiei publice este

adoptarea Constitutiei României din 1991, iar în temeiul acesteia adoptarea, nejustificat de

târziu, a Statutului functionarului public, prin Legea nr.188/19991, publicat în Monitorul Oficial

al Roâniei nr. 600, partea I, din 8 decembrie 1999 și republicat în 29 mai 2007.

Functia publica reprezinta ansamblul atributiilor si responsabilitatilor, stabilite în temeiul

legii, în scopul realizarii prerogativelor de putere publica de catre administratia publica centrala,

administratia publica locala si autoritatile administrative autonome. Statul actioneaza prin

functionarii publici pun in aplicare competentele stabilite de lege. Aceste competente, pe care le

numim puteri, atributii, sarcini, obligatoriu sunt necesare realizarii misiunilor administratiei fata

de colectivitatea nationala sau locala. Trebuie avut în vedere ca fiecare functie publica se

constituie tocmai cu acest scop de a da satisfactie unor interese generale si nu unor interese

particulare.

R O M A N I A

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

INSTITUŢIA PREFECTULUI – JUDEŢUL SIBIU

Direcţia Verificarea Legalităţii, Contencios şi Relaţii Publice

Nr. 4110 Data; 29.03.2017 Exemplar nr. 1 din 1

Ind Dosar V/3


Orice demers al administratiei în vederea înfiintarii unor functii publice trebuie justificat

prin asumarea, recunoasterea unor cerinte sociale carora administratia trebuie sa le de-a

satisfactie.

Notiunea de functie publica a fost caracterizata ca fiind un complex de competente,

organizat de lege pentru satisfacerea unui interes general destinat de a fi ocupat, în mod temporar

de unul sau mai multi titulari, persoane fizice, care exercita atributiile în limitele competentei

legale, urmarind realizarea scopului pentru care a fost creata functiunea

Pe parcursul anilor,legea care reglementeaza statutul functionarilor publici a suferit

numeroase modificării menite să consolideze și să asigure un cadrul legal corespunzător pentru

exercitarea prerogativelor de putere publică in mod corect.

Modificările propuse sunt necesare pentru a putea integra functionarul public in

categoria de salariatii carora li se aplica Codul Muncii fara a se mai crea diferente de tratament si

sunt menite a fi în concordanță cu noua lege a salarizării unitare care urmează a fi aprobată.

Intocmit,

consilier

STAICU Elisabet


Proiect

Art. I. – Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată în Monitorul

Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2007, cu modificările şi completările ulterioare,

se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Titlul legii va avea următorul cuprins:

”Lege privind Statutul funcţionarilor publici și evidența personalului bugetar din administrația

publică”.

2. Articolul 1 va avea următorul cuprins:

„Art. 1. - (1) Prezenta lege reglementează normele generale pentru asigurarea evidenței

personalului bugetar din administrația publică, precum și regimul general al raporturilor juridice

dintre funcţionarii publici şi următoarele autorități și instituții publice:

a) autorităţi şi instituţii publice ale administraţiei publice centrale;

b) autorităţi şi instituţii publice ale administraţiei publice locale;

c) autorităţi administrative autonome;

d) structurile de specialitate ale Administrației Prezidențiale;

e) structurile de specialitate ale Parlamentului României;

f) structurile de specialitate ale instanţelor judecătoreşti şi parchetelor.

(2) Scopul prezentei legi îl constituie asigurarea, în conformitate cu dispoziţiile legale, a unui

serviciu public stabil, profesionist, transparent, eficient şi imparţial, în interesul cetăţenilor,

precum şi al autorităţilor şi instituţiilor publice.

(3) Evidența personalului bugetar din administrația publică se realizează pe baza Sistemului

electronic național de evidență a ocupării în administrația publică.”

3. După articolul 1 se introduce un nou articol, art. 11, cu următorul cuprins:

„Art. 11. – (1) În înțelesul prezentei legi, personalul bugetar din administrația publică cuprinde:

a) persoanele numite în funcții de demnitate publică;

b) persoanele care dețin funcții de autoritate publică cu statut de ales local;

c) funcționari publici;

d) personal contractual, angajat în temeiul unui contract individual de muncă și a unui

contract de management.

(2) Prezenta lege se aplică personalului bugetar prevăzut la alin.(1) care își desfășoară activitatea

în autoritățile și instituțiile publice definite în conformitate cu punctul 30 al art.2 din Legea

finanțelor publice nr.500/2002, cu modificările și completările ulterioare, precum și în cadrul

autorităților publice din administrația publică locală și în instituţiile şi serviciile publice din

subordinea acestora.”



„Art. 2. – (1) Funcţia publică reprezintă ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţilor, stabilite în

temeiul şi în executarea legii, în scopul realizării prerogativelor de putere publică de către

autorităţile şi instituţiile publice prevăzute la art.1 alin.(1).

(2) Activităţile cu caracter general care implică exercitarea prerogativelor de putere publică sunt

următoarele:

a) elaborarea proiectelor de acte normative şi a altor reglementări specifice autorităţii sau

instituţiei publice, precum şi asigurarea avizării acestora;

b) elaborarea propunerilor de politici publice şi strategii, a programelor, a studiilor,

analizelor şi statisticilor necesare fundamentării şi implementării politicilor publice, precum şi a

actelor necesare executării legilor, în vederea realizării competenţei autorităţii sau instituţiei

publice;

c) consilierea, controlul şi auditul public intern;

d) gestionarea resurselor umane şi a resurselor financiare;

e) colectarea creanţelor bugetare;

f) reprezentarea intereselor autorităţii sau instituţiei publice în raporturile acesteia cu

persoane fizice sau juridice de drept public sau privat, din ţară şi din străinătate, în limita

competenţelor stabilite de conducătorul autorităţii sau instituţiei publice, precum şi reprezentarea

în justiţie a autorităţii sau instituţiei publice în cadrul căreia îşi desfăşoară activitatea;

g) realizarea de activităţi în conformitate cu strategia de informatizare a administraţiei

publice.

(3) Activităţile cu caracter special care implică exercitarea prerogativelor de putere publică sunt

următoarele:

a) activități de specialitate necesare realizării prerogativelor constituționale ale

Parlamentului;

b) activități de specialitate necesare realizării prerogativelor constituționale ale

președintelui României;

c) activități de specialitate necesare realizării politicii externe a statului;

d) activități de specialitate necesare apărării drepturilor și libertăților fundamentale ale

persoanei, a proprietății private și publice, prevenirea și decoperirea infracțiunilor, respectarea

ordinii și liniștii publice;

e) activități de specialitate necesare aplicării regimului juridic al executării pedepselor şi

măsurilor privative de libertate pronunţate de instanţele judecătoreşti;

f) alte activităţi cu caracter special care privesc exercitarea autorităţii publice în domenii

de competenţă exclusivă a statului, în temeiul şi în executarea legilor şi a celorlalte acte

normative.

(4) Stabilirea posturilor în regim de funcţie publică este obligatorie, în măsura în care sunt

îndeplinite condiţiile prevăzute la alin. (1) – (3).

(5) Funcţiile publice se stabilesc prin lege.”

5. După articolul 2 se introduce un nou articol, art. 21, cu următorul cuprins:

„ Art. 21. – (1) Funcţionarul public este persoana numită, în condiţiile legii, într-o funcţie

publică.

(2) În funcţie de categoria din care fac parte, funcţionarii publici iau decizii şi/sau desfăşoară

activităţi cu caracter tehnic, pentru a asigura continuitatea funcţionării în interes public general a

autorităţilor şi instituţiilor publice.


(3) Prin întreaga lor activitate, funcţionarii publici acţionează în condiţii de legalitate,

imparţialitate şi profesionalism pentru îndeplinirea de către autorităţile şi instituţiile publice a

atribuțiilor prevăzute de lege.

(4) Corpul funcţionarilor publici este constituit din totalitatea funcţionarilor publici care

îndeplinesc activitățile prevăzute la art.2 alin.(1)-(3) în cadrul autorităţilor şi instituţiilor

publice.”


k) subordonare ierarhică.”


„ Art. 4. - (1) Raporturile de serviciu se nasc şi se exercită pe baza actului administrativ de

numire, emis în condiţiile legii.

(2) Exercitarea raporturilor de serviciu se realizează pe perioadă nedeterminată, cu excepţiile

prevăzute la alin.(3).

(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), funcţiile publice de execuţie temporar vacante pe o

perioadă de cel puţin o lună pot fi ocupate pe perioadă determinată astfel:

a) prin redistribuirea din corpul de rezervă a funcţionarilor publici, în condiţiile legii;

b) prin numire pe perioadă determinată, prin concurs în condiţiile legii;

c) prin modalităţi de modificare temporară a raporturilor de serviciu ale funcţionarilor

publici, în condiţiile legii.

(4) Anterior aplicării uneia dintre modalităţile de ocupare a funcţiilor publice de execuţie

temporar vacante prevăzute la alin.(3), persoana care are competenţa de numire în funcţia

publică poate transforma postul aferent funcţiei publice de execuţie temporar vacantă pe o

perioadă de cel puţin o lună, prin raportare la necesarul de personal al autorităţii sau instituţiei

publice, pentru perioada vacantării temporare a postului. În acest caz, la data revenirii titularului

în funcţia publică deţinută, postul aferent funcţiei publice se va transforma cu respectarea

categoriei, clasei şi gradului profesional ale titularului postului.”

8. După articolul 4 se introduc trei noi articole, art. 41 - 43, care vor avea următorul

cuprins:

„Art. 3. – Principiile care stau la baza exercitării funcţiei publice sunt:

a) legalitate;

b) competență;

c) performanță;

d) eficienţă şi eficacitate;

e) imparţialitate şi obiectivitate;

f) responsabilitate, în conformitate cu prevederile legale;

g) orientare către cetăţean;

h) stabilitate în exercitarea funcţiei publice;

j) buna-credinţă, în sensul respectării drepturilor şi îndeplinirii obligaţiilor reciproce;


„Art. 41 – (1)Funcţionarii publici numiţi pe perioadă determinată în condiţiile art.4 alin.(3) au

aceleaşi drepturi şi îndatoriri ca funcţionarii publici numiţi pe perioadă nedeterminată, cu

excepţiile prevăzute de prezenta lege.

(2) În situația în care, pe durata ocupării funcţiei publice de execuţie temporar vacante potrivit

art. 4 alin.(3) lit.a) și b), aceasta se vacantează în condițiile legii, persoana care are competența

legală de numire în funcția publică dispune numirea funcționarului public, cu acordul acestuia,

pe durată nedeterminată.

Art. 42 – Raportul de serviciu se exercită cu durată normală a timpului de muncă, cu excepţiile

prevăzute de prezenta lege.

Art.43 – (1) Prin excepţie de la prevederile art.42, raportul de serviciu poate fi exercitat cu durată

redusă a timpului de muncă la jumătate de normă, caz în care este denumit raport de serviciu cu

timp parţial.

(2) Raportul de serviciu poate fi exercitat cu durată redusă a timpului de muncă la jumătate de

normă în următoarele situații:

a) pentru funcţiile publice de execuţie, în cazuri temeinic justificate;

b) în cazul emiterii unei decizii de invaliditate de gradul III, în măsura în care

conducătorul autorităţii sau instituţiei publice consideră că funcționarul public îşi poate îndeplini

atribuţiile aferente funcţiei publice pe care o deţine și dispune continuarea activităţii cu durată

redusă a timpului de muncă la jumătate de normă, în condițiile prevăzute la art.99 alin.(11);

c) în cazul menținerii în activitate a funcționarului public în condițiile art.98 alin.(11), în

măsura în care conducătorul autorităţii sau instituţiei publice consideră că funcționarul public îşi

poate îndeplini atribuţiile aferente funcţiei publice pe care o deţine cu durată redusă a timpului de

muncă la jumătate de normă;

(3) Justificarea exercitării cu durată redusă a timpului de muncă la jumătate de normă a unei

funcții publice de execuție potrivit alin.(2) lit.a) se face de către persoana care are competența de

numire în funcția publică.

(4) Funcţionarii publici care exercită o funcţie publică în baza unui raport de serviciu cu timp

parţial, în condiţiile prevăzute la alin.(1)-(3), au aceleaşi drepturi şi îndatoriri ca funcţionarii

publici care exercită o funcţie publică cu durată normală a timpului de muncă, cu excepţiile


(5) Drepturile salariale ale funcţionarilor publici care exercită o funcţie publică în baza unui

raport de serviciu cu timp parţial, se acordă proporţional cu timpul efectiv lucrat, raportat la

drepturile stabilite pentru durată normală a timpului de muncă.”


„Art. 5. - (1) Pot beneficia de statute speciale funcţionarii publici care îndeplinesc activitățile

prevăzute la art.2 alin.(1) și (3) în cadrul următoarelor servicii publice:

a) structurile de specialitate ale Parlamentului României;

b) structurile de specialitate ale Administraţiei Prezidenţiale;

c) serviciile diplomatice şi consulare;

d) poliţia şi alte structuri ale Ministerului Afacerilor Interne;

e) Administraţia Naţională a Penitenciarelor;

f) alte servicii publice stabilite prin lege, care îndeplinesc activități prevăzute la art. 2

alin.(3) lit.f).


(2) Prin statutele speciale prevăzute la alin. (1) se pot reglementa:

a) drepturi, îndatoriri şi incompatibilităţi specifice, altele decât cele prevăzute de prezenta

lege;

b) funcţii publice specifice.

(3) Prin excepţie de la prevederile alin.(2), în cazul statutelor speciale aplicabile serviciilor

diplomatice şi consulare, poliţiştilor şi altor structuri ale Ministerului Afacerilor Interne precum

şi Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor dispoziţiile speciale pot reglementa şi cadrul legal

special al raporturilor de serviciu în domeniile specifice de competenţă.”


g) personalul regiilor autonome, companiilor și societăților naționale precum și al

societăților comerciale.”

11. Alineatele (3) şi (4) ale articolului 7 vor avea următorul cuprins:

”(3) Funcţiile publice specifice reprezintă ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţilor cu caracter

specific unor autorităţi şi instituţii publice, în vederea realizării competenţelor lor specifice, sau

care necesită competenţe şi responsabilităţi specifice.

(4) Stabilirea funcțiilor publice specifice și echivalarea acestora cu funcţiile publice generale se

face prin lege.”

12. La articolul 7, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5) cu

următorul cuprins:

”(5) În înțelesul prezentei legi, echivalarea funcțiilor publice specifice cu funcţiile publice

generale se referă la echivalarea în mod cumulativ a următoarelor condiții:

a) nivelul funcției publice;

b) nivelul studiilor necesare pentru exercitarea funcției publice;

c) vechimea în specialitate necesară pentru exercitarea funcţiei publice;

„Art.6.- Nu au calitatea de funcționari publici următoarele categorii de personal:

a) personalul contractual salariat din aparatul propriu al autorităţilor şi instituţiilor

publice, care desfăşoară activităţi de secretariat, administrative, protocol, gospodărire,

întreţinere-reparaţii şi de deservire, pază, precum şi altor categorii de personal care nu exercită

prerogative de putere publică.

b) personalul salariat încadrat, pe baza încrederii personale, la cabinetul demnitarului;

c) corpul magistraţilor;

d) cadrele didactice și alte categorii de personal din unităţile şi instituţiile de învăţământ;

e) persoanele numite sau alese în funcţii de demnitate publică.

f) personalul din unităţile sanitare;


d) nivelul salarial, în condițiile stabilite de legislația în vigoare în domeniul salarizării

personalului bugetar, sau, după caz, de actele normative cu caracter special.”


„Art. 8. - (1) Funcţiile publice de stat sunt funcţiile publice stabilite şi avizate, potrivit legii, în

cadrul ministerelor, organelor de specialitate ale administraţiei publice centrale, structurilor de

specialitate ale Administraţiei Prezidenţiale, structurilor de specialitate ale Parlamentului

României, autorităţilor administrative autonome, precum şi în cadrul structurilor de specialitate

ale instanţelor judecătoreşti şi parchetelor.

(2) Funcţiile publice teritoriale sunt funcţiile publice stabilite şi avizate, potrivit legii, în cadrul

instituţiei prefectului, serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe

ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale, precum şi instituţiilor

publice din teritoriu, aflate în subordinea/coordonarea/sub autoritatea Guvernului, a ministerelor

şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale.

(3) Funcţiile publice locale sunt funcţiile publice stabilite şi avizate, potrivit legii, în cadrul

aparatului propriu al autorităţilor administraţiei publice locale şi al instituţiilor publice

subordonate acestora.”

14. Alineatul (3) al articolului 10 va avea următorul cuprins:

”(3) În categoria funcţiilor publice de conducere funcţiile publice se clasifică prin raportare la

nivelul de complexitate al atribuţiilor, în condițiile prevăzute la art.13 din prezenta lege.”

15. După alineatul (3) al articolului 10 se introduce un nou alineat, alin.(4) care va

avea următorul cuprins:

„(4) În categoria funcţiilor publice de execuţie funcţiile publice se clasifică prin raportare la

nivelul de complexitate al atribuţiilor potrivit gradelor profesionale.”


„(2) Sunt numite funcţionari publici debutanţi persoanele care au promovat concursul pentru

ocuparea unei funcţii publice de grad profesional debutant precum şi persoanele numite în

condiţiile prevăzute la art. 531 alin.(1) lit. b) şi alin. (2) şi care nu îndeplinesc condiţiile de

vechime în specialitate necesare exercitării unei funcţii publice de execuţie definitive.

(3) Sunt numiţi funcţionari publici definitivi:

a) funcţionarii publici debutanţi care au efectuat perioada de stagiu prevăzută de lege şi

au obţinut rezultat corespunzător la evaluare;

b) persoanele care intră în corpul funcţionarilor publici prin modalităţile prevăzute de

prezenta lege şi care au vechimea în specialitatea studiilor necesare ocupării funcţiei publice de

minimum 1 an.”



„Art. 12. - Categoria înalţilor funcţionari publici cuprinde persoanele care sunt numite în una

dintre următoarele funcţii publice:

a) secretar general și secretar general adjunct din cadrul autorităților și instituțiilor

publice prevăzute la art.1 alin.(1) lit.a), c) și e);

b) secretar general al instituției prefectului.”


„Art. 13. - Categoria funcţionarilor publici de conducere cuprinde persoanele numite în una


a) director general din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice prevăzute la art.8 precum şi

funcţiile publice specifice echivalente acestora;

b) director general adjunct din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice prevăzute la art.8

precum şi funcţiile publice specifice echivalente acestora;

c) director din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice prevăzute la art.8 alin. (1) precum şi

funcţiile publice specifice echivalente acestora;

d) director adjunct din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice prevăzute la art. 8 alin. (1)

precum şi funcţiile publice specifice echivalente acestora;

e) director executiv din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice prevăzute la art.8 alin. (2) și

(3) precum şi în funcţiile publice specifice echivalente acestora;

f) director executiv adjunct din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice prevăzute la art.8

alin. (2) și (3) precum şi în funcţiile publice specifice echivalente acestora;

g) şef serviciu din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice prevăzute la art.8, precum şi în

funcţiile publice specifice echivalente acesteia;

h) şef birou din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice prevăzute la art.8, precum şi în

funcţiile publice specifice echivalente acesteia.”


„Art. 15. – (1) Funcţiile publice de execuţie sunt structurate pe grade profesionale și trepte de

salarizare.

(2) Gradele profesionale sunt următoarele:

a) debutant

b) asistent;

c) principal;

d) superior, ca nivel maxim;

(3) Fiecărui grad profesional îi corespund trepte de salarizare după cum urmează:

a) gradului asistent îi corespund două trepte de salarizare, treapta II și treapta I, ca nivel

maxim;

b) gradului principal îi corespund două trepte de salarizare, treapta II și treapta I, ca nivel

maxim;

c) gradului superior îi corespund 4 trepte de salarizare, respectiv treapta IV, treapta III,

treapta II și treapta I, ca nivel maxim.”

20. După articolul 15 se introduce un nou articol, art.151, care va avea următorul

cuprins:


„Art. 151. – (1) Funcţiile publice din categoria înalților funcționari publici precum și funcțiile

publice de conducere sunt structurate pe trepte de salarizare.

(2) Fiecărei funcții publice din categoria înalților funcționari publici precum și fiecărei funcții

publice de conducere îi corespund două trepte de salarizare, treapta II și treapta I, ca nivel

maxim.”


„Art. 16. - (1) Înalţii funcţionari publici realizează managementul de nivel superior în

administraţia publică centrală şi în autorităţile administrative autonome.

(2) Ocuparea funcțiilor publice din categoria înalților funcționari publici se face prin:

a) concursul organizat în condițiile prevăzute la art.57;

b) concursul de promovare organizat în condițiile prevăzute la art.66;

c) mobilitate, în condițiile prevăzute la art.871;

d) exercitare cu caracter temporar, în condițiile prevăzute la art.92.

e) redistribuire din corpul de rezervă al funcționarilor publici.

(3) Decizia privind alegerea uneia dintre modalitățile de ocupare a funcției publice din categoria

înalților funcționari publici prevăzute la alin.(2) aparține persoanei care are competența de

numire în funcția publică, la propunerea conducătorului autorității sau instituției publice în

cadrul căreia se află funcția publică vacantă.

(4) Pentru a ocupa o funcţie publică corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici

persoana trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:

a) cele prevăzute la art. 54;

b) să aibă studii universitare de licenţă absolvite cu diplomă, respectiv studii superioare

de lungă durată, absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă;

c) să fie absolvenți cu diplomă ai studiilor de masterat sau postuniversitare de minimum

180 de ore sau 15 credite transferabile, în domeniul administraţiei publice, management sau în

specialitatea studiilor necesare ocupării funcţiei publice;

d) a absolvit programele de formare specializată pentru ocuparea unei funcţii publice

corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici;

e) să aibă cel puţin 7 ani vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei

publice;

f) a promovat concursul organizat în condițiile prevăzute la art.57 sau art.66.

(5) În cazul în care pentru ocuparea funcţiei publice din categoria înalţilor funcţionari publici

este stabilită ca şi condiţie specifică obţinerea unui aviz/autorizaţie prevăzută de lege, această

condiţie trebuie îndeplinită într-o perioadă care să asigure aplicarea prevederilor legislaţiei

specifice cu privire la îndeplinirea condiţiei.”


„Art.18. - Concursul de selecție și concursul de promovare pentru ocuparea funcțiilor publice

din categoria înalţilor funcţionari publici se face de către o comisie de selecție independentă,

formată din 5 membri, numiţi prin decizie a prim-ministrului.”



„Art. 19. - Numirea, modificarea, suspendarea, încetarea raporturilor de serviciu, precum şi

sancţionarea disciplinară a înalţilor funcţionari publici se fac, în condiţiile legii, de către primul-

ministru, pentru funcţiile publice prevăzute la art. 12, cu excepția funcțiilor publice din cadrul

autorităților și instituțiilor publice prevăzute la art.1 alin.(1) lit.c) și e), pentru care competența de

numire este reglementată expres prin acte normative speciale.”


„Art. 20. - (1) Evaluarea performanţelor profesionale individuale ale înalţilor funcţionari publici

se face anual, în condiţiile legii.

(2) Evaluarea performanţelor profesionale individuale se face de către o comisie de evaluare

independentă, formată din 5 membri, numiţi prin decizie a prim-ministrului.”


cuprins:

„Art. 201 – Structura, criteriile de desemnare a membrilor, durata mandatului, atribuţiile şi

modul de organizare şi funcţionare ale comisiilor prevăzute la art.18, art.20 alin.(2) precum şi 79

alin.(4) se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Agenţiei Naţionale a

Funcţionarilor Publici.”

26. Titlul Capitolului IV va avea următorul cuprins:

„ Capitolul IV

Managementul funcţiilor publice şi a funcţionarilor publici și Sistemul electronic național de

evidență a ocupării în administrația publică”


„(1) Pentru dezvoltarea unui corp de funcţionari publici profesionist, stabil şi imparţial și pentru

crearea unei evidențe necesară gestiunii resurselor umane din administrația publică se înfiinţează,

în subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice și Fondurilor Europene

Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, organ de specialitate al administraţiei publice

centrale, cu personalitate juridică.

(2) Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici este condusă de un preşedinte, cu rang de secretar

de stat, ajutat de un vicepreședinte, cu rang de subsecretar de stat, numiți de către prim-ministru,

la propunerea ministrului dezvoltării regionale administraţiei publice și fondurilor europene. În

exercitarea atribuţiilor care îi revin, preşedintele Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici

emite ordine cu caracter normativ şi individual.”

28. După litera b) a alineatului (1) al articolului 22, se introduce o nouă literă, lit.

b1), care va avea următorul cuprins:


„b1) realizează managementul funcției publice și a funcționarilor publici;”

29. Litera e) a alineatului (1) al articolului 22 va avea următorul cuprins:

„e) colaborează cu instituţiile publice cu atribuţii în domeniul politicilor salariale şi fiscal-

bugetare, în vederea elaborării proiectului legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare

pentru funcţionarii publici;”

30. Litera g) a alineatului (1) al articolului 22 va avea următorul cuprins:

„g) centralizează nevoile de instruire a funcţionarilor publici, pe baza planurilor de perfecţionare

profesională a funcţionarilor publici transmise de fiecare autoritate sau instituție publică;”

31. Litera i) a alineatului (1) al articolului 22 va avea următorul cuprins:

„i) administrează Sistemul electronic național de evidență a ocupării în administrația publică și

realizează evidența personalului bugetar;”

32. După litera i) a alineatului (1) al articolului 22, se introduce o nouă literă, lit. i1),

care va avea următorul cuprins:

„i1) furnizează date statistice prelucrate, în condițiile legii, pe baza informațiilor cuprinse în

Sistemul electronic național de evidență a ocupării în administrația publică, pentru

fundamentarea politicilor de resurse umane în administrația publică;”

33. Literele j)- m) ale alineatului (1) al articolului 22 vor avea următorul cuprins:

„j) organizează concursuri de recrutare și monitorizează organizarea și desfășurarea

concursurilor de selecție, respectiv de recrutare și selecție pentru ocuparea funcțiilor publice, în

condiţiile legii;

j1) organizează și monitorizează, după caz, organizarea și desfășurarea concursurilor de

promovare în funcţii publice, în condiţiile legii;

j2) dispune măsurile administrative prevăzute de lege cu privire la organizarea şi desfăşurarea

concursurilor, în condiţiile legii;

k) realizează redistribuirea funcţionarilor publici cărora le-au încetat raporturile de serviciu prin

eliberare din funcţia publică din motive neimputabile lor, în condiţiile legii;

l) acordă asistenţă de specialitate şi coordonează metodologic compartimentele de resurse umane

din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice referitor la aplicarea legislației privind funcția

publică și funcționarii publici;

m) participă la negocierile dintre organizaţiile sindicale reprezentative ale funcţionarilor publici

şi Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice și Fondurilor Europene;”

34. Litera o) a alineatului (1) al articolului 22 va avea următorul cuprins:


„o) elaborează cadre de competență generale și avizează cadre de competență specifice în

domeniul funcţiei publice, în condiţiile legii;”

35. După litera o) a alineatului (1) al articolului 22, se introduce o nouă literă, lit. o1),


„ o1) planifică, pe baza propunerilor autorităților și instituțiilor publice, recrutarea în funcţii

publice, pe baza unui plan de recrutare pe care îl supune spre aprobare Guvernului;”

36. După alineatul (2) al articolului 22 se introduc două noi alineate, alin.(21) şi (22),

care vor avea următorul cuprins:

„(21) Cadrele de competență sunt generale și specifice. Normele privind elaborarea cadrelor de

competență se reglementează prin hotărâre a Guvernului.

(22) Planul de recrutare a funcționarilor publici este un instrument managerial care se elaborează

de către Agenția Națională a Funcționarilor Publici și previzionează pentru o perioadă de

maximum 3 ani, necesarul de resurse umane din funcția publică pe baza informațiilor transmise

de autoritățile și instituțiile publice. Planul de recrutare se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la

propunerea Agenției Naționale a Funcționarilor Publici. Informațiile necesare elaborării Planului

de recrutare a funcționarilor publici se aprobă prin ordin al președintelui Agenției Naționale a

Funcționarilor Publici, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.”

37. Litera a) a alineatului (3) al articolului 22 va avea următorul cuprins:

„a) actele prin care autorităţile sau instituţiile publice încalcă legislaţia referitoare la funcţia

publică şi funcţionarii publici;”

38. Alineatul (4) al articolului 22 se abrogă.


„221. - (1) Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici poate dispune motivat și în condițiile legii,

prin ordin al președintelui Agenției, următoarele măsuri administrative cu privire la organizarea

şi desfăşurarea concursurilor pentru ocuparea funcțiilor publice:

a) suspendarea organizării şi desfăşurării concursurilor pentru ocuparea funcțiilor publice,

în condițiile prevăzute la alin. (2) și (3);

b) încetarea suspendării organizării şi desfăşurării concursurilor pentru ocuparea

funcțiilor publice și continuarea derulării acestei proceduri, în condițiile prevăzute la alin. (4) ;

c) încetarea suspendării organizării şi desfăşurării concursurilor pentru ocuparea

funcțiilor publice și încetarea derulării acestei proceduri, urmată de reluarea ei, în condițiile

prevăzute la alin. (5);

d) încetarea derulării procedurii de organizare şi desfăşurare a concursului, la solicitarea

justificată a autorităţii sau instituţiei publice, în condițiile prevăzute la alin. (6) .

(2) În situaţia în care Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici constată sau este sesizată cu

privire la nerespectarea prevederilor legale privind organizarea şi/sau desfăşurarea concursului


de recrutare și/sau de selecție, ori a concursului de promovare în funcţia publică, derularea

procedurii de organizare şi desfăşurare a concursului se suspendă, prin ordin al preşedintelui, şi

se procedează la verificarea celor sesizate cu celeritate.

(3) Sesizarea poate fi făcută de către membrii comisiei de concurs ori ai comisiei de soluţionare a

contestaţiilor, de către oricare dintre candidaţi, de către autoritatea sau instituţia publică

organizatoare sau de către orice persoană interesată.

(4) În cazul în care în urma verificărilor efectuate potrivit alin.(2) se constată ca au fost

respectate prevederile legale privind organizarea şi desfăşurarea concursului, Agenţia Naţională

a Funcţionarilor Publici dispune, prin ordin al preşedintelui, încetarea suspendării şi continuarea

organizării şi desfăşurării concursului. Acesta se continuă de la momentul în care a intervenit

suspendarea, cu asigurarea informării persoanelor interesate cu privire la noile termene de

organizare şi desfăşurare, prin orice mijloc de informare care poate fi dovedit.

(5) În cazul în care în urma verificărilor efectuate potrivit alin.(2) se constată că nu au fost

respectate prevederile legale privind organizarea şi desfăşurarea concursului, Agenţia Naţională

a Funcţionarilor Publici dispune prin ordin al preşedintelui, încetarea suspendării organizării şi

desfăşurării concursului, încetarea derulării acestei proceduri, urmată de reluarea ei, în condițiile

legii.

(6) Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici dispune prin ordin al preşedintelui încetarea

derulării procedurii de organizare şi desfăşurare a concursului, la solicitarea autorităţii sau

instituţiei publice, justificată de reorganizarea autorităţii sau instituţiei publice conform actelor

normative de organizare şi funcţionare a acesteia, care implică reducerea postului sau

intervenirea unei modificări semnificative asupra postului.

(7) Organizarea şi/sau desfăşurarea concursurilor cu nerespectarea dispoziţiilor legale atrage,

după caz, nulitatea relativă sau nulitatea absolută a acestuia. Condiţiile în care intervine nulitatea

relativă sau nulitatea absolută se stabilesc prin normele privind organizarea şi desfăşurarea

concursurilor de ocupare a funcţiilor publice, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la

propunerea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici. Nulitatea absolută se constată de instanţa

de contencios administrativ competentă, în condiţiile legii.”

40. Articolul 23 se abrogă.

41. După articolul 22 se introduce o nouă secţiune, Secțiunea 11 care va avea

următorul titlu:

„SECȚIUNEA 11 Structura de posturi”

42. După articolul 24 se introduc 5 noi articole, art. 241 – 245, care vor avea

următorul cuprins:

„Art.241 – (1) Structura de posturi se stabilește pe baza activităţilor prevăzute la art. 2 alin. (1)-

(3) și art. 6.

(2) Autorităţile şi instituţiile publice care au prevăzute în statele de funcţii posturi de natură

contractuală, care presupun exercitarea unor atribuţii dintre cele prevăzute la art. 2 alin.(1) - (3),

au obligaţia de a stabili funcţii publice în condiţiile prevăzute la art. 242.

Art.242 - Funcțiile publice se stabilesc pe baza activităţilor prevăzute la art. 2 alin. (1)-(3), cu

avizul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, pentru fiecare autoritate și instituție publică,


prin act administrativ al conducătorului acesteia, respectiv prin hotărâre a consiliului judeţean

sau, după caz, a consiliului local.

Art. 243- (1) Pentru respectarea drepturilor de carieră ale funcţionarilor publici, în cuprinsul

actelor normative sau administrative privind modificări ale structurii organizatorice, reorganizări

sau desfiinţări de structuri, în situația în care sunt afectate și funcţii publice, autorităţile şi

instituţiile publice sunt obligate să prevadă un termen de minimum 30 de zile, în vederea

aplicării procedurilor legale prevăzute de prezenta lege.

(2) După aprobarea actelor normative, în condiţiile legii, pentru structura de posturi care

rezultă în condiţiile alin. (1), autorităţile şi instituţiile publice din administraţia publică centrală

solicită avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, în condiţiile prevăzute la art. 244.

Art. 244. - (1) Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia de a solicita Agenţiei Naţionale a

Funcţionarilor Publici avizul privind funcțiile publice în următoarele situaţii:

a) stabilirea sau modificarea structurii de posturi prevăzute de lege, precum și

reorganizarea activităţii autorităţii sau instituţiei publice, în condițiile prevăzute la art.243;

b) modificarea calităţii posturilor în condițiile prevăzute la art.241 alin.(2).

(2) Avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici este prealabil şi obligatoriu în situaţiile

prevăzute la alin. (1).

(3) În situaţia în care, după obţinerea avizului Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, actele

administrative prin care se stabilesc măsuri din categoria celor prevăzute la alin. (1) se aprobă cu

modificări sau completări, ordonatorii principali de credite din administraţia publică locală au

obligaţia de a comunica Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici aceste acte administrative, în

termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data aprobării lor prin hotărâre a consiliului local sau,

după caz, prin hotărâre a consiliului judeţean.

(4) În situaţia prevăzută la alin. (3), Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici analizează actele

administrative și comunică autorităţilor administraţiei publice locale măsurile care se impun în

situația în care au fost încălcate dispozițiile legale privind funcția publică și funcționarii publici.

(5) Lista documentelor necesare pentru obţinerea avizului Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor

Publici, precum şi modalitatea de transmitere a acestora de către autorităţile şi instituţiile publice

se aprobă prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, care se publică

în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art.245- (1) Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia de a comunica Agenţiei Naţionale a

Funcţionarilor Publici, în termen de 10 zile lucrătoare de la dispunerea măsurii prin act

administrativ, orice modificare intervenită în situaţia funcționarilor publici.

(2) Modificările intervenite în situaţia funcţionarilor publici se fac prin acte administrative care

privesc numirea în funcţia publică, modificarea, suspendarea pe o perioadă mai mare de 30 de

zile, sancţionarea disciplinară, respectiv încetarea raporturilor de serviciu.

(3) Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia de a comunica Agenţiei Naţionale a

Funcţionarilor Publici structura de posturi precum și, trimestrial, modificările intervenite în

situaţia posturilor. .”

43. După articolul 245 se introduce o nouă secțiune, Secțiunea 12 care va avea

următorul titlu:


„SECȚIUNEA 12 Evidența funcționarilor publici în cadrul autorităților și instituțiilor publice”

44. După articolul 245 se introduc trei noi articole, art. 246 – 248 care vor avea

următorul cuprins:

„Art.246 - (1) În scopul asigurării evidenței funcționarilor publici în cadrul autorităţilor şi

instituţiilor publice se întocmește dosarul profesional pentru fiecare funcționar public.

(2) Conţinutul, modalitatea de gestionare a dosarului profesional, contravenţiile şi sancţiunile se

stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.

Art. 247. - (1) Autorităţile şi instituţiile publice răspund de întocmirea şi actualizarea dosarelor

profesionale şi asigură păstrarea acestora în condiţii de siguranţă.

(2) În cazurile de transfer și de încetare a raporturilor de serviciu autoritatea sau instituţia publică

păstrează o copie a dosarului profesional şi înmânează originalul funcționarului public, pe bază

de semnătură.

(3) Persoanele care au acces la datele cuprinse în dosarul profesional al funcționarului public au

obligaţia de a păstra confidenţialitatea datelor cu caracter personal, în condiţiile legii.

(2) Formatul standard al adeverinţei prevăzute la alin.(1) se stabileşte prin ordin al preşedintelui

Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, care se publică în Monitorul Oficial al României,

Partea I.”

45. Titlul Secțiunii a 2- a a Capitolului IV va avea următorul cuprins:

„SECŢIUNEA a 2-a

Sistemul electronic național de evidență a ocupării în administrația publică”


„Art. 25. - (1) Pentru asigurarea managementului funcțiilor publice și funcționarilor publici și în

scopul creşterii calităţii proceselor decizionale şi a transparenţei în cadrul stabilirii şi aplicării

politicilor de resurse umane ale statului şi ale unităţilor administrativ-teritoriale, Agenţia

Naţională a Funcţionarilor Publici administrează Sistemul electronic național de evidență a

ocupării în administrația publică și realizează evidența personalului bugetar. Sistemul electronic

național de evidență a ocupării în administrația publică operează cu date colectate direct de la

autorități și instituții publice, precum și, după caz, cu date colectate din Registrul public al

Registrului general de evidență al salariaților, administrat de Inspecția Muncii.

Art.248- (1) Autoritatea sau instituţia publică este obligată să elibereze o adeverinţă care să

ateste perioada de activitate desfăşurată de fiecare funcționar public în cadrul acesteia, vechimea

în muncă, în specialitatea studiilor şi în grad profesional, în următoarele situaţii:

a) la solicitarea funcționarului public;

b) la modificarea definitivă şi la încetarea raporturilor de serviciu, ale funcționarului

public, în condiţiile legii;

c) în alte cazuri expres prevăzute de lege.


(2) Sistemul electronic național de evidență a ocupării în administrația publică este organizat şi

administrat de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici ca bază de date în sistem informatic

electronic integrat.

(3) În vederea întocmirii, actualizării și administrării evidenței personalului bugetar din

administrația publică, autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia de a utiliza instrumentele

informatice puse la dispoziţie de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici şi de a introduce, în

formatul şi la termenele prevăzute de lege, datele şi informaţiile despre posturile şi personalul

propriu.

(4) În vederea întocmirii, actualizării și administrării evidenței personalului bugetar din

administrația publică, pe baza datelor colectate din Registrul public al Registrului general de

evidență al salariaților, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici și Inspecția Muncii permit

interconectarea sistemelor informatice și stabilesc modalitățile concrete de colaborare încheind în

acest sens un protocol de colaborare.

(5) Datele cuprinse în evidenţa personalului bugetar din administrația publică sunt utilizate şi

prelucrate de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici în scopuri determinate şi legitime,

pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege;

(6) Datele şi informaţiile cuprinse în evidenţa personalului bugetar din administrația publică

sunt opozabile faţă de terţi, în condiţiile legii.

(7) Autorităţile şi instituţiile publice în cadrul sau în subordinea cărora îşi desfăşoară activitatea

funcţionari publici care pot beneficia de statute speciale prevăzute la art.5 alin.(1) lit.c) -e) au

obligaţia de a ţine evidenţa funcțiilor publice și a funcționarilor publici cu statut special. În acest

caz, datele statistice necesare completării evidenței personalului bugetar din administrația

publică se transmit Agenției Naționale a Funcționarilor Publici în formatul stabilit, în primul

trimestru al fiecărui an calendaristic.

(9) Formatul standard al evidenței personalului bugetar din administrația publică precum și

normele privind întocmirea, actualizarea și administrarea sistemului electronic național de

evidență a ocupării în administrația publică se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea

Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.”



„Art. 27. - Dreptul la opinie al funcţionarilor publici este garantat.”

49. După articolul 27 se introduce un nou articol, art. 271, care va avea următorul

cuprins:

„Art.271 - (1) Orice discriminare directă sau indirectă faţă de un funcţionar public, bazată pe

criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenenţă naţională, rasă,

(8) Utilizarea şi prelucrarea datelor cu caracter personal de către Agenţia Naţională a

Funcţionarilor Publici şi autorităţile şi instituţiile publice se face cu respectarea prevederilor

Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter

personal şi libera circulaţie a acestor date. Persoanele care au acces la datele cuprinse în evidenţa

personalului bugetar din administrația publică au obligaţia de a păstra confidenţialitatea datelor

cu caracter personal, în condiţiile legii.


culoare, etnie, religie, opţiune politică, origine socială, handicap, situaţie sau responsabilitate

familială, apartenenţă ori activitate sindicală, este interzisă.

(2) Constituie discriminare directă actele şi faptele de excludere, deosebire, restricţie sau

preferinţă, întemeiate pe unul sau mai multe dintre criteriile prevăzute la alin. (1), care au ca scop

sau ca efect neacordarea, restrângerea ori înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării

drepturilor prevăzute de lege.

(3) Constituie discriminare indirectă actele şi faptele întemeiate în mod aparent pe alte criterii

decât cele prevăzute la alin. (1), dar care produc efectele unei discriminări directe.”


”(3) În situaţia în care funcţionarii publici sunt aleşi în organele de conducere a organizaţiilor

sindicale, în funcţii salarizate, aceştia au obligaţia ca în termen de 15 zile de la alegerea în

organele de conducere ale organizaţiilor sindicale să opteze pentru una dintre cele două funcţii.

În cazul în care funcţionarul public optează pentru desfăşurarea activităţii în funcţia de

conducere în organizaţiile sindicale, raporturile de serviciu ale acestuia se suspendă pe o

perioadă egală cu cea a mandatului în funcţia de conducere din organizaţia sindicală.”


(3) Salarizarea funcţionarilor publici se face în conformitate cu prevederile legii privind

salarizarea personalului bugetar.”


„Art. 33. - (1) Durata normală a timpului de muncă pentru funcţionarii publici este, de regulă, de

8 ore pe zi şi de 40 de ore pe săptămână, cu excepţiile prevăzute expres de prezenta lege sau de

legi speciale.

(2) Pentru orele lucrate din dispoziţia conducătorului autorităţii sau instituţiei publice peste

durata normală a timpului de lucru sau în zilele de sărbători legale ori declarate zile nelucrătoare

funcţionarii publici au dreptul la recuperare sau la plata majorată cu un spor de 100% din salariul

de bază. Numărul orelor plătite cu sporul de 100% nu poate depăşi 360 într-un an.În cazul în care

orele suplimentare sunt efectuate în zilele de sarbători legale sau declarate zile nelucrătoare se

acordă ca recuperare dublul orelor suplimentare.

(3) Dispoziţiile alin.(2) nu sunt aplicabile funcţionarilor publici care exercită funcţia publică în

temeiul unui raport de serviciu cu timp parţial.”


„Art. 34. - Funcţionarii publici pot fi aleşi sau numiţi într-o funcţie de autoritate sau demnitate

publică, în condiţiile legii, numai după suspendarea, în condițiile legii, a raporturilor de

serviciu.”

„Art. 31. - (1) Pentru activitatea desfăşurată, funcţionarii publici au dreptul la un salariu, stabilit

în condițiile legii.

(2) Funcţionarii publici beneficiază de prime şi alte drepturi, în condiţiile legislaţiei privind

salarizarea personalului bugetar.



„Art. 37. – (1) Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să asigure funcţionarilor publici

condiţii normale de muncă şi igienă, de natură să le ocrotească sănătatea şi integritatea fizică şi

psihică.

(2) Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să identifice și să aplice măsurile de adaptare

necesare exercitării atribuțiilor aferente funcției publice ocupată de un funcționar public cu

dizabilități și de a pune la dispoziția acestuia instrumentele de asigurare a accesibilității.”


cuprins:

„Art. 381 – (1) Funcţionarii publici beneficiază de vechime în muncă, în specialitate şi în grad

profesional.

(2) Vechimea în muncă este vechimea dobândită în condiţiile reglementate de legislaţia muncii,

precum și vechimea dobândită în exercitarea unui raport de serviciu.

(3) Vechimea în specialitate este vechimea dobândită în temeiul unui contract individual de

muncă, a unui raport de serviciu sau ca profesie liberală, demonstrată cu documente

corespunzătoare de către persoana care a desfăşurat o activitate într-o funcţie de specialitate

corespunzătoare profesiei sau specializării sale. Constituie vechime în specialitate şi vechimea

dobândită în temeiul unui contract individual de muncă, raport de serviciu sau ca profesie

liberală, în statele membre ale Uniunii Europene precum şi în alte state cu care România a

încheiat convenţii de recunoaştere reciprocă a acestor drepturi, demonstrată cu documente

corespunzătoare de către persoana care a desfăşurat o activitate într-o funcţie de specialitate

corespunzătoare profesiei sau specializării sale.

(4) În toate cazurile vechimea în specialitate se raportează la durata normală a timpului de

muncă, fiind calculată prin raportare la fracţiunea de normă lucrată şi se demonstrează cu

documente corespunzătoare.

(5) Perioada de suspendare a raporturilor de serviciu ale funcţionarilor publici nu constituie

vechime în muncă, în specialitate și în grad profesional, cu excepţiile prevăzute de lege.

(6) Vechimea în gradul profesional este vechimea rezultată din activitatea efectiv desfăşurată de

funcţionarul public într-o funcţie publică de execuţie corespunzătoare gradului profesional

deţinut, cu excepțiile prevăzute de lege.”

56. După alineatul (1) al articolului 41 se introduce un nou alineat, alin.11, care va


„(11) Autoritatea sau instituţia publică este obligată să asigure asistenţă juridică sau, după caz,

suportarea cheltuielilor necesare asigurării asistenţei juridice, în cuantumul stabilit de instanţa de

judecată, în cazul în care împotriva funcţionarului public au fost formulate sesizări către organele

de cercetare penală sau acţiuni în justiţie cu privire la modul de exercitare a atribuţiilor de

serviciu. Condiţiile de asigurare a asistenţei juridice sau, după caz, de suportare a cheltuielilor

necesare asigurării asistenţei juridice se stabilesc prin act administrativ al conducătorului

autorităţii sau instituţiei publice.”



„(3) Măsurile speciale de protecţie pentru funcţionarii publici care desfăşoară activităţi cu grad

ridicat de risc profesional se stabilesc prin acte normative de către autorităţi şi instituţii publice,

cu avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.”


cuprins:

„Art.431 - Funcţionarul public are îndatorirea de a informa autoritatea sau instituţia publică, în

mod corect şi complet, cu privire la situaţiile de fapt şi de drept care privesc persoana sa şi care

sunt generatoare de acte administrative constatatoare în condiţiile expres prevăzute de lege”

59.Alineatul (2) al articolului 44 va avea următorul cuprins:

„(2) Înalţilor funcţionari publici le este interzis să facă parte din partide politice, organizaţii

cărora le este aplicabil acelaşi regim juridic ca şi partidelor politice sau din fundaţiile ori

asociaţiile care funcţionează pe lângă partidele politice, cu excepția situației prevăzute la art.34.”

60.Alineatele (2) şi (3) ale articolului 45 vor avea următorul cuprins:

„(2) Funcţionarul public are îndatorirea să îndeplinească dispoziţiile primite de la superiorii

ierarhici.

(3) Funcţionarul public are dreptul să refuze, în scris şi motivat, îndeplinirea dispoziţiilor primite

de la superiorul ierarhic, dacă le consideră ilegale. Funcţionarul public are îndatorirea să aducă la

cunoştinţă superiorului ierarhic al persoanei care a emis dispoziţia astfel de situaţii.”


cuprins:

„Art. 451- (1) Delegarea de atribuţii corespunzătoare unei funcții publice vacante se dispune

motivat prin act administrativ de către persoana care are competența de numire în funcția

publică, pe o perioadă de maximum 3 luni într-un an calendaristic, în condițiile prezentei legi.

(2) Delegarea de atribuţii corespunzătoare unei funcții publice ocupate al cărei titular se află în

concediu în condițiile legii sau este delegat în condițiile art. 88 ori se află în deplasare în

interesul serviciului se stabilește prin fișa postului și operează de drept, în condițiile prezentei

legi.

(3) Delegarea de atribuţii corespunzătoare unei funcții publice nu se poate face prin delegarea

tuturor atribuţiilor corespunzătoare unei funcţii publice către acelaşi funcţionar public.

Funcţionarul public care preia atribuţiile delegate exercită pe perioada delegării de atribuţii şi

atribuţiile funcţiei publice pe care o deţine precum şi atribuţiile parțial preluate.

(4) În situația în care funcția publică ale cărei atribuții sunt delegate și funcția publică al cărei

titular preia parțial atribuțiile delegate se află într-un raport ierarhic de subordonare, funcţionarul

public care preia atribuţiile delegate semnează pentru funcția publică ierarhic superioară.


(5) Delegarea de atribuţii se face numai cu informarea prealabilă a funcţionarului public căruia i

se deleagă atribuţiile.

