MIERCURI | 23 DECEMBRIE 2015 | anul XVIII, nr. 245 (4698) | 12 pagini | 1,50 lei

Simona Gaci este juristul şef judeţului Cluj. Prin mâna ei şi sub semnătura ei judeţul îşi asumă obligaţii şi îşi apără drepturile. Este cel mai important funcţionar al instituţiei şi ultimul asupra căruia ar trebui să planeze suspiciuni privind onestitatea. Şi, totuşi, am prins-o cu minciuna. Nu o singură dată. Paginile 4-5

CLUJ-NAPOCA

70C Detalii în pagina 2MET

EO

PUBLICITATE

CCAAAA

PUBLICITATE PUBLICITATE PUBLICITATE

Sărbătorile de iarnă, Nașterea

Mântuitorului nostru Iisus Hristos și

Anul Nou ne oferă plăcutul prilej de

a adresa tuturor clujenilor cele mai

calde și sincere urări de sănătate,

fericire și belșug.

Crăciun fericit

și La mulţi ani!

Conducerea

Consiliului

Județean Cluj

Sfânta Sărbătoare a Naşterii Domnului să vă aducă speranţă în sufl ete, sănătate

şi bucurii

Daniel Buda, Europarlamentar al

Grupului PPE

PUBLICITATE PUBLICITATE

Minciunile Simonei Gaci !Secretarul judeţului şi-a făcut un obicei din a-i minţi pe consilieri.

vă urează Sărbători Fericite

și La Mulți Ani!

Următoarea ediţie a cotidianului Monitorul de Cluj va apărea

luni, 28 decembrie

Pastoralele de Crăciun ale ÎPS Andrei şi PS Florin Crihălmeanu Paginile 8, 9 și 10

PUBLICITATE

2 actualitate.monitorulcj.ro miercuri, 23 decembrie 2015

PUBLICITATE

ISSN 2065 – 6408

Editor: SC MONITORUL DE CLUJ SRLoffice@monitorulcj.ro, tel. 0371/177 371, fax 0264/597 703

Director general I Sorin StanislavDirector editorial I Paul Niculescu

REDACŢIAEditor coordonator: Bianca Preda

monitorul de cluj folosește serviciile text și fotoale agenţiilor de presă Agerpres și Mediafax.

ADMINISTRAŢIE & PUBLICITATE

ADRESA REDACŢIEISIGMA Business Center Cluj-Napoca, str. Republicii nr. 109, etaj I

Telefoane: 0264-597.700, 0264-59.77.03; 0364-401.531; fax: 0264-59.77.03E-mail: redactia@monitorulcj.ro; reclama@monitorulcj.ro;

mica.publicitate@monitorulcj.roPublicitate: 0264-599.416; Abonamente: 0264-59.77.03

CENTRE DE MICA PUBLICITATE:Sediul redacţiei – SIGMA Business Center – str. Republicii nr. 109, Et. 1

Librăria BIBLOS (standul de ziare) – P-ţa A. Iancu nr. 13

Abonamentele la monitorul de cluj se pot face la sediul redacţiei, prin Poșta Română, Apex SRL

Potrivit articolului 206 C.P., responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolului aparţine autorului.Articolele marcate cu reprezintă materiale publicitare, iar monitorul de cluj

nu își asumă responsabilitatea pentru conţinutul acestora. De asemenea, în cazul unor agenţii de presă și personalităţi citate responsabilitatea juridică le aparţine.

Tiparul executat la Garamond Tipografie SRL.

Gabriela Dragotă – social / administraţieAnca M. Colibășanu – politicăDan Porcuţan – sportMihai Cistelican – online

Daciana Derda – corespondent Turda, Câmpia Turzii

Flavia Țăran, Ionuţ Hușanu – dtp

Director Marketing – Mihaela FleșariuMica publicitate – Iuliana NagyConsilier Marketing – Călin Laurențiu

Tanțău

Secretariat – Iulia TodeaContabilitate – Camelia PetreanIT – Radu Moraru

Redactor responsabil de număr: Bianca Predaeveniment@monitorulcj.ro, tel.: 0264/59.77.00 int. 125

Sorin Mărghitaș – editor Monitorul ediție de Florești și Ziarul Popular ediție de Huedin

TURDA

GHERLA

HUEDIN

DEJ

BĂIŞOARA

BELIŞ

VALEA IERII

RĂCHIŢELE

20/7

0C

Variabil

2°/7° Variabil

3°/8° Variabil

5°/7° Variabil

2°/7° Variabil

3°/8° Variabil

3°/7° Variabil

3°/8° Variabil

5°/8° Variabil

Un studiu realizat de imo-

biliare.ro arată că, în

2015, preţurile la aparta-

mente au crescut în

Cluj-Napoca cu 13,60%,

ajungându-se astfel la un

preţ de 1.111 euro/mp.

Pe locul doi se afl ă Timi-

şoara cu o majorare a preţu-

rilor de 12,70%, urmată de

Suceava cu 10,40%.

În Timişoara, apartamen-

tele s-au vândut în ultimul tri-

mestru al acestui an cu 929

euro/mp, iar în Suceava cu

707 euro/mp. În Constanţa,

un apartament costă 917 eu-

ro/mp, în Braşov, 874 euro/

mp, în Iaşi, 827 euro/mp.

În urma creşterii preţurilor

la imobiliare în Cluj-Napoca,

municipiul a ajuns să depă-

şească Bucureştiul în ceea ce

priveşte preţurile la aparta-

mente. În Capitală, un apar-

tament s-a vândut anul aces-

ta cu 1094 euro/mp.

Ieftiniri au avut loc doar în

Sibiu, Reşita şi Focşani, se mai

arată în analiza imobiliare.ro.

Cele mai ieftine oraşe din ţară

sunt Reşita, Târgovişte, Zalău

şi Satu Mare. În Reşiţa se vând

cele mai ieftine apartamente

din oraşele reşedinţă de judeţ

din ţară, preţul fi ind de 407 eu-

ro/mp. În clasament, urmează

Târgovişte cu 500 euro/mp, Za-

lău, 502 euro/mp, Satu-Mare,

euro/mp, Arad, 536 euro/mp,

Bistriţa, 556 euro/mp, Focşani,

568 euro/mp, Slatina, 575 eu-

ro/mp, Brăila, 586 euro/mp şi

Deva, 602 euro/mp.

În Cluj-Napoca se vând şi

cele mai scumpe garsoniere

din ţară. Astfel, preţul unei

garsoniere a ajuns la 39.500

euro, în trimestrul IV. În cla-

sament urmează Bucureştiul,

cu un preţ de 35.700 euro, Ti-

mişoara cu 31.700 euro, Bra-

şov cu 29.000 euro, Constan-

ţa cu 28.000 euro şi Craiova

cu 26.000 euro.

Tot în Cluj-Napoca se găsesc

şi cele mai scumpe apartamen-

te cu două camere, preţul aces-

tora fi ind de 59.500 euro. Bu-

cureştiul se afl ă pe locul doi cu

un preţ de 58.000 euro, urmat

de Timişoara cu 52.500, Bra-

şov cu 46.000 euro şi Constan-

ţa cu 45.000 euro.

