CAPITOLUL I

Masuri pregatitoare pentru receptionarea porumbului stiuleti

I.1. Masuri tehnico-organizatoare

Pentru organizarea si desfasurilor in bune conditii a lucrarilor de preluare, depozitare, conservare si botozare a porumbului stiuleti, constituit in fondul de stat si fondul de furaje de catre bazele de receptionare din cadrul centralei pentru valorificarea cerealelor si plantelor tehnice se vor lua urmatoarele masuri : -defalcarea si transmiterea la subunitati a planului fondului de stat, fondul de furaje si a planului de afluire, incheierea contractelor ; -verificarea bazei materiale a contractelor, acordarea sprijinului a asistentei tehnice unitatilor furnizoare ; -amplasarea si organizarea bazelor sezoniere; -asigurarea si pregatirea punctelor de primire, a utilajelor, instalatiilor, aparatelor, instrumentelor si materialelor necesare pentru preluarea si depozitarea porumbului; -elaborarea graficului de primire; -organizarea laboratoarelor, a punctelor de analiza si a spatiilor pentru determinarea randamentului; -completarea si instruirea personalului; -stabilirea fluxului de circulatie a mijloacelor de transport in incinta bazelor de receptionare; Fondul de stat si fondul de furaje este constituit din urmatoarele surse : a)Fondul central de stat   : -preluari din restituiri seminte imprumutate ; -preluari din platile in natura de la cooperativele agricole de productie (C.A.P.) pentru lucrarile efectuate de statiunile pentru mecanizarea agriculturii (S.M.A.) ; -preluari din contractele facute de cooperativele agricole de productie ; -alte preluari (achizitii, preluari de la institutile si statiunile de cercetare, institutii de invatamant,etc.) ; -preluari din uiumul morilor.

b)Fondul de furaje: -preluari de la intreprinderile agricole de stat ; -preluari de la cooperativele agricole de productie (pentru achitarea in totalitate a obligatiilor pentru fondul de stat) ; Porumbul pentru fondul de stat se contracteaza si se preia de catre centrala pentru valorificarea cerealelor si plantelor tehnice pentru intreprinderile, bazele de receptionare si silozurile subordonate. Porumbul destinat fondului de furaje se contracteaza si se preia de catre intreprinderile pentru producerea nutreturilor combinate si complexele de ingrasare a porcilor si pasarilor. Pentru preluarea porumbului in fondul de stat, intreprinderile de valorificarea cerealelor si plantelor tehnice vor stabili, cu acordul directiilor generale pentru agricultura si industrie alimentara, sarcinile de predare pe fiecare unitate de productie. La repartizarea sarcinilor de preluare a porumbului se va tine seama de : existenta spatiului de depozitare ; -posibilitatea amenajarii unor spatii suplimentare ; -distanta de transport ; conditiile pentru organizarea bazelor sezoniere, etc. In functie de aceste elemente si in baza planului de receptionare a intreprinderilor pentru valorificarea cerealelor si plantelor tehnice, se va elabora planul de afluire prin care se va stabili baza de receptionare la care se va livra porumbul de fiecare I.A.S., C.A.P. si alte unitati. In general este indicat ca o unitate agricola predatoare sa fie afluita la o singura baza de receptionare. Definitivarea planului de afluire si transmiterea acestora la unitatile agricole predatoare si la bazele de receptionare primitoare se va face pana la 15 august. In cadrul deplasarilor la unitatile agricole producatoare, delegatii numiti prin decizie de I.V.C.P.T., vor acorda sprijin de asistenta tehnica in toate etapele procesului de productie a porumbului (precum si a celorlalte produse contractate de I.V.C.P.T.), incepand cu amplasarea culturilor contractate si pana la predarea produselor in bazele de receptionare. Vor controla daca sunt asigurate conditiile tehnico-materiale si vor sprijini unitatile agricole in realizarea productiei planificate si indeplinirea sarcinilor de la livrare la unitatile de receptionare. Bazele de receptie sezoniere se organizeaza pentru reducerea distantei de transport a porumbului din camp la locul de livrare. Infiintarea si functionarea bazelor sezoniere de receptionare se va face pe baza deciziilor anuale emise de Centrala pentru valorificarea cerealelor si

plantelor tehnice. Bazele de receptionare sezoniere se vor amplasa in imediata apropiere a soselelor, astfel ca mijloacele de transport sa aiba acces cu usurinta pentru descarcarea porumbului. Bazele sezoniere se vor amplasa pe langa statiile de cale ferata, astfel ca in caz de necesitate, porumbul stiuleti sau cel rezultat din batozare sa poata fi expediat cu vagoanele. Amplasarea bazelor sezoniere se va face pe locuri mai ridicate, neinundabile unde nu balteste apa din precipitatii, accesibile cu usurinta mijloacelor de transport. Spatile de depozitare din baza sezoniera se vor realiza in general din panouri care se vor monta inainte de inceperea lucrarii si se vor demonta pe masura golirii arioaielor. Fiecare baza sezoniera va fi prevazuta cu : -poduri bascula cu puterea de cantarire de 50 tone ; -punct de analiza, pentru stabilirea calitatii porumbului stiuleti ; -punct pentru determinarea randamentului de boabe pe stiuleti ; -aparatura, instrumente si materiale pentru prevenirea si stingerea incendiilor. La bazele sezoniere se vor repartiza mijloace mecanice (buncare mobile, benzi transportoare, incarcatoare mecanice tip 113P-30, BBMPS, ITS-100, elevatoare mobile, batoze, etc.) pentru incarcarea porumbului in patule si manipularea acestora la batozare si livrare.

I.2. Pregatirea tehnica a spatiilor pentru depozitare si a utilajelor

Pregatirea tehnica a spatiilor de depozitare si a utilajelor se refera la revizuirea starii acestora, remedierea defectiunilor, curatirea si dezinsectizarea lor. Pregatirea tehnica a depozitelor,utilajelor si materialelor pentru porumbul stiuleti se va urmari in permanenta iar in perioada 15 aprilie – 15 mai, comisia constituita in conformitate cu indicatiile din ‘ Norme tehnologice pentru grau’, nr.1, punctul 1.1.7.4. va verifica si pregatirea tehnica pentru porumbul stiuleti. I.2.1.Pregatirea tehnica a spatiilor pentru depozitare a) Spatii fixe (patule simple si duble, soproane, platforme, etc.) se vor mentine in stare de functionare corespunzatoare atat in timpul exploatarii precum si in perioada cand sunt goale.

In timpul exploatarii se vor face reviziile si remedierile mai marunte precum si lucrarile de curatire care nu necesita golirea porumbului, cum ar fi : -verificarea invelitorilor a peretilor (panouri, sipci, rame, plasa de sarma) si remedierea defectiunilor in maximum 24 ore de la producerea acestora ; -reparatii la platforme betonate, refacerea denivelarilor ; -curatirea si refacerea rigolelor si santurilor pentru scurgerea apei din jurul depozitelor de stiuleti ; -intretinerea starii igieno-sanitare. Pe masura golirii fiecarui spatiu pentru depozitarea porumbului stiuleti se va face revizuirea si curatirea interiorului si exteriorului, a spatiului de sub pardoseala si din jurul depozitului cum ar fi : -repararea elementelor de rezistenta ; -inlocuirea panourilor sau a plasei de sarma deteriorate ; -refacereastraturilor de rezistenta si de izolare la platformele betonate si la drumurile dintre spatiile pentru depozitarea porumbului stiuleti. Lucrarile de pregatire tehnica a fiecarui spatiu se vor executa concomitent cu evacuarea porumbului si se vor termina in maximum 5 zile de la golirea completa a depozitului respectiv. b)Spatiile mobile demontabile (arioaiele) se vor monta din timp, cu circa 10 zile inainte de inceperea recoltarii porumbului. Pregatirea arioaielor se va face de fapt din momentul golirii porumbului din aceste spatii, cand fiecare panou va fi verificat, revizuit si reparat. O parte din panourile mobile se vor captusi cu carton asfaltat si vor servi la acoperirea arioaielor in special pentru cele cu latimea de 1-2 metri. La demontarea acestor ‘panouri acoperite’ se vor revizui integritatea lor si se vor face remediile necesare. Dupa revizuirea si repararea panourilor cele necaptusite se vor stivui in pozitie verticala pe platformele betonate. La demontarea arioaielor se va recupera in mod obligatoriu sarma folosita tirantii si toate celelalte materiale care vor fi reconditionate in mod corespunzator. Lucrarile amintite se vor efectua concomitent cu golirea arioiului in minimum 24 ore de la lichidarea porumbului din spatiile respective. In cazul intretinerii, exploatarii si gospodaririi necorespunzatoare a spatiilor fixe, aerioaielor, panourilor mobile, materialelor, etc., pentru depozitarea porumbului stiuleti, cheltuielile pentru remedierea deficientelor si deteriorarilor precum si pierderilor cantitative si calitative de produse se vor recupera de la cei vinovati, conform reglementarilor si legilor in vigoare.

I.2.2.Pregatirea tehnica a instalatiilor, utilajelor, aparaturii si instrumentelor a)Pregatirea tehnica a instalatiilor si utilajelor se refera la : transportoare fixe si mobile, utilaje autopropulsate pentru manipulare (ITS-100, incarcator frontal IFRON si FADROMA, incarcator pivotant cu graifer, etc.) incarcatoare mobile cu buncar tip IISP-30(Dragalina) si BBMPS (Bihor), elevatoare mobile, batoze tip BP-6, BP-9, BP-30, BP-40, spatii fixe pentru batozarea porumbului stiuleti, instalatii de aerare de diferite tipuri. Pregatirile tehnice anuale se vor efectua succesiv, fara aglomerarea lucrarilor intr-o anumita perioada. In cadrul pregatirilor tehnice anuale a instalatiilor si utilajelor se vor face urmatoarele lucrari: -la benzile transportoare fixe: se vor revizui si repara scheletul si suportii de sustinere a benzii, capul de actionare si intindere, rolele, banda de transport, grupul de actionare, jgheaburile ; -la transportoarele mobile   : se vor revizui si repara : scheletul metalic, piciorul de sustinere, dispozitivul de ridicare, banda cu racleti, capul de actionare, capul de intindere, rolele de sustinere a benzii, cosul de alimentare, instalatia electrica de actionare ; -la incarcatorul mobil cu buncar tip IISP-30   : se vor revizui si repara buncarul, banda transportoare, tamburul de antrenare, tamburul de intindere, lantul benzii transportoare, grupul de actionare moto-reductor, dispozitivele de transmitere a miscarii, releele de transportoare cu banda ; -la incarcatorul mobil tip BBMPS (Bihor)-se va revizui si repara scheletul de sustinere, carcasa buncarului, dispozitivele de transmisie, banda de transport cu lant si racleti, grupul de actionare ; -la incarcatorul transportor de stiuleti (ITS-100) se va revizui si repara sasiul autopropulsat, instalatia hidraulica, jgheabul de alimentare, banda transportoare, rolele, cuplajele si curelele de transmisie, instalatia electrica, sistemul de directie, frana, ansamblu de rulare ; -la elevatorul mobil se va revizui si separa buncarul, scheletul si peretii acestuia, benzile transportoare, rolele, dispozitivul de pivotare a benzii de la partea superioara, elevatorul, cupele carcasa, dispozitivele de antrenare si intindere a benzii, dispozitivul de rulare ; -la utilajele de manipulare de uz general   : incarcator frontal tip IFRON, incarcator pivotant cu graifer, incarcator cu cupa tip FADROMA se vor revizui si repara motorul de actionare, mecanismul de transmisie, directia si frana, instalatii hidraulice, instalatie electrica, cupa,sasiul, etc. ; -la batoze se vor repara batatorul, contrabatatorul, ventilatoarele, melcul transportor, carcasa, scheletul de sustinere, motorul de actionare, instalatia electrica, buncarul pentru curatirea boabelor.

b)Pregatirea tehnica a cantarelor, aparatelor si instrumentelor de masura si control   : se refera la bascule pod pentru vehicule rutiere, bascule romane sau balante zecimale obisnuite, balante analitice si tehnice umidometre, etuve, termosonde, termohigrografe, higrometre, psihometre. Toate aceste lucrari trebuie terminate in maximum 15 zile inainte de inceperea recoltarii porumbului.

CAPITOLUL II

Spatiile pentru depozitarea porumbului stiuleti existente si de perspective

Pentru depozitarea si conservarea porumbului stiuleti se folosesc urmatoarele categorii de spatii : patule, cosare, arioaie, soproane.

II.1. Patule

Patulele pentru porumb sunt depozitele fixe, care cuprind urmatoarele elemente de constructii : -fundatii din beton sau din lemn ; -pereti din stalpi verticali cu elemente de rezistenta transversale, inchideri laterale de sipci montate distantat care asigura patrunderea curentilor de aer in interiorul patulului si impiedica trecerea in exterior a porumbului ; -pardoseala din lemn sau beton, la marea majoritate a tipurilor de patule, acestea fiind ridicate la sol ; -acoperisul din lemn, tabla, beton, tigla, etc.  Latimea patulului variaza de la 1 metru la 2 metri, inaltimea utila este de 2-8 metri. La bazele de receptie sint folosite numeroase tipuri de patule din care cele mai folosite sunt prevazute in paragrafele urmatoare. II.1.1. Patulele din lemn cu lucarne Sunt alcatuite din doua compartimente longitudinale, cu sectiune tranversala trapezoidala (fig. 2.1.). Constructia are fundatii izolate din beton simplu, cu un spatiu liber de 60-90 cm intre sol si pardoseala. Peretii au stalpi de lemn, rezemati la partea inferioara de fundatii, fixati la partea superioara de talpa formelor si consolidati prin contravanturi. Inchiderile laterale sunt din sipci de lemn cu latimea de 2-3 cm (fixati la distante de circa 2 cm intre ele). In peretii longitudinali sunt usi cu podine, situate la trei nivele. Pardoseala este alcatuita din grinzi pe care sunt fixati dulapi din lemn. Pe ambii versanti ai acoperisului sunt lucarne prin care se formeaza tirjul de aerisire pentru ventilatia naturala a stiuletilor din partea superioara a lotului.

Aceste tipuri de patule au fost proiectate in urmatoarele variante de latimi medii ale compartimentelor : 1m ; 1,25m ; 1,50m ; 1,75m ; 2m. Inaltimea utila de depozitare este de 4 m. Incarcarea se face pe rampele exterioare acoperite cu lucarne, iar la descarcare se folosesc usile prevazute la nivelul pardoselei. Stiuletii din interiork, odata ajunsi la nivelul rampei de incarcare, ei sunt impinsi in spatiile dintre rampe, operatia, executandu-se manual. Descarcarea se face prin impingerea usilor de la nivelul pardoselei, operatia, executandu-se manual. II.1.2. Patule din prefabricate de beton armat Realizarea pe scara industriala a elementelor prefabricate din beton armat a permis construirea intr-un timp scurt a mai multor patule. Elementele de constructie ale acestui tip de patul (fig 2.2.) sunt din beton armat si cuprinde : -stalpi ; -grinzile de podina ; -chesoanele pentru acoperis ; -chesoanele pentru pardoseala. Imbinarea prefabricatelor se face cu ajutorul mustatilor din otel beton, lasate pe elementele respective, precum si prin bulonare. Constructia se razema pe fundatii izolate din beton simplu. Inchiderile laterale sunt realizate din panouri dispuse pe trei randuri suprapuse alcatuite din rama de lemn si sipci cu grosimea si interspatiile de 2-3 cm. La fiecare perete longitudinal sunt usi suprapuse. Pardoseala, realizata din grinzi si chesoane prefabricate, este la circa 65 cm de la sol. Acoperisul este realizat din chesoane prefabricate, are o sapa de egalizare si o invelitoare alcatuita din doua randuri de carton asfaltat intre trei randuri de bitum. Latimea interioara a acestui patul este de 1,80m si inaltimea utila de 3m. Incarcarea patulului se face pe la partea superioara, pe deasupra celor trei panouri laterale pe ferestruicile de 0,50m inaltime prevazuta special pentru acest scop.

Fig. 2.1 Palatul din lemn cu lucarne

a)

b)

Fig. 2.2 Palatul din prefabricate de beton armata) vedere generalăb) secţiune transversală

II.1.3. Patul dublu cu spatiu tehnologic intre compartimente Acest tip de patul (fig. 2.3.) are doua compartimente longitudinale, cu sectiune dreptunghiulara, avand intre ele un spatiu care serveste pentru : circulatia mijloacelor de transport din care se descarca porumbul in patule sau se incarca porumb din patule in mijloacele de transport, precum si a utilajelor de manipulare a porumbului, batozarea porumbului, adapostirea utilajelor, depozitarea porumbului pentru o scurta durata de timp. Latimea compartimentelor este de 1,20-2m, distanta intre compartimente este de 4-7m, iar inaltimea este de 3-10m. La bazele de receptionare s-au construit diverse variante de patule duble cu spatiu tehnologic intre compartimente. Aceste variante difera intre ele in functie de caracteristicile dimensionale (latime, lungime, inaltime), materialele de constructie folosite, solutiile de executie, etc. Se utilizeaza stalpi prefabricati din beton armat infipti in fundatii de beton armat sub forma de pahar, rigidizarea, realizandu-se cu tiranti de otel. Intreaga constructie este acoperita cu o invelitoare de azbociment sustinute de un schelet de lemn. Principalele incoveniente pe care le reprezinta acest tip de patul sunt : -datorita inaltimii mici a tirantilor de rigidizare din culoarul central, bascularea pe spate a autovehiculelor sau remorcilor in vederea descarcarii este dificila; -latimea culoarului central de 4m intre axele stalpilor interiori nu permite circulatia paralela sau simultana a instalatiilor de incarcat sau a autovehiculelor sau a remorcilor incarcate cu stiuleti ; -fundul plat al compartimentelor face ca descarcarea prin simpla demontare a panourilor inferioare sa nu se faca complet. Fundurile inclinate din figura nu sunt prevazute in proiectul director, au fost adaugate ulterior. II.1.4. Patulul tipizat cu inaltimea utila de 6m Patulul tipizat (fig 2.4.) are lungimea de 54m, fiind format din doua corpuri laterale cu interspatiu intre ele, cuprinde 18 trareie a 3m fiecare, cu posibilitati de extindere, in functie de teren. Capacitatea patulului este de 1170 tone stiuleti. Deschiderea totala a patulului este de 10,95m. Inaltimea totala : la coama 8,90m, inaltimea utila de depozitare fiind de 6m. Spatiul de circulatie intre cele doua compartimente de depozitare ale patulului este de 6,60m. Fiecare compartiment lateral are deschiderea de 1,6m.

Fig. 2.3 Pătul dublu cu spaţiul tehnologic între compartimente

Fig. 2.4 Pătul tip 6 m, înălţime

Caracteristicile constructive ale patulului sunt urmatoarele : -stalpi prefabricati din beton armat cu dimensiuni de 35 x 15cm, cu lungimea de 695cm si respectiv 780cm ; -acoperisul are panta de 20% si sarpanta din lemn de foioase ; -inchideri din panouri din lemn, fixate pe partea interioara a compartimentelor. Panourile de podea au inclinarea de 30 de grade si sunt fixate pe randuri de chituci din beton ; -invelitoarea din azbociment ; -suprafata construita este de 548 metri patrati. II.1.5. Patulul metalic circular Acest patul (fig.2.5.) este realizat in intregime din metal, are diametrul de 5m, inaltimea peretilor cilindrici de 6m si inaltimea totala de 8,30m. Scheletul patulului este alcatuit din montanti verticali din otel cornier legati intre ei prin centuri plate din otel. In partea interioara a acestui schelet este fixata o plasa galvanizata cu grosimea sarmei de 2,8mm si ochiurile de 30 x 30 mm. Pentru evitarea imprastierii in exterior a boabelor care se desprind de pe stiuleti, la partea interioara a patulului, pe o inaltime de 400mm este un brau din tabla galvanizata. Acoperisul este de forma conica, alcatuit din segmente de tabla, are in varf gura de incarcare a stiuletilor, iar sub aceasta este un deflector pentru imprastierea uniforma a porumbului in patul. In peretele patulului sunt trei usi suprapuse, iar in acoperis este o gura pentru accesul pe la partea superioara. Constructia patulului se sprijina pe o fundatie izolata cu beton, pardoseala patulului fiind la +15cm deasupra platformei. Patulul este prevazut cu instalatie de aerare activa alcatuita dintr-un canal vertical cu sectiune patrata, realizata din plasa de sarma galvanizata montata pe schelet metalic, fixat pe fundatie si un canal orizontal circular realizat din tabla galvanizata, fixata la partea inferioara a patulului. Incarcarea se face cu un elevator prin golul lasat in acoperis sub care se afla un deflector din tabla care are rolul de a imprastia stiuletii de porumb in mod uniform.

Fig. 2.5 Pătul metalic

II.2. Cosare

Sunt patule din lemn cu constructie simplificata realizata din lemn sau alte materiale locale, cu o durata de exploatare scurta. Sunt executate in mai multe variante : cu unul sau doua compertimente cu pereti din panouri demontabile de lemn, plasa de sarma, nuiele, etc. La bazele de receptie s-au construit, fiind inca in exploatare, cosare cu pereti din panouri demontabile si cosare cu pereti din plasa de sarma netipizate.

II.3. Arioaie demontabile

Acest tip de spatiu este o constructie simpla, realizat din elemente tipizate, in care partea principala o constituie panourile demontabile prefabricate. Arioaiele prezinta avantajul ca se pot monta si demonta cu usurinta de catre personalul necalificat. Unele tipuri de arioaie au stalpi pentru fixarea panourilor, iar altele se rigidizeaza cu sarma si tiranti. La partea inferioara, unele arioaie, au o podina realizata din panouri demontabile, iar la altele, unde mecanizarea urmeaza sa se faca mecanizat, podina nu se mecanizeaza. La cel din urma caz, suprafata betonata trebuie sa aiba o panta pentru scurgerea apelor din precipitatii. Acoperirea arioaielor se face cu diferite materiale : -invelitoare din carton asfaltat -placi fibrolemnoase -polietilena;fixate pe panouri demontabile sau pe ferme transversale usoare. Latimea arioaielor variaza de la 1m la 8m. Ele se folosesc la bazele de receptie unde spatiile fixe pentru depozitarea porumbului stiuleti sunt insuficiente.

II.3.1. Arioaie demontabile cu latimea de la 1m pana la 2m Latimea acestor arioaie se alege in functie de umiditatea porumbului si perioada de pastrare. Avem urmatoarele tipuri de arioaie demontabile : a) Arioaie de tip clasic – la acestea panourile sunt rigidizate si ancorate cu sarma, fara stalpi. Latimea este de 1-2m iar inaltimea de 2m (fig. 2.6.). b) Arioaie de tip Cluj – acestea au scheletul din stalpi metalici, cu sectiunea in forma de U, sprijiniti pe cate o placa metalica si ancorati cu

tiranti din vergele metalice. Latimea arioiului poate fi de 1 ; 1,5 ; sau 2m si inaltimea de 3-4m, cu panourile suprapuse pe partea lunga (fig.2.8.). c) Arioaie tip C.V.C.P.T. – la acestea elementele de legatura ale panourilor sunt alcatuite din bride si tiranti metalici. Inaltimea este de 2m, cu panourile montate pe verticala (fig. 2.7.). d) Arioaie de tip Botosani – cu panouri de 3x3m si 3x4m rigidizate cu vergele metalice dispuse oblic in forma de X, fixate pe panouri din placute si ancorate de platforma prin piese speciale incastrate in beton. Se monteaza cuplate cate doua compartimente paralele la distanta de circa 80cm intre ele, cu rigidizare reciproca (fig. 2.9.). II.3.2. Arioaie demontabile cu latimea de 5m si 8m Aceste arioaie (fig 2.10. si 2.11.) se folosesc in general pentru porumbul care se pastreaza o durata scurta de timp. Inaltimea la pereti a acestor spatii este de 1-2m (cu panourile montate vertical sau orizontal) iar depozitarea porumbului se face la inaltimea de 3m, cu taluz natural spre pereti. Ancorarea si rigidizarea panourilor se face cu sarma si tiranti. Aceste tipuri de arioaie trebuie prevazute in mod obligatoriu cu canale de aerare naturala sau artificale. Canalele de aerare naturala se realizeaza din panouri demontabile. La arioaiele cu latimea de 8m se monteaza doua canale longitudinale paralele, iar la cele cu latimea de 5m se monteaza un singur canal pe axul longitudinal.

II.4. Soproane

Soproanele sunt alcatuite din pardoseala betonata si schelet de rezistenta, care sustine acoperisul, fara pereti laterali. Aceste spatii se folosesc pentru depozitarea porumbului si a altor produse o perioada limitata de timp, in functie de calitatea acestora.

Fig. 2.6 Arioi tip clasic cu lăţimea de 2 m

Fig. 2.7 Arioi tip C.V.C.P.T.

a.

b

cFig. 2.8 Arioi tip Cluj

a-lăţimea 2m; b- lăţimea 1,5m; c- lăţimea 1m

Fig. 2.9 Arioi tip Botoşani

Fig. 2.10 Arioi cu lăţimea de 8 m

Fig. 2.11 Arioi cu lăţimea de 5 m

Prezinta avantajul ca pardoseala betonata este carosabila astfel ca mijloacele de transport si utilajele de manipulare pot circula in interior pentru incarcarea sau descarcarea prtoduselor. II.4.1. Sopronul multifunctional Sopronul multifunctional (fig 2.12.) aprobat ca proiect tip, are urmatoarele caracteristici principale : -lungimea : 60m ; -latimea : 18m ; -inaltimea : 6,50-7,15m ; -suprafata construita: 1080 metri patrati; -numarul de travei: 6, cu posibilitati de extindere; -inaltimea de depozitare a produselor : circa 4,60m (in functie de produs) ; -pereti laterali : demontabili cu inaltimea de 1,5m din dulapi de foioase. In privinta elementelor si materialelor de constructie se deosebesc urmatoarele variante : Varianta I :-stalpi : beton armat prefabricat ; -acoperis: pane si contravanturi din laminate confectionate pe santier; -invelitoare : placi azbociment cu ondule mari ; -pardoseala : beton de 14cm grosime, carosabila B-100 ; VariantaII : aceasta varianta se deosebeste de prima prin : -acoperis : sarpanta din lemn rotund, astereala din placi fibro-lemnoase dure; -fundatii: isolate din bolovani de rau sau piatra sparta, B-25 si B-100. La amplasarea sopronului multifunctional se va tine seama de faptul ca in afara de depozitarea, pastrarea si botozarea porumbului stiuleti, acest spatiu se foloseste si pentru depozitarea, pregatirea si tranzitarea speciilor de produse, in ordinea recoltarii si receptionarii lor. Din punct de vedere tehnic, acest tip de sopron are multe functionalitati, astfel : -descarcarea rapida a produselor ; -se realizeaza curatirea, aerarea, pregatirea si dirijarea produselor la locul de depozitare definitiva ; -se poate face botozarea porumbului si curatirea boabelor in conditii de adapost ;

Fig. 2.12 Incărcarea mecanizată a şoproanelor multifuncţionaleprevăzute cu canale de aerare

-se pot pastra boabele (temporar) rezultate din botozare precum si ciocalai ; -se pot adaposti utilaje mobile. II.4.2. Platforme descoperite Au fost concepute spre a fi folosite pentru expunerea la soare a produselor din lan, cu umiditate excesiva, putandu-se face si unele operatii de conditionare. Conform fig. 2.13. platformele au fost realizate din beton simplu asfaltat, pamant stabilizat, etc., cu doua pante transversale de pana la 4% pentru a face posibila scurgerea eventuala a apei in santurile transversale. Partea centrala a platformei este carosabila astfel incat vehiculele sa poata ajunge la locul de descarcare. Porumbul stiuleti se depoziteaza in incinte realizate prin ingradiri cu panouri modulare pe care bazele de receptie le au in dotare (2x1 sau 2x3). Lungimea acestor platforme depinde de terenul aflat la dispozitie.

II.5. Norme pentru amplasarea spatiilor de depozitare

Spatiile de depozitare cu sectiune dreptunghiulara (patule, arioaie) se vor amplasa cu latura lunga orientata paralel cu directia vantului dominant. Intre spatiile pentru depozitarea porumbului stiuleti se va lasa o distanta corespunzatoare, care sa asigure : -amplasarea si manevrarea corespunzatoare a utilajelor de mecanizare ; -circulatia mijloacelor de transport ; -evacuarea operativa a porumbului din depozite si intinderea acestuia in spatiile dintre patule si arioaie. In cazul arioaielor cu latimea de 1-2m distanta intre doua spatii alaturate va fi de 4m, iar la arioaiele cu latimea de 5-8m, distanta intre acestea va fi de 4-6m. (fig.2.14.). Amplasarea arioaielor se va face pe baza unui plan de organizare teritoriala a subunitatilor (fig.2.15.), luandu-se masuri ca porumbul sa fie grupat in aceste spatii pe categorii de umiditati si destinatii (malai, F.N.C., export, etc.) si in functie de perioada de pastrare. Inainte de inceperea campaniei de receptionare bazele vor intocmi o schema de amplasare a arioaielor, tinandu-se seama de indicatiile din prezentele norme (caracteristici constructive, orientare fata de vantul dominant, evitarea inundatiilor si baltirilor apei, distanta dintre arioaie, etc.). Acest plan va fi examinat la fata locului de I.V.C.P.T. care il va definitiva si aproba, aplicarea acestuia fiind obligatorie pentru bazele de receptie.

Fig. 2.13 Platforme descoperite

Fig. 2.14 Distanţe între arioaie în funcţie de lăţimea acestora

Fig. 2.15 Amplasarea arioaielor şi gruparea lor în funcţie de umiditatea porumbului

CAPITOLUL III

Utilajele pentru manevrarea porumbului stiuleti si incarcarea acestuia in depozite

III.1. Utilaje specifice pentru manipularea porumbului stiuleti

III.1.1. Transportorul universal tip TU-25 Transportorul universal TU-25 (fig. 3.16.) este destinat pentru a fi utilizat la transportul cerealelor, furajelor sau produselor ambalate in saci, executandu-se in doua variante cu lungimea de 6,5m si 14m cu urmatoarele echipamente : -echipament pentru porumb stiuleti ; -echipament pentru baloti de paie si snopi ; -echipament pentru saci sau lazi. Caracteristicile tehnice principale sunt urmatoarele : L=6,5m ; L=14m  -productivitate [t/h] 25 25 -lungimea maxima [mm] 6900 14400 -lungimea maxima reglabila [mm] 1700 2600 -inaltimea maxima de ridicare [mm] 4500 9000 -inaltimea minima de ridicare [mm] 1200 4000 -latimea jgheabului de transport la varianta pentru stiuleti [mm] 400 400 -viteza benzii de transport [m/s] 0,8 0,8 -puterea motorului de actionare [kw] 2,2 2,2 -masa utilajului [kg] 535 835

Fig. 3.16 Transportor universal cu echipament pentru porumb ştiuleţi Tip TU-25

III.1.2. Buncar pentru receptia stiuletilor tip BR 30-00 Buncarul de receptie (fig. 3.17.) se utilizeaza in unitatile C.V.C.P.T. la preluarea din mijloacele de transport (prin bascularea acestora) a porumbului stiuleti si deversarea lui pe alte benzi care sa-l transporte in patule, magazii, soproane, etc. In mod frecvent acesta lucreaza in cadrul instalatiei pentru incarcat stiuleti de porumb in patule. Deasemenea poate fi utilizat si la preluarea boabelor cerealelor sau altor culturi pentru a fi deversate pe alte utilaje de transport orizontale sau inclinate. Caracteristicile tehnice principale sunt : -productivitatea [t/h] 30-volumul buncarului[m3] 4,3-lungimea (fara protap) [mm] 8000-latimea [mm] 2500-inaltimea (fara organe de rulare ) [mm] 1470-ampatamentul [mm] 4300-inaltimea de la sol in partea neinclinata [mm] 800-latimea utila a benzii de transport [mm] 920-viteza benzii de transport [m/s] 0,164-garda de la sol in pozitia de transport [mm] 120-puterea instalata [kw] 5,5-masa utilajului [kg] 2310

III.1.3.Incarcator distribuitor cu cap rotativ tip IDR 40.00 Incarcatorul distribuitor cu cap rotativ (fig. 3.18) se utilizeaza in unitatiile C.V.C.P.T. pentru incarcarea patulelor si a mijloacelor de transport cu stiuleti de porumb, precum si la alimentarea batozelor pentru baterea stiuletilor. Incarcatorul lucreaza de obicei in cadrul instalatiei pentru incarcat stiuleti in patule sau in agregat cu alte mijloace de transport. Caracteristicile tehnice principale sunt :-productivitatea [t/h] 40-lungimea maxima [mm] 8100-latimea maxima[mm] 2320-inaltimea maxima [mm] 3910-inaltimea minima [mm] 2800-numarul transportoarelor [buc] 2-tipul transportorului -inclinat cu racleti 1 -rotativ cu banda 1

Fig. 3.17 Buncăr recepţie ştiuleţiTip BR-30.00

-latimea activa a transportorului inclinat [mm] 620 -viteza benzii cu racleti [m/s] 1-latimea activa a benzii transportoare rotative [mm] 620-viteza benzii rotative [m/s] 2,8; 3,1; 3,5-puterea totala instalata [kw] 2,95-masa utilajului [kg] 1270

III.1.4. Transportor pentru patule tip TP-7,3 Transportorul TP-7,3 (fig. 3.19.) este destinat pentru incarcarea porumbului stiuleti in patule sau in alte locuri de inmagazinare. Mai poate fi folosit la transportul furajelor si cerealelor in intreprinderile agricole. Principalele caracteristici tehnice sunt :-productivitatea [t/h] 35-lungimea maxima [mm] 7300-latimea maxima [mm] 400-inaltimea maxima [mm] 4500-inaltimea minima [mm] 1200-latimea jgheabului de transport [mm] 400-viteza benzii de transport [m/s] 0,8-puterea instalata [kw] 2,2-masa utilajului [kg] 760

III.1.5.Transportorul mobil cu buncar pentru porumb stiuleti-BBMPS-2 Transportorul mobil cu buncar (fig. 3.20.) este un utilaj proiectat pentru deservirea magaziilor de cereale si patule in vederea preluarii porumbului stiuleti din mijloace de transport auto (prin bascularea acestora) si transportarea lor la inaltimea de pana la 3 m in vederea introducerii in spatii de depozitare (patule simple sau arioaie) sau mijloace de transport CF. Principalele caracteristici tehnice sunt :-productivitatea efectiva [t/s] 37-latimea [mm] 2300-inaltimea [mm] 3000-latimea benzii principale cu racleti [mm] 800-viteza benzii principale cu racleti [m/s] 0,5-latimea benzii rotative [mm] 500-viteza benzii rotative [m/s] 1,1-puterea totala a instalatiei [kw] 8,6-masa utilajului [kg] 2500

Fig. 3.18 Incărcător distribuitor cu cap rotativTip I.D.R. 40-00

Fig. 3.19 Transportor pentru patule

III.1.6. Transportor universal tip TU 40-6,5 Transportorul universal tip TU 40-6,5 (fig. 3.21.) este destinat pentru manevrarea, transportul si incarcarea porumbului stiuleti, graului, orzului etc. si la diverse produse ambalate in saci sau lazi. Caracteristicile tehnice principale sunt :-productivitatea [t/h] 40-lungimea maxima [mm] 6900-latimea maxima [mm] 1700-inaltimea maxima de incarcare [mm] 4000-inaltimea minima de incarcare [mm] 1200-latimea benzii [mm] 500-viteza benzii [m/s] 1-puterea instalata [kw] 2,2-masa utilajului (varianta pentru stiuleti) [kg] 533

III.1.7. Incarcator frontal IFRON 204 D Incarcatorul frontal IFRON 204 D de productie romaneasca (fig. 3.22.) este echipat cu dispozitive multiple putand fi utilizate pentru manipularea unei game largi de produse agricole. Principalele caracteristici tehnice sunt :-volumul cupei pentru cereale [m3] 1,75-tipul incarcatorului purtat in fata-inaltimea maxima de ridicare [mm] 3600-timpul de ridicare la inaltimea maxima [m/s] 8-timpul de coborare [m/s] 6-garda la sol [mm] 290-raza minima de intoarcere [mm] 5000-viteza de deplasare [km/s] 3,64 / 26,94-lungimea fara cupa [mm] 4500-latimea [mm] 2220-inaltimea (cu cupa coborata) [mm] 2650-puterea [c.p.] 65-masa neta fara cupa [kg] 5900

Fig. 3.20 Transportor mobil pentru ştiuleţiTip B BMPS-2

Fig. 3.21 Transportor universal Tip TU-40.6,5

Fig. 3.22 Incărcător frontalIFRON 204-D

Fig. 3.23 Incărcător frontal- FADROMA-Tip L-20

-Tip L-200-Tip L-22

III.1.8. Incarcator frontal cu cupa de uz general FADROMA tip L 20, L 200, L22 Incarcatoarele frontale de uz general de tip FADROMA (fig. 3.23.) este destinat incarcarii in mijloace auto si CF a cerealelor sub orice forme precum si a materialelor granulare si pulverilente din diverse sectoare economice. Principalele caracteristici tehnice sunt : L20 L200 L22-volumul cupei [m3] 1,25 1,5 1,8-viteza maxima in lucru [km/s] 12 12 12-viteza maxima de transport [km/h] 34 34 34-latimea cupei [mm] 2300 2500 2500-inaltimea maxima de ridicare [mm] 2640 2640 2640-lungimea cu cupa [mm] 6500 6500 6500-latimea cu cupa [mm] 2500 2500 2500-inaltimea cu cupa coborata [mm] 2980 2890 2890-puterea instalata [cp] 105 115 136-grutatea utilajului [kg] 5380 5600 5950 III. 1.9. Instalatia pentru incarcat stiuleti de porumb in patule tip IISP-30 Instalatia pentru incarcat stiuleti de porumb tip IISP-30 (fig. 3.24.) este destinata preluarii din mijloacele auto (prin bascularea acestora) a cerealelor respectiv a stiuletilor de porumb si depozitarea acestora in patule duble tip. Instalatia se compune din urmatoarele parti componente : -buncar cu banda T.B.-30 -buncar receptie stiuleti B.R. 30-00 -incarcator distribuitor cu cap rotativ IDR-40 -tablou de comanda Deoarece BR-30-00 si IDR-40-00 au fost prezentate anterior se va prezenta principalele caracteristici tehnice ale releului cu benzi TB-35 precum si intregii instalatii. Releul de transportoare cu banda TB-35 :-productivitatea [t/h] 35-lungimea totala a releului [mm] 46.000-latimea [mm] 880-inaltimea maxima [mm] 970-latimea utila a benzii [mm] 650

-viteza benzii [m/s] 1,6-puterea instalata [kw] 5,5-masa releului [kg] 3520 Instalatia pentru incarcat stiuleti in patule tip IISP-30 :-productivitatea [t/h] 30-lungimea maxima [mm] 53.600-latimea [mm] 10.600-inaltimea maxima [mm] 3910-puterea totala instalata [kw] 14-masa totala inclusive tablou de comanda [kg] 7120

III.1.10. Incarcator transportor de stiuleti tip ITS 100-D si ITS 100-E Incarcatorul transportor de stiuleti (fig. 3.25.) este un utilaj complex destinat mecanizarii totale a operatiilor de manipulare din bazele de receptie. Utilajul executa urmatoarele lucrari : incarcarea stiuletilor de porumb, ciocalailor, cerealelor, straturile din vrac de pe platforme betonate sau asfaltate, in mijloace de transport de orice natura, incarcarea in patule, magazii, arioaie, lopatarea cerealelor in vederea aerarii, alimentarea batozelor de mare capacitate. Principalele caracteristici tehnice sunt urmatoarele :-productivitatea [t/h] 70-viteza de deplasare tehnologica [km/s] 0/2,5-ampatament [mm] 3000-ecartament [mm] 1450/1450-punte motoare fata/spate-punte directie fata-latimea lopetii [mm] 2380-numarul de oscilatii a bratelor de alimentare [osc/min] 0/35-viteza benzii longitudinale [m/s] max 1,8-viteza benzii transversale [m/s] max 2-inaltimea maxima de incarcare [mm] 4730-lungimea totala [mm] 10150-latimea [mm] 2400-inaltimea maxima [mm] 5000-puterea instalata-varianta cu motor diesel [CP] 32 -varianta cu motor electric [kw] 18,5-masa utilajului [kg] 4700

Fig. 3.24 Instalaţie ptr. încărcarea ştiuleţilor de porumbîn patule IISP-30

Fig. 3.25 Incărcător transportor de ştiuleţiTip ITS 100-DTip ITS 100-E

41

III.1.11. Platforma telescopica de transfer cu doua elevatoare tip P.T.T. 2E-100 Platforma telescopica de transfer cu doua elevatoare tip P.T.T. 2E-100 (fig. 3.26.) este destinata incarcarii tuturor patulelor existente in bazele de receptie, produsul fiind preluat de la incarcatorul de stiuleti ITS-100 transferat pe platforma telescopica cu doua elevatoare si de aici in patul. Principalele caracteristici tehnice sunt : Elevatorul cu cupe :-productivitatea [t/h] 100-numarul cupelor [buc] 23-capacitatea unei cupe [m3] 0,096-antrenarea cu hidromotor [cm3/rot] 10-viteza [m/s] 1,78-presiunea de lucru a uleiului [barr] 100-puterea instalata [kw] 1,47 Elevatorul cu racleti :-productivitatea [t/h] 100-viteza [m/s] 1,78-antrenarea cu hidromotor [cm3/rot] 80-puterea instalata [kw] 1,47 Platforma telescopica:-cursa minima [mm] 3200-cursa maxima [mm] 5000-greutatea totala [kg] 1400 III.1.12. Elevatorul mobil pentru stiuleti tip EMS-100 Elevatorul mobil pentru stiuleti tip EMS-100 (fig. 3.27.) a fost conceput pentru a putea fi folosit in agregat cu ITS-100 la incarcarea patulelor metalice cu inaltimea de 9m. Principalele caracteristici tehnice sunt:-productivitatea [t/h] 100-ecartament [mm] 4400-ampatament [mm] 5500-viteza lantului [m/s] 1-viteza maxima de deplasare [km/h] 2,5-forta necesara de tractiune [tf] 0,650-viteza maxima a vantului in exploatare [km/s] 60-puterea instalata [kw] 5,5-greutatea utilajului [kg] 7100

Fig. 3.26 Platformă telescopică de transfer cu două elevatoare

Fig. 3.27 Elevator mobil pentru ştiuleţiTip EMS-100

III.1.13. Incarcatorul stiuleti IS-60 tip Falciu-Vaslui Incarcatorul de stiuleti IS-60 tip Falciu-Vaslui (fig. 3.28.) este destinat manipularii porumbului stiuleti, cerealelor sub forma de boabe sau diferite produse destinate agriculturii sub forma de granule sau pulverilente. In cazul manipularii porumbului se pot executa urmatoarele operatii principale : -ridicarea din vrac a porumbului stiuleti spre transportatoare cu racleti, asigurand mecanizarea incarcarii patulelor sau mijloacelor auto si CF ; -alimentarea batozelor de porumb de mare capacitate. Principalele caracteristici tehnice sunt :-productivitatea [t/h] 60-lungimea cu lopata in lucru [mm] 6000-latimea de lucru a lopetii [mm] 3000-inaltimea maxima de ridicare [mm] 2800-latimea activa a transportorului [mm] 600-viteza lantului [m/s] 0,8-viteza de rotatie a paletelor de alimentare [rot/min] 40-actionarea motor electric trifazat-puterea instalatiei [kw] 2,2-masa utilajului [kg] 2500

Fig. 3.28 Incărcător ştiuleţi IS-60 Tip Falciu-Vaslui

III.2. Studiu privind tehnologiile de manipulare a porumbului stiuleti dupa recoltare

III.2.1. Tehnologii de transport si manipulare a porumbului stiuleti, aplicate in unitatile agricole In fig. 3.29. se arata principalele posibilitati tehnologice de transport si manipulare a porumbului stiuleti. Dupa cum se observa dupa recoltarea porumbului sub forma de stiuleti sunt trei variante : Varianta A1 de baza la care stiuletii recoltati sunt transportati la bazele volante pana la 10km prin schimbarea remorcii la combina de recoltat. Transportul stiuletilor, facandu-se cu tractorul U-650 cu doua remorci RM-2 echipate cu obloane pentru suprainaltare, iar la baza volanta se executa bascularea in acoperirea patulelor, urmand ca dupa completarea depanusarii manual, stiuletii sa fie incarcati in patule. Dupa terminarea campaniei urmeaza ca acesti stiuleti sa fie transportati la bazele de receptie unde sunt depozitati pentru pastrare. Varianta A2 include depanusatul porumbului la capatul parcelei dupa care este incarcat in mijloace auto de 8-10t si transportat la baza de receptie unde este incarcat in patule. Varianta A3 se deosebeste de varianta A2 prin faptul ca nu se mai completeaza depanusarea ei, se executa transferul direct in containere urmand ca porumbul dupa ce a fost transportat la baza de receptie sa fie depozitat numai in patule cu aerare activa in care ventilarea dureaza circa 80-120 ore in functie de umiditatea stiuletilor si cea a aerului atmosferic. In prezent aceasta varianta se poate aplica numai la o cantitate mica de stiuleti si in functie de dotarea existenta la bazele de receptie. Facand analiza tehnico-economica se desprind urmatoarele concluzii  : cea mai eficienta varianta este A3. Cheltuielile pe tona de porumb fiind mai mici cu 20-22% fata de varianta A2. Datorita faptului ca in tara noastra bazele de receptie nu sunt dotate cu ventilatoare si patul cu aerare activa, varianta A3 nu are o raspandire mare, desi din punct de vedere economic cheltuielile pe tona de porumb fiind cele mai mici prezinta dezavantajul folosirii energiei electrice pentru uscarea stiuletilor si deasemenea posibilitatea de formare in masa de stiuleti a cuiburilor de incingere. Varianta A1 cu depozitarea stiuletilor la baze volante au cheltuieli mai mari cu 4% fata de varianta A2 ca urmare a manipularii suplimentare si

Fig. 3.29 Variante tehnologice aplicate porumbului ştiuleţidupă recoltare în funcţie de posibilităţile de organizare

transportul din nou la bazele de receptie. Desi din punct de vedere economic are cheltuieli pe tona de porumb mai mari prezinta urmatoarele avantaje : -operatia de transport si manipulare se face ulterior campaniei de toamna (cand este nevoie de mijloace de transport si combustibil intr-o cantitate mai mare) ; -elimina pericolul de ramanere a recoltei in camp in caz de timp nefavorabil ; -la o a doua manipulare se executa o sortare suplimentara care elimina pericolul de degradare a stiuletilor ; -pentru uscare nu se folosesc echipamente sau tehnici speciale.

III.2.2. Tehnologii propuse spre a fi folosite in procesul de transport si manipulare a porumbului stiuleti Aceste tehnologii (conform fig. 3.30.) cuprind urmatoarele elemente : Transportul la bazele volante pana la 10 km se face cu U650 + 2RBI 3,5 remorcile fiind preluate direct de la combina, unde urmeaza sa fie completata depanusarea manual. Incarcarea arioaielor se face cu incarcatoare frontale de tip IFRON. Dupa terminarea campaniei de toamna porumbul stiuleti poate fi transportat la bazele de receptie. La bazele de receptie porumbul stiuleti este incarcat cu ITS 100 in patule de 6 m inaltime in mai multe etape pentru a preveni desprinderea boebelor. Avantajele acestei varianta fata de varianta A1 care a fost prezentata anterior sunt urmatoarele : -depozitarea la bazele volante se face numai in arioaie, constructii care nu creaza probleme tehnice deosebite ; -incarcarea acestor spatii facandu-se direct cu transportoare frontale avem o productivitate si o economie de munca vie marita eliminand instalatiile de incarcat porumb stiuleti clasice cu productivitate mai mica ; -baza volanta nu trebuie sa aibe instalatie electrica de forta sau grupuri electrogene pentru functionarea instalatiei de incarcat ; -bazele de receptie , folosind pentru incarcare un singur utilaj de mare capacitate cum este ITS-100 rezolva problema manipularii porumbului stiuleti primiti in conditia actuala in medie 700-800t zilnic ; Utilajul ITS-100 are o productivitate efectiva de 70-80t/h. Folosirea patulelor tip de 6m inaltime cu descarcare gravitationala a porumbului stiuleti scuteste munca unui muncitor.

Fig. 3.30 Fazele tehnologice de manipulare condiţionate şi prelucrarea porumbului ştiuleţi de la bazele volante la bazele

de recepţie definitive

III.2.3. Scheme tehnologice de manipulare mecanizata a porumbului stiuletiIII. 2.3.1. Tehnologia depozitarii cu transportoarele mobile TP-14 si TP-7,3 Transportoarele mobile se folosesc in general cuplate cu buncare mobile. Transportoarele cu lungimea de 7,3m ; 6,5m si altele asemanatoare servesc pentru incarcarea porumbului in patule si arioaie cu inaltimea utila de maximum 2,5m, iar transportoarele cu 14-15m se folosesc pentru incarcarea porumbului stiuleti in spatiile cu inaltimea de peste 3m si in spatiile centrale ale arioaielor cu latimea de peste 5m. Mijloacele de transport basculeaza stiuletii in buncar, de unde sunt preluati de banda transportoare si deversati in spatiile de depozitare. In patule si cosare deversarea stiuletilor din benzile transportoare se face prin deschiderile din pereti sau din acoperis ; in arioaie deversarea porumbului se face pe la partea superioara, din care cauza montarea acoperisului si a invelitorii se executa dupa completarea acestor spatii. La soproane incarcarea porumbului se face prin intermediul benzilor transportoare introduse in interior sau amplasate pe laturi, in functie de tipul spatiului si fluxul de organizare a receptionarii. In cazul cand este necesar sa se faca transferul sau prefirarea porumbului din doua patule alaturate se poate realiza un releu format din doua transportoare, de regula unul lung de 14m, cuplat cu unul scurt de 6,5-7,3m. Acesta din urma primeste porumbul prin cadere libera din patul prin intermediul unui buncar mobil montat la transportor.III.2.3.2. Tehnologia depozitarii cu transportorul elevator TE Tehnologia incarcarii porumbului in spatiile de depozitare cu transportorul TE se aseamana cu cea descrisa la folosirea transportoarelor TP-14 si TP-7,3. Pentru ca transportorul elevator sa poata prelua porumbul direct din bascularea mijloacelor de transport este necesar sa se confectioneze un buncar mobil special care se monteaza pe jgheabul de alimentare.III.2.3.3. Tehnologia depozitarii cu incarcatorul IISP-30 Acesta se foloseste pentru incarcarea porumbului in spatiile cu inaltimea utila de depozitare de maximum 5m. La depozitarea porumbului in patule duble, cu spatiul tehnologic intre ele, incarcatorul distribuitor se amplaseaza in interiorul spatiului tehnologic astfel ca sa existe posibilitatea rotirii transportorului orizontal pivotant, fara sa atinga stalpii patulului. In continuarea distribuitorului rotativ se amplaseaza in cascada transportoarele mobile, se monteaza apoi buncarul in

capatul frontal al patulului si se cupleaza de prima banda transportoare, se monteaza tabloul central de comanda si se face legatura electrica a instalatiei. Stiuletii de porumb se descarca prin basculare in buncar de unde sunt preluati de releul de benzi si transportati in continuare de catre incarcatorul distribuitor in compartimentele patulului. Pentru evitarea dezghiocarii boabelor de pe stiuleti si asigurarea umplerii complete a spatiului patulului, banda transportoare a capului rotativ poate lucra cu mai multe viteze (3,5m/s ; 3,1m/s ; 2,8m/s) care se aleg in functie de umiditatea porumbului si caracteristicile constructive ale spatiului de depozitare. Se pune in functiune instalatia si se face umplerea compartimentului central al patulului. Dupa umplerea completa a unei zone deservite prin rotirea transportorului distribuitor se decupleaza instalatia electrica se scoate o bonda din vecinatatea incarcatorului distribuitor dupa care acesta se muta la capatul releului de benzi unde se continua incarcarea stiuletilor. Instalatia este deservita de patru muncitori necalificati si un electrician.III.2.3.4. Tehnologia depozitarii cu incarcatorul BBMPS Acesta se utilizeaza pentru depozitareaporumbului in spatiile cu inaltimea maxima de 3m. Incarcatorul se amplaseaza langa spatiile de depozitare, paralel cu latura lunga a acestora, situatie in care mijloacele de transport basculeaza stiuletii in buncar, de unde sunt preluati pe banda, isi schimba directia de transport si sunt deversati lateral cu spatiile de depozitare. In functie de conditii, instalatia poate fi montata in spatiul dintre compartimentele patulelor duble unde lucreaza in mod asemanator cu incarcatorul tip IISP-30, cu deosebirea ca la instalatia BBMPS, buncarul se afla in interiorul culoarului de circulatie, stanjenind trecerea mijloacelor de transport prin spatiile dintre compartimentele mai inguste de 5m. Incarcatorul BBMPS poate fi utilizat cu rezultate bune in soproanele multifunctionale pe platforme sau la incarcarea porumbului in arioaie, etc.III.2.3.5. Tehnologia depozitarii cu incarcatorul ITS-100 Acesta serveste pentru incarcarea porumbului stiuleti in diferite tipuri de spatii pana la inaltimea maxima de 4,75m. Pentru incarcarea stiuletilor in arioaie este necesar ca distanta intre acestea sa fie de minimum 6m, astfel ca sa poata circula in paralel ITS-100 si vehicule din care se descarca stiuletii.

In scopul impiedicarii imprastierii stiuletilor la descarcarea din autovehicule, este necesar sa se realizeze un parapet longitudinal cu inaltimea de 0,5m, confectionat din panouri demontabile de 2x0,5m si care se monteaza vertical la distanta de 2,50m de peretele arioiului. Prin montarea parapetului se creaza posibilitatea deplasarii mijloacelor de transport paralel cu acesta si bascularea stiuletilor in interiorul spatiului astfel realizat, de unde sunt preluati de ITS-100. In cazul arioaielor cu distanta intre ele mai mica de 6m, descarcarea stiuletilor din mijloacele de transport se face fara parapet, in spatiu dintre arioaie, iar prin celalalt capat al arioiului inainteaza ITS-100 in vracul de porumb si il transfera in depozit. Pentru incarcarea stiuletilor in patule duble cu inaltimea utila de 2,5-3,0m, este necesar ca panourile de pe peretii interiori sa fie montate spre partea exterioara sis a aiba laturi superioare inclinate cu circa 25 grade spre spatial liber dintre compartimente.III.2.3.6. Tehnologia depozitarii cu elevatorul mobil Elevatorul mobil (fig. 3.27.) cuprinde un buncar pe care este montat un elevator cu cupe, care are la partea superioara o banda transportoare pivotanta. Stiuletii din mijloacele de transport se deverseaza in buncar, de unde sunt traversati la partea superioara a elevatorului si prin intermediul benzii pivotante sunt dirijate in patul.III.2.3.7. Alte solutii tehnologice pentru incarcarea porumbului stiuleti in spatiile de depozitare In functie de dotarea bazelor de receptie se pot cupla in relee doua sau mai multe tipuri din utilajele descrise sau parti ale utilajelor,de exemplu : buncarul de la incarcatorul IISP-30 cu benzile mobile tip TP-14 ; TP-7,3 sau incarcatorul BBMPS cu benzile transportoare mobile cu racleti, etc. Deasemenea se mai pot folosi unele utilaje care nu au destinatie speciala pentru incarcarea porumbului stiuleti, astfel : incarcatorul cu brate laterale, incarcatorul pivotant cu graifer, incarcatorul hidraulic frontal.

53

III.3. Procesul tehnologic pentru depozitarea mecanizata a porumbului stiuleti si batozarea concomitent cu depozitarea (sau in perioada imediat urmatoare)

Pentru evitarea deprecierii porumbului stiuleti cu peste 30% umiditate si lichidarea acestor stocuri intr-o perioada scurta de timp se vor lua masuri de batozare si uscare concomitant cu receptionarea. In acest scop operatiile de descarcare a porumbului pe platforme betonate descoperite si in soproane multifunctionale, precum si batozarea acestuia, se vor organiza in flux, astfel incat sa se realizeze: -descarcarea rapida a porumbului din mijloace de transport, reducandu-se timpul de stationare al acestuia; -alegerea si eliminarea din lotul de porumb, concomitent cu descarcarea, a stiuletilor cu defectiuni, matase, panusi, bulgari de pamant, etc. ; -batozarea porumbului simultan cu descarcarea sau in perioada imediat urmatoare ; -uscarea boabelor simultan cu batozarea. Pentru realizarea simultenaitatii acestor lucrari, se vor folosi diferite solutii tehnologice, in care se vor lua urmatoarele masuri tehnico-organizatorice: -pe platformele descoperite si in soproanele multifunctionale se vor delimita suprafetele necesare pentru descarcarea si batozarea porumbului cu peste 30% umiditate. Aceste suprafete vor fi imprejmuite cu panouri demontabile, din care se realizeaza pereti cu inaltimea de 1m, bine ancorati si rigidizati, care impiedica imprastierea si risipirea porumbului pe platforma, evitand deteriorarea si strivirea acestuia de catre rotile mijloacelor de transport. Pentru descarcarea porumbului in spatiile respective, alegerea stiuletilor de defecte si batozarea loturilor, se vor aplica diferite solutii: Solutia1 cuprinde: cric hydraulic mobil, buncar mobil tip IISP-30 (Dragalina), benzi transportoare mobile amplasate in cascada, incarcator distribuitor. Prin intermediul acestei linii tehnologice de depoziteaza porumbului in interiorul spatiului, iar pe masura ce acestea se umple se

54

scoate din releu cate o banda transportoare mobila, se retrage incarcatorul distribuitor, se cupleaza la benzile ramase si se continua descarcarea. In timpul transportului porumbului pe banda, un numar de 2-3 muncitori aleg si indeparteaza stiuletii cu defectiuni si corpuri straine. In celelalt capat frontal, opus liniei de depozitare, se executa batozarea cu batoza BP-30, alimentata prin intermediul benzilor transportoare sau cu incarcatorul hidraulic frontal (IFRON, FADROMA) iar boabele rezultate din batozare se curata si se dirijeaza la uscare. Solutia2   : fluxul tehnologic este asemanator cu cel descris la solutia1, insa cu privire la utilajele, folosite pentru descarcarea porumbului, sunt diferite, astfel : in locul incarcatorului tip IISP-30 (Dragalina) format din buncar, releu de benzi si incarcator distribuitor, se foloseste buncarul mobil tip Calarasi si un releu de benzi transportoare mobile tip T.P.-7,3 si T.P.-14 sau altele asemanatoare. Cand depozitarea porumbului s-a facut pana la banda cuplata de buncar si nu se poate continua descarcarea porumbului din cauza benzii, buncarul va fi tractat spre capatul frontal al spatiului, se va racorda releul de benzi necesare si se va continua depozitarea porumbului. Solutia3   : se aseamana cu cele anterioare, cu precizarea ca releul de benzi (buncar mobil racordat la un releu de benzi) este amplasat perpendicular pe latura lunga a spatiului. Pe masura ce o parte din spatiu se umple, releul se tracteaza paralel cu peretele respectiv si se continua depozitarea. Solutia4   : porumbul din mijloacele de transport se descarca prin autobasculare, se aduna in gramezi cu ajutorul incarcatorului hidraulic frontal care se foloseste si pentru alimentarea batozei. In spatiile la care se foloseste aceasta solutie se va dirija porumbul care nu necesita alegere. Se atrage atentia ca indiferent de solutia folosita in scopul utilizarii economice a spatiului, porumbul va fi depozitat in gramezi inalte cu taluz natural fara denivelari.

CAPITOLUL IV

Batozarea porumbului stiuleti

IV.1. Organizarea procesului de batozare

Pentru separarea boabelor de pe ciocalai se vor folosi speciale, in care procesul de desprindere a boabelor se face prin frecarea sau lovirea stiuletilor de organelle functionale ale masinii. La lucrarile de batozare se va urmari ca separarea boabelor de pe ciocalai sa se faca complet, fara vatamarea semintelor prin fisurare, spargere, strivire,etc. Cu un consum redus de combustibil si un numar redus de muncitori. Procesul de batozare este influentat de : -umiditatea stiuletilor ; -reglarea masinilor (in special distanta dintre batator si contrabatator) ; -modul de alimentare. Procentul maxim admis de boabe ramase pe ciocalai, dupa batozare este de 1%. Loturile de ciocalai rezultati cu un procent de boabe mai mare, vor fi rebatozati pentru reducerea procentului de boabe sub limita admisa. O alimentare suficienta si neritmica, sub productivitatea optima de lucru a batozei, determina ramanerea unui procent ridicat de boabe pe rahis si produce vatamarea boabelor. Batozarea se va organiza in locuri adapostite care sa protejeze batozele, produsele si lucratorii de influenta precipitatiilor. Boabele rezultate din batozare vor fi curatite in timpul batozarii iar in cazul masinilor care nu sunt prevazute cu organe de cernere si vanturare, curatirea se va face imediat dupa batozare, inainte de depozitare sau uscare. Porumbul boabe rezultat din batozare va fi transportat in maximum 24 ore la locul de depozitare sau la uscare, nefiind admisa ramanerea acestuia in gramezi, neadapostit, expus deprecierii. Deasemenea, ciocalaii si pleava, vor fi colectate si adapostite in bune conditii. Dupa batozarea porumbului, dintr-un spatiu de depozitare se va face maturarea si recuperarea boabelor si ciocalailor si se va colecta deseurile, resturile materiale, etc. Echipele de batozare nu vor trece la alte spatii pana

cand nu au efectuat lucrarile de gospodarire la spatiile la care au batozat porumbul. Pentru batozarea porumbului stiuleti se vor folosi batozele tip : BP-6 ; BP-9 ; BP-12M ; BP-40 ; BPD-30. IV.1.1. Batozarea de porumb deplasabila BPD-30 Batozarea este destinata desprinderii boabelor de porumb de pe stiuleti, separarii si colectarii boabelor si ciocalailor si incarcarea acestora in mijloacele de transport. Principalele caracteristici tehnice ale batozei BPD-30 sunt :-productivitatea batozei [t/h] 30-capacitatea de transport a melcului [t/h] pentru golirea buncarului 60-capacitatea buncarului [t] 2,5-tipul batatorului cu palete-turatia batatorului [rot/min] 450-tipul contrabatatorului cu vergele longitudinale si sita-puterea motorului de antrenare a batatorului [kw] 37-puterea motorului de antrenare a melcului pentru golirea buncarului [kw] 3,5-masa batozei [kg] 3400-tipul rotilor si dimensiunea cu pneuri 7,50x16 RA Stiuletii de porumb sunt introdusi in buncar din care ajung la aparatul de batere, unde boabele sunt desprinse de pe ciocalai. Boabele desprinse cad in jgheabul melcului de sub contrabatator care la transporta in buncarul de deasupra melcului transportor. Golirea acestuia se realizeaza prin intermediul transportorului cu melc. Ciocalaii rezultati de la batozare sunt evacuati din batoza de aruncatorul de ciocalai prevazut cu deflector de dirijare si reglare a distantei de aruncare. IV.1.2. Batoza de porumb stationara BPS-30 Batoza de porumb stationara se utilizeaza pentru desprinderea boabelor de porumb de pe stiuleti si separarea lor de pe ciocalai in cadrul statiilor de batere a porumbului. Batoza este de tip separator ‘Grupul de curatire’, care prevazuta cu un sistem detasabil de curatire are rolul de a separa spartura mare de ciocalai si panusile de boabe de porumb iar praful si plasa sunt aspirate prin intermediul ventilatorului. (fig.4.31.) Batoza de porumb stationara poate fi utilizata dupa necesitati tehnologice cu sau fara grup de curatire.

Fig. 4.31 Batoza de porumb staţionarăB.P.S.-30

Principalele caracteristici tehnice ale batozei BPS-30 sunt :-productivitatea [t/h] 30-turatia batatorului [rot/min] 460-actionarea-motor electric ASI 250 MG-37KW 380/660 IP 54 [rot/min] 975-tipul batatorului cu palete-tipul contrabatatorului cu bare longitudinale-diametrul tamburului de curatire [mm] 415-lungimea tamburului de curatire [mm] 1670-ventilatorul de aspiratie a prafului si a plevei tip V 426/5 M6 Dimensiuni de gabarit :-lungime [mm] 2615-latime [mm] 2185-inaltime [mm] 2455 Modul de functionare : din palnia de alimentare, stiuletii cad in camera de batere a batozei datorita inclinarii primelor randuri de palete ale batatorului, sunt antrenati intr-o miscare paralela cu axa batatorului. Datorita frecarilor dintre stiuleti, pe deoparte si intre stiuleti si contrabatator, pe de alta parte boabele se desprind de pe stiuleti, cazand printre barele contrabatatorului in timp ce ciocalaii trec in compartimentul aruncatorului de ciocalai. Boabele de porumb sunt dirijate spre tamburul de curatire rotativ, patrund prin ochiurile sitei in interiorul acestuia si ies prin partea inferioara fiind preluati de melcul de boabe. Ventilatorul aspira aerul care trece prin perdeaua de boabe ce cad in tamburul de curatire in melcul pentru boabe eliminana praful si pleava.

IV.2. Mecanizarea batozarii porumbului stiuleti

Pentru batozarea porumbului in conditii tehnico-economice se vor stabili solutiile cele mai avantajoase cu privire la amplasarea batozelor si a utilajelor pentru alimentarea acestora cu stiuleti si pentru colectarea boabelor si a ciocalailor. Batoza autopropulsata BP-30 va lucra in agregat cu incarcatorul ITS-100. La batoza BP-12 se poate fixa un elevator cu buncar, prin intermediul caruia se face alimentarea batozei direct din patul. In cadrul batozelor de mare capacitate, acestea vor fi montate in statii de batozare prevazuta cu buncare fixe sau mobile, pentru descarcarea

stiuletilor, transportoare pentru dirijarea porumbului la palnia batozei si utilaje pentru colectarea boabelor si ciocalailor. Porumbul boabe rezultat din batozare se va colecta in bene in care scop se va repartiza un numar corespunzator de remorci care sa asigure transportul operativ al boabelor. Porumbul boabe rezultat din batozare se va usca la maximum 20% umiditate si va fi pastrat pana la livrare in magazii prevazute cu aerare activa.

IV.3. Reproiectarea fluxului tehnologic al batozei B.P.D. 30

IV.3.1. Aspecte privind imbunatatirea constructiei batozei de porumb de mare capacitate Bazele de receptie, silozurile si FNC-urile sunt dotate in prezent cu batoze de porumb de tip BP 6M ; BP 9 ; BP 12M care nu bat decat maximum 12t de stiuleti/ora ; chiar si batoza BP 40M care teoretic are o capacitate de batere de 40t/h, nu realizeaza decat maxim 20t/h. In conditiile cresterii continue a cantitatilor de porumb care trebuie batozate, au aparut o serie de incoveniente ale batozelor care, atunci cand au fost asimilate, au corespuns necesitatilor si conditiilor de lucru existente la beneficiari. De aceea in ultimi ani s-a proiectat si asimilat in fabricatie o batoza de porumb de mare capacitate (30t/h) in variante diferite constructive. Este vorba de batoza de porumb deplasabila cu actionare electrica (BPD 30) sau cu motor diesel (BPD 30 D) si cu batoza de porumb stationara (BPS 30), utilizabila in statii de batere fixe special amenajate. Batozele de porumb deplasabile cu actionare electrica sunt in exploatare de multi ani, perioada suficienta pentru a trage unele concluzii privind modul de utilizare a lor de catre beneficiari, comportarea in exploatare, avantaje economice obtinute, precum si directiile in care trebuie imbunatatita constructia utilajului pentru a raspunde cat mai bine scopului propus. Pentru a aprecia constructia generala a batozei trebuie avuta in vedere tehnologia de batozare a porumbului, intrucat batoza reprezinta numai veriga principala a lantului de utilaje care contribuie la acest proces. Se constata ca exploatarea batozelor (dupa o ancheta initiata asupra 250 batoze din 25 judete) nu se realizeaza in conformitate cu tehnologia de batozare , preconizata la asimilarea lor, respectiv, prin deplasarea pe platformele pe care este depozitat porumbul. Alimentarea cu stiuleti se

realizeaza fie cu un transportor cu banda cuplat cu un buncar de receptie in care un incarcator frontal cu cupa (IFRON) deverseaza stiuletii, fie direct cu IFRON-ul. Intrucat nu se dispune in permanenta de mijloace de transport a boabelor de porumb, acestea sunt deversate de obicei direct pe platforme. La majoritatea batozelor nu se utilizeaza buncarul de acumulare a boabelor si transportorul cu melc inclinat, boabele de porumb fiind evacuate pe benzi transportoare sau direct pe platforma. Se poate renunta deci la un buncar, asigurandu-se fluxul continuu de batozare prin alte mijloace. Este necesar reproiectarea batozei BPD-30, tinand seama de aceste observatii care au fost facute de cei care au lucrat efectiv cu utilajul si de realitatile concrete din bazele de receptie si silozuri.

IV.3.2. Consideratii privind dimensionarea organelor active ale batozei BPD-30

Din punct de vedere constructive batoza propriuzisa este aceeasi, indifferent de tehnologia de batere a porumbului. Pentru proiectarea batozei de porumb de mare capacitate, problema principala a fost gasirea unei metode de calcul si de dimensionari a organelor active ale batozei, respectiv batatorul si contrabatatorul. Literatura de specialitate nu prezinta o astfel de metologie de dimensionare a batozelor de porumb. Performantele obtinute cu batozele existente au fost realizate in urma incercarilor practice si a imbunatatirilor ulterioare. Pentru dimensionarea elementelor de baza ale noii batoze s-a pornit de la ecuatiile de baza ale batatorului aparatelor de treier paioase stabilite de V.P. Gariacikin :

(1)

(2)

(3)

in care :

J-momentul de inertie al organului de batere [ kg/m ]-viteza unghiulare a organului de batere [rad/s]

acceleratia unghiulara ce apare in momentul intreruperii alimentarii

[rad/s]- debitul masic de alimentare [kg/s]

v- viteza periferica a batatorului [m/s]f- coeficientul care reprezinta raportul dintre rezistenta opusa la sfaramare de masa de alimentare (p) si forta de lovire a paletelor [p]

- puterea consumata pentru baterea porumbului [w] - lucrul mechanic consumat de batator in procesul de batere (necesar

pentru marirea vitezei batatorului si pentru modificarea starii materialului) intr-o secunda (kg ) In relatiile de mai sus, care dupa cum se observa nu sunt independente, exista o singura marime cunoscuta : debitul masic de alimentare m . Celelalte marimi trebuie determinate experimental (coeficientul f) s-au trebuie alese ,urmarindu-se o functionare cat mai lina a batatorului, fara socuri in cazul unei alimentari neuniforme a batozei, si o productivitate ridicata cu un consum minim de putere. Din analiza ecuatiilor (1) (2) si (3) se pot trage urmatoarele concluzii : -functionarea batatorului este uniforma (lina) ; in cazul unei turatii mari, a unui moment de inertie a batatorului mare si in cazul unui motor de putere mica ; -productivitatea batatorului este ridicata in cazul unei turatii mici a unui batator cu diametru mic si a unui motor de putere mare. Dupa cum se vede factorii care influenteaza productivitatea si uniformitatea miscarii, nu actioneaza toti in sensul dorit de noi. Rezulta ca batatorul trebuie sa aiba un moment de inertie cat mai mare la un diametru cat mai mic, iar turatia batatorului si puterea motorului de antrenare trebuie alese astfel incat sa asigure un mers cat mai linistit in conditiile realizarii productivitatii cerute optime, stabilindu-se in urma incercarilor. Experimental s-a stabilit :

Inainte de a aplica ecuatiile (1) (2) si (3) la dimensionarea batozei de mare capacitate am considerat necesar sa verificam valabilitatea la o batoza

ale carei caracteristici si performante sunt cunoscute si anume la batoza BP 10. Verificarea a constatat din compararea momentului de inertie necesar calculat dupa ecuatia (1) cu momentul de inertie real. Rezultatele obtinute sunt comparabile : I nec=0,388 kg/m si I real= 0,412 kg/m In consecinta pentru dimensionarea batatorului si contrabatatorului s-au stability urmatoarele etape de calcul:

1) Ca date de calcul se indica :-productivitatea batozei : w=30 [t/h] stiuleti-debitul orar de stiuleti : Q=30.000 [kg/h]-umiditarea acestuia : U=14%

Tinand seama de influenta umiditatii asupra greutatii specifice a porumbului se stabileste debitul de calcul Qc [kg/h]. Datorita umiditatii mici se ia debitul de calcul egal cu debitul orar de stiuleti.

2) Se calculeaza debitul masic de alimentare :

3) Se adopta urmatoarele date :- viteza periferica a batatorului : v [m/s]. Nu se recomanda

depasirea vitezei de 10 m/s pentru ca procentul boabelor sparte san u fie prea mare. Pentru batoza BPD 30 s-a ales o viteza de 9m/s.

- acceleratia unghiulara; se recomanda:

La valori mici se obtine un mers linistit al batatorului fara variatii bruste de viteza in cazul unei alimentary neuniforme.

- coeficientul : f=0,2....0,85 (s-a ales f=0,75)- turatia batatorului n[rot/min] se allege tinand seama de marimea

batozei: la batoze mari turatii mai mici.Rezulta viteza unghiulara :

4) Se calculeaza momentul de inertie necesara pentru batator :

5)Se calculeaza dimensiunile de baza ale rotorului : -diametrul exterior : De

-inaltimea paletelor h[m] nu depinde de marimea batozei, la batozele existente, fiind de 0,03m -diametrul exterior al cilindrului batator : D

D=De-2h=0,381-0,06=0,321 [m] -lungimea batatorului:L

in care :-M-numarul de palete considerate ca fiind una in continuarea alteia si nu decalate cum sunt in realitate. Pentru ca lungimea batatorului sa nu rezulte prea mare, pentru batozele de mare capacitate se ia M=3

-alimentarea specifica.

6) Se alege puterea motorului tinand cont ca pentru baterea unei tone de porumb stiuleti sunt necesari 0,8.........1[kw]. 7) Se determina diametrul interior Di al contrabatatorului, mentinandu-se aceeasi distanta pana la varful paletelor batatorului ca la batozele existente deoarece indiferent de marimea batozei, stiuletii sunt aceiasi.

Pentru a mari productivitatea batozei s-a utilizat un contrabatator cu bare longitudinale in locul celor mixte (cu bare longitudinale si tabla perforata utilizate in mod obisnuit). Rezultatele obtinute prin aplicarea acestei metode sunt :-turatia batatorului : n=450[rot/min] (v=9m/s)-diametrul exterior al batatorului : De=381[mm]

-inaltimea paletelor : h=30 [mm]-lungimea batatorului : L=1500 [mm]-puterea motorului electric de antrenare: N=37 [kw]-diametrul interior al contrabatatorului: Di=451 [mm]

IV.3.3. Consideratii privind rezolvarea cerintelor tehnologice

Asa cum rezulta din plansa cu fluxul tehnologic al BPD-30 agregatul de batere porumbului este montat pe un sasiu cu roti cu pneuri. Rotile din fata sunt directoare, putand fi rotite cu ajutorul unui mecanism de directie cu levier central prin intermediul unui protap cu care batoza este remorcata de incarcatorul transportor. Puntea din spate este basculanta. In felul acesta se realizeaza prima conditie tehnologica-deplasabilitatea. Boabele de porumb rezultate din batere sunt preluate de melcul de sub contrabatator si transportate intr-un buncar tampon, prevazut cu un melc de egalizare pentru a-i imbunatati coeficientul de umplere. Cand buncarul se umple boabele sunt descarcate in remorca sau autocamion cu un transportor cu melc inclinat, avand un debit de circa 2,5 ori mai mare decat debitul batozei. Ca urmare buncarul se goleste chiar daca batoza functioneaza si in buncar exista un aport permanent de boabe. Dupa golire transportorul cu melc inclinat este oprit si ciclul se reia. In functie de marimea buncarului mijlocului de transport, acestea pot fi umplute cu 1,2 sau 3 buncare de 2,5 tone, dupa care este inlocuit cu altul gol. Transportorul cu melc inclinat este rabatabil cu 30 de grade intr-o parte si alta astfel incat mijlocul de transport a boabelor se poate plasa in spatele batozei sau lateral. Ciocalaii sunt aruncati lateral fata de batoza la o distanta reglabila printr-un deflector (inapoi in patulele golite de stiuleti). Sub melcul batozei s-a prevazut o gura prin care se poate colecta pleava in saci. Acest traseu pe care il parcurge porumbul de la caderea de pe banda transportorului incarcator in palnia de alimentare a batozei pana la deversarea boabelor in bena mijlocului de transport se pare cel mai rational pentru ca:-satisface cerintele tehnologice normale pentru o capacitate de batere de 30 t/h-este cel mai scurt traseu, astfel incat vatamarile boabelor sunt minime-consumul specific de energie electrica este minim. In afara de motorul electric al batozei de 37 [kw] pentru descarcarea boabelor se utilizeaza un motor de 5,5 [kw]

-asigura o productivitate a muncii, cea mai ridicata-deservirea batozei se face de catre o singura persoana.

CAPITOLUL V

Proiectarea unui transportor universalTU – 25

V.1. Calculul latimii benzii

Transportorul universal TU-25 (fig.3.16.) este destinat pentru a fi utilizat la transportul cerealelor, furajelor sau produselor ambalate in saci. Executandu-se in doua variante cu lungimea de 6,5m si 14m are mai multe echipamente. Latimea benzii plate se calculeaza cu expresia :

[m]

unde :Q-debitul maxim dat : Q=25[t/h]=6,94[kg/s]c-coeficientul care tine seama de unghiul de inclinare al transportorului. Pentru

-viteza benzii. Se recomanda ca vitaza benzii pentru porumb stiuleti sa fie : se alege :

-densitatea produsului transportat : -unghiul de taluz

Conform STAS 2077-51 se alege banda cu urmatoarele caracteristici :

B=400 [mm] -latimea benziiNi=3 -numarul de insertii

[mm] -grosimea totala a benzii

-masa pe unitatea de suprafata.

V.2. Calculul fortei maxime din banda

Forta maxima din banda se calculeaza cu expresia :

unde : -forta rezistenta ce apare pe ramura incarcata a transportorului. -rezistenta la ridicarea sarcinii pe verticala. -rezistenta la invingere a fortelor de frecare de rostogolire banda-tambur. -rezistenta de invingere a fortelor de frecare din lagarele rolelor. K –coeficient ce tine seama de rigiditatea benzii la trecerea peste tamburi. Calculul acestor forte se face dupa expresiile urmatoare :

[N]unde : -incarcarea pe metru liniar.

-masa benzii pe metru liniar

g-acceleratia gravitationala =9,81 [ ] Lo –lungimea tronsonului incarcat : Lo=6,5[m]

unde : a=(0,0015-0,0020)mrs –coeficient de frecare la rostogolire mrs –masa rolei de sustinere =8 [kg] a=0,0165 Dr-diametrul rolei de sustinere. Conform STAS 6788/2 -80 pentru rola de sustinere Dr=108 [mm]

unde : mrs =8 [kg] trs -pasul rolei de sustinere pe ramura incarcata trs=0,50 [m]

unde : -coeficient de frecare in lagarul rolei : d –diametrul bilelor lagarului : d=0,01 [m]

unde : -coeficientul de frecare produs de banda =0,66 -viteza de cadere a materialului pe banda =0

unde : ; unde : tre-pasul rolelor pe ramura neincarcata a benzii

tre=1m

unde : K3=1,05 1,1 pentru un unghi de infasurare acestor tamburi m=2 :

K4=1,02 1,05 pentru un unghi de infasurare acestor

tamburi : n=18

Ft=(41,56+306,71+432,48+3,92+205,09)1,63=1613,30 [N]

Ft=1613,30 [N]

V.3. Calculul puterii necesare pentru antrenarea benzii de transport

Se face in conformitate cu recomandarea din STAS 7539-66 cu formula urmatoare : Pa=Pb+Po +Pv+Pg+Ps+Pd+Psp [kw]

Unde : Pa-puterea de antrenare Pb-puterea necesara mersului in gol Po-puterea necesara deplasarii pe orizontala Pv-puterea necesara deplasarii pe verticala Pg-puterea necesara invingerii frecarilor Ps-puterea consumata de stergatoarele de banda Pd-puterea consumata pentru invingerea inertiei Psp-puterea pierduta datorita frecarilor intre stiuleti si peretii laterali ai jgheabului. [kw]unde : Lo-lungimea transportorului [m] Ko –coeficientul tabelelor functie de Lo v- viteza benzii [m/s] w -rezistenta specifica datorita frecarii pieselor in miscare [ doN/m]

unde: grs - este masa pieselor in rotatie ale unei role inferioare [kg] Ps - pasul rolelor superioare [m] Pi –pasul rolelor inferioare [m] Gb –masa unui metro liniar din banda de transport [kg/m] F –coeficient de rezistenta pentru frecarea din lagarele cu rulmenti  : f=0,025 We –rezistenta specifica in lagarele cu role de sustinere [doN/m] Daca: grs=5kg; gri=3kg; ps=0,5m; pi=1m Gb=5kg/m; f=0,025; We=0,3[doN/m]

Daca: Lo=6,5[m]; ko=5,3; v=1,5[m/s]

Po=0 unde: Qn=25 [t/h]-capacitatea de transport impusa H-este inaltimea de ridicare a materialului H=4,5[m]

unde : k1-este coeficient ce tine seama de latimea benzii

unde : B-latimea benzii de transport N-numarul stergatoarelor

Rezulta : Deoarece antrenarea transportorului se face prin intermediul unui reductor cu roti cilindrice si a unui angrenaj cu lant. Trebuie tinut seama de randamentul acestora.

Tinand cont si de conditiile grele de lucru ale transportorului se introduce un coeficient k=1,2 Puterea motorului de antrenare va fi :

unde : -randamentul transmisiei

Pm=2,2 [kw]

V.4. Alegerea motorului

Deoarece transportorul lucreaza in flux discontinuu este necesar o putere mai mare a motorului de actionare decat cea calculata, pentru ca procesul de lucru sa se desfasoare in conditii normale. Astfel se alege motorul electric asincronic : B3-1001X3X1500A cu uratoarele caracteristici:-puterea: P=3[kw]-turatia: n=1425 [rot/min]-curenti IA la : 220V-12,9A 380V-6,99A-randamentul : =0,805-factorul de putere : cos =0,81-greutatea : 29kg

V.5. Alegerea reductorului de turatie Transportorul este antrenat cu o viteza liniara v=1,5[m/s]. Din aceasta cauza intre motorul de actionare si transportor in schema cinematica este necesar un reductor de turatie care sa asigure viteza liniara de miscare a transportorului. Viteza unghiulara este data de relatia :

73unde : n=1425[rot/min] v=1,2 [m/s] R=130 [mm] –raza rotii de antrenare a transportorului. Raportul de transmitere este dat de relatia :

unde :

-viteza unghiulara la arborele motorului electric.

-viteza unghiulara a transportorului.

Se alege un reductor de turatie in trepte din seria 2HI-001.

V.6. Calculul transmisiei cu lant

Raportul de transmitere total este dat de relatia :

in care : nt-rotatiile tabei de actionare nm-turatia motorului

unde: ir=12,92 -raportul de transmitere al reductorului;

Se alege:

V.7. Alegerea mecanismului de intindere Pentru antrenarea lantului si a benzii se foloseste un mecanism de intindere cu surub.

Dispozitivul de intindere cu surub se fixeaza de lagarul tamburului si rotii de lant de intindere a benzii si lantului dispus la extremitatea opusa celei de antrenare. Axul tamburului de intindere poate fi deplasat pe directia axei longitudinale a transportului cu ajutorul a doua tije filetate, care sunt actionate simultan prin intermediul unor piulite. Cursa acestor dispozitive au in general un metru.

V.8. Alegerea tamburului de intindere, de antrenare si a rolelor de sustinere

Conform STAS 7540-80 si STAS 7541-80 se aleg dimensiunile tamburului.

T.A. 60 X 32 Da=320 [mm] La=600 [mm]T.I. 60 X 32 Di=320 [mm] Li=600 [mm] Rola de sustinere corespunde STAS 6788/2 -80 si in conformitate cu latimea benzii are urmatoarele dimensiuni :L 108 X 530 D=108 [mm] L=530 [mm]

V.9. Calculul sagetii benzii pe portiunea intre rolele de sustinere

Pe ramura incarcata avem :

Pe ramura descarcata avem :

unde : fq1, fq2 –sageata adnisibila pe ramura incarcata, respectiv descarcata.

Forta minima din banda (realizata cu ajutorul dispozitivului de intindere) se calculeaza cu formula :

V.10. Alegerea cuplajului si a rulmentului

Transmiterea miscarii de la motor la reductor se face printr-un cuplaj cu flanse (fig.5.32.), cu urmatoarele caracteristici :d=25 [mm] (STAS 769-73 )D1=100 [mm]L1=120 [mm]d1=70 [mm]D=130 [mm] Ca rulment se alege un rulment radial cu bile pe un rand cu cale de rulare adanca, conform STAS 3041-80, care are urmatoarele caracteristici :d=25 [mm]D=47 [mm]B=12 [mm] Simbolul rulmentului : 6005 □Masa: 0,080 [kg/buc]Capacitatea de incarcare-dinamica (Cr)=8,80 [kN] -statica (Co)=5,70 [kN]

Fig. 5.32 Cuplaj cu flanşe

CAPITOLUL VI

Studiul de eficienta economicaAnaliza tehnico-economica pentru

transportoruluniversal TU-25

VI.1. Cheltuieli de amortizare

unde: Vi-valoarea de inventar a produsului transportorului Vi=28.000 Vr-valoarea reziduala a produsului Ds-durata de serviciu=6 Nz-numarul de zile de functionare pe an =90 Ks-numarul de schimburi=1 Ws-productivitatea pe schimb=250 [t/schimb]

VI.2. Cheltuieli de productie

VI.3. Costul reparatiilor la tona de material

VI.4. Cheltuieli de retributie la tona de material

79unde : S-retributia unui muncitor care deserveste utilajul

S=8,40lei/h =2184lei/luna Nl-numarul lunar de functionare: Nl=3

VI.5. Costul de munca vie

unde: Nm-numarul de muncitori ce deserveste utilajul Ts-durata unui schimb Ws-productivitatea pe schimb

VI.6. Consumul specific de energie

unde : P-puterea de actionare t-timpul de functionare Wam-productivitatea de material transportat

W-productivitatea transportului t-numarul de functionare pe zi Nz-numarul de zile de functionare pe an

VI.7. Cheltuieli de energie

unde : p-pretul unui kwh=0,6[lei/kwh]

80

VI.8. Total de cheltuieli directe

Tcd=Ca+Cra+CD+Pce Tcd=0,20+0,28+0,29+0,072=0,842 [lei/t]

VI.9. Costul unitatii de produs

VI.10. Consumul specific de metal

unde: Gm-greutatea masinii Gm=535 [kg] Gme-greutatea motorului electric Gme=29 [kg]

Norme de protectia muncii siprevenirea incendiilor la depozite

Incarcarea cu produse a oricarui depozit se va face numai la capacitatea maxima a acestuia. Magaziile vor avea marcata inaltimea accesibila a depozitarii pe peretii interiori. Celulele silozurilor vor avea orificiile din planseul superior acoperite cu capace si gratare, care sa nu permita caderea personalului. In vederea exploatarii fara pericol de accidentare a acestor instalatii complexe, se impune respectarea urmatoarelor reguli : -electromotoarele, pupitrele de comanda si toate echipamentele electrice vor fi legate la pamant conform normelor in vigoare ; -organele in miscare ale tuturor utilajelor vor fi prevazute cu aparatori ; -lucratorii care executa anumite operatii manuale vor fi temeinic instruiti; -remedierea defectiunilor se va face numai dupa scoaterea de sub tensiune a utilajelor; -lucratorii vor purta haine stranse pe corp si ochelari de protectie la nevoie. In ceea ce priveste instalatiile de aerare se prevad urmatoarele reguli : -se interzice deschiderea capacelor de vizitare la canalele de aer cald ale coloanei de uscare sau generatorului de caldura ; -se interzice parasirea locului de munca de catre supraveghetorul instalatiei de uscare ; -este interzisa functionarea instalatiei de uscare fara termometre ; -produsele ce urmeaza a fi uscate, trebuie trecute, in prealabil, prin masina de curatat in vederea evacuarii plevurilor si prafului din camera de captare . Pentru evitarea accidentelor in cadrul exploatarii masinilor de batozat porumb stiuleti este necesar sa se respecte urmatoarele reguli de protectia muncii : -personalul de deservire va purta haine de protectie, bine stranse pe corp, parul legat si capul acoperit ; -masinile se vor folosi in stare buna de functionare, echipamentele de lucru sunt corect montate, organele in miscare sunt prevazute cu aparatori de protectie si dispozitive de siguranta verificate ;

82

-in timpul lucrului nu este admisa urcarea sau coborarea personalului de deservire pe masini ; -orice dereglare sau defectiune se va remedia dupa oprirea masinii ; -intretinerea, reglarea, curatirea sau desfundarea organelor de lucru se vor executa numai cu masina oprita. In ceea ce priveste prevenirea incendiilor se impune : -inlaturarea prafului si materiilor organice inflamabile din spatiile de depozitare si din jurul lor ; -mentinerea instalatiilor electrice in stare buna de functionare si respectarea regulilor de prevenire a scurtcircuitelor ; -eliminarea oricaror surse de foc deschis ; interzicerea sudarii si lipirii in interiorul spatiilor de depozitare ; -toate instalatiile si aparatele consumatoare de energie electrica vor avea legatura de pamant ; -in locurile periculoase pentru aparitia incendiului se vor monta indicatoarele cu inscriptia ‘pericol de incendiu’ sau ‘fumatul interzis’ ; -in timpul dezinfectarii spatiilor de depozitare cu substante chimice, este interzis cu desavarsire fumatul sau aprinderea oricaror altor surse de foc sau scantei ; -nu se permite depozitarea in magazii sau silozuri a lichidelor si substantelor inflamabile de orice natura.

CONCLUZII

1.Tehnologiile de transport si manipulare a porumbului stiuleti se realizeaza prin mai multe variante. Facand analiza tehnico-economica

asupra acestor variante se desprind urmatoarele concluzii : cea mai eficienta varianta este A3. Cheltuielile pe tona de porumb fiind mai mici cu 20-22% fata de varianta A2. Datorita faptului ca in tara noastra bazele de receptie nu sunt dotate cu ventilatoare si patul cu aerare activa, varianta A3 nu are o raspandire mare, desi din punct de vedere economic cheltuielile pe tona de porumb fiind cele mai mici prezinta dezavantajul folosirii energiei electrice pentru uscarea stiuletilor si deasemenea posibilitatea de formare in masa de stiuleti a cuiburilor de incingere. 2. Varianta A1 cu depozitarea stiuletilor la baze volante au cheltuieli mai mari cu 4% fata de varianta A2 ca urmare a manipularii suplimentare si transportul din nou la bazele de receptie. Desi din punct de vedere economic are cheltuieli pe tona de porumb mai mari prezinta urmatoarele avantaje : -operatia de transport si manipulare se face ulterior campaniei de toamna (cand este nevoie de mijloace de transport si combustibil intr-o cantitate mai mare) ; -elimina pericolul de ramanere a recoltei in camp in caz de timp nefavorabil ; -la o a doua manipulare se executa o sortare suplimentara care elimina pericolul de degradare a stiuletilor ; -pentru uscare nu se folosesc echipamente sau tehnici speciale.

3. Bazele de receptie, silozurile si FNC-urile sunt dotate in prezent cu batoze de porumb de tip BP 6M ; BP 9 ; BP 12M care nu bat decat maximum 12t de stiuleti/ora ; chiar si batoza BP 40M care teoretic are o capacitate de batere de 40t/h, nu realizeaza decat maxim 20t/h. 4. In conditiile cresterii continue a cantitatilor de porumb care trebuie batozate, au aparut o serie de incoveniente ale batozelor care, atunci cand au fost asimilate, au corespuns necesitatilor si conditiilor de lucru existente la beneficiari. De aceea in ultimi ani s-a proiectat si asimilat in fabricatie o batoza de porumb de mare capacitate (30t/h) in variante diferite constructive. Este vorba de batoza de porumb deplasabila cu actionare electrica (BPD 30) sau cu motor diesel (BPD 30 D) si cu batoza de porumb stationara (BPS 30), utilizabila in statii de batere fixe special amenajate.

5. Pentru a aprecia constructia generala a batozei trebuie avuta in vedere tehnologia de batozare a porumbului, intrucat batoza reprezinta numai veriga principala a lantului de utilaje care contribuie la acest proces.

6. Dupa o ancheta efectuata asupra a 250 de batoze din 25 de judete (efectuata de catre specialistii de la INMA Bucuresti) s-a constatat ca exploatarea batozelor nu se realizeaza in conformitate cu tehnologia de batozare , preconizata la asimilarea lor, respectiv, prin deplasarea pe platformele pe care este depozitat porumbul. Alimentarea cu stiuleti se

realizeaza fie cu un transportor cu banda cuplat cu un buncar de receptie in care un incarcator frontal cu cupa (IFRON) deverseaza stiuletii, fie direct cu IFRON-ul. Intrucat nu se dispune in permanenta de mijloace de transport a boabelor de porumb, acestea sunt deversate de obicei direct pe platforme.

7. Din studiile efectuate asupra unor batoze din Judetul Timis am ajuns la concluzia ca la majoritatea batozelor nu se utilizeaza buncarul de acumulare a boabelor si transportorul cu melc inclinat, boabele de porumb fiind evacuate pe benzi transportoare sau direct pe platforma. Se poate renunta deci la un buncar, asigurandu-se fluxul continuu de batozare prin alte mijloace. 8. Este necesar reproiectarea batozei BPD-30, tinand seama de observatiile care au fost facute de cei care au lucrat efectiv cu utilajul si de realitatile concrete din bazele de receptie si silozuri.

9. Incercarile efectuate cu prototipul batozei au confirmat atat justetea metodei de calcul a organelor de lucru ale batozei, cat si alegerea judicioasa a tehnologiei de batere. Incercand in paralel batoze cu contrabatator cu bare longitudinale si cu contrabatator mixt s-a constatat ca primul realizeaza o productivitate mai mare decat cel de-al diolea. 10. Pierderile de boabe in ciocalai au fost de sub 1%.

BIBLIOGRAFIE

1. Stefan C. - “Utilaje pentru prelucrarea si pastrarea produselor agricole”, lito. I.P.T. 1985;

2. *** C.V.C.P.T. Bucuresti - “Norme tehnologice privind receptionarea, conservarea si batozarea porumbului stiuleti”, Bucuresti 1982 ; 3. Institutul de cercetare Central de statistica a RSR. - Anuarul de statistica a RSR. 1986 4. Baza de cercetari stiintifice Timisoara - Facultatea de mecanica agricola Timisoara - lucrarile simpozionului ’’Perfectionarea constructiei masinilor agricole, a tractoarelor si a tehnologiilor de exploatare si reparare a acestora’’. Timisoara 7-8dec. 1984 5. I. Chelemen - Proiectarea instalatiilor zootehnice si a masinilor agricole I.P.B. 1980 Bucuresti 6. Catalog de motoare electrice - Intreprinderea electromotor Timisoara 7. Standarde si stasuri - Cuplaje de siguranta - Rulmenti 8.C.V.C.P.T. Bucuresti 1979 - Catalogul utilajelor si instalatiilor tehnologice din silozuri si bazei de receptie. 9. Prospecte si reviste - Batoza de porumb stiuleti stationara BPS-30 - Batoza de porumb deplasabila BPD-30.

CUPRINS

Introducere………………………………………………….……pag. 1Capitolul I. Masuri pregatitoare pentru receptionarea

porumbului stiuleti…..…………………………………..………...pag.I.1. Masuri tehnico-organizatoare………...………..……………...pag.I.2. Pregatirea tehnica a spatiilor pentru depozitare sia utilajelor……………………………………………..….……….pag.

Capitolul II. Spatiile pentru depozitarea porumbuluistiuleti existente si de perspective………………………………….pag.II.1. Patule……………………………………………………….....pag.II.2. Cosare………………………………………………….……...pag.II.3. Arioaie demontabile……………………………………….….pag.II.4. Soproane……………………………………………………....pag.II.5. Norme pentru amplasarea spatiilor de depozitare………….…pag.

Capitolul III. Utilajele pentru manevrarea porumbuluistiuleti si incarcarea acestuia in depozite…………………………...pag.III.1. Utilaje specifice pentru manipularea porumbului stiuleti…….pag.III.2. Studiu privind tehnologiile de manipulare aporumbului stiuleti dupa recoltare……………………………….....pag.III.3. Procesul tehnologic pentru depozitarea mecanizataa porumbului stiuleti si batozarea concomitent cudepozitarea (sau in perioada imediat urmatoare)………………..….pag.

Capitolul IV. Batozarea porumbului stiuleti……………………....pag.IV.1. Organizarea procesului de batozare………………………….pag.IV.2. Mecanizarea batozarii porumbului stiuleti…………………...pag.IV.3. Reproiectarea fluxului tehnologic al batozei B.P.D. 30……...pag.

Capitolul V. Proiectarea unui transportor universal TU – 25….…..pag.V.1. Calculul latimii benzii………………………………………....pag.V.2. Calculul fortei maxime din banda………………………..........pag.V.3. Calculul puterii necesare pentru antrenarea benziide transport……………………………………………………….....pag.V.4. Alegerea motorului…………………………………………….pag.V.5. Alegerea reductorului de turatie…………………………....….pag.V.6. Calculul transmisiei cu lant………………………………...….pag.V.7. Alegerea mecanismului de intindere……………………...........pag.V.8. Alegerea tamburului de intindere, de antrenaresi a rolelor de sustinere………………………………………............pag.V.9. Calculul sagetii benzii pe portiunea intre rolelede sustinere…………………………………………………………..pag.

V.10. Alegerea cuplajului si a rulmentului…………………..……....pag.

Capitolul VI. Studiul de eficienta economica. Analizatehnico-economica pentru transportorul universal TU-25…….........pag.VI.1. Cheltuieli de amortizare……………………………….……...pag.VI.2. Cheltuieli de productie……………………………………......pag.VI.3. Costul reparatiilor la tona de material……………….………..pag.VI.4. Cheltuieli de retributie la tona de material………..…………..pag.VI.5. Costul de munca vie…………………………..…………........pag.VI.6. Consumul specific de energie………………………………....pag.VI.7. Cheltuieli de energie……………………………...…………...pag.VI.8. Total de cheltuieli directe…………………….………………..pag.VI.9. Costul unitatii de produs……………………………………....pag.VI.10. Consumul specific de metal………………..…………….......pag.

Norme de protectia muncii ………………………………………pag.

Bibliografie ....................................................................................pag.