(6) Funcţionarul public care preia atribuţiile delegate trebuie să îndeplinească condiţiile de studii

şi de vechime necesare pentru ocuparea funcţiei publice ale cărei atribuţii îi sunt delegate.

(7) Nu pot fi delegate atribuţii funcţionarilor publici debutanţi sau funcţionarilor publici care

exercită funcţia publică în temeiul unui raport de serviciu cu timp parţial.

(8) Funcţionarul public căruia i-au fost delegate atribuţii nu poate delega aceste atribuţii altui

funcţionar public.

(9) Funcţionarilor publici nu le pot fi delegate în totalitate atribuţiile corespunzătoare unei funcţii

de demnitate publică , ale unei funcții de autoritate publică sau ale unei alte funcții publice.

(10) Funcţionarii publici pot îndeplini unele atribuţii corespunzătoare unei funcţii de demnitate

publică, ale unei funcții de autoritate publică sau ale unei alte funcții publice, numai în condiţiile

expres prevăzute de lege.”


„(2) Funcţionarii publici sunt obligaţi să depună declaraţia de avere şi declaraţia de interese, în

condiţiile legii.”


„Art. 48. - (1) Funcţionarii publici au obligaţia de a rezolva, în termenele stabilite de către

superiorii ierarhici, lucrările şi sarcinile repartizate.

(2) Funcţionarilor publici le este interzis să primească direct cereri sau să discute direct cu

petenţii, cu excepţia celor cărora le sunt stabilite asemenea atribuţii, precum şi să intervină pentru

soluţionarea acestor cereri.”

64. Litera b) a alineatului (2) al articolului 51 va avea următorul cuprins:

„b) urmate la iniţiativa funcţionarului public, cu acordul persoanei care are competenţa de

numire, și numai în cazul în care perfecţionarea profesională are legătură cu domeniul de

activitate al instituției sau autorității publice sau cu specificul activității derulate de funcționarul

public în cadrul acesteia.”


„Art. 52. - Nu constituie forme de perfecţionare profesională şi nu pot fi finanţate din bugetul de

stat sau din bugetul local studiile universitare definite în condiţiile legii.”


„Art. 53. – (1) Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să elaboreze planul de perfecţionare

profesională a funcţionarilor publici, pentru o perioadă de doi ani.

(2) Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să comunice Agenţiei Naţionale a

Funcţionarilor Publici datele solicitate cu privire la perfecţionarea funcţionarilor publici, în

condiţiile şi în formatul stabilit de aceasta.


(3) Formele de perfecţionare profesională a funcţionarilor publici, conţinutul şi instrucţiunile de

elaborare a planului de perfecţionare precum şi modalitatea de comunicare a datelor solicitate de

Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici cu privire la perfecţionarea profesională a

funcţionarilor publici se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Agenţiei Naţionale a



cuprins:

„Art. 531 – (1) Calitatea de funcţionar public se poate dobândi în condiţiile prezentei legi de

către orice persoană care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 54, astfel:

a) prin concurs;

b) prin transformarea posturilor de natură contractuală în posturi aferente funcţiilor publice,

în condiţiile prevăzute la art.242.

(2) În cazul prevăzut la alin.(1) lit.b), persoanele încadrate cu contract individual de muncă pe

perioadă nedeterminată în posturi de natură contractuală care au fost stabilite şi avizate ca funcţii

publice în condiţiile prevăzute de art.244, sunt numite în funcţii publice de execuţie pentru care

înde plinesc condiţiile prevăzute la art. 54 şi condiţiile de vechime în specialitatea studiilor

corespunzătoare clasei şi gradului profesional ale funcţiei publice.

(3) Drepturile salariale ale persoanelor care ocupă funcţii publice în condiţiile alin. (2) se

stabilesc potrivit salarizării funcţiilor publice în care au fost numite.”

68. Litera f) a articolului 54 va avea următorul cuprins:

„f) îndeplineşte condiţiile de studii şi vechime în specialitate prevăzute de lege pentru ocuparea

funcţiei publice;”

69. Litera h) a articolului 54 va avea următorul cuprins:

„h) nu a fost condamnată pentru săvârşirea unei infracţiuni contra securităţii naţionale, contra

autorităţii, infracţiuni de corupţie sau de serviciu, infracţiuni de fals ori contra înfăptuirii justiţiei,

cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea;”

70. După litera h) a articolului 54 se introduce o nouă literă, lit.h1), care va avea

următorul cuprins:

„h1) nu execută o pedeapsă complementară sau nu îi este aplicată o măsură de siguranţă de

interzicere a exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică sau de a exercita profesia ori

activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta;”

71. Literele i) şi j) ale articolului 54 vor avea următorul cuprins:

„i) nu a fost destituită dintr-o funcţie publică sau nu i-a încetat contractul individual de muncă

pentru motive disciplinare în ultimii 3 ani;

j) nu a fost lucrător al Securităţii sau colaborator al acesteia, în condiţiile prevăzute de legislaţia

specifică.”


72. La articolul 54 se introduce un nou alineat care va avea următorul cuprins:

„(2) În cazul în care printre condiţiile specifice prevăzute la alin.(1) lit.g) este stabilită şi

obţinerea unui aviz/autorizaţie prevăzută de lege, această condiţie trebuie îndeplinită într-o

perioadă care să asigure aplicarea prevederilor legislaţiei specifice cu privire la îndeplinirea

condiţiei.”


„Art. 55. - Ocuparea funcţiilor publice vacante şi a funcţiilor publice temporar vacante se poate

face în condiţiile prezentei legi, precum și în condițiile reglementate de legi speciale cu privire la

posibilitatea ocupării, pe perioade determinate, a funcțiilor publice în autorități și instituții

publice.


„Art. 56. – (1) Ocuparea funcţiilor publice vacante se face prin:

a) concurs organizat în condițiile prevăzute la art.57;

b) modificarea raporturilor de serviciu prin promovare, transfer sau mutare definitivă;

c) redistribuire într-o funcţie publică vacantă;

d) alte modalităţi prevăzute expres de prezenta lege.

(2) Decizia privind alegerea uneia dintre modalitățile de ocupare a funcțiilor publice prevăzute

la alin.(1) lit.a)-c) aparține persoanei care are competența de numire în funcția publică.”


„Art. 57. - (1) Concursul pentru ocuparea unei funcții publice are la bază principiile competiţiei,

transparenţei, competenței, precum şi cel al egalităţii accesului la funcţiile publice pentru fiecare

cetăţean care îndeplineşte condiţiile legale.

(2) Concursul pentru ocuparea funcțiilor publice din cadrul autorităților și instituțiilor publice

prevăzute la art. 1 alin.(1) lit.a) și c)-f) are două etape:

a) verificarea cunoștințelor generale și competențelor generale necesare ocupării unei

funcții publice, realizată prin concurs național;

b) verificarea cunoștințelor de specialitate și competențelor specifice necesare ocupării

unei funcții publice vacante, realizată prin concurs pe post.

(3) Persoanele care promovează etapa prevăzută la alin.(2) lit.a) nu dobândesc calitatea de

funcționar public. Promovarea etapei prevăzute la alin.(2) lit.a) conferă dreptul de participare la

concursul pe post prevăzut la alin.(2) lit.b), pentru o perioadă de maximum 3 ani de la data

promovării concursului național.

(4) Concursul pentru ocuparea funcțiilor publice din cadrul autorităților și instituțiilor publice

prevăzute la art. 1 alin.(1) lit.b) are două etape:


funcții publice;


unei funcții publice vacante.


(5) La etapele prevăzute la alin.(2) lit.b) și alin.(4) lit.b) pot participa și persoane care au deja

calitatea de funcţionar public. În cazul în care o persoană care are calitatea de funcţionar public

este declarată admisă la concursul pentru ocuparea unei funcții publice vacante raportul de

serviciu al funcţionarului public încetează, prin una dintre modalităţile prevăzute de lege, şi ia

naştere un nou raport de serviciu prin emiterea unui act administrativ de numire în funcţia

publică, în condiţiile legii.

(6) Procedura de organizare şi desfăşurare a concursurilor prentru ocuparea funcțiilor publice se

aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.”

76. După articolul 57 se introduce un nou articol, articolul 571 care va avea

următorul cuprins:

„Art. 571 - (1) Condiţiile minime de vechime în specialitatea studiilor necesare ocupării

funcţiilor publice de execuţie se stabilesc astfel:

a) 1 an în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei publice, pentru ocuparea

funcţiilor publice de execuţie de grad profesional asistent;

b) 5 ani în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei publice, pentru ocuparea

funcţiilor publice de execuţie de grad profesional principal;

c) 9 ani în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei publice, pentru ocuparea

funcţiilor publice de execuţie de grad profesional superior.

(2) Condiţiile minime de vechime în specialitatea studiilor necesare ocupării funcţiilor publice de

conducere se stabilesc astfel:

a) 5 ani în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei publice, pentru ocuparea

funcţiilor publice de conducere de: şef birou, şef serviciu precum şi a funcţiilor publice specifice

asimilate acestora;

b) 7 ani în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei publice, pentru ocuparea

funcţiilor publice de conducere, altele decât cele prevăzute la lit. a).

(3) Pentru ocuparea funcţiilor publice de conducere, candidaţii trebuie să fi absolvit, cu diplomă,

studii de masterat sau postuniversitare de minimum 180 de ore sau 15 credite transferabile, în

domeniul administraţiei publice, management sau în specialitatea studiilor necesare ocupării

funcţiei publice.”


„Art. 58 - (1) Etapa prevăzută la art.57 alin.(2) lit.a) se organizează, în condiţiile legii, de către

Agenția Națională a Funcționarilor Publici pe baza Planului de recrutare a funcționarilor publici.

(2) Pentru organizarea și desfășurarea etapei prevăzute la alin.(1), Agenția Națională a

Funcționarilor Publici poate solicita sprijinul autorităților și instituțiilor publice.

(3) Etapa prevăzută la art.57 alin.(2) lit.b) se organizează, în condiţiile legii, astfel:

a) de către comisia de selecție a înalţilor funcţionari publici pentru ocuparea funcţiilor

publice din categoria înalţilor funcţionari publici vacante;

b) de către autorităţile şi instituţiile publice prevăzute la art. 1 (1) lit.a) și c)-f), ai căror

conducători au competenţa de numire în funcţiile publice pentru care se organizează concursul

pe post, pentru ocuparea funcţiilor publice de conducere şi de execuţie vacante.

(4) Etapele prevăzute la art.57 alin.(4) lit.a) și b) se organizează de către autorităţile şi instituţiile

publice prevăzute la art.1 alin.(1) lit.b), ai căror conducători au competenţa de numire în funcţiile


publice pentru care se organizează concursul, pentru ocuparea funcţiilor publice de conducere şi

de execuţie vacante.

78. După articolul 58 se introduce un nou articol, articolul 581 care va avea

următorul cuprins:

„Art.581 – (1) Persoanele cu dizabilități au dreptul de a participa la concursurile organizate

pentru ocuparea unor funcții publice pentru care îndeplinesc condițiile generale și specifice

stabilite.

(2) Autoritățile și instituțiile publice organizatoare au obligația de a asigura accesibilitatea la

concursul pentru ocuparea unei funcții publice, în condițiile legii.”


80. Secțiunea a 2-a a Capitolului VI va avea următorul titlu:

„SECŢIUNEA a 2 -a

Numirea funcţionarilor publici”

81. După articolul 581 se introduce un nou articol, art. 591 care va avea următorul

cuprins:

„Art. 591. - Numirea în funcţii publice se face de către conducătorul autorității sau instituției

publice sau, după caz, de persoana care are competența legală de numire în condițiile unor acte

normative specifice, prin act administrativ emis în termenele și în condițiile legii, pe baza

rezultatelor concursului”.

82. După Articolul 591 se introduce Secțiunea a 3-a cu următorul titlu

„SECȚIUNEA a 3-a Perioada de stagiu”


„(2) Perioada de stagiu este efectivă și obligatorie. Durata perioadei de stagiu este de 1 an.”



86.Articolul 63 va avea următorul cuprins:

„Art. 63. – (1) În carieră, funcţionarul public poate avansa în trepte de salarizare și poate

promova în funcţia publică, în condiţiile legii.

(2) Promovarea este modalitatea de dezvoltare a carierei prin:

a) ocuparea unei funcții publice de execuție de grad profesional imediat superior celui

deținut;


b) ocuparea unei funcții publice de execuție dintr-o clasă corespunzătoare studiilor

absolvite;

c) ocuparea unei funcţii publice din categoria înalților funcționari publici vacante și a

unei funcții publice de conducere vacante.

(3) Promovarea în grad profesional şi promovarea în clasă nu sunt condiţionate de existenţa unui

post vacant.

(4) Promovarea într-o funcţie publică din categoria înalților funcționari publici precum și

promovarea într-o funcție publică de conducere este condiţionată de existenţa unui post vacant.”

87. După articolul 63 se introduc două noi articole, art.631 şi art.632, care vor avea

următorul cuprins:

c) la împlinirea a doi ani vechime în gradul profesional superior, treapta II de salarizare,

funcționarul public avansează în gradul profesional superior, treapta I de salarizare.

(2) Avansarea în treapta de salarizare I corespunzătoare funcției publice din categoria înalților

funcționari publici, respectiv funcției publice de conducere se face la împlinirea a trei ani

vechime în treapta de salarizare II.”


„Art.631.- (1) În carieră, funcţionarii publici de execuție avansează în trepte de salarizare, în

condiţiile legii.

(2) Avansarea în treapta de salarizare I corespunzătoare gradului profesional asistent se face la

împlinirea a doi ani vechime în gradul profesional asistent, treapta de salarizare II.

(3) Avansarea în treapta de salarizare I corespunzătoare gradului profesional principal se face la

împlinirea a doi ani vechime în gradul profesional principal, treapta de salarizare II.

(4) Avansarea în treptele de salarizare corespunzătoare gradului profesional superior se face

astfel:

a) la împlinirea a doi ani vechime în gradul profesional superior, treapta IV de salarizare,

funcționarul public avansează în gradul profesional superior, treapta III de salarizare;

b) la împlinirea a doi ani vechime în gradul profesional superior, treapta III de salarizare,

funcționarul public avansează în gradul profesional superior, treapta II de salarizare;

Art.632. – (1) În carieră, înalții funcționari publici și funcţionarii publici de conducere avansează

în trepte de salarizare, în condiţiile legii.

„Art. 64. - (1) Promovarea în grad profesional este modalitatea de dezvoltare a carierei prin

ocuparea unei funcţii publice de execuţie de grad profesional imediat superior celui deţinut de

funcţionarul public.

(2) Promovarea în grad profesional se face prin concurs, organizat de către autorităţile şi

instituţiile publice, cu încadrarea în fondurile bugetare alocate, prin transformarea postului

ocupat de funcţionarul public ca urmare a promovării concursului.

(3) Fişa postului funcţionarului public care a promovat în grad profesional se completează cu noi

atribuţii şi responsabilităţi sau, după caz, prin creşterea gradului de complexitate a atribuţiilor

exercitate.


(4) În situaţia promovării în gradul profesional imediat superior celui deţinut de funcţionarul

public care ocupă o funcţie publică temporar vacantă, postul aferent funcţiei publice se

transformă până la data încetării raporturilor de serviciu ale acestuia, în condiţiile legii.”


„Art. 65. - (1) Pentru a participa la concursul de promovare în grad profesional, funcţionarul

public trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:

a) să aibă cel puţin 4 ani vechime în gradul profesional al funcţiei publice din care promovează;

b) să fi urmat o formă de perfecţionare profesională cu durata de minimum 6 zile;

c) să fi obţinut calificativul « foarte bine» la evaluarea anuală a performanţelor individuale în

ultimii 2 ani de activitate;

d) să nu aibă o sancţiune disciplinară neradiată în condiţiile prezentei legi;

e) să fi obţinut un număr minim de credite prin participarea la programe de formare, de

perfecționare, seminare, conferințe, în condițiile legii.

(2) Constituie vechime în grad profesional vechimea definită potrivit art. 381 alin.(6), precum şi

cea prevăzută la art.87 alin.(8), art. 92 alin.(5), art.94 alin.(4), art. 95 alin.(4) și art.106 alin.(3).”

90. După articolul 65 se introduc două noi articole, art.651 şi art.652, care vor avea

următorul cuprins:

„Art.651 - (1) Promovarea în clasă este modalitatea de dezvoltare a carierei prin ocuparea unei

funcţii publice de execuţie dintr-o clasă superioară celei în care se află funcţia publică deţinută

de funcţionarul public.

(2) Autorităţile sau instituţiile publice pot organiza examen de promovare în clasă pentru

funcţionarii publici care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 652, în măsura în care apreciază

că transformarea postului ocupat de funcţionarul public într-un post cu atribuţii corespunzătoare

studiilor de nivel superior este utilă autorităţii sau instituţiei publice.

(3) Promovarea în clasă în condiţiile prevăzute la alin.(2) se face prin examen, care se

organizează de către autorităţile şi instituţiile publice, cu încadrarea în fondurile bugetare alocate,

prin transformarea postului ocupat de funcţionarul public ca urmare a promovării examenului.

(4) Promovarea în clasă nu se poate face pe o funcţie publică de auditor sau de consilier juridic.

(5) Fişa postului funcţionarului public care a promovat în clasă se completează cu noi atribuţii şi

responsabilităţi corespunzătoare studiilor de nivel superior sau, după caz, prin creşterea gradului

de complexitate a atribuţiilor exercitate.

(6) În situaţia promovării funcţionarului public care ocupă o funcţie publică temporar vacantă

postul aferent funcţiei publice se transformă până la data încetării raporturilor de serviciu ale

funcţionarului public numit pe perioadă determinată, în condiţiile legii.

Art. 652 - Pentru a participa la examenul de promovare în clasă, funcţionarul public

trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a) să dobândească, ulterior intrării în corpul funcţionarilor publici, o diplomă de studii de

nivel superior, în specialitatea în care îşi desfăşoară activitatea sau într-un domeniu considerat

util pentru desfăşurarea activităţii de către conducătorul autorităţii sau instituţiei publice.

b) să nu aibă o sancţiune disciplinară neradiată în condiţiile prezentei legi.”



(4) Sistemul de credite necesar promovării prevăzute la art.65 alin.(1) lit.e) precum şi la alin.(3)

lit.f) se reglementează prin hotărâre a Guvernului.”


cuprins:

„Art. 661- (1) Articolele 57, 571 şi 58 se aplică în mod corespunzător şi pentru concursurile de

promovare în funcţia publică de conducere.”

(2) Concursul de promovare în funcţia publică de conducere are o singură etapă,

respectiv cea prevăzută la art.57 alin.(2) lit.b) sau, după caz, la art.57 alin.(4) lit.b).


94. După litera c) a alineatului (3) al articolului 69 se introduce o nouă literă, litera

d), care va avea următorul cuprins:

„d) acordarea de prime, în condițiile legii.”


”Art.69. - (1) Evaluarea performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici se

face anual, prin completarea raportului de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale

funcţionarului public.

„Art. 66 – (1) Promovarea în funcţia publică din categoria înalților funcționari publici și

promovarea în funcția publică de conducere este modalitatea de dezvoltare a carierei unui

funcţionar public prin ocuparea, în urma promovării concursului, a unei funcţii publice din

categoria înalților funcționari publici sau a unei funcții publice de conducere vacante.

(2) Pentru a participa la concursul de promovare într-o funcţie publică din categoria înalților

funcționari publici, funcţionarii publici trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:

a) să fie numiţi într-o funcţie publică din clasa I;

b) să îndeplinească condiţiile prevăzute la art.16 alin.(4) lit.a) – g);

c) să nu aibă o sancţiune disciplinară neradiată în condiţiile prezentei legi.

(3) Pentru a participa la concursul de promovare într-o funcţie publică de conducere vacantă,

funcţionarii publici trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:

a) să fie numiţi într-o funcţie publică din clasa I;

b) să îndeplinească condiţiile de vechime în specialitate prevăzute la art.571 alin.(2).

c) să îndeplinească condiţiile de studii precum şi condiţiile specifice necesare ocupării

funcţiei publice;

d) să fie absolvenți cu diplomă ai studiilor de masterat sau postuniversitare de minimum

180 de ore sau 15 credite transferabile, în domeniul administraţiei publice, management sau în

specialitatea studiilor necesare ocupării funcţiei publice;

e) să nu aibă o sancţiune disciplinară neradiată în condiţiile prezentei legi;

f) să fi obţinut un număr minim de credite prin participarea la programe de formare, de

perfecționare, seminare, conferințe, în condițiile legii.


(2) Evaluarea performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici are următoarele

componente:

a) evaluarea gradului şi modului de atingere a obiectivelor individuale;

b) evaluarea gradului de îndeplinire a criteriilor de performanţă.

(3) Pentru măsurarea gradului de atingere a obiectivelor individuale ale funcţionarilor publici se

stabilesc indicatori de performanță.

(4) Monitorizarea obiectivelor individuale ale funcţionarilor publici se realizează permanent, cu

menționarea rezultatelor într-un raport semestrial de monitorizare a gradului şi modului de

atingere a obiectivelor individuale, care este avut în vedere la evaluarea anuală a funcţionarilor

publici, în condiţiile legii.

(5) Obiectivele individuale pot fi revizuite semestrial sau ori de câte ori intervin modificări în

structura organizatorică a autorităţii sau instituţiei publice ori în obiectivele instituționale.

Obiectivele revizuite se vor menţiona în raportul semestrial de monitorizare a gradului şi

modului de atingere a obiectivelor individuale și în raportul anual de evaluare a performanţelor

profesionale individuale ale funcţionarului public.

(6) Evaluarea performanţelor profesionale individuale se realizează pentru toţi funcţionarii

publici care au desfăşurat efectiv activitate în anul calendaristic evaluat.

(7) Se consideră evaluare anuală a performanţelor profesionale individuale evaluarea

performanţelor profesionale individuale care se realizează pentru o perioadă de activitate efectivă

de cel puţin 6 luni consecutive în cursul aceluiaşi an calendaristic.

(8) Evaluarea performanţelor profesionale individuale se realizează în mod obligatoriu la

modificarea, suspendarea şi încetarea raporturilor de serviciu ale funcţionarilor publici. În acest

caz, dacă perioada de activitate efectivă este mai mică decât perioada minimă prevăzută la alin.

(7), evaluarea performanţelor profesionale individuale este parţială şi este avută în vedere la

evaluarea anuală a funcţionarilor publici, în condiţiile legii.

(9) În cadrul procesului de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor

publici se stabilesc cerinţele de formare profesională a funcţionarilor publici.

(10) În urma evaluării performanţelor profesionale individuale, funcţionarului public i se acordă

unul dintre următoarele calificative: "foarte bine", "bine", "satisfăcător", "nesatisfăcător".

(11) Calificativele obţinute la evaluarea performanţelor profesionale individuale ale

funcţionarilor publici sunt avute în vedere la:

a) promovarea într-o funcţie publică superioară;

b) acordarea de prime, în condițiile legii;

c) diminuarea drepturilor salariale cu maximum 20% sau retrogradarea în treapta de salarizare

aferentă gradului profesional deținut până la următoarea evaluare anuală a performanţelor

profesionale individuale;

d) eliberarea din funcţia publică.

(12) În situația în care funcționarul public obține calificativul "satisfăcător" la evaluarea anuală a

performanţelor profesionale individuale se poate aplica măsura prevăzută la alin.(11) lit.c), până

la următoarea evaluare anuală a performanţelor profesionale individuale;

(13) Metodologia de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici

se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.”




„(3)Autoritatea sau instituţia publică va furniza sindicatelor reprezentative sau reprezentanţilor

funcţionarilor publici informaţiile necesare pentru încheierea acordurilor colective, în condiţiile

legii.”

98. După alineatul (3) al articolului 72 se introduce un nou alineat, alin.(4), care va


„(4) Acordurile colective încheiate cu nerespectarea prevederilor alin.(1) sunt nule de drept.

Nulitatea se constată de instanţa de contencios administrativ competentă, în condiţiile legii.”

99. După litera c) a alineatului (1) al articolului 74 se introduc două noi litere, lit. c1)

şi c2), care vor avea următorul cuprins:

„c1) la soluţionarea sesizărilor care sunt adresate de funcţionarii publici conducătorilor

autorităţilor sau instituţiilor publice cu privire la modul de respectare a drepturilor prevăzute de

lege, precum şi a acordurilor colective.

c2) la identificarea instrumentelor de asigurare a accesibilității precum și a măsurilor de adaptare

destinate compensării inabilităților persoanelor cu dizabilități care ocupă funcții publice.”


„(3) Comisiile paritare monitorizează realizarea acordurilor colective dintre sindicatele

reprezentative sau reprezentanţii funcţionarilor publici şi autorităţile sau instituţiile publice, în

situaţia în care au fost încheiate astfel de acorduri.

(4) Comisia paritară întocmeşte un raport anual cu privire la respectarea prevederilor acordurilor

colective încheiate în condiţiile legii, precum şi la activitatea desfăşurată în condiţiile alin.(1) şi

(2), care se publică pe site-ul autorităţii sau instituţiei publice.”


”Art. 75. - (1) Încălcarea de către funcţionarii publici, cu vinovăţie, a îndatoririlor de serviciu

atrage răspunderea disciplinară, contravenţională, civilă sau penală, după caz.

(2) Semnarea și/sau contrasemnarea de către funcționarii publici a proiectelor de acte

administrative și a documentelor de fundamentare a acestora, cu încălcarea prevederilor legale și

a procedurilor administrative aplicabile la nivelul instituției în care își desfășoară activitatea,

atrag răspunderea acestora în condițiile legii.

(3) Funcționarul public are dreptul de a refuza semnarea, respectiv contrasemnarea actelor și

documentelor prevăzute la alin. (2), dacă le consideră ilegale, cu respectarea prevederilor art. 45.

(4) Refuzul funcționarului public de a semna, respectiv de a contrasemna actele și documentele

prevăzute la alin. (2) se face în scris și motivat. Refuzul și motivarea acestuia se înregistrează

într-un registru special destinat acestui scop.

(5) Funcționarii publici care refuză să semneze, respectiv să contrasemneze actele și

documentele prevăzute la alin. (2), fără a motiva refuzul prin raportare la prevederile legale și


procedurile administrative aplicabile la nivelul instituției în care își desfășoară activitatea

răspund în condiţiile legii.”

102. Literele c) şi d) ale alineatului (3) ale articolului 77 vor avea următorul cuprins:

„c) suspendarea dreptului de promovare pe o perioadă de la 1 la 3 ani;

d) retrogradarea într-o funcţie publică vacantă de nivel inferior, pe o perioadă de până la un an,

cu diminuarea corespunzătoare a salariului;”

103. După alineatul (3) al articolului 77 se introduc două noi alineate, alin. (31) şi

(32), care vor avea următorul cuprins:

„(31) Pentru funcţionarii publici de execuţie sancţiunea prevăzută la alin.(3) lit. d) se aplică prin

transformarea funcţiei publice pe care o ocupă, pe perioada de executare a sancţiunii disciplinare.

Pentru funcţionarii publici de conducere sancţiunea prevăzută la alin.(3) lit. d) nu se poate aplica

dacă nu există o funcţie publică vacantă în cadrul autorităţii sau instituţiei publice în care îşi

desfăşoară activitatea funcţionarul public a cărui faptă a fost sesizată ca abatere disciplinară.

(32) Prin excepție de la alin.(2) lit.j), nu constituie abatere disciplinară cazul în care s-a ivit o

situație de incompatibilitate iar funcţionarul public acţionează pentru încetarea acestuia într-un

termen de 10 zile calendaristice de la data intervenirii acesteia.”


„Sancţiunile disciplinare se aplică în termen de cel mult 4 luni de la data sesizării comisiei de

disciplină, dar nu mai târziu de 1 an de la data săvârşirii abaterii disciplinare, cu excepția

abaterii disciplinare prevăzută de art.77 alin.(2) lit.j) cu privire la conflict de interese și/sau

incompatibilități, pentru care sancțiunea disciplinară se aplică în condițiile prevăzute la art.101

alin.(1) lit.b).”


„(7) Pe perioada cercetării administrative, în situaţia în care funcţionarul public a cărui faptă a

fost sesizată ca abatere disciplinară poate influenţa cercetarea administrativă, conducătorul

autorităţii sau instituţiei publice are obligaţia de a interzice accesul acestuia la documentele care

pot influenţa cercetarea sau, după caz, de a dispune mutarea temporară a funcţionarului public în

cadrul în cadrul autorităţii ori instituţiei publice ori în cadrul altei structuri fără personalitate

juridică a autorităţii ori instituţiei publice. Măsura se dispune pe întreaga durată pe care

funcționarul public poate influența cercetarea administrativă.”



„(8) În situaţia în care în cazul funcţionarilor publici de conducere nu este posibilă aplicarea

prevederilor alin.(7), persoana care are competenţa numirii în funcţia publică are obligaţia să

dispună mutarea temporară a funcţionarului public într-o funcţie publică corespunzătoare

nivelului de studii, cu menţinerea drepturilor salariale avute.”



„(1) Sancţiunea disciplinară prevăzută la art. 77 alin. (3) lit. a) se poate aplica și direct de către

persoana care are competenţa legală de numire în funcţia publică, cu aplicarea corespunzătoare a

dispozițiilor alin.(3)”



„(11) Sancţiunea disciplinară prevăzută la art. 77 alin. (3) lit. e) se aplică și direct de către

persoana care are competenţa legală de numire în funcţia publică, în situația prevăzută la art.101

alin.(1) lit.b).”


„(1) În cadrul autorităţilor și instituţiilor publice se constituie comisii de disciplină având

următoarea competență:

a) analizarea faptelor sesizate ca abateri disciplinare prevăzute de art.77 alin.(2), cu

excepția abaterii disciplinare referitoare la incompatibilități și conflicte de interese prevăzută la

art.77 alin.(2) lit.j)

b) propunerea sancţiunii disciplinare aplicabile funcţionarilor publici;

c) sesizarea Agenției Naționale de Integritate pentru abaterea disciplinară referitoare la

incompatibilități și conflicte de interese prevăzută la art.77 alin.(2) lit.j), în vederea verificării și

soluționării.”


„(4) Comisia de disciplină pentru înalţii funcţionari publici este compusă din 5 înalţi funcţionari

publici, numiţi prin decizia primului-ministru, la propunerea ministrului dezvoltării regionale şi

administraţiei publice.”


„Art. 81. - (1) Pentru evidenţierea situaţiei disciplinare a funcţionarilor publici, Agenţia

Naţională a Funcţionarilor Publici eliberează caziere administrative.

(2) Cazierul administrativ este un act care cuprinde sancţiunile disciplinare aplicate

funcţionarului public şi care nu au fost radiate în condiţiile legii.

(3) Cazierul administrativ este eliberat la solicitarea:

a) funcţionarului public, pentru propria situație disciplinară;

b) conducătorului autorităţii sau instituţiei publice în care funcționarul public îşi

desfăşoară activitatea;

c) conducătorului autorităţii sau instituţiei publice în cadrul căreia se află funcția publică

din categoria înalților funcționari publici vacantă sau funcția publică de conducere vacantă,

pentru funcționarii publici care candidează la concursul de promovare organizat în vederea

ocupării acesteia;


d) preşedintelui comisiei de disciplină, pentru funcționarul public aflat în procedura de

cercetare administrativă;

e) altor persoane prevăzute de lege.”


(1) Sancţiunile disciplinare se radiază de drept, după cum urmează:

a) în termen de 3 luni de la aplicare, sancţiunea disciplinară prevăzută la art. 77 alin. (3)

lit. a);

b) la expirarea termenului pentru care au fost aplicate, sancţiunile disciplinare prevăzute

la art. 77 alin. (3) lit. b) - d);

c) în termen de 3 ani de la aplicare, sancţiunea prevăzută la art. 77 alin. (3) lit. e).

d) pe baza hotărârii judecătoreşti definitive prin care s-a anulat actul administrativ de

sancţionare disciplinară a funcţionarului public.”

113. Alineatele (2) și (3) ale articolului 86 se abrogă.

114. Alineatele (5) și (6) ale articolului 86 vor avea următorul cuprins:

„(5) De la momentul punerii în mişcare a acţiunii penale, în situaţia în care funcţionarul public

poate influenţa cercetarea, persoana care are competenţa numirii în funcţia publică are obligaţia

să dispună mutarea temporară a funcţionarului public în cadrul autorităţii ori instituţiei publice

ori în cadrul altei structuri fără personalitate juridică a autorităţii ori instituţiei publice. Măsura se

dispune pe întreaga durată pe care funcționarul public poate influența cercetarea.

(6) În situaţia în care în cazul funcţionarilor publici de conducere nu este posibilă aplicarea

prevederilor alin.(5), persoana care are competenţa numirii în funcţia publică are obligaţia să

dispună mutarea temporară a funcţionarului public într-o funcţie publică corespunzătoare

nivelului de studii, cu menţinerea drepturilor salariale avute.”


„Art. 87. - (1) Modificarea raporturilor de serviciu ale funcţionarilor publici, numiţi pe durată

nedeterminată sau pe durată determinată, are loc prin:

a) delegare;

b) detaşare;

c) transfer;

d) mutarea definitivă în cadrul autorităţii sau instituţiei publice ori în cadrul altei structuri

fără personalitate juridică a autorităţii sau instituţiei publice, în condiţiile prezentei legi;

e) mutarea temporară în cadrul autorităţii sau instituţiei publice ori în cadrul altei structuri

fără personalitate juridică a autorităţii sau instituţiei publice, în condiţiile prezentei legi;

f) exercitarea cu caracter temporar a unei funcţii publice de conducere sau din categoria

înalţilor funcţionari publici;

g) promovare;

h) mobilitatea în cadrul categoriei înalților funcționari publici.

(2) Modificarea raporturilor de serviciu ale funcționarilor publici prevăzută la alin.(1) lit.b) și f)

poate fi dispusă numai cu notificarea prealabilă a Agenției Naționale a Funcționarilor Publici. În

sensul prezentei legi, prin notificare prealabilă se înțelege înștiințarea transmisă Agenției de către


autoritățile și instituțiile publice care au inițiativa dispunerii măsurii cu 15 zile lucrătoare înainte

de aplicarea efectivă a acesteia. În termenul prevăzut, Agenția verifică dacă propunerile cuprinse

în înștiințare respectă prevederile legale. În măsura în care propunerile cuprinse în înștiințare nu

respectă prevederile legale, Agenția:

a) înștiințează autoritatea sau instituția publică, solicitând remedierea deficiențelor sau

nedispunerea măsurii, după caz;

b) atacă actul administrativ emis cu nerespectarea solicitării Agenției prevăzută la lit.a).

(3) În cazul funcţionarilor publici numiţi pe durată determinată modificarea temporară a

raporturilor de serviciu se poate face pe o perioadă mai mică sau egală cu perioada pentru care au

fost numiţi.

(4) Funcţionarilor publici numiţi într-o funcţie publică de grad profesional debutant li se pot

aplica numai modalităţile de modificare temporară a raporturilor de serviciu prevăzute la alin.(1)

lit. a), b) şi e).

(5) Funcţionarii publici numiţi pe durată determinată precum şi funcţionarii publici debutanţi pot

fi promovaţi în condiţiile prevăzute de prezenta lege.

6) Funcţionarilor publici care exercită funcţia publică în temeiul unui raport de serviciu cu timp

parţial nu le sunt aplicabile modalităţile de modificare temporară a raporturilor de serviciu

prevăzute la alin.(1) lit. a), b), e) şi f).

(7) Modificarea raporturilor de serviciu ale funcţionarilor publici se dispune prin act

administrativ al persoanei care are competenţa de numire, cu aplicarea corespunzătoare a

prevederilor art.1061 şi art.1063.

(8) Perioada în care funcţionarul public de execuţie a avut raporturile de serviciu modificate

temporar pe o funcţie publică de același nivel sau de nivel inferior, în condiţiile prezentei legi,

constituie vechime în gradul profesional al funcţiei publice de execuţie pe care funcționarul

public o deţine.”

116. După articolul 87 se introduce un nou articol, 871, care va avea următorul

cuprins:

„Art.871 -(1) Înalţii funcţionari publici sunt supuşi mobilităţii în funcţie şi prezintă

disponibilitate la numirile în funcţiile publice din categoria înalţilor funcţionari publici.

(2) Mobilitatea înalţilor funcţionari publici cuprinde ansamblul activităţilor şi deciziilor

generatoare de modificări ale raporturilor de serviciu ale înalţilor funcţionari publici, în cadrul

categoriei înalţilor funcţionari publici, realizate în interes public, pentru desfăşurarea activităţii

autorităţilor şi instituţiilor publice, precum şi pentru dezvoltarea profesională a înalţilor

funcţionari publici.

(3) Mobilitatea înalţilor funcţionari publici se realizează cu respectarea principiilor privind

legalitatea, imparţialitatea, obiectivitatea şi transparenţa.

(4) Mobilitatea nu poate fi realizată:

a) în acelaşi timp pentru toţi înalţii funcţionari publici dintr-o autoritate sau instituţie

publică;

b) decât o dată într-un an calendaristic, pentru acelaşi funcţionar public.

(5) Prin excepţie de la prevederile alin. (4) lit. b), mobilitatea se poate realiza mai mult de o dată

pe an la cererea înaltului funcţionar public sau cu acordul acestuia.

(6) Înaltul funcţionar public poate refuza mobilitatea dacă se află în una dintre următoarele

situaţii:


a) graviditate;

b) îşi creşte singur copilul minor;

c) starea sănătăţii, dovedită cu certificat medical, face contraindicată mobilitatea;

d) motive familiale temeinice justifică refuzul de a da curs mobilităţii.

(7) Refuzul neîntemeiat de a da curs mobilităţii atrage eliberarea din funcţia publică, în condiţiile

legii.”


”(1) Delegarea reprezintă o modalitate de modificare a raporturilor de serviciu ale funcţionarului

public prin schimbarea locului muncii şi în legătură cu atribuţiile stabilite prin fişa de post a

acestuia.

.

118. După alineatul (1) al articolului 88 se introduce un nou alineat, alin. (11), care

va avea următorul cuprins:

„(11) Delegarea se dispune în interesul autorităţii sau instituţiei publice în care este încadrat

funcţionarul public, pe o perioadă de cel mult 60 de zile calendaristice într-un an.”


”(4) Pe timpul delegării funcţionarul public îşi păstrează funcţia publică şi salariul iar, în cazul în

care delegarea se face într-o altă localitate decât cea în care funcţionarul public îşi desfăşoară

activitatea, autoritatea sau instituţia publică care îl deleagă este obligată să suporte costul integral

al transportului, cazării şi al indemnizaţiei de delegare.”

120. După alineatul (1) al articolului 89 se introduce un nou alineat, alin. (11), care


„ (11) Detaşarea se poate dispune pe o funcţie publică vacantă sau temporar vacantă.”


„(2) Detaşarea se poate dispune pe o funcţie publică de acelaşi nivel, cu respectarea categoriei,

clasei şi gradului profesional al funcţionarului public, sau într-o funcţie publică de nivel inferior.

Funcţionarul public poate fi detaşat pe o funcţie publică de nivel inferior numai cu acordul său

scris.”

122. După alineatul (2) al articolului 89 se introduce cinci noi alineate, alin. (21) -

(25), care vor avea următorul cuprins:

”(21) Funcţionarul public trebuie să îndeplinească condiţiile de studii şi condiţiile specifice

pentru ocuparea funcţiei publice pe care urmează să fie detaşat.

(22) Detaşarea se poate dispune pe o funcţie publică de conducere sau din categoria înalţilor

funcţionari publici, cu aplicarea corespunzătoare a dispoziţiilor art. 92, dacă funcţionarul public


îndeplineşte condiţiile de studii, de vechime în specialitatea studiilor, precum şi condiţiile

specifice necesare ocupării funcţiei publice în condiţiile prezentei legi.

(23) Funcţionarii publici cu statut special precum şi funcţionarii publici care ocupă funcţii

publice specifice pot fi detaşaţi pe funcţii publice generale, sau pe funcții specifice cu notificarea

prealabilă a Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici în condițiile prevăzute la art.87 alin.(2).

(24) Funcţionarii publici pot fi detaşaţi şi pe funcţii publice cu statut special precum şi în funcţii

publice specifice, cu notificarea prealabilă a Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici în

condițiile prevăzute la art.87 alin.(2).

(25) Detaşarea se dispune prin act administrativ al persoanei care are competenţa legală de

numire a funcţionarului public detaşat, la propunerea conducătorului autorităţii sau instituţiei

publice în care urmează să îşi desfăşoare activitatea funcţionarul public detaşat.”

123. Litera d) a alineatului (3) al articolului 89 va avea următorul cuprins:

”d) detaşarea se face într-o localitate în care nu i se asigură cazare, în condițiile legii;”


”Art. 90. - (1) Transferul poate avea loc după cum urmează:

a) în interesul serviciului;

b) la cererea funcţionarului public.

(2) Transferul se poate face pe o funcţie publică vacantă de acelaşi nivel, cu respectarea

categoriei, clasei şi gradului profesional al funcţionarului public, sau într-o funcţie publică

vacantă de nivel inferior.

(3) Pentru funcţionarii publici de execuţie prin funcţie publică de nivel inferior se înţelege orice

funcţie publică cu grad profesional mai mic decât gradul profesional al funcţiei publice deţinute

sau de clasă de nivel inferior.

(4) Pentru funcţionarii publici de conducere prin funcţie publică de nivel inferior se înţelege o

funcţie publică de conducere situată ierarhic la un nivel inferior funcţiei publice deţinute, potrivit

ierarhizării prevăzute la art.13, precum şi orice funcţie publică de execuţie.

(5) Funcţionarul public trebuie să îndeplinească condiţiile de studii, condițiile de vechime şi

condiţiile specifice pentru ocuparea funcţiei publice în care urmează să fie transferat. Verificarea

condiţiilor de realizare a transferului este în sarcina conducătorului autorităţii sau instituţiei

publice la care se transferă funcţionarul public.

(6) Transferul în interesul serviciului se face la solicitarea conducătorului autorităţii sau

instituţiei publice în care urmează să îşi desfăşoare activitatea funcţionarul public, cu aprobarea

conducătorului autorităţii sau instituţiei publice în care este numit funcţionarul public şi cu

acordul scris al funcţionarului public.

(7) În cazul transferului în interesul serviciului în altă localitate decât cea în care îşi are sediul

autoritatea sau instituţia publică de la care se transferă, funcţionarul public transferat are dreptul

la o indemnizaţie egală cu salariul net calculat la nivelul salariului din luna anterioară celei în

care se transferă şi la un concediu plătit de 5 zile lucrătoare. Plata acestor drepturi se suportă de

autoritatea sau instituţia publică la care se face transferul, în termen de cel mult 15 zile de la data

aprobării transferului. Nu beneficiază de dreptul la indemnizaţie funcţionarii publici care au

domiciliul în localitatea în care îşi are sediul autoritatea sau instituţia publică la care se transferă.


(8) Transferul la cerere se face la solicitarea funcţionarului public şi cu aprobarea conducătorului

autorităţii sau instituţiei publice în care urmează să îşi desfăşoare activitatea funcţionarul public.

Autoritatea sau instituţia publică în cadrul căreia s-a aprobat transferul la cerere al funcţionarului

public înştiinţează cu celeritate autoritatea sau instituţia publică în cadrul căreia îşi desfăşoară

activitatea funcţionarul public, despre aprobarea cererii de transfer. În termen de maximum 10

zile lucrătoare de la primirea înştiinţării, conducătorul autorităţii sau instituţiei publice în care îşi

desfăşoară activitatea funcţionarul public are obligaţia să emită actul administrativ de modificare

a raporturilor de serviciu ale funcţionarului public, cu precizarea datei de la care operează

transferul la cerere. Data de la care operează transferul la cerere nu poate depăşi 30 de zile

calendaristice de la data emiterii actului administrativ.

(9) Autorităţile sau instituţiile publice pot aproba proceduri interne de selecţie a funcţionarilor

publici prin transfer, respectiv de verificare a condiţiilor de realizare a transferului.

(10) În cazul înalţilor funcţionari publici, transferul se poate dispune numai pe o funcţie publică

de conducere sau de execuţie.

(11) Prin excepţie de la prevederile alin.(8), transferul la cerere în cazul înalţilor funcţionari

publici se dispune de către persoana care are competenţa legală de numire în funcţia publică, la

solicitarea motivată a înaltului funcţionar public şi cu aprobarea conducătorului autorităţii sau

instituţiei publice în a cărei structură se găseşte funcţia publică de conducere sau de execuţie

vacantă pe care urmează a fi transferat.”


„Art. 91. - Mutarea în cadrul autorităţii sau instituţiei publice ori în cadrul altei structuri fără

personalitate juridică a autorităţii sau instituţiei publice poate fi definitivă ori temporară.”

126. După articolul 91 se introduc patru noi articole, art.911-art.914, care vor avea

următorul cuprins:

„Art.911 - (1) Mutarea definitivă poate avea loc pe o funcţie publică vacantă de acelaşi nivel, cu

respectarea categoriei, clasei şi gradului profesional al funcţionarului public, sau într-o funcţie

publică vacantă de nivel inferior. Funcţionarul public trebuie să îndeplinească condiţiile de

studii, conditiile de vechime şi condiţiile specifice pentru ocuparea funcţiei publice în care

urmează să fie mutat.

(2) Prevederile alin. (3) şi (4) ale art. 90 se aplică în mod corespunzător.

(3) Mutarea definitivă poate avea loc:

a) din dispoziţia conducătorului autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea

funcţionarul public, cu acordul scris al funcţionarului public;

b) la solicitarea justificată a funcţionarului public, cu aprobarea conducătorului autorităţii sau

instituţiei publice.

(4) În cazul înalţilor funcţionari publici, mutarea definitivă se poate dispune pe o funcţie publică

vacantă de conducere sau de execuţie în cadrul autorităţii sau instituţiei publice în care acesta îşi

desfăşoară activitatea de persoana care are competenţa legală de numire în funcţia publică, la



instituţiei publice, dacă funcţionarul public îndeplineşte condiţiile de studii, condițiile de

vechime şi condiţiile specifice pentru ocuparea funcţiei publice în care se dispune mutarea.

(5) În cazuri temeinic justificate, mutarea definitivă a unui funcţionar public de execuţie se poate

dispune de conducătorul autorităţii sau instituţiei publice, motivat, cu repartizarea postului

corespunzător funcţiei deţinute de funcţionarul public şi cu acordul scris al funcţionarului public,

în măsura în care nu este afectată structura organizatorică a autorităţii sau instituţiei publice.

(6) Dacă mutarea definitivă se dispune în altă localitate decât cea în care îşi are sediul autoritatea

sau instituţia publică de la care se dispune mutarea, funcţionarul public beneficiază de drepturile

prevăzute la art. 90 alin.(7).

Art.912- (1) Mutarea temporară pe o altă funcţie publică vacantă sau temporar vacantă se

dispune motivat, în interesul autorităţii sau instituţiei publice, de către conducătorul autorităţii ori

instituţiei publice, pe o funcţie publică de acelaşi nivel, cu respectarea categoriei, clasei şi

gradului profesional al funcţionarului public, pentru o perioadă de maximum 6 luni într-un an

calendaristic. În cursul unui an calendaristic un funcţionar public poate fi mutat mai mult de 6

luni numai cu acordul său scris.

Funcţionarul public trebuie să îndeplinească condiţiile de studii și condițiile de vechime pentru

ocuparea funcţiei publice în care urmează să fie mutat.

(2) Mutarea temporară a unui funcţionar public de execuţie se poate dispune de conducătorul

autorităţii sau instituţiei publice, motivat, cu repartizarea postului corespunzător funcţiei deţinute

de funcţionarul public, pentru o perioadă de maximum 6 luni într-un an calendaristic, în măsura

în care nu este afectată structura organizatorică a autorităţii sau instituţiei publice.

Art. 913- În mod excepţional, mutarea temporară sau definitivă poate fi solicitată de funcţionarul

public în cazul în care starea sănătăţii, dovedită pe baza unui examen de specialitate, nu îi mai

permite desfăşurarea activităţii în acel compartiment. Mutarea temporară sau definitivă se face în

condiţiile prezentei legi, dacă funcţionarul public în cauză este apt profesional să îndeplinească

atribuţiile care îi revin.

Art.914- (1) Dacă mutarea se dispune în altă localitate decât cea în care îşi are sediul autoritatea

sau instituţia publică de la care se dispune mutarea, funcţionarul public beneficiază de drepturile

prevăzute la art.90 alin.(7).

(2) Funcţionarul public poate refuza mutarea în altă localitate decât cea în care îşi are sediul

autoritatea sau instituţia publică de la care se dispune mutarea, dacă se află în una dintre situaţiile

prevăzute la art. 89 alin. (3). Refuzul nejustificat constituie abatere disciplinară.

(3) Pe perioada mutării temporare în altă localitate autoritatea sau instituţia publică beneficiară

este obligată să-i suporte costul integral al transportului, dus şi întors, cel puţin o dată pe lună, al

cazării şi al indemnizaţiei de mutare a funcţionarului public. Cuantumul indemnizaţiei de mutare

este egal cu cuantumul reglementat în legislaţia în vigoare pentru indemnizaţia de detaşare.”


„Art. 92.- (1) Exercitarea cu caracter temporar a unei funcţii publice de conducere sau din

categoria înalţilor funcţionari publici, vacante sau temporar vacante, se realizează prin

promovarea temporară a unui funcţionar public, prin act administrativ al persoanei care are


competenţa de numire în funcţia publică, cu notificarea prealabilă a Agenţiei Naţionale a

Funcţionarilor Publici în condițiile prevăzute la art.87 alin.(2).

(2) Pentru a putea fi promovat temporar potrivit alin.(1), funcţionarul public trebuie să

îndeplinească condiţiile de studii şi de de vechime în specialitatea studiilor pentru ocuparea

funcţiei publice şi să nu aibă o sancţiune disciplinară aplicată, care nu a fost radiată, în condiţiile

prezentei legi.

(3) Funcţionarii publici cu statut special precum şi funcţionarii publici care ocupă funcţii publice

specifice pot exercita cu caracter temporar funcţii publice de conducere sau funcţii publice din

categoria înalţilor funcţionari publici.

(4) Dacă salariul corespunzător funcţiei publice pe care o exercită cu caracter temporar este mai

mare, funcţionarul public are dreptul la acest salariu.

(5) Perioada în care funcţionarul public de execuţie a exercitat cu caracter temporar în condiţiile

prezentei legi o funcţie publică de conducere sau o funcţie publică din categoria înalţilor

funcţionari publici constituie vechime în gradul profesional al funcţiei publice de execuţie pe

care funcționarul public o deţine..”

128. După articolul 92 se introduc două noi articole, art.921-art.922, care vor avea

următorul cuprins:

(2) În mod excepţional, perioada prevăzută la alin.(1) poate fi prelungită cu maximum 3 luni, la

solicitarea motivată a persoanei care are competenţa numirii în funcţia publică, cu notificarea

prealabilă a Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici în condițiile prevăzute la art.87 alin.(2),

dacă funcţia publică nu a fost ocupată definitiv prin una dintre modalităţile prevăzute de lege.

Art.922 - Exercitarea cu caracter temporar a unei funcţii publice de conducere sau din categoria

înalţilor funcţionari publici temporar vacante se dispune în condiţiile prevăzute la art.92 de către

persoana care are competenţa legală de numire în funcţia publică, până la data încetării motivului

de vacantare temporară, în condiţiile legii.”

129. Articolul 93 se abrogă


cuprins:

„Art. 931 - (1) Suspendarea raporturilor de serviciu ale funcţionarilor publici poate interveni de

drept, la iniţiativa funcţionarului public sau prin acordul părţilor. Suspendarea de drept a

raporturilor de serviciu şi suspendarea raporturilor de serviciu la iniţiativa funcţionarului public

se constată prin act administrativ iar suspendarea prin acordul părţilor se aprobă prin act

administrativ de către persoana care are competenţa de numire, la cererea funcţionarului public,

cu aplicarea corespunzătoare a dispoziţiilor art.1061 şi 1064.

„Art.921- (1) Exercitarea cu caracter temporar a unei funcţii publice de conducere sau din

categoria înalţilor funcţionari publici vacante se dispune în condiţiile prevăzute la art.92 pe o

perioadă de maximum 6 luni într-un an calendaristic, cu notificarea prealabilă a Agenţiei

Naţionale a Funcţionarilor Publici în condițiile prevăzute la art.87 alin.(2).


(2) Suspendarea raportului de serviciu are ca efecte juridice suspendarea prestării muncii de către

funcţionarul public şi a plăţii drepturilor de natură salarială de către autoritatea sau instituţia

publică.

(3) Pe perioada suspendării, raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici nu pot înceta şi nu

pot fi modificate decât din iniţiativa sau cu acordul funcţionarului public în cauză, cu excepţiile

prevăzute la alin.(4) şi (5).

(4) Prin excepţie de la prevederile alin.(3), în cazul în care, în perioada de suspendare a

raporturilor de serviciu intervine o situaţie de încetare de drept a raporturilor de serviciu, cauza

de încetare de drept prevalează.

(5) Prin excepţie de la dispoziţiile alin.(3), în cazul în care în perioada suspendării raporturilor de

serviciu intervine o situaţie de eliberare din funcţia publică prevăzută la art.99 alin.(1) lit.a), a1)

c) şi f), cauza de eliberare din funcţia publică prevalează.

(6) Încetarea suspendării raporturilor de serviciu poate avea loc şi anterior termenului maxim

pentru care a fost constatată, respectiv aprobată, la solicitarea funcţionarului public, cu aplicarea

corespunzătoare a procedurii prevăzute de prezenta lege. În această situaţie funcţionarul public

trebuie să înştiinţeze autoritatea sau instituţia publică despre intenţia sa cu cel puţin 60 de zile

înainte de data reluării activităţii.

(7) Reluarea activităţii se dispune prin act administrativ al persoanei care are competenţa legală

de numire în funcţia publică.

(8) Persoana care are competenţa legală de numire în funcţia publică are obligaţia să asigure, în

termen de maximum 3 zile lucrătoare de la expirarea perioadei de suspendare, condiţiile necesare

reluării activităţii de către funcţionarul public.

(9) Pe perioada suspendării raportului de serviciu autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să

rezerve postul aferent funcţiei publice.”


„Art. 94. - (1) Raportul de serviciu se suspendă de drept atunci când funcţionarul public se află

în una dintre următoarele situaţii:

a) este numit sau ales într-o funcţie de autoritate sau de demnitate publică, pentru

perioada respectivă;

b) este desemnat să desfăşoare activităţi în cadrul unor misiuni diplomatice ale României

ori în cadrul unor organisme sau instituţii ale Uniunii Europene sau în alte organisme sau

instituţii de drept public internaţional, ca reprezentant al autorităţii sau instituţiei publice sau al

statului român, pentru perioada respectivă;

c) îndeplineşte serviciul militar la declararea mobilizării şi a stării de război sau la

instituirea stării de asediu;

d) este arestat preventiv, se află în arest la domiciliu, precum şi în cazul în care împotriva

funcţionarului public s-a luat, în condiţiile codului de procedură penală, măsura cercetării

prealabile sub control judiciar ori sub control judiciar pe cauţiune, dacă în sarcina acestuia au

fost stabilite obligaţii care împiedică exercitarea raportului de serviciu;

e) carantină, în condiţiile legii;

f) concediu de maternitate, în condiţiile legii;

g) în cazul înregistrării la organele de cercetare penală competente a unei sesizări privind

dispariţia funcţionarului public;

lnk:CPP%20PRL%201000000%202010%200


h) concediu pentru incapacitate temporară de muncă, pe o perioadă mai mare de o lună, în

condiţiile legii;

i) forţa majoră;

j) la data emiterii deciziei de invaliditate de gradul I şi II, în situația în care aceasta nu

afectează ireversibil capacitatea de muncă;

k) în alte cazuri expres prevăzute de lege.

(2) Organele de cercetare penală competente au obligaţia să înştiinţeze în scris, cu celeritate,

autoritatea sau instituţia publică unde îşi desfăşoară activitatea funcţionarul public cu privire la

existenţa situaţiilor prevăzute la alin.(1) lit. lit. d) și g) pentru a fi constatată suspendarea de drept

a raporturilor de serviciu ale funcţionarului public.

(3) În vederea emiterii actului administrativ de reluare a activității, cu 15 zile înainte de data

încetării motivului de suspendare de drept, dar nu mai târziu de data luării la cunoştinţă de

motivul încetării suspendării, funcţionarul public informează în scris persoana care are

competenţa legală de numire în funcţia publică despre acest fapt.

(4) Perioada în care funcţionarul public de execuţie a avut raporturile de serviciu suspendate

potrivit alin.(1) lit.b) constituie vechime în gradul profesional al funcţiei publice de execuţie pe

care funcționarul public o deţine.”


„Art. 95. - (1) Raportul de serviciu se suspendă la iniţiativa funcţionarului public în următoarele

situaţii:

a) concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu

handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani, în condiţiile legii;

b) concediu pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani sau, în cazul

copilului cu handicap pentru afecţiunile intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani;

c) concediul de acomodare;

d) concediu paternal;

e) este încadrat la cabinetul unui demnitar;

f) desfăşoară activitate sindicală pentru care este prevăzută suspendarea în condiţiile legii;

g) efectuează tratament medical în străinătate, dacă funcţionarul public nu se află în

concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă, precum şi pentru însoţirea soţului sau,

după caz, a soţiei ori a unei rude până la gradul I inclusiv, în condiţiile legii;

h) pentru participare la campania electorală;

i) pentru participarea la grevă, în condiţiile legii;

j) desfăşurarea unei activităţi în cadrul unor organisme sau instituţii internaţionale, în alte

situaţii decât cele prevăzute la art. 94 alin. (1) lit. c).

(2) Pentru situaţiile prevăzute la alin.(1) lit.a) şi c)-h) și j) funcţionarul public este obligat să

informeze autoritatea sau instituţia publică anterior cu cel puţin 5 zile lucrătoare înainte de

incidenţa situaţiilor prevăzute la alin.(1), cu anexarea actelor doveditoare şi menţionarea datei

solicitate pentru suspendarea raporturilor de serviciu. Pentru situaţiile prevăzute la alin.(1) lit.b)

şi i), când informarea se înaintează autorităţii sau instituţiei publice la data luării la cunoştinţă de

către funcţionarul public de incidenţa motivului de suspendare, cu anexarea actelor doveditoare

şi menţionarea datei solicitate pentru suspendarea raporturilor de serviciu.


încetării motivului de suspendare la inițiativa funcționarului public, dar nu mai târziu de data


luării la cunoştinţă de motivul încetării suspendării, funcţionarul public informează în scris

persoana care are competenţa legală de numire în funcţia publică despre acest fapt.

(4) Perioada în care funcţionarul public de execuţie a avut raporturile de serviciu suspendate

potrivit alin.(1) lit.a)-d) constituie vechime în gradul profesional al funcţiei publice de execuţie

pe care funcționarul public o deţine.”


cuprins:

„Art. 95 1 - (1) Suspendarea raportului de serviciu se poate face prin acordul părţilor pentru o

perioadă de minimum 1 lună şi maximum 4 ani în perioada exercitării funcției publice pe care o

deține.

(2) În vederea suspendării raporturilor de serviciu potrivit prevederilor alin.(1) funcţionarul

public depune o cerere motivată adresată persoanei care are competenţa de numire în funcţia

publică. Cererea se depune cu cel puţin 15 zile lucrătoare înainte de data de la care se solicită

suspendarea raporturilor de serviciu ale funcţionarului public prin acordul părţilor.

(3) Persoana care are competenţa de numire în funcţia publică îşi exprimă sau nu acordul cu

privire la suspendarea raporturilor de serviciu la cererea funcţionarului public în termen de

maximum 10 zile lucrătoare de la data depunerii cererii prevăzute la alin.(2).


încetării motivului de suspendare prin acordul părților, dar nu mai târziu de data luării la

cunoştinţă de motivul încetării suspendării, funcţionarul public informează în scris persoana care

are competenţa legală de numire în funcţia publică despre acest fapt.”



„Art. 97. Încetarea raporturilor de serviciu ale funcţionarilor publici se face prin act

administrativ al persoanei care are competenţa legală de numire în funcţia publică, cu aplicarea

corespunzătoare a dispoziţiilor art.1061 şi 1065 şi are loc în următoarele condiţii:

a) de drept;

b) prin acordul părţilor, consemnat în scris;

c) prin eliberare din funcţia publică;

d) prin destituire din funcţia publică;

e) prin demisie.”


„d) la data îndeplinirii cumulative a condiţiilor de vârstă standard şi a stagiului minim de cotizare

pentru pensionare, dacă persoana care are competența de numire în funcția publică nu dispune

aplicarea prevederilor alin. (11)”

137. După litera d) a alineatului (1) al articolului 98 se introduce o nouă literă, d1,



„d1) la data emiterii deciziei de invaliditate de gradul I şi II, în situația în care aceasta afectează

ireversibil capacitatea de muncă;”

138. Litera f) a alineatului (1) al articolului 98 va avea următorul cuprins:

„f) când prin hotărâre judecătorească definitivă s-a dispus condamnarea pentru o faptă prevăzută

la art. 54 lit. h) ori s-a dispus aplicarea unei pedepse privative de libertate, cu executare, la data

rămânerii definitive a hotărârii de condamnare;”

139. După litera g) a alineatului (1) al articolului 98 se introduc două noi litere, g1 şi

g2), care vor avea următorul cuprins:

„g1) ca urmare a constatării faptului că funcţia publică a fost ocupată cu nerespectarea

dispoziţiilor legale de către o persoană care executa la data numirii în funcţia publică o pedeapsă

complementară de interzicere a exerciţiului dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul

autorităţii de stat;

g2) ca urmare a constatării faptului că funcţia publică a fost ocupată cu nerespectarea dispoziţiilor

legale de către o persoană care a fost lucrător al Securităţii sau colaborator al acesteia, pe baza

deciziei CNSAS sau a hotărârii judecătoreşti definitive, în măsura în care decizia CNSAS a fost

contestată în justiţie;”

140. Litera h) a alineatului (1) al articolului 98 va avea următorul cuprins:

„h) la data expirării termenului în care a fost ocupată pe perioadă determinată funcţia publică, cu

excepția aplicării prevederilor art.41 alin.(2).”

141. După litera h) a alineatului (1) al articolului 98 se introduce o nouă literă, litera

i), care va avea următorul cuprins:

„i) alte cazuri prevăzute expres de prezenta lege.”

142. După alineatul (1) al articolului 98 se introduce un nou alineat, alin.(11) care va


„(11) În mod excepțional, în situația în care funcţionarul public care îndeplinește cumulativ

condițiile de vârstă standard și stagiul minim de cotizare pentru pensionare, solicită menținerea

în activitate iar persoana care are competența de numire în funcția publică consideră necesar,

poate dispune menținerea în activitate a funcționarului public, pentru o perioadă de maximum 3

ani peste vârsta standard de pensionare, cu posibilitatea prelungirii anuale a raportului de

serviciu. În acest caz, raportul de serviciu al funcționarului public încetează de drept în condițiile

în care persoana care are competența de numire în funcția publică nu mai consideră necesară

prelungirea anuală a raportului de serviciu al funcționarului public precum și la expirarea

termenului de 3 ani.

Pe perioada în care este dispusă menţinerea în activitate pot fi aplicate dispoziţiile art. 43.”



„(2) Constatarea cazului de încetare de drept a raportului de serviciu se face, în termen de 5 zile

lucrătoare de la intervenirea lui, prin act administrativ al persoanei care are competenţa legală de

numire în funcţia publică.”


cuprins:

„Art. 981. - (1) În caz de reorganizare a activităţii autorităţii sau instituţiei publice, funcţionarii

publici vor fi numiţi în noile funcţii publice sau, după caz, în compartimentele rezultate, în

următoarele cazuri:

a) se modifică atribuţiile aferente unei funcţii publice mai puţin de 50%;

b) sunt reduse atribuţiile unui compartiment;

c) este schimbată denumirea funcţiei publice fără modificarea în proporţie de peste 50% a

atribuţiilor aferente funcţiei publice;

d) intervin modificări în structura detaliată a compartimentului.

(2) Aplicarea prevederilor alin. (1) se face cu respectarea următoarelor criterii:

a) categoria, clasa şi, după caz, gradul profesional ale funcţionarului public;

b) îndeplinirea condiţiilor specifice stabilite pentru funcţia publică;

c) să fi desfăşurat activităţi similare.

(3) În cazul în care există mai mulţi funcţionari publici, se organizează testare de către autoritatea

sau instituţia publică, potrivit unui regulament aprobat prin act administrativ de către

conducătorul autorităţii sau instituţiei publice. Testarea se organizează anterior emiterii

preavizului.

(4) Funcţionarii publici care sunt declarați admiși în urma testării prevăzute la alin.(3) sunt

numiţi în noile funcţii publice iar funcţionarii publici care sunt declarați respinși sunt eliberaţi

din funcţie potrivit art.99 alin.(1) lit.b), cu respectarea dreptului de preaviz.

(5) Reducerea unui post este justificată dacă atribuţiile aferente acestuia se modifică în proporţie

de peste 50% sau dacă sunt modificate condiţiile specifice de ocupare a postului respectiv,

referitoare la studii.

(6) În cazul reorganizării activităţii prin reducerea posturilor, autoritatea sau instituţia publică nu

poate înfiinţa posturi similare celor desfiinţate pentru o perioadă de un an de la data

reorganizării.”

145.Litera a) a alineatului (1) al articolului 99 va avea următorul cuprins:

„a a) autoritatea sau instituţia publică și-a încetat activitatea în condiţiile legii iar atribuţiile şi

personalul acesteia nu au fost preluate de o altă autoritate sau instituţie publică;”

146. După litera a) a alineatului (1) al articolului 99 se introduce o nouă literă,

lit.a1), care va avea următorul cuprins:


„a1)autoritatea sau instituţia publică a fost mutată într-o altă localitate, iar funcţionarul public nu

este de acord să o urmeze;”


”d) pentru incompetenţă profesională, în cazul obţinerii calificativului "nesatisfăcător" la

evaluarea anuală a performanțelor profesionale individuale precum și în situația obținerii

calificativului "satisfăcător" la două evaluări anuale ale performanţelor profesionale individuale

succesive;”

148. Litera g) a alineatului (1) al articolului 99 va avea următorul cuprins:

„g) ca urmare a refuzului neîntemeiat al înaltului funcţionar public de a da curs mobilităţii în

condiţiile art.171.”



„(11) Prevederile alin.(1) lit.f) se aplică şi funcţionarului public căruia i s-a emis decizie de

pensionare pentru invaliditate de gradul III, în măsura în care conducătorul autorităţii sau

instituţiei publice consideră că acesta nu îşi poate îndeplini atribuţiile aferente funcţiei publice pe

care o deţine. În cazul în care conducătorul autorităţii sau instituţiei publice consideră că

funcționarul public îşi poate îndeplini atribuţiile aferente funcţiei publice pe care o deţine

dispune continuarea activităţii cu durată redusă a timpului de muncă, în condițiile prezentei legi.”


„(2) Situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a)-c), e) şi f) reprezintă motive neimputabile

funcţionarilor publici.”



„(31) Perioada de preaviz este anterioară datei eliberării din funcţia publică.”


„(5) În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. b), c) şi e), în perioada de preaviz, dacă în cadrul

autorităţii sau instituţiei publice există funcţii publice vacante corespunzătoare, aceasta are

obligaţia să le pună la dispoziţia funcţionarilor publici. În sensul prezentei legi, sunt considerate

funcţii publice corespunzătoare:

a) funcţiile publice de acelaşi nivel, identificat prin categorie, clasă şi, după caz, grad

profesional;

b) funcţii publice de nivel inferior, în cazul în care în cadrul autorităţii sau instituţiei

publice nu există funcţiile publice prevăzute la lit.a).”


153. După alineatul (5) al articolului 99 se introduce alin.(51), care va avea

următorul cuprins:

„(51) Funcţionarul public de conducere are prioritate la ocuparea unei funcţii publice vacante de

nivel inferior. În cazul în care funcţia publică vacantă de nivel inferior este o funcţie publică de

execuţie şi nu corespunde studiilor şi/sau vechimii în specialitatea funcţionarului public de

conducere, aceasta va fi transformată într-o funcţie publică corespunzătoare, dacă transformarea

nu afectează structura organizatorică aprobată.”


„(6) În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a)-c) şi e), dacă nu există funcţii publice vacante

corespunzătoare în cadrul autorităţii sau instituţiei publice, autoritatea ori instituţia publică are

obligaţia de a solicita Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, în perioada de preaviz, lista

funcţiilor publice vacante. În cazul în care există o funcţie publică vacantă corespunzătoare,

funcţionarului public îi sunt aplicabile dispoziţiile art.90.

(7) Prin excepţie de la prevederile art.90, în cazul prevăzut la alin.(6), termenele de realizare a

transferului în interesul serviciului sau la cerere se reduc la jumătate astfel încât să fie respectată

încadrarea în termenul de preaviz.”

155. Art 100 se abrogă.

156. Litera b) a alineatului (1) al articolului 101 va avea următorul cuprins:

„b) la data comunicării de către Agenția Națională de Integritate a raportului de evaluare a

existenţei unui conflict de interese sau a unei stări de incompatibilitate rămas definitiv, respectiv

a hotărârii judecătoreşti definitive de confirmare a existenţei unui conflict de interese sau a unei

stări de incompatibilitate.”

157. După articolul 102 se introduc două noi articole, art.1021 şi art.1022, care vor


„Art.1021 - În situaţia în care în perioada cuprinsă între înregistrarea demisiei şi producerea

efectelor acesteia intervine un caz de suspendare de drept a raporturilor de serviciu, termenul de

producere a efectelor juridice ale demisiei va fi suspendat corespunzător până la data încetării

suspendării de drept a raporturilor de serviciu.

Art. 1022 - Ulterior înregistrării demisiei renunțarea la demisie poate fi făcută numai prin

acordul părţilor, în termenul de 30 de zile prevăzut la art. 102.”

158. Articolul 104 se abrogă



(3) Funcționarii publici sunt obligați să informeze Agenția Națională a Funcționarilor Publici

despre incidența dispozițiilor alin.(2) lit.c) și e), cu excepția intervenției uneia dintre situațiile

prevăzute la art.98 alin.(1) lit.a), b) și h).”


cuprins:

„Art. 1051. - (1) Redistribuirea funcţionarilor publici se face de către Agenţia Naţională a

Funcţionarilor Publici, la solicitarea conducătorilor autorităţilor sau instituţiilor publice, pe o

funcţie publică vacantă sau temporar vacantă.

(2) Redistribuirea funcţionarilor publici se face, în condiţiile alin. (1), într-o funcţie publică de

acelaşi nivel, cu respectarea categoriei, clasei şi gradului profesional al funcţionarului public sau

într-o funcţie publică de nivel inferior, cu acordul scris al funcţionarului public.

(3) Alineatele (3) şi (4) ale articolului 90 se aplică în mod corespunzător, prin raportare la funcţia

publică deţinută de funcţionarul public la data intrării în corpul de rezervă.

(4) În vederea redistribuirii autoritatea sau instituţia publică în cadrul căreia se află funcţia

publică vacantă sau temporar vacantă organizează o testare profesională pentru selectarea

funcţionarului public care urmează să fie redistribuit.

(5) Procedura de redistribuire precum şi modalitatea de desfăşurare a testării profesionale în

vederea redistribuirii se stabilesc prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor

Publici.

(6) Redistribuirea funcţionarilor publici din corpul de rezervă se dispune prin ordin al

preşedintelui Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, la propunerea conducătorilor

autorităţilor sau instituţiilor publice, pentru funcţionarul public declarat admis în urma

desfăşurării testării profesionale prevăzută la alin.(4).

(7) Redistribuirea într-o funcţie publică din categoria înalţilor funcţionari publici se face prin

hotărâre a Guvernului, respectiv prin decizie a primului-ministru, potrivit competenţei de numire,

la propunerea conducătorilor autorităţilor sau instituţiilor publice în cadrul căreia se află funcţia

publică vacantă sau temporar vacantă.”


„Art. 105. - (1) Corpul de rezervă este format din funcţionarii publici care au fost eliberaţi din

funcţia publică în condiţiile art. 99 alin. (1) lit. a)-c), e) şi g) şi este gestionat de Agenţia

Naţională a Funcţionarilor Publici.

(2) Funcţionarii publici părăsesc corpul de rezervă şi pierd calitatea de funcţionar public în

următoarele situaţii:

a) după împlinirea termenului de 2 ani de la data trecerii în corpul de rezervă;

b) în cazul în care Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici îl redistribuie într-o funcţie

publică vacantă corespunzătoare iar funcţionarul public o refuză;

c) la împlinirea a 12 luni de la data angajării în baza unui contract individual de muncă

precum și în orice altă formă de exercitare a unei profesii sau activități, în condițțiile expres

prevăzute de lege;

d) la cererea funcţionarului public;

e) la data intervenirii unui caz de încetare de drept a raporturilor de serviciu al

funcționarului public.


„(2) La solicitarea funcţionarului public, instanţa care a constatat nulitatea actului administrativ

va dispune reintegrarea acestuia în funcţia publică deţinută, dacă aceasta mai există în statul de

funcţii al autorităţii sau instituţiei publice, sau în cazul în care funcţia publică deţinută nu mai

există, într-o funcţie publică echivalentă.”

162. După alineatul (2) al articolului 106 se introduce un nou alineat, alin.(3), care


„(3) În cazul în care prin hotărâre judecătorească definitivă s-a dispus anularea actului

administrativ prin care s-a constatat sau s-a dispus încetarea raportului de serviciu, perioada de

timp dintre data încetării raportului de serviciu al funcţionarului public şi data reintegrării

efective în funcţia publică, constituie vechime în muncă, vechime în specialitate, precum şi

vechime în grad profesional, potrivit legii.”

163. După articolul 106 se introduce un nou capitol, Capitolul IX 1 care va avea următorul

titlu „Capitolul IX 1 -Actele administrative” şi care are următorul cuprins:

„Capitolul IX 1 Actele administrative

SECŢIUNEA a 1-a Dispoziţii comune

Art. 1061 – (1) Numirea în funcţia publică, modificarea, suspendarea şi încetarea raporturilor de

serviciu, precum şi sancţionarea disciplinară a funcţionarilor publici se fac prin act administrativ

emis în termenele şi în condiţiile legii, de conducătorul autorităţii sau instituţiei publice, sau după

caz, de persoana care are competenţa legală de numire în condiţiile unor acte normative

specifice.

(2) Actul administrativ are formă scrisă.

(3) Actul administrativ produce efecte juridice de la comunicare, dacă legea nu prevede altfel.

(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (3), actele administrative constatatoare produc efecte

juridice de la data constatării intervenirii situaţiei prevăzută de lege, pe baza actelor doveditoare.

(5) Actele administrative se comunică, prin grija compartimentului de resurse umane, în termen

de maximum 3 zile lucrătoare de la emitere.

(6) Comunicarea actului administrativ se poate face astfel:

a) prin înmânare directă funcţionarului public;

b) prin poştă, cu confirmare de primire;

c) prin afişare la locul de desfăşurare a activităţii funcţionarului public, în mod

excepţional şi numai în situaţia în care acesta a refuzat primirea actului administrativ în condiţiile

prevăzute la lit. a) şi b).

(7) Dovada comunicării actului administrativ se face prin:

a) semnătura de luare a cunoştinţă a actului administrativ;

b) dovada confirmării de primire prin poştă a actului administrativ;

c) proces-verbal prin care se consemnează refuzul primirii de către funcţionarul public a

actului administrativ, întocmit de un reprezentant al compartimentului de resurse umane şi

semnat pentru confirmare de două persoane din cadrul autorităţii sau instituţiei publice care au

fost prezente la înmânarea actului administrativ;


d) proces-verbal prin care se consemnează afişarea actului administrativ la locul de desfăşurare a

activităţii funcţionarului public, întocmit de un reprezentant al compartimentului de resurse

umane şi semnat pentru confirmare de două persoane din cadrul autorităţii sau instituţiei publice

care au fost prezente la afişarea actului administrativ.

(8) Prevederile alin.(1)-(7) se aplică în mod corespunzător actelor administrative prevăzute la art.

1062- 1066.

Secţiunea a 2-a

Actul administrativ de numire în funcţia publică

Art.1062- (1) Actul administrativ de numire în funcţia publică trebuie să conţină în mod

obligatoriu următoarele elemente:

a) temeiul legal al numirii, cu indicarea expresă a dispoziţiei legale, precum şi a actelor

doveditoare care stau la baza încadrării în textul de lege;

b) temeiul legal al stabilirii drepturilor salariale, cu indicarea expresă a dispoziţiei legale;

c) numele şi prenumele funcţionarului public;

d) denumirea funcţiei publice, individualizată prin categorie, clasă şi după caz, grad

profesional;

e) perioada pentru care se dispune numirea în funcţia publică;

f) data de la care urmează să exercite funcţia publică;

g) drepturile salariale;

h) locul de desfăşurare a activităţii

i) durata programului de lucru, respectiv raport de serviciu cu normă întragă sau raport de

serviciu cu timp parţial;

(2) Fişa postului aferentă funcţiei publice se anexează la actul administrativ de numire, iar o

copie a acesteia se înmânează funcţionarului public.

(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) şi (2), actele administrative de numire în funcţiile

publice din categoria înalţilor funcţionari publici care se publică în Monitorul Oficial al

României, Partea I, cuprind numai informaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a), c)-f) şi h). Drepturile

salariale se stabilesc prin act administrativ al ordonatorului principal de credite. În acest caz, fişa

postului se anexează actului administrativ prin care se stabilesc drepturile salariale, iar o copie a

acesteia se înmânează înaltului funcţionar public.

(4) La intrarea în corpul funcţionarilor publici, funcţionarul public depune jurământul de credinţă

în termen de 3 zile de la emiterea actului administrativ de numire în funcţia publică. Jurământul

are următoarea formulă: "Jur să respect Constituţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale

omului, să aplic în mod corect şi fără părtinire legile ţării, să îndeplinesc conştiincios îndatoririle

ce îmi revin în funcţia publică în care am fost numit, să păstrez secretul profesional şi să respect

normele de conduită profesională şi civică. Aşa să-mi ajute Dumnezeu.” Formula religioasă de

încheiere va respecta libertatea convingerilor religioase.

(5) Depunerea jurământului prevăzut la alin. (4) se consemnează în scris. Refuzul depunerii

jurământului se consemnează în scris şi atrage revocarea actului administrativ de numire în

funcţia publică. Obligaţia de organizare a depunerii jurământului aparţine persoanei care are

competenţa legală de numire.

(6) Constatarea nulităţii actului administrativ de numire produce efecte pentru viitor.

Secţiunea a 3-a

lnk:CON%20PRL%201000000%202003%201


Actul administrativ de modificare a raporturilor de serviciu

Art.1063- (1) Actul administrativ de modificare a raporturilor de serviciu ale funcţionarului

public trebuie să conţină în mod obligatoriu următoarele elemente:

a) temeiul legal al modificării raporturilor de serviciu, identificat prin dispoziţia legală

incidentă, precum şi actele doveditoare care stau la baza încadrării în textul de lege;

b) numele şi prenumele funcţionarului public;

c) denumirea funcţiei publice, individualizată prin categorie, clasă şi după caz, grad

profesional;

d) data de la care urmează să fie modificate raporturile de serviciu şi modalitatea de

modificare a raporturilor de serviciu;

e) perioada pentru care se dispune modificarea raporturilor de serviciu, dacă modalitatea

de modificare a raporturilor de serviciu este temporară;

f) funcţia publică pe care se efectuează modificarea raporturilor de serviciu;


h) locul de desfăşurare a activităţii;

i) termenul stabilit pentru aplicarea prevederilor art.103 alin.(1).

(2) Fişa postului aferentă funcţiei publice pe care se efectuează modificarea raporturilor de

serviciu se anexează la actul administrativ de modificare a raporturilor de serviciu ale

funcţionarului public, iar o copie a acesteia se înmânează funcţionarului public.

(3) Prin excepţie de la prevederile alin.(1), actele administrative de modificare a raporturilor de

serviciu care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, cuprind numai informaţiile

prevăzute la alin.(1) lit.a)-f), h) şi i). Informaţiile prevăzute la lit.g) sunt cuprinse în actul

administrativ al persoanei care are competenţa de numire în funcţia publică pe care se efectuează

modificarea raporturilor de serviciu. În acest caz, fişa postului se anexează la actul administrativ

al persoanei care are competenţa de numire pentru funcţia publică pe care se efectuează

modificarea raporturilor de serviciu.

Secţiunea a 4-a

Actul administrativ de suspendare a raporturilor de serviciu

Art.1064- Actul administrativ de suspendare a raporturilor de serviciu ale funcţionarului public

are formă scrisă şi trebuie să conţină în mod obligatoriu următoarele elemente:

a) temeiul legal al suspendării raporturilor de serviciu, identificat prin dispoziţia legală

incidentă precum şi actele doveditoare care stau la baza încadrării în textul de lege;



profesional;

d) data de la care se suspendă raporturile de serviciu ale funcţionarului public şi

modalitatea de suspendare;

e) perioada pentru care se constată sau se aprobă suspendarea raporturilor de serviciu;

f) termenul stabilit pentru aplicarea prevederilor art.103 alin.(1).


Secţiunea a 5-a

Actul administrativ de sancţionare disciplinară

Art. 1065 (1) Actul administrativ de sancţionare a funcţionarului public trebuie să conţină în

mod obligatoriu următoarele elemente:

a) temeiul legal în baza căruia se aplică sancţiunea disciplinară, precum şi actele

doveditoare care stau la baza încadrării în textul de lege;



profesional;

d) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară;

e) motivul pentru care a fost aplicată o altă sancţiune decât cea propusă de comisia de

disciplină, dacă este cazul;

f) instanţa de contencios administrativ competentă precum şi termenul în care poate fi

atacat actul administrativ,

(2) La actul administrativ de sancţionare prevăzut la alin. (1) se anexează raportul comisiei de

disciplină, sub sancţiunea nulităţii absolute.

Secţiunea a 6-a

Actul administrativ de încetare a raporturilor de serviciu

Art.1066- (1) Actul administrativ de încetare a raporturilor de serviciu ale funcţionarilor publici

trebuie să conţină în mod obligatoriu următoarele elemente:

a) temeiul legal al încetării raporturilor de serviciu, identificat prin dispoziţia legală

incidentă, precum şi actele doveditoare care stau la baza încadrării în textul de lege;



profesional;

d) data de la care încetează raporturile de serviciu ale funcţionarului public.

e) termenul stabilit pentru aplicarea prevederilor art.103 alin.(1).

f) instanţa de contencios administrativ competentă precum şi termenul în care poate fi

atacat actul administrativ.

(2) În cazul încetării raporturilor de serviciu prin eliberare din funcţia publică actul administrativ

de eliberare din funcţia publică trebuie să conţină şi modul de aplicare al prevederilor art. 99 alin.

(3) – (4), iar pentru situaţiile expres prevăzute de lege, şi modul de aplicare al prevederilor art. 99

alin. (5) şi (6) şi după caz, alin. (7).

Art. 1067- Actele administrative prevăzute la art.1061- 1066 se comunică Agenţiei Naţionale a

Funcţionarilor Publici în termen de maximum 10 zile lucrătoare de la emiterea acestora, prin

Secţiunea a 7- a

Obligaţia de comunicare a actelor administrative

privind cariera funcţionarilor publici


grija compartimentului de resurse umane, respectiv a funcţionarului public cu atribuţii în

gestionarea resurselor umane.

Art. 1068- Actele administrative întocmite cu nerespectarea dispoziţiilor art.1061- 1066 sunt nule

de drept. Nulitatea se constată de instanţa de contencios administrativ competentă, în condiţiile

legii. ”





„Art. 112.– (1) Numărul total al funcţiilor de conducere din cadrul fiecărei autorităţi sau instituţii

publice, cu excepţia funcţiilor publice de secretar al unităţii/subdiviziunii administrativ-

teritoriale, precum şi a funcţiilor publice de conducere a căror ocupare se face prin detaşare cu

personal din cadrul instituţiilor din sectorul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională,

conform statelor de organizare «Anexa M», aprobată de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării,

este de maximum 12% din numărul total al posturilor aprobate.

(2) Pentru determinarea numărului total al funcţiilor de conducere prin aplicarea cotei de 12%

prevăzută la alin.(1), se procedează după cum urmează:

a) în cazul în care numărul rezultat este mai mic de unu, acesta se rotunjeşte la întreg;

b) în cazul în care numărul rezultat este mai mare de unu, acesta se rotunjeşte la numărul

întreg imediat superior acestuia, dacă fracţiunea este mai mare de 0,50. ”

168. După art.112 se introduce un nou articol, art.1121, care va avea următorul

cuprins:

„Art. 1121- (1) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă între 1.000 lei la 5.000 lei,

în condiţiile legii, următoarele fapte:

a) nerespectarea obligației de comunicare a informațiilor necesare elaborării Planului de

recrutare a funcționarilor publici, în condițiile prevăzute la art.22 alin.(22);

b) nerespectarea prevederilor art.241- 24 8;

c) nerespectarea prevederilor art.25 alin.(3) și (7);

d) nerespectarea prevederilor art.53 alin.(1) și (2);

e) neconstituirea comisiei de disciplină şi/sau a comisiei paritare, în condițiile legii.

(2) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către persoanele împuternicite

prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.

(3) Contravenţiilor prevăzute la alin.(1) le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr.

2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea

nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.”

Secţiunea a 8-a

Nulitatea actelor administrative

lnk:ORD%20GUV%202%202001%200

lnk:ORD%20GUV%202%202001%200

lnk:LEG%20PRL%20180%202002%200



„Art. 113. - Programele organizate pentru obţinerea statutului de manager public potrivit art. 71

sunt programele prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2008 privind statutul

funcţionarului public denumit manager public, aprobată cu modificări şi completări prin Legea

nr. 135/2009, precum şi de Legea nr. 157/2004 privind instituirea bursei speciale "Guvernul

României" pentru formarea managerilor din sectorul public, cu modificările ulterioare.”


„Art.114.- (1) Prezenta lege constituie cadru general în materia funcției publice și a

funcționarilor publici și se aplică și funcționarilor publici cu statut special, acolo unde legea

specială nu prevede altfel.

(2) Funcţionarilor publici care exercită o funcție publică corespunzătoare unei profesii

reglementate prin lege li se aplică Statutul funcţionarilor publici reglementat prin prezenta lege

și, după caz, prin legi speciale. Normele aplicabile profesiilor reglementate prin lege se aplică

numai în măsura în care nu contravin dispoziţiilor prezentei legi.”




174. După articolul 118 se introduce un nou capitol, Capitolul XI care va avea

următorul titlu „Capitolul XI - Dispoziții tranzitorii și finale” şi care are următorul

cuprins:

„Capitolul XI - Dispoziții tranzitorii și finale

Art. 118 1- Prezenta lege intră în vigoare la 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al

României, Partea I, cu excepţia prevederilor art.22 alin.(1) lit.o1), care intră în vigoare la 1

ianuarie 2018 și a prevederilor art.57 alin.(2)-(5), art. 58 și art.661 intră în vigoare la 1 ianuarie

2020.

Art.1182 – (1) Funcțiile publice de prefect, subprefect și inspector guvernamental se desființează

la 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(2) Pe o perioadă de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi funcţiile de prefect,

subprefect și inspector guvernamental sunt funcţii publice din categoria înalţilor funcţionari

publici iar regimul juridic aplicabil este cel prevăzut de prezenta lege pentru funcţiile publice din


(3) În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi înalţilor funcţionari

publici numiţi definitiv la data intrării în vigoare a prezentei legi în funcţiile publice de prefect,

subprefect și inspector guvernamental, li se aplică una dintre următoarele măsuri:


a) mobilitate într-o funcție publică din categoria înalților funcționari publici;

b) transfer într-o funcție publică din categoria funcțiilor publice de conducere sau execuție;

c) mutare definitivă într-o funcție publică din categoria funcțiilor publice de conducere sau

execuție;

d) eliberarea din funcţia publică în condițiile prevăzute la art.99 alin.(1) lit.b), la împlinirea

termenului prevăzut la alin.(1), dacă nu a ocupat o altă funcție publică în condițiile

prevăzute la lit.a)-c).

(4) În situația prevăzută la alin.(3) lit.d) preavizul se emite astfel încât să fie respectat termenul

prevăzut la alin.(1).

(5) La data eliberării din funcția publică în condițiile prevăzute la alin.(3) lit.d) înalții funcționari

publici care au ocupat funcţiile publice de prefect, subprefect și inspector guvernamental intră în

corpul de rezervă gestionat de Agenția Națională a Funcționarilor Publici.

Art.1183 - (1) În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi se

suplimentează numărul de posturi al Ministerul Afacerilor Interne cu 42 de posturi necesare

stabilirii, în cadrul fiecărei instituţii a prefectului, a câte un post aferent funcţiei publice de

secretar general al instituției prefectului.

(2) Salarizarea funcţiei publice de secretar general al instituției prefectului se stabileşte prin

asimilare cu salarizarea funcţiei publice de director general din cadrul administraţiei publice

centrale de specialitate, astfel cum este prevăzută de Legea nr.284/2010 privind salarizarea

unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României,

Partea I, nr.877 din 28 decembrie 2010, cu modificările ulterioare.

(3) Ministerul Finanţelor Publice este autorizat să introducă modificările rezultate din aplicarea

alin.(1) în structura bugetului de stat şi a bugetului Ministerului Afacerilor Interne pe anul 2017.

Art.1184- (1) Autoritățile și instituțiile publice care au mai mult de 50 posturi au obligația ca în

termen de maximum 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi să stabilească în

cadrul structurii organizatorice funcția publică/funcțiile publice de execuție de consilier achiziții

publice prin schimbarea denumirii funcțiilor publice de execuție care au în atribuțiile postului

activități de achiziție publică mai mult de 50% sau prin transformarea ori înființarea unei/unor

funcții publice de consilier achiziții publice în situația în care nu există funcții publice de

execuție cu atribuții aferente activității de achiziții publice.

(2) Funcționarii publici care la data intrării în vigoare a prezentei legi ocupă funcții publice care

implică desfășurarea de activități de achiziție publică, în proporție mai mare de 50% din

atribuțiile aferente funcției publice ocupate, vor fi numiți în noile funcții publice de consilier

achiziții publice.

Art.1185-(1) Funcția publică specifică de secretar al judeţului, respectiv al municipiului

Bucureşti se echivalează cu funcția publică generală de director general.

(2) Funcția publică specifică de secretar al municipiului, al sectoarelor municipiului Bucureşti şi

al oraşului se echivalează cu funcția publică generală de director.

(3) Funcția publică specifică de secretar de comună se echivalează cu funcția publică generală de

șef serviciu.


Art.1186- În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, funcționarii publici

numiți în funcții publice la data intrării în vigoare a prezentei legi se reîncadrează în noile funcții

publice, astfel:

(corelație noile trepte de salarizare cu Legea 284/2010)

Art.1187- Condiţiile de vechime în specialitate prevăzute la art. 16 alin.(4) lit.e), art.571 alin.(1)

și (2) și art.65 alin.(1) lit.a) nu se aplică funcţionarilor publici care au îndeplinit condiţiile

prevăzute de lege pentru ocuparea funcției publice la data numirii în funcţia publică.

Art.1188 - (1) De la data intrării în vigoare a prezentei legi până la data intrării în vigoare a

dispozițiilor art.57 alin.(2)-(5), art.58, concursurile de recrutare pentru funcţiile publice vacante

din autorităţile şi instituţiile publice centrale sunt organizate, în condiţiile legii, astfel:

a) de către Comisia de concurs pentru recrutarea înalţilor funcţionari publici și Comisia de

soluţionare a contestaţiilor pentru recrutarea înalţilor funcţionari publici , numite prin Decizia

prim-ministrului nr. 473/2012 privind numirea Comisiei de concurs pentru recrutarea înalţilor

funcţionari publici, precum şi a Comisiei de soluţionare a contestaţiilor pentru recrutarea înalţilor

funcţionari publici , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. nr. 661 din 19

septembrie 2012, cu modificările și completările ulterioare, pentru înalţii funcţionari publici.

b) de către Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, pentru ocuparea funcţiilor publice de

conducere generale şi specifice;

c) de către autorităţi şi instituţii publice, cu avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici,

pentru ocuparea funcţiilor publice de execuţie generale şi specifice.

(2) Concursul de recrutare pentru funcţiile publice vacante din autorităţile şi instituţiile publice

din administraţia publică locală este organizat, în condiţiile legii, astfel:

a) de către Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, pentru funcţiile publice de conducere

din următoarele domenii: protecţia copilului, evidenţa informatizată a persoanei, juridic, audit

public intern, financiar-contabilitate, urbanism şi arhitectură, resurse umane, gestionarea

fondurilor europene, pentru secretarii unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi pentru

funcţiile publice de execuţie din domeniul auditului public intern;

b) de către autorităţi şi instituţii publice, pentru ocuparea funcţiilor publice vacante, altele decât

cele prevăzute la lit. a).

(3) În situaţia prevăzută la alin. (2) lit. b), autorităţile şi instituţiile publice din administraţia

publică locală au obligaţia de a informa Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici înainte cu 10

zile de iniţierea procedurii de organizare şi desfăşurare a concursurilor. În situaţia în care

Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici constată că nu sunt îndeplinite condiţiile legale

privind organizarea şi desfăşurarea concursurilor dispune amânarea sau suspendarea organizării

şi desfăşurării concursului.

(4) Înştiinţarea va cuprinde în mod obligatoriu următoarele:

a) identificarea funcţiilor publice vacante prin denumire, categorie, clasă şi, după caz, grad

profesional, precum şi compartimentul din care fac parte;

b) condiţiile de studii de specialitate şi, după caz, alte condiţii specifice prevăzute în fişa

postului pentru fiecare funcţie publică vacantă;

c) data propusă pentru organizarea concursului.

(5) În termen de 10 zile, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici comunică autorităţilor şi

instituţiilor publice desemnarea reprezentantului acesteia în comisia de concurs.


(6) Anunţul privind concursul se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, şi într-

un cotidian de largă circulaţie, cu cel puţin 30 de zile înainte de data desfăşurării concursului. În

mod excepţional, termenul de 30 de zile poate fi redus, în condiţiile legii, pentru concursul

organizat în vederea ocupării funcţiilor publice de execuţie temporar vacante.

(7) Membrii comisiei de concurs ori ai comisiei de soluţionare a contestaţiilor, candidaţii sau

către orice persoană interesată pot sesiza Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici în situaţia nerespectării de către autorităţile şi instituţiile publice a procedurii de organizare şi desfăşurare a concursurilor. Pe baza analizei sesizării formulate, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici dispune suspendarea organizării şi desfăşurării concursului. (8) Reprezentantul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici poate fi desemnat și din cadrul

instituţiei prefectului sau al consiliului judeţean din judeţul în care îşi are sediul instituţia publică

în al cărei stat de funcţii se află funcţia publică vacantă pentru care se organizează concursul, pe

baza propunerilor conducătorilor acestor instituții publice.

(9) Competența de organizare a concursurilor prevăzută la alin.(1) și (2) este aceeași și pentru

concursurile de promovare în funcția publică de conducere. Procedura de organizare a

concursului prevăzută în prezentul articol se aplică în mod corespunzător și pentru concursurile

de promovare în funcția publică de conducere.

(10) Agenția Națională a Funcționarilor Publici poate delega autorităților sau instituțiilor publice,

în condițiile legii, prin ordin al președintelui, competența de a organiza concursuri de recrutare și

promovare pentru ocuparea funcțiilor publice de execuție precum și pentru ocuparea funcțiilor

publice de conducere de șef serviciu și șef birou, precum și a funcțiilor publice specifice

asimilate acestora.

(11) Pot participa la concursul de recrutare şi persoane care au deja calitatea de funcţionar public.

În cazul în care o persoană care are calitatea de funcţionar public este declarată admisă la un

concurs de recrutare pentru ocuparea unei alte funcţii publice, raportul de serviciu al

funcţionarului public încetează, prin una dintre modalităţile prevăzute de lege, şi ia naştere un

nou raport de serviciu prin emiterea unui act administrativ de numire în funcţia publică, în

condiţiile legii.

Art.1189- Concursurile de recrutare și promovare organizate în temeiul art. 1188 se desfăşoară

cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor HG nr.611/2008, cu modificările și completările

ulterioare.

Art.11810- Concursurile de recrutare și promovare pentru care a fost demarată procedura de

organizare şi desfăşurare la data intrării în vigoare a 1188 se desfăşoară în continuare cu aplicarea

corespunzătoare a prevederilor HG nr.611/2008, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Condiţiile de vechime în specialitate prevăzute la art. 16 alin.(4) lit.e), art.571 alin.(1) și (2) și

art.65 alin.(1) lit.a) nu se aplică pentru ocuparea funcțiilor publice pentru care s-a inițiat până la

data intrării în vigoare a prezentei legi, procedura de organizare şi desfăşurare a concursurilor în

condițiile prevăzute de HG nr.611/2008, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 11811- (1) În vederea implementării dispozițiilor prevăzute la art.57 la nivelul autorităților și

instituțiilor publice se instituie un proiect pilot de organizare a concursului de ocupare a unor

funcții publice vacante.

(2) Proiectul pilot se derulează în perioada 2018-2019.


(3) Proiectul pilot se derulează:

a) pentru funcțiile publice de grad profesional debutant din cadrul autorităţilor şi instituţiile

publice ale administraţiei publice centrale;

b) pentru funcțiile publice corespunzătoare categoriei înalților funcționari publici.

(4) Concursul pentru ocuparea funcțiilor publice prevăzute la alin.(3) are la bază principiile

competiţiei, transparenţei, competenței, precum şi cel al egalităţii accesului la funcţiile publice

pentru fiecare cetăţean care îndeplineşte condiţiile legale.

(5) Concursul pentru ocuparea funcțiilor publice prevăzute la alin.(3) are două etape:


funcții publice, realizată prin concurs național, organizat de Agenția Națională a Funcționarilor

Publici;


unei funcții publice vacante, realizată prin concurs pe post.

(6) Concursul pe post prevăzut la alin.(5) lit.b) se organizează:

a) de fiecare autoritate sau instituție publică în cadrul cărora se află funcțiile publice

vacante prevăzute la alin.(3) lit.a)

b) de comisia de selecție pentru înalții funcționari publici, pentru funcțiile publice vacante

prevăzute la alin.(3) lit.b).

(7) Promovarea concursului național prevăzut la alin.(5) lit.a) oferă numai dreptul de participare

la concursul pe post prevăzut la alin.(5) lit.b). Pot participa la concursul pe post persoanele care

au promovat concursul național, pe o perioadă de maximum 3 ani de la data promovării

concursului național.

(8) Normele privind organizarea și desfășurarea proiectului pilot se aprobă prin hotărâre a

Guvernului.

(9) Numirea în funcţiile publice prevăzute la alin.(3) lit.a) se face pe baza rezultatelor

concursului prevăzut la alin.(5) lit.b), în condițiile legii.

Art. 11812-(1) Până la data intrării în vigoare a normelor privind Proiectul pilot prevăzut la

art.11812,funcțiile publice corespunzătoare categoriei înalților funcționari publici se ocupă cu

aplicarea corespunzătoare a prevederilor HG nr.341/2007.

(2) Concursul național pentru intrarea în categoria înalților funcționari publici potrivit

prevederilor alin.(1) se organizează de către Comisia de concurs pentru recrutarea înalţilor

funcţionari publici și Comisia de soluţionare a contestaţiilor pentru recrutarea înalţilor

funcţionari publici , numite prin Decizia prim-ministrului nr. 473/2012 privind numirea

Comisiei de concurs pentru recrutarea înalţilor funcţionari publici, precum şi a Comisiei de

soluţionare a contestaţiilor pentru recrutarea înalţilor funcţionari publici, publicată în Monitorul

Oficial al României, Partea I, nr. nr. 661 din 19 septembrie 2012, cu modificările și completările

ulterioare.

Art. 11813- Funcţionarii publici care ocupă o funcţie publică din categoria înalţilor funcţionari

publici şi care la data intrării în vigoare a prezentei legi nu îndeplinesc condiţia prevăzută la

art.16 alin.(4) lit.d) au obligaţia de a îndeplini această condiţie în termen de 4 ani de la data

intrării în vigoare a prezentei legi, sub sancţiunea eliberării din funcţia publică.

Art. 11814- (1) Condiţia prevăzută la art.65 alin.(1) lit.c) se consideră îndeplinită pentru

funcţionarii publici care au obţinut cel puţin calificativul „bine” la evaluarea anuală a

performanţelor individuale în ultimii 2 ani de activitate.


(2) Litera e) a alin.(1) al art.65 și lit.f) a alin.(3) al art.66 alin.(3) intră în vigoare la 1 an

de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzută la art.66 alin.(4).

Art. 11815- La data intrării în vigoare a prezentei legi,funcţionarilor publici aflaţi în situaţiile

prevăzute la art. 94 şi art. 95 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici,

republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege,

li se aplică dispoziţiile existente până la data intrării în vigoare a prezentei legi, cu excepția celor

aflați în situația prevăzută la art. 94 alin. (1) lit. m) care își reiau raportul de serviciu la 30 de zile

de la data intrării în vigoare a prezentei legi, dacă de la data dispunerii măsurii și până la

expirarea termenului prevăzut de prezenta lege, nu a fost supus unei măsuri privative de libertate.

Art. 11816- (1) În cazul în care la concursurile organizate pentru ocuparea funcţiei publice de

conducere de secretar al comunei nu se prezintă persoane care îndeplinesc condiţiile de studii și

de vechime prevăzute de Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările şi completările

ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege, pot candida şi persoane care nu

îndeplinesc aceste condiţii, în următoarea ordine:

a) persoane care au îndeplinesc condițiile de studii necesare ocupării funcției și minimum

2 ani vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei publice de conducere de

secretar al comunei;

b) persoane care au studii universitare de licenţă absolvite cu diplomă, respectiv studii

superioare de lungă durată absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă, în specialitate juridică

sau administrativă şi îndeplinesc condiţia prevăzută la art. 571 alin. (2) lit. a) din Legea nr.

188/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin

prezenta lege;

c) persoane care au studii universitare de licenţă absolvite cu diplomă, respectiv studii

superioare de lungă durată absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă, în specialitate juridică

sau administrativă;

d) persoane care au studii universitare de licenţă absolvite cu diplomă, respectiv studii

superioare de lungă durată absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă, în altă specialitate.

(2) În situaţia prevăzută la alin. (1), ocuparea funcţiei publice de conducere de secretar al

comunei se face pe perioadă determinată, cu obligaţia organizării anuale a concursului pentru

ocuparea acesteia.

(3) În situaţia în care funcţia publică de conducere de secretar al comunei este vacantă sau

temporar vacantă şi în cadrul autorităţii sau instituţiei publice nu există persoane care au studii

universitare de licenţă absolvite cu diplomă, respectiv studii superioare de lungă durată absolvite

cu diplomă de licenţă sau echivalentă, în specialitate juridică sau administrativă, şi care

îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 571 alin. (2) lit. a) şi (3) din Legea nr. 188/1999,

republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege,

funcţia publică de secretar al comunei poate fi exercitată cu caracter temporar şi de persoane care

nu îndeplinesc aceste condiţii, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 92 din Legea nr.

188/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin

prezenta lege.

Art. 11817 - La 60 de zile de la data intrării în vigoare a prevederilor prezentei legi Legea

nr.340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului, publicată în Monitorul Oficial al României,


Partea I, nr.658 din 21 iulie 2004, cu modificările şi completările ulterioare se modifică după

cum urmează:

1. art.10 şi art.17 se abrogă;

2. alineatul (5) al articolului 30 va avea următorul cuprins:

„(5) Personalul din cadrul cancelariei prefectului îşi desfăşoară activitatea în baza unui contract

individual de muncă încheiat, în condiţiile legii, pe durata exercitării funcției de către prefect.”

Art. 11818 - La data intrării în vigoare a prevederilor prezentei legi, Legea contenciosului

administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1154 din 07

decembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare se modifică după cum urmează:

1.alineatul (3) al articolului 3 va avea următorul cuprins:

”(3) Până la soluţionarea cauzei, actul atacat potrivit alin. (1) este suspendat de drept.”

Art. 11819 - (1) Prin hotărâre a Guvernului se aprobă, în termen de 6 luni de la data intrării în

vigoare a prezentei legi, normele privind organizarea și dezvoltarea carierei funcționarilor

publici.

(2) Până la adoptarea hotărârii Guvernului prevăzută la alin. (1) se aplică în mod corespunzător

dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr.611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea şi

dezvoltarea carierei funcţionarilor publici, publicată în Monitorul oficial al României, Partea I,

nr.530 din 14 iulie 2008, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 11820 - (1) Prin hotărâre a Guvernului se aprobă, în termen de 1 an de la data intrării în

vigoare a prezentei legi, normele privind:

a) modul de constituire, organizare şi funcţionare a comisiilor de disciplină, precum şi

componenţa, atribuţiile, modul de sesizare şi procedura de lucru ale acestora;

b) modul de constituire, organizare şi funcţionare a comisiilor paritare, precum şi

componenţa, atribuţiile şi procedura de lucru ale acestora

(2) Până la adoptarea hotărârilor Guvernului prevăzute la alin. (1) se aplică în mod corespunzător

dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 1344/2007 privind normele de organizare şi funcţionare a

comisiilor de disciplină, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.768 din 13

noiembrie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale Hotărârii Guvernului nr.

833/2007 privind normele de organizare şi funcţionare a comisiilor paritare şi încheierea

acordurilor colective, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 565 din 16/08/2007.

Art. 11821- Stabilirea funcțiilor publice specifice și echivalarea acestora cu funcțiile publice

generale se realizează în termen de maximum 1 an de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. 11822 – Anexa la Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată în

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2007, cu modificările şi completările

ulterioare, se înlocuieşte cu Anexa la prezentul proiect, care face parte integrantă din acesta.

ANEXĂ

LISTA

cuprinzând funcţiile publice generale


A. Funcţii publice corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici

1. secretar general din ministere şi alte organe de specialitate ale administraţiei publice

centrale;

2. secretar general adjunct din ministere şi alte organe de specialitate ale administraţiei publice

centrale;

3. secretar general al instituţiei prefectului.

B. Funcţii publice de conducere

a) director general;

b) director general adjunct;

c) director;

d) director adjunct;

e) director executiv;

f) director executiv adjunct;

g) şef serviciu;

h) şef birou.

C. Funcţii publice de execuţie

1. consilier, consilier juridic, auditor, expert, inspector, consilier achiziții publice;

2. referent de specialitate;

3. referent.


Nr.crt Text actual Text propus Observatii

ART. 1

(1) Prezenta lege reglementează regimul general

al raporturilor juridice dintre funcţionarii publici şi

stat sau administraţia publică locală, prin

autorităţile administrative autonome ori prin autorităţile şi instituţiile publice ale administraţiei

publice centrale şi locale, denumite în continuare

raporturi de serviciu.

(2) Scopul prezentei legi îl constituie asigurarea,

în conformitate cu dispoziţiile legale, a unui serviciu public stabil, profesionist, transparent,

eficient şi imparţial, în interesul cetăţenilor, precum

şi al autorităţilor şi instituţiilor publice din

administraţia publică centrală şi locală.

Art. 1. - (1) Prezenta lege reglementează normele

generale pentru asigurarea evidenței personalului

bugetar din administrația publică, precum și

regimul general al raporturilor juridice dintre

funcţionarii publici şi următoarele autorități și

instituții publice:

a) autorităţi şi instituţii publice ale administraţiei

publice centrale;

b) autorităţi şi instituţii publice ale administraţiei

publice locale;

c) autorităţi administrative autonome;

d) structurile de specialitate ale Administrației

Prezidențiale;

e) structurile de specialitate ale Parlamentului

României;

f) structurile de specialitate ale instanţelor

judecătoreşti şi parchetelor.

(2) Scopul prezentei legi îl constituie asigurarea, în

conformitate cu dispoziţiile legale, a unui serviciu

public stabil, profesionist, transparent, eficient şi

imparţial, în interesul cetăţenilor, precum şi al

autorităţilor şi instituţiilor publice.

(3) Evidența personalului bugetar din

administrația publică se realizează pe baza

Sistemului electronic național de evidență a

ocupării în administrația publică.

Art. 11. – (1) În înțelesul prezentei legi, personalul

bugetar din administrația publică cuprinde:

e) persoanele numite în funcții de

demnitate publică;

f) persoanele care dețin funcții de

autoritate publică cu statut de ales

local;

g) funcționari publici;

h) personal contractual, angajat în temeiul

unui contract individual de muncă și a

unui contract de management.

(2) Prezenta lege se aplică personalului bugetar

prevăzut la alin.(1) care își desfășoară activitatea

în autoritățile și instituțiile publice definite în

conformitate cu punctul 30 al art.2 din Legea

finanțelor publice nr.500/2002, cu modificările și

completările ulterioare, precum și în cadrul

autorităților publice din administrația publică

locală și în instituţiile şi serviciile publice din

subordinea acestora.”

Noutățile acestui articol sunt lit. a, b,

d care specifică că acest statut se

aplică și altor categorii de salariații

decât funcționarilor publici.

Înființarea Sistemului electronic

național de evidență a ocupării în

administratia locală.

Punerea in concordanță a legii cu Legea 161/2003 privind unele

măsuri pentu asigurarea

transparenței decizionale în

exercitarea demnităților publice, a

funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea

corupției.

Legea 161/2003

Art. 94 alin. 2 lit. c

c) în cadrul regiilor autonome, societăţilor

comerciale ori în alte unităţi cu scop lucrativ

din sectorul public;

art.94 alin.3 -Funcţionarii publici care, în exercitarea funcţiei publice, au desfăşurat

activităţi de monitorizare şi control cu privire

la societăţile comerciale sau alte unităţi cu

scop lucrativ de natura celor prevăzute la

alin. (2) lit. c) nu pot să-şi desfăşoare activitatea şi nu pot acorda consultanţa de

specialitate la aceste societăţi timp de 3 ani

după ieşirea din corpul funcţionarilor publici.

Art.2 1) Funcţia publică reprezintă ansamblul

atribuţiilor şi responsabilităţilor, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor de putere

publică de către administraţia publică centrală,

administraţia publică locală şi autorităţile

administrative autonome.

(2) Funcţionarul public este persoana numită, în condiţiile legii, într-o funcţie publică. Persoana care

a fost eliberată din funcţia publică şi se află în

corpul de rezervă al funcţionarilor publici îşi

păstrează calitatea de funcţionar public.

(3) Activităţile desfăşurate de funcţionarii publici, care implică exercitarea prerogativelor de

putere publică, sunt următoarele:

a) punerea în executare a legilor şi a celorlalte

acte normative;

b) elaborarea proiectelor de acte normative şi a altor reglementări specifice autorităţii sau instituţiei

publice, precum şi asigurarea avizării acestora;

Funcţia publică reprezintă ansamblul atribuţiilor

şi responsabilităţilor, stabilite în temeiul şi în

executarea legii, în scopul realizării prerogativelor

de putere publică de către autorităţile şi instituţiile

publice prevăzute la art.1 alin.(1).

(2) Activităţile cu caracter general care implică

exercitarea prerogativelor de putere publică sunt

următoarele:

a) elaborarea proiectelor de acte normative şi a

altor reglementări specifice autorităţii sau

instituţiei publice, precum şi asigurarea avizării

acestora;

b) elaborarea propunerilor de politici publice şi

strategii, a programelor, a studiilor, analizelor şi

statisticilor necesare fundamentării şi

implementării politicilor publice, precum şi a

actelor necesare executării legilor, în vederea

realizării competenţei autorităţii sau instituţiei

publice;

Noutățile sunt enumerarea

prerogativelor de putere publică pentru activitățile cu caracter

special.

A fost introdus art. 2 ind.1 care redefinește

funcționarul public și persoanele care fac

parte din corpul de rezervă al funcționarilor publici .

Enumerarea prerogativelor de putere publica

implica exercitarea corecta a drepturilor si

obligatiilor cetatenilor in fata autoritatilor si

institutiilor publice de catre functionari publici.


c) elaborarea proiectelor politicilor şi strategiilor,

a programelor, a studiilor, analizelor şi statisticilor necesare realizării şi implementării politicilor

publice, precum şi a documentaţiei necesare

executării legilor, în vederea realizării competenţei

autorităţii sau instituţiei publice;

d) consilierea, controlul şi auditul public intern; e) gestionarea resurselor umane şi a resurselor

financiare;

f) colectarea creanţelor bugetare;

g) reprezentarea intereselor autorităţii sau

instituţiei publice în raporturile acesteia cu persoane fizice sau juridice de drept public sau

privat, din ţară şi străinătate, în limita

competenţelor stabilite de conducătorul autorităţii

sau instituţiei publice, precum şi reprezentarea în

justiţie a autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea;

h) realizarea de activităţi în conformitate cu

strategia de informatizare a administraţiei publice.

(4) Funcţiile publice sunt prevăzute în anexa la

prezenta lege. (5) În sensul prezentei legi, totalitatea

funcţionarilor publici din cadrul autorităţilor

administrative autonome şi din cadrul autorităţilor

şi instituţiilor publice din administraţia publică

centrală şi locală constituie corpul funcţionarilor publici.

c) consilierea, controlul şi auditul public intern;

d) gestionarea resurselor umane şi a resurselor

financiare;

e) colectarea creanţelor bugetare;

f) reprezentarea intereselor autorităţii sau

instituţiei publice în raporturile acesteia cu

persoane fizice sau juridice de drept public sau

privat, din ţară şi din străinătate, în limita

competenţelor stabilite de conducătorul autorităţii

sau instituţiei publice, precum şi reprezentarea în

justiţie a autorităţii sau instituţiei publice în

cadrul căreia îşi desfăşoară activitatea;

g) realizarea de activităţi în

conformitate cu strategia de informatizare a

administraţiei publice.

(3) Activităţile cu caracter special care implică

exercitarea prerogativelor de putere publică sunt

următoarele:

a) activități de specialitate necesare

realizării prerogativelor constituționale ale

Parlamentului;

b) activități de specialitate necesare

realizării prerogativelor constituționale ale

președintelui României;

c) activități de specialitate necesare

realizării politicii externe a statului;

d) activități de specialitate necesare

apărării drepturilor și libertăților fundamentale

ale persoanei, a proprietății private și publice,

prevenirea și decoperirea infracțiunilor,

respectarea ordinii și liniștii publice;

e) activități de specialitate necesare

aplicării regimului juridic al executării pedepselor

şi măsurilor privative de libertate pronunţate de

instanţele judecătoreşti;

f) alte activităţi cu caracter special care

privesc exercitarea autorităţii publice în domenii

de competenţă exclusivă a statului, în temeiul şi în

executarea legilor şi a celorlalte acte normative.

(4) Stabilirea posturilor în regim de funcţie

publică este obligatorie, în măsura în care sunt

îndeplinite condiţiile prevăzute la alin. (1) – (3).

(5) Funcţiile publice se stabilesc prin lege.”

5. După articolul 2 se introduce un nou articol, art.

21, cu următorul cuprins:

„ Art. 21. – (1) Funcţionarul public este persoana

numită, în condiţiile legii, într-o funcţie publică.

(2) În funcţie de categoria din care fac parte,

funcţionarii publici iau decizii şi/sau desfăşoară

activităţi cu caracter tehnic, pentru a asigura

continuitatea funcţionării în interes public general

a autorităţilor şi instituţiilor publice.

(3) Prin întreaga lor activitate, funcţionarii publici

acţionează în condiţii de legalitate, imparţialitate

şi profesionalism pentru îndeplinirea de către

autorităţile şi instituţiile publice a atribuțiilor

prevăzute de lege.

(4) Corpul funcţionarilor publici este constituit din

totalitatea funcţionarilor publici care îndeplinesc

activitățile prevăzute la art.2 alin.(1)-(3) în cadrul

autorităţilor şi instituţiilor publice.”

ART. 3

Principiile care stau la baza exercitării funcţiei

publice sunt:

a) legalitate, imparţialitate şi obiectivitate;

b) transparenţă; c) eficienţă şi eficacitate;

d) responsabilitate, în conformitate cu

prevederile legale;

e) orientare către cetăţean;

Art. 3. – Principiile care stau la baza exercitării

funcţiei publice sunt:

a) legalitate;

b) competență;

c) performanță;

d) eficienţă şi eficacitate;

e) imparţialitate şi obiectivitate;

f) responsabilitate, în conformitate cu

prevederile legale;

Noutățile: Principiile: competență,

performanță, bună- credinta. Aceste principii

sunt menționate și în Legea 7/2004 privind

Codul de conduită a funcţionarilor public.

Competență – principiul potrivit căruia funcționarii publici trebuie să își desfășoare

activitatea in limitele competențelor date prin

lege

Buna – credință – exercitarea prerogativele


f) stabilitate în exercitarea funcţiei publice;

g) subordonare ierarhică.

g) orientare către cetăţean;

h) stabilitate în exercitarea funcţiei

publice;

j) buna-credinţă, în sensul respectării

drepturilor şi îndeplinirii obligaţiilor reciproce;

k) subordonare ierarhică.”

de putere publică trebuie să se facă fără să

aibă un interes ascuns sau să dăuneze cetățenului în slujba căruia își eexercita

activitatea.

Performanță – principiu potrivit căruia

actvitatea funcționarului public ar trebui să se

concretizeze în obținerea anumitor rezultate care să se regăsească în fișa de evaluare

anulă.

ART. 4

(1) Raporturile de serviciu se nasc şi se exercită

pe baza actului administrativ de numire, emis în condiţiile legii.

(2) Exercitarea raporturilor de serviciu se

realizează pe perioadă nedeterminată.

(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2),

funcţiile publice de execuţie temporar vacante pe o perioadă de cel puţin o lună pot fi ocupate pe

perioadă determinată, astfel:

a) prin redistribuirea funcţionarilor publici din

corpul de rezervă care îndeplinesc condiţiile

specifice pentru ocuparea funcţiei publice respective;

b) prin numire pe perioadă determinată, prin

concurs în condiţiile legii, în situaţia în care în

corpul de rezervă nu există funcţionari publici care

să îndeplinească cerinţele specifice pentru a fi redistribuiţi în conformitate cu dispoziţiile

prevăzute la lit. a). Persoana numită în aceste

condiţii dobândeşte calitatea de funcţionar public

numai pe această perioadă şi nu beneficiază la

încetarea raportului de serviciu de dreptul de a intra în corpul de rezervă al funcţionarilor publici.

Art. 4. - (1) Raporturile de serviciu se nasc şi se

exercită pe baza actului administrativ de numire,

emis în condiţiile legii.

(2) Exercitarea raporturilor de serviciu se

realizează pe perioadă nedeterminată, cu

excepţiile prevăzute la alin.(3).

(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2),

funcţiile publice de execuţie temporar vacante pe o

perioadă de cel puţin o lună pot fi ocupate pe

perioadă determinată astfel:

a) prin redistribuirea din corpul de rezervă a

funcţionarilor publici, în condiţiile legii;

b) prin numire pe perioadă determinată, prin

concurs în condiţiile legii;

c) prin modalităţi de modificare temporară a

raporturilor de serviciu ale funcţionarilor publici,

în condiţiile legii.

(4) Anterior aplicării uneia dintre modalităţile de

ocupare a funcţiilor publice de execuţie temporar

vacante prevăzute la alin.(3), persoana care are

competenţa de numire în funcţia publică poate

transforma postul aferent funcţiei publice de

execuţie temporar vacantă pe o perioadă de cel

puţin o lună, prin raportare la necesarul de

personal al autorităţii sau instituţiei publice,

pentru perioada vacantării temporare a postului.

În acest caz, la data revenirii titularului în funcţia

publică deţinută, postul aferent funcţiei publice se

va transforma cu respectarea categoriei, clasei şi

gradului profesional ale titularului postului.”

Introducerea raportului de serviciu cu timp

parțial .

Cred că se încearcă punerea in concordoanță cu Codul muncii, astfel încât să nu mai existe

interpretării care să fie în defavoarea

salariatului.

Raportul de serviciu cu timp parțial este un

raport care avantajează anumite categorii de persoane, cum ar fi gravidele, mamele,

persoanele care mai au un contract de muncă

cu timp parțial.

Este un raport nou si benefic pentru functia

publica.

După articolul 4 se introduc trei noi articole, art.

41 - 43, care vor avea următorul cuprins:

„Art. 41 – (1)Funcţionarii publici numiţi pe

perioadă determinată în condiţiile art.4 alin.(3) au

aceleaşi drepturi şi îndatoriri ca funcţionarii

publici numiţi pe perioadă nedeterminată, cu

excepţiile prevăzute de prezenta lege.

(2) În situația în care, pe durata ocupării funcţiei

publice de execuţie temporar vacante potrivit art.

4 alin.(3) lit.a) și b), aceasta se vacantează în

condițiile legii, persoana care are competența

legală de numire în funcția publică dispune

numirea funcționarului public, cu acordul

acestuia, pe durată nedeterminată.

Art. 42 – Raportul de serviciu se exercită cu durată

normală a timpului de muncă, cu excepţiile


Art.43 – (1) Prin excepţie de la prevederile art.42,

raportul de serviciu poate fi exercitat cu durată

redusă a timpului de muncă la jumătate de normă,

caz în care este denumit raport de serviciu cu timp

parţial.

(2) Raportul de serviciu poate fi exercitat cu

durată redusă a timpului de muncă la jumătate de

normă în următoarele situații:

a) pentru funcţiile publice de execuţie,

în cazuri temeinic justificate;

b) în cazul emiterii unei decizii de

invaliditate de gradul III, în măsura în care

conducătorul autorităţii sau instituţiei publice

Existența raportului de serviciu cu timp parțial se face doar în cazuri temeinic

justificate, enumerate în mod clar.

Justificarea făcându – se fie de către

conducătorul autorității sau instituției publice

unde se găsește postul cu timp parțial, fie de către funcționarul public care solicită

reducerea programului de lucru.

Această modificare este menită a fi în

concordanță cu Legea 53/2003 Codul

Muncii.


consideră că funcționarul public îşi poate îndeplini

atribuţiile aferente funcţiei publice pe care o

deţine și dispune continuarea activităţii cu durată

redusă a timpului de muncă la jumătate de normă,

în condițiile prevăzute la art.99 alin.(11);

c) în cazul menținerii în activitate a

funcționarului public în condițiile art.98 alin.(11),

în măsura în care conducătorul autorităţii sau

instituţiei publice consideră că funcționarul public

îşi poate îndeplini atribuţiile aferente funcţiei

publice pe care o deţine cu durată redusă a

timpului de muncă la jumătate de normă;

(3) Justificarea exercitării cu durată redusă a

timpului de muncă la jumătate de normă a unei

funcții publice de execuție potrivit alin.(2) lit.a) se

face de către persoana care are competența de

numire în funcția publică.

(4) Funcţionarii publici care exercită o funcţie

publică în baza unui raport de serviciu cu timp

parţial, în condiţiile prevăzute la alin.(1)-(3), au

aceleaşi drepturi şi îndatoriri ca funcţionarii

publici care exercită o funcţie publică cu durată

normală a timpului de muncă, cu excepţiile


(5) Drepturile salariale ale funcţionarilor publici

care exercită o funcţie publică în baza unui raport

de serviciu cu timp parţial, se acordă proporţional

cu timpul efectiv lucrat, raportat la drepturile

stabilite pentru durată normală a timpului de

muncă.”

ART. 5 (1) Pot beneficia de statute speciale funcţionarii

publici care îşi desfăşoară activitatea în cadrul

următoarelor servicii publice:

a) structurile de specialitate ale Parlamentului României;

b) structurile de specialitate ale Administraţiei

Prezidenţiale;

c) structurile de specialitate ale Consiliului

Legislativ; d) serviciile diplomatice şi consulare;

e) autoritatea vamală;

f) poliţia şi alte structuri ale Ministerului

Internelor şi Reformei Administrative;

g) alte servicii publice stabilite prin lege. (2) Prin statutele speciale prevăzute la alin. (1) se

pot reglementa:

a) drepturi, îndatoriri şi incompatibilităţi

specifice, altele decât cele prevăzute de prezenta

lege; b) funcţii publice specifice.

(3) În cazul statutelor speciale aplicabile

serviciilor diplomatice şi consulare, precum şi

poliţiştilor şi altor structuri ale Ministerului

Internelor şi Reformei Administrative, dispoziţiile speciale pot reglementa prevederi de natura celor

prevăzute la alin. (2), precum şi cu privire la

carieră.

„Art. 5. - (1) Pot beneficia de statute speciale

funcţionarii publici care îndeplinesc activitățile

prevăzute la art.2 alin.(1) și (3) în cadrul

următoarelor servicii publice:

a) structurile de specialitate ale

Parlamentului României;

b) structurile de specialitate ale

Administraţiei Prezidenţiale;

c) serviciile diplomatice şi consulare;

d) poliţia şi alte structuri ale

Ministerului Afacerilor Interne;

e) Administraţia Naţională a

Penitenciarelor;

f) alte servicii publice stabilite prin lege,

care îndeplinesc activități prevăzute la art. 2

alin.(3) lit.f).

(2) Prin statutele speciale prevăzute la alin. (1) se

pot reglementa:

a) drepturi, îndatoriri şi

incompatibilităţi specifice, altele decât cele

prevăzute de prezenta lege;

b) funcţii publice specifice.

(3) Prin excepţie de la prevederile alin.(2), în cazul

statutelor speciale aplicabile serviciilor

diplomatice şi consulare, poliţiştilor şi altor

structuri ale Ministerului Afacerilor Interne

precum şi Administraţiei Naţionale a

Penitenciarelor dispoziţiile speciale pot reglementa

şi cadrul legal special al raporturilor de serviciu în

domeniile specifice de competenţă.”

Noutatea este Administrația Națională a

Penitenciarelor și excluderea Consiliului Legislativ.

Statutele speciale trebuie sa fie puse in

concordanta cu noutatile legislative.

ART. 6 Prevederile prezentei legi nu se aplică:

a) personalului contractual salariat din aparatul

propriu al autorităţilor şi instituţiilor publice, care

desfăşoară activităţi de secretariat, administrative,

protocol, gospodărire, întreţinere-reparaţii şi de deservire, pază, precum şi altor categorii de

personal care nu exercită prerogative de putere

publică. Persoanele care ocupă aceste funcţii nu au

calitatea de funcţionar public şi li se aplică

Art.6.- Nu au calitatea de funcționari publici

următoarele categorii de personal:

a) personalul contractual salariat din

aparatul propriu al autorităţilor şi instituţiilor

publice, care desfăşoară activităţi de secretariat,

administrative, protocol, gospodărire, întreţinere-

reparaţii şi de deservire, pază, precum şi altor

categorii de personal care nu exercită prerogative

de putere publică.

b) personalul salariat încadrat, pe baza

Excluderea acestor categorii din rândul funcționarilor publici, înseamnă că pentru

salarizarea lor se va stabili printr-o altă lege

specială cu diverse criterii în funcție de

specificul fiecărei activități și nu li se poate

aplica prevederile din Statut referitoare la modificarea raporturilor de serviciu .

Acestor tipuri de salariati li se vor aplica

reglementarile specifice privind conditiile de

munca si felul muncii conform atributiilor si


legislaţia muncii;

b) personalului salariat încadrat, pe baza încrederii personale, la cabinetul demnitarului;

c) corpului magistraţilor;

d) cadrelor didactice;

e) persoanelor numite sau alese în funcţii de

demnitate publică.

încrederii personale, la cabinetul demnitarului;

c) corpul magistraţilor;

d) cadrele didactice și alte categorii de

personal din unităţile şi instituţiile de învăţământ;

e) persoanele numite sau alese în funcţii

de demnitate publică.

f) personalul din unităţile sanitare;

g)personalul regiilor autonome,

companiilor și societăților naționale precum și al

societăților comerciale.”

competentelor fiecaruia,

ART. 7

(3) Funcţiile publice specifice reprezintă ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţilor cu caracter specific

unor autorităţi şi instituţii publice, stabilite în

vederea realizării competenţelor lor specifice, sau

care necesită competenţe şi responsabilităţi

specifice. (4) Echivalarea funcţiilor publice specifice cu

funcţiile publice generale, în condiţiile legii, se face

prin statutele speciale prevăzute la art. 5 alin. (1)

sau, la propunerea autorităţilor şi instituţiilor

publice, de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici

Alineatele (3) şi (4) ale articolului 7 vor avea

următorul cuprins:

”(3) Funcţiile publice specifice reprezintă

ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţilor cu

caracter specific unor autorităţi şi instituţii

publice, în vederea realizării competenţelor lor

specifice, sau care necesită competenţe şi

responsabilităţi specifice.

(4) Stabilirea funcțiilor publice specifice și

echivalarea acestora cu funcţiile publice generale

se face prin lege.”

Punerea in acord cu actele normative privind

statutele speciale.

La articolul 7, după alineatul (4) se introduce un

nou alineat, alineatul (5) cu următorul cuprins:

”(5) În înțelesul prezentei legi, echivalarea

funcțiilor publice specifice cu funcţiile publice

generale se referă la echivalarea în mod

cumulativ a următoarelor condiții:

a) nivelul funcției publice;

b) nivelul studiilor necesare pentru exercitarea

funcției publice;

c) vechimea în specialitate necesară pentru

exercitarea funcţiei publice;

d) nivelul salarial, în condițiile stabilite de

legislația în vigoare în domeniul salarizării

personalului bugetar, sau, după caz, de actele

normative cu caracter special.”

Posibilitatea echivalării unei funcții publice

generale cu o funcție publică specială.

Potrivit acestui articol ar trebuie să fie

anulate prevederile cuprinse in statutele speciale care reglementau funcția publică cu

caracter special

De asemenea, se lucrează la un Cod

admnistrativ al României de care ar trebui să

se țină cont atunci când se propune să se modifice acte cu implicare în acest domeniu.

ART. 8

(1) Funcţiile publice de stat sunt funcţiile publice

stabilite şi avizate, potrivit legii, în cadrul ministerelor, organelor de specialitate ale

administraţiei publice centrale, precum şi în cadrul

autorităţilor administrative autonome.

(2) Funcţiile publice teritoriale sunt funcţiile

publice stabilite şi avizate, potrivit legii, în cadrul instituţiei prefectului, serviciilor publice

deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte

organe ale administraţiei publice centrale din

unităţile administrativ-teritoriale.

(3) Funcţiile publice locale sunt funcţiile publice stabilite şi avizate, potrivit legii, în cadrul

aparatului propriu al autorităţilor administraţiei

publice locale şi al instituţiilor publice subordonate

acestora.

Art. 8. - (1) Funcţiile publice de stat sunt funcţiile

publice stabilite şi avizate, potrivit legii, în cadrul

ministerelor, organelor de specialitate ale

administraţiei publice centrale, structurilor de

specialitate ale Administraţiei Prezidenţiale,

structurilor de specialitate ale Parlamentului

României, autorităţilor administrative autonome,

precum şi în cadrul structurilor de specialitate ale

instanţelor judecătoreşti şi parchetelor.

(2) Funcţiile publice teritoriale sunt funcţiile

publice stabilite şi avizate, potrivit legii, în cadrul

instituţiei prefectului, serviciilor publice

deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte

organe ale administraţiei publice centrale din

unităţile administrativ-teritoriale, precum şi

instituţiilor publice din teritoriu, aflate în

subordinea/coordonarea/sub autoritatea

Guvernului, a ministerelor şi ale celorlalte organe

ale administraţiei publice centrale.

(3) Funcţiile publice locale sunt funcţiile publice

stabilite şi avizate, potrivit legii, în cadrul

aparatului propriu al autorităţilor administraţiei

publice locale şi al instituţiilor publice

subordonate acestora.”

Prin redefinirea acestui articol legiuitorul

face o enumerare clară a funcțiilor publice

care fac parte din categoria funcțiilor publice de stat, teritoriale și locale pentru a se putea

face o diferență salarială și a se elimina orice

interpretare contrară.

Până în prezent nu au fost enumerate aceste

funcții, ele gasindu-se doar în anexa de

salarizare a ordonanțelor prin care se punea

în aplicare etapizat Legea 284/2010.

ART. 10

(2) După nivelul atribuţiilor titularului funcţiei

publice, funcţiile publice se împart în trei categorii

după cum urmează: c) funcţii publice corespunzătoare categoriei

funcţionarilor publici de execuţie.

Alineatul (3) al articolului 10 va avea următorul

cuprins:

”(3) În categoria funcţiilor publice de conducere

funcţiile publice se clasifică prin raportare la

nivelul de complexitate al atribuţiilor, în condițiile

prevăzute la art.13 din prezenta lege.”

După alineatul (3) al articolului 10 se introduce un

nou alineat, alin.(4) care va avea următorul


cuprins:

„(4) În categoria funcţiilor publice de execuţie

funcţiile publice se clasifică prin raportare la

nivelul de complexitate al atribuţiilor potrivit

gradelor profesionale.

ART. 11

(2) Pot fi numite funcţionari publici debutanţi persoanele care au promovat concursul pentru

ocuparea unei funcţii publice de grad profesional

debutant.

(3) Pot fi numiţi funcţionari publici definitivi:

a) funcţionarii publici debutanţi care au efectuat perioada de stagiu prevăzută de lege şi au obţinut

rezultat corespunzător la evaluare;

b) persoanele care intră în corpul funcţionarilor

publici prin concurs şi care au vechimea în

specialitatea studiilor necesare ocupării funcţiei publice de minimum 12 luni, 8 luni şi, respectiv, 6

luni, în funcţie de nivelul studiilor absolvite.

Art.11

2) Sunt numite funcţionari publici debutanţi

persoanele care au promovat concursul pentru

ocuparea unei funcţii publice de grad profesional

debutant precum şi persoanele numite în condiţiile

prevăzute la art. 531 alin.(1) lit. b) şi alin. (2) şi

care nu îndeplinesc condiţiile de vechime în

specialitate necesare exercitării unei funcţii

publice de execuţie definitive.

(3) Sunt numiţi funcţionari publici definitivi:

a) funcţionarii publici debutanţi care au efectuat

perioada de stagiu prevăzută de lege şi au obţinut

rezultat corespunzător la evaluare;

b) persoanele care intră în corpul funcţionarilor

publici prin modalităţile prevăzute de prezenta

lege şi care au vechimea în specialitatea studiilor

necesare ocupării funcţiei publice de minimum 1

an.”

A fost eliminată perioada de vechime pentru fiecare clasa în parte, respectiv nivel de

studii, stabilindu-se o singură perioadă

indiferent de studiile absolvite (1an)

Considerăm că este o egalizare pe criterii de

studii, dar care face mai dificilă dobândirea calității de funcționar public definitiv.

. ART. 12

Categoria înalţilor funcţionari publici cuprinde

persoanele care sunt numite în una dintre

următoarele funcţii publice: a) secretar general al Guvernului şi secretar

general adjunct al Guvernului;

b) secretar general din ministere şi alte organe de

specialitate ale administraţiei publice centrale;

c) prefect; d) secretar general adjunct din ministere şi alte

organe de specialitate ale administraţiei publice

centrale;

e) subprefect; f) inspector guvernamental.

Art. 12. - Categoria înalţilor funcţionari publici

cuprinde persoanele care sunt numite în una


a) secretar general și secretar general

adjunct din cadrul autorităților și instituțiilor

publice prevăzute la art.1 alin.(1) lit.a), c) și e);

b) secretar general al instituției

prefectului.”

Au fost eliminate anumite funcții din

categoria înalțtilor funcționari publici.

A fost reintrodu-să funcția de secretar general

al instituțiilor prefectului, funcție deființată ca urmare a reorganizării instituțiilor

prefectului in anul 2010.

ART. 13

(1) Categoria funcţionarilor publici de conducere

cuprinde persoanele numite în una dintre

următoarele funcţii publice: a) director general şi director general adjunct din

aparatul autorităţilor administrative autonome, al

ministerelor şi al celorlalte organe de specialitate

ale administraţiei publice centrale, precum şi în

funcţiile publice specifice asimilate acestora; b) director şi director adjunct din aparatul

autorităţilor administrative autonome, al

ministerelor şi al celorlalte organe de specialitate

ale administraţiei publice centrale, precum şi în

funcţiile publice specifice asimilate acestora; c) secretar al unităţii administrativ-teritoriale*);

d) director executiv şi director executiv adjunct

ai serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor

şi ale celorlalte organe de specialitate ale

administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale, în cadrul instituţiei

prefectului, în cadrul aparatului propriu al

autorităţilor administraţiei publice locale şi al

instituţiilor publice subordonate acestora, precum şi

în funcţiile publice specifice asimilate acestora;

e) şef serviciu, precum şi în funcţiile publice

specifice asimilate acesteia;

f) şef birou, precum şi în funcţiile publice

specifice asimilate acesteia. (2) În cadrul autorităţilor administrative

autonome pot fi stabilite şi funcţiile publice

prevăzute la alin. (1) lit. e) şi f), precum şi alte

funcţii publice prevăzute în reglementările

Art. 13. - Categoria funcţionarilor publici de

conducere cuprinde persoanele numite în una


i) director general din cadrul autorităţilor şi

instituţiilor publice prevăzute la art.8

precum şi funcţiile publice specifice

echivalente acestora;

j) director general adjunct din cadrul

autorităţilor şi instituţiilor publice

prevăzute la art.8 precum şi funcţiile

publice specifice echivalente acestora;

k) director din cadrul autorităţilor şi

instituţiilor publice prevăzute la art.8 alin.

(1) precum şi funcţiile publice specifice

echivalente acestora;

l) director adjunct din cadrul autorităţilor şi

instituţiilor publice prevăzute la art. 8

alin. (1) precum şi funcţiile publice

specifice echivalente acestora;

m) director executiv din cadrul autorităţilor şi

instituţiilor publice prevăzute la art.8 alin.

(2) și (3) precum şi în funcţiile publice

specifice echivalente acestora;

n) director executiv adjunct din cadrul

autorităţilor şi instituţiilor publice

prevăzute la art.8 alin. (2) și (3) precum şi

în funcţiile publice specifice echivalente

acestora;

o) şef serviciu din cadrul autorităţilor şi

instituţiilor publice prevăzute la art.8,

precum şi în funcţiile publice specifice

echivalente acesteia;

p) şef birou din cadrul autorităţilor şi

Reorganizarea funcțiilor publice trebuie

făcută în funcție de statele de funcții ale

fiecărei autoritățiii și instituții publice,

precum și în funcție de specificul activității desfășurate.


specifice.

(3) Funcţiile publice prevăzute la alin. (1) lit. a) se pot stabili şi în cadrul autorităţilor şi instituţiilor

publice din administraţia publică locală care au un

număr de minimum 150 de posturi.

instituţiilor publice prevăzute la art.8,

precum şi în funcţiile publice specifice

echivalente acesteia.”

ART. 15

Funcţiile publice de execuţie sunt structurate pe grade profesionale, după cum urmează:

a) superior, ca nivel maxim;

b) principal;

c) asistent;

d) debutant.

Art. 15. – (1) Funcţiile publice de execuţie sunt

structurate pe grade profesionale și trepte de

salarizare.

(2) Gradele profesionale sunt următoarele:

e) debutant

f) asistent;

g) principal;

h) superior, ca nivel maxim;

(3) Fiecărui grad profesional îi corespund trepte

de salarizare după cum urmează:

a) gradului asistent îi corespund două trepte de

salarizare, treapta II și treapta I, ca nivel maxim;

b) gradului principal îi corespund două trepte de

salarizare, treapta II și treapta I, ca nivel maxim;

c) gradului superior îi corespund 4 trepte de

salarizare, respectiv treapta IV, treapta III,

treapta II și treapta I, ca nivel maxim.”

Printre modificările aduse Legii

nr.188/1999 privind statutul funcţionarului public pin aparţia Legii –cadru nr.284/2010

este şi cea prevăzută în art.63 prin care arătă

faptul că în carieră funcţionarii publici pot

promova doar în grade profesionale sau

clase, promovarea nefiind condiţionată de

existenţa unui post vacant, articol care nu

mai permite avansarea în treptele de

salarizare a niciunui funcţionar public,

începând cu anul 2010, deoarece tot în cadrul

aceleiaşi legii este menţionată şi abrogarea art.67 din Legea 188/1999 privind statutul

funcţionarului public, cu modificările şi

completările ulterioare, articol care prevedea

dreptul funcţionarilor publici de avansare în

trepte profesionale, treptele fiind 1,2,3, ducând astfel la crearea unor mari diferenţe

de salarizare deoarece trepte profesionale

desfiinţate aveau şi o componenţă

salarială,respectiv salariul funcţionarului

public era diferenţiat în interiorul gradului profesional în funcţie şi de treapta deţinută.

În opinia noastră considerăm că trecutul nu

poate ţine loc prezentului, respectiv

viitorului, astfel încât să se perpetueze o

discriminare salarială sub imperiul unei legi care ar trebui să uniformizeze remuneraţia

bugetară în cadrul familiei ocupaţionale”

administraţie publică “ şi nu numai, adică

dacă nu s-a dat în trecut nu înseamnă că nu se poate acorda în prezent în vederea

interpretării cu bună credinţă a normelor

stabilite de legiuitor.

Reintroducerea treptelor de salarizare în

funcție de gradul profesional ar însemna din nou diferențe salariale între funcționarii

publici care își desfășoară activitatea în

același condiții.

art.151, care va avea următorul cuprins:

„Art. 151. – (1) Funcţiile publice din categoria

înalților funcționari publici precum și funcțiile

publice de conducere sunt structurate pe trepte de

salarizare.

(2) Fiecărei funcții publice din categoria înalților

funcționari publici precum și fiecărei funcții

publice de conducere îi corespund două trepte de

salarizare, treapta II și treapta I, ca nivel maxim.”

Cum se face încadrarea pe trepte de

salarizare, în funcție de competentele și atribuțiile fiecărei categorii de funcții publice

de conducere sau funcții publice din

categoria înalților funcționari publici ?

ART. 16

(1) Înalţii funcţionari publici realizează managementul de nivel superior în administraţia

publică centrală şi în autorităţile administrative

autonome.

(2) Pentru a ocupa o funcţie publică

corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici persoana trebuie să îndeplinească cumulativ

următoarele condiţii:


b) studii universitare de licenţă absolvite cu

diplomă, respectiv studii superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licenţă sau

echivalentă;

c) cel puţin 5 ani vechime în specialitatea

studiilor necesare exercitării funcţiei publice;

Art. 16. - (1) Înalţii funcţionari publici realizează

managementul de nivel superior în administraţia

publică centrală şi în autorităţile administrative

autonome.

(2) Ocuparea funcțiilor publice din categoria

înalților funcționari publici se face prin:

a) concursul organizat în condițiile

prevăzute la art.57;

b) concursul de promovare organizat în

condițiile prevăzute la art.66;

c) mobilitate, în condițiile prevăzute la

art.871;

d) exercitare cu caracter temporar, în

condițiile prevăzute la art.92.

e) redistribuire din corpul de rezervă al

funcționarilor publici.

Este necondordanță cu prevederile Legii

1/2001 a educației naționale Art. 153 – Diploma de absolvire sau de

licență a absolvenților învățământului

superior de lungă durată din perioada

anterioară aplicării celor trei cicluri Bologna

este echivalentă cu diploma de studii universitare de master in specialitate.

Poate ar fi bine ca la nivelul anilor de studii

sa se treaca si perioada de absolvire pentu

recunoasterea diplomelor de studii superioare

de lunga durata, scurta durata etc,., deoarece nu se prea poate face diferenta intre studiile

absolvite dupa si inainte celor 3 cicluri de tip

Bologna.


d) a absolvit programele de formare specializată

pentru ocuparea unei funcţii publice corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari

publici ori a exercitat un mandat complet de

parlamentar*);

e) a promovat concursul naţional pentru intrarea

în categoria înalţilor funcţionari publici. (3) Pentru ocuparea funcţiilor publice prevăzute

la art. 12 lit. a), b) şi d) se pot stabili condiţii

specifice sau proceduri specifice, în condiţiile legii.

──────────

(3) Decizia privind alegerea uneia dintre

modalitățile de ocupare a funcției publice din

categoria înalților funcționari publici prevăzute la

alin.(2) aparține persoanei care are competența de

numire în funcția publică, la propunerea

conducătorului autorității sau instituției publice în

cadrul căreia se află funcția publică vacantă.

(4) Pentru a ocupa o funcţie publică

corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari

publici persoana trebuie să îndeplinească

cumulativ următoarele condiţii:


b) să aibă studii universitare de licenţă

absolvite cu diplomă, respectiv studii superioare

de lungă durată, absolvite cu diplomă de licenţă

sau echivalentă;

c) să fie absolvenți cu diplomă ai

studiilor de masterat sau postuniversitare de

minimum 180 de ore sau 15 credite transferabile,

în domeniul administraţiei publice, management

sau în specialitatea studiilor necesare ocupării

funcţiei publice;

d) a absolvit programele de formare

specializată pentru ocuparea unei funcţii publice

corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari

publici;

e) să aibă cel puţin 7 ani vechime în

specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei

publice;

f) a promovat concursul organizat în

condițiile prevăzute la art.57 sau art.66.

(5) În cazul în care pentru ocuparea funcţiei

publice din categoria înalţilor funcţionari publici

este stabilită ca şi condiţie specifică obţinerea unui

aviz/autorizaţie prevăzută de lege, această condiţie

trebuie îndeplinită într-o perioadă care să asigure

aplicarea prevederilor legislaţiei specifice cu

privire la îndeplinirea condiţiei.”

ART. 18

(1) Intrarea în categoria înalţilor funcţionari publici se face prin concurs naţional. Recrutarea se

face de către o comisie permanentă, independentă,

formată din 7 membri, numiţi prin decizie a

primului-ministru. Membrii comisiei au mandate

fixe de 10 ani şi jumătate şi sunt numiţi prin rotaţie. (2) Persoanele care au promovat concursul

naţional prevăzut la alin. (1) pot fi numite în

funcţiile publice corespunzătoare categoriei

înalţilor funcţionari publici.

(3) Structura, criteriile de desemnare a membrilor, atribuţiile şi modul de organizare şi

funcţionare ale comisiei prevăzute la alin. (1) se

stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea

Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici

Art.18. - Concursul de selecție și concursul de

promovare pentru ocuparea funcțiilor publice din

categoria înalţilor funcţionari publici se face de

către o comisie de selecție independentă, formată

din 5 membri, numiţi prin decizie a prim-

ministrului.”

ART. 19 (1) Numirea, modificarea, suspendarea, încetarea

raporturilor de serviciu, precum şi sancţionarea

disciplinară a înalţilor funcţionari publici se fac, în

condiţiile legii, de către:

a) Guvern, pentru funcţiile publice prevăzute la art. 12 lit. a), c) şi e);

b) primul-ministru, pentru funcţiile publice

prevăzute la art. 12 lit. b), d) şi f).

(2) Numirea într-o funcţie publică prevăzută la

art. 12 lit. a), b) şi d) se face dintre persoanele care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 16 alin. (2)

şi (3).

(3) La eliberarea din funcţia publică, înalţii

funcţionari publici au dreptul la compensaţii

Art. 19. - Numirea, modificarea, suspendarea,

încetarea raporturilor de serviciu, precum şi

sancţionarea disciplinară a înalţilor funcţionari

publici se fac, în condiţiile legii, de către primul-

ministru, pentru funcţiile publice prevăzute la art.

12, cu excepția funcțiilor publice din cadrul

autorităților și instituțiilor publice prevăzute la

art.1 alin.(1) lit.c) și e), pentru care competența de

numire este reglementată expres prin acte

normative speciale.”


materiale, stabilite potrivit legii privind sistemul

unitar de salarizare a funcţionarilor publici.

ART. 20

(1) Evaluarea performanţelor profesionale

individuale ale înalţilor funcţionari publici se face

anual, în condiţiile legii. (2) Evaluarea generală a înalţilor funcţionari

publici se face o dată la 2 ani, în scopul confirmării

cunoştinţelor profesionale, aptitudinilor şi

abilităţilor necesare exercitării funcţiei publice.

(3) Înalţii funcţionari publici au obligaţia de a urma anual cursuri de perfecţionare profesională, în

condiţiile legii.

(4) Evaluarea anuală prevăzută la alin. (1) şi

evaluarea generală prevăzută la alin. (2) se fac de

către o comisie de evaluare, ai cărei membri sunt numiţi prin decizie a primului-ministru, la

propunerea ministrului internelor şi reformei

administrative.

Art. 20. - (1) Evaluarea performanţelor

profesionale individuale ale înalţilor funcţionari

publici se face anual, în condiţiile legii.

(2) Evaluarea performanţelor

profesionale individuale se face de către o comisie

de evaluare independentă, formată din 5 membri,

numiţi prin decizie a prim-ministrului.”

Așa cum numirea și sancționarea disciplinară

a anumitor funcții publice din categoria

înalților funcționari publici este reglementată

prin statute speciale , pentru fiecare instituție în parte, considerăm că și evaluarea

performanțelor ar trebui să aibă la bază

același criteriu.


„Art. 201 – Structura, criteriile de desemnare a

membrilor, durata mandatului, atribuţiile şi

modul de organizare şi funcţionare ale comisiilor

prevăzute la art.18, art.20 alin.(2) precum şi 79

alin.(4) se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la

propunerea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor

Publici.”

ART. 21

(1) Pentru crearea şi dezvoltarea unui corp de

funcţionari publici profesionist, stabil şi imparţial

se înfiinţează, în subordinea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, Agenţia Naţională a

Funcţionarilor Publici, organ de specialitate al

administraţiei publice centrale, cu personalitate

juridică.

(2) Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici este condusă de un preşedinte, cu rang de secretar

de stat, numit de către primul-ministru, la

propunerea ministrului internelor şi reformei

administrative. În exercitarea atribuţiilor care îi

revin, preşedintele Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici emite ordine cu caracter

normativ şi individual.

(3) Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici

este finanţată de la bugetul de stat.

Art. 21 alin.1 ) Pentru dezvoltarea unui corp de

funcţionari publici profesionist, stabil şi imparţial

și pentru crearea unei evidențe necesară gestiunii

resurselor umane din administrația publică se

înfiinţează, în subordinea Ministerului Dezvoltării

Regionale, Administraţiei Publice și Fondurilor

Europene Agenţia Naţională a Funcţionarilor

Publici, organ de specialitate al administraţiei

publice centrale, cu personalitate juridică.

(2) Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici este

condusă de un preşedinte, cu rang de secretar de

stat, ajutat de un vicepreședinte, cu rang de

subsecretar de stat, numiți de către prim-ministru,

la propunerea ministrului dezvoltării regionale

administraţiei publice și fondurilor europene. În

exercitarea atribuţiilor care îi revin, preşedintele

Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici emite

ordine cu caracter normativ şi individual.”

ART. 22


are următoarele atribuţii:

a) elaborează politicile şi strategiile privind managementul funcţiei publice şi al funcţionarilor

publici;

b) elaborează şi avizează proiecte de acte

normative privind funcţia publică şi funcţionarii

publici; c) monitorizează şi controlează modul de

aplicare a legislaţiei privind funcţia publică şi

funcţionarii publici în cadrul autorităţilor şi

instituţiilor publice;

d) elaborează reglementări comune, aplicabile tuturor autorităţilor şi instituţiilor publice, privind

funcţiile publice, precum şi instrucţiuni privind

aplicarea unitară a legislaţiei în domeniul funcţiei

publice şi al funcţionarilor publici;

e) elaborează proiectul legii privind stabilirea

După litera b) a alineatului (1) al articolului 22, se

introduce o nouă literă, lit. b1), care va avea

următorul cuprins:

„b1) realizează managementul funcției publice și a

funcționarilor publici;”

29. Litera e) a alineatului (1) al articolului 22 va


„e) colaborează cu instituţiile publice cu atribuţii

în domeniul politicilor salariale şi fiscal-bugetare,

în vederea elaborării proiectului legii privind

stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru

funcţionarii publici;”

30. Litera g) a alineatului (1) al articolului 22 va


„g) centralizează nevoile de instruire a

funcţionarilor publici, pe baza planurilor de

perfecţionare profesională a funcţionarilor publici

transmise de fiecare autoritate sau instituție

publică;”


sistemului unitar de salarizare pentru funcţionarii

publici; f) stabileşte criteriile pentru evaluarea activităţii

funcţionarilor publici;

g) centralizează propunerile de instruire a

funcţionarilor publici, stabilite ca urmare a

evaluării performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici;

h) colaborează cu Institutul Naţional de

Administraţie*) la stabilirea tematicii specifice

programelor de formare specializată în

administraţia publică şi de perfecţionare a funcţionarilor publici;

h) colaborează cu Institutul Naţional de

Administraţie*) la stabilirea tematicii specifice

programelor de formare specializată în

administraţia publică şi de perfecţionare a funcţionarilor publici;

i) întocmeşte şi administrează baza de date

cuprinzând evidenţa funcţiilor publice şi a


j) realizează recrutarea şi promovarea pentru funcţiile publice pentru care organizează concurs,

monitorizează recrutarea şi promovarea pentru

celelalte funcţii publice, în condiţiile prezentei legi;

j^1) organizează concursuri sau examene pentru

ocuparea funcţiilor publice de conducere vacante, în condiţiile prevăzute la art. 58;

j^2) dispune suspendarea organizării şi

desfăşurării concursurilor, în condiţiile legii;

k) realizează redistribuirea funcţionarilor publici

cărora le-au încetat raporturile de serviciu din motive neimputabile lor;

l) acordă asistenţă de specialitate şi coordonează

metodologic compartimentele de resurse umane din

cadrul autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice centrale şi locale;

m) participă la negocierile dintre organizaţiile

sindicale reprezentative ale funcţionarilor publici şi

Ministerul Internelor şi Reformei Administrative;

n) colaborează cu organisme şi cu organizaţii internaţionale din domeniul său de activitate;

o) elaborează anual, cu consultarea autorităţilor

şi instituţiilor publice, Planul de ocupare a

funcţiilor publice, pe care îl supune spre aprobare

Guvernului*); p) întocmeşte raportul anual cu privire la

managementul funcţiilor publice şi al funcţionarilor

publici, pe care îl prezintă Guvernului;

q) constată contravenţii şi aplică sancţiuni, în

condiţiile legii. (2) Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici

îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege.


are legitimare procesuală activă şi poate sesiza

instanţa de contencios administrativ competentă cu privire la:

a) actele prin care autorităţile sau instituţiile

publice încalcă legislaţia referitoare la funcţia

publică şi funcţionarii publici, constatate ca urmare

a activităţii proprii de control; b) refuzul autorităţilor şi instituţiilor publice de a

aplica prevederile legale în domeniul funcţiei

publice şi al funcţionarilor publici.

(4) Actul atacat potrivit alin. (3) este suspendat

de drept. (5) Preşedintele Agenţiei Naţionale a

Funcţionarilor Publici poate sesiza şi prefectul în

legătură cu actele ilegale emise de autorităţile sau

instituţiile publice locale.

31. Litera i) a alineatului (1) al articolului 22 va


„i) administrează Sistemul electronic național de

evidență a ocupării în administrația publică și

realizează evidența personalului bugetar;”

32. După litera i) a alineatului (1) al articolului 22,

se introduce o nouă literă, lit. i1), care va avea

următorul cuprins:

„i1) furnizează date statistice prelucrate, în

condițiile legii, pe baza informațiilor cuprinse în

Sistemul electronic național de evidență a ocupării

în administrația publică, pentru fundamentarea

politicilor de resurse umane în administrația

publică;”

33. Literele j)- m) ale alineatului (1) al articolului

22 vor avea următorul cuprins:

„j) organizează concursuri de recrutare și

monitorizează organizarea și desfășurarea

concursurilor de selecție, respectiv de recrutare și

selecție pentru ocuparea funcțiilor publice, în

condiţiile legii;

j1) organizează și monitorizează, după caz,

organizarea și desfășurarea concursurilor de

promovare în funcţii publice, în condiţiile legii;

j2) dispune măsurile administrative prevăzute de

lege cu privire la organizarea şi desfăşurarea

concursurilor, în condiţiile legii;

k) realizează redistribuirea funcţionarilor publici

cărora le-au încetat raporturile de serviciu prin

eliberare din funcţia publică din motive

neimputabile lor, în condiţiile legii;

l) acordă asistenţă de specialitate şi coordonează

metodologic compartimentele de resurse umane

din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice

referitor la aplicarea legislației privind funcția

publică și funcționarii publici;

m) participă la negocierile dintre organizaţiile

sindicale reprezentative ale funcţionarilor publici

şi Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei

Publice și Fondurilor Europene;”

34. Litera o) a alineatului (1) al articolului 22 va


„o) elaborează cadre de competență generale și

avizează cadre de competență specifice în

domeniul funcţiei publice, în condiţiile legii;”

35. După litera o) a alineatului (1) al articolului 22,

se introduce o nouă literă, lit. o1), care va avea

următorul cuprins:

„ o1) planifică, pe baza propunerilor autorităților

și instituțiilor publice, recrutarea în funcţii

publice, pe baza unui plan de recrutare pe care îl

supune spre aprobare Guvernului;”

36. După alineatul (2) al articolului 22 se introduc

două noi alineate, alin.(21) şi (22), care vor avea

următorul cuprins:

„(21) Cadrele de competență sunt generale și

specifice. Normele privind elaborarea cadrelor de

competență se reglementează prin hotărâre a

Guvernului.

(22) Planul de recrutare a funcționarilor publici

este un instrument managerial care se elaborează

de către Agenția Națională a Funcționarilor

Publici și previzionează pentru o perioadă de

maximum 3 ani, necesarul de resurse umane din

funcția publică pe baza informațiilor transmise de

autoritățile și instituțiile publice. Planul de

recrutare se aprobă prin hotărâre a Guvernului,

la propunerea Agenției Naționale a Funcționarilor


Publici. Informațiile necesare elaborării Planului

de recrutare a funcționarilor publici se aprobă

prin ordin al președintelui Agenției Naționale a

Funcționarilor Publici, care se publică în

Monitorul Oficial al României, Partea I.”

37. Litera a) a alineatului (3) al articolului 22 va


„a) actele prin care autorităţile sau instituţiile

publice încalcă legislaţia referitoare la funcţia

publică şi funcţionarii publici;”


ART. 22^1

Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici

dispune suspendarea organizării şi desfăşurării

concursului sau, după caz, a examenului, în

următoarele cazuri: a) în situaţia în care este sesizată şi se constată că

nu sunt îndeplinite condiţiile legale privind

organizarea şi desfăşurarea concursurilor de

recrutare şi de promovare în funcţii publice din

cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice; b) autoritatea sau instituţia publică nu a transmis

Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici planul

de ocupare a funcţiilor publice, potrivit prevederilor

art. 23 alin. (4) şi (5);

c) autoritatea sau instituţia publică care organizează concursul sau examenul nu a obţinut

avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici,

potrivit prevederilor art. 107.

Articolul 221 va avea următorul cuprins:

„221. - (1) Agenţia Naţională a Funcţionarilor

Publici poate dispune motivat și în condițiile legii,

prin ordin al președintelui Agenției, următoarele

măsuri administrative cu privire la organizarea şi

desfăşurarea concursurilor pentru ocuparea

funcțiilor publice:

a) suspendarea organizării şi

desfăşurării concursurilor pentru ocuparea

funcțiilor publice, în condițiile prevăzute la alin.

(2) și (3);

b) încetarea suspendării organizării şi


funcțiilor publice și continuarea derulării acestei

proceduri, în condițiile prevăzute la alin. (4) ;

c) încetarea suspendării organizării şi


funcțiilor publice și încetarea derulării acestei

proceduri, urmată de reluarea ei, în condițiile

prevăzute la alin. (5);

d) încetarea derulării procedurii de organizare şi

desfăşurare a concursului, la solicitarea justificată

a autorităţii sau instituţiei publice, în condițiile

prevăzute la alin. (6) .

(2) În situaţia în care Agenţia Naţională a

Funcţionarilor Publici constată sau este sesizată cu

privire la nerespectarea prevederilor legale

privind organizarea şi/sau desfăşurarea

concursului de recrutare și/sau de selecție, ori a

concursului de promovare în funcţia publică,

derularea procedurii de organizare şi desfăşurare

a concursului se suspendă, prin ordin al

preşedintelui, şi se procedează la verificarea celor

sesizate cu celeritate.

(3) Sesizarea poate fi făcută de către membrii

comisiei de concurs ori ai comisiei de soluţionare a

contestaţiilor, de către oricare dintre candidaţi, de

către autoritatea sau instituţia publică

organizatoare sau de către orice persoană

interesată.

(4) În cazul în care în urma verificărilor efectuate

potrivit alin.(2) se constată ca au fost respectate

prevederile legale privind organizarea şi

desfăşurarea concursului, Agenţia Naţională a

Funcţionarilor Publici dispune, prin ordin al

preşedintelui, încetarea suspendării şi continuarea

organizării şi desfăşurării concursului. Acesta se

continuă de la momentul în care a intervenit

suspendarea, cu asigurarea informării persoanelor

interesate cu privire la noile termene de

organizare şi desfăşurare, prin orice mijloc de

informare care poate fi dovedit.

(5) În cazul în care în urma verificărilor efectuate

potrivit alin.(2) se constată că nu au fost respectate

prevederile legale privind organizarea şi

desfăşurarea concursului, Agenţia Naţională a

Funcţionarilor Publici dispune prin ordin al

preşedintelui, încetarea suspendării organizării şi

Punerea în concordanță cu H.G 611/2008

pentru aprobarea normelor privind

organizarea şi dezvoltarea carierei

funcţionarilor publici


desfăşurării concursului, încetarea derulării

acestei proceduri, urmată de reluarea ei, în

condițiile legii.


dispune prin ordin al preşedintelui încetarea

derulării procedurii de organizare şi desfăşurare a

concursului, la solicitarea autorităţii sau instituţiei

publice, justificată de reorganizarea autorităţii sau

instituţiei publice conform actelor normative de

organizare şi funcţionare a acesteia, care implică

reducerea postului sau intervenirea unei

modificări semnificative asupra postului.

(7) Organizarea şi/sau desfăşurarea concursurilor

cu nerespectarea dispoziţiilor legale atrage, după

caz, nulitatea relativă sau nulitatea absolută a

acestuia. Condiţiile în care intervine nulitatea

relativă sau nulitatea absolută se stabilesc prin

normele privind organizarea şi desfăşurarea

concursurilor de ocupare a funcţiilor publice, care

se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la


Publici. Nulitatea absolută se constată de instanţa

de contencios administrativ competentă, în


Se introduce o nouă secţiune, Secțiunea 11 care va

avea următorul titlu: „SECȚIUNEA 11 Structura

de posturi”

După articolul 24 se introduc 5 noi articole, art.

241 – 245, care vor avea următorul cuprins:

„Art.241 – (1) Structura de posturi se stabilește pe

baza activităţilor prevăzute la art. 2 alin. (1)-(3) și

art. 6.

(2) Autorităţile şi instituţiile publice care au

prevăzute în statele de funcţii posturi de natură

contractuală, care presupun exercitarea unor

atribuţii dintre cele prevăzute la art. 2 alin.(1) -

(3), au obligaţia de a stabili funcţii publice în

condiţiile prevăzute la art. 242.

Art.242 - Funcțiile publice se stabilesc pe baza

activităţilor prevăzute la art. 2 alin. (1)-(3), cu

avizul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici,

pentru fiecare autoritate și instituție publică, prin

act administrativ al conducătorului acesteia,

respectiv prin hotărâre a consiliului judeţean sau,

după caz, a consiliului local.

Art. 243- (1) Pentru respectarea drepturilor de

carieră ale funcţionarilor publici, în cuprinsul

actelor normative sau administrative privind

modificări ale structurii organizatorice,

reorganizări sau desfiinţări de structuri, în situația

în care sunt afectate și funcţii publice, autorităţile

şi instituţiile publice sunt obligate să prevadă un

termen de minimum 30 de zile, în vederea aplicării

procedurilor legale prevăzute de prezenta lege.

(2) După aprobarea actelor normative, în

condiţiile legii, pentru structura de posturi care

rezultă în condiţiile alin. (1), autorităţile şi

instituţiile publice din administraţia publică

centrală solicită avizul Agenţiei Naţionale a

Funcţionarilor Publici, în condiţiile prevăzute la

art. 244.

Art. 244. - (1) Autorităţile şi instituţiile publice au

obligaţia de a solicita Agenţiei Naţionale a

Funcţionarilor Publici avizul privind funcțiile

publice în următoarele situaţii:

a) stabilirea sau modificarea structurii de

posturi prevăzute de lege, precum și reorganizarea

activităţii autorităţii sau instituţiei publice, în

condițiile prevăzute la art.243;

b) modificarea calităţii posturilor în condițiile

Această secțiune nu exista în reglementarea

anterioară, potrivit acestei secțiunii stabilirea

funcțiilor publice se face în funcție de competențe, exercitarea prerogativelor de

putere publică și de specificul fiecărei

instituții sau autorități publice.

Daca in cadrul unei institutii sau autoritati

publice exista personal contractual care exercita atributii care implica folosirea

prerogativelor de putere publica atunci

institutia respectiv ar trebui sa transforme

postul in functie publica cu avizul ANFP.

Respectarea prevederilor H.G nr. 611/2008.


prevăzute la art.241 alin.(2).

(2) Avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor

Publici este prealabil şi obligatoriu în situaţiile

prevăzute la alin. (1).

(3) În situaţia în care, după obţinerea avizului

Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, actele

administrative prin care se stabilesc măsuri din

categoria celor prevăzute la alin. (1) se aprobă cu

modificări sau completări, ordonatorii principali

de credite din administraţia publică locală au

obligaţia de a comunica Agenţiei Naţionale a

Funcţionarilor Publici aceste acte administrative,

în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data

aprobării lor prin hotărâre a consiliului local sau,

după caz, prin hotărâre a consiliului judeţean.

(4) În situaţia prevăzută la alin. (3), Agenţia

Naţională a Funcţionarilor Publici analizează

actele administrative și comunică autorităţilor

administraţiei publice locale măsurile care se

impun în situația în care au fost încălcate

dispozițiile legale privind funcția publică și

funcționarii publici.

(5) Lista documentelor necesare pentru obţinerea

avizului Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor

Publici, precum şi modalitatea de transmitere a

acestora de către autorităţile şi instituţiile publice

se aprobă prin ordin al preşedintelui Agenţiei

Naţionale a Funcţionarilor Publici, care se publică

în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art.245- (1) Autorităţile şi instituţiile publice au

obligaţia de a comunica Agenţiei Naţionale a

Funcţionarilor Publici, în termen de 10 zile

lucrătoare de la dispunerea măsurii prin act

administrativ, orice modificare intervenită în

situaţia funcționarilor publici.

(2) Modificările intervenite în situaţia

funcţionarilor publici se fac prin acte

administrative care privesc numirea în funcţia

publică, modificarea, suspendarea pe o perioadă

mai mare de 30 de zile, sancţionarea disciplinară,

respectiv încetarea raporturilor de serviciu.

(3) Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia

de a comunica Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor

Publici structura de posturi precum și, trimestrial,

modificările intervenite în situaţia posturilor.

După articolul 245 se introduce o nouă secțiune,

Secțiunea 12 care va avea următorul titlu:

„SECȚIUNEA 12 Evidența funcționarilor publici în

cadrul autorităților și instituțiilor publice”

După articolul 245 se introduc trei noi articole,

art. 246 – 248 care vor avea următorul cuprins:

„Art.246 - (1) În scopul asigurării evidenței

funcționarilor publici în cadrul autorităţilor şi

instituţiilor publice se întocmește dosarul

profesional pentru fiecare funcționar public.

(2) Conţinutul, modalitatea de gestionare a

dosarului profesional, contravenţiile şi sancţiunile

se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la


Publici.

Art. 247. - (1) Autorităţile şi instituţiile publice

răspund de întocmirea şi actualizarea dosarelor

profesionale şi asigură păstrarea acestora în

condiţii de siguranţă.

(2) În cazurile de transfer și de încetare a

raporturilor de serviciu autoritatea sau instituţia

publică păstrează o copie a dosarului profesional

şi înmânează originalul funcționarului public, pe

bază de semnătură.

Punerea in concordanta cu prevederile Legii nr.677/2001 pentru protectia persoanelor cu

privire la prelucrarea datelor cu caracter

personal si libera circulatie a acestor date, cu

modificarile si completarile ulterioare;

si cu Hotararea Guvernului nr.432/2004 privind dosarul profesional al functionar

ilor publici, cu modificarile si

completarile ulterioare;

Pentru a asigura o gestiune unitara

şi coerenta, la nivelul fiecarei institutii si autoritatii, a evidentei dosarelor

profesionale si a registrului de evidenta al

funcţionarilor publici, Serviciul Resurse

Umane prin

persoanele responsabile cu intocmirea si actualizare

a dosarelor profesionale, inregistreaza fiecare

functionar public in registrul de evidenta a

functionarilor publici in ordinea datei si,

respectiv, a numarului ordinului numire in functia publica in cadrul aparatului

propriu al fiecaruia.


(3) Persoanele care au acces la datele cuprinse în

dosarul profesional al funcționarului public au

obligaţia de a păstra confidenţialitatea datelor cu

caracter personal, în condiţiile legii.

Art.248- (1) Autoritatea sau instituţia publică este

obligată să elibereze o adeverinţă care să ateste

perioada de activitate desfăşurată de fiecare

funcționar public în cadrul acesteia, vechimea în

muncă, în specialitatea studiilor şi în grad

profesional, în următoarele situaţii:

a) la solicitarea funcționarului public;

b) la modificarea definitivă şi la

încetarea raporturilor de serviciu, ale

funcționarului public, în condiţiile legii;

c) în alte cazuri expres prevăzute de

lege.

(2) Formatul standard al adeverinţei prevăzute la

alin.(1) se stabileşte prin ordin al preşedintelui

Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, care

se publică în Monitorul Oficial al României,

Partea I.”

ART. 25


administrează evidenţa naţională a funcţiilor

publice şi a funcţionarilor publici, pe baza datelor

transmise de autorităţile şi instituţiile publice. (2) Evidenţa funcţiilor publice şi a funcţionarilor

publici se ţine în cadrul fiecărei autorităţi sau

instituţii publice, potrivit formatului stabilit de către

Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici.

Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia de a transmite Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor

Publici toate informaţiile cuprinse în evidenţa

funcţiilor publice şi a funcţionarilor publici din

cadrul acestora. (3) În scopul asigurării gestionării eficiente a

resurselor umane, precum şi pentru urmărirea

carierei funcţionarului public, autorităţile şi

instituţiile publice întocmesc dosarul profesional

pentru fiecare funcţionar public. (4) Formatul standard al evidenţei funcţiilor

publice şi a funcţionarilor publici, precum şi

conţinutul dosarului profesional se stabilesc prin

hotărâre a Guvernului, la propunerea Agenţiei

Naţionale a Funcţionarilor Publici.

Art. 25. - (1) Pentru asigurarea managementului

funcțiilor publice și funcționarilor publici și în

scopul creşterii calităţii proceselor decizionale şi a

transparenţei în cadrul stabilirii şi aplicării

politicilor de resurse umane ale statului şi ale

unităţilor administrativ-teritoriale, Agenţia

Naţională a Funcţionarilor Publici administrează

Sistemul electronic național de evidență a ocupării

în administrația publică și realizează evidența

personalului bugetar. Sistemul electronic național

de evidență a ocupării în administrația publică

operează cu date colectate direct de la autorități și

instituții publice, precum și, după caz, cu date

colectate din Registrul public al Registrului

general de evidență al salariaților, administrat de

Inspecția Muncii.

(2) Sistemul electronic național de evidență a

ocupării în administrația publică este organizat şi

administrat de Agenţia Naţională a Funcţionarilor

Publici ca bază de date în sistem informatic

electronic integrat.

(3) În vederea întocmirii, actualizării și

administrării evidenței personalului bugetar din

administrația publică, autorităţile şi instituţiile

publice au obligaţia de a utiliza instrumentele

informatice puse la dispoziţie de Agenţia

Naţională a Funcţionarilor Publici şi de a

introduce, în formatul şi la termenele prevăzute de

lege, datele şi informaţiile despre posturile şi

personalul propriu.

(4) În vederea întocmirii, actualizării și

administrării evidenței personalului bugetar din

administrația publică, pe baza datelor colectate

din Registrul public al Registrului general de

evidență al salariaților, Agenţia Naţională a

Funcţionarilor Publici și Inspecția Muncii permit

interconectarea sistemelor informatice și stabilesc

modalitățile concrete de colaborare încheind în

acest sens un protocol de colaborare.

(5) Datele cuprinse în evidenţa personalului

bugetar din administrația publică sunt utilizate şi

prelucrate de Agenţia Naţională a Funcţionarilor

Publici în scopuri determinate şi legitime, pentru

îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege;

(6) Datele şi informaţiile cuprinse în evidenţa

personalului bugetar din administrația publică

sunt opozabile faţă de terţi, în condiţiile legii.

(7) Autorităţile şi instituţiile publice în cadrul sau


în subordinea cărora îşi desfăşoară activitatea

funcţionari publici care pot beneficia de statute

speciale prevăzute la art.5 alin.(1) lit.c) -e) au

obligaţia de a ţine evidenţa funcțiilor publice și a

funcționarilor publici cu statut special. În acest

caz, datele statistice necesare completării evidenței

personalului bugetar din administrația publică se

transmit Agenției Naționale a Funcționarilor

Publici în formatul stabilit, în primul trimestru al

fiecărui an calendaristic.

8) Utilizarea şi prelucrarea datelor cu caracter

personal de către Agenţia Naţională a

Funcţionarilor Publici şi autorităţile şi instituţiile

publice se face cu respectarea prevederilor Legii

nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu

privire la prelucrarea datelor cu caracter personal

şi libera circulaţie a acestor date. Persoanele care

au acces la datele cuprinse în evidenţa

personalului bugetar din administrația publică au

obligaţia de a păstra confidenţialitatea datelor cu

caracter personal, în condiţiile legii.

(9) Formatul standard al evidenței personalului

bugetar din administrația publică precum și

normele privind întocmirea, actualizarea și

administrarea sistemului electronic național de

evidență a ocupării în administrația publică se

stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la


Publici.”

ART. 27

(1) Dreptul la opinie al funcţionarilor publici este garantat.

(2) Este interzisă orice discriminare între

funcţionarii publici pe criterii politice, de

apartenenţă sindicală, convingeri religioase, etnice, de sex, orientare sexuală, stare materială, origine

socială sau de orice altă asemenea natură.

Art. 27. - Dreptul la opinie al funcţionarilor

publici este garantat.”

49. După articolul 27 se introduce un nou articol,

art. 271, care va avea următorul cuprins:

„Art.271 - (1) Orice discriminare directă sau

indirectă faţă de un funcţionar public, bazată pe

criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici

genetice, vârstă, apartenenţă naţională, rasă,

culoare, etnie, religie, opţiune politică, origine

socială, handicap, situaţie sau responsabilitate

familială, apartenenţă ori activitate sindicală, este

interzisă.

(2) Constituie discriminare directă actele şi faptele

de excludere, deosebire, restricţie sau preferinţă,

întemeiate pe unul sau mai multe dintre criteriile

prevăzute la alin. (1), care au ca scop sau ca efect

neacordarea, restrângerea ori înlăturarea

recunoaşterii, folosinţei sau exercitării drepturilor

prevăzute de lege.

(3) Constituie discriminare indirectă actele şi

faptele întemeiate în mod aparent pe alte criterii

decât cele prevăzute la alin. (1), dar care produc

efectele unei discriminări directe.”

Punerea in concordanță cu legile

discriminării, Cum ar fi Legea 202/2002 privind egalitatea de șanșe între bărbați,

Codul Muncii, precum și cu reglementările

tratatelor europene privind respectarea

drepturilor omului ( Carta Europeană a Drepturilor Omului )

ART. 29

(3) În situaţia în care înalţii funcţionari publici

sau funcţionarii publici care au calitatea de ordonatori de credite sunt aleşi în organele de

conducere a organizaţiilor sindicale, aceştia au

obligaţia ca în termen de 15 zile de la alegerea în

organele de conducere ale organizaţiilor sindicale

să opteze pentru una dintre cele două funcţii. În cazul în care funcţionarul public optează pentru

desfăşurarea activităţii în funcţia de conducere în

organizaţiile sindicale, raporturile de serviciu ale

acestuia se suspendă pe o perioadă egală cu cea a

mandatului în funcţia de conducere din organizaţia sindicală


cuprins:

”(3) În situaţia în care funcţionarii publici sunt

aleşi în organele de conducere a organizaţiilor

sindicale, în funcţii salarizate, aceştia au obligaţia

ca în termen de 15 zile de la alegerea în organele

de conducere ale organizaţiilor sindicale să opteze

pentru una dintre cele două funcţii. În cazul în

care funcţionarul public optează pentru

desfăşurarea activităţii în funcţia de conducere în

organizaţiile sindicale, raporturile de serviciu ale

acestuia se suspendă pe o perioadă egală cu cea a

mandatului în funcţia de conducere din

organizaţia sindicală.”

Respectarea prevederilor legale din Legea

62/2011 a dialogului social , cu modificările

și completările ulterioare și cu Legea 53/2003 Codul Muncii.

ART. 31

(1) Pentru activitatea desfăşurată, funcţionarii

publici au dreptul la un salariu compus din:

Art. 31. - (1) Pentru activitatea desfăşurată,

funcţionarii publici au dreptul la un salariu,

stabilit în condițiile legii.

Punerea în concordanțăcu legea de salarizare

unitară și cu Codul Fiscal, legea bugetului de

stat.


a) salariul de bază;

b) sporul pentru vechime în muncă; c) abrogată;

d) abrogată.

(2) Funcţionarii publici beneficiază de prime şi

alte drepturi salariale, în condiţiile legii.

(3) Salarizarea funcţionarilor publici se face în conformitate cu prevederile legii privind stabilirea

sistemului unitar de salarizare pentru funcţionarii

publici.

(2) Funcţionarii publici beneficiază de prime şi

alte drepturi, în condiţiile legislaţiei privind

salarizarea personalului bugetar.

(3) Salarizarea funcţionarilor publici se face în

conformitate cu prevederile legii privind

salarizarea personalului bugetar.”

Propuneri : solicitarea reintroducerii, în

Legea 188/1999 privind statutul

funcţionarilor publici, a suplimentului

postului şi a suplimentului gradului, care au

fost introduse prin LEGEA Nr. 161 din 19

aprilie 2003 privind unele măsuri pentru

asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în

mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea

corupţiei, propuneri care nu au fost abrogate

din această lege, ci numai din Legea

188/1999 privind statutul funcţionarilor publici, precum şi

Reintroducerea acestor sporui au fost

acordate de către instantele judecătore în

diferite procese, câștigate de către salariați.

Statul român plătind atât aceste sporuri cât și diferențele neacordate, plus dobânzi și

penalități.

Aceste sporuri sunt susține de Legea

161/2003, lege care in prezent se află în

vigoare și care după cum zice și titlul se referă la prevenirea și combatertea corupției,

și prevede urmăoarele elemente:

ART. 29

(1) Pentru activitatea desfăşurată

funcţionarii publici au dreptul la un salariu

compus din:

a) salariul de bază;

b) sporul pentru vechime în muncă;

c) suplimentul postului;

d) suplimentul gradului.

(2) Funcţionarii publici beneficiază de

prime şi alte drepturi salariale, în condiţiile

legii.

(3) Salarizarea funcţionarilor publici se

face în conformitate cu prevederile legii

privind stabilirea sistemului unitar de

salarizare pentru funcţionarii publici."

B ) - solicitarea introducerii, în Legea

188/1999 privind statutul funcţionarilor

publici a unor prevederi speciale pentru toţi

funcţionarii publici cu atribuţii de control,și

nu numai , în funcție de încărcarea psihică

exercitată de către funcționari publici

privind

- acordarea sporului de suprasolicitare

neuropsihică,

- posibilitatea pensionării anticipate

Consideram că sporul de suprasolicitare neuropsihică trebuie acordat tuturor

funcţionarilor publici cu atribuţii de control,

precum și altor funcțiori publici în funcție de

specificul activități, acest spor acoperind

obligaţia personalului de a lua decizii rapide, în timp real, pe baza unor evaluări de

complexitate ridicată şi care implică riscuri

mari privind intervenţia unor eventuale erori,

indiferent că este vorba de control fiscal sau

de control de integritate sau de control de orice fel.

Referitor la posibtatea pensionării anticipate ,

considerăm că așa cum se acordă anumitor

categorii de funcționari publici cu statul

special( politisti, magistrat etc 0, și anumite categorii de funcționari publici ,cărora li se

aplică legea 188/1999 poate ar fi bine să aibă

reglemat acest aspect.

De asemenea, consideram ca la


modificarea Legii 188/1999 privind statutul

funcţionarilor publici, este necesar să se stipuleze ca sporul de suprasolicitare

neuropsihică şi posibilitatea pensionării

anticipate, sa fie valabile pentru toţi

funcţionarii publici cu atribuţii de control,

fără discriminare, deoarece, la art. 2 din acest act normativ, modificat tot prin Legea

161/2003, se prevede că :

" (1) Funcţia publică reprezintă ansamblul

atribuţiilor şi responsabilităţilor, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării

prerogativelor de putere publică de către

administraţia publică centrală şi locală.

(2) Funcţionarul public este persoana

numită, în condiţiile prezentei legi, într-o funcţie publică. Persoana căreia i-a încetat

raportul de serviciu din motive neimputabile

ei îşi păstrează calitatea de funcţionar

public, continuând să facă parte din corpul

de rezervă al funcţionarilor publici. (3) Activităţile desfăşurate de funcţionarii

publici, care implică exercitarea

prerogativelor de putere publică, sunt

următoarele:

.......... d) consilierea, controlul şi auditul public

intern;

ART. 33

(1) Durata normală a timpului de lucru pentru funcţionarii publici este, de regulă, de 8 ore pe zi şi

de 40 de ore pe săptămână.

(2) Pentru orele lucrate din dispoziţia

conducătorului autorităţii sau instituţiei publice peste durata normală a timpului de lucru sau în

zilele de sărbători legale ori declarate zile

nelucrătoare funcţionarii publici de execuţie au

dreptul la recuperare sau la plata majorată cu un

spor de 100% din salariul de bază. Numărul orelor plătite cu sporul de 100% nu poate depăşi 360 într-

un an.*)

Art. 33. - (1) Durata normală a timpului de muncă

pentru funcţionarii publici este, de regulă, de 8 ore

pe zi şi de 40 de ore pe săptămână, cu excepţiile

prevăzute expres de prezenta lege sau de legi

speciale.

(2) Pentru orele lucrate din dispoziţia

conducătorului autorităţii sau instituţiei publice

peste durata normală a timpului de lucru sau în

zilele de sărbători legale ori declarate zile

nelucrătoare funcţionarii publici au dreptul la

recuperare sau la plata majorată cu un spor de

100% din salariul de bază. Numărul orelor plătite

cu sporul de 100% nu poate depăşi 360 într-un

an.În cazul în care orele suplimentare sunt

efectuate în zilele de sarbători legale sau declarate

zile nelucrătoare se acordă ca recuperare dublul

orelor suplimentare.

(3) Dispoziţiile alin.(2) nu sunt aplicabile

funcţionarilor publici care exercită funcţia publică

în temeiul unui raport de serviciu cu timp parţial.”

Respectarea prevederilor Legii 53/2003

Codul Muncii .

ART. 34

(1) Funcţionarii publici pot fi aleşi sau numiţi

într-o funcţie de demnitate publică, în condiţiile

legii.

(2) Înalţii funcţionari publici şi funcţionarii publici de conducere pot fi numiţi în funcţii de

demnitate publică numai după încetarea, în

condiţiile legii, a raporturilor de serviciu.

(2^1) Prin excepţie de la alin. (2), funcţionarii

publici de conducere pot fi numiţi în funcţii de demnitate publică din cadrul autorităţilor sau

instituţiilor publice din administraţia publică

centrală în care îşi desfăşoară activitatea, precum şi

din cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice

aflate în raporturi ierarhice cu aceasta. (3) Înalţii funcţionari publici şi funcţionarii

publici de conducere pot candida pentru funcţii de

demnitate publică numai după încetarea, în

condiţiile legii, a raporturilor de serviciu.

Art. 34. - Funcţionarii publici pot fi aleşi sau

numiţi într-o funcţie de autoritate sau demnitate

publică, în condiţiile legii, numai după

suspendarea, în condițiile legii, a raporturilor de

serviciu


ART. 37

Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să asigure funcţionarilor publici condiţii normale de

muncă şi igienă, de natură să le ocrotească

sănătatea şi integritatea fizică şi psihică.

Art. 37. – (1) Autorităţile şi instituţiile publice au

obligaţia să asigure funcţionarilor publici condiţii

normale de muncă şi igienă, de natură să le

ocrotească sănătatea şi integritatea fizică şi

psihică.

(2) Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să

identifice și să aplice măsurile de adaptare

necesare exercitării atribuțiilor aferente funcției

publice ocupată de un funcționar public cu

dizabilități și de a pune la dispoziția acestuia

instrumentele de asigurare a accesibilității.”

Punerea în concordanță cu prevederile Legii

319/2006 privind sănătatea și securitatea în muncă.

După articolul 38 se introduce un nou articol, art.

381, care va avea următorul cuprins:

„Art. 381 – (1) Funcţionarii publici beneficiază de

vechime în muncă, în specialitate şi în grad

profesional.

(2) Vechimea în muncă este vechimea dobândită în

condiţiile reglementate de legislaţia muncii,

precum și vechimea dobândită în exercitarea unui

raport de serviciu.

(3) Vechimea în specialitate este vechimea

dobândită în temeiul unui contract individual de

muncă, a unui raport de serviciu sau ca profesie

liberală, demonstrată cu documente

corespunzătoare de către persoana care a

desfăşurat o activitate într-o funcţie de specialitate

corespunzătoare profesiei sau specializării sale.

Constituie vechime în specialitate şi vechimea

dobândită în temeiul unui contract individual de

muncă, raport de serviciu sau ca profesie liberală,

în statele membre ale Uniunii Europene precum şi

în alte state cu care România a încheiat convenţii

de recunoaştere reciprocă a acestor drepturi,

demonstrată cu documente corespunzătoare de

către persoana care a desfăşurat o activitate într-o

funcţie de specialitate corespunzătoare profesiei

sau specializării sale.

(4) În toate cazurile vechimea în specialitate se

raportează la durata normală a timpului de

muncă, fiind calculată prin raportare la fracţiunea

de normă lucrată şi se demonstrează cu

documente corespunzătoare.

(5) Perioada de suspendare a raporturilor de

serviciu ale funcţionarilor publici nu constituie

vechime în muncă, în specialitate și în grad

profesional, cu excepţiile prevăzute de lege.

(6) Vechimea în gradul profesional este vechimea

rezultată din activitatea efectiv desfăşurată de

funcţionarul public într-o funcţie publică de

execuţie corespunzătoare gradului profesional

deţinut, cu excepțiile prevăzute de lege.

Trebuie pus în concordonață cu următoarele prevederi legale și modificarea acestora ca

atare:

Legea nr. 76 din 16 ianuarie 2002

privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi

stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările și completările ulterioare

Legea nr. 263 din 16 decembrie 2010 privind

sistemul unitar de pensii publice, cu

modificările și completările ulterioare

Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.

111/2010 privind concediul şi indemnizaţia

lunară pentru creşterea copiilor,

cu modificările și completările ulterioare

ART. 41

(1) Funcţionarii publici beneficiază în exercitarea

atribuţiilor lor de protecţia legii.

Se introducere alin1^1„(11) Autoritatea sau

instituţia publică este obligată să asigure asistenţă

juridică sau, după caz, suportarea cheltuielilor

necesare asigurării asistenţei juridice, în

cuantumul stabilit de instanţa de judecată, în

cazul în care împotriva funcţionarului public au

fost formulate sesizări către organele de cercetare

penală sau acţiuni în justiţie cu privire la modul de

exercitare a atribuţiilor de serviciu. Condiţiile de

asigurare a asistenţei juridice sau, după caz, de

suportare a cheltuielilor necesare asigurării

asistenţei juridice se stabilesc prin act

administrativ al conducătorului autorităţii sau

instituţiei publice.”

Respectarea principiului din legea

fundamentală privind ”dreptul la apărare” și

susținerea prezumției de nevinovăție

împotriva acuzațiilor nedrepte.

Este absolut normal ca angajatorul să suporte aceste cheltuieli deoarece

funcționarul publica urmare a exercitării

prerogativelor de putere publică este supus

numeroaselor abuzuri din partea cetățenilor

cu care intră în contact. Propune de modificare :

alin.1”Autoritatea sau instituția

publica…………au fost formulate sesizări

penale către instanțele de judecată sau

organele de cerecetare penală…..”


Alin. 2 ” În cazul în care împotriva

funcționarului public au fost formulate

sesizări către instanțele judecătorești

(altele decât cele de natura penală), atâta

timp cât acesta a acționat în numele

statulșui, instituția publică va fi cea care

are calitate procesuală, ca entitate

responsabilă în fața justiției, de modul în

care a fost înfăptuit atul de autoritate

publică al funcționarului public. Ulterior

judecării actului de autoritate înfăptuit de

funcționarul public, instituția,în măsura în

care consideră că acesta a acționat cu

intenție sau prin compartamentul său a

data dovadă de gravă neglijență în

exercitarea atribuțiunilor de serviciu,

acesta se poate îndrepta împotriva

funcționarului public , pentru recuperarea

prejudiciului produs.”

3) Măsurile speciale de protecţie pentru funcţionarii

publici cu atribuţii de control şi inspecţie, executare

silită a creanţelor bugetare, precum şi pentru alte categorii de funcţionari publici care desfăşoară

activităţi cu grad ridicat de risc profesional se

stabilesc prin acte normative, la propunerea

Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici sau de

către autorităţi şi instituţii publice, cu avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.

3) Măsurile speciale de protecţie pentru

funcţionarii publici care desfăşoară activităţi cu

grad ridicat de risc profesional se stabilesc prin

acte normative de către autorităţi şi instituţii

publice, cu avizul Agenţiei Naţionale a


Ar trebui să se țină cont de specificiul

fiecărei activități în parte și aceste

reglementări să se facă prin hotărâre de Guvern astfel încăt același domenii de

activitate să aibă același criterii de risc

profesional.

articolul 43 se introduce un nou articol, art.431,


„Art.431 - Funcţionarul public are îndatorirea de a

informa autoritatea sau instituţia publică, în mod

corect şi complet, cu privire la situaţiile de fapt şi

de drept care privesc persoana sa şi care sunt

generatoare de acte administrative constatatoare

în condiţiile expres prevăzute de lege”

Aceste articol vine să întărească cele 2

principii din Codul de conduită al

funcționarilor publici, Legea nr.7/2004,

privind cadrul relațiilor în exercitarea funcției publice și principiul loialitatea față de

autoritatea sau instituția publică.

ART. 44

2) Înalţilor funcţionari publici le este interzis să

facă parte din partide politice, organizaţii cărora le

este aplicabil acelaşi regim juridic ca şi partidelor

politice sau din fundaţiile ori asociaţiile care funcţionează pe lângă partidele politice.


cuprins:

„(2) Înalţilor funcţionari publici le este interzis să

facă parte din partide politice, organizaţii cărora

le este aplicabil acelaşi regim juridic ca şi

partidelor politice sau din fundaţiile ori asociaţiile

care funcţionează pe lângă partidele politice, cu

excepția situației prevăzute la art.34.”

ART. 45 2) Funcţionarul public este obligat să se

conformeze dispoziţiilor primite de la superiorii

ierarhici.

(3) Funcţionarul public are dreptul să refuze, în

scris şi motivat, îndeplinirea dispoziţiilor primite de la superiorul ierarhic, dacă le consideră ilegale.

Dacă cel care a emis dispoziţia o formulează în

scris, funcţionarul public este obligat să o execute,

cu excepţia cazului în care aceasta este vădit

ilegală. Funcţionarul public are îndatorirea să aducă la cunoştinţă superiorului ierarhic al persoanei care

a emis dispoziţia astfel de situaţii.


următorul cuprins:

„(2) Funcţionarul public are îndatorirea să

îndeplinească dispoziţiile primite de la superiorii

ierarhici.

(3) Funcţionarul public are dreptul să refuze, în

scris şi motivat, îndeplinirea dispoziţiilor primite

de la superiorul ierarhic, dacă le consideră ilegale.

Funcţionarul public are îndatorirea să aducă la

cunoştinţă superiorului ierarhic al persoanei care

a emis dispoziţia astfel de situaţii.”

Respectarea legislației în vigoare referitoare la exercitarea controlului inter/ managerial și

controlul financiar preventiv, precum și

ierarhia funcțiilor în stat/ instituție.

Se introduce un nou articol, art. 451, care va avea

următorul cuprins:

„Art. 451- (1) Delegarea de atribuţii

corespunzătoare unei funcții publice vacante se

dispune motivat prin act administrativ de către

persoana care are competența de numire în

funcția publică, pe o perioadă de maximum 3 luni

într-un an calendaristic, în condițiile prezentei

legi.

(2) Delegarea de atribuţii corespunzătoare unei

funcții publice ocupate al cărei titular se află în

Functionarii publici de conducere de la

nivelul unui compartiment au obligatia de a intocmi fisele de post pentru intreg

personalul din subordine. Stabilirea

atributiilor pentru fiecare angajat se face de

catre superiorul ierarhic direct, pomind de la

obiectivele specifice ale compartimentului in care acesta este incadrat.

In acest sens, superiorul ierarhic direct al

angajatului stabileste obiectivele specifice ale

compartimentului pănă la nivelul obiectivelor


concediu în condițiile legii sau este delegat în

condițiile art. 88 ori se află în deplasare în

interesul serviciului se stabilește prin fișa postului

și operează de drept, în condițiile prezentei legi.

(3) Delegarea de atribuţii corespunzătoare unei

funcții publice nu se poate face prin delegarea

tuturor atribuţiilor corespunzătoare unei funcţii

publice către acelaşi funcţionar public.

Funcţionarul public care preia atribuţiile delegate

exercită pe perioada delegării de atribuţii şi

atribuţiile funcţiei publice pe care o deţine precum

şi atribuţiile parțial preluate.

(4) În situația în care funcția publică ale cărei

atribuții sunt delegate și funcția publică al cărei

titular preia parțial atribuțiile delegate se află

într-un raport ierarhic de subordonare,

funcţionarul public care preia atribuţiile delegate

semnează pentru funcția publică ierarhic

superioară.

(5) Delegarea de atribuţii se face numai cu

informarea prealabilă a funcţionarului public

căruia i se deleagă atribuţiile.

(6) Funcţionarul public care preia atribuţiile

delegate trebuie să îndeplinească condiţiile de

studii şi de vechime necesare pentru ocuparea

funcţiei publice ale cărei atribuţii îi sunt delegate.

(7) Nu pot fi delegate atribuţii funcţionarilor

publici debutanţi sau funcţionarilor publici care

exercită funcţia publică în temeiul unui raport de

serviciu cu timp parţial.

(8) Funcţionarul public căruia i-au fost delegate

atribuţii nu poate delega aceste atribuţii altui

funcţionar public.

(9) Funcţionarilor publici nu le pot fi delegate în

totalitate atribuţiile corespunzătoare unei funcţii

de demnitate publică , ale unei funcții de

autoritate publică sau ale unei alte funcții publice.

(10) Funcţionarii publici pot îndeplini unele

atribuţii corespunzătoare unei funcţii de

demnitate publică, ale unei funcții de autoritate

publică sau ale unei alte funcții publice, numai în

condiţiile expres prevăzute de lege.”

individuale pentru fiecare angajat in parte.

Astfel, atributiile stabilite prin fisa postului trebuie sa conduca la realizarea obiectivelor

individuate stabilite, in raport cu care pe

parcursul perioadei 1-31 ianuatie din fiecare

an, se face evaluarea performantelor

profesionale pentru anul anterior. In situatia in care conducatorii

compartimentelor decid modificarea

atributiilor de serviciu ale unor functionari

publici/contractuali, ca unnare a modificarii

obiectivelor specifice ale compartimentelor coordonate, respectiv a celor individuale ale

personalului sau a intervenirii unei situatii de

delegare de atributii au obligatia actualizarii

fiselor de post .

ART. 47

(2) La numirea într-o funcţie publică, precum

şi la încetarea raportului de serviciu, funcţionarii publici sunt obligaţi să prezinte, în condiţiile legii,

conducătorului autorităţii sau instituţiei publice

declaraţia de avere. Declaraţia de avere se

actualizează anual, potrivit legii.

„(2) Funcţionarii publici sunt obligaţi să depună

declaraţia de avere şi declaraţia de interese, în


Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru

asigurarea transparenţei în exercitarea

demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea

coruptiei

ART. 48

(1) Funcţionarii publici au obligaţia de a rezolva,

în termenele stabilite de către superiorii ierarhici,

lucrările repartizate.

(2) Funcţionarilor publici le este interzis să primească direct cereri a căror rezolvare intră în

competenţa lor sau să discute direct cu petenţii, cu

excepţia celor cărora le sunt stabilite asemenea

atribuţii, precum şi să intervină pentru soluţionarea

acestor cereri.

Art. 48. - (1) Funcţionarii publici au obligaţia de a

rezolva, în termenele stabilite de către superiorii

ierarhici, lucrările şi sarcinile repartizate.

(2) Funcţionarilor publici le este interzis să

primească direct cereri sau să discute direct cu

petenţii, cu excepţia celor cărora le sunt stabilite

asemenea atribuţii, precum şi să intervină pentru

soluţionarea acestor cereri.”

Este in conformitate cu principiile exercitari

functiei publice.

ART. 51

(2) lit.b) urmate la iniţiativa funcţionarului public,

cu acordul conducătorului autorităţii sau instituţiei

publice.

b) urmate la iniţiativa funcţionarului public, cu

acordul persoanei care are competenţa de numire,

și numai în cazul în care perfecţionarea

profesională are legătură cu domeniul de activitate

al instituției sau autorității publice sau cu

specificul activității derulate de funcționarul

public în cadrul acesteia.”

Cursurile de formare profesionale sunt

absolut necesare pentu dezvoltarea carierei

funcționarului public și pentru evaluare

performanțelor la sfârșitului fiecăruia an de către șeful ierarhic superior


ART. 52

Nu constituie forme de perfecţionare profesională şi nu pot fi finanţate din bugetul de

stat sau din bugetul local studiile universitare sau

studiile de doctorat.

Art. 52. - Nu constituie forme de perfecţionare

profesională şi nu pot fi finanţate din bugetul de stat sau din bugetul local studiile universitare definite în


ART. 53

Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să comunice anual Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor

Publici, în condiţiile legii, planul de perfecţionare

profesională a funcţionarilor publici, precum şi

fondurile prevăzute în bugetul anual propriu pentru

acoperirea cheltuielilor de perfecţionare profesională a funcţionarilor publici, organizate la

iniţiativa ori în interesul autorităţii sau instituţiei

publice.

Art. 53. – (1) Autorităţile şi instituţiile publice au

obligaţia să elaboreze planul de perfecţionare

profesională a funcţionarilor publici, pentru o

perioadă de doi ani.

(2) Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să

comunice Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor

Publici datele solicitate cu privire la

perfecţionarea funcţionarilor publici, în condiţiile

şi în formatul stabilit de aceasta.

(3) Formele de perfecţionare profesională a

funcţionarilor publici, conţinutul şi instrucţiunile

de elaborare a planului de perfecţionare precum şi

modalitatea de comunicare a datelor solicitate de

Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici cu

privire la perfecţionarea profesională a

funcţionarilor publici se stabilesc prin hotărâre a

Guvernului, la propunerea Agenţiei Naţionale a


Respectarea acestui plan și includerea

acestor cheltuieli în bugetul alocat pentu fiecare instituție în parte , astfel încât să nu se

poată pune problema banilor atunci când un

funcționar public identifică un curs de

pregătire profesională care îl ajută să își

imbunătățească activitatea. Introducerea ca obligatorie a cursurilor de

formare profesionala, cel putin anual și

efectuarea acestor prin rotirea personalului,

astfel incat sa nu beneficieze de cursuri de

formar doar anumite persoane in functie de nepotisme.


„Art. 531 – (1) Calitatea de funcţionar public se

poate dobândi în condiţiile prezentei legi de către

orice persoană care îndeplineşte condiţiile

prevăzute la art. 54, astfel:

c) prin concurs;

d) prin transformarea posturilor de

natură contractuală în posturi aferente

funcţiilor publice, în condiţiile

prevăzute la art.242.

(2) În cazul prevăzut la alin.(1) lit.b), persoanele

încadrate cu contract individual de muncă pe

perioadă nedeterminată în posturi de natură

contractuală care au fost stabilite şi avizate ca

funcţii publice în condiţiile prevăzute de art.244,

sunt numite în funcţii publice de execuţie pentru

care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 54 şi

condiţiile de vechime în specialitatea studiilor

corespunzătoare clasei şi gradului profesional ale

funcţiei publice.

(3) Drepturile salariale ale persoanelor care ocupă

funcţii publice în condiţiile alin. (2) se stabilesc

potrivit salarizării funcţiilor publice în care au fost

numite.”

ART. 54 f) îndeplineşte condiţiile de studii prevăzute de lege

pentru funcţia publică

h) nu a fost condamnată pentru săvârşirea unei

infracţiuni contra umanităţii, contra statului sau

contra autorităţii, infracţiuni de corupţie şi de serviciu, infracţiuni care împiedică înfăptuirea

justiţiei, infracţiuni de fals ori a unei infracţiuni

săvârşite cu intenţie care ar face-o incompatibilă cu

exercitarea funcţiei publice;

i) nu a fost destituită dintr-o funcţie publică sau nu i-a încetat contractul individual de muncă pentru

motive disciplinare în ultimii 7 ani;

j) nu a desfăşurat activitate de poliţie politică,

astfel cum este definită prin lege.

Articolul 54 lit.f va avea următorul cuprins:

„f) îndeplineşte condiţiile de studii şi vechime în

specialitate prevăzute de lege pentru ocuparea

funcţiei publice;”

Litera h) a articolului 54 va avea următorul

cuprins:

„h) nu a fost condamnată pentru săvârşirea unei

infracţiuni contra securităţii naţionale, contra

autorităţii, infracţiuni de corupţie sau de serviciu,

infracţiuni de fals ori contra înfăptuirii justiţiei, cu

excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea;”

După litera h) a articolului 54 se introduce o nouă

literă, lit.h1), care va avea următorul cuprins:

„h1) nu execută o pedeapsă complementară sau nu

îi este aplicată o măsură de siguranţă de

interzicere a exercitării dreptului de a ocupa o

funcţie publică sau de a exercita profesia ori

activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta;”


Literele i) şi j) ale articolului 54 vor avea

următorul cuprins:

„i) nu a fost destituită dintr-o funcţie publică sau

nu i-a încetat contractul individual de muncă

pentru motive disciplinare în ultimii 3 ani;

j) nu a fost lucrător al Securităţii sau colaborator

al acesteia, în condiţiile prevăzute de legislaţia

specifică.”

La articolul 54 se introduce un nou alineat care va


„(2) În cazul în care printre condiţiile specifice

prevăzute la alin.(1) lit.g) este stabilită şi obţinerea

unui aviz/autorizaţie prevăzută de lege, această

condiţie trebuie îndeplinită într-o perioadă care să

asigure aplicarea prevederilor legislaţiei specifice

cu privire la îndeplinirea condiţiei.”

ART. 55 Ocuparea funcţiilor publice vacante şi a

funcţiilor publice temporar vacante se poate face

numai în condiţiile prezentei legi

Art. 55. - Ocuparea funcţiilor publice vacante şi a

funcţiilor publice temporar vacante se poate face

în condiţiile prezentei legi, precum și în condițiile

reglementate de legi speciale cu privire la

posibilitatea ocupării, pe perioade determinate, a

funcțiilor publice în autorități și instituții publice.

ART. 56

Ocuparea funcţiilor publice se face prin:

a) promovare;

b) transfer;

c) redistribuire; d) recrutare;

e) alte modalităţi prevăzute expres de prezenta

lege.

Art. 56. – (1) Ocuparea funcţiilor publice vacante

se face prin:

e) concurs organizat în condițiile prevăzute

la art.57;

f) modificarea raporturilor de serviciu prin

promovare, transfer sau mutare

definitivă;

g) redistribuire într-o funcţie publică

vacantă;

h) alte modalităţi prevăzute expres de

prezenta lege.

(2) Decizia privind alegerea uneia dintre

modalitățile de ocupare a funcțiilor publice

prevăzute la alin.(1) lit.a)-c) aparține persoanei

care are competența de numire în funcția

publică.”

ART. 57

(1) Recrutarea în vederea intrării în corpul

funcţionarilor publici se face prin concurs, în limita funcţiilor publice vacante rezervate în acest scop

prin planul de ocupare a funcţiilor publice.

(2) Condiţiile de participare şi procedura de

organizare a concursului se stabilesc potrivit legii.

(3) Concursul are la bază principiile competiţiei deschise, transparenţei, meritelor profesionale şi

competenţei, precum şi cel al egalităţii accesului la

funcţiile publice pentru fiecare cetăţean care

îndeplineşte condiţiile legale.

(4) Anunţul privind concursul se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, şi

într-un cotidian de largă circulaţie, cu cel puţin 30

de zile înainte de data desfăşurării concursului. În

mod excepţional, termenul de 30 de zile poate fi

redus, în condiţiile legii, pentru concursul organizat în vederea ocupării funcţiilor publice de execuţie

temporar vacante.

(5) Condiţiile minime de vechime în specialitatea

studiilor necesare participării la concursul de

recrutare organizat pentru ocuparea funcţiilor publice de execuţie se stabilesc astfel:

a) un an în specialitatea studiilor necesare

exercitării funcţiei publice, pentru ocuparea

funcţiilor publice de execuţie de grad profesional

asistent din clasa I, 8 luni pentru ocuparea funcţiilor publice de execuţie de grad profesional asistent din

clasa a II-a sau 6 luni pentru ocuparea funcţiilor

publice de execuţie de grad profesional asistent din

clasa a III-a;

Art. 57. - (1) Concursul pentru ocuparea unei

funcții publice are la bază principiile competiţiei,

transparenţei, competenței, precum şi cel al

egalităţii accesului la funcţiile publice pentru

fiecare cetăţean care îndeplineşte condiţiile legale.

(2) Concursul pentru ocuparea funcțiilor publice

din cadrul autorităților și instituțiilor publice

prevăzute la art. 1 alin.(1) lit.a) și c)-f) are două

etape:

a) verificarea cunoștințelor generale și

competențelor generale necesare ocupării unei

funcții publice, realizată prin concurs național;

b) verificarea cunoștințelor de

specialitate și competențelor specifice necesare

ocupării unei funcții publice vacante, realizată

prin concurs pe post.

(3) Persoanele care promovează etapa prevăzută

la alin.(2) lit.a) nu dobândesc calitatea de

funcționar public. Promovarea etapei prevăzute la

alin.(2) lit.a) conferă dreptul de participare la

concursul pe post prevăzut la alin.(2) lit.b), pentru

o perioadă de maximum 3 ani de la data

promovării concursului național.

(4) Concursul pentru ocuparea funcțiilor publice

din cadrul autorităților și instituțiilor publice

prevăzute la art. 1 alin.(1) lit.b) are două etape:

a) verificarea cunoștințelor generale și

competențelor generale necesare ocupării unei

funcții publice;

b) verificarea cunoștințelor de

specialitate și competențelor specifice necesare

ocupării unei funcții publice vacante.

Pentru a ocupa o functie publica ar trebui ca

fiecare persoana care doreste sa intre in

corpul functionarilor publici trebuie sa dea doua tipuri de concursuri > de tip general si

de tip special functiei pulbice solicitate.


b) 5 ani în specialitatea studiilor necesare

exercitării funcţiei publice, pentru ocuparea funcţiilor publice de execuţie de grad profesional

principal;

c) 9 ani în specialitatea studiilor necesare


funcţiilor publice de execuţie de grad profesional superior.


studiilor necesare participării la concursul de

recrutare organizat pentru ocuparea funcţiilor

publice de conducere se stabilesc astfel: a) 2 ani în specialitatea studiilor necesare


funcţiilor publice de conducere de: şef birou, şef

serviciu şi secretar al comunei*), precum şi a

funcţiilor publice specifice asimilate acestora; b) 3 ani în specialitatea studiilor necesare


funcţiilor publice de conducere, altele decât cele

prevăzute la lit. a).

(7) Pentru participarea la concursul de recrutare organizat pentru ocuparea funcţiilor publice de

conducere, candidaţii trebuie să fi absolvit studii de

masterat sau postuniversitare în domeniul

administraţiei publice, management ori în

specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei publice**).

(5) La etapele prevăzute la alin.(2) lit.b) și alin.(4)

lit.b) pot participa și persoane care au deja

calitatea de funcţionar public. În cazul în care o

persoană care are calitatea de funcţionar public

este declarată admisă la concursul pentru

ocuparea unei funcții publice vacante raportul de

serviciu al funcţionarului public încetează, prin

una dintre modalităţile prevăzute de lege, şi ia

naştere un nou raport de serviciu prin emiterea

unui act administrativ de numire în funcţia

publică, în condiţiile legii.

(6) Procedura de organizare şi desfăşurare a

concursurilor prentru ocuparea funcțiilor publice



Publici.”

Articolul 571 care va avea următorul cuprins:

„Art. 571 - (1) Condiţiile minime de vechime în

specialitatea studiilor necesare ocupării funcţiilor

publice de execuţie se stabilesc astfel:

a) 1 an în specialitatea studiilor

necesare exercitării funcţiei publice, pentru

ocuparea funcţiilor publice de execuţie de grad

profesional asistent;

b) 5 ani în specialitatea studiilor



profesional principal;

c) 9 ani în specialitatea studiilor



profesional superior.


studiilor necesare ocupării funcţiilor publice de

conducere se stabilesc astfel:

a) 5 ani în specialitatea studiilor


ocuparea funcţiilor publice de conducere de: şef

birou, şef serviciu precum şi a funcţiilor publice

specifice asimilate acestora;

b) 7 ani în specialitatea studiilor


ocuparea funcţiilor publice de conducere, altele

decât cele prevăzute la lit. a).

(3) Pentru ocuparea funcţiilor publice de

conducere, candidaţii trebuie să fi absolvit, cu

diplomă, studii de masterat sau postuniversitare

de minimum 180 de ore sau 15 credite

transferabile, în domeniul administraţiei publice,

management sau în specialitatea studiilor necesare

ocupării funcţiei publice.”

Este necondordanță cu prevederile Legii

1/2001 a educației naționale

Art. 153 – Diploma de absolvire sau de

licență a absolvenților învățământului superior de lungă durată din perioada

anterioară aplicării celor trei cicluri Bologna

este echivalentă cu diploma de studii

universitare de master in specialitate.

ART. 58

(1) Concursul de recrutare pentru funcţiile publice vacante din autorităţile şi instituţiile publice

centrale este organizat, în condiţiile legii, astfel:

a) de către comisia prevăzută la art. 18 alin. (1)

pentru înalţii funcţionari publici. Secretariatul

Art. 58 - (1) Etapa prevăzută la art.57 alin.(2) lit.a)

se organizează, în condiţiile legii, de către Agenția

Națională a Funcționarilor Publici pe baza

Planului de recrutare a funcționarilor publici.

(2) Pentru organizarea și desfășurarea etapei

prevăzute la alin.(1), Agenția Națională a


tehnic al comisiei se asigură de Agenţia Naţională a

Funcţionarilor Publici; b) de către Agenţia Naţională a Funcţionarilor

Publici, pentru ocuparea funcţiilor publice de

conducere generale şi specifice;

c) de către autorităţi şi instituţii publice, cu

avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, pentru ocuparea funcţiilor publice de execuţie

generale şi specifice.

(2) Concursul de recrutare pentru funcţiile

publice vacante din autorităţile şi instituţiile publice

din administraţia publică locală este organizat, în condiţiile legii, astfel:

a) de către Agenţia Naţională a Funcţionarilor

Publici, pentru funcţiile publice de conducere din

următoarele domenii: protecţia copilului, evidenţa

informatizată a persoanei, audit public intern, financiar-contabilitate, urbanism şi arhitectură,

resurse umane, integrare europeană, pentru

secretarii unităţilor administrativ-teritoriale,

precum şi pentru funcţiile publice de execuţie din

domeniul auditului public intern; b) de către autorităţi şi instituţii publice, pentru

ocuparea funcţiilor publice vacante, altele decât

cele prevăzute la lit. a).

(3) În situaţia prevăzută la alin. (2) lit. b),

autorităţile şi instituţiile publice din administraţia publică locală au obligaţia de a informa Agenţia

Naţională a Funcţionarilor Publici înainte cu 10 zile

de demararea procedurii de organizare şi

desfăşurare a concursurilor. În situaţia în care

Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici constată că nu sunt îndeplinite condiţiile legale privind

organizarea şi desfăşurarea concursurilor dispune

amânarea sau suspendarea organizării şi

desfăşurării concursului. (4) Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici

poate delega autorităţilor sau instituţiilor publice, în

condiţiile legii, competenţa de a organiza

concursuri de recrutare pentru ocuparea funcţiilor

publice de conducere generale şi specifice. (4) Înştiinţarea va cuprinde în mod obligatoriu

următoarele:

a) identificarea funcţiilor publice vacante prin

denumire, categorie, clasă şi, după caz, grad

profesional, precum şi compartimentul din care fac parte;

b) condiţiile de studii de specialitate şi, după caz,

alte condiţii specifice prevăzute în fişa postului

pentru fiecare funcţie publică vacantă;

c) data propusă pentru organizarea concursului. (5) În termen de 10 zile, Agenţia Naţională a

Funcţionarilor Publici verifică în baza de date

privind evidenţa funcţiilor publice şi a

funcţionarilor publici dacă există funcţionari

publici care îndeplinesc condiţiile pentru a fi redistribuiţi.

6) În condiţiile în care nu există funcţionari publici

care să poată fi redistribuiţi, Agenţia Naţională a

Funcţionarilor Publici comunică autorităţilor şi

instituţiilor publice desemnarea unui responsabil de procedură, funcţionar public, reprezentant al

acesteia în comisia de concurs. Responsabilul de

procedură verifică îndeplinirea condiţiilor legale de

organizare şi desfăşurare a concursurilor şi

îndeplineşte şi celelalte activităţi corespunzătoare calităţii de membru în comisia de concurs.

(7) Responsabilul de procedură sesizează cu

celeritate Agenţia Naţională a Funcţionarilor

Publici în situaţia nerespectării de către autorităţile

Funcționarilor Publici poate solicita sprijinul

autorităților și instituțiilor publice.

(3) Etapa prevăzută la art.57 alin.(2) lit.b) se

organizează, în condiţiile legii, astfel:

a) de către comisia de selecție a înalţilor

funcţionari publici pentru ocuparea funcţiilor

publice din categoria înalţilor funcţionari publici

vacante;

b) de către autorităţile şi instituţiile

publice prevăzute la art. 1 (1) lit.a) și c)-f), ai

căror conducători au competenţa de numire în

funcţiile publice pentru care se organizează

concursul pe post, pentru ocuparea funcţiilor

publice de conducere şi de execuţie vacante.

(4) Etapele prevăzute la art.57 alin.(4) lit.a) și b) se

organizează de către autorităţile şi instituţiile

publice prevăzute la art.1 alin.(1) lit.b), ai căror

conducători au competenţa de numire în funcţiile

publice pentru care se organizează concursul,

pentru ocuparea funcţiilor publice de conducere şi

de execuţie vacante.


şi instituţiile publice a procedurii de organizare şi

desfăşurare a concursurilor. Pe baza analizei sesizării formulate de responsabilul de procedură,

Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici dispune

suspendarea organizării şi desfăşurării concursului.

(8) Responsabilul de procedură poate fi

desemnat din cadrul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici sau din cadrul instituţiei

prefectului, pe baza propunerilor prefecţilor.

581 care va avea următorul cuprins:

„Art.581 – (1) Persoanele cu dizabilități au dreptul

de a participa la concursurile organizate pentru

ocuparea unor funcții publice pentru care

îndeplinesc condițiile generale și specifice stabilite.

(2) Autoritățile și instituțiile publice organizatoare

au obligația de a asigura accesibilitatea la

concursul pentru ocuparea unei funcții publice, în

condițiile legii.”

Aplicare întocmai a Legii 448/2006 privind

protecţia şi promovarea drepturilor

persoanelor cu handicap. Posibilitatea angajării persoanelor cu

handicap în cadrul unei autorități și instituții

publice .

ART. 60

(2) Durata perioadei de stagiu este de 12 luni

pentru funcţionarii publici de execuţie din clasa I, 8

luni pentru cei din clasa a II-a şi 6 luni pentru cei din clasa a III-a.


cuprins:

„(2) Perioada de stagiu este efectivă și obligatorie.

Durata perioadei de stagiu este de 1 an.”

ART. 63

În carieră, funcţionarul public poate promova în

funcţia publică, în condiţiile legii. Promovarea în

clasă şi promovarea în grade profesionale nu sunt condiţionate de existenţa unui post vacant


„Art. 63. – (1) În carieră, funcţionarul public

poate avansa în trepte de salarizare și poate

promova în funcţia publică, în condiţiile legii.

(2) Promovarea este modalitatea de dezvoltare a

carierei prin:

a) ocuparea unei funcții publice de

execuție de grad profesional imediat superior celui

deținut;

b) ocuparea unei funcții publice de

execuție dintr-o clasă corespunzătoare studiilor

absolvite;

c) ocuparea unei funcţii publice din

categoria înalților funcționari publici vacante și a

unei funcții publice de conducere vacante.

(3) Promovarea în grad profesional şi promovarea

în clasă nu sunt condiţionate de existenţa unui post

vacant.

(4) Promovarea într-o funcţie publică din

categoria înalților funcționari publici precum și

promovarea într-o funcție publică de conducere

este condiţionată de existenţa unui post vacant.”

Functionarii publici pot, asadar, sa ocupe un

post superior prin concurs sau examen,

organizat de autoritatea publica in limita

functiilor publice rezervate promovarii, cu conditia de a se incadra in fondurile bugetare

alocate. Daca fondurile necesare sustinerii

efortului financiar presupus de promovarea

functionarilor publici sunt inexistente,

autoritatea publica nu poate organiza concursul/examenul.

In cazul functionarilor publici care

promoveaza concursul/examenul de promovare in grad, fisa postului va fi

completata cu noile atributii si

responsabilitati.

Se introduc două noi articole, art.631 şi art.632,


„Art.631.- (1) În carieră, funcţionarii publici de

execuție avansează în trepte de salarizare, în

condiţiile legii.

(2) Avansarea în treapta de salarizare I

corespunzătoare gradului profesional asistent se

face la împlinirea a doi ani vechime în gradul

profesional asistent, treapta de salarizare II.


corespunzătoare gradului profesional principal se

face la împlinirea a doi ani vechime în gradul

profesional principal, treapta de salarizare II.

(4) Avansarea în treptele de salarizare

corespunzătoare gradului profesional superior se

face astfel:

a) la împlinirea a doi ani vechime în

gradul profesional superior, treapta IV de

salarizare, funcționarul public avansează în

gradul profesional superior, treapta III de

salarizare;

b) la împlinirea a doi ani vechime în

gradul profesional superior, treapta III de

salarizare, funcționarul public avansează în

Considerăm că avansare în trepte de

salarizare nu este deloc benefică pentru

dezvoltarea carierei unui funcționar

public,având în vedere faptul că de aproape 8 ani de zile se încearcă egalizarea salariiilor

fără diferente de trepte de salarizare pentu

funcționarii publici care au aceeași vechime,

grad profesional , studii.

Treptele de salarizare nu fac altceva decît să îngreuneze avansare și în grade profesinale.

Ce se intampla daca in aceasta perioada de 2

ani de zile intervine un caz de suspendare a

raporturilor de serviciu, de cand se calculeaza

acesti 2 ani ? De unde a ramas inainte de suspendare sau incep sa curga un alt tremen

de 2 ani pentu avansare in trepte.


gradul profesional superior, treapta II de

salarizare;

c) la împlinirea a doi ani vechime în gradul

profesional superior, treapta II de salarizare,

funcționarul public avansează în gradul

profesional superior, treapta I de salarizare.

Art.632. – (1) În carieră, înalții funcționari publici

și funcţionarii publici de conducere avansează în

trepte de salarizare, în condiţiile legii.


corespunzătoare funcției publice din categoria

înalților funcționari publici, respectiv funcției

publice de conducere se face la împlinirea a trei

ani vechime în treapta de salarizare II.”

ART. 64

(1) Promovarea este modalitatea de dezvoltare a

carierei prin ocuparea unei funcţii publice superioare.

(2) Promovarea în funcţia publică de execuţie în

gradul profesional imediat superior celui deţinut de

funcţionarul public se face prin concurs sau

examen, organizat semestrial de către autorităţile şi instituţiile publice, prin transformarea postului

ocupat de funcţionarul public ca urmare a

promovării concursului sau examenului. Fişa

postului funcţionarului public care a promovat în

funcţia publică se completează cu noi atribuţii şi responsabilităţi sau, după caz, prin creşterea

gradului de complexitate a atribuţiilor exercitate.

„Art. 64. - (1) Promovarea în grad profesional

este modalitatea de dezvoltare a carierei prin

ocuparea unei funcţii publice de execuţie de grad

profesional imediat superior celui deţinut de


(2) Promovarea în grad profesional se face prin

concurs, organizat de către autorităţile şi

instituţiile publice, cu încadrarea în fondurile

bugetare alocate, prin transformarea postului

ocupat de funcţionarul public ca urmare a

promovării concursului.

(3) Fişa postului funcţionarului public care a

promovat în grad profesional se completează cu

noi atribuţii şi responsabilităţi sau, după caz, prin

creşterea gradului de complexitate a atribuţiilor

exercitate.

(4) În situaţia promovării în gradul profesional

imediat superior celui deţinut de funcţionarul

public care ocupă o funcţie publică temporar

vacantă, postul aferent funcţiei publice se

transformă până la data încetării raporturilor de

serviciu ale acestuia, în condiţiile legii.”

Având în vedere faptul că în fiecare an

funcționarii publici sunt supusi procesului

de evaluare , considerăm că nu mai este

neecsar și susținerea unui concurs de

promovare ca urmare a îndeplinii

condițiilor prevăzute de lege în vederea

promovării.

În Codul Muncii nu este prevăzută o

asemenea condiție.

Ca urmare a noiulor modficari legsilative

pentru a putea promova functionarul

public trebuie sa astepte multi ani pentu a

fi superior. Promovarea in grad

profesional arat competenta si

profesionalismul functionarului public

dobandit pe parcusrul anilor si evidentiat

prin fisele de evaluare ori sustienrea unui

lat examen pentu un drept al salariatului

considerma ca este jignitor si incalca

prevederile HG 611/2008.

Poate ar fi bine ca un alt document

obligatoriu la promovare sa fie cazierul

administrativ.

ART. 65 (1) Concursul sau examenul de promovare

în gradul profesional se organizează de autoritatea

sau instituţia publică, în limita funcţiilor publice rezervate promovării, cu încadrarea în fondurile

bugetare alocate.

(2) Pentru a participa la concursul sau examenul

de promovare în gradul profesional imediat

superior celui deţinut, funcţionarul public trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:

a) să aibă cel puţin 3 ani vechime în gradul

profesional al funcţiei publice din care

promovează;

b) abrogată; c) să fi obţinut cel puţin calificativul "bine" la

evaluarea anuală a performanţelor individuale în

ultimii 2 ani calendaristici;

d) să nu aibă în cazierul administrativ o

sancţiune disciplinară neradiată în condiţiile prezentei legi.

(3) Funcţionarii publici care nu îndeplinesc

condiţiile de vechime prevăzute pentru promovarea

în gradul profesional imediat superior celui deţinut

pot participa la concursul organizat, în condiţiile legii, în vederea promovării rapide în funcţia

publică*).

(4) Prevederile art. 58 alin. (2) şi (3) se aplică în

mod corespunzător.


„Art. 65. - (1) Pentru a participa la concursul de

promovare în grad profesional, funcţionarul

public trebuie să îndeplinească cumulativ


a) să aibă cel puţin 4 ani vechime în gradul

profesional al funcţiei publice din care

promovează;

b) să fi urmat o formă de perfecţionare

profesională cu durata de minimum 6 zile;

c) să fi obţinut calificativul « foarte bine» la

evaluarea anuală a performanţelor individuale în

ultimii 2 ani de activitate;

d) să nu aibă o sancţiune disciplinară neradiată în

condiţiile prezentei legi;

e) să fi obţinut un număr minim de credite prin

participarea la programe de formare, de

perfecționare, seminare, conferințe, în condițiile

legii.

(2) Constituie vechime în grad profesional

vechimea definită potrivit art. 381 alin.(6), precum

şi cea prevăzută la art.87 alin.(8), art. 92 alin.(5),

art.94 alin.(4), art. 95 alin.(4) și art.106 alin.(3).”

Trebuie să se tină cont de planul de pregătire

profesională trimis de fiecare instituței și

autoritatea în parte, astfel încăt să fie inclusi funcționarii publici care îndeplinesc

condițiile de promovare în anul respectiv.

Se introduc două noi articole, art.651 şi art.652,


„Art.651 - (1) Promovarea în clasă este modalitatea

de dezvoltare a carierei prin ocuparea unei funcţii

Promovarea în clasă presupune transformarea funcţiei publice dintr-o clasă inferioară într-o

funcţie publică dintr-o clasă superioară,

transformarea operată asupra postului

presupunând ca ansamblul atribuţiilor


publice de execuţie dintr-o clasă superioară celei

în care se află funcţia publică deţinută de


(2) Autorităţile sau instituţiile publice pot organiza

examen de promovare în clasă pentru funcţionarii

publici care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art.

652, în măsura în care apreciază că transformarea

postului ocupat de funcţionarul public într-un post

cu atribuţii corespunzătoare studiilor de nivel

superior este utilă autorităţii sau instituţiei

publice.

(3) Promovarea în clasă în condiţiile prevăzute la

alin.(2) se face prin examen, care se organizează

de către autorităţile şi instituţiile publice, cu

încadrarea în fondurile bugetare alocate, prin

transformarea postului ocupat de funcţionarul

public ca urmare a promovării examenului.

(4) Promovarea în clasă nu se poate face pe o

funcţie publică de auditor sau de consilier juridic.

(5) Fişa postului funcţionarului public care a

promovat în clasă se completează cu noi atribuţii

şi responsabilităţi corespunzătoare studiilor de

nivel superior sau, după caz, prin creşterea

gradului de complexitate a atribuţiilor exercitate.

(6) În situaţia promovării funcţionarului public

care ocupă o funcţie publică temporar vacantă

postul aferent funcţiei publice se transformă până

la data încetării raporturilor de serviciu ale

funcţionarului public numit pe perioadă

determinată, în condiţiile legii.

Art. 652 - Pentru a participa la examenul de

promovare în clasă, funcţionarul public trebuie să

îndeplinească următoarele condiţii:

a) să dobândească, ulterior intrării în corpul

funcţionarilor publici, o diplomă de studii de nivel

superior, în specialitatea în care îşi desfăşoară

activitatea sau într-un domeniu considerat util

pentru desfăşurarea activităţii de către

conducătorul autorităţii sau instituţiei publice.

b) să nu aibă o sancţiune disciplinară neradiată în

condiţiile prezentei legi.”

desfăşurate pe funcţia cu nivel de studii

inferior să se regăsească la un nivel de competenţă specific studiilor de nivel

superior absolvite.

Promovarea în clasă nu se poate face pe o

funcţie publică de auditor sau de consilier

juridic. Comisia de examen este formată din 3

funcţionari publici, dintre care cel puţin unul

deţine o funcţie publică de clasa I.

Se consideră că prevederea prin care li se dă

posibilitatea de promovare în clasă doar funcționarilor publici acre au obținut o

diplomă de studii superioare, ulterior

ocupării postului prin recrutare, creeează o

discriminare față de funcționarii publici care

au obținut o astfel de diplomă anterior recrutări, dar au accepta să ocupe o funcție

publică de studii medii. O astfel de prevedere

este defavoar propriilor angajați,raportat la

personale recrutate din afara sistemului dupa

imtrarea in vigoare a acestei legi,care au posibilitatea de a ocupa funcții publice într/o

clasă superioară.

Cazurile expuse mai sus sunt izolate în cadrul

Direcţiilor Generale Regionale ale Finanţelor

Publice, și nu numai, iar aceşti funcţionari publici îndeplinesc, de cele mai multe ori,

atribuţii similare cu cele ale funcţionarilor

publici încadraţi într-o clasă superioară din

cadrul aceloraşi servicii, dar fără să

beneficieze de un salariu similar. Art. 3 lit. c) din Legea cadru nr. 284/2010 privind

salarizarea unitară a personalului plătit din

fonduri publice, prevede că sistemul de

salarizare are la bază principiul echităţii şi coerenţei, prin creearea de oportunităţi egale

şi remuneraţie egală pentru muncă de valoare

egală.

Urmare aspectelor semnalate mai

sus, facem propunerea ca la art. 65^1 lit. a) să se prevadă ca şi condiţie pentru a participa la

examenul de promovare în clasă, ca

funcţionarul public a) să detină anterior

intrării în corpul funcţionarilor publici

sau să dobândească, ulterior intrării în

corpul funcţionarilor publici, o diplomă de

studii de nivel superior, în specialitatea în

care îşi desfăşoară activitatea sau într-un

domeniu considerat util pentru

desfăşurarea activităţii, de către

conducătorul autorităţii sau instituţiei

publice.

ART. 66

Pentru a participa la concursul de promovare într-o funcţie publică de conducere, funcţionarii

publici trebuie să îndeplinească cumulativ


a) să fie absolvenţi de masterat sau de studii

postuniversitare în domeniul administraţiei publice, management sau în specialitatea studiilor necesare

exercitării funcţiei publice;

b) să fie numiţi într-o funcţie publică din clasa I;

c) să îndeplinească cerinţele specifice prevăzute

în fişa postului; d) să îndeplinească condiţiile prevăzute la art. 57

alin. (6);

e) să nu aibă în cazierul administrativ o sancţiune

disciplinară neradiată în condiţiile prezentei le

Art. 66 – (1) Promovarea în funcţia publică din

categoria înalților funcționari publici și

promovarea în funcția publică de conducere este

modalitatea de dezvoltare a carierei unui

funcţionar public prin ocuparea, în urma

promovării concursului, a unei funcţii publice din

categoria înalților funcționari publici sau a unei

funcții publice de conducere vacante.

(2) Pentru a participa la concursul de promovare

într-o funcţie publică din categoria înalților

funcționari publici, funcţionarii publici trebuie să

îndeplinească cumulativ următoarele condiții:

a) să fie numiţi într-o funcţie publică

din clasa I;

b) să îndeplinească condiţiile prevăzute la art.16

alin.(4) lit.a) – g);


c) să nu aibă o sancţiune disciplinară neradiată în

condiţiile prezentei legi.

(3) Pentru a participa la concursul de promovare

într-o funcţie publică de conducere vacantă,

funcţionarii publici trebuie să îndeplinească

cumulativ următoarele condiţii:

a) să fie numiţi într-o funcţie publică

din clasa I;

b) să îndeplinească condiţiile de vechime

în specialitate prevăzute la art.571 alin.(2).

c) să îndeplinească condiţiile de studii

precum şi condiţiile specifice necesare ocupării

funcţiei publice;

d) să fie absolvenți cu diplomă ai studiilor de

masterat sau postuniversitare de minimum 180 de

ore sau 15 credite transferabile, în domeniul

administraţiei publice, management sau în

specialitatea studiilor necesare ocupării funcţiei

publice;

e) să nu aibă o sancţiune disciplinară

neradiată în condiţiile prezentei legi;

f) să fi obţinut un număr minim de

credite prin participarea la programe de formare,

de perfecționare, seminare, conferințe, în

condițiile legii.

(4) Sistemul de credite necesar promovării

prevăzute la art.65 alin.(1) lit.e) precum şi la

alin.(3) lit.f) se reglementează prin hotărâre a

Guvernului.”

Se introduce un nou articol, art.661, care va avea

următorul cuprins:

„Art. 661- (1) Articolele 57, 571 şi 58 se aplică în

mod corespunzător şi pentru concursurile de

promovare în funcţia publică de conducere.”

(2) Concursul de promovare în funcţia publică de

conducere are o singură etapă, respectiv cea

prevăzută la art.57 alin.(2) lit.b) sau, după caz, la

art.57 alin.(4) lit.b).

După litera c) a alineatului (3) al articolului 69 se

introduce o nouă literă, litera d), care va avea

următorul cuprins:

„d) acordarea de prime, în condițiile legii.”

Punerea in concordanta cu legile de salarizare unitara.

ART. 69

(1) Evaluarea performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici se face anual.

(2) În urma evaluării performanţelor profesionale

individuale, funcţionarului public i se acordă unul

dintre următoarele calificative: "foarte bine",

"bine", "satisfăcător", "nesatisfăcător". (3) Calificativele obţinute la evaluarea

profesională sunt avute în vedere la:

a) abrogată;

b) promovarea într-o funcţie publică superioară;

c) eliberarea din funcţia publică. (4) În cadrul procesului de evaluare a

performanţelor profesionale ale funcţionarilor

publici se stabilesc cerinţele de formare

profesională a funcţionarilor publici.

(5) Metodologia de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici

se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea

Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, după

consultarea organizaţiilor sindicale ale

funcţionarilor publici, reprezentative la nivel naţional.

Art.69. - (1) Evaluarea performanţelor

profesionale individuale ale funcţionarilor publici

se face anual, prin completarea raportului de

evaluare a performanţelor profesionale

individuale ale funcţionarului public.


individuale ale funcţionarilor publici are

următoarele componente:

a) evaluarea gradului şi modului de atingere a

obiectivelor individuale;

b) evaluarea gradului de îndeplinire a criteriilor

de performanţă.

(3) Pentru măsurarea gradului de atingere a

obiectivelor individuale ale funcţionarilor publici

se stabilesc indicatori de performanță.

(4) Monitorizarea obiectivelor individuale ale

funcţionarilor publici se realizează permanent, cu

menționarea rezultatelor într-un raport semestrial

de monitorizare a gradului şi modului de atingere

a obiectivelor individuale, care este avut în vedere

la evaluarea anuală a funcţionarilor publici, în

condiţiile legii.

(5) Obiectivele individuale pot fi revizuite

semestrial sau ori de câte ori intervin modificări în

structura organizatorică a autorităţii sau

instituţiei publice ori în obiectivele instituționale.

Este evident că în situaţia în care funcţionarii

publici adoptă o conduită corespunzătoare categoriei pe care ei o reprezintă, ar fi

necesar un echilibru mai bun între o evaluare

obiectivă, realistă şi motivare sub toate

aspectele în care aceasta se poate realiza. Iar

în situaţia în care serviciile publice ar putea fi îmbunătăţite din punctul de vedere al

calităţii, atunci imaginea autorităţilor şi

instituţiilor publice, precum şi a întregului

sistem administrativ va fi îmbunătăţită.

Evaluarea performanţelor profesionale învederează determinarea formală, periodică,

a modului în care salariații îşi îndeplinesc

sarcinile specifice postului pe care îl ocupă,

în raport cu criteriile stabilite, cu standardele

de evaluare şi cu metodele utilizate. Modul în care sistemul de evaluare este folosit şi

maniera în care rezultatele evaluării sunt

comunicate pot afecta semnificativ moralul

personalului şi climatul din cadrul instituției.

Evaluarea funcţionarilor publici se realizează, în condiţiile legii, în vederea


Obiectivele revizuite se vor menţiona în raportul

semestrial de monitorizare a gradului şi modului

de atingere a obiectivelor individuale și în raportul

anual de evaluare a performanţelor profesionale

individuale ale funcţionarului public.


individuale se realizează pentru toţi funcţionarii

publici care au desfăşurat efectiv activitate în anul

calendaristic evaluat.

(7) Se consideră evaluare anuală a performanţelor

profesionale individuale evaluarea performanţelor

profesionale individuale care se realizează pentru

o perioadă de activitate efectivă de cel puţin 6 luni

consecutive în cursul aceluiaşi an calendaristic.


individuale se realizează în mod obligatoriu la

modificarea, suspendarea şi încetarea raporturilor

de serviciu ale funcţionarilor publici. În acest caz,

dacă perioada de activitate efectivă este mai mică

decât perioada minimă prevăzută la alin. (7),

evaluarea performanţelor profesionale individuale

este parţială şi este avută în vedere la evaluarea

anuală a funcţionarilor publici, în condiţiile legii.

(9) În cadrul procesului de evaluare a

performanţelor profesionale individuale ale

funcţionarilor publici se stabilesc cerinţele de

formare profesională a funcţionarilor publici.

(10) În urma evaluării performanţelor

profesionale individuale, funcţionarului public i se

acordă unul dintre următoarele calificative:

"foarte bine", "bine", "satisfăcător",

"nesatisfăcător".

(11) Calificativele obţinute la evaluarea

performanţelor profesionale individuale ale

funcţionarilor publici sunt avute în vedere la:

a) promovarea într-o funcţie publică superioară;

b) acordarea de prime, în condițiile legii;

c) diminuarea drepturilor salariale cu maximum

20% sau retrogradarea în treapta de salarizare

aferentă gradului profesional deținut până la

următoarea evaluare anuală a performanţelor


d) eliberarea din funcţia publică.

(12) În situația în care funcționarul public obține

calificativul "satisfăcător" la evaluarea anuală a

performanţelor profesionale individuale se poate

aplica măsura prevăzută la alin.(11) lit.c), până la

următoarea evaluare anuală a performanţelor


(13) Metodologia de evaluare a performanţelor

profesionale individuale ale funcţionarilor publici



Publici.”

stabilirii gradului de atingere de către

funcţionarii publici a obiectivelor profesionale, prin raportare la atribuţiile

curente din fişa postului, precum şi în

vederea stabilirii gradului de îndeplinire a

criteriilor de performanţă.

Evaluarea performanţelor profesionale individuale ale funcţionarului public se

realizează de către evaluator.Au calitatea de

evaluator următoarele persoane: funcţionarul

public de conducere care coordonează

compartimentul în cadrul căruia îşi desfăşoară activitatea funcţionarul public de

execuţie sau care coordonează activitatea

acestuia; funcţionarul public de conducere

ierarhic superior potrivit structurii

organizatorice a autorităţii sau instituţiei publice, pentru funcţionarul public de

conducere; înaltul funcţionar public, pentru

funcţionarii publici de conducere din

subordine sau pentru funcţionarii publici de

execuţie, atunci când aceştia îşi desfăşoară activitatea în cadrul unor compartimente care

nu sunt coordonate de un funcţionar public

de conducere, cu excepţia cazului în care

există un raport direct de subordonare cu

conducătorul autorităţii sau instituţiei publice ori adjunctul acestuia primarul, pe baza

propunerii consiliului local, pentru secretarul

comunei, oraşului şi al subdiviziunii

administrativ-teritoriale a

municipiilor;conducătorul autorităţii sau instituţiei publice ori adjunctul acestuia,

pentru funcţionarii publici care sunt în

subordinea directă a acestuia.

Evaluarea funcţionarilor publici are următoarele două componente principale, şi

anume evaluarea gradului şi modului de

atingere a obiectivelor individuale şi de

îndeplinire a criteriilor de performanţă.

Persoanele care au calitatea de evaluator[au obligaţia de a stabili obiective individuale

pentru funcţionarii publici prin raportare la

funcţia publică deţinută, gradul profesional al

acesteia, cunoştinţele teoretice şi practice şi

abilităţile funcţionarului public. Performanţele profesionale individuale ale

funcţionarilor publici sunt evaluate pe baza

criteriilor de performanţă stabilite potrivit

prevederilor prezentei hotărâri, în funcţie de

specificul activităţii compartimentului în care

funcţionarul public îşi desfăşoară activitatea.

Evaluarea ar trebui să se facă obiectiv și nu

subiectiv.

ART. 72 3) Autoritatea sau instituţia publică va furniza

sindicatelor reprezentative sau reprezentanţilor

funcţionarilor publici informaţiile necesare pentru

încheierea acordurilor privind raporturile de

serviciu, în condiţiile legii


cuprins:

„(3)Autoritatea sau instituţia publică va furniza

sindicatelor reprezentative sau reprezentanţilor

funcţionarilor publici informaţiile necesare pentru

încheierea acordurilor colective, în condiţiile

legii.”

. După alineatul (3) al articolului 72 se introduce

Punerea în concordantă cu Legea 53/2003 și cu Legea 62/2011.

Posibilitatea incheierii de acorduri colective

intre conducere si reprezentantii

functionarilor publici / sindicat.


un nou alineat, alin.(4), care va avea următorul

cuprins:

„(4) Acordurile colective încheiate cu

nerespectarea prevederilor alin.(1) sunt nule de

drept. Nulitatea se constată de instanţa de

contencios administrativ competentă, în condiţiile

legii.”

După litera c) a alineatului (1) al articolului 74 se

introduc două noi litere, lit. c1) şi c2), care vor avea

următorul cuprins:

„c1) la soluţionarea sesizărilor care sunt adresate

de funcţionarii publici conducătorilor autorităţilor

sau instituţiilor publice cu privire la modul de

respectare a drepturilor prevăzute de lege, precum

şi a acordurilor colective.

c2) la identificarea instrumentelor de asigurare a

accesibilității precum și a măsurilor de adaptare

destinate compensării inabilităților persoanelor cu

dizabilități care ocupă funcții publice.”

ART. 74 (3) Comisiile paritare urmăresc permanent realizarea acordurilor stabilite între sindicatele

reprezentative sau reprezentanţii funcţionarilor

publici cu autorităţile sau instituţiile publice.

(4) Comisia paritară întocmeşte rapoarte

trimestriale cu privire la respectarea prevederilor acordurilor încheiate în condiţiile legii, pe care le

comunică conducerii autorităţii sau instituţiei

publice, precum şi conducerii sindicatelor

reprezentative ale funcţionarilor publici.


următorul cuprins:

„(3) Comisiile paritare monitorizează realizarea

acordurilor colective dintre sindicatele

reprezentative sau reprezentanţii funcţionarilor

publici şi autorităţile sau instituţiile publice, în

situaţia în care au fost încheiate astfel de acorduri.

(4) Comisia paritară întocmeşte un raport anual

cu privire la respectarea prevederilor acordurilor

colective încheiate în condiţiile legii, precum şi la

activitatea desfăşurată în condiţiile alin.(1) şi (2),

care se publică pe site-ul autorităţii sau instituţiei

publice.”

ART. 75

Încălcarea de către funcţionarii publici, cu vinovăţie, a îndatoririlor de serviciu atrage

răspunderea disciplinară, contravenţională, civilă

sau penală, după caz

Art. 75. - (1) Încălcarea de către funcţionarii

publici, cu vinovăţie, a îndatoririlor de serviciu

atrage răspunderea disciplinară, contravenţională,

civilă sau penală, după caz.

(2) Semnarea și/sau contrasemnarea de către

funcționarii publici a proiectelor de acte

administrative și a documentelor de fundamentare

a acestora, cu încălcarea prevederilor legale și a

procedurilor administrative aplicabile la nivelul

instituției în care își desfășoară activitatea, atrag

răspunderea acestora în condițiile legii.

(3) Funcționarul public are dreptul de a refuza

semnarea, respectiv contrasemnarea actelor și

documentelor prevăzute la alin. (2), dacă le

consideră ilegale, cu respectarea prevederilor art.

45.

(4) Refuzul funcționarului public de a semna,

respectiv de a contrasemna actele și documentele

prevăzute la alin. (2) se face în scris și motivat.

Refuzul și motivarea acestuia se înregistrează într-

un registru special destinat acestui scop.

(5) Funcționarii publici care refuză să semneze,

respectiv să contrasemneze actele și documentele

prevăzute la alin. (2), fără a motiva refuzul prin

raportare la prevederile legale și procedurile

administrative aplicabile la nivelul instituției în

care își desfășoară activitatea răspund în condiţiile

legii.”

Prin intermediul raspunderii se realizeaza atat

scopul preventiv, cat si cel sanctionator, carora ar trebui sa li se adauge potrivit

doctrinei actuale, si cel educativ.Activitatea

functionarului public se desfasoara, fara

indoiala, in cadrul unor norme juridice care

presupun o anumita disciplina, conduita,

responsabilitate si garantii bine

reglementate. Nu exista o valoare mai

importanta, pentru un functionar public

responsabil, decat indeplinirea cu buna

credinta si buna intelegere a sarcinilor care deriva din atributele functiei sale, precum si

continua preocupare pentru perfectionarea

activitatii, pentru sporirea eficacitatii si

eficientei muncii sale.

Consideram ca acesta raspundere a functionarului public ar trebui sa nu fie lasata

la aprecierea conducatorului ierarhic ci ar

trebui sa intervina dupa o cercetarea

prealabila efecuta cu persoane din afara

institutiei/ autoritatii respective.

ART. 77

(3) Sancţiunile disciplinare sunt:

Literele c) şi d) ale alineatului (3) ale articolului 77

vor avea următorul cuprins:

„c) suspendarea dreptului de promovare pe o


c) suspendarea dreptului de avansare în gradele

de salarizare sau, după caz, de promovare în funcţia publică pe o perioadă de la 1 la 3 ani;

d) retrogradarea în funcţia publică pe o perioadă

de până la un an.

perioadă de la 1 la 3 ani;

d) retrogradarea într-o funcţie publică vacantă de

nivel inferior, pe o perioadă de până la un an, cu

diminuarea corespunzătoare a salariului;”

(5) Sancţiunile disciplinare se aplică în termen de cel mult 1 an de la data sesizării comisiei de

disciplină cu privire la săvârşirea abaterii

disciplinare, dar nu mai târziu de 2 ani de la data

săvârşirii abaterii disciplinare.

După alineatul (3) al articolului 77 se introduc

două noi alineate, alin. (31) şi (32), care vor avea

următorul cuprins:

„(31) Pentru funcţionarii publici de execuţie

sancţiunea prevăzută la alin.(3) lit. d) se aplică

prin transformarea funcţiei publice pe care o

ocupă, pe perioada de executare a sancţiunii

disciplinare. Pentru funcţionarii publici de

conducere sancţiunea prevăzută la alin.(3) lit. d)

nu se poate aplica dacă nu există o funcţie publică

vacantă în cadrul autorităţii sau instituţiei publice

în care îşi desfăşoară activitatea funcţionarul

public a cărui faptă a fost sesizată ca abatere

disciplinară.

(32) Prin excepție de la alin.(2) lit.j), nu constituie

abatere disciplinară cazul în care s-a ivit o situație

de incompatibilitate iar funcţionarul public

acţionează pentru încetarea acestuia într-un

termen de 10 zile calendaristice de la data

intervenirii acesteia.”

Sancţiunile disciplinare se aplică în termen de cel

mult 4 luni de la data sesizării comisiei de

disciplină, dar nu mai târziu de 1 an de la data

săvârşirii abaterii disciplinare, cu excepția

abaterii disciplinare prevăzută de art.77 alin.(2)

lit.j) cu privire la conflict de interese și/sau

incompatibilități, pentru care sancțiunea

disciplinară se aplică în condițiile prevăzute la

art.101 alin.(1) lit.b).”

7) Pe perioada cercetării administrative, în situaţia

în care funcţionarul public care a săvârşit o abatere

disciplinară poate influenţa cercetarea

administrativă, conducătorul autorităţii sau

instituţiei publice are obligaţia de a interzice accesul acestuia la documentele care pot influenţa

cercetarea sau, după caz, de a dispune mutarea

temporară a funcţionarului public în cadrul altui

compartiment sau altei structuri a autorităţii ori


„(7) Pe perioada cercetării administrative, în

situaţia în care funcţionarul public a cărui faptă a

fost sesizată ca abatere disciplinară poate

influenţa cercetarea administrativă, conducătorul

autorităţii sau instituţiei publice are obligaţia de a

interzice accesul acestuia la documentele care pot

influenţa cercetarea sau, după caz, de a dispune

mutarea temporară a funcţionarului public în

cadrul în cadrul autorităţii ori instituţiei publice

ori în cadrul altei structuri fără personalitate

juridică a autorităţii ori instituţiei publice. Măsura

se dispune pe întreaga durată pe care funcționarul

public poate influența cercetarea administrativă.”


nou alineat, alin.(8), care va avea următorul

cuprins:

„(8) În situaţia în care în cazul funcţionarilor

publici de conducere nu este posibilă aplicarea

prevederilor alin.(7), persoana care are

competenţa numirii în funcţia publică are

obligaţia să dispună mutarea temporară a

funcţionarului public într-o funcţie publică

corespunzătoare nivelului de studii, cu menţinerea

drepturilor salariale avute.”

ART. 78

(1) Sancţiunea disciplinară prevăzută la art. 77

alin. (3) lit. a) se poate aplica direct de către persoana care are competenţa legală de numire în

funcţia publică


cuprins:

„(1) Sancţiunea disciplinară prevăzută la art. 77

alin. (3) lit. a) se poate aplica și direct de către

persoana care are competenţa legală de numire în

funcţia publică, cu aplicarea corespunzătoare a

dispozițiilor alin.(3)”


„(11) Sancţiunea disciplinară prevăzută la art. 77

alin. (3) lit. e) se aplică și direct de către persoana

care are competenţa legală de numire în funcţia

publică, în situația prevăzută la art.101 alin.(1)

lit.b).”

ART. 79 (1) Pentru analizarea faptelor sesizate ca abateri

disciplinare şi propunerea sancţiunii disciplinare

aplicabile funcţionarilor publici din autorităţile sau

instituţiile publice se constituie comisii de

disciplină.


cuprins:

„(1) În cadrul autorităţilor și instituţiilor publice

se constituie comisii de disciplină având

următoarea competență:

a) analizarea faptelor sesizate ca abateri

disciplinare prevăzute de art.77 alin.(2), cu

excepția abaterii disciplinare referitoare la

incompatibilități și conflicte de interese prevăzută

la art.77 alin.(2) lit.j)

b) propunerea sancţiunii disciplinare

aplicabile funcţionarilor publici;

c) sesizarea Agenției Naționale de

Integritate pentru abaterea disciplinară

referitoare la incompatibilități și conflicte de

interese prevăzută la art.77 alin.(2) lit.j), în

vederea verificării și soluționării.”

Membrii acestor comisii de disciplina trebuie sa fie obiectivi.

Poate ar trebuie sa faca parte obligatoriu si un

reprezentant al ANFP.

(4) Comisia de disciplină pentru înalţii funcţionari

publici este compusă din 5 înalţi funcţionari

publici, numiţi prin decizia primului-ministru, la propunerea ministrului internelor şi reformei

administrative.

„(4) Comisia de disciplină pentru înalţii

funcţionari publici este compusă din 5 înalţi

funcţionari publici, numiţi prin decizia primului-

ministru, la propunerea ministrului dezvoltării

regionale şi administraţiei publice.”

ART. 81

(1) Pentru evidenţierea situaţiei disciplinare a funcţionarului public, Agenţia Naţională a

Funcţionarilor Publici va elibera un cazier

administrativ, conform bazei de date pe care o

administrează. (2) Cazierul administrativ este un act care

cuprinde sancţiunile disciplinare aplicate

funcţionarului public şi care nu au fost radiate în

condiţiile legii.

(3) Cazierul administrativ este necesar în următoarele cazuri:

a) desemnarea unui funcţionar public ca membru

în comisia de concurs pentru recrutarea


b) desemnarea unui funcţionar public în calitate de preşedinte şi membru în comisia de disciplină;

c) desemnarea unui funcţionar public ca membru

în comisia paritară;

d) ocuparea unei funcţii publice corespunzătoare

categoriei înalţilor funcţionari publici sau categoriei funcţionarilor publici de conducere;

e) în orice alte situaţii prevăzute de lege.

(4) Cazierul administrativ este eliberat la

solicitarea:

a) funcţionarului public interesat; b) conducătorului autorităţii sau instituţiei

publice în care îşi desfăşoară activitatea;

c) preşedintelui comisiei de disciplină;

d) altor persoane prevăzute de lege.


„Art. 81. - (1) Pentru evidenţierea situaţiei

disciplinare a funcţionarilor publici, Agenţia

Naţională a Funcţionarilor Publici eliberează

caziere administrative.

(2) Cazierul administrativ este un act care

cuprinde sancţiunile disciplinare aplicate

funcţionarului public şi care nu au fost radiate în

condiţiile legii.

(3) Cazierul administrativ este eliberat la

solicitarea:

a) funcţionarului public, pentru propria

situație disciplinară;

b) conducătorului autorităţii sau

instituţiei publice în care funcționarul public îşi

desfăşoară activitatea;

c) conducătorului autorităţii sau

instituţiei publice în cadrul căreia se află funcția

publică din categoria înalților funcționari publici

vacantă sau funcția publică de conducere vacantă,

pentru funcționarii publici care candidează la

concursul de promovare organizat în vederea

ocupării acesteia;

d) preşedintelui comisiei de disciplină,

pentru funcționarul public aflat în procedura de

cercetare administrativă;

e) altor persoane prevăzute de lege.”

ART. 82 (1) Sancţiunile disciplinare se radiază de drept,

după cum urmează:

a) în termen de 6 luni de la aplicare, sancţiunea

disciplinară prevăzută la art. 77 alin. (3) lit. a)


cuprins:

(1) Sancţiunile disciplinare se radiază de drept,

după cum urmează:

a) în termen de 3 luni de la aplicare,

sancţiunea disciplinară prevăzută la art. 77 alin.

(3) lit. a);

b) la expirarea termenului pentru care

au fost aplicate, sancţiunile disciplinare prevăzute


la art. 77 alin. (3) lit. b) - d);

c) în termen de 3 ani de la aplicare,

sancţiunea prevăzută la art. 77 alin. (3) lit. e).

d) pe baza hotărârii judecătoreşti

definitive prin care s-a anulat actul administrativ

de sancţionare disciplinară a funcţionarului

public.”

ART. 86

(5) De la momentul punerii în mişcare a acţiunii

penale, în situaţia în care funcţionarul public poate

influenţa cercetarea, persoana care are competenţa

numirii în funcţia publică are obligaţia să dispună mutarea temporară a funcţionarului public în cadrul

altui compartiment sau altei structuri fără

personalitate juridică a autorităţii ori instituţiei

publice.

Alineatele (5) și (6) ale articolului 86 vor avea

următorul cuprins:

„(5) De la momentul punerii în mişcare a acţiunii

penale, în situaţia în care funcţionarul public

poate influenţa cercetarea, persoana care are



funcţionarului public în cadrul autorităţii ori

instituţiei publice ori în cadrul altei structuri fără

personalitate juridică a autorităţii ori instituţiei

publice. Măsura se dispune pe întreaga durată pe

care funcționarul public poate influența

cercetarea.

(6) În situaţia în care în cazul funcţionarilor

publici de conducere nu este posibilă aplicarea

prevederilor alin.(5), persoana care are



funcţionarului public într-o funcţie publică

corespunzătoare nivelului de studii, cu menţinerea

drepturilor salariale avute.”

Punerea in conocrdanta cu Codul penal si

Codul de procedura penala.

ART. 87 (1) Mobilitatea în cadrul corpului funcţionarilor

publici se realizează prin modificarea raporturilor

de serviciu, astfel:

a) pentru eficientizarea activităţii autorităţilor şi instituţiilor publice;

b) abrogată;

c) în interesul funcţionarului public, pentru

dezvoltarea carierei în funcţia publică.

(2) Modificarea raporturilor de serviciu ale funcţionarilor publici de execuţie şi funcţionarilor

publici de conducere are loc prin:

a) delegare;

b) detaşare;

c) transfer; d) mutarea în cadrul autorităţii sau instituţiei

publice ori în cadrul altei structuri fără personalitate

juridică a autorităţii sau instituţiei publice, în

condiţiile prezentei legi;

e) exercitarea cu caracter temporar a unei funcţii publice de conducere.

(3) Abrogat.

„Art. 87. - (1) Modificarea raporturilor de serviciu

ale funcţionarilor publici, numiţi pe durată

nedeterminată sau pe durată determinată, are loc

prin:

a) delegare;

b) detaşare;

c) transfer;

d) mutarea definitivă în cadrul

autorităţii sau instituţiei publice ori în cadrul altei

structuri fără personalitate juridică a autorităţii

sau instituţiei publice, în condiţiile prezentei legi;

e) mutarea temporară în cadrul

autorităţii sau instituţiei publice ori în cadrul altei

structuri fără personalitate juridică a autorităţii

sau instituţiei publice, în condiţiile prezentei legi;

f) exercitarea cu caracter temporar a

unei funcţii publice de conducere sau din categoria

înalţilor funcţionari publici;

g) promovare;

h) mobilitatea în cadrul categoriei

înalților funcționari publici.

(2) Modificarea raporturilor de serviciu ale

funcționarilor publici prevăzută la alin.(1) lit.b) și

f) poate fi dispusă numai cu notificarea prealabilă

a Agenției Naționale a Funcționarilor Publici. În

sensul prezentei legi, prin notificare prealabilă se

înțelege înștiințarea transmisă Agenției de către

autoritățile și instituțiile publice care au inițiativa

dispunerii măsurii cu 15 zile lucrătoare înainte de

aplicarea efectivă a acesteia. În termenul prevăzut,

Agenția verifică dacă propunerile cuprinse în

înștiințare respectă prevederile legale. În măsura

în care propunerile cuprinse în înștiințare nu

respectă prevederile legale, Agenția:

a) înștiințează autoritatea sau instituția

publică, solicitând remedierea deficiențelor sau

nedispunerea măsurii, după caz;

b) atacă actul administrativ emis cu

nerespectarea solicitării Agenției prevăzută la

Un drept esential al persoanei ce desfasoara o activitate utila, fie în baza unui raport juridic

de munca, fie în baza unui raport de serviciu

(de functie publica) este stabilitatea.

În ceea ce priveste modificarea

raportului de serviciu, aceasta presupune

trecerea functionarului public de pe un post

pe altul în aceeasi autoritate sau institutie

publica, sau în alta, din aceeasi sau din alta

localitate, în mod temporar sau definitiv.

Daca modificarea raportului de

munca are loc, de regula, prin acordul

partilor, în sensul unei conventii

producatoare prin ea însasi de consecinte

juridice, modificarea raportului de serviciu

are loc numai prin act unilateral


lit.a).

(3) În cazul funcţionarilor publici numiţi pe

durată determinată modificarea temporară a

raporturilor de serviciu se poate face pe o

perioadă mai mică sau egală cu perioada pentru

care au fost numiţi.

(4) Funcţionarilor publici numiţi într-o funcţie

publică de grad profesional debutant li se pot

aplica numai modalităţile de modificare

temporară a raporturilor de serviciu prevăzute la

alin.(1) lit. a), b) şi e).

(5) Funcţionarii publici numiţi pe durată

determinată precum şi funcţionarii publici

debutanţi pot fi promovaţi în condiţiile prevăzute

de prezenta lege.

6) Funcţionarilor publici care exercită funcţia

publică în temeiul unui raport de serviciu cu timp

parţial nu le sunt aplicabile modalităţile de

modificare temporară a raporturilor de serviciu

prevăzute la alin.(1) lit. a), b), e) şi f).

(7) Modificarea raporturilor de serviciu ale

funcţionarilor publici se dispune prin act

administrativ al persoanei care are competenţa de

numire, cu aplicarea corespunzătoare a

prevederilor art.1061 şi art.1063.

(8) Perioada în care funcţionarul public de

execuţie a avut raporturile de serviciu modificate

temporar pe o funcţie publică de același nivel sau

de nivel inferior, în condiţiile prezentei legi,

constituie vechime în gradul profesional al funcţiei

publice de execuţie pe care funcționarul public o

deţine.”

se introduce un nou articol, 871, care va


„Art.871 -(1) Înalţii funcţionari publici sunt supuşi

mobilităţii în funcţie şi prezintă disponibilitate la

numirile în funcţiile publice din categoria înalţilor


(2) Mobilitatea înalţilor funcţionari publici

cuprinde ansamblul activităţilor şi deciziilor

generatoare de modificări ale raporturilor de

serviciu ale înalţilor funcţionari publici, în cadrul

categoriei înalţilor funcţionari publici, realizate în

interes public, pentru desfăşurarea activităţii

autorităţilor şi instituţiilor publice, precum şi

pentru dezvoltarea profesională a înalţilor


(3) Mobilitatea înalţilor funcţionari publici se

realizează cu respectarea principiilor privind

legalitatea, imparţialitatea, obiectivitatea şi

transparenţa.

(4) Mobilitatea nu poate fi realizată:

a) în acelaşi timp pentru toţi înalţii

funcţionari publici dintr-o autoritate sau instituţie

publică;

b) decât o dată într-un an calendaristic,

pentru acelaşi funcţionar public.

(5) Prin excepţie de la prevederile alin. (4) lit. b),

mobilitatea se poate realiza mai mult de o dată pe

an la cererea înaltului funcţionar public sau cu

acordul acestuia.

(6) Înaltul funcţionar public poate refuza

mobilitatea dacă se află în una dintre următoarele

situaţii:

a) graviditate;

b) îşi creşte singur copilul minor;

c) starea sănătăţii, dovedită cu certificat

medical, face contraindicată mobilitatea;


d) motive familiale temeinice justifică

refuzul de a da curs mobilităţii.

(7) Refuzul neîntemeiat de a da curs mobilităţii

atrage eliberarea din funcţia publică, în condiţiile

legii.”

ART. 88

(1) Delegarea se dispune în interesul autorităţii

sau instituţiei publice în care este încadrat

funcţionarul public, pe o perioadă de cel mult 60 de

zile calendaristice într-un an.

”(1) Delegarea reprezintă o modalitate de

modificare a raporturilor de serviciu ale

funcţionarului public prin schimbarea locului

muncii şi în legătură cu atribuţiile stabilite prin

fişa de post a acestuia.

„(11) Delegarea se dispune în interesul autorităţii

sau instituţiei publice în care este încadrat

funcţionarul public, pe o perioadă de cel mult 60

de zile calendaristice într-un an.”

(4) Pe timpul delegării funcţionarul public îşi

păstrează funcţia publică şi salariul, iar autoritatea

sau instituţia publică care îl deleagă este obligată să

suporte costul integral al transportului, cazării şi al

indemnizaţiei de delegare.

”(4) Pe timpul delegării funcţionarul public îşi

păstrează funcţia publică şi salariul iar, în cazul în

care delegarea se face într-o altă localitate decât

cea în care funcţionarul public îşi desfăşoară

activitatea, autoritatea sau instituţia publică care

îl deleagă este obligată să suporte costul integral al

transportului, cazării şi al indemnizaţiei de

delegare.”

După alineatul (1) al articolului 89 se

introduce un nou alineat, alin. (11), care va avea

următorul cuprins:

„ (11) Detaşarea se poate dispune pe o funcţie

publică vacantă sau temporar vacantă.”

ART. 89(2) Detaşarea se poate dispune dacă pregătirea profesională a funcţionarului public

corespunde atribuţiilor şi responsabilităţilor funcţiei

publice, cu respectarea categoriei, clasei şi gradului

profesional al funcţionarului public. Detaşarea se poate dispune şi pe o funcţie publică de conducere,

cu aplicarea dispoziţiilor art. 92 alin. (2), dacă

funcţionarul public îndeplineşte condiţiile de studii

şi vechime în specialitatea studiilor şi dacă nu

există în cadrul autorităţii sau instituţiei publice funcţionari publici care să exercite cu caracter

temporar funcţia publică. Funcţionarul public poate

fi detaşat pe o funcţie publică inferioară, numai cu

acordul său scris.

„(2) Detaşarea se poate dispune pe o funcţie

publică de acelaşi nivel, cu respectarea categoriei,

clasei şi gradului profesional al funcţionarului

public, sau într-o funcţie publică de nivel inferior.

Funcţionarul public poate fi detaşat pe o funcţie

publică de nivel inferior numai cu acordul său

scris.”

”(21) Funcţionarul public trebuie să îndeplinească

condiţiile de studii şi condiţiile specifice pentru

ocuparea funcţiei publice pe care urmează să fie

detaşat.

(22) Detaşarea se poate dispune pe o funcţie

publică de conducere sau din categoria înalţilor

funcţionari publici, cu aplicarea corespunzătoare

a dispoziţiilor art. 92, dacă funcţionarul public

îndeplineşte condiţiile de studii, de vechime în

specialitatea studiilor, precum şi condiţiile

specifice necesare ocupării funcţiei publice în

condiţiile prezentei legi.

(23) Funcţionarii publici cu statut special precum

şi funcţionarii publici care ocupă funcţii publice

specifice pot fi detaşaţi pe funcţii publice generale,

sau pe funcții specifice cu notificarea prealabilă a

Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici în


(24) Funcţionarii publici pot fi detaşaţi şi pe funcţii

publice cu statut special precum şi în funcţii

publice specifice, cu notificarea prealabilă a



(25) Detaşarea se dispune prin act administrativ al

persoanei care are competenţa legală de numire a

funcţionarului public detaşat, la propunerea

conducătorului autorităţii sau instituţiei publice în

care urmează să îşi desfăşoare activitatea

funcţionarul public detaşat.”

”d) detaşarea se face într-o localitate în care nu i

se asigură cazare, în condițiile legii;”


ART. 90

(1) Transferul poate avea loc după cum urmează: a) în interesul serviciului;


(2) Transferul se poate face într-o funcţie publică

pentru care sunt îndeplinite condiţiile specifice

prevăzute în fişa postului. (3) Transferul în interesul serviciului se poate

face numai cu acordul scris al funcţionarului public

transferat. În cazul transferului în interesul

serviciului în altă localitate, funcţionarul public

transferat are dreptul la o indemnizaţie egală cu salariul net calculat la nivelul salariului din luna

anterioară celei în care se transferă, la acoperirea

tuturor cheltuielilor de transport şi la un concediu

plătit de 5 zile. Plata acestor drepturi se suportă de

autoritatea sau instituţia publică la care se face transferul, în termen de cel mult 15 zile de la data

aprobării transferului.

(4) Transferul în interesul serviciului se face într-

o funcţie publică de aceeaşi categorie, clasă şi grad

profesional cu funcţia publică deţinută de funcţionarul public sau într-o funcţie publică de

nivel inferior.

(5) Transferul la cerere se face într-o funcţie

publică de aceeaşi categorie, clasă şi grad

profesional sau într-o funcţie publică de nivel inferior, în urma aprobării cererii de transfer a

funcţionarului public de către conducătorul

autorităţii sau instituţiei publice la care se solicită

transferul. În acest caz, transferul poate avea loc

numai între autorităţi sau instituţii publice din administraţia publică centrală, între autorităţi

administrative autonome ori, după caz, între

autorităţi sau instituţii publice din administraţia

publică locală. (6) În cazul funcţionarilor publici de conducere,

transferul se poate realiza pe funcţii publice de

conducere de acelaşi nivel sau, după caz, de nivel

inferior, ale căror condiţii de ocupare şi experienţă

profesională necesară în vederea ocupării sunt similare cu cele ale funcţiei de pe care se

efectuează transferul, cu respectarea prevederilor

alin. (2), (4) şi (5). Autorităţile sau instituţiile

publice între care se realizează transferul sunt

obligate să verifice îndeplinirea condiţiei de similaritate a condiţiilor de ocupare şi a experienţei

profesionale.

(7) Autorităţile sau instituţiile publice au

obligaţia de a asigura publicitatea funcţiilor publice vacante care pot fi ocupate prin transfer la cerere.

În situaţia în care doi sau mai mulţi funcţionari

publici solicită ocuparea unei funcţii publice

vacante prin transfer la cerere, selecţia se face pe

bază de interviu. (8) Prin excepţie de la prevederile alin. (5), în

cazul înalţilor funcţionari publici, transferul la

cerere se poate dispune de persoana care are

competenţa legală de numire în funcţia publică, la


instituţiei publice în a cărei structură se găseşte

funcţia publică vacantă pe care urmează a fi

transferat, cu îndeplinirea condiţiilor specifice

prevăzute pentru funcţia publică de conducere sau de execuţie respectivă şi cu respectarea

prevederilor alin. (7).

Art. 90. - (1) Transferul poate avea loc după cum

urmează:

a) în interesul serviciului;


(2) Transferul se poate face pe o funcţie publică

vacantă de acelaşi nivel, cu respectarea categoriei,

clasei şi gradului profesional al funcţionarului

public, sau într-o funcţie publică vacantă de nivel

inferior.

(3) Pentru funcţionarii publici de execuţie prin

funcţie publică de nivel inferior se înţelege orice

funcţie publică cu grad profesional mai mic decât

gradul profesional al funcţiei publice deţinute sau

de clasă de nivel inferior.

(4) Pentru funcţionarii publici de conducere prin

funcţie publică de nivel inferior se înţelege o

funcţie publică de conducere situată ierarhic la un

nivel inferior funcţiei publice deţinute, potrivit

ierarhizării prevăzute la art.13, precum şi orice

funcţie publică de execuţie.

(5) Funcţionarul public trebuie să îndeplinească

condiţiile de studii, condițiile de vechime şi

condiţiile specifice pentru ocuparea funcţiei

publice în care urmează să fie transferat.

Verificarea condiţiilor de realizare a transferului

este în sarcina conducătorului autorităţii sau

instituţiei publice la care se transferă funcţionarul

public.

(6) Transferul în interesul serviciului se face la

solicitarea conducătorului autorităţii sau

instituţiei publice în care urmează să îşi desfăşoare

activitatea funcţionarul public, cu aprobarea


care este numit funcţionarul public şi cu acordul

scris al funcţionarului public.

(7) În cazul transferului în interesul serviciului în

altă localitate decât cea în care îşi are sediul

autoritatea sau instituţia publică de la care se

transferă, funcţionarul public transferat are

dreptul la o indemnizaţie egală cu salariul net

calculat la nivelul salariului din luna anterioară

celei în care se transferă şi la un concediu plătit de

5 zile lucrătoare. Plata acestor drepturi se suportă

de autoritatea sau instituţia publică la care se face

transferul, în termen de cel mult 15 zile de la data

aprobării transferului. Nu beneficiază de dreptul

la indemnizaţie funcţionarii publici care au

domiciliul în localitatea în care îşi are sediul

autoritatea sau instituţia publică la care se

transferă.

(8) Transferul la cerere se face la solicitarea

funcţionarului public şi cu aprobarea


care urmează să îşi desfăşoare activitatea

funcţionarul public. Autoritatea sau instituţia

publică în cadrul căreia s-a aprobat transferul la

cerere al funcţionarului public înştiinţează cu

celeritate autoritatea sau instituţia publică în

cadrul căreia îşi desfăşoară activitatea

funcţionarul public, despre aprobarea cererii de

transfer. În termen de maximum 10 zile lucrătoare

de la primirea înştiinţării, conducătorul autorităţii

sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară

activitatea funcţionarul public are obligaţia să

emită actul administrativ de modificare a

raporturilor de serviciu ale funcţionarului public,

cu precizarea datei de la care operează transferul

la cerere. Data de la care operează transferul la

cerere nu poate depăşi 30 de zile calendaristice de

la data emiterii actului administrativ.


(9) Autorităţile sau instituţiile publice pot aproba

proceduri interne de selecţie a funcţionarilor

publici prin transfer, respectiv de verificare a

condiţiilor de realizare a transferului.

(10) În cazul înalţilor funcţionari publici,

transferul se poate dispune numai pe o funcţie

publică de conducere sau de execuţie.

(11) Prin excepţie de la prevederile alin.(8),

transferul la cerere în cazul înalţilor funcţionari

publici se dispune de către persoana care are


solicitarea motivată a înaltului funcţionar public şi

cu aprobarea conducătorului autorităţii sau

instituţiei publice în a cărei structură se găseşte

funcţia publică de conducere sau de execuţie

vacantă pe care urmează a fi transferat.”

Art. 91. - Mutarea în cadrul autorităţii sau

instituţiei publice ori în cadrul altei structuri fără

personalitate juridică a autorităţii sau instituţiei

publice poate fi definitivă ori temporară.”

După articolul 91 se introduc patru noi articole,

art.911-art.914, care vor avea următorul cuprins:

„Art.911 - (1) Mutarea definitivă poate avea loc pe

o funcţie publică vacantă de acelaşi nivel, cu

respectarea categoriei, clasei şi gradului

profesional al funcţionarului public, sau într-o

funcţie publică vacantă de nivel inferior.

Funcţionarul public trebuie să îndeplinească

condiţiile de studii, conditiile de vechime şi

condiţiile specifice pentru ocuparea funcţiei

publice în care urmează să fie mutat.

(2) Prevederile alin. (3) şi (4) ale art. 90 se aplică în

mod corespunzător.

(3) Mutarea definitivă poate avea loc:

a) din dispoziţia conducătorului autorităţii sau

instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea

funcţionarul public, cu acordul scris al

funcţionarului public;

b) la solicitarea justificată a funcţionarului public,



(4) În cazul înalţilor funcţionari publici, mutarea

definitivă se poate dispune pe o funcţie publică

vacantă de conducere sau de execuţie în cadrul

autorităţii sau instituţiei publice în care acesta îşi

desfăşoară activitatea de persoana care are


solicitarea motivată a înaltului funcţionar public şi


instituţiei publice, dacă funcţionarul public

îndeplineşte condiţiile de studii, condițiile de

vechime şi condiţiile specifice pentru ocuparea

funcţiei publice în care se dispune mutarea.

(5) În cazuri temeinic justificate, mutarea

definitivă a unui funcţionar public de execuţie se

poate dispune de conducătorul autorităţii sau

instituţiei publice, motivat, cu repartizarea

postului corespunzător funcţiei deţinute de

funcţionarul public şi cu acordul scris al

funcţionarului public, în măsura în care nu este

afectată structura organizatorică a autorităţii sau


(6) Dacă mutarea definitivă se dispune în altă

localitate decât cea în care îşi are sediul


dispune mutarea, funcţionarul public beneficiază

de drepturile prevăzute la art. 90 alin.(7).


Art.912- (1) Mutarea temporară pe o altă funcţie

publică vacantă sau temporar vacantă se dispune

motivat, în interesul autorităţii sau instituţiei

publice, de către conducătorul autorităţii ori

instituţiei publice, pe o funcţie publică de acelaşi

nivel, cu respectarea categoriei, clasei şi gradului

profesional al funcţionarului public, pentru o

perioadă de maximum 6 luni într-un an

calendaristic. În cursul unui an calendaristic un

funcţionar public poate fi mutat mai mult de 6 luni

numai cu acordul său scris.

Funcţionarul public trebuie să îndeplinească

condiţiile de studii și condițiile de vechime pentru

ocuparea funcţiei publice în care urmează să fie

mutat.

(2) Mutarea temporară a unui funcţionar public

de execuţie se poate dispune de conducătorul

autorităţii sau instituţiei publice, motivat, cu

repartizarea postului corespunzător funcţiei

deţinute de funcţionarul public, pentru o perioadă

de maximum 6 luni într-un an calendaristic, în

măsura în care nu este afectată structura

organizatorică a autorităţii sau instituţiei publice.

Art. 913- În mod excepţional, mutarea temporară

sau definitivă poate fi solicitată de funcţionarul

public în cazul în care starea sănătăţii, dovedită pe

baza unui examen de specialitate, nu îi mai

permite desfăşurarea activităţii în acel

compartiment. Mutarea temporară sau definitivă

se face în condiţiile prezentei legi, dacă

funcţionarul public în cauză este apt profesional să

îndeplinească atribuţiile care îi revin.

Art.914- (1) Dacă mutarea se dispune în altă

localitate decât cea în care îşi are sediul


dispune mutarea, funcţionarul public beneficiază

de drepturile prevăzute la art.90 alin.(7).

(2) Funcţionarul public poate refuza mutarea în

altă localitate decât cea în care îşi are sediul


dispune mutarea, dacă se află în una dintre

situaţiile prevăzute la art. 89 alin. (3). Refuzul

nejustificat constituie abatere disciplinară.

(3) Pe perioada mutării temporare în altă

localitate autoritatea sau instituţia publică

beneficiară este obligată să-i suporte costul

integral al transportului, dus şi întors, cel puţin o

dată pe lună, al cazării şi al indemnizaţiei de

mutare a funcţionarului public. Cuantumul

indemnizaţiei de mutare este egal cu cuantumul

reglementat în legislaţia în vigoare pentru

indemnizaţia de detaşare.”

ART. 92

(1) Exercitarea cu caracter temporar a unei

funcţii publice de conducere vacante sau temporar

vacante se realizează prin promovarea temporară a

unui funcţionar public care îndeplineşte condiţiile de studii şi de vechime în specialitatea studiilor

pentru ocuparea funcţiei publice şi care nu are o

sancţiune disciplinară aplicată, care nu a fost

radiată, în condiţiile prezentei legi.

(1^1) În mod excepţional, la propunerea justificată a conducătorului autorităţii sau instituţiei

publice în al cărei stat de funcţii există funcţia

publică corespunzătoare categoriei înalţilor

funcţionari publici vacantă sau temporar vacantă,

Art. 92.- (1) Exercitarea cu caracter temporar a


înalţilor funcţionari publici, vacante sau temporar

vacante, se realizează prin promovarea temporară

a unui funcţionar public, prin act administrativ al

persoanei care are competenţa de numire în

funcţia publică, cu notificarea prealabilă a



(2) Pentru a putea fi promovat temporar potrivit

alin.(1), funcţionarul public trebuie să

îndeplinească condiţiile de studii şi de de vechime

în specialitatea studiilor pentru ocuparea funcţiei

publice şi să nu aibă o sancţiune disciplinară


exercitarea cu caracter temporar a acesteia poate fi

realizată de funcţionari publici sau, după caz, de funcţionari publici cu statut special care îndeplinesc

condiţiile prevăzute la alin. (1), cu avizul Agenţiei

Naţionale a Funcţionarilor Publici. Această măsură

se dispune prin act administrativ al persoanei care

are competenţa legală de numire în funcţia publică corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari

publici, în condiţiile în care, din motive obiective,

funcţia publică nu a putut fi ocupată prin

mobilitate.

(2) Dacă funcţia publică este vacantă, măsura prevăzută la alin. (1) se dispune de către persoana

care are competenţa numirii în funcţia publică, pe o

perioadă de maximum 6 luni într-un an

calendaristic, cu avizul Agenţiei Naţionale a

Funcţionarilor Publici. (3) În mod excepţional, perioada prevăzută la

alin. (2) poate fi prelungită cu maximum 3 luni, cu

avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici,

dacă autoritatea sau instituţia publică a organizat

concurs de recrutare sau promovare şi funcţia publică nu a fost ocupată, în condiţiile legii.

(4) Dacă funcţia publică este temporar vacantă,

măsura prevăzută la alin. (1) se dispune de către


funcţia publică, până la data încetării suspendării din funcţia publică, a detaşării titularului funcţiei

publice, până la radierea de drept a sancţiunii

disciplinare prevăzute la art. 77 alin. (3) lit. c) sau,

după caz, în situaţia în care funcţionarul public de

conducere exercită cu caracter temporar o altă funcţie publică de conducere vacantă sau temporar

vacantă ori din categoria înalţilor funcţionari

publici, până la expirarea perioadei pentru care s-a

dispus exercitarea cu caracter temporar, în condiţiile legii.

(5) Dacă salariul corespunzător funcţiei publice

pe care o exercită cu caracter temporar este mai

mare, funcţionarul public are dreptul la acest salariu.

aplicată, care nu a fost radiată, în condiţiile

prezentei legi.

(3) Funcţionarii publici cu statut special precum şi

funcţionarii publici care ocupă funcţii publice

specifice pot exercita cu caracter temporar funcţii

publice de conducere sau funcţii publice din


(4) Dacă salariul corespunzător funcţiei publice pe

care o exercită cu caracter temporar este mai

mare, funcţionarul public are dreptul la acest

salariu.


execuţie a exercitat cu caracter temporar în

condiţiile prezentei legi o funcţie publică de

conducere sau o funcţie publică din categoria

înalţilor funcţionari publici constituie vechime în

gradul profesional al funcţiei publice de execuţie

pe care funcționarul public o deţine..”

După articolul 92 se introduc două noi

articole, art.921-art.922, care vor avea următorul

cuprins:

„Art.921- (1) Exercitarea cu caracter temporar a


înalţilor funcţionari publici vacante se dispune în

condiţiile prevăzute la art.92 pe o perioadă de

maximum 6 luni într-un an calendaristic, cu

notificarea prealabilă a Agenţiei Naţionale a

Funcţionarilor Publici în condițiile prevăzute la

art.87 alin.(2).

(2) În mod excepţional, perioada prevăzută la

alin.(1) poate fi prelungită cu maximum 3 luni, la

solicitarea motivată a persoanei care are

competenţa numirii în funcţia publică, cu

notificarea prealabilă a Agenţiei Naţionale a

Funcţionarilor Publici în condițiile prevăzute la

art.87 alin.(2), dacă funcţia publică nu a fost

ocupată definitiv prin una dintre modalităţile

prevăzute de lege.

Art.922 - Exercitarea cu caracter temporar a unei

funcţii publice de conducere sau din categoria

înalţilor funcţionari publici temporar vacante se

dispune în condiţiile prevăzute la art.92 de către



funcţia publică, până la data încetării motivului de

vacantare temporară, în condiţiile legii.”

După articolul 93 se introduce un nou articol,


„Art. 931 - (1) Suspendarea raporturilor de

serviciu ale funcţionarilor publici poate interveni

de drept, la iniţiativa funcţionarului public sau

prin acordul părţilor. Suspendarea de drept a

raporturilor de serviciu şi suspendarea

raporturilor de serviciu la iniţiativa funcţionarului

public se constată prin act administrativ iar

suspendarea prin acordul părţilor se aprobă prin

act administrativ de către persoana care are

competenţa de numire, la cererea funcţionarului

public, cu aplicarea corespunzătoare a

dispoziţiilor art.1061 şi 1064.

(2) Suspendarea raportului de serviciu are ca

efecte juridice suspendarea prestării muncii de

către funcţionarul public şi a plăţii drepturilor de

natură salarială de către autoritatea sau instituţia

publică.

(3) Pe perioada suspendării, raporturile de

serviciu ale funcţionarilor publici nu pot înceta şi

nu pot fi modificate decât din iniţiativa sau cu

acordul funcţionarului public în cauză, cu

excepţiile prevăzute la alin.(4) şi (5).

(4) Prin excepţie de la prevederile alin.(3), în cazul

în care, în perioada de suspendare a raporturilor

de serviciu intervine o situaţie de încetare de drept

a raporturilor de serviciu, cauza de încetare de

drept prevalează.

(5) Prin excepţie de la dispoziţiile alin.(3), în cazul

în care în perioada suspendării raporturilor de

serviciu intervine o situaţie de eliberare din

funcţia publică prevăzută la art.99 alin.(1) lit.a),

a1) c) şi f), cauza de eliberare din funcţia publică

prevalează.

(6) Încetarea suspendării raporturilor de serviciu

poate avea loc şi anterior termenului maxim

pentru care a fost constatată, respectiv aprobată,

la solicitarea funcţionarului public, cu aplicarea

corespunzătoare a procedurii prevăzute de

prezenta lege. În această situaţie funcţionarul

public trebuie să înştiinţeze autoritatea sau

instituţia publică despre intenţia sa cu cel puţin 60

de zile înainte de data reluării activităţii.

(7) Reluarea activităţii se dispune prin act

administrativ al persoanei care are competenţa

legală de numire în funcţia publică.

(8) Persoana care are competenţa legală de numire

în funcţia publică are obligaţia să asigure, în

termen de maximum 3 zile lucrătoare de la

expirarea perioadei de suspendare, condiţiile

necesare reluării activităţii de către funcţionarul

public.

(9) Pe perioada suspendării raportului de serviciu

autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să

rezerve postul aferent funcţiei publice.”

ART.94

1) Raportul de serviciu se suspendă de drept atunci

când funcţionarul public se află în una dintre


a) este numit sau ales într-o funcţie de demnitate publică, pentru perioada respectivă, cu excepţiile

prevăzute la art. 34;*) a^1) este numit sau ales într-

o funcţie de demnitate publică, pentru perioada

respectivă, cu excepţiile prevăzute la art. 34;

Art. 94. - (1) Raportul de serviciu se suspendă de

drept atunci când funcţionarul public se află în

una dintre următoarele situaţii:

a) este numit sau ales într-o funcţie de

autoritate sau de demnitate publică, pentru

perioada respectivă;

b) este desemnat să desfăşoare activităţi

în cadrul unor misiuni diplomatice ale României

ori în cadrul unor organisme sau instituţii ale

Se recomanda pentru instituţiile publice:

-instituţiile au posibilitatea (iar nu

obligaţia!) de a acorda funcţionarilor publici

suspendarea raportului de serviciu;

-la acordarea suspendării raportului de serviciu, conduc

ătorii instituţiilor trebuie sa se asigure ca

activitatea institutiei nu este afectata in mod

negativ de absenta functionarului public al


a^2) este încadrat la cabinetul unui demnitar;

b) este încadrat la cabinetul unui demnitar;*)

c) este desemnat de către autoritatea sau instituţia

publică să desfăşoare activităţi în cadrul unor

misiuni diplomatice ale României ori în cadrul unor

organisme sau instituţii internaţionale, pentru perioada respectivă;

d) desfăşoară activitate sindicală pentru care este

prevăzută suspendarea în condiţiile legii;

e) efectuează stagiul militar*), serviciul militar

alternativ, este concentrat sau mobilizat;

f) este arestat preventiv sau se află în arest la

domiciliu;

g) efectuează tratament medical în străinătate,

dacă funcţionarul public nu se află în concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă,

precum şi pentru însoţirea soţului sau, după caz, a

soţiei ori a unei rude până la gradul I inclusiv, în

condiţiile legii;

h) se află în concediu pentru incapacitate temporară de muncă, pe o perioadă mai mare de o

lună, în condiţiile legii;*)

i) carantină, în condiţiile legii;

j) concediu de maternitate, în condiţiile legii;

k) este dispărut, iar dispariţia a fost constatată prin hotărâre judecătorească irevocabilă;

l) forţa majoră;

m) în cazul în care s-a dispus trimiterea în

judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni de natura

celor prevăzute la art. 54 lit. h); n) pe perioada cercetării administrative, în

situaţia în care funcţionarul public care a săvârşit o

abatere disciplinară poate influenţa cercetarea

administrativă, la propunerea motivată a comisiei de disciplină;

o) în alte cazuri expres prevăzute de lege.

(2) În termen de 15 zile calendaristice înainte de

data încetării motivului de suspendare de drept, dar

nu mai târziu de data luării la cunoştinţă de motivul încetării suspendării de drept, funcţionarul public

este obligat să informeze în scris persoana care are

competenţa legală de numire în funcţia publică

despre acest fapt. Neinformarea persoanei care are

competenţa legală de numire în funcţia publică atrage încetarea de drept a raportului de serviciu al

funcţionarului public, cu excepţia cazurilor

prevăzute la alin. (1) lit. f), h), i), k) şi l).

(3) Persoana care are competenţa legală de

numire în funcţia publică are obligaţia să asigure, în termen de 5 zile de la expirarea termenului

prevăzut la alin. (2), condiţiile necesare reluării

activităţii de către funcţionarul public.

Uniunii Europene sau în alte organisme sau

instituţii de drept public internaţional, ca

reprezentant al autorităţii sau instituţiei publice

sau al statului român, pentru perioada respectivă;

c) îndeplineşte serviciul militar la

declararea mobilizării şi a stării de război sau la

instituirea stării de asediu;

d) este arestat preventiv, se află în arest

la domiciliu, precum şi în cazul în care împotriva

funcţionarului public s-a luat, în condiţiile codului

de procedură penală, măsura cercetării prealabile

sub control judiciar ori sub control judiciar pe

cauţiune, dacă în sarcina acestuia au fost stabilite

obligaţii care împiedică exercitarea raportului de

serviciu;

e) carantină, în condiţiile legii;

f) concediu de maternitate, în condiţiile

legii;

g) în cazul înregistrării la organele de

cercetare penală competente a unei sesizări

privind dispariţia funcţionarului public;

h) concediu pentru incapacitate

temporară de muncă, pe o perioadă mai mare de o

lună, în condiţiile legii;

i) forţa majoră;

j) la data emiterii deciziei de invaliditate

de gradul I şi II, în situația în care aceasta nu

afectează ireversibil capacitatea de muncă;

k) în alte cazuri expres prevăzute de

lege.

(2) Organele de cercetare penală competente au

obligaţia să înştiinţeze în scris, cu celeritate,

autoritatea sau instituţia publică unde îşi

desfăşoară activitatea funcţionarul public cu

privire la existenţa situaţiilor prevăzute la alin.(1)

lit. lit. d) și g) pentru a fi constatată suspendarea

de drept a raporturilor de serviciu ale


(3) În vederea emiterii actului administrativ de

reluare a activității, cu 15 zile înainte de data

încetării motivului de suspendare de drept, dar nu

mai târziu de data luării la cunoştinţă de motivul

încetării suspendării, funcţionarul public

informează în scris persoana care are competenţa

legală de numire în funcţia publică despre acest

fapt.


execuţie a avut raporturile de serviciu suspendate

potrivit alin.(1) lit.b) constituie vechime în gradul

profesional al funcţiei publice de execuţie pe care

funcționarul public o deţine.”

carui raport de serviciu uremaza a fi

suspendat si sa delege atributiile unui alt functionar public pe perioada suspendarii.

Recomandari pentru functionarii publici :

- motivarea corectă a cererilor de suspendare

a raporturilor de serviciu

- inainte de a solicita suspendarea se recomanda functionarului public analizarea

impactului pe care absenta sa pe perioada

suspendarii o are asupra cativitatii instituiei si

sa identifice solutia la eventualele probleme

previzionate

Supendarea raporturilor de serviciu ar trebui

sa fie un drept al functionarului public atunci

cand situatia o impune.

ART. 95 (1) Raportul de serviciu se suspendă la iniţiativa

funcţionarului public în următoarele situaţii:

a) concediu pentru creşterea copilului în vârstă

de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap,

până la împlinirea vârstei de 3 ani, în condiţiile legii;

b) concediu pentru îngrijirea copilului bolnav în

vârstă de până la 7 ani sau, în cazul copilului cu

handicap pentru afecţiunile intercurente, până la

împlinirea vârstei de 18 ani; b^1) concediu de acomodare;

c) desfăşurarea unei activităţi în cadrul unor

organisme sau instituţii internaţionale, în alte

situaţii decât cele prevăzute la art. 94 alin. (1) lit.

Art. 95. - (1) Raportul de serviciu se suspendă la

iniţiativa funcţionarului public în următoarele

situaţii:

a) concediu pentru creşterea copilului în

vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu

handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani, în

condiţiile legii;

b) concediu pentru îngrijirea copilului

bolnav în vârstă de până la 7 ani sau, în cazul

copilului cu handicap pentru afecţiunile

intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani;

c) concediul de acomodare;

d) concediu paternal;

e) este încadrat la cabinetul unui

demnitar;

lnk:CPP%20PRL%201000000%202010%200

lnk:CPP%20PRL%201000000%202010%200


c);

d) pentru participare la campania electorală;

e) pentru participarea la grevă, în condiţiile legii.

(2) Raportul de serviciu se poate suspendă la

cererea motivată a funcţionarului public, pentru un

interes personal legitim, în alte cazuri decât cele

prevăzute la alin. (1) şi la art. 94 alin. (1), pe o perioadă cuprinsă între o lună şi 3 ani.*^1), ^2

(3) Cererea de suspendare a raportului de

serviciu se face în scris, cu cel puţin 15 zile

calendaristice înainte de data când se solicită suspendarea, cu excepţia situaţiei prevăzute la alin.

(1) lit. e), când cererea de suspendare se face cu 48

de ore înainte de declanşarea grevei.

(4) Suspendarea raportului de serviciu se

constată în cazurile prevăzute la alin. (1) şi la art. 94 alin. (1), precum şi în alte cazuri reglementate

prin legi speciale, respectiv se aprobă în cazul

prevăzut la alin. (2), prin act administrativ al

persoanei care are competenţa numirii în funcţia

publică. (5) Dispoziţiile art. 94 alin. (2) se aplică în mod

corespunzător şi pentru cazurile prevăzute la alin.

(1

f) desfăşoară activitate sindicală pentru

care este prevăzută suspendarea în condiţiile legii;

g) efectuează tratament medical în

străinătate, dacă funcţionarul public nu se află în

concediu medical pentru incapacitate temporară

de muncă, precum şi pentru însoţirea soţului sau,

după caz, a soţiei ori a unei rude până la gradul I

inclusiv, în condiţiile legii;

h) pentru participare la campania

electorală;

i) pentru participarea la grevă, în

condiţiile legii;

j) desfăşurarea unei activităţi în cadrul

unor organisme sau instituţii internaţionale, în alte

situaţii decât cele prevăzute la art. 94 alin. (1) lit.

c).

(2) Pentru situaţiile prevăzute la alin.(1) lit.a) şi c)-

h) și j) funcţionarul public este obligat să

informeze autoritatea sau instituţia publică

anterior cu cel puţin 5 zile lucrătoare înainte de

incidenţa situaţiilor prevăzute la alin.(1), cu

anexarea actelor doveditoare şi menţionarea datei

solicitate pentru suspendarea raporturilor de

serviciu. Pentru situaţiile prevăzute la alin.(1)

lit.b) şi i), când informarea se înaintează

autorităţii sau instituţiei publice la data luării la

cunoştinţă de către funcţionarul public de

incidenţa motivului de suspendare, cu anexarea

actelor doveditoare şi menţionarea datei solicitate

pentru suspendarea raporturilor de serviciu.

(3) În vederea emiterii actului administrativ de

reluare a activității, cu 15 zile înainte de data

încetării motivului de suspendare la inițiativa

funcționarului public, dar nu mai târziu de data

luării la cunoştinţă de motivul încetării

suspendării, funcţionarul public informează în

scris persoana care are competenţa legală de

numire în funcţia publică despre acest fapt.


execuţie a avut raporturile de serviciu suspendate

potrivit alin.(1) lit.a)-d) constituie vechime în

gradul profesional al funcţiei publice de execuţie

pe care funcționarul public o deţine.”

ART. 97

Încetarea raporturilor de serviciu ale funcţionarilor publici se face prin act administrativ

al persoanei care are competenţa legală de numire

în funcţia publică şi are loc în următoarele condiţii:

a) de drept;

b) prin acordul părţilor, consemnat în scris; c) prin eliberare din funcţia publică;


e) prin demisie.

Art. 97. Încetarea raporturilor de serviciu ale

funcţionarilor publici se face prin act


legală de numire în funcţia publică, cu aplicarea

corespunzătoare a dispoziţiilor art.1061 şi 1065 şi

are loc în următoarele condiţii:

a) de drept;

b) prin acordul părţilor, consemnat în scris;

c) prin eliberare din funcţia publică;


e) prin demisie.”

ART.98 d) la data îndeplinirii cumulative a

condiţiilor de vârstă standard şi a stagiului minim

de cotizare pentru pensionare;

----------

d) la data îndeplinirii cumulative a condiţiilor de

vârstă standard şi a stagiului minim de cotizare

pentru pensionare, dacă persoana care are

competența de numire în funcția publică nu

dispune aplicarea prevederilor alin. (11)”

d1) la data emiterii deciziei de invaliditate de

gradul I şi II, în situația în care aceasta afectează

ireversibil capacitatea de muncă;”

f) când prin hotărâre judecătorească definitivă s-a

dispus condamnarea pentru o faptă prevăzută la art.

54 lit. h) ori s-a dispus aplicarea unei pedepse

privative de libertate, la data rămânerii definitive a

f) când prin hotărâre judecătorească definitivă s-a

dispus condamnarea pentru o faptă prevăzută la

art. 54 lit. h) ori s-a dispus aplicarea unei pedepse

privative de libertate, cu executare, la data


hotărârii; rămânerii definitive a hotărârii de condamnare;”

„g1) ca urmare a constatării faptului că funcţia

publică a fost ocupată cu nerespectarea

dispoziţiilor legale de către o persoană care

executa la data numirii în funcţia publică o

pedeapsă complementară de interzicere a

exerciţiului dreptului de a ocupa o funcţie care

implică exerciţiul autorităţii de stat;

g2) ca urmare a constatării faptului că funcţia

publică a fost ocupată cu nerespectarea

dispoziţiilor legale de către o persoană care a fost

lucrător al Securităţii sau colaborator al acesteia,

pe baza deciziei CNSAS sau a hotărârii

judecătoreşti definitive, în măsura în care decizia

CNSAS a fost contestată în justiţie;”

h) la data expirării termenului în care a fost ocupată pe perioadă determinată funcţia publică.

i) Eliminată;

„h) la data expirării termenului în care a fost

ocupată pe perioadă determinată funcţia publică,

cu excepția aplicării prevederilor art.41 alin.(2).”


nou alineat, alin.(11) care va avea următorul

cuprins:

„(11) În mod excepțional, în situația în care

funcţionarul public care îndeplinește cumulativ

condițiile de vârstă standard și stagiul minim de

cotizare pentru pensionare, solicită menținerea în

activitate iar persoana care are competența de

numire în funcția publică consideră necesar, poate

dispune menținerea în activitate a funcționarului

public, pentru o perioadă de maximum 3 ani peste

vârsta standard de pensionare, cu posibilitatea

prelungirii anuale a raportului de serviciu. În

acest caz, raportul de serviciu al funcționarului

public încetează de drept în condițiile în care

persoana care are competența de numire în

funcția publică nu mai consideră necesară

prelungirea anuală a raportului de serviciu al

funcționarului public precum și la expirarea

termenului de 3 ani.

Pe perioada în care este dispusă menţinerea în

activitate pot fi aplicate dispoziţiile art. 43.”

Punerea in concordanata cu legea 53/2003

Codul Muncii si cu Legea pensiilor nr.263/32010.

ART.98(2) Constatarea cazului de încetare de drept

a raportului de serviciu se face, în termen de 5 zile

lucrătoare de la intervenirea lui, prin act administrativ al persoanei care are competenţa

legală de numire în funcţia publică. Actul

administrativ prin care s-a constatat încetarea de

drept a raporturilor de serviciu se comunică

Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, în termen de 10 zile lucrătoare de la emiterea lui.

„(2) Constatarea cazului de încetare de drept a

raportului de serviciu se face, în termen de 5 zile

lucrătoare de la intervenirea lui, prin act


legală de numire în funcţia publică.”

Art. 981. - (1) În caz de reorganizare a activităţii

autorităţii sau instituţiei publice, funcţionarii

publici vor fi numiţi în noile funcţii publice sau,

după caz, în compartimentele rezultate, în

următoarele cazuri:

a) se modifică atribuţiile aferente unei

funcţii publice mai puţin de 50%;

b) sunt reduse atribuţiile unui

compartiment;

c) este schimbată denumirea funcţiei

publice fără modificarea în proporţie de peste

50% a atribuţiilor aferente funcţiei publice;

d) intervin modificări în structura

detaliată a compartimentului.

(2) Aplicarea prevederilor alin. (1) se face cu

respectarea următoarelor criterii:


a) categoria, clasa şi, după caz, gradul

profesional ale funcţionarului public;

b) îndeplinirea condiţiilor specifice

stabilite pentru funcţia publică;

c) să fi desfăşurat activităţi similare.

(3) În cazul în care există mai mulţi funcţionari

publici, se organizează testare de către autoritatea

sau instituţia publică, potrivit unui regulament

aprobat prin act administrativ de către

conducătorul autorităţii sau instituţiei publice.

Testarea se organizează anterior emiterii

preavizului.

(4) Funcţionarii publici care sunt declarați admiși

în urma testării prevăzute la alin.(3) sunt numiţi în

noile funcţii publice iar funcţionarii publici care

sunt declarați respinși sunt eliberaţi din funcţie

potrivit art.99 alin.(1) lit.b), cu respectarea

dreptului de preaviz.

(5) Reducerea unui post este justificată dacă

atribuţiile aferente acestuia se modifică în

proporţie de peste 50% sau dacă sunt modificate

condiţiile specifice de ocupare a postului respectiv,

referitoare la studii.

(6) În cazul reorganizării activităţii prin reducerea

posturilor, autoritatea sau instituţia publică nu

poate înfiinţa posturi similare celor desfiinţate

pentru o perioadă de un an de la data

reorganizării.”

ART. 99 alin. 1 a) autoritatea sau instituţia publică

şi-a încetat activitatea ori a fost mutată într-o altă

localitate, iar funcţionarul public nu este de acord să o urmeze

a) autoritatea sau instituţia publică și-a încetat

activitatea în condiţiile legii iar atribuţiile şi

personalul acesteia nu au fost preluate de o altă

autoritate sau instituţie publică;”

„a1)autoritatea sau instituţia publică a fost mutată

într-o altă localitate, iar funcţionarul public nu

este de acord să o urmeze;”

d) pentru incompetenţa profesională, în cazul

obţinerii calificativului "nesatisfăcător" la evaluarea performanţelor profesionale individuale;

g) ca urmare a refuzului neîntemeiat al înaltului

funcţionar public de acceptare a numirii în condiţiile art. 93.

d) pentru incompetenţă profesională, în cazul

obţinerii calificativului "nesatisfăcător" la

evaluarea anuală a performanțelor profesionale

individuale precum și în situația obținerii

calificativului "satisfăcător" la două evaluări

anuale ale performanţelor profesionale individuale

succesive;”

g) ca urmare a refuzului neîntemeiat al înaltului

funcţionar public de a da curs mobilităţii în

condiţiile art.171.”

Art.99alin.„(11) Prevederile alin.(1) lit.f) se aplică

şi funcţionarului public căruia i s-a emis decizie de

pensionare pentru invaliditate de gradul III, în

măsura în care conducătorul autorităţii sau

instituţiei publice consideră că acesta nu îşi poate

îndeplini atribuţiile aferente funcţiei publice pe

care o deţine. În cazul în care conducătorul

autorităţii sau instituţiei publice consideră că

funcționarul public îşi poate îndeplini atribuţiile

aferente funcţiei publice pe care o deţine dispune

continuarea activităţii cu durată redusă a timpului

de muncă, în condițiile prezentei legi.”

„(31) Perioada de preaviz este anterioară datei

eliberării din funcţia publică.”

(5) În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. b), c), şi e), în perioada de preaviz, dacă în cadrul autorităţii sau

instituţiei publice există funcţii publice vacante

corespunzătoare, aceasta are obligaţia de a le pune

la dispoziţie funcţionarilor publici.

„(5) În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. b), c) şi e),

în perioada de preaviz, dacă în cadrul autorităţii

sau instituţiei publice există funcţii publice

vacante corespunzătoare, aceasta are obligaţia să

le pună la dispoziţia funcţionarilor publici. În


----------

sensul prezentei legi, sunt considerate funcţii

publice corespunzătoare:

a) funcţiile publice de acelaşi nivel,

identificat prin categorie, clasă şi, după caz, grad

profesional;

b) funcţii publice de nivel inferior, în

cazul în care în cadrul autorităţii sau instituţiei

publice nu există funcţiile publice prevăzute la

lit.a).”

articolului 99 se introduce alin.(51), care va avea

următorul cuprins:

„(51) Funcţionarul public de conducere are

prioritate la ocuparea unei funcţii publice vacante

de nivel inferior. În cazul în care funcţia publică

vacantă de nivel inferior este o funcţie publică de

execuţie şi nu corespunde studiilor şi/sau vechimii

în specialitatea funcţionarului public de

conducere, aceasta va fi transformată într-o

funcţie publică corespunzătoare, dacă

transformarea nu afectează structura

organizatorică aprobată.”

(6) În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a)-c) şi e),

dacă nu există funcţii publice vacante corespunzătoare în cadrul autorităţii sau instituţiei

publice, autoritatea ori instituţia publică are

obligaţia de a solicita Agenţiei Naţionale a

Funcţionarilor Publici, în perioada de preaviz, lista

funcţiilor publice vacante. În cazul în care există o funcţie publică vacantă corespunzătoare,

identificată în perioada de preaviz, funcţionarul

public va fi transferat în interesul serviciului sau la

cerere. 7) Funcţionarul public de conducere are prioritate

la ocuparea unei funcţii publice vacante la nivel

inferior.


următorul cuprins:

„(6) În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a)-c) şi e),

dacă nu există funcţii publice vacante

corespunzătoare în cadrul autorităţii sau

instituţiei publice, autoritatea ori instituţia publică

are obligaţia de a solicita Agenţiei Naţionale a

Funcţionarilor Publici, în perioada de preaviz,

lista funcţiilor publice vacante. În cazul în care

există o funcţie publică vacantă corespunzătoare,

funcţionarului public îi sunt aplicabile dispoziţiile

art.90.

(7) Prin excepţie de la prevederile art.90, în cazul

prevăzut la alin.(6), termenele de realizare a

transferului în interesul serviciului sau la cerere se

reduc la jumătate astfel încât să fie respectată

încadrarea în termenul de preaviz.”

Art.101 alin. 1b) dacă s-a ivit un motiv legal de incompatibilitate, iar funcţionarul public nu

acţionează pentru încetarea acestuia într-un termen

de 10 zile calendaristice de la data intervenirii

cazului de incompatibilitate.

b) la data comunicării de către Agenția Națională

de Integritate a raportului de evaluare a existenţei

unui conflict de interese sau a unei stări de

incompatibilitate rămas definitiv, respectiv a

hotărârii judecătoreşti definitive de confirmare a

existenţei unui conflict de interese sau a unei stări

de incompatibilitate.”

Art.1021 - În situaţia în care în perioada cuprinsă

între înregistrarea demisiei şi producerea efectelor

acesteia intervine un caz de suspendare de drept a

raporturilor de serviciu, termenul de producere a

efectelor juridice ale demisiei va fi suspendat

corespunzător până la data încetării suspendării

de drept a raporturilor de serviciu.

Art. 1022 - Ulterior înregistrării demisiei

renunțarea la demisie poate fi făcută numai prin

acordul părţilor, în termenul de 30 de zile

prevăzut la art. 102.”

ART. 105

(1) Corpul de rezervă este format din funcţionarii

publici care au fost eliberaţi din funcţia publică în

condiţiile art. 99 alin. (1) lit. a)-c), e) şi g) şi este

Art. 105. - (1) Corpul de rezervă este format din

funcţionarii publici care au fost eliberaţi din

funcţia publică în condiţiile art. 99 alin. (1) lit. a)-

c), e) şi g) şi este gestionat de Agenţia Naţională a


gestionat de Agenţia Naţională a Funcţionarilor

Publici. (2) Funcţionarii publici părăsesc corpul de

rezervă şi pierd calitatea de funcţionar public în


a) după împlinirea termenului de 2 ani de la data

trecerii în corpul de rezervă; b) în cazul în care Agenţia Naţională a

Funcţionarilor Publici îl redistribuie într-o funcţie

publică vacantă corespunzătoare studiilor absolvite

şi pregătirii profesionale, iar funcţionarul public o

refuză; c) angajarea în baza unui contract de muncă pe o

perioadă mai mare de 12 luni;

d) la cererea funcţionarului public.

Funcţionarilor Publici.

(2) Funcţionarii publici părăsesc corpul de rezervă

şi pierd calitatea de funcţionar public în


a) după împlinirea termenului de 2 ani

de la data trecerii în corpul de rezervă;

b) în cazul în care Agenţia Naţională a

Funcţionarilor Publici îl redistribuie într-o funcţie

publică vacantă corespunzătoare iar funcţionarul

public o refuză;

c) la împlinirea a 12 luni de la data

angajării în baza unui contract individual de

muncă precum și în orice altă formă de exercitare

a unei profesii sau activități, în condițțiile expres

prevăzute de lege;

d) la cererea funcţionarului public;

e) la data intervenirii unui caz de

încetare de drept a raporturilor de serviciu al

funcționarului public.

(3) Funcționarii publici sunt obligați să informeze

Agenția Națională a Funcționarilor Publici despre

incidența dispozițiilor alin.(2) lit.c) și e), cu

excepția intervenției uneia dintre situațiile

prevăzute la art.98 alin.(1) lit.a), b) și h).”

Art. 1051. - (1) Redistribuirea funcţionarilor

publici se face de către Agenţia Naţională a

Funcţionarilor Publici, la solicitarea

conducătorilor autorităţilor sau instituţiilor

publice, pe o funcţie publică vacantă sau temporar

vacantă.

(2) Redistribuirea funcţionarilor publici se face, în

condiţiile alin. (1), într-o funcţie publică de acelaşi

nivel, cu respectarea categoriei, clasei şi gradului

profesional al funcţionarului public sau într-o

funcţie publică de nivel inferior, cu acordul scris al


(3) Alineatele (3) şi (4) ale articolului 90 se aplică

în mod corespunzător, prin raportare la funcţia

publică deţinută de funcţionarul public la data

intrării în corpul de rezervă.

(4) În vederea redistribuirii autoritatea sau

instituţia publică în cadrul căreia se află funcţia

publică vacantă sau temporar vacantă organizează

o testare profesională pentru selectarea

funcţionarului public care urmează să fie

redistribuit.

(5) Procedura de redistribuire precum şi

modalitatea de desfăşurare a testării profesionale

în vederea redistribuirii se stabilesc prin ordin al

preşedintelui Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor

Publici.

(6) Redistribuirea funcţionarilor publici din

corpul de rezervă se dispune prin ordin al

preşedintelui Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor

Publici, la propunerea conducătorilor autorităţilor

sau instituţiilor publice, pentru funcţionarul

public declarat admis în urma desfăşurării testării

profesionale prevăzută la alin.(4).

(7) Redistribuirea într-o funcţie publică din

categoria înalţilor funcţionari publici se face prin

hotărâre a Guvernului, respectiv prin decizie a

primului-ministru, potrivit competenţei de

numire, la propunerea conducătorilor

autorităţilor sau instituţiilor publice în cadrul

căreia se află funcţia publică vacantă sau

temporar vacantă.”


Art. 106 (2) La solicitarea funcţionarului public,

instanţa care a constatat nulitatea actului

administrativ va dispune reintegrarea acestuia

în funcţia publică deţinută

„(2) La solicitarea funcţionarului public, instanţa

care a constatat nulitatea actului administrativ va

dispune reintegrarea acestuia în funcţia publică

deţinută, dacă aceasta mai există în statul de

funcţii al autorităţii sau instituţiei publice, sau în

cazul în care funcţia publică deţinută nu mai

există, într-o funcţie publică echivalentă.”

„(3) În cazul în care prin hotărâre judecătorească

definitivă s-a dispus anularea actului

administrativ prin care s-a constatat sau s-a dispus

încetarea raportului de serviciu, perioada de timp

dintre data încetării raportului de serviciu al

funcţionarului public şi data reintegrării efective

în funcţia publică, constituie vechime în muncă,

vechime în specialitate, precum şi vechime în grad

profesional, potrivit legii.”

163. După articolul 106 se introduce un nou

capitol, Capitolul IX 1 care va avea următorul titlu

„Capitolul IX 1 -Actele administrative” şi care are

următorul cuprins:

SECŢIUNEA a 1-a Dispoziţii comune

Art. 1061 – (1) Numirea în funcţia publică, modificarea, suspendarea şi încetarea raporturilor de serviciu, precum şi sancţionarea disciplinară a

funcţionarilor publici se fac prin act administrativ emis în termenele şi în condiţiile legii, de conducătorul autorităţii sau instituţiei publice, sau după caz, de persoana care are competenţa legală de numire în condiţiile unor acte normative specifice.

(2) Actul administrativ are formă scrisă.

(3) Actul administrativ produce efecte juridice de la comunicare, dacă legea nu prevede altfel.

(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (3), actele administrative constatatoare produc efecte juridice de la data constatării intervenirii situaţiei

prevăzută de lege, pe baza actelor doveditoare. (5) Actele administrative se comunică, prin grija compartimentului de resurse umane, în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la emitere.

(6) Comunicarea actului administrativ se poate face astfel:

a) prin înmânare directă funcţionarului public;

b) prin poştă, cu confirmare de primire; c) prin afişare la locul de desfăşurare a activităţii funcţionarului public, în mod excepţional şi numai în situaţia în care acesta a refuzat

primirea actului administrativ în condiţiile prevăzute la lit. a) şi b).

(7) Dovada comunicării actului administrativ se face prin:

a) semnătura de luare a cunoştinţă a actului administrativ;

b) dovada confirmării de primire prin poştă a actului administrativ; c) proces-verbal prin care se consemnează refuzul primirii de către funcţionarul public a actului administrativ, întocmit de un

reprezentant al compartimentului de resurse umane şi semnat pentru confirmare de două persoane din cadrul autorităţii sau instituţiei publice care

au fost prezente la înmânarea actului administrativ;

d) proces-verbal prin care se consemnează afişarea actului administrativ la locul de desfăşurare a activităţii funcţionarului public, întocmit de un

reprezentant al compartimentului de resurse umane şi semnat pentru confirmare de două persoane din cadrul autorităţii sau instituţiei publice care au fost prezente la afişarea actului administrativ.

(8) Prevederile alin.(1)-(7) se aplică în mod corespunzător actelor administrative prevăzute la art. 1062- 1066.

Secţiunea a 2-a

Actul administrativ de numire în funcţia publică

Art.1062- (1) Actul administrativ de numire în funcţia publică trebuie să conţină în mod obligatoriu următoarele elemente:

a) temeiul legal al numirii, cu indicarea expresă a dispoziţiei legale, precum şi a actelor doveditoare care stau la baza încadrării în

textul de lege;

b) temeiul legal al stabilirii drepturilor salariale, cu indicarea expresă a dispoziţiei legale; c) numele şi prenumele funcţionarului public;

d) denumirea funcţiei publice, individualizată prin categorie, clasă şi după caz, grad profesional;

e) perioada pentru care se dispune numirea în funcţia publică;

f) data de la care urmează să exercite funcţia publică;

g) drepturile salariale; h) locul de desfăşurare a activităţii

i) durata programului de lucru, respectiv raport de serviciu cu normă întragă sau raport de serviciu cu timp parţial;

(2) Fişa postului aferentă funcţiei publice se anexează la actul administrativ de numire, iar o copie a acesteia se înmânează funcţionarului public.

(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) şi (2), actele administrative de numire în funcţiile publice din categoria înalţilor funcţionari publici

care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, cuprind numai informaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a), c) -f) şi h). Drepturile salariale se stabilesc prin act administrativ al ordonatorului principal de credite. În acest caz, fişa postului se anexează actului administrativ prin care se

stabilesc drepturile salariale, iar o copie a acesteia se înmânează înaltului funcţionar public.


(4) La intrarea în corpul funcţionarilor publici, funcţionarul public depune jurământul de credinţă în termen de 3 zile de la emiterea actului

administrativ de numire în funcţia publică. Jurământul are următoarea formulă: "Jur să respect Constituţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, să aplic în mod corect şi fără părtinire legile ţării, să îndeplinesc conştiincios îndatoririle ce îmi revin în funcţia publică în care am

fost numit, să păstrez secretul profesional şi să respect normele de conduită profesională şi civică. Aşa să-mi ajute Dumnezeu.” Formula

religioasă de încheiere va respecta libertatea convingerilor religioase.

(5) Depunerea jurământului prevăzut la alin. (4) se consemnează în scris. Refuzul depunerii jurământului se consemnează în scris şi atrage

revocarea actului administrativ de numire în funcţia publică. Obligaţia de organizare a depunerii jurământului aparţine persoanei care are competenţa legală de numire.

(6) Constatarea nulităţii actului administrativ de numire produce efecte pentru viitor.

Secţiunea a 3-a

Actul administrativ de modificare a raporturilor de serviciu

Art.1063- (1) Actul administrativ de modificare a raporturilor de serviciu ale funcţionarului public trebuie să conţină în mod obligatoriu

următoarele elemente:

a) temeiul legal al modificării raporturilor de serviciu, identificat prin dispoziţia legală incidentă, precum şi actele doveditoare care

stau la baza încadrării în textul de lege; b) numele şi prenumele funcţionarului public;

c) denumirea funcţiei publice, individualizată prin categorie, clasă şi după caz, grad profesional;

d) data de la care urmează să fie modificate raporturile de serviciu şi modalitatea de modificare a raporturilor de serviciu;

e) perioada pentru care se dispune modificarea raporturilor de serviciu, dacă modalitatea de modificare a raporturilor de serviciu este

temporară; f) funcţia publică pe care se efectuează modificarea raporturilor de serviciu;


h) locul de desfăşurare a activităţii;

i) termenul stabilit pentru aplicarea prevederilor art.103 alin.(1).

(2) Fişa postului aferentă funcţiei publice pe care se efectuează modificarea raporturilor de serviciu se anexează la actul administrativ de modificare a raporturilor de serviciu ale funcţionarului public, iar o copie a acesteia se înmânează funcţionarului public.

(3) Prin excepţie de la prevederile alin.(1), actele administrative de modificare a raporturilor de serviciu care se publică în Monitorul Oficial al

României, Partea I, cuprind numai informaţiile prevăzute la alin.(1) lit.a)-f), h) şi i). Informaţiile prevăzute la lit.g) sunt cuprinse în actul

administrativ al persoanei care are competenţa de numire în funcţia publică pe care se efectuează modificarea raporturilor de serviciu. În acest

caz, fişa postului se anexează la actul administrativ al persoanei care are competenţa de numire pentru funcţia publică pe care se efectuează modificarea raporturilor de serviciu.

Secţiunea a 4-a

Actul administrativ de suspendare a raporturilor de serviciu

Art.1064- Actul administrativ de suspendare a raporturilor de serviciu ale funcţionarului public are formă scrisă şi trebuie să conţină în mod

obligatoriu următoarele elemente: a) temeiul legal al suspendării raporturilor de serviciu, identificat prin dispoziţia legală incidentă precum şi actele doveditoare care stau

la baza încadrării în textul de lege;


c) denumirea funcţiei publice, individualizată prin categorie, clasă şi după caz, grad profesional;

d) data de la care se suspendă raporturile de serviciu ale funcţionarului public şi modalitatea de suspendare; e) perioada pentru care se constată sau se aprobă suspendarea raporturilor de serviciu;

f) termenul stabilit pentru aplicarea prevederilor art.103 alin.(1).

Secţiunea a 5-a

Actul administrativ de sancţionare disciplinară

Art. 1065 (1) Actul administrativ de sancţionare a funcţionarului public trebuie să conţină în mod obligatoriu următoarele elemente:

a) temeiul legal în baza căruia se aplică sancţiunea disciplinară, precum şi actele doveditoare care stau la baza încadrării în textul de

lege;

b) numele şi prenumele funcţionarului public; c) denumirea funcţiei publice, individualizată prin categorie, clasă şi după caz, grad profesional;

d) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară;

e) motivul pentru care a fost aplicată o altă sancţiune decât cea propusă de comisia de disciplină, dacă este cazul;

f) instanţa de contencios administrativ competentă precum şi termenul în care poate fi atacat actul administrativ,

(2) La actul administrativ de sancţionare prevăzut la alin. (1) se anexează raportul comisiei de disciplină, sub sancţiunea nulităţii absolute.

Secţiunea a 6-a

Actul administrativ de încetare a raporturilor de serviciu

Art.1066- (1) Actul administrativ de încetare a raporturilor de serviciu ale funcţionarilor publici trebuie să conţină în mod obligatoriu următoarele

elemente:

a) temeiul legal al încetării raporturilor de serviciu, identificat prin dispoziţia legală incidentă, precum şi actele doveditoare care stau la

baza încadrării în textul de lege;

lnk:CON%20PRL%201000000%202003%201



c) denumirea funcţiei publice, individualizată prin categorie, clasă şi după caz, grad profesional; d) data de la care încetează raporturile de serviciu ale funcţionarului public.

e) termenul stabilit pentru aplicarea prevederilor art.103 alin.(1).

f) instanţa de contencios administrativ competentă precum şi termenul în care poate fi atacat actul administrativ.

(2) În cazul încetării raporturilor de serviciu prin eliberare din funcţia publică actul administrativ de eliberare din funcţia p ublică trebuie să

conţină şi modul de aplicare al prevederilor art. 99 alin. (3) – (4), iar pentru situaţiile expres prevăzute de lege, şi modul de aplicare al prevederilor art. 99 alin. (5) şi (6) şi după caz, alin. (7).

Art. 1067- Actele administrative prevăzute la art.1061- 1066 se comunică Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici în termen de maximum 10

zile lucrătoare de la emiterea acestora, prin grija compartimentului de resurse umane, respectiv a funcţionarului public cu atribuţii în gestionarea

resurselor umane.

Art. 1068- Actele administrative întocmite cu nerespectarea dispoziţiilor art.1061- 1066 sunt nule de drept. Nulitatea se constată de instanţa de

contencios administrativ competentă, în condiţiile legii. ”





„Art. 112.– (1) Numărul total al funcţiilor de conducere din cadrul fiecărei autorităţi sau instituţii publice, cu excepţia funcţiilor publice de

secretar al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale, precum şi a funcţiilor publice de conducere a căror ocupare se face prin detaşare cu

personal din cadrul instituţiilor din sectorul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, conform statelor de organizare «Anexa M», aprobată de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, este de maximum 12% din numărul total al posturilor aprobate.

(2) Pentru determinarea numărului total al funcţiilor de conducere prin aplicarea cotei de 12% prevăzută la alin.(1), se procedează după cum

urmează:

a) în cazul în care numărul rezultat este mai mic de unu, acesta se rotunjeşte la întreg;

b) în cazul în care numărul rezultat este mai mare de unu, acesta se rotunjeşte la numărul întreg imediat superior acestuia, dacă fracţiunea este mai mare de 0,50. ”

168. După art.112 se introduce un nou articol, art.1121, care va avea următorul cuprins:

„Art. 1121- (1) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă între 1.000 lei la 5.000 lei, în condiţiile legii, următoarele fapte: a) nerespectarea obligației de comunicare a informațiilor necesare elaborării Planului de recrutare a funcționarilor publici , în condițiile prevăzute

la art.22 alin.(22);

b) nerespectarea prevederilor art.241- 24 8;

c) nerespectarea prevederilor art.25 alin.(3) și (7);

d) nerespectarea prevederilor art.53 alin.(1) și (2); e) neconstituirea comisiei de disciplină şi/sau a comisiei paritare, în condițiile legii.

(2) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către persoanele împuternicite prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale a

Funcţionarilor Publici.

(3) Contravenţiilor prevăzute la alin.(1) le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.”


„Art. 113. - Programele organizate pentru obţinerea statutului de manager public potrivit art. 71 sunt programele prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2008 privind statutul funcţionarului public denumit manager public, aprobată cu modificări şi completări prin Legea

nr. 135/2009, precum şi de Legea nr. 157/2004 privind instituirea bursei speciale "Guvernul României" pentru formarea managerilor din sectorul

public, cu modificările ulterioare.”


„Art.114.- (1) Prezenta lege constituie cadru general în materia funcției publice și a funcționarilor publici și se aplică și funcționarilor publici cu

statut special, acolo unde legea specială nu prevede altfel.

(2) Funcţionarilor publici care exercită o funcție publică corespunzătoare unei profesii reglementate prin lege li se aplică Statutul funcţionarilor

publici reglementat prin prezenta lege și, după caz, prin legi speciale. Normele aplicabile profesiilor reglementate prin lege se aplică numai în măsura în care nu contravin dispoziţiilor prezentei legi.”

Secţiunea a 7- a

Obligaţia de comunicare a actelor administrative

privind cariera funcţionarilor publici

Secţiunea a 8-a

Nulitatea actelor administrative

lnk:ORD%20GUV%202%202001%200

lnk:LEG%20PRL%20180%202002%200





174. După articolul 118 se introduce un nou capitol, Capitolul XI care va avea următorul titlu „Capitolul XI - Dispoziții

tranzitorii și finale” şi care are următorul cuprins:

„Capitolul XI - Dispoziții tranzitorii și finale

Art. 118 1- Prezenta lege intră în vigoare la 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepţia prevederilor art.22 alin.(1) lit.o1), care intră în vigoare la 1 ianuarie 2018 și a prevederilor art.57 alin.(2)-(5), art. 58 și art.661 intră în vigoare la 1 ianuarie 2020.

Art.1182 – (1) Funcțiile publice de prefect, subprefect și inspector guvernamental se desființează la 60 de zile de la data intrării în vigoare a

prezentei legi. (2) Pe o perioadă de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi funcţiile de prefect, subprefect și inspector guvernamental sunt funcţii

publice din categoria înalţilor funcţionari publici iar regimul juridic aplicabil este cel prevăzut de prezenta lege pentru funcţiile publice din


(3) În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi înalţilor funcţionari publici numiţi definitiv la data intrării în vigoare a

prezentei legi în funcţiile publice de prefect, subprefect și inspector guvernamental, li se aplică una dintre următoarele măsuri: e) mobilitate într-o funcție publică din categoria înalților funcționari publici;

f) transfer într-o funcție publică din categoria funcțiilor publice de conducere sau execuție;

g) mutare definitivă într-o funcție publică din categoria funcțiilor publice de conducere sau execuție;

h) eliberarea din funcţia publică în condițiile prevăzute la art.99 alin.(1) lit.b), la împlinirea termenului prevăzut la alin.(1), dacă nu a

ocupat o altă funcție publică în condițiile prevăzute la lit.a)-c). (4) În situația prevăzută la alin.(3) lit.d) preavizul se emite astfel încât să fie respectat termenul prevăzut la alin.(1).

(5) La data eliberării din funcția publică în condițiile prevăzute la alin.(3) lit.d) înalții funcționari publici care au ocupat funcţiile publice de

prefect, subprefect și inspector guvernamental intră în corpul de rezervă gestionat de Agenția Națională a Funcționarilor Publici.

Art.1183 - (1) În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi se suplimentează numărul de posturi al Ministerul Afacerilor Interne cu 42 de posturi necesare stabilirii, în cadrul fiecărei instituţii a prefectului, a câte un post aferent funcţiei publice de secretar general al

instituției prefectului.

(2) Salarizarea funcţiei publice de secretar general al instituției prefectului se stabileşte prin asimilare cu salarizarea funcţ iei publice de director

general din cadrul administraţiei publice centrale de specialitate, astfel cum este prevăzută de Legea nr.284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.877 din 28 decembrie 2010, cu modificările

ulterioare.

(3) Ministerul Finanţelor Publice este autorizat să introducă modificările rezultate din aplicarea alin.(1) în structura bugetului de stat şi a

bugetului Ministerului Afacerilor Interne pe anul 2017.

Art.1184- (1) Autoritățile și instituțiile publice care au mai mult de 50 posturi au obligația ca în termen de maximum 60 de zile de la data intrării

în vigoare a prezentei legi să stabilească în cadrul structurii organizatorice funcția publică/funcțiile publice de execuție de consilier achiziții

publice prin schimbarea denumirii funcțiilor publice de execuție care au în atribuțiile postului activități de achiziție publ ică mai mult de 50% sau

prin transformarea ori înființarea unei/unor funcții publice de consilier achiziții publice în situația în care nu există funcții publice de execuție cu atribuții aferente activității de achiziții publice.

(2) Funcționarii publici care la data intrării în vigoare a prezentei legi ocupă funcții publice care implică desfășurarea de act ivități de achiziție

publică, în proporție mai mare de 50% din atribuțiile aferente funcției publice ocupate, vor fi numiți în noile funcții publice de consilier achiziții

publice.

Art.1185-(1) Funcția publică specifică de secretar al judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti se echivalează cu funcția publică generală de

director general.

(2) Funcția publică specifică de secretar al municipiului, al sectoarelor municipiului Bucureşti şi al oraşului se echivalează cu funcția publică

generală de director.

(3) Funcția publică specifică de secretar de comună se echivalează cu funcția publică generală de șef serviciu.

Art.1186- În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, funcționarii publici numiți în funcții publice la data intrării în vigoare

a prezentei legi se reîncadrează în noile funcții publice, astfel:

(corelație noile trepte de salarizare cu Legea 284/2010)

Art.1187- Condiţiile de vechime în specialitate prevăzute la art. 16 alin.(4) lit.e), art.571 alin.(1) și (2) și art.65 alin.(1) lit.a) nu se aplică

funcţionarilor publici care au îndeplinit condiţiile prevăzute de lege pentru ocuparea funcției publice la data numirii în funcţia publică.

Art.1188 - (1) De la data intrării în vigoare a prezentei legi până la data intrării în vigoare a dispozițiilor art.57 alin.(2)-(5), art.58, concursurile de recrutare pentru funcţiile publice vacante din autorităţile şi instituţiile publice centrale sunt organizate, în condiţiile legii, astfel:

a) de către Comisia de concurs pentru recrutarea înalţilor funcţionari publici și Comisia de soluţionare a contestaţiilor pentru recrutarea înalţilor

funcţionari publici , numite prin Decizia prim-ministrului nr. 473/2012 privind numirea Comisiei de concurs pentru recrutarea înalţilor


funcţionari publici, precum şi a Comisiei de soluţionare a contestaţiilor pentru recrutarea înalţilor funcţionari publici , publicată în Monitorul

Oficial al României, Partea I, nr. nr. 661 din 19 septembrie 2012, cu modificările și completările ulterioare, pentru înalţii funcţionari publici. b) de către Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, pentru ocuparea funcţiilor publice de conducere generale şi specifice;

c) de către autorităţi şi instituţii publice, cu avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, pentru ocuparea funcţiilor publice de execuţie

generale şi specifice.

(2) Concursul de recrutare pentru funcţiile publice vacante din autorităţile şi instituţiile publice din administraţia publică locală este organizat, în

condiţiile legii, astfel: a) de către Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, pentru funcţiile publice de conducere din următoarele domenii: protecţia copilului,

evidenţa informatizată a persoanei, juridic, audit public intern, financiar-contabilitate, urbanism şi arhitectură, resurse umane, gestionarea

fondurilor europene, pentru secretarii unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi pentru funcţiile publice de execuţie din domeniul auditului

public intern;

b) de către autorităţi şi instituţii publice, pentru ocuparea funcţiilor publice vacante, altele decât cele prevăzute la lit. a). (3) În situaţia prevăzută la alin. (2) lit. b), autorităţile şi instituţiile publice din administraţia publică locală au obligaţia de a informa Agenţia

Naţională a Funcţionarilor Publici înainte cu 10 zile de iniţierea procedurii de organizare şi desfăşurare a concursurilor. În situaţia în care Agenţia

Naţională a Funcţionarilor Publici constată că nu sunt îndeplinite condiţiile legale privind organizarea şi desfăşurarea concursurilor dispune

amânarea sau suspendarea organizării şi desfăşurării concursului.

(4) Înştiinţarea va cuprinde în mod obligatoriu următoarele: a) identificarea funcţiilor publice vacante prin denumire, categorie, clasă şi, după caz, grad profesional, precum şi compartimentul din care fac

parte;

b) condiţiile de studii de specialitate şi, după caz, alte condiţii specifice prevăzute în fişa postului pentru fiecare funcţie publică vacantă;

c) data propusă pentru organizarea concursului.

(5) În termen de 10 zile, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici comunică autorităţilor şi instituţiilor publice desemnarea reprezentantului acesteia în comisia de concurs. (6) Anunţul privind concursul se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, şi într-un cotidian de largă circulaţie, cu cel puţin 30 de

zile înainte de data desfăşurării concursului. În mod excepţional, termenul de 30 de zile poate fi redus, în condiţiile legii , pentru concursul

organizat în vederea ocupării funcţiilor publice de execuţie temporar vacante.

(7) Membrii comisiei de concurs ori ai comisiei de soluţionare a contestaţiilor, candidaţii sau către orice persoană interesată pot sesiza Agenţia

Naţională a Funcţionarilor Publici în situaţia nerespectării de către autorităţile şi instituţiile publice a procedurii de organizare şi desfăşurare a concursurilor. Pe baza analizei sesizării formulate, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici dispune suspendarea organizăr ii şi desfăşurării

concursului.

(8) Reprezentantul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici poate fi desemnat și din cadrul instituţiei prefectului sau al consiliului judeţean din

judeţul în care îşi are sediul instituţia publică în al cărei stat de funcţii se află funcţia publică vacantă pentru care se organizează concursul, pe

baza propunerilor conducătorilor acestor instituții publice. (9) Competența de organizare a concursurilor prevăzută la alin.(1) și (2) este aceeași și pentru concursurile de promovare în funcția publică de

conducere. Procedura de organizare a concursului prevăzută în prezentul articol se aplică în mod corespunzător și pentru concursurile de

promovare în funcția publică de conducere.

(10) Agenția Națională a Funcționarilor Publici poate delega autorităților sau instituțiilor publice, în condițiile legii, prin ordin al președintelui,

competența de a organiza concursuri de recrutare și promovare pentru ocuparea funcțiilor publice de execuție precum și pentru ocuparea funcțiilor publice de conducere de șef serviciu și șef birou, precum și a funcțiilor publice specifice asimilate acestora.

(11) Pot participa la concursul de recrutare şi persoane care au deja calitatea de funcţionar public. În cazul în care o persoană care are calitatea de

funcţionar public este declarată admisă la un concurs de recrutare pentru ocuparea unei alte funcţii publice, raportul de ser viciu al funcţionarului

public încetează, prin una dintre modalităţile prevăzute de lege, şi ia naştere un nou raport de serviciu prin emiterea unui act administrativ de

numire în funcţia publică, în condiţiile legii.

Art.1189- Concursurile de recrutare și promovare organizate în temeiul art. 1188 se desfăşoară cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor HG

nr.611/2008, cu modificările și completările ulterioare.

Art.11810- Concursurile de recrutare și promovare pentru care a fost demarată procedura de organizare şi desfăşurare la data intrării în vigoare a 1188 se desfăşoară în continuare cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor HG nr.611/2008, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Condiţiile de vechime în specialitate prevăzute la art. 16 alin.(4) lit.e), art.571 alin.(1) și (2) și art.65 alin.(1) lit.a) nu se aplică pentru ocuparea

funcțiilor publice pentru care s-a inițiat până la data intrării în vigoare a prezentei legi, procedura de organizare şi desfăşurare a concursurilor în

condițiile prevăzute de HG nr.611/2008, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 11811- (1) În vederea implementării dispozițiilor prevăzute la art.57 la nivelul autorităților și instituțiilor publice se instituie un proiect pilot

de organizare a concursului de ocupare a unor funcții publice vacante.

(2) Proiectul pilot se derulează în perioada 2018-2019.

(3) Proiectul pilot se derulează:

a) pentru funcțiile publice de grad profesional debutant din cadrul autorităţilor şi instituţiile publice ale administraţiei pub lice centrale; b) pentru funcțiile publice corespunzătoare categoriei înalților funcționari publici.

(4) Concursul pentru ocuparea funcțiilor publice prevăzute la alin.(3) are la bază principiile competiţiei, transparenţei, competenței, precum şi cel

al egalităţii accesului la funcţiile publice pentru fiecare cetăţean care îndeplineşte condiţiile legale.

(5) Concursul pentru ocuparea funcțiilor publice prevăzute la alin.(3) are două etape: a) verificarea cunoștințelor generale și competențelor generale necesare ocupării unei funcții publice, realizată prin concur s național,

organizat de Agenția Națională a Funcționarilor Publici;

b) verificarea cunoștințelor de specialitate și competențelor specifice necesare ocupării unei funcții publice vacante, realizată prin

concurs pe post.

(6) Concursul pe post prevăzut la alin.(5) lit.b) se organizează: a) de fiecare autoritate sau instituție publică în cadrul cărora se află funcțiile publice vacante prevăzute la alin.(3) lit.a)

b) de comisia de selecție pentru înalții funcționari publici, pentru funcțiile publice vacante prevăzute la alin.(3) lit.b).


(7) Promovarea concursului național prevăzut la alin.(5) lit.a) oferă numai dreptul de participare la concursul pe post prevăzut la alin.(5) lit.b). Pot

participa la concursul pe post persoanele care au promovat concursul național, pe o perioadă de maximum 3 ani de la data promovării concursului național.

(8) Normele privind organizarea și desfășurarea proiectului pilot se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

(9) Numirea în funcţiile publice prevăzute la alin.(3) lit.a) se face pe baza rezultatelor concursului prevăzut la alin.(5) lit.b), în condițiile legii.

Art. 11812-(1) Până la data intrării în vigoare a normelor privind Proiectul pilot prevăzut la art.11812,funcțiile publice corespunzătoare categoriei înalților funcționari publici se ocupă cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor HG nr.341/2007.

(2) Concursul național pentru intrarea în categoria înalților funcționari publici potrivit prevederilor alin.(1) se organizează de către Comisia de

concurs pentru recrutarea înalţilor funcţionari publici și Comisia de soluţionare a contestaţiilor pentru recrutarea înalţilor funcţionari publici ,

numite prin Decizia prim-ministrului nr. 473/2012 privind numirea Comisiei de concurs pentru recrutarea înalţilor funcţionari publici, precum şi

a Comisiei de soluţionare a contestaţiilor pentru recrutarea înalţilor funcţionari publici, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. nr. 661 din 19 septembrie 2012, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 11813- Funcţionarii publici care ocupă o funcţie publică din categoria înalţilor funcţionari publici şi care la data intrării în vigoare a prezentei

legi nu îndeplinesc condiţia prevăzută la art.16 alin.(4) lit.d) au obligaţia de a îndeplini această condiţie în termen de 4 ani de la data intrării în

vigoare a prezentei legi, sub sancţiunea eliberării din funcţia publică.

Art. 11814- (1) Condiţia prevăzută la art.65 alin.(1) lit.c) se consideră îndeplinită pentru funcţionarii publici care au obţinut cel puţin calificativul

„bine” la evaluarea anuală a performanţelor individuale în ultimii 2 ani de activitate.

(2) Litera e) a alin.(1) al art.65 și lit.f) a alin.(3) al art.66 alin.(3) intră în vigoare la 1 an de la data intrării în vigoare a hotărârii

Guvernului prevăzută la art.66 alin.(4).

Art. 11815- La data intrării în vigoare a prezentei legi,funcţionarilor publici aflaţi în situaţiile prevăzute la art. 94 şi art. 95 din Legea nr. 188/1999

privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege, li se

aplică dispoziţiile existente până la data intrării în vigoare a prezentei legi, cu excepția celor aflați în situația prevăzută la art. 94 alin. (1) lit. m)

care își reiau raportul de serviciu la 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, dacă de la data dispunerii măsurii și până la expirarea

termenului prevăzut de prezenta lege, nu a fost supus unei măsuri privative de libertate.

Art. 11816- (1) În cazul în care la concursurile organizate pentru ocuparea funcţiei publice de conducere de secretar al comunei nu se prezintă

persoane care îndeplinesc condiţiile de studii și de vechime prevăzute de Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările şi completările

ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege, pot candida şi persoane care nu îndeplinesc aceste condiţii, în următoarea ordine:

a) persoane care au îndeplinesc condițiile de studii necesare ocupării funcției și minimum 2 ani vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei publice de conducere de secretar al comunei;

b) persoane care au studii universitare de licenţă absolvite cu diplomă, respectiv studii superioare de lungă durată absolvite cu diplomă

de licenţă sau echivalentă, în specialitate juridică sau administrativă şi îndeplinesc condiţia prevăzută la art. 571 alin. (2) lit. a) din Legea nr.

188/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege; c) persoane care au studii universitare de licenţă absolvite cu diplomă, respectiv studii superioare de lungă durată absolvite cu diplomă

de licenţă sau echivalentă, în specialitate juridică sau administrativă;

d) persoane care au studii universitare de licenţă absolvite cu diplomă, respectiv studii superioare de lungă durată absolvite cu diplomă

de licenţă sau echivalentă, în altă specialitate.

(2) În situaţia prevăzută la alin. (1), ocuparea funcţiei publice de conducere de secretar al comunei se face pe perioadă determinată, cu obligaţia organizării anuale a concursului pentru ocuparea acesteia.

(3) În situaţia în care funcţia publică de conducere de secretar al comunei este vacantă sau temporar vacantă şi în cadrul autori tăţii sau instituţiei

publice nu există persoane care au studii universitare de licenţă absolvite cu diplomă, respectiv studii superioare de lungă durată absolvite cu

diplomă de licenţă sau echivalentă, în specialitate juridică sau administrativă, şi care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 571 alin. (2) lit. a) şi

(3) din Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege, funcţia publică de secretar al comunei poate fi exercitată cu caracter temporar şi de persoane care nu îndeplinesc aceste condiţii, cu aplicarea corespunzătoare a

prevederilor art. 92 din Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege.

Art. 11817 - La 60 de zile de la data intrării în vigoare a prevederilor prezentei legi Legea nr.340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului,

publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.658 din 21 iulie 2004, cu modificările şi completările ulterioare se modifică după cum urmează:

3. art.10 şi art.17 se abrogă;

4. alineatul (5) al articolului 30 va avea următorul cuprins:

„(5) Personalul din cadrul cancelariei prefectului îşi desfăşoară activitatea în baza unui contract individual de muncă încheiat, în condiţiile legii,

pe durata exercitării funcției de către prefect.”

Art. 11818 - La data intrării în vigoare a prevederilor prezentei legi, Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul

Oficial al României, Partea I, nr. 1154 din 07 decembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare se modifică după cum urmează:

1.alineatul (3) al articolului 3 va avea următorul cuprins:

”(3) Până la soluţionarea cauzei, actul atacat potrivit alin. (1) este suspendat de drept.”

Art. 11819 - (1) Prin hotărâre a Guvernului se aprobă, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, normele privind

organizarea și dezvoltarea carierei funcționarilor publici.

(2) Până la adoptarea hotărârii Guvernului prevăzută la alin. (1) se aplică în mod corespunzător dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr.611/2008

pentru aprobarea normelor privind organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici, publicată în Monitorul oficial al României, Partea I, nr.530 din 14 iulie 2008, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 11820 - (1) Prin hotărâre a Guvernului se aprobă, în termen de 1 an de la data intrării în vigoare a prezentei legi, normele privind:


c) modul de constituire, organizare şi funcţionare a comisiilor de disciplină, precum şi componenţa, atribuţiile, modul de sesizare şi

procedura de lucru ale acestora; d) modul de constituire, organizare şi funcţionare a comisiilor paritare, precum şi componenţa, atribuţiile şi procedura de lucru ale

acestora

(2) Până la adoptarea hotărârilor Guvernului prevăzute la alin. (1) se aplică în mod corespunzător dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 1344/2007

privind normele de organizare şi funcţionare a comisiilor de disciplină, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.768 din 13

noiembrie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale Hotărârii Guvernului nr. 833/2007 privind normele de organizare şi funcţionare a comisiilor paritare şi încheierea acordurilor colective, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 565 din 16/08/2007.

Art. 11821- Stabilirea funcțiilor publice specifice și echivalarea acestora cu funcțiile publice generale se realizează în termen de maximum 1 an de

la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. 11822 – Anexa la Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365

din 29 mai 2007, cu modificările şi completările ulterioare, se înlocuieşte cu Anexa la prezentul proiect, care face parte integrantă din acesta.

ANEXĂ

LISTA

cuprinzând funcţiile publice generale

A. Funcţii publice corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici

1. secretar general din ministere şi alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale; 2. secretar general adjunct din ministere şi alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale;

3. secretar general al instituţiei prefectului.

B. Funcţii publice de conducere i) director general;

j) director general adjunct;

k) director;

l) director adjunct;

m) director executiv; n) director executiv adjunct;

o) şef serviciu;

p) şef birou.

C. Funcţii publice de execuţie

1. consilier, consilier juridic, auditor, expert, inspector, consilier achiziții publice;

2. referent de specialitate;

3. referent.

ministerul afacerilor interne judeŢul sibiu direcţia ... · dezvoltor al conventiei de la paris...

Documents