Cluj-Napoca se afl ă pe lo-

cul doi doar la capitolul a-

partamente cu trei camere.

La acest capitol, Bucureştiul

se afl ă pe locul I cu un preţ

de 83.000 euro, urmat de

Cluj-Napoca, cu 78.000 eu-

ro, Braşov, Timişoara şi Con-

stanţa cu 65.000 euro, Iaşi cu

57.500 euro şi Ploieşti cu

55.000 euro.

Clujul, oraşul cu cele mai scumpe apartamenteCele mai mari creşteri anuale ale preţurilor la apartamente s-au înregistrat anul acesta în Cluj-Napoca, Timişoara şi Suceava. Bucureştiul a fost depăşit în ceea ce priveşte preţurile apartamentelor.

COSTURI

59de mii de euro costă un apartament cu două camere în Cluj-Napoca

PUBLICITATE

miercuri, 23 decembrie 2015 actualitate.monitorulcj.ro 3

Turda – „Oraş-martir” al Revoluţiei din 1989

Vasile Dîncu deţine, potri-

vit declaraţiei sale de

avere, un apartament în

Cluj-Napoca, două autotu-

risme, arme în valoare de

10.000 de euro, tablouri şi

bijuterii de peste 40.000

de euro şi a încasat din

dividende de la IRES

aproximativ 1.800.000 lei.

Sociologul Vasile Dîncu, a-

re un apartament de 86 me-

tri pătraţi în Cluj-Napoca, pe

care îl deţine împreună cu so-

ţia sa Maria, potrivit declara-

ţiei de avere publicată pe si-

te-ul Guvernului.

De asemenea, Dîncu are do-

uă autoturisme: un IMS din

anul 1975 şi un Mercedes-Benz

din 2008. El mai deţine tablo-

uri, sculptură şi gravură în va-

loare de 25.000 de euro, biju-

terii, numismatică şi fi latelie de

20.000 de euro, dar şi arme în

valoare de 10.000 de euro.

Sociologul a mai completat

în declaraţia de avere acţiuni la

Institutul Român pentru Evalu-

are şi Strategie (IRES), pe care

le-a înstrăinat în septembrie

2015, în valoare de 975.000 eu-

ro şi un teren cu pădure la Cor-

beanca pe care, de asemenea,

le-a înstrăinat prin partaj volun-

tar în această lună, în valoare

de 60.000 euro. Vasile Dîncu a-

re în conturile deschise la BRD,

UniCredit şi Banca Transilvania

12.710 euro şi 254.641 lei.

Ce venituri a obţinut anul trecut

La capitolul venituri, vice-

premierul a încasat, în 2014, de

la Universitatea Bucureşti, un

salariu de 59.809 lei şi tot din

activitatea didactică a încasat

de la Universitatea Babeş-Bolyai,

2.065 lei. De la IRES a câştigat

10.134 lei, de la Asociaţia Ro-

mână pentru Evaluare şi Stra-

tegie 11.070 lei, de la Academia

Naţională de Informaţii 32.621

lei, iar de la Fundaţia ISD Ovi-

diu Şincai 365 de lei.

Din dividende aferente ac-

tivităţii pâna la sfârşitul anu-

lui 2014, de la IRES, vicepre-

mierul a încasat 1.172.683 lei.

Soţia sa, Maria Dîncu, a

primit un salariu de 39.747

lei din activitatea didactică de

la Colegiul Naţional "Gheor-

ghe Lazăr" din Cluj-Napoca,

iar de la Centrul de analiză

economică şi socială Aron Sen-

susianu a încasat 283 de lei.

A vândut IRES înainte de a ajunge în Guvern

Sociologul Vasile Dîncu a

vândut Institutul Român pen-

tru Evaluare şi Strategie omu-

lui de afaceri clujean Ovidiu

Turcu. Tranzacţia a avut loc

cu circa o săptămână înainte

ca Dîncu să fi e propus vice-

premier în Guvernul Cioloş,

informează Profi t.ro.

Vasile Dîncu, în calitate de

asociat unic al Institutului Ro-

mân pentru Evaluare şi Stra-

tegie (IRES), a decis, pe 9 no-

iembrie 2015, să cedeze inte-

gral participaţia la IRES omu-

lui de afaceri clujean Ovidiu

Turcu şi fostului său colabo-

rator de la institutul de son-

dare a opiniei publice Cornel

Hirian, care este şi adminis-

trator al fi rmei IRES SRL.

Decizia a fost luată cu cir-

ca o săptămână înaintea anun-

ţului ofi cial făcut de premie-

rul desemnat Dacian Cioloş

privind componenţa noului

Guvern, în care Dîncu a fost

numit vicepremier şi ministru

al Dezvoltării Regionale şi Ad-

ministraţiei Publice. Anunţul

respectiv a fost făcut de Cio-

loş pe 15 noiembrie.

IRES este unul dintre prin-

cipalele institute de cerce-

tare şi sondare a opiniei pu-

blice de pe piaţa româneas-

că. În 2014, an electoral,

IRES a obţinut un profit net

de 1,39 milioane lei, de 4,5

ori mai mare decât în 2013,

la o cifră de afaceri de 4,03

milioane lei, cu 64% peste

cea consemnată în anul an-

terior. De asemenea, numă-

rul mediu de salariaţi al In-

stitutului aproape s-a triplat,

de la 48 în 2013 la 132 în

2014.

Vasile Dîncu a înfi inţat

IRES în 2009, după ce, în

1994, a fondat un alt institut

de sondare a opiniei publice,

Metro Media Transilvania. În-

tre 2011 şi 2013 a fost preşe-

dintele grupului media regi-

onal care grupa televiziunile

Transilvania L!VE şi Look TV

şi a condus, ca director, săp-

tămânalul regional "Transil-

vania reporter” şi revista ”Sin-

teza”.

Vasile Dîncu are bijuterii, tablouri şi arme de peste 50.000 €Vicepremierul Vasile Dîncu a încasat, anul trecut, din dividendele de la IRES aproximativ 1.800.000 lei.

AVERE

1apartament de 86 mp în Cluj-Napoca

2autoturisme, un IMS din anul 1975 şi un Mercedes-Benz din 2008

10.000 €valorează armele pe care le deţine

20.000 €valorează colecţia de fi latelie, numismatică şi bijuterii

25.000 €valorează colecţia de pictură, gravură şi sculpură

Vasile Dîncu este ministru al administrației și dezvoltării regionale în guvernul Dacian Cioloș din 17 noiembrie

PUBLICITATE

Programul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice”-co-fi nanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională

„Investiţii pentru viitorul dumneavoastră”

ANUNȚ/COMUNICAT DE PRESĂ

Finalizarea activităţilor de proiect la S.C. PROMTINTER EXPERT S.R.L.Oraş Huedin, str. Fildului, nr. 23b, cod poştal 405400, jud. Cluj, data 23.12.2015

S.C. PROMTINTER EXPERT S.R.L. cu sediul în Cluj-Napoca, Str. Jupiter nr. 3, sc. 2, et. 3, ap. 18, Judeţul Cluj şi S.C. MIRACOLO IMPORT EXPORT S.R.L. cu sediul în Cluj-Napoca, Str. Parâng, nr.8, ap.9, Judeţul Cluj, în data de 23.12.2015 implementarea proiectului ‚,Modernizarea infrastructurii de afaceri pentru productia mobilierului metalic’’, co-fi nanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională, în baza contractului de fi nanţare Nr. P0100305/1514/07.04.2014, încheiat cu Ministerul Fondurilor Europene desemnat ca Autoritate de Management pentru Programul Operaţional Creşterea Competitivităţii Economice.

Valoarea totală a proiectului este de 1.655.313,08 lei, din care asistenţa fi nanciară nerambursabilă este de 933.321,90 lei.

Proiectul a fost implementat în Oraşul Huedin, str. Fildului, nr. 23b, cod poştal 405400, jud. Cluj, pe o durată de douăzeci şi unu (21) luni.

Obiectivul proiectului este acela de a contribui la creşterea competitivităţii la nivelul Polului de competitivitate ”Cluster Mobilier Transilvan” atât pe piaţa naţională, cât şi internaţională, într-un termen de 2 ani, prin modernizarea infrastructurii de afaceri pentru producţia de mobilier metalic, în vederea diversifi cării şi retehnologizării producţiei de mobilier existente.

Detalii suplimentare puteţi obţine de la:Nume persoană contact: Pitic Ştefan-LucianFuncţie: AdministratorTel. 0745-640.650, Fax: 0264-594.701, e-mail: stefanpitic@yahoo.com

Plenul Camerei

Deputaţilor a adoptat

marţi un proiect de lege

care are ca obiect de regle-

mentare declararea muni-

cipiului Turda

"Oraş-martir" al Revoluţiei

din decembrie 1989.

Potrivit expunerii de moti-

ve a proiectului, "pe harta ora-

şelor-martir din România ar

trebui să fi e şi municipiul Tur-

da, deoarece, în decembrie

1989, acest oraş a plătit cu pri-

sosinţă tributul său de sânge

pentru triumful Revoluţiei".

"Pe baza informaţiilor pu-

blice referitoare la evenimen-

tele revoluţionare din oraşul

Turda reiese că, începând cu

ora 4,00 a zilei de 23 decem-

brie 1989 şi până la ora 22,00

a zilei de 24 decembrie 1989,

în municipiul Turda au fost

împuşcate mortal un număr

de 12 persoane (7 militari şi

5 civili), alte 26 persoane (5

militari şi 21 civili) au fost ră-

nite, iar în ziua de 25 decem-

brie 1989 a fost împuşcată

mortal o persoană şi au sufe-

rit vătămări corporale două

persoane", se mai arată în ex-

punerea de motive.

Proiectul de lege a fost

adoptat cu 183 de voturi pen-

tru, trei voturi împotrivă şi

şapte abţineri. Camera Depu-

taţilor este for decizional în

acest proiect.

În luna iunie a acestui an,

a fost elaborate la nivel local

proiectul de hotărâre în sco-

pul declarării Municipiului

Turda „Oraş Martir” al Revo-

luţiei din Decembrie 1989.

Proiectul de hotărâre a fost

aprobat de majoritatea consi-

lierilor locali.

În perioada revoluţiei au

decedat prin împuşcare 13

persoane, iar alte 28 au sufe-

rit leziuni corporale în urma

împuşcării.

4 administratie.monitorulcj.ro

PUBLICITATE

Minciunile şi-a făcut Simona Gaci este juristul şef judeţului funcţionar al instituţiei şi ultimul asupra

„Garanţia de bună execu-

ţie am câştigat-o în

instanţă”, au spus în

şedinţa de luni, 21 decem-

brie, după amiaza atât

secretarul judeţului,

Simona Gaci, cât şi direc-

torul executiv Mariana

Raţiu, în momentul în

care consilierii judeţeni

dezbăteau proiectul de

hotărâre privind alocarea

din bugetul Consiliului

Judeţean a sumei de 11

milioane de lei pentru

fi nalizarea lucrărilor la

drumul turistic

Răchiţele-Ic-Ponor, dar şi

pentru plata lucrărilor

neconforme.

Prima minciună: judeţul Cluj nu a câştigat garanţia de la MBS

Judeţul Cluj riscă să piardă

întreaga fi nanţare europeană

din cauza întârzierilor şi a sus-

piciunilor de corupţie care pla-

nează asupra întregului proiect.

„Avem nişte termene de de-

punere pentru prelungirea con-

tractului de lucrări, data limi-

tă este 25 decembrie (…) În-

că nu am executat garanţia de

bună execuţie, care se ridică

la suma de 3 milioane. Cum

spunea şi colega mea (n.red.

Mariana Raţiu), garanţia de bună execuţie am câştigat-o în instanţă. Ne-am constituit

parte civilă în cazul în care în-

treg proiectul va fi declarat ne-

eligibil. Noi trebuie să ne asu-

măm că îl fi nalizăm până în

30 iunie 2016, dacă nu ni-l asu-

măm noi trebuie să returnăm

acum toţi banii. La acest mo-

ment s-a făcut această exper-

tiză şi aşteptăm derularea pro-

cesului penal, garanţia de bu-

nă execuţie este blocată”, spu-

nea în urmă cu două zile Si-

mona Gaci.

În realitate, Consiliul Jude-

ţean Cluj a pierdut procesul

cu fostul constructor de la Ră-

chiţele-Ic-Ponor, asocierea con-

dusă de MBS Group. În ceea

ce priveşte garanţia de bună

execuţie, Tribunalul Cluj şi

mai apoi Curtea de Apel Cluj

au decis ca instituţia trebuie

să returneze fi rmei MBS Group

garanţia de 3,3 milioane de

lei; ce a câştigat Consiliul Ju-

deţean este doar scutirea de

plata dobânzilor pe care le-a

solicitat MBS Group.

În iunie 2014, Tribunalul

Cluj a dat câştig de cauză fi r-

mei MBS Group, iar în februa-

rie 2015, Curtea de Apel Cluj,

printr-o decizie irevocabilă, a

confi rmat sentinţa dată în pri-

mă instanţă de Tribunal.

„Dispune rezilierea acordu-

lui contractual privind moder-

nizarea infrastructurii de ac-

ces în zona turistică Răchiţe-

le-Ic-Ponor. Obligă pârâta Ban-

ca Transilvania la eliberarea

sumei de 3.293.909 lei în con-

tul curent al reclamantei MBS

Group. Respinge solicitarea

MBS Group de obligare a Con-

siliului Judeţean la plata do-

bânzii aferente garanţiei de bu-

nă execuţie de la data de 14

mai 2013 şi până la data resti-

tuirii efective a acesteia”, se

arată în sentinţa Tribunalului.

Consiliul Judeţean a atacat

sentinţa, dar magistraţii Cur-

ţii de Apel Cluj au decis în fe-

bruarie 2015 respingerea re-

cursului ca inadmisibil. „Res-

pinge ca inadmisibil recursul

declarat de Consiliul Judeţean

împotriva sentinţei civile pro-

nunţată de Tribunalul Cluj pe

care o menţine în întregime.

Decizia este irevocabilă”.

Consilierii judeţeni au decis: clujenii buni de plată în cazul jafului de la Ic-Ponor

Într-o şedinţă extraordinară,

luni, 21 decembrie, când toată

lumea era cu ochii pe demite-

rea lui Mihai Seplecan din func-

ţia de preşedinte al Consiliului

Judeţean, consilierii judeţeni

au decis să acopere din buge-

tul propriu al instituţiei – adi-că din banii clujenilor – pre-

judiciul cauzat la drumul turis-

tic Răchiţele-Ic-Ponor. Potrivit

hotărârii, Consiliul Judeţean Cluj va aloca din bugetul anu-lui 2016 pentru fi nalizarea lu-crărilor şi pentru acoperirea lucrărilor neconforme suma de 11 milioane de lei.

Imediat după ce a fost dat

jos din fruntea Consiliului Ju-

deţean, Mihai Seplecan a arun-

cat vina asupra consilierilor şi

a acuzat „excuţia politică”; nu

a spus un cuvânt despre faptul

că, în calitate de preşedinte al

instituţiei, putea şi trebuia să

ceară calcularea prejudiciului

şi identifi carea funcţionarilor

din aparatul de specialitate ca-

re – în calitate de membri ai

echipei de implementare a pro-

iectului – au făcut posibil dez-

astrul de la Ic-Ponor.

„Deşi Direcţia Naţională An-

ticorupţie Cluj a stabilit, fără

dubii, că 6,6 milioane de lei au

fost prădaţi în lucrările de la

Răchiţele – Ic Ponor, aceşti con-

silieri judeţeni au decis, imedi-

at după destituirea mea abuzi-

vă, ca prejudiciul să fi e recu-

perat din buzunarul clujenilor.

PUBLICITATE

CONSILIUL JUDETEAN CLUJDrumuri şi Poduri Judeţene Cluj

Informăm cetăţenii judeţului Cluj şi participanţii la trafi c pe drumurile din judeţ că in perioada 28.12.2015 – 02.01.2016 Societatea „Drumuri şi Poduri Judeţene Cluj“ SA execută lucrări de reparaţii, modernizări şi reabilitări pe următoarele sectoare:

Reabilitare si modernizare DJ 161H:DN 16-Suatu, km 0+000 – 4+000Lucrări de intretinere imbracaminti asfaltice (plombari)

- Lucrari de intretinere curenta si intretinere periodica pe DJ 109C: Sucutard-Camarasu, km 22+000-39+200- Lucrari de intretinere curenta drumuri pe DJ 109B: Igritia – Valcele, km 24+000-30+000- Lucrari de intretinere curenta drumuri pe DJ 161:Dabaca-Panticeu-Sarata-lim.jud. Salaj km 29+000-49+050+000- Lucrari la Pod pe DJ 105 T peste Valea Topa Mica, km 21+532

Servicii de deszapezire pe drumurile judetene din zona : Dej, Gherla, Gilau, Huedin (in functie de conditiile meteorologice)

Multumim pentru intelegere participanţilor la trafi c pentru disconfortul creat de execuţia acestor lucrări , cu menţiunea că pe aceste sectoare trafi cul nu este închis.

miercuri, 23 decembrie 2015 5

Aşa ceva, sub preşedinţia mea,

nu s-ar fi întâmplat niciodată”,

a spus Seplecan.

A doua minciună: autorizaţia pentru ROMATSA

Potrivit directorului Gelu

Sulițeanu, în ianuarie 2015,

ROMATSA – Autoritatea Ro-

mână pentru Supravgherea

Trafi cului Aerian – a cerut

Consiliului Judeţean o auto-

rizaţie de construire pentru

un turn de control nou la Ae-

roportul Cluj. În şedinţa de

Consiliu Judeţean din 23 no-iembrie 2015, Simona Gaci şi

Mihai Seplecan i-au minţit pe

consilierii judeţeni că au emis

autorizaţie pentru acest turn

încă de „acum câteva luni”.

În realitate, Consiliul Judeţean

a eliberat autorizaţia abia în

luna decembrie, la un an du-

pă ce ROMATSA a solicitat-o.

O discuţie între consilierul

judeţean Emil Bogdan, Mihai

Seplecan şi Simona Gaci la şe-

dinţa din 23 noiembrie 2015

este relevantă:

Emil Bogdan: De ce nu se

poate face construcţia acelui

turn de la aeroport din banii Ro-

matsa, gratis, de exemplu! De

ce nu se poate face acest turn?

Simona Gaci: Turnul de

control de la aeroport se con-

struieşte din banii companiei

Romatsa. Se fi nanţează din

banii companiei Romatsa.

Mihai Seplecan: Păi da! Şi

noi am dat aviz acum câteva

luni. Dar cine a zis că nu se

face? Şi se va face, domnule

doctor!

Simona Gaci: Îmi spune colegul meu că am dat şi au-torizaţie pentru turn.

Mihai Seplecan: S-a dat

domnule Bogdan! Şi autori-

zaţia pentru pistă i-am dat-o

în ziua când au venit.

Emil Bogdan: Acuma o lu-

nă nu era autorizaţie pentru

turn.

Mihai Seplecan: Dar dom-

nule doctor, aţi venit dumnea-

voastră aici să întrebaţi, să ve-

deţi? Dacă ascultaţi numai o

parte...

Emil Bogdan: Când s-a emis

autorizaţia?

Mihai Seplecan: Domnule

doctor, ştiţi ce? Când eram

consilier judeţean şi eu aşa

credeam! Dar eu nu mă cert,

doar discutăm.

Consiliul Judeţean Cluj a

emis autorizaţia de construi-

re pentru ROMATSA abia în 8

decembrie 2015, fapt sesizat

de consilierii judeţeni la şe-

dinţa din 10 decembrie. Într-o

luare de cuvânt, consilierul

judeţean Emil Bogdan spune:

„În sfârşit, am văzut că exis-

tă autorizaţia emisă în 8 de-

cembrie, după ce mi s-a spus

în şedinţa trecută (23 noiem-

brie – n.r.) că ea există. Mă

bucur că există şi din 8 de-

cembrie”.

Concluzia: când minte şi când spune adevărul Simona Gaci?

Simona Gaci este jurist,

aşadar ştie foarte clar ce în-

seamnă o minciună şi care

sunt consecinţele ei. Nu e vor-

ba despre ceea ce în limbajul

comun am defi ni drept „min-

ciună socială”, prin care în-

cearcă să ferească pe cineva

de o veste neplăcută (pentru

a ascunde o boală sau un eve-

niment neplăcut dar lipsit de

importanţă!). Sunt minciuni

care ascund adevărul sau îl

mistifi că, scopul fi ind induce-

rea în eroare a deliberativului

judeţean şi a opiniei publice.

Cu ce scop? Este o întrebare

la care consilierii judeţeni ar

trebui să îi ceară să răspundă

neîntârziat.

Simona Gaci a minţit cel puţin de două ori (am publi-

cat dovezile de netăgăduit ale

minciunilor) în exerciţiul func-

ţiunii, în calitatea ofi cială de

secretar al judeţului. I-a min-

ţit pe consilierii judeţeni şi pe

cetăţenii Clujului – cei care au

„angajat-o” să îi reprezinte.

Simona Gaci este jurist,

deci are reprezentarea exactă

a faptei şi a consecinţelor ei

în plan administrativ şi penal.

Dacă nu are bunul simţ să de-

misioneze, consilierii judeţeni

ar trebui să îi ceară concedi-

erea, iar locuitorii judeţului

Cluj pot să îi pretindă să ple-

ce. Pentru că nimeni nu poa-

te şti când minte şi când spu-

ne adevărul!

Simonei Gaci! Secretarul judeţului un obicei din a-i minţi pe consilieri.

Cluj. Prin mâna ei şi sub semnătura ei judeţul îşi asumă obligaţii şi îşi apără drepturile. Este cel mai important căruia ar trebui să planeze suspiciuni privind onestitatea. Şi, totuşi, am prins-o cu minciuna. Nu o singură dată.

. N

Dl. Vákár István Valentin:Da, domnule doctor!

Dl. Bogdan Emil:

ceea c-

Este timpul ca într- Suntem de 4 ani de zile în acest serviciului

executiv

e mi s-

. Noi trAeroport,

-au retras de pe master plan, am discutat, au fost hârtiile pentru master plan, cineva a umblat acolo. S-participe CFR-

-

- -

Dl. Mihai Seplecan:

Dl. Emil Bogdan:V-

intereseauzit

Dl. Mihai Seplecan:

D-na Simona Gaci:Domnule consilier

primesc avize, nici tehnice ,vigoare la acest moment,

Dl. Emil Bogdan:

Dl. Mihai Seplecan:Atunci ce facem?

Dl. Emil Bogdan:

, gratis, de exemplu! De ce nu se poate face acest turn?D-na Simona Gaci:

Dl. Mihai Seplecan:,

domnule doctor! D-na Simona Gaci:

Dl. Mihai Seplecan:S-a dat, -am dat-o în ziua când au venit, în

, i t pe oamenii

Dl. Emil Bogdan:

Dl. Mihai Seplecan:Dar, domnule

. C

Dl. Emil Bogdan:Când s-

Dl. Mihai Seplecan:eu

Dl. Emil Bogdan:

Simona Gaci a făcut un obicei din a prezenta realitatea așa cum îi convine

Sentințele Tribunalului Cluj, respectiv a Curții de Apel Cluj

Procesul verbal al ședinței de Consiliu Județean din 23 noiembrie 2015

Autorizația de construire a turnului emisă de CJ Cluj în 8 decembrie 2015

Procesul verbal al ședinței de Consiliu Județean din 10 decembrie 2015

6 monitorulcj.ro miercuri, 23 decembrie 2015

Fie ca acest Crăciun să învăluie în sufletul dvs. numai iubire pe care

s-o dăruiţi celor din jur.Să trăiţi acest Crăciun cu

inima, pentru ca astfel Pruncul să se nască şi în

sufletul dvs.

Sărbători fericite!

Primarul comunei Călăraşi,Ioan Vasile Racolţa

Bucuria vine din lucrurile mărunte, liniştea din suflet,

iar căldura din inimă. Să aveţi parte de toate,

alături de cei dragi!

CRĂCIUN FERICIT!

Primarul comunei Apahida,Grigore Fati

Din lumina Sărbătoririi

Naşterii Domnului şi din speranţa ce însoţeşte Noul An,

gânduri bune şi urări de sănătate,

împliniri şi bucurii tuturor!

Primărul comunei Baciu, Florin Mureşan

Lumina sfântă din noaptea de Crăciun să vă umple

sufletul de bucurie şi linişte.Să vă dea Dumnezeu

sănătate şi prosperitate.

Sărbători fericite şi La mulţi ani!

Primarul comunei Jucu,Ioan Dorel Pojar

Fie ca Sărbătorile Iernii să vă lumineze sufl etele şi casa, să aveţi parte

de sănătate, belşug şi fericire!

SĂRBĂTORI FERICITE!

Primarul comunei Mărișel, Traian Mariş

Cu ocazia Sfi ntelor Sărbători Cu ocazia Sfi ntelor Sărbători vă urăm sănătate, vă urăm sănătate,

multă fericire, să vă multă fericire, să vă petreceţi aceste sărbători în petreceţi aceste sărbători în

pace şi linişte sufl etească pace şi linişte sufl etească alături de cei dragi, alături de cei dragi, în mijlocul familiei în mijlocul familiei dumneavoastră.dumneavoastră.

CRĂCIUN FERICIT!CRĂCIUN FERICIT!

Primarul comunei Tureni,Primarul comunei Tureni,Daniela Elena ManailaDaniela Elena Manaila

Din lumina Din lumina sărbătoririi naşterii sărbătoririi naşterii

Domnului şi din Domnului şi din speranţa ce însoţeşte speranţa ce însoţeşte

Noul An, gânduri Noul An, gânduri bune şi urări bune şi urări de sănătate, de sănătate,

împliniri şi bucurii împliniri şi bucurii tuturor!tuturor!

Ioan Antal, Ioan Antal, primarul comunei Izvoru Crișului, primarul comunei Izvoru Crișului,

Minunatele nopți ale Craciunului, colindelor si

datinilor strămoșești să vă găsească la ceas de bucurie alături de oaspeții cei dragi.

Va doresc tot binele și gândurile bune să vă

însoțească pretutindeni

CRĂCIUN FERICIT!

Primarul comunei Mărgău,Primarul comunei Mărgău,Petru UngurPetru Ungur

Frumuseţea Frumuseţea sărbătorilor de sărbătorilor de iarna să vă iarna să vă găsească în case găsească în case alături de cei alături de cei dragi și să va dragi și să va aduca multa aduca multa sănătate, fericire sănătate, fericire și împlinire!și împlinire!

SĂRBĂTORI SĂRBĂTORI FERICITE!FERICITE!

Viorel Crainic, Viorel Crainic, primarul comunei Belișprimarul comunei Beliș

Sfintele Sărbători Sfintele Sărbători de Crăciun şi Anul Nou de Crăciun şi Anul Nou să vă aducă sănătate, să vă aducă sănătate,

putere de muncă putere de muncă şi multe satisfacţii şi multe satisfacţii

alături de cei dragi.alături de cei dragi.

Sărbători Fericite Sărbători Fericite şi La Mulţi Ani!şi La Mulţi Ani!

Primăria comunei Ciurila, Primăria comunei Ciurila, primar Teodor Cristinel POPAprimar Teodor Cristinel POPA

Vă dorim ca bucuria şi liniştea Vă dorim ca bucuria şi liniştea Crăciunului să o împărtăşiţi Crăciunului să o împărtăşiţi

cu cei dragi!cu cei dragi!Să aveţi un An Nou bun, cu Să aveţi un An Nou bun, cu săntate, succese şi bucurii!săntate, succese şi bucurii!

Sărbători fericite!Sărbători fericite!La mulţi ani!La mulţi ani!

Primarul comunei Vultureni, Primarul comunei Vultureni, Eugen MureşanEugen Mureşan

Gânduri bune și curate să vă însoțească pretutindeni, fericirea și bunăstarea să vă fie mereu alături!

Crăciun fericit!La mulţi ani!

Primăria comunei Tritenii de Jos,primar Valer Saşa

miercuri, 23 decembrie 2015 monitorulcj.ro 7

În pragul Sărbătorii Crăciunui În pragul Sărbătorii Crăciunui și a Anului Nou, vă adresăm și a Anului Nou, vă adresăm

cele mai sincere urări de cele mai sincere urări de sănătate, fericire și împliniri.sănătate, fericire și împliniri.

SĂRBĂTORI FERICITE!SĂRBĂTORI FERICITE!

Horia-Petru Şulea, Horia-Petru Şulea, primarul comunei Floreștiprimarul comunei Florești

Spiritul Sfi ntelor Sărbători Spiritul Sfi ntelor Sărbători de Crăciun să vă aducă multe bucurii, de Crăciun să vă aducă multe bucurii,

sănătate, pace sufl etească și încrederea sănătate, pace sufl etească și încrederea într-un An Nou, în care speranţele într-un An Nou, în care speranţele

să se împlinească alături să se împlinească alături de cei dragi.de cei dragi.

Sărbători fericite! Sărbători fericite! La mulţi ani!La mulţi ani!

Primarul orașului Huedin, Primarul orașului Huedin, Mircea MoroșanMircea Moroșan

Fie ca Pruncul născut în ieslea din Betleem să vă umple casele şi vieţile cu bucurie, sănătate şi multă înţelepciune pentru anul care vine.

La mulţi ani!

Primar,Radu HANGA

Din lumina Din lumina sărbătoririi nașterii sărbătoririi nașterii Domnului și din Domnului și din speranța ce însoțește speranța ce însoțește Noul An, gânduri Noul An, gânduri bune și urări de bune și urări de sănătate, împliniri sănătate, împliniri și bucurii tuturor!și bucurii tuturor!

La mulți ani!La mulți ani!Primăria Orașului Dej, Primăria Orașului Dej, primar Costan MORARprimar Costan MORAR

Cele mai calde felicitări şi urări de bine transmitem

tuturor colaboratorilor şi angajaţilor noştri.Vă mulţumim pentru că ne-aţi fost alături

şi în acest an.Totodată le dorim tuturor

clujenilor să fi e sănătoşi şi să se bucure în linişte de sărbătorile de

iarnă.CRĂCIUN FERICIT CRĂCIUN FERICIT

ŞI LA MULŢI ANI!ŞI LA MULŢI ANI!

DIRECTOR GENERALIng. Călin Platon

DRUMURI ŞI PODURI JUDEŢENE CLUJDRUMURI ŞI PODURI JUDEŢENE CLUJ Cu ocazia Sărbătorilor de Iarnă,DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ

A FINANTELOR PUBLICE CLUJ-NAPOCA

șiADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A

FINANȚELOR PUBLICE CLUJ,urează

contribuabililor, salariaților și colaboratorilor săi :

“LA MULȚI ANI CU SĂNĂTATE!”Fie ca Sfi ntele sărbători ale

Crăciunului și Anului Nou să vă aducă împliniri și mulțumiri în viața personală și satisfacții în viața

profesională.

8 RELIGIE monitorulcj.ro | miercuri, 23 decembrie 2015

Un tânăr bine educat este de mare preţ şi în faţa lui Dumnezeu şi în faţa oameni-lor. Când vezi un copil bine crescut ţi se bucură sufl etul. În copilul bine educat vezi amestecate inocenţa, drăgă-lăşenia, bunătatea şi multe alte virtuţi.

Pentru ca lumea în care trăim să devină mai bună, nu există al-tă soluţie decât educarea copiilor şi tinerilor. Aşa precum pentru înnoirea unei grădini trebuie să se sădească arbuşti noi, iar, ca să crească şi să înfl orească, trebuie să fi e bine îngrijiţi, mai ales că nu există posibilităţi prea mari de a transplanta arbori bătrâni şi de a-i face să rodească [1], tot aşa, pentru îmbunătăţirea atmosferei din societate, de care ne plângem, nu există altă posibilitate decât educarea tinerilor.

Atunci când ei vin pe lume sunt fi inţe nevinovate. Lipsa unei educaţii corecte îi poate denatu-ra. Ei pot îndulci viaţa noastră amară. Pe bună dreptate se spu-ne că zâmbetul copilului este pen-tru mamă ca o rugăciune pentru Dumnezeu. În preajma copilului stăruie mereu o atmosferă de lu-mină şi frumuseţe [2].

A educa copiii şi tinerii în-seamnă a te îngriji ca sufl etele lor să fi e ferite de stricăciunea lumii şi ca seminţele onestităţii împlân-tate în ei să ajungă să încolţeas-că fericit, prin neîncetate îndem-nuri şi exemple, apoi ca minţile lor să fi e pătrunse de cunoaşte-rea adevărată a lui Dumnezeu [3].

Dacă lucrul acesta nu se în-tâmplă s-ar putea ca viaţa lor să fi e ratată. Iar marele pedagog Co-menius se întreabă: Ce sunt cei bogaţi fără înţelepciune, decât nişte porci îngrăşaţi cu tărâţe? Şi ce sunt cei săraci fără înţelegerea lucrurilor, decât nişte măgăruşi condamnaţi să ducă poveri? Ce este cel frumos care n-a învăţat nimic, decât un papagal împodo-bit cu pene? [4]

Modelul absolut de copil şi de tânăr educat este Domnul Iisus Hristos, Cel născut în ieslea Betle-emului. Îmi veţi zice că El este Dumnezeu. Este adevărat. Este Dumnezeu desăvârşit, dar şi om desăvârşit. Noi nu putem spune ca monofi ziţii că dumnezeirea din el a absorbit umanitatea. Prin în-trupare, făcându-Se asemenea oa-menilor (Filipeni 2, 7), S-a mani-festat exact ca un om, în afară de păcat. Colindul ne spune că Pe Fi-ul în al Său nume,/ Tatăl L-a tri-mis în lume,/ Să se nască şi să crească,/ Să ne mântuiascăş5ţ. Iar Sfântul Evanghelist Luca precizea-ză că Iisus sporea cu înţelepciu-nea şi cu vârsta şi cu harul la Dum-nezeu şi la oameni (Luca 2, 52).

Evangheliile canonice nu ne relatează multe întâmplări din viaţa Pruncului Iisus. Ne spune Sfântul Luca, în capitolul 2 al Evangheliei sale, că, la 12 ani, co-pilul Iisus, de Paşti, a mers îm-preună cu părinţii Săi la Ierusa-lim. După încheierea sărbătorii, spre neliniştea părinţilor Săi, a rămas în templu. Ei credeau că este prin mulţimea pelerinilor ce se întorceau acasă. S-au întors după El şi, la trei zile, L-au găsit în templu, discutând cu învăţă-torii Legii. Reiese de aici că Prun-cul Iisus era dus de părinţi la sluj-bele religioase şi că era interesat

de religie. A coborât cu ei, spune Luca, şi a venit în Nazaret şi le era supus (Luca 2, 51). Pruncul Iisus era ascultător şi cuminte.

Multe alte amănunte ni le re-latează evangheliile apocrife. Chiar dacă nu sunt canonice, povestiri-le pe care ni le prezintă sunt în spiritul Evangheliei lui Hristos. De exemplu, Evanghelia lui Pseu-do-Matei, relatându-ne fuga în Egipt din faţa lui Irod care căuta viaţa Pruncului, ni-L arată pe Co-pilul Mântuitor plin de har şi de putere. Regnul mineral, vegetal şi animal erau în armonie cu El şi-L ascultau: I se închinau leii şi leo-parzii şi mergeau alături de ei prin deşert. Oriunde se duceau Maria şi Iosif, ei o luau înainte şi le ară-tau drumul, apoi îşi aplecau ca-petele închinându-se lui Iisus. Pri-ma zi când Maria văzu leii şi alte neamuri de sălbăticiuni venind în preajma sa încremeni de frică. Dar Pruncul Iisus o privi cu un chip vesel şi-i zise: mamă, nu te teme, căci nu aleargă spre tine ca să-ţi facă rău, ci ca să ţi se supună [6]. Toate acestea datorită sfi nţeniei, bunătăţii şi nevinovăţiei Lui.

Iar Evanghelia lui Pseudo-To-ma ne relatează ce s-a întâmplat după ce s-au întors în Nazaret: Copilul Iisus, pe când avea cinci ani, se juca după ploaie în albia unui pârâu: aduna apele murda-re în câteva gropi şi le limpezea cu un singur cuvânt poruncitor. Frământând apoi cu mâinile no-roiul moale a plăsmuit douăspre-zece vrăbii. A făcut aceasta într-o sâmbătă. Mai mulţi copii se ju-cau împreună cu El. Un iudeu, care a văzut că Iisus se juca în ziua de sabat, a alergat şi L-a pâ-rât tatălui Său zicând: Iată, fi ul tău se joacă la pârâu; a făcut do-uăsprezece păsări de noroi pro-fanând ziua sabatului. Iosif veni la pârâu şi văzându-L pe Iisus în-cepu să-L certe: De ce faci în zi de sabat ce nu este îngăduit? Dar Iisus, lovindu-Şi palmele una de cealaltă, strigă vrăbiilor de noroi: luaţi-vă zborul! Şi păsările au bă-tut din aripi şi s-au îndepărtat cu mare larmă. Iudeii care erau de faţă s-au înspăimântat [7]. Se ve-de limpede că Pruncul Iisus era sociabil, prietenos şi lipsit de ha-botnicie. Jocurile Lui erau cuminţi şi nevinovate. Nu exista pe atunci calculator că, dacă ar fi existat, cu siguranţă, l-ar fi folosit în mod pozitiv şi fără excese. Oricum, ca orice copil normal, Pruncul Iisus se juca. Şi, iarăşi cred că Pruncul Iisus este modelul absolut de co-pil şi tânăr bine educat.

Nici o altă îndeletnicire n-are importanţa pe care o are educa-rea şi formarea tinerilor. Cel ce va face şi va învăţa, zice Mântu-itorul, acesta mare se va chema în împărăţia cerurilor (Matei 5, 19). Iar Sfântul Antonie cel Ma-re, părinte cu foarte mulţi uce-nici, trage această concluzie: Cel ce poate îmblânzi pe cei neînvă-ţaţi, ca să iubească învăţătura şi îndreptarea, făcător de om trebu-ie să se numească [8].

Această misiune nu-i nici sim-plă şi nici uşoară. Arta artelor, zice Sfântul Grigorie de Nazianz, este să-l formezi pe om, cea mai insta-bilă şi cea mai complicată fi inţă din-tre vieţuitoare [9]. Dar cine reuşeş-te să o ducă până la capăt are ma-re merit, pentru că a forma corect tineretul valorează mai mult decât

a cuceri Troia [10]. Pedagogul Jan Amos Comenius se întreba retoric şi tot el îşi răspundea: Ce dar mai mare şi mai bun putem aduce so-cietăţii decât să învăţăm şi să culti-văm tineretul? [11] Apoi ne spune ce înţelege el prin educarea tinere-tului: A educa tineretul cu prevede-re înseamnă a te îngriji dinainte ca sufl etele lor să fi e ferite de strică-ciunea lumii şi ca seminţele ones-tităţii împlântate în ei să ajungă să încolţească fericit, prin neîncetate îndemnuri şi exemple, apoi ca min-ţile lor să fi e pătrunse de cunoaşte-rea adevărată a lui Dumnezeu şi a feluritelor Sale zămisliri şi astfel să se obişnuiască să vadă lumea prin lumina lui Dumnezeu, să iubească şi să cinstească pe Părintele lumi-nilor, mai presus de orice [12].

Pe copii şi pe tineri îi educăm cu cuvântul, dar, mai ales, cu exem-plul. Sfântul Ignatie Teoforul insis-tă asupra acestui adevăr: Mai bine este să taci şi să faci, decât să vor-beşti şi să nu faci. Bine este a în-văţa dacă cel ce învaţă face. Unul este învăţătorul, Domnul Iisus Hris-tos, Cel care a zis şi a făcut; iar ce-le pe care le-a făcut tăcând sunt vrednice de Tatăl Lui. Cel ce are cu adevărat cuvântul Lui Iisus, acela poate să audă chiar tăcerea Lui, ca să fi e desăvârşit, pentru ca să facă prin cele ce spune şi să se cunoas-că prin cele ce face [13].

Trei instituţii îi educă şi îi for-mează pe tineri: Familia, Biserica şi Şcoala. Totul începe în familie. Aici este mediul în care se formea-ză viitorul om. Părinţii au o res-ponsabilitate deosebită în ce pri-veşte devenirea copiilor lor. Sfân-tul Apostol Pavel e clar în acest sens: Dacă cineva nu poartă grijă de ai săi şi mai ales de casnicii săi, s-a lepădat de credinţă şi este mai rău decât un necredincios (1 Timo-tei 5, 8). Vestitul pedagog Iohann Heinrich Pestalozzi scrie o carte în-treagă intitulată: „Cum îşi învaţă Gertruda copiii”. Rolul mamei în formarea copiilor este esenţial. Şi o spune din propria-i experienţă. Mama l-a învăţat la sânul ei să gân-gurească numele lui Dumnezeu [14]. Mama are credibilitate pen-tru copilul ei. Am crezut în mama mea; inima ei mi-a arătat pe Dum-nezeu. Dumnezeu este Dumneze-ul inimii mele, Dumnezeul inimii ei. Nu cunosc alt Dumnezeu. Dum-nezeul creierului meu e o himeră; nu cunosc alt Dumnezeu decât pe Dumnezeul inimii mele şi mă simt om numai în credinţa pe care o am în Dumnezeul inimii mele. Dum-nezeul minţii mele este un Dum-nezeu fals, mă pierd adorându-L; Dumnezeul inimii mele este Dum-nezeul meu, mă încred în dragos-tea Lui. Mamă, mamă, tu mi-ai ară-tat pe Dumnezeu în învăţăturile ta-le şi eu L-am găsit în supunerea mea faţă de tine [15].

Credinţa o sugem odată cu lap-tele de la sânul mamei noastre. Îl auzim pe Ion Creangă, neîntrecu-tul povestitor, aducându-şi amin-te: Aşa era mama în vremea copi-lăriei mele, plină de minunăţii, pe cât mi-aduc aminte şi-mi aduc bi-ne aminte, căci braţele ei m-au le-gănat când îi sugeam ţâţa cea dul-ce şi mă alintam la sânu-i, gângu-rind şi uitându-mă în ochi-i cu drag! Şi sânge din sângele ei şi carne din carnea ei am împrumu-tat, şi a vorbi de la dânsa am în-văţat. Iar înţelepciunea de la Dum-nezeu, când vine vremea de a pri-

cepe omul ce-i bine şi ce-i rău [16].Nu numai mamele, ci şi taţii

au mare responsabilitate faţă de copiii lor, faţă de viitorul societă-ţii. Unul dintre entuziaştii aces-tui neam, Ioan Alexandru, de la a cărui moarte se împlinesc 15 ani, spunea: Mi-e gândul la case-le pline de copii din toată ţara, la ceasul sfânt de seară când tatăl, întors ostenit de la lucru din câmp sau din fabrică, împarte, la lumi-na lămpii, pâine pruncilor, pâine însoţită de cuvânt rar, plin de iu-bire şi nădăjduire pe acest pă-mânt românesc al părinţilor noş-tri [17]. Autorul citat a realizat rolul esenţial pe care-l au părin-ţii în educarea copiilor. În poe-mul „Casa părintească” spune: Sfânt obicei, părinţii din părinţi/ O mână sapă alta se închină/ Şi Domnul picură din mila lui/ Ulei în graiul lămpii pe colină [18].

Din nefericire, în lumea noas-tră postmodernă foarte mulţi oa-meni nu mai văd familia aşa. Pe bună dreptate, Preafericitul Părin-te Daniel subliniază că totdeauna au existat crize în familie. Astăzi, însă, familia naturală tradiţională se afl ă în criză, în mutaţie spre un viitor confuz şi incert, în toată Eu-ropa, astfel încât criza familiei es-te percepută ca simptom al civili-zaţiei occidentale, o criză a socie-tăţii contemporane însăşi [19].

Cum se poate depăşi această criză? Zicem noi că printr-o apro-piere a Bisericii de familiile creşti-ne şi de copiii lor. Biserica este a doua instituţie care trebuie să se ocupe de educarea copiilor. Biseri-ca trebuie să colaboreze cu fami-lia. Trebuie cultivată legătura din-tre taina familiei şi taina Bisericii, între taina copilului şi taina per-soanei, de vreme ce, pentru a fi om adevărat, Domnul Iisus Hristos S-a născut din femeie şi a intrat în is-torie ca şi copil la Crăciun.

Biserica trebuie să vină în în-tâmpinarea familiei, conlucrând la educarea copiilor. E de mare importanţă catehizarea acestora, începând de la grădiniţă şi până la nivelul studiilor superioare. Şcoala îşi face şi ea, în măsura în care reuşeşte, misiunea ei, dar, cu gândul că în şcoală se face oră de Religie, nu se poate renunţa la catehizarea de la biserică şi la programele de natură educativă cu copiii şi cu tinerii.

Dacă suntem obiectivi vom re-cunoaşte că nici noi, episcopii, nu avem o strategie coerentă referi-toare la educarea tinerilor, că nu toţi preoţii fac catehizaţie sau pro-grame cu copiii, care presupun chiar şi excursii, pelerinaje şi com-petiţii sportive. Şi nu fac, nu nea-părat din rea voinţă, ci şi pentru că această activitate necesită o oa-recare harismă. Şi apoi trebuie subliniată o altă realitate tristă: multe parohii sunt îmbătrânite şi nu mai au copii. Însă, indiferent de numărul lor, mulţi sau puţini, trebuie să ne ocupăm de ei, căci reprezintă viitorul Bisericii.

A treia instituţie care are un rol esenţial în formarea copiilor şi a tinerilor este Şcoala. Şcoala şi Biserica au mers mână în mână sute de ani când a fost vorba de formarea tinerei generaţii. E ade-vărat că nu întotdeauna au ştiut s-o facă la modul absolut al cu-vântului. De aceea, Părintele To-ma Chiricuţă, preot de vocaţie şi tată al Profesorului Ioan Chiricu-

ţă medicul care a întemeiat Insti-tutul Oncologic din Cluj, se între-ba retoric: Suntem sufi cient apro-vizionaţi noi, născătorii şi educa-torii copilului, adolescentului şi a tânărului, cu înţelegere, cu iubire şi jertfă, pentru a-i călăuzi? Avem noi, părinţii şi învăţătorii, îndes-tulătoare bogăţie de adevăr, de bi-ne şi de frumos în fagurele sufl e-tului nostru, spre a hrăni cu mie-rea lui sufl etul generaţiei care se ridică, în aşa fel încât, atunci când se va plini vremea, să-i putem în-credinţa ei lucrarea şi rodirea de mâine a sufl etului Patriei noastre? Iată, gânduri, iată griji şi întrebări, pe care e bine ca să ni le punem cu seriozitate şi cu putere, în a-ceastă vreme, noi, oamenii maturi ai generaţiei actuale, prin care gân-deşte şi trăieşte neamul [20].

Privind realist ceea ce se în-tâmplă vom recunoaşte că nici părinţii, nici preoţii, nici dascălii nu se pot mulţumi cu rezultatul misiunii lor. În ce-i priveşte pe părinţi, nu toţi au o viaţă religi-oasă profundă; preoţii, nu toţi sunt râvnitori; iar dascălii, nu toţi au harisma pedagogică de care ar fi nevoie. Ne încurajează faptul că, totuşi, mulţi tineri sunt bine-crescuţi. Dar sunt destui care n-au o viaţă de creştini practicanţi.

Tinerii bine educaţi pot schim-ba lumea şi o pot face mai bună. Pruncul Iisus, a Cărui naştere o sărbătorim, şi Care sporea cu în-ţelepciunea şi cu vârsta şi cu ha-rul la Dumnezeu şi la oameni (Lu-ca 2, 52), a schimbat mersul în-tregii istorii universale. Creştinii practicanţi îşi dau seama de ro-lul Lui unic în ce priveşte soarta omenirii.

Toţi avem nevoie de El. Gio-vanni Papini, scriitor marxist la început, după convertire, a scris o carte dedicată vieţii lui Hristos. