mÂine artist…scoalaslimnic.weebly.com/uploads/2/0/0/3/20032619/... · nr.2 nr.telefon/fax:...
TRANSCRIPT
1
ȘCOALA GIMNAZIALĂ SLIMNIC SIBIU
AN ȘCOLAR 2013-2014
AZI ELEV,
MÂINE ARTIST…
2
Cetatea din Slimnic
Cetatea Slimnicului (Stolzenburg): incintă fortificată, cu turnuri, capelă, turn de poartă,
bastion, anexe, a fost construită în secolul XIV. Figurează pe lista monumentelor istorice 2010.
Prima mențiune documentară 1282. Localitatea era amplasată pe granița de nord a
Pământului Crăiesc, fiind în același timp un loc strategic important pe drumul care duce de la
Sibiu la Mediaș, reprezentând astfel un avanpost al Sibiului spre nord.
Situată pe colina Burgbasch, colină care domină partea de sud a localității, fortificația de la
Slimnic (Stolzenburg), localitatea aparținând de Scaunul Sibiului, avea menirea să apere drumul
Sibiu - Mediaș. Cetatea se desfășoară în direcție nord - sud deasupra întregii coline. Partea cea
mai veche este o capelă gotică cu cor poligonal plat, peste care se ridică turnul clopotniță pe trei
nivele. Spre sud a fost începută o biserică hală gotică care, probabil, nu a fost terminată
niciodată. Se păstrează peretele de sud al navei principale și al colateralului cu arcade ogivale
pe două niveluri. Peretele de vest, cu ferestre ogivale, are rânduri de mașiculiuri, care
demonstrează că și acoperișul bisericii
urma să fie fortificat. Accesul
în cetate se asigura printr-un tunel în
nordestul ansamblului
subcorul bisericii, ducând în curtea de
sud, iar de aici un turn facea legătura
cu un ,,Zwinger” cu fântână.
Zidurile sunt sprijinite de
contraforturi zvelte.
Prima fortificație
executată din piatră brută a fost ridicată
în preajma marii invazii tătare de la
începutul secolului al XIII-lea. Aceste
prime întărituri au fost înlocuite cu
ziduri mult mai puternice pe la
începutul secolului al XV-lea,
materialul principal de
construcție fiind cărămida. O dată ridicate aceste ziduri formau două incinte (curți) poligonale.
Cele două incinte există și astăzi, cea din sud fiind grav avariată la începutul secolului al XVIII-
lea de curuții conduși de Lerenz Pekri aflat în slujba principelui Francisc Rákóczi al II-lea.
Turnul incintei aflate în nordul fortificației nu avea metereze, drumuri de strajă sau guri de
aruncare, zidurile având în schimb o grosime impresionantă de circa 3,5 metri.
Tradiția orală vorbește despre existența pe această colină a unui vechi palat regal, dar
cercetările arheologice efectuate în zonă, menționează existența unei biserici vechi care domina
incinta de nord. Ca urmare a unor deteriorări accentuate, susceptibile de distrugeri armate,
cărora le-a rezistat doar corul și unele porțiuni de ziduri, s-a început ridicarea unei biserici hală
gotice poziționată de-a latul cetății, în jurul anului 1450. Din cauza terenului existent în incintă
și a particularităților sale, planul bisericii a fost unul trapezoidal și nu unul rectagular. Din cauza
invaziilor turcești din secolul al XV-lea, biserica nu a fost terminată niciodată, iar bolțile care
urmau să acopere zidurile au rămas la stadiul de proiect. Ca urmare, localnicii în loc să lucreze
la ridicarea bisericii, au întărit zidurile fortificației.
3
Din structura inițială a edificiului de
cult se păstrează azi doar zidurile exterioare
și zidul din spre nord. Cu toate că structura
este impresionantă, din cauza planului
neobișnuit precum și nivelul ridicat al
corului care avea prevăzut pe dedesubt un
tunel ce iese către turnul-poartă, indiciile
despre finalitatea construcției ca formă și
estetică a ei, rămân necunoscute.
Din cauză că fortificațiile nu au fost cu
adevărat terminate niciodată, a determinat
ca în anul 1529 cetatea să fie cucerită de
oștirea lui Ioan Zapolya, ocazie în care
mulți localnici au fost trași în țeapă. În
același an, având sprijinul Sibiului, cetatea a
fost recucerită de către localnici. În anul
1658 cu ocazia unui asediu turcesc, cetatea
a rezistat, nefiind cucerită. Cu prilejul
rebeliunii curuților, o jumătate de secol mai
târziu, în 1704, localitatea Slimnic a fost
incendiată și cetatea a fost cucerită în
1706și a rămas sub controlul lor până în
1707. La plecarea acestora, cetatea a fost
incendiată iar incinta din sud, care începea
de la curtea fântânii și casa parohială
precum și biserica gotică au fost complet
distruse. Ulterior s-a încercat reconstruirea
incintei dar fără succes, incinta din sud
nemaifiind ridicată niciodată.
În anul 1717 s-a început o renovare a
zidurilor și a bisericii dar lucrările au fost
oprite doi ani mai târziu din cauza
epidemiei de ciumă care făcea numeroase
victime.
În anul 1855 s-a demolat o parte a bisericii
și din materialul de construcții rezultat s-a
ridicat un zid al cimitirului din localitate. În
1870 o parte a zidului din spre intrarea
sudică a cetății s-a prăbușit, iar doi ani mai
târziu s-au prăbușit o porțiune a zidurilor
circulare ce apărau fântâna.
Între 1958-1959 sunt executate lucrări
de consolidare la cetate, finanțate de
comunitate și Direcția Monumentelor
Istorice prin care s-au restaurat clopotnița,
zidurile și turnul de apărare din nord-vest.
Culese de Paula Ciorogar, clasa a VIII-a.
4
Ziua Internaţională a Drepturilor Copilului semnifică aniversarea semnării Convenţiei cu
privire la drepturile copilului, document semnat pe 20 noiembrie 1989.În România, Fundaţia
„Terre des hommes” şi partenerii săi dedică această zi participării copiilor la „Ziua Ştafetei –
acum decid eu!”. Copiii şi tinerii participanţi îşi aleg şi explorează meseriile visate, având
posibilitatea de a prelua ştafeta de la adultul profesionist din diverse domenii. Acesta este
mentorul său, îi explică meseria sa şi îi cere părerea privitoare la problemele şi provocările cu
care se confruntă zi de zi. Pe parcursul acestei experienţe, copiii experimentează, decid,
înlocuiesc în mod concret profesioniştii la locul lor de muncă.
