OPORULU ÂDM1NISTR.: Str. Nicolae lorga 6

TELEFON No. 1Ѳ/7Ѳ I ANUL VI. Numărul 161. Apare in fiecare Duminecă

Milă... pentru fraţii noştri înstrăinaţi

ÍNu poate fi privelişte mai jalnică cat aceia pe care ne-o oferă unii

compatrioţii noştri, care, fie **Щі de dezgust, fie momiţi de p n ţ i criminali, fie siliţi de sărăcie f1 Părăsesc căminul, întemeiat poa-f neamuri, pentru a căuta aiurea

A l muită dreptate şi mai ales, o fci bună stare materiaiă. Nu ştii s 8 ă taci: sä te minunezi sau să te 'grozeşti? Ne lăudăm în orice mo-Ient că avem o ţară „bogata", în

' năpădesc cu îngăduirea auto­r i l o r noastre atâţia străini ca să *^*ge o pâine mai bună — şi une-t l Să-şi iacă paiaţe —, iar plugari e.ăi noştri, chinuiţi de foame, pă-^ egc cu îaerauii în ochi meleagu-ie străbune ca sa şi câştige traiul e S te mări şi ţări. g intr auevar ruşinos şi nespus de

w eros: <űeice urmăresc ziarele au utui constata cu adâncă amărăciu-B c ă sute — poate mii — de gos-Duari romani, rătăcesc ca nişte um-re înfometate pe străzile oraşelor in Brazilia, trezind mila băştinaşi-

şi revoita ziariştilor de acolo, iri ei înşişi se indignează de trata-lentul neomenos i a cari aceşti oa-ieni au iost supuşi, şi se miră că utorităţiie noastre nu iau nici o lăsură de a repatria pe aceşti ne-rriciţi cari acolo, s'au convins încă [iată ue adevărul zicalei: „Fie pai-ea cât de rea, tot mai bună e'n ira mea". Avem destui concetăţeni, cari nu

e iubesc prea mult. Avem deci tot lierestii ca să păstrăm ca o comoa-i, şi să sporim pe căi cu putinţă lateriaiui de semeni pur românesc, pntruca să fim mereu în o necon->stata majoritate în acest Stat ro-lânesc. Dar ne cuprinde dispe-irea când vedem nepăsarea cu ca-; tratează aceasta chestiune auto­matise noastre, cari îngăduie expor­

tarea de elemente româneşti, lăsând să se scurgă în loc atâţia intruşi problematici.

Oare trebue să colaborăm singuri ia sinuciderea noastră? Aceată ţa­ră mănoasă care hrăneşte aşa de bine — slavă Domnului — atâtea sute de mii de străini pripăşiţi în chip colegial pe plaiurile noastre abia acum după război, nu putea oa­re să sature şi pe acele câteva mii de ţărani români, cari acum rătă­cesc flămânzi prin Brazilia şi alte partit Oare nu s'a găsit nimeni să-i lumineze din vreme pe aceşti oameni asupra pasului ce aveau să-1 fa­că? Nu s'a găsit nimeni să le întin­au o mână de ajutor ca să le dea putinţa să rămână la vetrele lor, să lucreze mai departe gospodăriile pe care rânduri şi rânduri de stră­buni le-au sfinţit cu munca lor cin­stită şi modestă?

Nu s'a găsit nimeni să închidă din vreme pe acei negustori "de sclavi albi cari ne pustiesc satele şi ne compromit numele în atâtea ţări?

Iţi vine să te cutremuri când afli ca în Siberia mai vegetează, trataţi in chipul cel mai vitreg, încă 14 mii ue români, printre cari se află a-taţia ofiţeri şi un general. Un Stat, care se cinsteşte, şi care ştie să-şi cinstească şi fiii săi, se interesează energic de soarta fecăruia din cetă­ţenii săi. Oare autorităţilor noastre nu ie plesnesc obrajii de ruşine, când ziarele din Buenos Aires se indig­nează de mizeria şi părăsirea în care sunt lăsaţi compatrioţi de-ai noştri?

Domnilor în drept, treziţi-vă pâ­nă nu va fi prea târziu, până nù vi se va striga că aţi vândut pe fraţi de-ai voştri, precum Iosif a fost

vândut de fraţii săi. Mai mult in­teres, mai multă... milă pentru con­cetăţeni de-ai voştri, de-ai noştri.

Mentor

ЛОАСШ HORA? D-l iiie Pasculescu scria în „ D u -

dneca Poporului", despre locul cel tai potrivit unde să se facă horile i zilele de sărbătoare, spunând că ecât la crâşmă, tineretul ar putea ica- în faţa şcoalei sau în alt loc, nde să naudă strigătele şi sudăl-lile chefliilor, unde ei mar putea ispitiţi ia băutură. In aüevär, ţinerea horelor în cur­

ea sau în preajma cârciumei, pri-îjeşte tineretul să vadă tot soiul de üde urite, s audă fel ş fel de vor-e — şi cum răul prinde mai uşor ecât frumosul — tinerii sunt ispi-iţi, beau şi ei la rând cu părinţii au cu rudele, vin în atingere cu be-ivanii satului, se apucă de chef, e scandaluri şi de alte fapte urîte, ipte ce isvorăsc din cauza beţiei.

La Paşti, ,1a Rusalii, şi la toate ărbătorile mari, sătenii noştri se trâng la crâşma. Işi aduc deacasă e-ale mâncării şi se aşează la aşa tumitele „refeneie", — adică stau i masă, mănâncă, beau — mai ales l e a u — şi asculta cum le cântă lău-arii. In mijlocul curţii — sau când râşma are vad la drum, în şosea — ineretul se prinde în horă.

Asta n'ar fi nimic, dar partea cea uită începe de când ceice au luat am mult „la măsea" se amestecă în oc, unde încurcă hora şi cu limba mpletecită, dau ordine lăutarilor a să cânte ce voiesc ei. Din acea-

cauză se întâmplă foarte ade-ea certuri, bătăi, ba uneori chiar irime. Şi astfel, sărbătorile mari, în oc să fie prilejuri de bucurii mari, e veselie, de fapte creştineşti şi de 'Urăţire sufletească, devin dimpo-fivă prilejuri de fapte urâte, ne-Teştineşti şi chiar de nenorociri.

Aceasta nu însemnează însă să iu ne mai veselim la zile mari. Să ne rèselim, să ne bucurăm, dar nu să le leçinstim prin faptele noastre. La Bşirea delà biserică să nu ne mai ibatem din cale când ne este crâş-

'n drum, iar horele să le facem •colo, unde tineretul este pus la idăpostul pildelor rele.

Am avut prilejul ca vacanţa Pas­elor s'o petrec în Maramureş. In 'rima zi de Paşti am ieşit să mă >limb puţin pe uliţile satului în ca-e locuiam. Crâşmele, toate evreeşti,

la număr pentru un sat, de jOO suflete — erau pline de săteni, ^eice n'aveau loc înlăuntru stau u ngiţi pe lângă garduri şi beau le-avalma: bărbaţi, femei copii... J»nd am ajuns însă în curtea bi-«ricii mi-s'a umplut sufletul de bu­

curie. Tinertul — băeţi şi fete in iiaine de sărbătoare — era strâns aci. Lungiţi pe iarbă, tinerii vor­beau, râueau, glumeau...

A doua zi, am făcut o preumblare şi prin comunele apropiate ale ve­cinei noastre Cehoslovacia ajungând până ia Jassina. Pretutindeni crâş­mele erau închise. Pela porţile ca­selor, pâlcuri, pâlcuri stau de vorbă sătenii, iar hora juca — într'un loc unde tineretul nostru nu prea mai calcă — in curtea bisericii! Acest lucru m'a minunat cu adevărat. Flă­căi cu mintene cărămizii şi cu pălă­rii verzi, fete cu un fel de căciulite în culoarea lânii săine pe cap şi cu fote vărgate, jucau liniştit în horă ori stau pe sub umbrare.

In preajma sfântului locaş, gân­durile le vor fi fost curate, strigătu­rile glumeţe, dar nu de ocară, cum se întâmplă prea adesea pe la noi. Cei rău nărăviţi şi beţivii n'a­veau ce căuta în curtea bisericii. Astfel tineretul era pus la adăpo­stul pildelor rele şi însăşi el — din respect pentru sfântul locaş — era împiedicat delà necuviinţe ori delà gânduri urîte.

E bine să împrumutăm delà alţii obiceiurile lor frumoase, mai ales in ceeace priveşte tineretul, nădej­dea zilelor de mâine. Dacă noi, rân­dul de oameni de azi, suntem aşa cum suntem, trebuie să purtăm toa­tă grija de sufletele acelora cari mâine ne vor lua locul.

Aşa dar locul cel mai potrivit pentru petrecerea tineretului trebu­ie să fie în apropierea altarului, şco­alei sau undeva retras, pe iarbă ver­de.

C. N. Dărvărescu, înv.

S'au s u b s c r i s p â n ă a c u m

145.SOO lei A c ţ i u n i p e n t r u „ C u l t u r a

P o p o r u l u i " JJ OUA ACŢIUNI la „Cultura Popo­

rului" se plătesc în întregime; de­là două acţiuni în sus, primul vărsă-mânt este de 30 la sută din suma sub­scrisă.

Banii se vor înainta la Banca „Al­bina" din Cluj. O acţiune costă 200 de lei plus 20 lei cheltueli de fondare.

Mobilizarea elementului r o ­mânesc la industrie $i comerţ

P r i n c i p i u l d« o r g a n i z a r e a l o f ic i i lor j u d e ­ţ e n e d e p r o p a g a n d ă ş i p l a s a r e a l u c e n i c i l o r

In atenţia Min sttrului Man ii Neamul nostru îşi va putea câşti­

ga viitorul şi independenţa econo­mică numai atunci când în desvol-tarea industriei şi comerţului va sta în raport şi la un nivel egal cu cele* lalte popoare. Oraşele şi satele noa­stre vor fi ale noastre numai atunci, când poporul român trezit din som­nul letargiei şi al indiferentismului va căuta să exploateze şi să lucreze singur izvoarele de bogăţii neseca­te ale ţării.

Industria şi comrţul la noi trebue să progreseze zi cu zi pe lângă toa­tă criza vremelnică» şi concurenţa ţă­rilor vecine, căci nici o ţară nu dis­pune de atâtea bogăţii naturale ca ţara noastră. Pădurile ce acoperă munţii falnici ai Carpaţilor au cele mai bune lemne de lucrat, vastele bogăţii în minerale ce le ascund munţii noştri, gazurile metane, pe­trolul şi alte comori parcă sunt date de Dumnezeu ca o recompensă pen­tru multele suferinţe ce le-a îndurat neamul românesc. Toate aceste ne sunt destule chezăşii de a privi cu un optimism desvoltarea industrială şi comercială şi de a ne baza pe un viitor mai strălucit.

Şi totuşi par'că noi ne lipsim de a-ceste daruri, stăm şi ne frământăm politiceşte şi privim cum străinii ne iau mura din gură. Cum ne exploa­tează toate bunurile pământeşti spre a le lucra dincolo de hotare ca mai apoi să le importeze din nou şi a ie vinde pe bani scumpi.

Poporul nostru stă în espectativă şi modest cum este, se mărgineşte şi azi de a fi tolerant până la prostie şi de a fi slugă vecinică străinului. Bu-curându-se de cele două-trei juge-re de pământ date de reforma agra­ră, românul, se crede satisfăcut ca după moarte va ferici pe cei trei pa-tiu feciori ţinuţi pe lângă dânsul, lăsându-le traista de lucru şi vezi Doamne moşia de a o ^npărţi .

Moţii, maramureşenii, fraţii din ţinutul Sălajului, Hunedoarei şi Bi­horului sunt şi azi compătimiţi şi priviţi ca cerşitorii ţării pe lângă toate că,, câştigându-şi libertatea sperau într'un viitor mai strălucit, care să le şteargă din amintire odio­sul trecut: „Munţii noştri aur poar­tă, noi cerşim din poartă 'n poartă".

Mă întreb: s'a luat iniţiativa de a salva din sărăcie şi mizerie spuzele de copii ale acestor ţinuturi cău­tând a-i îndruma la industrii şi co­merţ, spre a-i face stăpânii aurului şi bogăţiilor ce le ascund munţii lor?

Dar nu numai ţinuturile susnu-mite, dar în toate satele româneşti sunt contingente imense de băeţi săraci, cari crescând cum au crescut şi părinţii lor, vor fi nevoiţi din cauza sărăciei, să meargă în slujbe ca simpli servitori şi ca servitori şi oameni săraci să rămână toată viaţa lor, profitând de ei numai capitaliş­tii; dar dacă ei ar intra la meserie şi comerţ ar eşi calfe fiind bine plă­tiţi şi după un timp de 4—5 ani ar putea profesa serios meseriai sau negoţul, devenind oameni inteli­

genţi, cu vază socială şi cu bunăsta­re materială.

Pentru aceştia îmi ridic glasul şi caut să apelez la intelectualitatea noastră: până când vor fi ţinuţi în sărăcie şi mizerie?

N'ar fi bine de a se înrola acest tineret la industrie şi comerţ? Oare nici după opt ani de libertate nu pri­vim ca cea mai vitală problemă a-capararea industriei şi a comerţu­lui pe seama elementului românesc?

Spre ajungerea acestui scop ora­şele ardelene şi bănăţene au organi­zat cămine de ucenici, înrolând băe-ţii delà sate la industrie şi comerţ. Căminele sunt pline, dar numărul lor departe este de scopul ce-1 ur­mărim. Până la o ocaziune mai pri­elnică financiară continuarea organi­zării căminelor stagnează, dar şi pâ­nă atunci am putea plasa, mulţi bă­eţi prin o organizaţiune nouă, pe care o recomand în atenţiunea Mi­nisterului Muncii.

Căminele de ucenici sunt zilnic a-sediate de maeştrii şi comercianţii din judeţe, cerând mereu ucenici. Se simte o criză mare de ucenici. Oa­re nu ne putem folosi de ocaziunea aceasta? Ministerul Muncii să orga­nizeze în fiecare sediu de judeţ Ofi­ciul de propagandă şi de plasare al ucenicilor. Şefii acestor oficii să fa­că prooagandă prin comunele mai nevoiaşe româneşti, ţinând prelegeri şi arătând cu argumente folosul mare ce-1 aduce industria şi comer­ţul. Va căuta să înlesnească elemen­tul românesc de prin sate ca să fa­că excursii prin oraşe, să cunoască

viaţa şi câştigul delà oraş, mese­riile, traiul meseriaşilor faţă cu al populaţiei rurale. Va face cunoscut tuturor meseriaşilor din centrele in­dustriale şi comerciale de a se apro­viziona cu ucenici delà Oficiul ju-deţan.

Elevii recrutaţi de către şefii Ofi­ciilor de propagandă, de învăţători şi preoţi al căror sprijin trebue ce­rut, vor fi aduşi la Oficiul judeţan de plasare, şi dupăce vor fi povă­ţuiţi cu sfaturi şi îndrumări nece­sare se vor plasa la maeştrii din lo­calitate şi provincie sau îi va trimite la alte Oficii de plasare judeţene, unde se simte nevoia de ucenici. Şe­fii oficiilor vor cere tot la trei luni elevii la maeştrii acasă, vor lega contractele cu patronii, se vor in­teresa de progresul lor de muncă, cum şi de tratamentul băeţilor. In­tre oficiul de plasare şi elevii plasaţi să fie un schimb de corespondenţă. In fiecare centru, unde sunt plasaţi astfel de băeţi, primăria să fie obli­gată de a patrona interesele elevilor, înlocuind pe părinţii acestora.

In felul acesta vom putea plasa sute şi mii de elevi, căci maeştrii din provincie zilnic ne cer băeţi şi in­dustria şi comerţul la noi chiar şi în sate sunt bine desvoltate. Am îm­părtăşit această ideie şi societăţii

„Meseriaşul" din Timişoara, care deja plasează cu succes a tâ t în cen­tru cât şi în provincie, îngrijind de aceşti elevi şi prin delegaţii socie­tăţii, leagă contractele, îi cercetea­ză, dându-le îndrumări părinteşti.

Ministerul Muncii să ' înfiinţeze mai multe burse în urma propunerii directorilor de cămine şi a şefilor oficiilor de plasare judeţene, ca elevii cei mai buni să fie trimişi în străinătate spre a se specializa şi în-torcându-se aceştia acasă, prin cre­dite, să li-se dea capitaluri necesare pentru a-şi putea începe meseriile.

ldeia porneşte delà oamenii mici, cei mari în folosul naţiunii să o adopte, iar Ministerul Muncii să o aplice.

Ştefan Ѵшре directorul Căminului de uce­nici No. 1 şi Căminul calfelor

S t a t i s t i c e i n t e r e s a n t e

Pentru domnul ministru al şcoalelor

Prin legea din 1924, s'a înfiinţat prin impunere în fiecaire comună unde au fost cel puţin 15 analfabeţi, şcoală aşa zisă de adulţi.

in anul înfiinţării au mers cum a mers şcoalele de bine de rău, toţi au căutat să-şi facă datoria, înţele­gând desigur scopul măreţ, de a con­tribui la înălţarea neamului româ­nesc. In acest an şcolar 1925—26, învăţătorii pricepând în mod rigu­ros prescripţiunile legii şcolare şi mai presus de aceasta scopul de a ridica masele populare, a căutat ca să se străduiască din răsputeri a ajunge la un rezultat cu totul mulţu­mitor.

Ar fi ceva prea mult ca să se ceară învăţătorului ca aceste cursuri să le facă benevole, deaceia şi le­giuitorul se vede că a observat a-ceasta şi a pus în lege ca acest supliment de cursuri să fie plătite.

Se constată însă, cu multă durere, mai ales azi, când învăţăorul se ouate intre viaţă şi moarte cu scum-petea enormă a zilei şi nu arare­ori cu lipsa chiar a pâinei de toate zilele, ca pe lunile Noemvrie şi Decemvrie 1925, n'a primit nici-un ban. Nu mai vorbim de anul în curs, căci üe el nu se pomeneşte ca şi când n'ar fi existat nimic.

Cerem dar d-lui ministru să ia în considerare acest fapt şi să ordone organelor în drept să-şi achite plata ce i-se cuvine învăţătorilor pentru cursurile de adulţi de anul trecut şi anul în curs.

Pentru acest gest mulţumim res­pectes şi salutăm cu recunoştinţă pe făcătorul de bine.

Nie. Dumitrache, înv.

Evoluţia criminalităţii în România Numărul din urmă (2) din Bu­

letinul Statistic al României — pu­blicat de direcţiunea generală a sta­tisticei din ministerul industriei şi al comerţului — ne aduce între altele contribuţiuni de o valoare deosebită în domenii ce interesează în cel mai. mult grad economia naţională, şi o dare de seamă relativă la evoluţiu-nea criminalităţii în vechiul regat şi în Basarabia, în cursul perioadei 1919—1923, semnată de directorul general al statisticei judiciare d. Dr. Eugen Decusară, unul dintre cei mai sârguincioşi penalişti specializaţi în această direcţiune.

Oricât de incompletă — căci nu se ocupă decât de crimele pedepsite la juraţi, lăsând deoparte pe cele judecate de instanţele militare (dea-semenea nu cuprinde crimele ai că­ror autori au rămas nedescoperiţi şi nici pe acelea în curs de restricţie şi judecată), — statistica d-lui Decu­sară este totuşi o operă de reală în­semnătate, atât prin documentarea riguroasă dovedită cât şi prin siste­matizarea ştiinţifică şi de amănunt ce a adoptat. Prin aceste însuşiri, lucrarea d-sale se face indispensabi­lă legiuitorului penal viitor şi se impune, ca punct de repert pentru orice legi şi regulamente penitencia­re, poliţieneşti ş. a. ce s'ar creia.

*

Prima tabelă statistică fixează sporul criminalităţii în România (cu basarabia) din anii 1919, 1920, 1921, 1922 şi 1923 — faţă de 1914.

In recenzia de faţă, voi înlătura datele Basarabiei spre a înfăţişa nu­mai pe acelea ale vechiului regat, cari se poartă asupra unei populaţii constante relativ.

In 1914, — s'au deferit juraţilor 662 crime (cu 1079 de acuzaţi; din­tre cari au fost condamnaţi 456 (procent: 42 la sută) şi achitaţi, al-coolişti, etc. restul. — In 1919: 935 crime) cu 940 acuzaţi). 404 condam­naţi (44 la sută), — în 1920: 1596 crime (cu 1567 acuzaţi), 538 con­damnaţi (35 la sută — la cari se adaugă 20 la sută amnestiaţi); — în 1921: 1249 crime (cu 2274 acuzaţi), 997 condamnaţi (45 le sută—la cari se adaugă 8 la sută amnestiaţi); în 1922: 1346 crime cu 2243 acuzaţi, 960 condamnaţi 45 la sută, la care se adaugă 13 la sută amnestiaţi, iar în 1923:1232 crime (cu 1743 acu­zaţi), 807 condamnaţi (42 la sută •— la cari se adaugă 3 la sută amne­stiaţi.

Reiese din această tabelă: 1) nu­mărul afacerilor criminale a sporit din 1914 în 1923, delà 662 la 1232, înregistrând altfel un procent de 100 la sută; 2) numărul acuzaţilor a sporit, în aceşti ani, delà 1079 la 1743, înregistrând astfel o creştere de 60 la sută — ceeace dovedeşte că recidiva ia proporţii îngrijorătoa re, 3) numărul condamnaţilor a tre­cut delà 456 la 807, adică un spor de 86 la sută, ceeace afirmă o înăs­prire a penalităţii, pe care n'a influ­enţat-o mult nici decretele de am-nestie ce s'au acordat între timp.

Sub raportul indicelui criminali­tăţii, România se aşează în fruntea ţărilor comparate, marcând 17 cri­me la 10O mii locuitori, pe când Franţa are indicele 7, Portugalia 6, Olanda 6, Belgia 5 etc.

Tabela 2 — cuprinde statistica criminalităţii în România, după na­tura faptei (crime de înaltă trăda­re, crime contra persoanelor şi con­tra proprietăţii etc.)

Se vădeşte o creştere a număru­lui celor acuzaţi de crime contra persoanelor — şi e explicată prin sporirea pruncuciderilor (din 1914 până în 1923, cu aproape 50 la sută), avorturilor cu 250 la sută şi a o-morurilor (cu 50 la sută).

Tabela 3 — repartizează crimele comise în anii 1919-1923 (compara­tiv cu 1914) pe provincii şi în raport cu cifra populaţiilor. E sugestiv: In Moldova numărul crimelor se în­făţişează în o creştere de 120 la sută şi cu un indice de criminalitate spo­rit delà 11 la 24 (adică dublu) pen­tru suta de mii de locuitori. In Mun­tenia creşterea e de 66 la sută, cu

indicele sporit delà 7 la 12 pentru suta de mii de locuitori. In Oltenia creşterea e de 26 la sută, cu indicele crescut doar delà 9 la 12. In Dobro-gea creşterea e maximă — 270 la sută, iar indicele prezintă un salt delà 5 la 15 crime de fiecare sută de mii de locutori.

Explicaţia acestui fenomen stă în faptul nestâbilităţii populaţiei bulga­re, care organizată în bande şi sub pretextul iredentismului se dedă la permanente jafuri şi acte de bandi­tism asupra populaţiei locale.

Se observă dintr'odată, că tâlhă­riile sunt mai frecvente la câmpie decât la munte şi — în schimb, — că populaţia muntenească ajduce criminalitate! jertfă mai considera­bilă decât aceea a câmpiei.

Deasemenea că, avorturile se ma­nifestă pe o scară progresivă la câmpie.

Explicaţia poate stă şi în faptul influenţei apropierii oraşului.

Tabelul 5 —• numără crimele de drept comun după districtele în cari s'au comis.

După numărul anual, trista ie-rarchie e în frunte cu jud. Chişinău (urmează apoi: Bacău, Dorohoi, Vlaşca, Ilfov, Fălciu, Teleorman, Brăila, Dolj, Mehedinţi, Covurlui, etc., iar după indicele la suta de mii de români, stă în frunte jud. Doro­hoi. Urmează apoi Fălciu, Vaslui, Durostor, Vâlcea, Suceava, Brăila etc.)

Tabelul 6 — e dintre cele mai importante — fixează condamnările juraţilor după naţionalitatea, sexul, vrâsta şi pedeapsa acuzaţilor.

Concluzii: numărul condamnaţi­lor români a sporit cu 15 la sută, (delà 361 la 631 din 1918 în 1923,) pe când numărul condamnaţilor stră­ini a sporit cu 417 la sută (de la 176 la 417); celibatarii criminali s'au înmulţit cu o proporţie de 67 la sută, iar al celor căsătoriţi, cu 168 la sută; în privinţa nivelului intelec­tual, criminalitatea marchează un spor delà 193 la 429 (între 1919 şi 1923) pentru cei cu ştiinţă de car­te şi un spor de 210 la 378 (87 la sută) pentru analfabeţi.

Insfârşit, după profesiuni, crimi­nalii sunt împărţiţi astfel: agricul­tori spor de 128 la sută; comercianţi 57 la sută; meseriaşi şi funcţionari, staţionar;- profesionişti (între cari sunt încadrate, în general, străinii) 890 la sută.

E de observat că, în compensaţie cu 1914, numărul agricultorilor condamnaţi a scăzut cu 10 la sută; explicabil prin faptul încetărei re­crudescenţei seculare din viaţa mun­citorilor de pământ prin realizarea reformei agrare.

Statistica înregistrează o simţi­toare îmbunătăţire în mersul in-strucţiunei criminale şi îngăduie in­

dicaţia necesitatei accelerării in­strucţiei şi grabnicei reprimări a in­fracţiunilor comise — ca cea mai utilă operă de realizat în legislaţia noastră penală.

Lucrarea d-lui Decusară se îmbie cu o serie de concluziuni, judicioase şi interesante şi cu câteva tabele sinoptice privitoare la criminalitatea din Basarabia.

Nu stărui asupra utilităţei şi im­portanţei acestei opere. Din citirea relaţiilor şi spicuirilor noastre de mai sus, fiecare şi-a putut face o pă­rere despre valoarea lucrării.

Ceeace ne îngăduim să semnalăm aci, este îndatorirea ce o au pena-liştii, juriştii, magistraţii noştri, di­rectorii de penitenciare şi de are­sturi, legiuitorii, într'un cuvânt toţi aceia cari priveghează la făurirea şi aplicarea legilor ţării, ca să aibă în fiece clipă, în vedere semnifi­caţia adâncă a datelor acestei sta­tistice şi direcţiunile noui de acti­vitate pe cari le proiectează con­cluziile trase din aceste tabeluri.

Dealtfel „Darea de seamă" a d-lui Decusară a fost înaintată, pe cale de raport d-lui ministru al justiţiei şi nu ne îndoim că d-sa îi va da întrebuinţarea indicată.

Ion I. Nedelescu, avocat

Două cotidian e politice româneşti nimicite d e 3 9 c o t i d i a n e m i n o r i t a r e !

Putem avea fiecare conştiinţa împăcată în faţa acestui dezastru al presei româneşti? Nv simţim remuşcări?

O datorie imperioasă avem de îndeplinit: să contribuim la înfiinţarea unui cotidian demn de cultura românească.

O acţiune 200 lei, plus 20 Ui cheltueli de fon­dare.

Banii pe acţiuni înaintaţi-i la Banca „Albina" din Cluj.

- ЖР-

Pagina 2 „ C U L T U R A P O P O R U L U I " Numărul 161.

I n chipul l imbilor de foc D u m i n e c a R u s a l i i l o r

După înălţarea lui Iisus la cer, apostolii s'au întors în Ierusalim cu bucurie mare, ca să aştepte împli­nirea făgăduinţei celui cu trupul în-nălţat la cer. Că le-a făgăduit să nu-i lase orfani, ci să le trimită mân-găitor, care să-i întărească în cre­dinţă. Vreme de zece zile ei erau pururea în biserică, lăudând şi bine­cuvântând pe Dumnezeu. In toată ziua se adunau la casa unde se făcuse cina cea din urmă, şi împre­ună cu alţi ucenici ai Domnului, cu maică-sa şi cu sfintele femei frân-geau pânea, vorbind împreună de­spre cel înviat cu mărire. Şi-au adus aminte, că numărul lor era doispre­zece, iar acum au rămas numai unsprezece, prin vânzarea lui Iuda. Drept-aceea, rugându-se lui Dum-mezeu, în locul lui Iuda au ales apo­stol pe Matia, ca astfel, să se pli­nească numărul rânduit de Iisus Hristos.

Iar în ziua cea de-a cincizecea erau adunaţi toţi într'o casă, înăl-ţând rugăciuni ferbinţi către Tatăl ceresc. In vreme-ce se rugau, în casă s'a făcut deodată suflare ca de vânt ce vine repede, cu toate că fe-restrile şi uşile casei erau închise. Iar pe capetele celor doisprezece apostoli s'au lăsat limbi ca de foc, aşa încât capetele lor străluciau în lumina măririi. Sfântul Duh, care altădată s'a coborît în chip de po­rumb, acum s'a coborît în chipul limbilor de foc. Darul de sus a venit peste apostoli, ca astfel să se împli­nească făgăduinţa ce Iisus le-o fă­cuse înainte de înălţarea sa la cer.

Toţi s'au simţit atunci ca ridi­caţi de pe acest pământ, o neaştep­tată schimbare făcuse în toată fiinţa lor. Din cer au primit şi darul să grăiască în toate limbile omeneşti, cunoscute pe atunci.

Fiind sărbătoarea Rusaliilor, la Ierusalim se adunaseră o mulţime de oameni din toate părţile, din ludeea, Samaria şi Galileea, din Grecia şi Italia şi cu un cuvânt, din toate păr­ţile împărăţiei romane. Auzind de­spre cele întâmplate ia casa unde erau apostolii, mulţime de oameni s'au adunat în jurul casei. Atunci apostolii au vorbit cu ei, cu fiecare în limba lui, încât toţi se mirau foar­te. Unii ziceau că apostolii sunt beţi, plini de must.

Atunci s'a ridicat Petru, cel din­tâi între apostoli, şi a rostit o cuvân­tare însufleţită, arătând mulţimei că apostolii nu sunt beţi, ci, acum s'a pogorît peste ei Sfântul Duh, cum au proorocit proorocii de de­mult şi cum însuşi Iisus le făgădui­se. Le-a vorbit apoi despre Iisus Hristos, dovedindu-le că el a fost trimis delà Tatăl, că el a învăţat pe oameni adevărul, iar mai marii Ji­dovilor l-au dat pe el spre moarte, răstignindu-1 pe lemnul crucii. Dum­nezeu încă 1-a înviat pe el cu mărire. Acest Iisus, dupăce patruzeci de zile a mai stat pe pământ, arătându-se apostolilor şi dându-le cele din urmă învăţături, iisus s'a înălţat la cer, întru mărirea Tatălui ceresc, ca de-acolo din cer să cârmuiască lu­mea. Şi iarăşi va să vină cu mărire, ca să judece pe toţi oamenii şi să întemeieze împărăţia cea fără de sfârşit.

Astfel, şi în multe chipuri vorbind Petru, mulţimea ascultătorilor s'a cutremurat. Indreptându-se către a-postoli, i-au întrebat: Bărbaţi fraţi, spuneţi-ne ce să facem? Petru le-a răspuns: Pocăiţi-vă, adică, părăsiţi-vă păcatele, şi să se boteze fiecare din voi întru numele lui Iisus Hri­stos! Şi în aceeaşi zi, după cum ne mărturisesc faptele apostolilor, s'au botezat ca la trei mii de oameni, a-lăturându-se la ceialalţi ucenici ai lui Iisus.

Această minunată întâmplare o sărbătorim noi astăzi, fraţi creştini, în ziua luminatei sărbători a Rusalii­lor. Pe de-o parte, e sărbătoarea Sfântului Duh, care şi-a revărsat da­

rurile sale asupra apostolilor şi prin ei asupra tuturor acelora cari cred în numele lui iisus, iar pe de altă parte e sărbătoarea începutului bi­sericei lui Mnstus.

In ziua arătării Domnului la râul Iordanului, Sfântul Duh s'a a-ràtat în chip de porumb, căci po­rumbul este semnul curăţeniei, iar Iisus Hristos a rânduit botezul ca sa curăţească păcatele omeneşti. In ziua aceasta a Rusaliilor s'a arătat în chipul limbilor de ioc, căci fo­cul luminează, încălzeşte şi arde.

Siântul Duh este a treia persoa­nă a Sfintei Treimi, Dumnezeu a-devărat, împreună cu Tatăl şi cu Fiul. Ei din veci delà Tatăl prin Fiul purcede, sfinţind pe oameni, vărsând în sufletele lor harul lui Dumnezeu şi pregătindu-le astfel calea mântuirii.

In ziua de Rusalii s'a arătat în chipul limbilor de foc, pentrucă a luminat minţile apostolilor. De a-ceastă ішпіпаге şi noi avem adese­ori ti*ebuinţă, căci şi noi, adeseori iubim mai vârtos întunericul decât lumina. Să nu uităm aşadar, în a-ceastă minunată zi a Rusaliilor a ruga pe Dumnezeu, ca să lumineze mintea noastră, alungând dintr 'ân-sa întunericul necunoştinţei, ca să cunoaştem binele şi astfel, să pu­tem ocoli răul.

Sfântul Duh a încălzit inimile apostolilor, ca să iubească pe Iisus Hristos şi adevărul pe care el 1-a vestit lumii. După pogorîrea Sfân­tului Duh, în toate lucrările lor a-postolii au fost conduşi de căldura dragostei faţă de Dumnezeu şi de oameni. Din curată dragoste pen­tru mântuirea oamenilor ei au cu-trierat lumea, înfruntând toate pri­mejdiile,, iar pentru dragostea lui Iisus Hristos au suferit moarte mucenicească. Această căldură a dragostei să străbată necontenit şi inimile noastre. încălziţi de drago­stea lui Iisus Hristos, să-1 urmăm pe cărările acestei vieţi, bine ştiind că vom ajunge la adevărata şi veci-nica viaţă.

Focul sfântului Duh a ars din sufletele apostolilor orice frică, orice lipsă de curaj şi orice urmă a răutăţii. începând cu ziua de Rusalii ei au predicat pe Hristos în faţa lumii întregi, atât prin cu­vânt, cât şi mai ales prin fapte. Fo­cul sfântului Duh să ardă şi din sufletele noastre frica şi lipsa de curaj, ca şi noi să mărturisim dre­apta noastră credinţă în toate îm­prejurările vieţii.

Să ardă răutatea şi fărădelegea, ca în locul lor să-şi facă sălaş ha­rul lui Dumnezeu.

Sfântul Duh, care s'a pogorît în sufletele sfinţilor apostoli, să se po­goare şi în sufletele noastre, ca ast­fel, trăind pe acest pământ, puru­rea să petrecem cu Dumnezeu.

Cei trei mii de creştini cari s'au botezat în ziua de Rusalii sunt sim-burele bisericei lui Iisus Hristos.

Numărul lor s'a înmulţit încă în vremea apostolilor, iar sămânţa a-devărului învăţăturii lui Hristos s'a răspândit în toate părţile lumii. In zilele nastre, delà răsărit până la apus, în toate părţile pământu­lui se aduce Domnului jertfă cura­tă, înplinindu-se astfel cuvintele proorocilor de demult.

Biserica lui Hristos stăpâneşte delà o margine până la alta a pă­mântului. Suntem şi noi, fraţi creş­tini, mădulari ai acestei sfinte bi­serici.

Cu botezul lui Hristos noi toţi ne-am botezat şi în numele lui toţi nădăjduim. Sfântul Duh, pogorîn-du-se în sufletele noastre, aşezân-du-se între noi şi curăţindu-ne de toată spurcăciunea, să întărească şi alipirea noastră către sfânta bi­serică a Domnului Iisus Hristos, ca nimic să nu ne depărteze de a-ceastă corabie a mântuiri .

Septimiu Popa

Amintiri despre P. Cerna

Cum putem pune în cultură un pământ mlăştinos Când apa bălteşte, şi nu are din

nici o parte scurgere, vom face nişte gropi adânci de 2 până la 4 metri şi pentru a putea lucra omul în ele, cu o lărgime de 2 până la 3 metri.

Cu cât se fac mai adânci aceste gropi, avem putinţa de a străbate stratul de hlei, dând de un strat mai afânat, sau până la un strat de nisip, unde înlesnim ca să pătrundă cu uşurinţă apa în pământ. In fundul groapei punem o ţeava de fer, iar la capătul de sus o acoperim cu un strat de crăci, punând deasupra lor mai multe lespezi de piatră. Partea de deasupra a groapei o umplem cu pietre. In urmă facam şănţuleţe de scurgere spre partea groapei. Dacă locul are o scurgere mai mare facem şi şanţuri, cu o lărgime de 2 până ia 3 metri şi cu o adâncime de 2 metri.

Astfel de pământuri, după scur­gerea apei Ie putem folosi, căci pă­mântul se airiseşte, sămănăturile de toamnă iernează mai bine, iar pe de altă parte vom putea stârpi buruie­nile vătămătoare, care trăesc în aceste pământuri umede.

P. Bueşan Institutor Agronom.

Se văd adeseori aşezături, unde «pa provenită din zăpadă şi ploi din timpul ernei, stă la suprafaţă, ne-putându-se scurge, din cauza stratului de hlei sau argilă.

Sămănăturile In astfel de pămân­turi, sufere foarte mult, apa impede-când pătrunderea aerului în pământ la râdăcinele plantelor, unde după câtva timp, vedem că îngălbenesc şi pier. Multe din pământuri de acestea adâncite ca o albie, — nu sunt folo­site de gospodarii noştri, tot din acest neajuns, — răpindu-ne o bună parte din pământul nostru de cultură.

Vom căuta deci cu puţină muncă şi cheltuială să folosim aceste locuri, care nu produc nimic, mărind tot­odată câştigul nostru, făcându-ne un bun pământ de cultură.

Când avem astfel de pământuri adâncite, vom trage brazde adânci, în partea în care locul are scurgere, făcând ca arătura să absoarbă şi să lase să se strecoare cu uşurinţă apa în pământ.

Tot acolo, unde stratul de hlei nu lasă să pătrundă apa în pământ, în partea de jos a locului facem mai multe gropi, punând în ele pietre şi snopi de nuele.

II In poezia „Floare şi Genune",

Cerna analizează sufletul omenesc, lovit de îndoială, îl compară ' cu o floare, îl arată mai slab decât floa­rea, care e simbolul gingăşiei şi fra­gilităţii, şi termină cerând floarei să dea sufletului omenesc tăria şi pu­terea ei de rezistenţă, spre a-şi da rodul său pe pământ, după cum flo­area reuşeşte să dea vieţei, toată graţia şi frumuseţea ei:

Citez câteva strofe pe sărite: Alături de genuni răsai, o floare, Şi pari a fericirilor icoană... Ce mână te-a sădit încrezătoare Pe margini de prăpastie duşmană?

Ca un răspuns al lumei pământeşti, La zâmbetul de stele al tăriei, Tu te ridici dut lumea vijeliei, Priveşti văzduhul, cerul-şi 'nfloreşti...

Aş vrea să mă avânt în lumi senine, Dar ţelul este sus şi drumul greu; Ce mult aş vrea să te răpesc cu mine Sa te sădesc adânc în pieptul meu.

Dă-mi tu un cer spre care să privesc, Când de asupra iuimei plăpânde Ai suferinţei vulturi se rotesc;

'ucrezător în ziua care vine, l)in orice lacrimă mi-aşi face o stea A-şi înflori, a-şi străluci ca tine. A-şi li însuşi norocul, floarea mea!

îndată după această intervenţie a lui T. Maiorescu — toate criticele — recunoscându-şi zădărnicia — în cetează.

Cerna continuă să publice, şi fie­care poezie a sa e un prilej de is-bândâ şi de consacrare definitivă.

îşi ia şi licenţa in filosofie, în mod strălucit: „magna cum laudae"; dar suferinţa crâncenă, din primul an şi poate şi emoţiile adânci din anii următori, nu trecură „fără urme" peste dânsul. Slăbise mult. Maio­rescu se îngrijeşte de aproape de el: cheamă medici să-1 examineze şi-1 trimete pe contul oamenilor de gust, ce formau atunci Societatea „Juni­mea" (şi care continua a se întâlni

în Bucureşti, în casele lui P. Carp, T. Maiorescu, N. Filipescu, S. Mehedinţi etc., ocupându-se pe lân­gă politică şi cu literatura adevăra­tă) la Câmpina, apoi la Sinaia, în Sanatoriu, în vre-o două veri conse­cutive şi Cerna îşi revine fiziceşte şi pare îndreptat cu totul.

Îşi publică versurile în volum — un singur volum — pe care Acade­mia Română îl premiază cu premiul de 5000 lei, ceeace pe atunci însem­na foarte mult.

Tot prin stăruinţa lui T. Maiores­cu e trimes în Germania, la Heidel­berg, unde urmează filosofia.

Îşi ia doctoratul in Estetică şi Fi­losofie — cu o teză — care a fost mult apreciată în toată Germania.

Imediat după luarea doctoratului, pe când se pregătea să se reîntoarcă in ţară — unde-1 aştepta o catedră universitara — cade bolnav de pneumonie.

Această boală, grefată pe vechia sa afecţiune pulmunară, i-a fost fa­tală. In câteva zile moare, iar cor­pul său i-a fost adus în ţară, tot prin stăruinţa /lui T. Maiorescu, P. Carp, Take Ionescu, Delavrancea etc., şi e înmormântat la cimitirul Relu.

Sicriul în care zăcea corpul neîn­sufleţit al poetului plecat aşa de de-jos, pentru a străbate cu lupte şi suferinţe supraomeneşti, până în primele rânduri ale societăţii, iar cu geniul lui până la nemurire, a fost urmat până la mormânt, la

începutul anului 1У13,' de tot ce in-telingenţa şi cultura românească a-vea mai deosebit, alături de bătrâ­na lui mamă, care singură şi săracă, venise din satul ei natal, Cerna, să-şi întovărăşească pentru ultima dată pe unicul ei copil, pe unica ei nădej­de şi mângăere...

Aceasta e pe scurt, simpla şi to-tuş luminarea sa existenţă.

Te rog răspunde-mi. Cu veche prietenie

Cesar Stoika Orhei (Basarabia)

Din satul i i i o i i : Ruptura

CE TREBUE SÄ HAI C r e ş t e r e a p l a n t e l o r e x p u s e l a l u m i n ă e l e c t r i c ă n o a p t e a

Prin experienţe făcute asupra mai multor varietăţi de plante s'a făcut constatarea că plantele ţinu­te noaptea sub o lampă electrică de 500 waţi, şi ziua la soare, au crescut dublu de mari în desvolta-rea lor decât cele care au crescut numai ziua la soare. Plantele alese au fost cele cu frunzele mari, cari absorb mai multă lumină decât cele cu frunzele mici.

Ciclamen crescute la soare şi lumină electrică noaptea şi numai la lumină

solară ziua

Serele în care se fac experien­ţele au instaliţii speciale. Soarele dă 37 la sută lumină şi 63 la sută căldură cu razele sale. Lampa elec­trică dă 7 la sută lumină şi 93 la sută căldură. Ca să se capete aceeaşi lumină ca la soare, se va desvolta şi o căldură prea mare care a r usca plantele. Instalaţia specială care se face e următoarea: Lumina delà lămpile electrice trece prin apă rece curgătoare, între 2 rânduri de sticlă, şi căldura este astfel împedicată de a trece la plante.

Alte sere sunt prevăzute cu sti­cle speciale pentru oprirea sau lăsa­rea trecerei diferitelor feluri de ra­ze ale soarelui cum sunt razele ul­tra violei,.

Ş t i i n ţ a î n c ă u t a r e a l o c u l u i unde, a a p ă r u t p r i m u l o m

Diferitele descoperiri de fosile sau resturi de vieţuitoare par să probeze că America de Nord şi A-zia au fost altădată legate între ele, şi aceasta din urmă (Azia) a fost leagănul unde a apărut viaţa omenească.

Azia centrală a fost sursa şi a celorlalte animale de pe pământ.

O expediţie ştiinţifică americană condusă de Chapman Andrens de la Muzeul de Historie Naturală din Statele-Unite. a făcut şi urmează cercetări în stâncile din Mongolia.

S'au găsit la primele cercetări, ouă ale unei reptile gigante, dino-saurul, ouă care datează de 10 mi­lioane de ani.

Urme de alte reptile, cari locuesc şi în America, demonstrează legă­tura de atunci între continente.

Gând a apărut rasa omenească pe pământ, trăiau şi hiene de mă­rime de 2 ori mai mare decât un cal din zilele noastre.

Expediţia americană a găsit scheletul capului acestui animal.

Expediţia a scos din Mongolia mai mult de 10 tone de fasile.

Căutarea* s'a făcut cu ajutorul automobilelor, ceeace a permis ca lucrul făcut în şase luni să echiva­leze cu munca care se făcea cu că­milele în zece ani.

Membru expediţiei au fost ata­caţi deseori de câini sălbatici, gi­ganţi, cari se hrănesc numai cu carne de om, din cauza obiceiului Mongolilor de a depune cadavrele afară în câmp. Un alt pericol la care erau expuşi a fost viperile.

Mr. Andzews e grăbit acuma să conducă o expediţie cu durata de 5 ani cu scopul de a determina locul unde au apărut primii oameni.

M a g i e c u n u m e r e

Cine poate tăgădui influenţa nu­mărului 13?

Misticul 7 este simbolul norocu­lui.

Numărul 3 a fost în mare onoa­re în religiunile păgâne. El repre-sintă expresiunea finalităţii şi per­fecţiunii.

La licitaţie se strigă tot de trei ori.

Copiii îl întrebuinţează în jocu­rile lor.

Eroii diferitelor basme sau le­gende câştigau când au încercat a treia oară.

Jocul de numere în bomerang, (din cauză că aduci înapoi numă­rul) e distractiv şi cu el poţi spune vârsta unei persoane şi luna naş-terei.

Se face în modul următor: Să presupunem că cineva e năs­

cut în Ianuarie şi are 20 de ani. Ii spui să înmulţească în gând

cu doi luna naşterei 2><1=2. Să ţină minte aceasta ţifră în

gând (2). Să adaoge tot în gând 5 ceeace

face ( 2 + 5 = 7 ) (7). Să înmulţească cu 50 şi să ţină

minte numărul (350). Să adaoge vârsta (era 20) ceeace

face (370). Să scadă 365 ceeace face (370—

365=5) . Să adaoge 115 ceeace face 5 +

115=120). Să soună acest ultim număr 120. Ii vei răspunde că e născut în

Ianuarie adică luna I-a (cifra 1 din numărul spus tare 120) şi are 20 ani (ultimele 2 cifre din numă­rul 120 spus tare).

Mai sunt şi alte jocuri, mai gre­le dar toate se bazează pe întoar­cerea numărului ales. şi spus fără ca celce îl spune să-şi dea seama când şi cum o face.

Comandor Buchholtzer

Fraţii I0AN0VICI rceomaiui atelierul lor «le fotografiat -pentru pregătirea de fotografii artistice I

O L D J , Piaţa Unirii. Ş S a b poarte e x p o z i ţ i e permanent*. 5

Satul Ruptura, devenit acum co­muna Ruptura, este aşezat la răs­crucea judeţelor: Neamţ, Bacău şi Roman, între lunca Şiretului şi-a Bi­striţei, lângă mănăstirea Runcului şi la poalele pădurei cu acelaş nu­me. .

Prin firea lui patriarhală, prin o-biceiurile frumoase strămoşeşti, nea­tinse de nici un străinism, prin mân­drul său port românesc: — cămaşă albă ca zăpada sau brodată cu în­florituri (pui) de-un gust' desăvârşit artistic şi românesc; opincile îngur-zite şi cu încrestături măestrite; pă­lăria mare ciobănească, bonzi şi co-jocele neîntrecute în frumuseţe şi originalitate; cojoace şi sumane, prin jocurile şi cântecele româneşti, cc le adăposteşte în sânul lui — fă-cându-şi o mândrie din tot acest sfânt patrimoniu — reprezintă în mijlocul satelor de prinprejur un colţ prea vădit de suflet românesc, curat şi înălţător, care pe orice bun român pătruns de cultura sa naţio­nală, trecând prin el îl ademeneşte, îl farmecă, îl face să-i fie drag şi să nu-1 uite.

Are şcoală de băieţi cu 4 posturi şi şcoală de fete care deşi înfiinţată de vre-o trei ani, nu funcţionează. Are biserică şi fiind filială, de cu­rând s'a ridicat la rangul de parohie, fapt ce se datoreşte dragostei şi o-sândirei lor ciitre cele sfinte şi bise­rică.

Pe lângă şcoală, s'a înfiinţat şi a-telier de lemnărie unde copiii din clasele supraprimare odată cu lu­minarea minţei îşi însuşesc şi abili­tăţi trebuitoare vieţei lor de viitori gospodari. Are bancă populară şi cooperativă, de care ce-i drept nu se prea interesează, dar sunt semne bu­ne că pe viitor vor înţelege mai bino aceste două mijloace de economie cinstită pentru sătean.

Având multe suflete, prin noile dispoziţii administrative, din cătun s'a făcut comună. însemnat apoi; a-re societate de sfat şi citire: „Lumi­na"; şi pentrucă e aceea care pregă­teşte temelia sufletească, care tre­buie să stea la baza orişicărei mun­ci sănătoase mă voiu opri la ea mai mult. . încă din 1912 preotul şi profes.

Gh. Vlad — student pe atunci — fiu al acestui sat, în fixia sa entuzi­astă şi idealistă, neuitând o clipă sa­tul său natal în care şi-a petrecut anii copilăriei şi-o parte din tânăra-i viaţă, a înfiinţat în acest sat o so­cietate de sfat şi citire „Lumina" ca­re printre alte mijloace de activitate i-s'a pus la îndămână, prin stăruinţa întemeetorului, o frumoasă biblio­tecă, de unde sătenii noştri au înce­put să-şi înfrupte sufletul cu roadele luminii. îndemnurile şi convingerile depuse de studentul Vlad, (pe a-tunci) urmat apoi de d-1 învăţător Cesar Bălan, care'n avântul său de tânăr, sincer şi idealist şi-a însăilat viaţa cu fapte 'de un devotament şi-o râvnă la înălţimea adevăratului apostol şi pion de cultură, făcând ca şi soc. „Lumina" să fie împămân­tenită în sufletul sătenilor, devenind o adevărată nevoie de hrană sufle­tească.

Serbări şi şezători, unde se petre­cea şi se înălţa sufletul creştinilor noştri, nu se mai curmau şi astfel pentru prima dată soarele binefăcă­tor al luminei a răsărit şi pe cerul sufletelor noastre.

Dar... a venit războiul cel mare. Ostaşii satului, în frunte cu cel care până acum lupta împotriva întune­ricului, au sburat în calea duşma­nilor. Mulţi din aceşti viteji, peste jumătate de sută, şi-au semănat tru­purile pe plaiurile ţărei, îngrăşând cu sângele lor glia străbună; mulţi au căzut departe de ai lor pe melea­guri străine. In acest timp de restriş­te, totodată şi de nădejdi frumoase de viitor — căci românul nostru veşnic în dureri şi'n suferinţă şi-a găsit mângăerea şi şi-a făurit spe­ranţele — d-na înv. Maria C. Bălan, soţia eroului care căzuse în manile bulgarilor, în fruntea satului, stre­cura balsamul înviorător al mângă-erei în sufletul tinerii soţii pentru soţul ei plecat în sufletul bătrânei mame şi moşului nins de anii vieţei care legănându-şi nepoţeii deseori îi înrourau ochii, gândindu-se la fecio­rii lui şi la vremea când şi el se că­ţăra voiniceşte în redutele delà Plevna şi Smârdan.

Neperitoare vor rămânea timp iile acelea pentru noi ce eram cof pe atunci.

Biblioteca ş in timpurile acest* şi-a avut menirea ei. Soldaţii c e î niau in refacere şi găzduiau câte p ţin în satul nostru gâsiau la bibi) tecă şi refacerea lor sufletească. V: aceasta cauză multe cărţi s'au pif

dut. *

Deatunci s'au petrecut mul* Din dascălii noştri cu suflet aii t cat delà noi luând cu ei şi timpur fericite, boarele iuinmei suflete! insă odată apărut poale avea eclif dar niciodată nu va opune.

Vremurile se limpezesc. Părinte Vlad iată-1 iar venit spre sat ş i ? ocupat cu aceiaşi grija de soc. „I mina", alege un nou comitet de cŢ ducere in care şi pune toată în<i derea că va munci pentru luminat satului şi va readuce timpurile tt cite.

Frumos şi nobil scop: luruinaf poporului românesc! Nimeni nui zice: b a . Dar c a ţ i dintr acei ce s í îndrituiţi cu munca m acest nu" scop nu-şi irosesc puterile şi sui tui m o viaţă mescuiiiâ de politi{| nisui nedemn fiind ei iuşişi ш соц celor ce li-se impune ca o dat^ de slujbă şi de conştiinţă?

Uauienii acestui sat sunt buni, j. iubitori de gâlceava şi ue р о і Ц timpului căci sutiéiul lor deşi w primitiv, îşi are sădit un m a i щ voltat simţ de dreptate şi sinceri) te pentrucă să înţeleagă fâradel^ ie zilelor noastre.

Li vor fi cuminţi, vor urma cal auevarului şi-a faptelor frumoase] creştineşti păstrând cu siinţenie I се-аш moştenit delà strămoşii noj| şi vor înţelege câ-i mare ruşine, iăsa ce-ani apucat delà părinţii ц tril, de dragul unor putregaiuri sjţ ine. ;

Conducătorilor uiorah şi materi ai acestui sat ie spun ce ie spunef ţeiepciuiiea: „umui simţeşte loc^ Să caute sa cerceteze ш adânc manifestare romaneasca, cultiv* , ogorul ce le este dat cu dragoste] dezinteresat, iuaud pilda invaţăt^ tatălui către ini iui: „săpaţi, t | vie se aiia o comoara". ;

G. llupturearvi

Spitalul de temei din Chjj a ş e z ă m â n t d e a s i s t e n ţ a s o c i a l ă m u l ?

Aşezat pe Calea Victoriei, îţş dintre cele mai pitoreşti străzi |1 Ciujului, spitalul de femei îndefd neşte toate condiţiunile unui alz zământ de asistenţa model. P

Aceasta instituţie stă sub ca i{

ducerea d-lui Dr. Dommic Stai " pe cât de destoinic practician în ' turea medicală, pe atât de tust v

teoretician în aceeaş lăture, ca e

blicist. f Spitalul de femei din Cluj înj ̂

bează în alcătuirea sa mai nu C i

secţiuni: dermato-venerică, gine ̂ logico-obstetricalâ, nas, gât şi ^ rechi, ambulanţa etc. . Aceste s a

ţiuni sunt conduse de medici g stoinici ca: Dr. Dominic Stan ş(

Dr. Constantin Stanca docent , u

facultăţii de medicină din Bu( u

I reşti şi medic primar al spitali v amintit, dr. Popoliţă, d-na dr. tt

do Mărgineanu, Dr. Popa Radu e limpiu, Dr. Marin Fodor etc.. 1 aceşti medici în practica lor me a cală au stabilit o sinteză ferii ie între metodele de lucru ale şcoî b. franceze şi ale celei germane, a fructuoase urmări în lătur ea del alizare concretă a medicinei pişti tice.

Din punct de vedere teoretic, fiecare Vineri seara, au loc la ac li spital „şedinţe interne", cu carep: cazie d. Dr. Constantin Stanca ţine cursul său de docenţă, afci nuanţat pe un proporţionat int л

ţionism şi de o reală înţelegere3 1

grelelor probleme de ginecologie obstetrică.

Spitalul de femei din Cluj, cărui suflet este d-1 docent Constantin Stanca, se prezintă un aşezământ model, în care s 'a b

juns să se facă şi injecţii intrai J chidiene cu neosalvarsan con* paraliziei şi tabesului.

M. 2 £ ţ

P

Zece sfaturi de igienă pe săptămâi

u U] І( h

1 I

îa

ie ia

1. E o crimă să se închee căsătorie fără certificat medicjk Părinţilor cereţi-l totdeauna.

2. Sifiliticii să nu se căsătorească fără aprobarea mediciC 3. 0 mamă tuberculoasă nu trebue să aibe copii. Dacă af

trebue hrăniţi de doică, nu de mamă. 4. Doica trebue examinată totdeauna de medic. 5. Faceţi-vă analiza sângelui cei puţin de ori pe un an. 6. Pentru un lucru cât de mic, e înţelept iucru să vă ducfô

la medic. ^ 7. Nu uitaţi că sifilisul să răspândeşte şi prin sărut.. Г 8. Deasemeni că sifilisul se şi moşteneşte. e

9. Sifilisul nu se vindecă delà sine, nici' cu leacuri băbeşti s f cu băi.

10. Ingrijiţi-vă la timp cu medic priceput pentrucă sifilisul o o boală care se vindecă. Mercurul, Salvarsanul, Bismutul si duşmanii lui.

o

ii, ia h a

le

1

Numărul 161. „ C U L T U R A P O P O R U L U I " Pagina 3.

V I A Ţ A D I N A R D E A L ţ Din Timişoara 3f Un. prilej plăcut a avut popula­

ţia oraşului Timişoara în ziua de $ Sf. Gheorghe, când s'a desvelit mo-í numentul „Lupoaicei", simbolul ro-î manităţii şi latinităţii noastre. A-li cest monument, dăruit de oraşul V Roma, e aşezat în Cetate, B-dul * Regele Ferdinand, în dreptul im­

punătorului palat al Camerei de -Industrie şi Comerţ,

ti La serbările desvelirii a luat par­ti te lume multă. Oaspeţi mai de sea-i mă au fost ministrul cultelor, mi­it nistrul muncii, consulul din Timi-ţ Şoara al Italiei ş. a.

După desvelire a urmat un ospăţ & ta care s'au ţinut cuvântări pen­ii tru poporul şi d i n a s t i a română, po-l Porul şi dinastia italiană, f . Seara, renumitul cor „Doina" al jf intelectualilor timişoreni au organi-f ^at un concert în sala Casinoului t j^üitaro-Civil. In timpul concertu-

l u i un grup de studenţi au manue­ll ^taţ pentru recunoaşterea Basara-' b l e i , drept răspuns la atitudinea C Ş e i Ului guvernului italian, care nu > ^ r e ä cu nici un preţ recunoaşterea Í ^ a S a r a b i e i ca o provincie româ-\ ggâsca. /. D. f Din Culcea (Satu-Mare) 1 A doua zi de Paşti, la noi a avut

\0c simţirea cooperativei de apro-!• vizionare şi producţie în comuna \ jjogdan Vodă". A luat parte lume I uiultă din jur şi Baia-Mare. Dimi-' neaţa s 'a ţinut serviciul divin ofi-1 ciat de păr. iiiieşiu; răspunsurile [ liturghiei ie-a dat corul tinerimii

locale. După actul sfinţirii păr. Ili-\ eşiu a ţinut o cuvântare, aducând І mulţumiri d-lui ion Rodina, publi-

Î cist din Baia-Mare, prin a cărui stăruinţă s ' a înfăptuit aceasta coo-

I perativă. A răspuns d. Kodina, a-' ratând însemnătatea unui astfel de ' aşezământ economic, şi aducând 1 iaude consiliului de administraţie I şi d-Jui primar Medan, fără de a I cărui sprijin nu se utea înfiinţa i cooperativa. A . C.

Din Baia-Mare Societatea literară „V. Alecsan-

dri" a elevilor delà liceul „Gh. Şin­cai" din localitate, progresează din zi în zi şi aceasta se datoreşte con­ducătorului ei, d. Ion Bozga. Soci­etatea sub preşedinţia tânărului Torna Gavril şi a secretarului Ion Motoiu, editează revteta „Pr in muncă spre ideal" scrisă de elevi. Societatea a mai ţinut dese şedinţe literare iar în ziua de Sf. Gheorghe, elevii au dat o reprezentaţie teatra­lă şi conferinţă în Baia-Sprie. Lau­dă se cuvine acestei societăţi.

/. Rodina

Din Chizătău (Banat) In ziua de 24 Aprilie în comuna

noastră a avut loc un mare concert la care şi-au dat concursul co­rurile din comunele vecine. La a-cest concert au luat parte nume­roşi şi distinşi oaspeţi din Timişoa­ra. N.

D i n Capăt (Timiş) Ia ziua de 18 Aprilie în comuna

noastră am avut o frumoasă ser­bare şcolară, cercul cultural a în­văţătorilor a ţinut şedinţa şi au fost udunaţi învăţătorii am 8 co­mune. Dimineaţa la biserica a slujit păr. Valeriu Biajovan, oare la siârşit a vorbit sătenilor despre scopul venirii învăţătorilor la co­mună.

Apoi s'a Început la şcoala pri­mară de stat şocanta iutimă unde învăţătorul dirtctor Dinam ie Răsă dean a predat lecţia practică „Re­gele şi miniştrii".

După masă a urmat serbarea şeoiaiă, unde elevii şcoalei au jucat o piesa de teatru şi au cântat. Pentru aceasta se aduce cinste tânărului învăţător care munceşte cu multă însufleţire. D-i I. Baia a vorbit despre „Raleie alcoolismu­lui"*

A. C.

VIATA DIN MUNTENIA

VIAŢA DIN MOLDOVA * — R e d a c ţ i e ï Din Rădăşeni (Fălticeni) Í In ziua de Dumunică, 2 Maiu, s'a [sărbătorit la noi, sfinţirea drapelu-I Iui Societăţei Arcaşilor din Rădă-[ şeni, care a luat fiinţa din îndemnul jşi cu munca harnicului director al Işcoalei de băeţi, d. Const. Cardaş. iincă din zorii zilei, flăcăii din Ka­ll daşeni in portul strămoşesc cu mu­zica şi corniştii lor, în frunte cu sim­paticele şi harnicele fete din sat, formând o companie, au plecat în marş spre gara Fălticeni, spre a în­tâmpina sosirea delegaţilor societă­ţilor arcăşeşti din Bucovina, cari erau aşteptaţi, pentru a lua parte la serbare. Întâmplarea face, ca la a-ceiaşi oră să sosească la Fălticeni d. prim-ministru, general Averescu, a «ărui primire era aranjată de nota­bilitatea oraşului. A făcut o negrăi-kă impresie oaspeţilor, frumuseţea lacestei Companii de flăcăi, iar dele­gatul centrului societăţilor arcă­şeşti d. Docan, óin Dorna Vatra, a urat d-lui prim-ministru bună ve­nire, în cel mai curat grai românesc. Viu impresionat d. prim-ministru a mulţumit, donând societăţei şi su­ma de o mie lei.

in sunetul trompeţilor, compania arcaşilor s'a înapoiat la Rădăşeni, iar după amiază la ora 6 în curtea bisericei, in faţa unei mari mulţimi, si avut loc botezul drapelului.

Erau de faţă toţi gospodarii sa­tului Rădăşeni, toate satele din îm­prejurimi, şi toţi ceice simt româ­neşte din Fălticeni, în frunte cu îarnicii conducători ai casei naţio­nale „Unirea". După slujba religioa să, oficiată de preoţii H. Theodoriu }i V. Vasiliu, într o atmosferă de înălţare sufletească, cucernicul pre­ot Theodoriu încredinţează drape­lul, harnicului învăţător C. Cardaş, lirându-i să-1 poarte glorios în lupta Ie redeşteptare naţională. Primind îrapelul din mâinile preotului, învă­ţătorul Cardaş intr'o însufleţită cu­vântare, a ' arătat scopul societăţei ttcăşeşti, singura in vechiul regat; l-rată că aceste societăţi sunt acele sare au cultivat sentimentul româ-iesc în Bucovina şi Ardeal, în de-iursul veacurilor de subjugare stră-Dă şi, a terminat îndemnând pe toţi ^ice simt româneşte să se înscrie & membri ei. _ D-l Docan, delegatul centralei so­r ta ţ i lor arcăşeşti din Bucovina şi ardeal, un aprig luptător al culturii omâneşti, a adus salutul a mii şi iii de români din Ardeal şi Buco-rina.

Au vorbit apoi; învăţătorul Da-delescu, avocatul Prelipceanu, din ţartea Caselor naţionale, scriitorul •^agoslav din partea Ligei cultu­re şi alţii, toţi arătând nevoia ce e simte pentru înfiinţarea societă-dor culturale româneştit în frămân-ările de astăzi.

In mai puţin de o oră, s'a colectat e s t e 15 mii de lei, ca prim fond entru societate, şi printre donato-p merită a fi pomenit numele d-lui • V. Blându din Fălticeni, care a onat o mie lei. In pajiştea verde din curtea pri­

măriei, e'a încins hora veche româ-

ş i I a l a ş i — nească, a cărei margini abia de se mai puteau vedea, într'o însufleţire şi mulţumire sufletească de negrăit.

Odată cu apusul soarelui, după dealul acoperit, cu nesfârşite livezi înflorite, serbarea a luat sfârşit şi oamenii s'au împrăştiat ducând cu ei mulţumirea de a fi luat parte la cea mai înălţătoare serbare româ­nească ce s'a văzut în Rădăşeni.

llarion Irim Din Poenari (Roman)

Duminică, 25 Aprilie, a avut loc conferinţa cercului pastoral în co­muna noastră. Dimineaţa s'a oficiat serviciul divin de către preoţii I. Popovici, P. Popa, I. Pigui şi Gh. Veleşcu. După Sf. slujbă păr. Popo­vici a arătat însemnătatea acestor conferinţe.

După amiază preotul Popovici-Băceşti, preşedinte, a vorbit credin­cioşilor despre „Schimbarea calen­darului".

S'a cântat „Hristos a înviat" du­pă care păr. P. Popa-Dagăţa a vor­bit „Despre înviere". Păr. Popa este cunoscut de mult ca un bun vorbi­tor.

Delà şcoală membrii clerului cu d-ni Brănia, Ciocoiu învăţătorii şi cântăreţii respectivi au avut o con­sfătuire intimă la dr. Velescu.

Gh. Panaite Din Bârsăneşti (Bacău)

Duminecă, 18 Aprilie, a avut loc în comuna noastră cercul cultural preoţesc de sub preşedinţia S. S. Pr. N. lenescu, Valera-Rea.

S'au discutat mai multe chestiuni privitoare la calendar.

— Cercul cultural învăţătoresc „Gh. Asachi" a ţinut la 9 Mai în com. Enicheşti, o întrunire publică.

B. D i n F o c ş a n i

In ziua de 29 Aprilie a. c. ba­teria l a , din Diviz, 3 Art. Călă-reaţa, a ţinut la (Jasa Ostăşească „Focşani", o şezătoare artistică al­cătuită din dausuri naţionale, de-monstraţiuni de box, coruri, decla-maţiuni şi o piesă patriotica.

Căpitan I. Cojocaru a schiţat pria cuvinte bine rostite însemnă­tatea Casei Ostăşeşti oa instituţie cultural-educativă, sfătuind pe sol­daţi să o viziteze cât mai des.

Neobositul d-l locot. Patriciu a dat dovadă de multă îndemânare în ceiace priveşte partea artistică şi sportivă.

Şezătoarea s'a sfârşit prin cu­vinte de laudă adresate de d-l maior Carlaoutz ofiţerilor şi trupei, îndemnând pe soldaţi să se stră­duiască să fie cât mai folositori neamului, patriei şi lor inşi-le prin muncă, educaţie şi cultură.

într'o atmosferă de curată cama­raderie şi de vădită mulţumire sufletească ofiţerii şi trupa au pă­răsit In sunetul corniştilor Casa Ostăşească, ducâud fiecare în suflet convingerea că în felul acesta se formează educaţia ostaşilor cari pe lângă nobila misiune de apărători ai patriei sunt totodată şi cetăţenii acestei ţări. Căp. M. Stoenescu

Din Puţuri (Dolj) Bine a zis cine a zis că copacul

nu se culca ia pământ cu o lovitură üe topor, ci pentru ca să-i dobori jos trebue sâ-i dai mai multe şi acelea cu rost. Aşa paremi-se că au judecat un grup de tineri, dori­tori de a-şi vedea satul — cât de cât — luminat când au înfiinţat o societate culturală în comuna t 'uţuri , Dolj.

Delà шсериь, ei au înţeles că munca pe care au s'o ducă cu în­tunericul in care zace satul lor, are să fie destul de grea, ca nu e lucru puţin să convingi pe nenea Stan ca să părăsească dugheana eârciuma-rului îmbâcsită de miros acru şi plină de fum şi să-1 duci ia şcoală, de care numai el ştie cum s'a scă­pat, ca să-i spui cai verzi pe pereţi-Si ce să mai zici de lupta ce trebue dusă cu tineretul care deşi e ruşi­nos, trebue s'o mărturisim, se îm­bată mai rău ca cei în vârstă şi iac lucruri care numai cinste nu le pot aduce.

Ei au căutat ca să-şi desfăşoare munca prin serbări şcolare şi şeză­tori culturale, insă cum era de aş­teptat s'au isbit de realitate delà prima încercare.

— „Mai bine bea un chil de vin mai mult şi plătesc pe Gligorie să-mi cânte pană dimineaţa decât să pierd timpul degeaba cu „mai-muţăriile D-v." Cam aşa a fost răs­punsul la entuziasmul tinerilor.

Insă ei nu s'au descurajat. Au făcut mai întâi, în timpul liber, un fel de şezători intime pe la fiecare pe acasă la care erau chemaţi, ve­cini şi prieteni mai deaproape şi azi la unul, mâine la altul, până când satul a prins gustul şezători­lor. Şi când la sărbătorile Paştilor s'a spus la toţi la horă, că seara se va ţine şezătoare culturală la şcoa­lă de societate, mare mi-a fost bu­curia când am văzut c'au rămas cârciumile goale şi că nepotul şi nepoata cu bunicul la mijloc, •— că tăticul şi mămica erau pe urmă — îşi îndreptau paşii către şcoală ca să asculte cântece frumoase, re­citări uşoare, poveşti pe înţeles, „O nuntă ţărăneasca" şi „Doina Oltului" cântată la vioară şi atâ­tea şi-atâtea lucruri fermecătoa­re . . .

Sala şcoalei devenise neîncăpă­toare în acea seară şi mai neîncă­pătoare în a doua seară, când du­pă cerinţa satului, s'au mai ţinut şi alte şezători.

Deci tinerilor, în afară de orice patimă politica, le rămâne toată sarcina ca să ridice valul ignoran­ţei ce apasă de atâta vreme pe spi­narea poporului nostru căruia i-s'a dat multe cârciumi şi puţină, foarte puţină hrană sufletească...

N. Giromora Din Simian (Mehedinţi)

Mare bucurie şi de data aceasta pe locuitorii acestei comuni, —- aşe­zată la câţiva km. de oraşul Tur-nu-Severin, — că în ziua de 18 Aprilie cercul învăţătoresc „Zega-ia" a ţinut o prea frumoasă confe­rinţă.

In şedinţa intimă, care s'a ţinut de dimineaţă, şi în care totdeauna s'a lucrat foarte mult, s'a predat la cl. IV-a o poezie de către d-ra, Lu­cia Popescu. Apoi s'a discutat felul de predare al poeziei la toate cla­sele. Aci d. inspector şcolar V. Ni-culescu, care niciodată nu ne-a părăsit, ne-a îndrumat pe o cale cât se poate de bună. Tot mulţu­miţi suntem de frumoasele cuvinte ale d-lui profesor secundar D. Pa-padopol.

După masă la conferinţa popu­lară, care n'a fost decât o serbare, sala era plină.

Copiii au recitat frumoase poe­zii şi-au cântat cântece populare. Apoi s'au jucat jocuri naţionale de către copii şi fetiţe, îmbrăcaţi în costume naţionale.

Iosif N. Dumitrescu-Bistriţa învăţător

Din Lăpuşata (Vâlcea) A treia zi de Paşti, în comuna

noastră a avut loc o mare serbare populară organizată de membrii Ligii culturale Lăpuşata şi ai Că­minului cultural local. Conducerea serbării a fost încredinţată d-lui G. Al. Voinescu vice-preşedinte al Ligii culturale, ajutat şi de d-nii Nae I. Diaconu vice-preşedinte al Ligii, Marin I. Preoteasa, casier, Alex. Manolea, C. I. Mazilu, Ilie A. Popa, G. I. Bulacu şi d-şoara Io­nica C. Bungel. Toţi membri a Li­gii culturale.

Cuvântul de deschidere a fost ţi­nut de d. C. Voinescu din partea Li­gii, iar cuvântul de închidere de d. I. Bulacu din partea Căminului.

S'a jucat piesa de teatru „Ce poate lenevia" în roluri cu: Gh. A. Voinescu, N. I. Diaconu, Ilie A. Popa, C. I. Mazilui, C. I. Bulacu şi d-şoara Ionica Bunget. A urmat un frumos bal. In Lăpuşata se dau cât mai dese serbări.

Delacerna

4 i r i l e S a p t ă a n i i

Oameni de bine Dacă printre ceice conduc azi

satele noastre, se găsesc mulţi oa­meni cari muncesc cu drag pentru binele obştesc, .aceasta o datoresc desigur unei culturi superioare a sufletului, care trebue socotită mai presus de toate.

Acestea sunt sufletele de iniţia­tivă cari fac fala satelor noastre.

Din această categorie de oameni face' parte d-l Ioan V. Bănulescu, primarul corn. Făcăeni, jud. Ialo­miţa, suflet cinstit şi iubit de toa­tă lumea satului nostru.

E omul care nu-şi înţelege sluj­ba numai prin semnarea diferite­lor acte şi certificate necesare lo­cuitorilor, unde posedă nu numai simţul datoriei ci acel zâmbet blând de părinte cu care ştie s'aline su­ferinţele celor năpăstuiţi, dar şi a-ceea caritate a omului care şi cu vorba şi cu fapta ştie să vină în a-jutorul semenului său.

Pe acest bun gospodar al satu­lui, îl dăm ca o pildă pentru acei ce au în grijă soarta satelor noastre.

Noi, aceice ne ocupăm cu cul­tura şi educaţia masselor delà ţară, promitem acestui luptător de bine tot sprijinul necesar, pentru ca en­tuziasmul cu care luptă să-i fie mult mai uşor, ţelul mai apropiat şi munca mai rodnică.

C. Guţulescu-Belacega, înv.

A B O I A M E I V T U L : Pe un an 250 de lei. Pentru să­

teni, învăţători, profesori, preoţi, studenţi, meseriaşi şi muncitori 200 lei pe an.

Abonamentul se plăteşte înainte; se fac abonamente şi pe o jumătate de an.

Pentru instituţii financiare, bi­blioteci, cluburi şi localuri publice abonamentul este 400 lei. Pentru sprijinitorii foaei minimum 500 lei. In America 3 dolari, în Jugoslavia 120 dinari, în celelalte ţări 450 lei pe an.

Articole de frumuseţe necesare oricărei femei sau bărbat.

împotriva: P i s t r u i l o r , B u b u l i ţ e l o r etc. de pe obraz , m â i n i etc. folo­siţi crema , , L e M i ­r a c l e " cea mai bună. Albeşte pielea. Boro, lei 80 — 6 borcane lei 450. îi complectează efectul

» pudra „I>e M i r a c l e " cutia lei 85. Săpunul lei 60. Pentru o p r i t î n g r ă ş a t u l la bărbat şi femeie întrebuinţaţi aparatul de masaj „ R e ­dactor" . Buc. lei 245. împotriva p â r u l u i s u p ă r ă t o r la femeie sau bărbat delà subsuori, de pe braţe, picioare, etc. întrebuinţaţi praful en­glezesc „Radium", care curăţă părul de prisos, făcând pielea albă. Cutia lei 85— 2 cutii lei 160. împotriva că-derei părului, mătreţei, paraziţilor din cap (păduchi), etc. întrebuinţaţi săpunul cu petrol medicinal Capi ar (Le Miracle) buc. lei 45. — Trimite 3 buc. contra lei 130.

„Reductor" etr. Regina Maria 32. Cluj. Cereţi aceste produse la Farma­cii. Droguerii, Parfumerii, etc.

In B u c u r e ş t i : „Chemosona* Str. Academiei 2. (Etaj III)

SUBSCRIEŢI ACŢIUNI LA „CULTURA POPORULUI"

B R O D E R I A I

A L B I Ş I C l i n i c ă d e p ă p u ş i i

Articole de toilette, mărun- ц ţişuri şi depozit de ciorapi. Щ Cluj , C a l e a V i c t o r i e i Ko. 1 0 Ц

Toţi cititorii noştri au datoria să răspândească această foae cât mai mutt. Numai aşa se va pu­tea consolida presa românească cinstită şi vom putea, în adevăr, să ne bucurăm de roudeie scri­sului mai presus decât pătimite politice. Fap­tele trebuie să se afirme şi pentru aceasta se cere ca tot mai mulţi sprijinitori să se aboneze la „Cultura Poporului". O presă puternică e în­drumătoare spre progres a neamului nostru, şi cetăţenii conştienţi trebue să înţeleagă aceasta.

Un non cod al due iul ui Colegul nostru, d-l avocat Ion I.

Nedelescu, redactorul judiciar al ziarului „Universul", a pus sub tipar în editura fundaţiunei „ Princi­pele Carol":

Codul onoarei şi regulile duelului — lucrare completă de doctrină, lege, jurisprudenţă şi Îndrumări practice în afaceri de onoare — după: Chatauvillard, Bruneau de Laborie, Horia Rosetti, Tavernier, Principele Bibesou şi ducele d-l Eschlands, Verger St. Thomas, Dubois ş. a.

D-l general Zizi Cantacuzino-Grănioerul (oare a cinstit cartea d-lui Nedelescu ou precuvântarea d-sale şi cu o foarte interesanta contribuţie: .Militarii faţă de codul de onoare"), a apreciat această operă oa fiind: „cea mai bună, mai com­pletă şi mai recomaudabilă dintre toate câte s'au tipărit până acuma."

.Codul onoarei" tipârindu-se în­tr'un număr restrâns de exemplare, amatorii îl pot reţine de pe acum adresându-se direct autorului (în Bucureşti, strada Aurel Vlaicu 21.)

Preţul unui volum, inprimat pe hârtie velină în „lux", lei 300 legat şi lei 200 broşat.

(JU prilejul sărbătorirei zilei de 10 Mai, directorul nostru d-l gene­

ral N. Petala, fiind trimis de ţară într'o misiune de aproape două luni, în Franţa, însoţit de toţi ofiţerii ro­mâni din Paris, a depus o cunună pe mormântul soldatului necunoscut. Presa franceză a înregistrat cu sim­patie acest omagiu adus de armata română. A urmat un tedeum în bi­serica română în présenta d-lui mi­nistru Diamandi, a d-lui general N. Petala, a personalului de legaţie şi a reprezentantului Republice france, ministrului afacerilor străine şi amba­sadei polone.

După amiaza d-l Diamandi a dat în saloanele legaţiei o recepţiune în onoarea coloniei române, precum şi a personalităţilor marcante franceze şi aliate. In cursul serii a avut loc un ospăţ oferit la cercul interaliat, de d-l general Petala, în onoarea legaţiumi şi a ofiţerilor români din Franţa.

S'au ridicat toasturi în onoarea Suveranilor români şi pentru pros­peritatea Regatului.

ZILELE trecute a Încetat din viaţă fostul ministru GL E.

Mârzesou, personalitate de mare valoare politică. Moartea lui aduce un gol nemărginit în rândurile оашѳшіог de stat. Ţara pierde un stâlp al ei. f P. S. Sa mitropolitul Nicolae a

trimis bisericilor ortodoxe din Ierusalim un dar de mare preţ: toate cărţile noastre bisericeşti, eşite din Tipografia arhidiecezană. S'au trimis aceste daruri biserici­lor ortodoxe din Ierusalim (biserica sf. Mormânt), din Vifleem, delà Iordan, Muntele Tabor, fântâna iui Iacob şi Nazaret.

CU prilejul zilei de 10 Mai, a avut loc la Palatul Regal din Bu­

cureşti, solemnitatea ţintuirii noui-lor drapele ale regimentelor; escortă regală, 1-12 roşiori, 2, 5, 6, 7, 9, 10, 11 şi 13 călăraşi, 81 şi 82 in­fanterie, 31 artilerie şi 32 obuziere.

In sala de ceremonii a Palatului în prezenţa Familiei Regale şi a generalilor, M. S. Regele a bătut prima ţintă în fiecare drapel, apoi au urmat M. S. Regina, membrii Familiei Regale, inspectorii de armată, comandantul regimentului respectiv, ofiţerii gărzii de onoare şi post-drapel.

CURSURILE universităţii populare „N. Iorga" din Vălenii de Munte

se ţin anul acesta Intre 15 Iulie până la 15 August. înscrierile se fac la Liga culturală, str. Banul Mărăcine 1, Bucureşti. pLOlLE căzute in vremea din urmă * au adus mari îmbunătăţiri semănă­turilor de toamnă, mai ales In câm­pia Munteniei, unde din cauza secetei, in unele localităţi nici nu se mai putea ara.

Semănatul porumbului în Moldova şi Basarabia aproape s'a terminat şi acuma se mai continuă în Muntenia şi restul ţărei.

Se speră ca în urma ploilor că­zute, să avem o recoltă foarte îm­belşugată. ДДАІ mulţi fruntaşi ai oraşului * " Moineşti, Moldova, au luat iniţiativa îniiinţării unui gimnaziu în acel oraş.

In vederea acestui scop s'a for­mat o delegaţie oare va interveni pe lângă guvern.

CASA Şcoalelor şi a Culturii Poporului a întocmit 12 mii

de biblioteci cari vor fi distribuite treptat, şcoalelor. Aceste biblioteci au un rost foarte frumos numai daeă toţi învăţătorii le-ar şti înţe­lege şi ar îndemna copiii şi tine retul să citească cât mai mult. IN Cursul anului 1925 au ieşit 1 din ţara noastră 81.700 vite mari şi 250.452 vite mici.

Г) GAZETĂ din Bucureşti arată ^ numărul locuitorilor României în­cepând cu anul 1862, când fostul Rege Carol a venit in ţara. In acest an România avea 4,200.000 locuitori, in anul 1887 numărul locuitorilor a crescut la 4,479.818. In anul 1881, când s'a proclamat neatârnarea, erau 4,662.614 locuitori. In anul când a intrat in război România avea 7,900.000 locuitori. Prin întregirea ţaru România în 1919 a ajuns la un numâr de 15,900 000 locuitori. In anul 1925 numărul locuitorilor s'a ridicat la 18,000.000. Aşa In vreme de 7 ani numărul locuiorilor ţării noastre s'a înmulţit cu 3 milioane.

DELA 1910 până la 1924 aşa dar in 14 ani, numărul oame­

nilor s'a înmulţit cu 300 milioane. Cei mai spornici s'au arătat ame­ricanii, iar cei mai puţini spornici europenii. In zilele noastre după socotelile învăţaţilor, pe pământ trăeso 1800 milioane oamenii.

SĂPTĂMÂNA trecuta, într'o sară, patrula postului de jandarmi

Sahinlar compusă din 7 oameni a fost atacata latte satele Pasabili şi Rasimahie (jud. Durostor) de un număr de douăzecişiomoi ban­diţi înarmaţi cu puşti, granate şi rachete. Lupta a durat o jumătate de oră, bandiţii retrăgându se apoi In pădure. Jandarmul sergent Du­mitru Prichei, a fost omutât, ban­diţii luându-i armele şi bocancii.

IN America se găseşte un soiu de şopârle, foarte fricoase la

vederea omului, când încep a plânge, vărsând lacrimi eu boabe de sânge.

DIN Belgradul Sârbiei se vesteşte că încoronarea perechii regale

jugoslave se va face in anul acesta, in Septemvrie, cu mari serbări la catedrala Jitci. Cu ocazia încoronării se vor da impozante serbâri la Bel­grad, Zagreb şi întregul regat jugoslav.

UN profesor american mărturiseşte că-i aproape să fie stăpân pe o

mare născocire : sâ trimeată căldura in casele oamenilor ca pe o telegramă prin aer. El spune că in curând locuitorii americani nu vor mai avea nevoie de sobe, cărbuni, lemne şi aite mijloace de încălzit. D Ă a E R l L E flămânzesc 9 zile, omul * 12 zile, broasca 360 zile, bro-asoa ţestoasă 500 zile, şerpii 800 zile, peştii 1000 zile, şi gândacul 120 zile. IN INDIA s'a format o societate * pentru propagarea radiofoniei în întreaga ţarâ. Se vor construi staţiuni la Calcutta şi Bombay. Amatorii vor plăti o taxă din care societatea va primi 80 procente iar statul 80 pro­cente. ( A PARIS (Franţa) a luat nu demult

fiinţa o societate care poarta nu­mele de Societatea femeilor urâte. A o t f e l aceste femei vreau să arete lumei că şi ele sunt de ceva folos. DEDACŢIA noastră a observat

că unii colaboratori ai noştri ne trimit articole cari, în acelaş timp apar şi în alte foi. Astfel de articole nu primim de cât cele scri­se numai pentru noi. p RIETINII noştri. In toate ora­

şele, târguşoarele şi comunele rurale din România, vrem să avem prietini grupaţi în jurul mişcării noastre culturale. Ei vor trebui să ne scrie în foae: fapte bune, mişca­rea culturală, artistică, economică şi industrială din localitatea în cari trăesc. Ştiri de asemenea natură în cât să intereseze intelectualii oraşelor, muncitorii de prin atelie­re şi fabrici şi lumea de la sate. Prietinii ne vor trimite aderarea

lor, iar redacţia noastră le va răs­punde ce au de făcut.

In 2 5 M a i u a p a r e M e r s u l trenuri lor de v a r ă

de MOCIANU

Scos 100 pagini într 'un format frumos. Pre­ţul 40 Lei. Conţine : numele tuturor gărilor în româneşte şi ungureşte, distanţa între gări în km. şi noul mers al Autobuselor O h a r t ă u ş o r de s t u d i a t . D a t e s i g u r e .

S ă arată l e g ă t u r i l e t r e n u r i l o r în d i f e r i t e d i rec ţ i i . D e v â n z a r e la t o a t e l ibrăr i i l e şi c h i o ş c u r i l e de z i a r e .

Cluj. Strada R a d a N a . 4

І i i i i

$ i i Í i i

I

Pagina 4 „ C U L T U R A P O P O R U L U I " Numărul 161.

Hrisoave vechi basarabene

Socot deasemeni că e interesant a publica aceste zapise de acum un veac şi mai bine, spre a se vedea în ce chip se făceau înstrăinările de proprietăţi, ce limbă întrebuinţau şi care era duhul vremei.

Aceste acte au fost traduse din moldoveneşte în ruseşte pe vremea anexării şi de mine dia nou în ro­mâneşte cu prilejul realipirii Basa­rabiei la Patria-mumă.

Poate se va găsi un pios culegă­tor de hrisoave basarabene, care ca-talogându-le le va publica cu lămu­riri şi adnotaţiuni pentru viitori­me.

Datoria noastră e să desgropăm trecutul acestei falnice provincii căci pe el se întemeiază drepturile noastre istorice.

Cesar Stoika

H r i s o a v e v e c h i c i r i l e Âct de vânzare intervenit Ioana Ma-carie Potlog şi Visternicnl Grigore Stürza, precum şi exercitarea drep­

tului de rescumpărare (1803)

„Noi subsemnaţii trăitori în jude­ţul Iaşi în satul Bălăneşti, Ioana fiica lui Lupu, nepoata Anastasiei, împreună cu soţul meu mazâlul Ma-carie Potlog şi fiul nostru Anton, dăm acest zapis fostului vel-vester-nic Grigore Stürza, cum că nouă ne aparţine o bucată de pământ ce se găseşte în ţinutul Orheiului, ocina Pogrebeni ce ne-a venit nouă delà susnumita Anastasia fiica lui Pahar­nic în care bucată hotărnicii, la îm­părţirea din 1 Iunie 1802, care s'a tăcut în urma cererei tuturor răze­şilor spre a li-se da fiecăruia partea L-ü-i aparţine, am găsit că din 675 siânjeni ce s'au găsit în toate latu­rile răzăş'eşti, după cum aceasta se vede din certificatul hotarnic, nouă ni-se cuvine o parte în întindere de şaptezeci şi unu stânjeni şi 2 coţi, socotind îu fiecare stânjen câte 8 coţi domneşti, care număr de stân­jeni, acum noi de bună voe a noa­stră, am vândut vesternicului Stür­za, căruia afară de 675 stânjeni ră-zăşeşti, îi aparţine toată ceialaltă parte a moşiei Pohrebeni, care i-a venit lui parte delà strămoşi şi parte cumpărată delà familia sa, pentru care a noastră întindere de pământ de 71 st. şi 2 coţi, am primit noi în plin delà comparatorul 285 lei, so­cotind câte 4 lei st. şi deaceia de acu înainte îi dăm lui cât şi moşte­nitorilor săi drept să stăpânească de veci şi din tată în fiu, zi-sa bucată de pământ ce i-am vândut ca pro­prietate a sa adevărată şi să-şi cea­ră şi hrisov Domnesc, pentru stăpâ­nire, dacă pe viitor va avea cineva pretenţiuni asupra pământului vân­dut, noi suntem datori să răspun­dem pentru ele, iar cumpărătorul nu are nicio răspundere, afară de acest act noi i-am înmânat şi suszi-sul certificat hotarnic, dat de măsu­rători în anul trecut şi iscălit de că­tre toţi răzeşii şi întărit la sardărie, alte acte noi nu i-am putut înmâna căci ele se găsesc la ceilalţi răzeşi, care pe nedrept se folosesc de veni­turile părţei noastre de pământ.

Spre încredinţare am iscălit 22 Martie 1830 (am semnat) Ioana fiica lui Lupu, nepoata Anastasiei; mazi-lul Macaria Potlog, soţul Ioanei şi fiul lor Anton.

Zapisul acesta după rugămintea vânzătorilor l'a scris (l'a iscălit) Sul-gerul Grigorie. Martori afl fost (au semnat) Stolnicul Ion Tentul, Sul-gerul Ştefan, Sulgerul Constantin Leondari, Maftei Condicar, Vornic de poartă Dumitru Melega, Vornic de poartă Gheorghe Talpiş.

Fiindcă ruda vânzătorilor şi anu­me căpitanul de mazili Gavril Gara-man care are dreptul de întâietate (proti misis) pentru rescumpărarea, mi-a întors mie toată suma ce-am plătit-o prin acest zapis, partea ce am cumpărat-o prin acest zapis ră­mâne în deplina stăpânire a căpi­tanului de mazili Gavril Caraman.

28 Mai 1803. (a semnat) vesterni-cul Grigore Stürza. Urmează pece­tea familii cu zimbrul moldovenesc.

VIAŢA DIN BASAHABI A — R e d a c ţ i e ş i l a C h i ş i n ă u —

Tradus de Cezar Stoika, avocat

PERSOANELE cari au subscris până acum acţiuni la societatea pe acţiuni „Cultura Poporului" sunt rugate să înainteze banii la Banca „Albina" din Cluj.

Au sosi t

Noutăţile de Primăvară |jj

l a

! M. N E U M A N N magazin pentru moda bărbăteasca şi copii

Cluj, Piaţa uniri i14 . No. îûa I

E C O N O M I C E Ca un mijloc de a lupta contra

scumpetei vieţii ar fi cooperativele de consum, spune d. Chenzul, cunos­cutul cooperator basarabean. Şi ca dovadă, aduce următorul fapt:

In ultimele două luni, societatea englezească de cumpărare engros a hotărît să scadă preţul pânei cu un peni (4 lei) şi a decis să vândă pâi­nea cu acest preţ. Brutarii au pro­testat şi au pus în mişcare toate mijloacele de luptă, până la acelea de a nu mai coace pâinea, dar după 6 săptămâni de luptă au început să vândă şi ei pâinea cu preţul stabilit de cooperaţie. Şi preţul acesta s'a întins în toată ţara. Succesul ace­sta a fost dobândit fără să fie ne­voie de o -lege, fără concursul po­liţiei, al controlorilor primăriilor sau al amenzilor, ci numai datorită uni­rii, solidarizărei consumatorilor.

La noi mişcarea cooperatistă e prea slabă spre a permite aceste suc­cese. Totuşi în basarabia, unde a fost o mişcare cooperatistă destul de intensă şi care în ultimii ani a scăzut, există încă organizaţii coo­peratiste destul de serioase şi nume­roase.

In Basarabia există aproape 400 de cooperative, merg admirabil; nu pretutindeni ele îndeplinesc rolul lor de regulatoare ale preţurilor, dar to­tuşi între ele sunt cooperative care merg foarte bine cu toate condiţiile neprielnice pentru activitatea lor. Aceste organizaţii săteşti operează cu zeci de milioane.

Un mare neajuns însă îl au aceste rrganizaţii prin fautul că sunt risi­pite, le lipseşte o uniune obştească, Cooperaţia de consum în Basarabia este o putere însemnată şi ea are ne­voie de condiţiuni mai bune, mai a-propiate, mai multă libertate în ac­ţiune, mai multă grijă din partea organelor care conduc opera coo-peratstă. Astfel ea ar putea servi foarte mult consumatorului prădat de speculanţi.

— Apicultorii basarabeni au aflat o tristă noutate: Ceho-Slovacia a in­terzis importul mierei basarabene în ţara lor. Cauza e următoarea: Api­cultorii din judeţul Ismail, având co­mandă mare de miere din Ceho-Slo­vacia, şi pentru a putea-o executa, au cumpărat în Dobrogea câteva va­goane de miere pe care a transpor-tut-o în Ceho-Slovacia. Făcându-se analiza mierei importate în Ceho-Slovacia, s'a constatat că ea este molipsită de „putregai" şi firmele ce au comandat mierea au refuzat categoric primirea ei. Autorităţile cehoslovace, aflând ca din Basara­bia s'a exportat mierea ce conţine bacilele ciumei „putregai" a inter­zis strict importul mierei basara­bene în ţară. Astfel apicultorii basa­rabeni au fost compromişi, prin'fap­tul că deşi au cunoscut că mierea dobrogeană e molipsită de „putre­gai" au importat-o în Ceho-Slova­cia.

— In mai mult judeţe din Basa­rabia a plouat îndeajuns, amelio­rând astfel situaţia agricolă.

Pretutindeni s'a sfârşit însemân-ţarea câmpiilor cu orz, ovăz şi po­rumb.

In prezent se seamănă fasole şi nutreţuri.

) C. Ursuleac

Шп C e t a t e a - A l b ă In Cetatea lui Ştefan, delà Li­

manul Nistrului, căminul cultural al „Fundaţiei Carol", a organizat un cor minunat, adunând vocile frumoase, redând viaţa cântecelor populare româneşti pline de farmec. Şi se întrec în învăţarea lor nu numai moldovenii dar şi ceilalţi locuitori fără deosebire de naţie. In felul acesta cântecul românesc pătrunde, nesilit în sufletul noilor noştri concetăţeni şi înfrăţesc ini­mile. Iată o lăture a luptei pentru apropierea basarabenilor.

Paralel cu mişcarea culturală a căminului cultural, al cărui cor condus cu pricepere şi avânt de d~l Rădulescu, maestru la şcoala normală, ajutat de diaconul Qh. Şdrban, se desfăşoară activitatea Societăţii Muzicale, a cărei orhestră poate face fala oricărei scene.

înfiinţată în anul 1925, Societatea Muzicală a obţinut în acest an autorizaţia Ministerului Cultelor, spre a funcţiona, precum şi o sub­venţie anuală, prin intervenţia d-lui T. Iacobesou deputat, şi sprijinul d-lui Roşianu, inspectorul Artelor din Basarabia. Societatea are 271 membri, cari plătesc cotizaţii anuale.

Comitetul conducător e alcătuit din d-nii: T. Mardan, «ubprefectul judeţului Cetatea-Albă; F. Filipescu, decanul baroului; I. Feldsein, I. Iaroşevici, Gassert, Novicov, Otto Golver ş. a.

In anul trecut au avut câteva concerte, bine reuşite, la care au dat concursul d-na Loousteanu, Bonciu, d-na A. Dăscăliţei-Gropp, precum şi corurile şcoalei normale şf liceele din oraş. Şcoala societăţii e condusă de d-1 M. Eberler, abs. al conservatorului din München şi dr. în filosofie, d-na Stavrova, lau­reata a conservatorului din Petro­grad, Hans Moeller delà conserva­

torul Copenhaga, V. Vlasov, pro­fesor la liceele din C.-Albă, Von Prossing, Diteaxeva, O. Campionj, N. Balaş, A. Şah-Nezarov ş. a. Societatea Muzicală primeşte sub­venţii delà primăria şi prefectura judeţului. Iau parte la concerte ca executanţi, toţi membrii, diletanţii, iubitorii de muzică din oraşul Ce­tatea-Albă.

Societatea a dat două concerte minunate, cu concursul doamnelor: Mânescu, Barbulesou, Nicoresou, Velizaril, Iacob, Roznovan, a d-relor Vaniş Paşcovschi, Şofronescu, Ant. Volcov, Cevdar Brodschi, Popov, Telegea, Avocov, Grosu, Tuzenco, Elman. S'au executat „Pastorola" din ,Dama de pică", „Azra" de Rubinştein. „Dansul seoeredateror" din Aida; Scene din „Gheişa" de Ionson, Melodii româneşti, Doina. Frumuseţea costumelor şi a decoru­rilor, precum şi datorită executan­telor au stârnit aplauze.

Oraşul Cetatea-Albă se poate mândri cu activitatea Soeităţii Mu­zicale.

A. V. D i n L e o v a (Cahul)

In ziua de Sftul Gheorghe, în târgul nostru a avut loc o serbare culturală la care au luat parte toate şcoalele primare, şcoala medie mixtă şi liceul Darbut, pentru sădirea de pueţi de tei la şcoala primară No. 1. Pueţii au fost predaţi de către d-1 Gâlcă, şeful Ocolului silvio Leova, în urma unei frumoase cuvântări ţinuta de­spre «Protecţia pădurilor din în­treaga ţară".

După aceasta s'a procedat la sădirea pueţiior de tei, de către elevii şcoalelor din localitate ; după ce mai întâi s'a oficiat un tedeum de către preotul Tomşa, directorul şooalei medie mixtă.

Deamiază toate şcoalele diu localitate în frunte cu d-nii Gâlcă, Dr. Petroniu medic primar, Ghe­rasim Antipa primarul oraşului şi alţi funcţionari au mers în „Pădu­rea Tighecianu" din apropiere unde s'a servit o masă comună.

Corurile şcoalelor şi muzica au intonat cântece naţionale şi po­pulare.

Această frumoasă serbare a ţinut până lă ora 5 după amiază.

Gh. Pogocianu

f Economul Pavel Savin Nu mult după plecarea dintre noi

a economului Const. Nazarie, de­spre care am scris la timp, iată că un alt vrednic slujitor al altarului şi şcoalei îşi ia drumul spre cele ce­reşti. Acesta cleric cu vază a fost părintele econ P. Savin, fost direc­tor timp de 25 ani al Seminarului Teologic „Veniamin Oostache" din Iaşi. Născut în jud. Bacău, fost preot de sat în Coloneşti, judeţul Tecuci, căutând să studieze mai departe s'a strămutat la Iaşi unde cu timpul a fost numit subdirector al Semina­rului condus pe acea vreme de re-pausatul arhiereu Dr. Varlaam Răi-leanu-Craioveanu. Urmând cursu­rile facultăţii de litere şi filosofie, a ocupat postul de preot Ia Catedrala Mitropolitană şi după încetarea din viaţă a arhiereului Varlaam, a ocu­pat direcţia Seminarului până după război, vreme de 25 ani încontinuu. Ca director a strălucit ca un gospo­dar neîntrecut, dând dovadă de o priepere şi o energie fără seamăn.

Şcoala progresa pe zi ce trecea, iar cine avea ocazia s'o viziteze rămânea înmărmurit de tot ceeace vedea. Ordine şi disciplină, curăţe­nie exemplară peste tot, toate tre­burile mergeau ca o maşinărie şi nimic' nu scăpa ochilor mereu vioi şi aprigi ai păr. Savin.

Ca părinte duhovnicesc dispunea de o bunătate sufletească largă, fără însă să'şi arate făţiş ci, sub severi­tatea sa proverzială, era păstrată şi dată la timp.

In ultimul timp, după răsboi, înce­puse să slăbească şi acum trei ani căzu la pat lovit de o paralizie pro­gresivă. S'a luptat ca un leu cu boala şi multe au fost suferinţele lui, până când zilele trecute a închis ochii pe vecie.

Cine a prins de veste la timp a alergat să vadă pentru ultima dată rămăşiţile pământeşti ale acelui ce a fost păr. Savin.

Atâţia elevi i-au trecut prin mâ­na sa şi pe atâţia i-a ajutat cu fapta şi cu vorba încât la auzul tristei veşti s'au cutremurat mulţi şi şi-au făcut datoria fiecare după puterile sale, unii însoţindu-1 până la mor­mânt, iar alţii rugându-se pentru su­fletul lui bun şi larg.

Dumnezeu să-1 primească în că­mara aleşilor săi, iar noi să-i zi­cem: odihneşte-te în pace, bunule părinte, pe care nu te vom uita niciodată în rugăciunile noastre.

Fie-ţi pomenirea ta în veci! Păr. Corneliu M. Grumăzescu

:-s Coa fo r d e d a m e Cel mai mare magazin în toate specialităţile Щ Ы Ѵ M U Ş Ş A Cluj, Str. Memorandului 10.

O P T I C A Str. Universităţii No. 1

{ 23—12—3

Cea mai modernă prăvălie pentru ar­t ico le de optică. Repara ochelari cu cele mai ieftine pre­ţuri. Magazie de Articole spitaliceşti) de gumă, bandaje etc. Comenzile fă­cute prin postă se trimit imediat

'19 ÎL»

I O A I E I § I Atelier de compactem (Legătorie de cărţi)

CLUJ, Str. Samoil Micu No. 2 (Colţ Strada Memorandului,)

Execută totfelul de lucrări de com-pactorie. Lucrări din piele. Mape pentru scris. Cărţi de comerţ. Cutii pentru comerţ. Comenzi din pro­vincie face punctuos - - - - -

LUCRURI PRECISE ! PRCŢURI REDUSE 1

25—2—1

A R O N L A Z A R CROITOR CIVIL 81 MILITAR

Preţuri modeste, serveşte prompt şi oonşt i inc ios

Clnj, Strada N. Iorga 2 24—52—2

Consume !

Eftine şi bune

Ş I P E R I I

NţJMAI ЬА F I R M A V E C H E i

l u l i u M ü l l e r CLUJ, S T R . JfIC. I O R 6 4 M .

Cn r a m b n r s : 12 buc. bidinele No. 1. — Lei 350 12 No. 2. — Lei 450

S ' a d e s c h i s

PANT0FÄRIA Studenţilor Creştini în Str. Gh. Bariţiu (edificiul nou al oraşului) unde se serveşte tot felul de încălţăminte cu «ele mai reduse preţuri şi se execută tot felul de reparaţii în cel mai scurt timp. Rog onoratul public a se convinge

P e t r e G h e r a s i m pantofar de lux

tu

1 F A B R I C A D E A R T I C O L E 1 1 A R G I N T A T E !

„TACÂMUL"! s'a mutat în str. N. Iorga 11-a- È

Щ No. 89 perm. C

AAÀÀAAAÀAAAAAAAAAÀÀAÀAAAAA Cetiţ i ş i r ă s p â n d i ţ i „CULTURA P O P O R U L U I " fWrrrrfTrfWrrrwrWWWWrf T T T T

Societatea pe acţiuni „Cultura Poporului Vedem că avem presă puternică şi nu-i a sufletului curat românesc?

vedem că avem întreprinderi mari firandare şi economice şi sunt ale ne' prietenilor ; vedem că industria şi comerţul sunt fagure de miere pentru: toţi străinii, — şi totuşi majoritatea românilor se încLUtnineşte eu паропаііщ sentimental în loc să treică la muncă asiduă şi rodnică.

Trăim în vremea faptelor. Lt finanţa străină, să o punem a noustră; la capitaluri străine, ale noastre româneşti ; la întreprir.deri de Ш soiuL asemenea; la presa de bulevard, presa de idei şi h cultură străină culturi noastră proprie întemeiată p in serii, instituţii ştiinf-ifi-v, şi altele.

„Cultura Poporului" a păşit la înfiinţarea w.ei societăţi ye acţiunţ t t t acelaş nume, cu scopul înfăptuirii unui Cotidian i-mànesc, şi'n afara de luptele politice de partid. Capitalul societăţii e de 2 tnHioave lei.

O acţiune costă 200 de lei. Acei cari pricep binefaceae vnti asemeni instituţii sunt rugaţi sa contribue cu obolul puţin a-l an, — căci picături cu picctwă, se- adună marea.

Avem nădejde în oamenii de bine şi de fapte, căci tot se mai gasest în aceasă ţară.

La fiecare acţiune se adaugă 20 lei cheltuieli de funda e. Bunii st varsă la Banca „Albina" Cluj. Numele acţionarilor şe vor publica în fie­care număr.

Suma din urmă Lei 144.706 D~l inginer Lueaeiu, Bucureşti 5 neţ. Lei llQi

Total Lei 145.80І

Alexandru Taub M a g a z i n de m o d e p e n t r u

domni. Cel mai eftin isvor de cumpărare în man­

tale cauciucate. Mare asorti­

ment în a l b i ­turi

Cluj. Str. N. Iorga 2.

„ S I M P L O N " R E S T l l ' R A M T S O Ï

Clnj, Str. iii l iu ManiE No, 8.

Zilnic bere proaspătă, mâncări bune de casă şi ieftine, PRÂNZIŞOARE 6 LEI PORŢIA, vinuri excelente, în fiecare

seară supă de fasole „KLECKER.*

Bog sprijinul on. publie românesc; cu stimă N r . 5 2 - 2 6 - I E ANTON JVDOVÍTS.

Pălării de domni d i n p o s t a v ş i p a i e

c u r ă ţ ă , c a l c ă

v o p s e ş t e , f o r m e a z ă

ş i r e î n o i a z ă

Ş t e f a n Fehé r Olaj, Str. Memorandaini 21 (^егені militar)

No. 9ÍÍ рѲгтц.

I Parfüméria

( „ D I A N A " Cluj, Calea Reg, Ferdinand 28 a.

Palitul öraíulai

Recomandă tuturor magazinul său bogat asortat cu totfeful da parfuma аийіе, cre­mă pentru obraz şi a l t e p r e p a r a t e c o s m e t i c e , perii , p i ep tene şi sponghii

A p ă de C o l o n i a 1 1. Lei ÎOO, « > r ! « a n , Q u e l q u e s üítms, Chypre , i d e a l , e tc .

N a r e a s o r t i m e n t fn to t fe lu l de sapumnrj

§§ 3 buc. săpun Lanolin Lei 30 g Săpun englez I bu<. „ 15 m , „ 6 . -so

lll!l «moi

ti

li s

Cele mai bune şi mai eftine

BîC'CLETEŞiMAŞimDECUSIT se pot pvocura în condiţiele cele mai

favorabile la firma 105-U-3

i S Z T A L O S Clnj , s t r . S i c o l a e Sorga TSo. 3 .

n ti n ?<

V Ci a» OII

pi № 0

ftl

bine fit* ••.tri fi unde

«e eerveşte la

Baia Elisabeta Băi de abur,

' de e a d ă}

umş, etc CLUJ,

Str. Călugăriţelor (pe Someş}.

Prăvălia de seminţe á r p a d B e r i

Cluj, Str. Regina Maria No. 10

Recomanda totfeiu«. de seminte de legume, flori şi de agricultură, selec­ţionate, curate şi cu In­colore sigură — din Germania şi Olanda, ln chestiuni de agri­cultură se vor da odee Îndrumări de di. dr. Bela Pater director onor, la Academia de Agri­cultură = = = = =

C a t a l o g c n p r e t a ş i s e va t r i m i t e l a c e r e r e g r a t u i t

No 96 perm.

B Ö S Z Ö R M É N Y I ş i É R D E M I c o a f o r de d a m e ş l m a n l c u r e

Spal&, ondtüeazÄ şl văpseşte părul. Faoe şl alte lnorărl în p&r. Tnnde dupa moda noua : Etoii şl Bttbl.

Cluj, Piaţa Unirii Я2 (în curte). (No. 71 perm.) W

P r o d u s e l e f a b r i c e i d e b e r e C Z E L L d i n С Ы Ы — M A n A S T U R

berea albă Ursns berea albă specială Ursus-Extra

berea neagră din malţ dublu Hercules S e c a p ă t ă p r e t u t i n d e n i !

n f?<

a ii VI m ш ln in bt

Ш ІІ ii tr Vi a

di S' ct in

ги

m Ш 'o tâ u h iu PC !it şe

Rudolf Moese 1705.

Maşini de scărmănat lâna Darace pentru lână Lupi scărmănaturi Maşini de tors lână îmbrăcăminte de piepteni peutru

maşini de scărmănat lâna Batoze de treerat cu motor Motoare

Trioare vanturători Prese pentru seminţe uleioase Sdrobitoare ptr. seminţe uleioase Postamente tie moară Maşini de sămănat porumb Pompe eu lanţ pentru fântâni Teascuri de vin

Щ sunt livrabile prompt pe lângă preţuri eftine şi condiţiuni de piaţă avantagioase. A apă-Щ rut preţcurentul nostru de primăvară şi se trimite la cerere oricui gratuit; la fel şi

prospecte cu ilustraţiuni. Fabricatele noastre se află de vânzare în toate depozitele de ^ maşini mai de seamă din ţară. Cereţi pretutindeni exclusiv fabricatele „ I ü E í a K K 4 !

I Fabricele de maşini A M D . R I K G K R Ц Societate Anonimă SIBIU

Я1

Ѣ Ѣ ni ïtl ici B'( t&

ve Ht Ы nu.

tic CM id ie lie De ie *U su

Tiparul Tipografiei „Viaţa", Clnj, Strada Regina Maria 36.