“Ziua Stafetei” este o actiune initiata de catre organizatia Terre des homes din Bucuresti, si
isi propune, ca anual, copiii cuprinsi intre 12-18 ani sa poata sa participe, individual sau in
cadrul unui grup, alergand si explorand meseria visata.
Copiii si tinerii participanti isi vor alege si vor explora meseriile visate, avand posibilitatea
de a prelua stafeta de la adultul profesionist din diverse domenii.
Scoala Gimnaziala Slimnic a participat la aceasta actiune cu un grup de 10 elevi.
Acestia au preluat pentru o zi stafeta, devenind pentru cateva ore : invatator, profesor,
educator, farmacist, mechanic auto, tamplar in PVC, primar, director de scoala sau
prezentator TV.
Activitatile s-au desfasurat pe parcursul a doua zile, 19-20.11.2013, in prima zi avand
preluarea propriu-zisa a meseriei (stafetei), iar in urmatoarea zi a avut loc diseminarea,
precum si o receptie, in cadrul careia elevii au fost rasplatiti prin premii si un mic buffet.
Actiunea s-a bucurat de un mare success, fiind chiar popularizata prin intermediul postului
de televiziune Antena1, care a realizat cu acest prilej si un material care a fost difuzat in
cadrul principaplelor buletine de stiri din 20.11.2013.
ZIUA ȘTAFETEI
5
În această zi, eu, Diana Vintilă, elevă
in clasa a VIII-a la Școala Gimnazială
Slimnic, am avut ocazia de a fi director de
școală. Mentorul meu a fost domnul director
al școlii unde învăț, domnul profesor
Giusseppe Bothar.
Domnul director mi-a arătat și mi-a
explicat care sunt sarcinile unui director și mi-
a răspuns la întrebările pe care i le-am
adresat.Am fost împreună cu domnul director
la Grădinița Slimnic, la Primăria Slimnic și am
participat la susținerea lucrării de gradul I al
domnului profesor de religie, Țugulea Petru Ioan.
Din școala noastră, 10 elevi au fost aleşi să participe la Ziua Ştafetei şi să afle “în direct”
ce înseamnă sa fii învățător, primar, prezentator TV, farmacist, mecanic auto, confectioner
tâmplărie PVC, profesor, brutar.
Elevii sunt: Daiana Jurgiu, Smeu Daniel, Presacan Adela, Encea Magdalena, Amet
Beinur, Jurj Cătălin, Vinerean Daniel, Boariu Alin. Profesorul coordonator a fost Simtion
Cosmin.
Vintilă Diana și Presacan Adela,
clasa a VIII-a
“COPIII POT FACE LUCRURI MAI MĂREŢE DECÂT ŞI-AR PUTEA IMAGINA
VREODATĂ ADULŢII”.
6
PROIECT DE PARTENERIAT
EDUCAŢIONAL JUDEŢEAN
UNITĂŢI ŞCOLARE PARTICIPANTE
LICEUL TEHNOLOGIC LICEUL DE ARTĂ SIBIU
“ŞCOALA NAŢIONALĂ DE GAZ”
MEDIAŞ
Director Director
Prof. VALEA ŞTEFAN Prof. BĂBAN DAN CĂLIN
LICEUL TEORETIC LICEUL TEHNOLOGIC
“O. GHIBU” SIBIU “J. LEBEL” TĂLMACIU
Director, Director,
Prof. AVRAM ANA Prof. BÎRZĂ GHEORGHE
ŞCOALA GIMNAZIALĂ SLIMNIC ŞCOALA GIMNAZIALĂ
Nr. 8 SIBIU
Director, Director,
Prof. BOTHAR GIUSEPPE Prof. CHIŞU LIA
COLEGIUL TEHNIC “MEDIENSIS” MEDIAŞ
Director
Prof. TĂNASE CORINA
COORDONATORI PRINCIPALI:
7
LICEUL DE ARTĂ SIBIU
Dir. Prof. Băban Dan Călin -
matematică
prof. Dincă Adriana Mioara-
geografie
prof. Mate Daniela- istorie
prof. Bartoş Ana – vioară
prof. Neacşu Laura- chitară
prof. Froman Marcela – arte plastice
prof. Chirilă Diana - informatică
LICEUL TEORETIC
,,ONISIFOR GHIBU” SIBIU
Dir. Prof. Avram Ana – fizică
Dir. Adj. Prof. Cismaş Dorina - chimie
Insp. prof. Dincă Constantin –
geografie
Prof. Raduly Janos- informatică
Prof. Pitariu Laura- limba engleză
COLEGIUL TEHNIC
,,MEDIENSIS” MEDIAŞ
Dir. Prof. Tănase Corina- discipline
tehnice
Dir. Adj. Prof. Bocioancă – fizica-
chimie
Prof. Crisan Delia – informatică
Prof. Cacovean Delia – biologie
Prof. Moldovan Sanda – fizică –
chimie
Prof. Sas Ioan- geografie
LICEUL TEHNOLOGIC
“ŞCOALA NATIONALĂ DE GAZ”
MEDIAŞ
Dir. Prof. Valea Ştefan -matematică
Dir. Adj. Prof. Custelcean Corina -
chimie
Prof. Sas Ioan- geografie
Prof. Păpară Monica – istorie
Prof. Pop Ovidiu - contabilitate
LICEUL TEHNOLOGIC
„J. LEBEL” TĂLMACIU
Dir. Prof. Bîrză Gheorghe –
matematică
Dir. adj. Stratulat Cezara Narcisa -
istorie
Prof. Lazăr Grigore - geografie
Prof. Cule Virginia – biologie
Prof. Ingversen Margareta-
matematică
Prof. Cristian Liana Maria – limba
română
ŞCOALA GIMNAZIALĂ SLIMNIC
Dir. Prof. Bothar Giuseppe – istorie
Prof. Părău Sanda Liliana - geografie
Mai Rodica - învăţător
Prof. Fîntînă Ilona – matematică
ŞCOALA GIMNAZIALĂ Nr.8 SIBIU
Dir.prof.Chişu Lia – limba engleză
Bucurenciu Petru – lb.română
Chirhoc Mariana – învăţătoare
A.Informaţii despre aplicanţi
8
Numele instituţiei: Liceul de Artă
Adresa: Sibiu,Strada Alexandru Odobescu,
nr.2
Nr.telefon/Fax: 0040-269211458;
0269213149
Adresa de email:[email protected]
Persoană de contact: Dincă Adriana
Mioara
Funcţia: profesor
Adresa: Sibiu, strada Aleea Cameliei, nr.2,
bloc 68 A, scara C,etaj 3, ap.28
Adresa de email:
Numele instituţiei: Liceul Teoretic
„Onisifor Ghibu”
Adresa: Sibiu, strada Bihorului, nr.2
Nr.telefon: 0040-269224882
Adresa de email: [email protected]
Persoană de contact: Dincă Constantin
Funcţia: profesor
Adresa: Sibiu, strada Aleea Cameliei, nr.2,
bloc 68 A, scara C,etaj 3, ap.28
Adresa de email: [email protected]
Numele instituţiei: Colegiul Tehnic
„Mediensis”
Adresa: Mediaş, Strada: Sticlei, nr 9
Nr.telefon/ Fax: 0269836748/ 0269834673
Adresa de email: [email protected]
Persoană de contact: Crişan Delia
Funcţia: profesor
Adresa: Mediaş, Strada Luduş, nr. 3
Adresa de email: [email protected]
Numele instituţiei: Liceul Tehnologic
„Şcoala Naţională de Gaz” Mediaş
Adresa: Mediaş, Strada: Metanului, nr.1
Nr.telefon/ Fax: 0269/845876,
0269/833900
Adresa de email: [email protected]
Persoană de contact: Sas Ioan
Funcţia: profesor
Adresa: Mediaş, Strada Mihail
Kogălniceanu, nr.9
Adresa de email: [email protected]
Numele instituţiei: Liceul Tehnologic
„J.Lebel” Tălmaciu
Adresa: Tălmaciu, strada Mihai Eminescu,
nr.30
Nr.telefon/Fax: 0040-269555352
Adresa de email: [email protected]
Persoană de contact: Lazăr Grigore
Funcţia: profesor
Adresa: Sibiu, str.Intrarea Siretului, nr.4,
Bloc 7A, Etaj 3, Ap.57
Adresa de email: [email protected]
Numele instituţiei: Şcoala Gimnazială
Slimnic
Adresa: Slimnic, strada Principală nr.7,
Nr.telefon/Fax: 0040- 269-856316
Adresa de email:[email protected]
Persoană de contact: Părău Sanda Liliana
Funcţia: profesor
Adresa: Sibiu, str.Lungă nr.69, Bloc 49,
Sc.B, ap.52, etaj 8
Adresa de email: [email protected]
Numele instituţiei: Şcoala Gimnazială nr.8,
Sibiu
Adresa: Sibiu, strada Lupeni, nr.50,
Nr.telefon/Fax: 0269237225/ 0269237225
Adresa de email:[email protected]
Persoană de contact: Bucurenciu Petru –
lb.română
Funcţia: profesor
Adresa: Tălmaciu, str.Principală,
Adresa de
email:[email protected]
9
B.INFORMAŢII DESPRE PROIECT
Denumirea proiectului:
“JUDEŢUL SIBIU: DIVERSITATE ETNOCULTURALĂ”
Tipul de proiect: Cultural-artistic, sportiv-turistic
A. Temele proiectului: Turism
Istorie- geografie
Tehnologia informaţiei şi a comunicării
Ecologie - mediu înconjurător
Artă
Arii curriculare/discipline implicate în proiect: Om şi societate (istorie, geografie)
Limba si comunicare
Educaţie fizică
Arte (muzică, educaţie plastică, artă fotografică)
Tehnologii (informatică)
B. Descrierea proiectului:
Proiectul îşi propune să realizeze un turneu real şi virtual al judeţului Sibiu cu un număr de
200 de elevi din 7 şcoli şi licee din judeţ, prin care să se cunoască atât partea de nord a
judeţului cu vestigii istorice de secole (cetăţile săseşti, bisericile ), cât şi partea de sud cu
valorile municipiului Sibiu, dar şi cu tradiţii, obiceiuri din Mărginimea Sibiului, legătura
dintre acestea fiind atât directă, pe cât posibil, prin întâlniri în cadrul unor reuniuni generale
sau parţiale (regionale), dar şi indirectă, prin corespondenţă tradiţională, dar mai ales virtuală,
prin internet (email, Facebook, etc).
Tehnologia informaţională este utilizată în toate etapele derulării proiectului, cadrele
didactice şi elevii vor folosi computerul pentru a stoca, organiza, procesa, prezenta şi
comunica informaţii referitoare la stadiul realizării temelor comune stabilite. Camera foto
digitală, videoproiectorul, aparatul de filmat, CD-player-ul, au devenit mijloace folosite cu
lejeritate şi în mod frecvent, elevii fiind încurajaţi să îşi dezvolte abilităţi legate de modul de
exploatare a noilor descoperiri tehnologice
Prin acest turneu dorim să cunoaştem din punct de vedere istoric, geografic, cultural şi
turistic cât mai multe zone ale judeţului, dincolo de barierele financiare, temporale, spaţiale.
Activităţile propuse duc la transmiterea de informaţii cu caracter interdisciplinar cu privire la
elemente de geografie locală, obiceiuri, tradiţii specifice zonelor în care se află
şcolile implicate în proiect, elevii formându-şi deprinderile unui comportament civic
responsabil, concretizat în activităţi de durată care ar putea deveni un exemplu pentru
comunitatea în care sunt integraţi.
Informaţiile culese în principal prin activităţi extracurriculare vor fi valorificate în cadrul
diferitelor discipline de învăţământ. Se va purta un permanent dialog între şcolile
participante, pentru aceasta fiind necesar ca fiecare şcoală sau coordonator din şcoală să aibă
adresă de email.
10
Tipuri de activităţi
Excursii, vizite documentare
Întâlniri regionale directe şi virtuale pentru schimb de informaţii între parteneri
Activităţi în echipă pentru strângere de informaţii şi organizare a datelor
Activităţi practice pentru protejarea naturii
Audiţii muzicale
Activităţi de diseminare a rezultatelor: expoziţii cu lucrări de pictură şi grafică,
panouri în şcoli, publicaţii în revistele şcolare, ziare locale, participare la emisiuni la
TV locală, blogul proiectului, etc.
Produsele finale
Un ghid cuprinzând informaţii despre trasee turistice din judeţul Sibiu
Un CD, cu traseele turistice în imagini, fotografii dinexcursii şi alte activităţi, alte
materiale, la propunerea participanţilor.
O expoziţie de fotografie şi lucrări de pictură şi grafică cu locuri şi oameni de pe
ţinuturi sibiene;
Blogul proiectului Afişul comun cu tema „Judeţul Sibiu- diversitate etnoculturală“;
Posterul cu tema „Artă şi tradiţii în judeţul Sibiu”
D.Prezentarea proiectului:
D.1.Argument/justificare
Pornind de la considerentul că judeţul Sibiu reprezintă o entitate etno-culturală specială
pentru teritoriul României în care se întrepătrund tradiţii şi obiceiuri specifice mai multor
etnii: română, germană, maghiară, rromă, armeană, etc, am început acest proiect educaţional.
În acest context, elevii sunt interesaţi să cunoască cauzele acestei diversităţi şi, ca
atare, acestora le place să participe la activităţi extracurriculare diverse, dintre acestea,
excursiile fiind cele mai atractive.
Întâmpinăm, de multe ori, greutăţi în alegerea celor mai potrivite trasee turistice, iar
pentru a putea avea informaţii actualizate apelăm la diverse surse, elevii nefiind consultaţi în
alegerea acestora.
Preţurile mari, posibilităţile financiare reduse ale elevilor nu ne permit să realizăm
excursii pe trasee diverse, astfel că elevii cunosc direct mai puţine trasee turistice.
Considerăm că este necesar să implicăm elevii în descoperirea unor trasee care să le
prezinte cât mai multe obiective istorice, geografice, culturale din judeţul de reşedinţă, să
înveţe să utilizeze surse de informare diverse, informaţii pe care să le valorifice în cadrul altor
discipline de învăţământ şi care să folosească şi altor cadre didactice, elevi, turişti pentru a
avea un ghid cu trasee turistice din judeţ bine prezentate, care să-i ajute în călătorii sau la
diferite activităţi.
Dorim să le oferim posibilitatea de a cunoaşte indirect şi alte zone ale judeţului din
perspectiva elevului care descoperă şi promovează valorile multietnice culturale şi artistice,
pe care le are Sibiul de secole.
11
Lucrul în echipă şi legătura permanentă cu colegi din alte şcoli le va permite să devină
mai sociabili, mai încrezători în forţele lor şi le va dezvolta abilităţi de comunicare.
D2. SCOPUL PROIECTULUI
Realizarea în parteneriat, prin documentare directă şi indirectă a unui ghid turistic şcolar, un
film documentar şi o expoziţie de fotografie, grafică şi pictură despre obiectivele turistice
vizitate ale judeţului Sibiu.
D3. OBIECTIVELE:
O1 Să realizeze, prin mijloace proprii, materiale de documentare şi promovare
turistică a obiectivelor turistice vizitate în judeţul Sibiu
O2 Să utilizeze calculatorul pentru informare şi comunicare
O3 Să promoveze, prin activităţile de diseminare a proiectului, valoarea culturală şi
patrimonială a entităţilor sociale ale judeţului.
O4 Să utilizeze tehnici de negociere pentru obţinerea de fonduri necesare desfăşurării
proiectului
O5 Să identifice posibilităţi de cunoaştere a legăturilor sociale între diferite regiuni
geografice ale judeţului prin activităţile activităţile specifice proiectului
D.4 Grupul ţintă: 100 elevi ai claselor V-VIII şi 100 elevi ai claselor IX-XII; 36 cadre
didactice din şcolile partenere.
D.5 Durata proiectului: 24 luni
D6.. Monitorizare
Ce? /Cine? Modul de realizare a materialelor: I.S.J. Sibiu
Nivelul de implicare al realizatorilor: coordonatorii generali ai proiectului,
directorul fiecărei şcoli
Calitatea materialelor elaborate – comisiile metodice
Cum? Analiza documentelor elaborate şi consiliere
Urmarire periodică a activităţilor derulate
Rapoarte semestriale trimise de coordonatorii proiectului din fiecare şcoala
Analiza materialelor elaborate
D7. Evaluare
Chestionare
Observarea directă
Interviuri
Chestionare-joc, ce vor fi incluse şi pe CD-ul final
12
D8. Beneficiari direcţi:
200 elevi din cele 7 şcoli implicate în proiect
36 cadre didactice participante
Beneficiari indirecţi:
Elevii şcolilor implicate, prin diseminarea informaţiilor de către realizatori
Cadrele didactice neimplicate în proiect, prin informaţiile furnizate de către
realizatori, documentaţie
Părinţii elevilor implicaţi, prin asigurarea utilizării eficiente a timpului liber de către
copiii lor
Comunitatea, prin faptul că îi sunt făcute cunoscute realizările
Agenţii economici care oferă sponsorizări, prin reclama făcută pe diferite căi
D.9. Impactul implementării proiectului asupra beneficiarilor direcţi şi
indirecţi: Proiectul are un impact pozitiv asupra elevilor. Activităţile practice au promovat în rândul
elevilor, valori şi atitudini: motivaţie pentru informare şi documentare ştiinţifică, interes
pentru aplicarea practicã a cunoştinţelor legate de valorile etnoculturale ale judeţului. Elevii
îşi îmbunătăţesc cunoştinţele despre tradiţiile şi obiceiurile diferitelor zone ale judeţului, au
găsit asemănări şi deosebiri şi au legat prietenii. La nivel de grup, elevii au colaborat şi au
avut iniţiative în organizarea activităţilor. Liderii de grup au prezentat proiectul în cadrul
şcolilor din care fac parte, precum şi în cadrul unor cercuri metodice.
Proiectul a reprezentat o adevărată provocare atât pentru profesori, cât şi pentru elevi, dar şi
o experienţã deosebitã cu multe amintiri plăcute care ne vor motiva şi pe viitor în derularea
altor proiecte pe care dorim să le demarăm.
Impactul asupra profesorilor a fost unul pozitiv.Lucrând ca o adevãratã echipã, profesorii au
împărţit sarcinile de lucru în mod egal, fiind motivaţi de abilităţile elevilor de a realiza
activităţile cu succes, dar şi de cunoştinţele noi acumulate în diverse domenii.
Fac schimb de opinii, de experienţă cu colegi din zonele vizitate, putând cunoaşte din
activităţile, tradiţiile, modul de abordare a realităţii în locuri îndepărtate, fără costuri şi
pierderi mari de timp.
Părinţii au satisfacţia de a vedea cum copiii lor participă la activităţi extracurriculare conform
dorinţelor şi aptitudinilor şi vor observa schimbări pozitive în comportamentul şi atitudinea
copiilor lor.
Şcoala şi localitateavor fi mai bine cunoscute în judeţ.Vor putea împrumuta din
experienţele pozitive ale altor şcoli şi localităţi.
Agenţii comerciali (sponsorii)vor avea ocazia de a-şi face reclamă cu costuri mici, făcând
în acelaşi timp un gest comunitar, o bucurie copiilor.
D.10 Continuitatea/Sustenabilitatea proiectului: Proiectul şi-a dovedit necesitatea susţinerii intereselor reale de formare, manifestare,
integrare şi afirmare a tinerei generaţii, în concordanţă cu potenţialul şi aşteptările acestora.
A demonstrat necesitatea atragerii şi implicării unui număr mare de elevi ( 200 ) în
programe şi acţiuni cu specific socio-educativ, cultural-artistic, turistic, sportiv.
13
De asemenea, a determinat modernizarea metodelor şi mijloacelor de formare,
motivare şi evaluare a copiilor şi tinerilor, prin activităţi variate şi atractive, cu caracter
dinamic şi interactiv.
A pus în evidenţă necesitatea organizării permanente de activităţi şi evenimente
destinate copiilor şi tinerilor, inclusiv pe perioada vacanţelor şcolare şi zilelor de weekend.
Proiectul evidenţiază astfel necesitatea şi oportunitatea realizării de contacte şi
parteneriate locale, regionale cu unităţi şcolare, organizaţii, instituţii şi foruri cu activitate în
sfera educaţiei globale şi problematicii tinerei generaţii.
Indicatori
stabiliţi pe
obiectiv
Denumire
indicatori
Standard
Cantitativi O1.Să participe la
culegerea de
informaţii din
diferite domenii
prin metode active:
O2. Să schimbe
informaţii utilizând
metode clasice şi
moderne.
O3. Să utilizeze
calculatorul pentru
informare şi
comunicare.
O4. Să utilizeze
tehnici de negociere
pentru obţinere de
fonduri.
- fiecare cadru didactic implicat va antrena în
culegerea datelor cel putin 75% din elevii claselor
pe care le conduc
- se vor stabili grupe de corespondenţă cu şcoala
coordonatoare şi cu alte şcoli, în funcţie de
interese: câte 3 elevi din fiecare şcoala se vor
ocupa de urmărirea corespondenţei prin scrisori;
alţi 3 elevi de corespondenţa prin internet
- până la sfârşitul proiectului 75% dintre elevii
implicaţi în proiect vor putea utiliza calculatorul şi
internetul pentru informare şi comunicare
- fiecare şcoală va atrage fonduri pentru a organiza
o excursie de 1-2 zile şi pentru realizarea
produselor finale
Calitativi O1.
O2.
O3.
O4.
- se vor realiza portofolii cu informaţii şi fotografii
din domeniul istoriei, geografiei, turismului pentru
cate 3 trasee turistice, de fiecare şcoala
- scrisorile, email-urile şi alte forme de
corespondenţă vor avea o structură corectă, vor fi
clare şi expresive
-sa realizeze lucrări în format Word şi Power point
- Ghidul turistic, pagina de internet şi CD-ul,
materialele de prezentare din şcoli să fie complete,
de bună calitate şi de larg interes.
Financiari Cheltuieli
Va fi ţinută o strictă evidenţă a materialelor
cumpărate şi a banilor obţinuţi din sponsorizări,
alte fonduri, cheltuieli . Vor fi alese împreună cu
elevii oferte cu costuri acceptabile.
Pt. elevi: participare la excursii din sponsorizări şi
14
D.11 Diseminarea proiectului: 4 panouri pe holurile şcolilor implicate;
10 articole în ziare locale, reviste şcolare;
4 activităţi cu invitaţi;
1 afiş
1 poster
1blog
E.Buget
Fonduri proprii ale cadrelor didactice realizatoare pentru demararea
proiectului: hârtie, printare documente, trimiteri poştale (aprox. 20 RON/pers)
Fonduri din sponsorizări, comitete de părinţi, alte surse pentru efectuare de
excursii (aprox. 50 RON / elev)
Fonduri pentru realizarea produselor finale: Ghid turistic, CD-uri, Pagina
Web, Afiş, Poster( (aprox. 500 RON)
INDICATORI
Calendarul proiectului
Nr. crt. Denumirea activităţii Perioada Mod de desfăşurare Resurse alocate
1. Elaborarea proiectului; octombrie-
noiembrie
2013
În echipă, prin internet -
2. Înscrierea partenerilor, obţinerea
avizelor şi completarea
documentelor
octombrie-
2013
Prin internet,
Adresa de e-mail a
coordonatorilor principali
-
3. Alcătuirea de comun acord a
programului concret de activităţi
octombrie
2013
Prin internet, mail sau
yahoo messenger
-
4. Ne facem cunoscută şcoala şi
zona geografică!
noiembrie
2013
Aplicaţie practică pe
traseul Sibiu-Caşolţ-Bradu-
Avrig-Sibiu.
Cartarea zonelor etnice ale
satului Caşolţ
20-50
RON/elev
5. Lansarea paginii Web a
proiectului
ianuarie-2014 Punerea in pagina web a
materialelor
-
6. Micii turişti februarie -
mai 2014
Desfăşurarea de excursii şi
activităţi de documentare
50-100
RON/elev
7. Trasee turistice vizitate Iunie 2014 Punerea în pagina web a
materialelor realizate prin
documentare
-
8. Vacanţa activă – la munte sau la
mare, ne documentăm!
iulie -
septembrie
2014
Activităţi de ordonare a
materialelor şi de
diseminare a rezultatelor
-
9. De prin ţară adunate! octombrie Schimb de informaţii între
Beneficii
de la comitetele de părinţi.
Pt. şcoala: pavoazare
Pt. comunitate: lobby
Pt sponsori: reclama
Pt. public: un ghid turistic
15
2014 şcoli
Punere in pagina Web a
unor trasee
10. Partenerul meu de lucru –
calculatorul!
noiembrie
2014
Culegere, ordonare şi
schimb de materiale
documentare
Punere în pag. web a
produselor
11. Iată ce-am realizat! decembrie
2014
Realizarea şi prezentarea
produselor finale( Ghid,
CD, Pagină Web, expoziţie
de pictură şi grafică,
audiţie muzicală) la o
întâlnire cu toţi partenerii
proiectului
16
Cum vă explicaţi faptul că hangiul a
găsit, totuşi posibilitatea să-i cazeze pe cei
10 călătoriconform dorinţelor lor?
Poplacean Bogdan, clasa a V- a
PROBLEMA HANGIULUI
DEŞTEPT
Într-o noapte, pe furtună
La un han, nerăbdători,
Au cerut în cor să doarmă
Zece vajnici călători.
Nouă camere cu pat am,
Hangiul le-a zis greoi.
Opt din voi vor dormi singuri
Şi-ntr-un pat vor dormi doi.
Auzind aceste vorbe
Oaspeţii s-au-nfuriat,
Fiindcă fiecare-n parte
Voia singur într-un pat.
Scărpinîndu-se în creştet,
Agerul stăpân de han
Le-a cerut un bob zăbavă
Şi-a grăit plin de elan:
Cum vreţi voi, aşa voi face,
Oricât va fi de bizar,
În odaia A să intre
Primii doi inşi, temporar.
În odaia B primeşte
Pat pe-o noapte insul 3,
Iar în C şi D să intre
4 şi cu 5, că-s grei.
E,F,G,au paturi bune
Pentru 6, 7, 8,
Iar în H va fi culcuşul
Lui nea 9, că-i mai copt.
Zece-i unul din cei doi
Care-au stat până aci
În odaia A. Să-l scoatem
Şi să-i dăm odaia I!
Iată cum hangiul nostru,
Spre uimirea tuturor,
A cazat în nouă paturi
Zece vajnici călători.
POEZIE SI…PUȚINǍ
MATEMATICǍ
17
1. Figurǎ geometricǎ ce are trei laturi.
2. Unitatea principalǎ pentru mǎsurat lungimea obiectelor.
3. Instrument cu ajutorul cǎruia se construieşte cercul.
4. Suma lungimilor tuturor laturilor unei figuri geometrice.
5. Figurǎ geometricǎ ce are douǎ câte douǎ, laturile opuse, egale.
6. Porţiunea dintr-o dreaptǎ mǎrginitǎ la ambele capate.
7. Porţiunea dintr-o dreaptǎ mǎrginitǎ numai la un capǎt.
8. Douǎ semidrepte care au aceeaşi origine şi nu sunt
în prelungire, formeazǎ ……………
9. Linia este formatǎ dintr-o infinitate de ............... .
Piţ Teodora, clasa a VIII-a
POEZIE SI…PUȚINǍ
MATEMATICǍ
18
SPIRITUL
CRĂCIUNULUI
Era o seară liniștită de Decembrie. Era ziua de dinaintea Crăciunului. Toată
ziua,cerul gri nu lăsase soarele să privească pământul acoperit de plapuma rece de
iarnă. Crivățul aprig se juca prin văzduh cu norii greide zăpadă, conturându-le forme
misterioase. Fulgii de nea se rotesc amețitor într-o horă argintie, chemandu-ne parcă să
ne alăturam lor în acest dans minunat. O plapumă albă și rece acoperise pământul
negru.
La noi în casă, forfotă mare. Mama făcea din greu cozonacii iar eu împreună cu
tata împodobeam bradul cu mii de luminițe cu forme și culori diferite foarte frumoase.
Deodată se auzi un clinchet de clopoțel și glasuri vesele de copii...erau colindătorii care
vin în fiecare an cu colinde, pentru a vesti ,,Nașterea Mântuitorului”. Se lasă seara, luna
se ridică elegantă ca o regină peste casele acoperite de zăpada pufoasă de curând
așternută și cu o suflare parcă arunca bucăți cristaline dintr-o oglindă, făcând zăpada
foarte sclipitoare. Cerul era plin de stele luminoase care parcă așteptau și ele venirea
moșului. Spre dimineață, vraja nopții își pierde farmecul,iar o perdea de ceață se ivește.
Peste puțin timp bătrânul Soare își ridică mununatele raze strălucitoare de după
munți. În casa mea era liniște. Doar instalația bradului se auzea, eu mă gândeam ce
oare mi-a adus moșul și așteptam nerăbdătoare să aud vocea mamei strigându-mă
pentru a vedea cadourile mult așteptate. Nu peste mult timp se auzi ușa, era mama,
bucuroasă am întrebat-o dacă moșul a venit și la noi. Aceasta răspunse că da iar eu am
sărit bucuroasă la brad și m-am bucurat de cadourile primite împreună cu familia mea.
După amiază am ieșit afară împreună cu tata și am făcut un om mare de zăpadă. I-am
dat numele ,,Crăiasa fulgilor de nea” deoarece era făcută din mii și mii de fulgi
strălucitori. Ne-am distrat de minune iar mai spre seară am cinat în familie cu rudele și
am sărbătorit venirea moșulA fost un Crăciun de neuitat!
Cosma Sânziana și Denisa Bârghiş Andra, clasa a VIII-a
19
SĂRBĂTORI DE CRĂCIUN
Ninge,ninge mereu. Fulgi mari
plutesc in vazduh si se astern intr-un
covor din ce in ce mai pufos. Zapada
scanteietoare impodobeste copacii su
ghirlande si par ca niste figurine de
zahar. Desi iarna este cumplita si
viscolul framata lumea, derdelusul este
plin de copii veseli cu obrajii aprinsi.
Casele pitite sub caciuli mari si albe
sunt inconjurate de un camp de
cristal. Este un peisaj mirific: covorul
moale si pufos de zapada domina
pamantul care pare mort. Singurele
urme de viata le reprezinta copiii
zglobii, fumul care se ridica deasupra
caselor si instalatiile ce impodobesc
strazile, vitrinele si copacii. Acestea
simbolizeaza sarbatorile de iarna care
aduc bucuria si iubirea in sufletele
noastre.
Iarna este ca o zana alba ce
soseste pe meleagurile noastre in sania
ei de argint trasa de reni.Ca o
adevarata razboinica ea pune stapanire
pe pamant. Cerul este posomorat si
trist, iar soarele prizonier in spatele
draperiilor de nori grei si
amenintatori. Iarna aseaza peste
intinderi o dantela alba
stralucitoare,tesuta marunt cu
miliarde de carligesi ace.
Acest peisaj de iarna pare desprins
dintr-un basm,se intalneste tot mai rar
si de aceea este ceva nepretuit,ceva ce
fiecare dintre noi ar trebui sa
experimenteze macar o data in
viata…
Vintilă Diana, clasa a VI-a
20
CURIOZITĂȚI…
iena este capitala Austriei. Orasul este
situat in extremitatea rasariteana a
acestei republici federale in landul
(regiuna autonoma)Viena si este traversata de Dunare.
Regiunea autonoma Viena este, cu cei aproape doua milioane de
locuitori ai sai, ce reprezinta un sfert din populatia totala a Austriei, al
zecelea oras ca marime al Uniunii Europene, populat de 2,26 de milioane de
locuitori.
Culeasa de Masca Diana, clasa a VI- a
Femela leu se ocupa cu vanatoarea in peste 90% din cazuri, in timp ce masculul leu prefera
sa doarma sau sa se odihneasca.
Elefantul este singurul mamifer care nu poate sari.
In ciuda greutatii sale impresionante, un urs grizzly poate alerga la fel de rapid ca si un cal
obisnuit.
Cel mai mare mamifer al planetei, balena albastra, cantareste 50 de tone la nastere. La
maturitate, ea poate ajunge pana la 150 de tone.
Cangurul nu poate sa sara, sa se desprinda de la sol, decat daca coada ii atinge pamantul.
Singurul loc de pe corpul unei vaci in care exista glande sudoripare este nasul acesteia.
Hipopotamul da nastere puilor sai sub apa si ii ingrijeste in primele zile de viata tot in apa.
Totusi, cei mici ies din cand in cand la suprafata pentru a lua destul aer.
Un cimpanzeu poate sa invete sa se recunoasca pe sine intr-o oglinda, insa o maimuta nu
poate fi invatata acest lucru.
Pe parcursul intregii sale vieti, o singura vaca da peste 200.000 de pahare de lapte.
Cu ajutorul limbii sale extrem de lungi si elastice, aproximativ 55 cm, girafa este capabila sa
se curete singura in urechi.
Cea mai mare rata de homosexualitate intre animalele mamifere se intalneste la lilieci,
aceasta depasind chiar rata homosexualitatii la oameni.
Crocodilii nu pot scoate limba din gura deoarece au o protectie pentru a nu si-o musca cu
ajutorul falcilor puternice si a dintilor fiorosi.
V
21
Un pinguin imperial-tata suporta frigul Antarticii timp de 60 de zile
sau chiar mai mult pentru a proteja ouale din care urmeaza sa iasa puii.
In toata aceasta perioada el nu mananca nimic si sta in picioare tot
timpul. Dupa ce puii ies din oua el ii hraneste cu un lichid special din
gat si asteapta ca mama pinguin sa vina sa aiba grija de cei mici.
Ragetul unui leu adult poate fi auzit de la o distanta de 7 kilometri departare si ii avertizeaza
pe intrusi sau aduna membri grupului ce s-au rasfirat.
Cea mai scurta perioada de gestatie la animale se poate intalni la opossum, care da nastere
puilor la numai 12-13 zile de la concepere, iar cea mai lunga perioada este la elefantul asiatic,
cu 608 zile, adica peste 20 de luni de gestatie.
Culese de Mocan Gabriela, clasa a VIII-a
ȘTIAȚI CĂ…?
Crocodilul nou nascut este de 3 ori mai mare decat oul din care a iesit.
-------------------------------------------------------------------------------------
Mangustele sunt imune la veninul serpilor. Din acest motiv au fost imblanzite pentru a prinde
serpi veninosi. Hrana preferata a mangustei vargate sunt gandacii si larvele si pupele
fluturilor.Ele sunt extrem de galagioase, producand 10 tipuri diferite de sunete.
---------------------------------------------------------------------------------------
Greutatea tuturor furnicilor de pe Terra este mai mare decat greutatea tuturor oamenilor.
---------------------------------------------------------------------------------------
Pinguinii se intorc in acelasi loc, la acelasi cuib si la acelasi partener in fiecare an.
---------------------------------------------------------------------------------------
Strutul adult sau gaina pot sta intinsi pe pamant cu gatul intins pentru a nu fi observati.
---------------------------------------------------------------------------------------
Cartita cu nasul in forma de stea are pe nas 22 de organe mici de culoare roz, in forma de
tentacule, care se unesc in acelas punct.
---------------------------------------------------------------------------------------
Cu aprox.5000 de ani in urma, in Egipt, pisicile erau considerate drept membri ai familiei.
---------------------------------------------------------------------------------------
Celebrul tarait al greierilor este produs atunci cand un greier mascul isi freaca partea dintata a
piciorului din fata, cu un sir de aproximativ 50-250 de dinti, de piciorul din fata opus.
---------------------------------------------------------------------------------------
Masculul licurici Photinus pyralis, intalnit des in America de Nord, licareste spontan in
timpul zborului, emitand in medie sclipiri cu o durata de 0,3 secunde, odata la fiecare 5,5
secunde, daca temperatura este de 25C.
---------------------------------------------------------------------------------------
In mod natural cainii au un simt olfactiv foarte dezvoltat. Daca oamenii au 5.000.000 de
senzori care miros, cainii ajung pana la 220.000.000.
---------------------------------------------------------------------------------------
Cainii au fost pentru prima oara domesticiti de oamenii cavernelor in Paleolitic.
---------------------------------------------------------------------------------------
22
Acum mai bine de 50 de milioane de ani, Terra era un loc mult mai călduros decât acum, iar
din acest motiv în pădurile din America de Nord sălăşluiau cai de dimensiunile pisicilor de
casă.
---------------------------------------------------------------------------------------
Culoarea ochilor unei pisici se schimba in functie de inaintarea in varsta a acesteia.
---------------------------------------------------------------------------------------
O pisica recunoaste mersul stapanului ei de la sute de metri departare.
---------------------------------------------------------------------------------------
In salbaticie, nimfele traiesc in stoluri mari, in stepe si se gasesc numai exemplare de culoare
brun-maronie sau gri.
---------------------------------------------------------------------------------------
Pielea groasa a hipopotamului secreta o substanta rosiata uleioasa care ii protejeaza
tegumentul in apa si impotriva vremii uscate. Astfel s-a nascut legenda ca hipopotamul
transpira sange.
---------------------------------------------------------------------------------------
Linxul este o felina cu picioare lungi si talpi acoperite cu blana, cap patrat si labe mari,
adapte la mersul prin zapada.
---------------------------------------------------------------------------------------
Vederea sa agila i-a facut pe oameni sa creada ca acest animal poate vedea chiar si prin
piatra.
---------------------------------------------------------------------------------------
Cartita cu nasul in forma de stea are pe nas 22 de organe mici de culoare roz, in forma de
tentacule, care se unesc in acelas punct.
---------------------------------------------------------------------------------------
Masculul licurici Photinus pyralis, intalnit des in America de Nord, licareste spontan in
timpul zborului, emitand in medie sclipiri cu o durata de 0,3 secunde, odata la fiecare 5,5
secunde, daca temperatura este de 25 grade Celsius.
---------------------------------------------------------------------------------------
Absolut toti crevetii se nasc masculi. Unii dintre ei devin femele la maturitate.
---------------------------------------------------------------------------------------
Rechinii sunt singurele animale despre care se stie ca nu se pot imbolnavi de cancer.
---------------------------------------------------------------------------------------
Cea mai scurta perioada de gestatie la animale se poate intalni la opossum, care da nastere
puilor la numai 12-13 zile de la concepere, iar cea mai lunga perioada este la elefantul asiatic,
cu 608 zile, adica peste 20 de luni de gestatie.
---------------------------------------------------------------------------------------
Un pinguin imperial-tata suporta frigul Antarticii timp de 60 de zile sau chiar mai mult pentru
a proteja ouale din care urmeaza sa iasa puii. In toata aceasta perioada el nu mananca nimic si
sta in picioare tot timpul. Dupa ce puii ies din oua, el ii hraneste cu un lichid special din gat si
asteapta ca mama pinguin sa vina sa aiba grija de cei mici.
---------------------------------------------------------------------------------------
Pe parcursul intregii sale vieti, o singura vaca poate da peste 200.000 de pahare de lapte.
Culese de Fodor Valentin, clasa a VI- a
23
Ştiaţi că ... corpul unui om de 70 de kg cuprinde 6 kg de hidrogen, 44 kg de oxigen sş 14 kg
de carbon ?
Ştiaţi că ... numele hidrogenului înseamna "generator de apă"?
Ştiaţi că ... 1 km pătrat de pădure de conifere elimină în atmosfera o cantitate de oxigen de 10
ori mai mare decât aceeaşi suprafaţă cultivată cu culturi agricole?
Ştiaţi că ... Marea Moarta are o salinitate de 240g/litru?
Ştiaţi că ... cele 7 metale cunoscute in antichitate sunt: aur, argint, cupru, plumb, mercur, fier
şi staniu?
Ştiaţi că ... din cele 109 elemente chimice cunoscute, 92 se afla in natura, iar restul s-au
obtinut pe cale artificială?
Ştiaţi că ... într-un punct minuscul desenat cu creionul sunt 30.000.000.000.000.000 de
atomi?
Ştiaţi că ... numele celui mai rar element de pe Pământ este astatin (69 mg în toată scoarţa
Pământului)?
Ştiaţi că ...electronul gravitează in jurul nucleului atomului cu o viteza de aproximativ 2000
km/s? Cu o astfel de viteză electronul ar putea înconjura Pământul în 20 de secunde?
Ştiaţi că ... clorul este primul halogen obţinut în stare liberă (1774)?
Ştiaţi că ... "azot” inseamnă “fara viaţă”?
Ştiaţi că ... apa regală este unul din puţinii reactivi care pot dizolva aurul şi platina şi că
constă dintr-un un amestec de acid clorhidric si azotic?
Culese de Andra Genescu si Cătăniciu Paula, clasa a VIII-a
Scara Richter este folosită pentru a se măsura puterea unui cutremur?
Aceasta a fost creata în anul 1935 de seismologii americani Charles F Richter şi Beno
Gutenberg, de la California Institute of Technology, pentru a măsura puterea unui cutremur.
Scara Richter măsoară cât de amplă este mişcarea pământului şi permite stabilirea
epicentrului unui seism. Măsurătorile sunt făcute cu ajutorul seismografelor.
Este o scară logaritmică, pentru că magnitudinea corespunde logaritmului măsurării
amplitudinii undelor de volum la 100 km de epicentru şi este este gradată de la 1 la 9.
De obicei intensitatea cutremurelor nu se exprimă în numere întregi, ci în numere fracționare.
Deoarece scara Richter este o scară logaritmică, o modificare de un grad este corelată cu o
modificare de 10 ori a amplitudinii undelor seismice şi de aproximativ 30 de ori a energiei
eliberată de cutremur.
În schimb, Scara Mercalli, inventată de către seismologul italian Giuseppe Mercalli, este o
scară care stabilește intensitatea unui cutremur pe baza observațiilor personale, subiective,
din timpul cutremurului. Această scară stabileşte intensitatea cutremurului în funcţie de
efectele acestuia asupra clădirilor şi a mediului înconjurător, dar nu este măsurată de aparate.
Culese de Mocan Gabriela, clasa a VIII-a
24
GLUME…
Culese de Andra Genescu şi Cătăniciu Paula, clasa a VIII-a
- Domnu’ diriginte,ati pedepsi pe
cineva daca n-a facut ceva?
-Desigur ca nu.
-Bine, ca nu mi-am facut tema.
- Grozav aş vrea să zbor pe Lună în timpul
tezelor!
- De ce
- Acolo orice materie este de 6 ori maiuşoară!
Mama către fiică, înainte de examen: Azi, la bac, să citeşti cu atenţie subiectele, că doar ai
învăţat, şi să le rezolvi pe rând: partea întâi, partea a doua şi partea a treia. Apoi, îţi mai
rămâne timp să zâmbeşti şi la camera de filmat din clasă că aşa e frumos.
Mama către fiică, după examen: Cum a fost?
Fata: Am făcut cum mi-ai spus. Am citit cu atenţie. La primul subiect nu am ştiut ce să
scriu, la al doilea nu am ştiut, iar la al treilea nu am ştiut. Iar în timpul rămas am zâmbit la
cameră.
- Să presupunem că locuieşti la etajul cinci şi că între fiecare două etaje sunt
15 trepte. Cate trepte va trebui să urci pentru a ajunge la apartamentul tău ?
- Pe toate, domnule profesor.
- Ţi-am citit lucrarea de control. Foarte bună.dar e identică cu cea a colegului tău de
bancă. Ce concluzie să trag de aici întreabă profesorul.
- Că şi a lui e foarte bună.
Doi colegi de clasa:
- Ce-ai scris la BAC la romana? - Nimic, am dat foaia
alba!
- Ba, esti nebun ?! Or sa zica astia ca am copiat unul de la
altul!
- Chiar credeţi că meritam eu să-mi puneţi
nota unu, domnule profesor ?
- Ce să fac, dacă alta mai mică nu există.
- Alo, Vladimir?
- Da.
- Îţi aminteşti ce ne-a dat ieri la matematică
- Câte un 3.
25
COORDONATOR REVISTĂ,
Director,
Prof. GIUSSEPPE BOTHAR
REDACTOR,
Prof. SANDA LILIANA PĂRĂU
Prof.ANCA IOANA IRŞIC
Cuprins:
CETATEA DIN SLIMNIC
ZIUA ȘTAFETEI
DIVERSITATE ETNOCULTURALĂ
POEZIE ȘI…PUȚINĂ MATEMATICĂ
SPIRITUAL CRĂCIUNULUI
SĂRBĂTORI DE CRĂCIUN
CURIOZITĂȚI
ȘTIAȚI CĂ…
GLUME
26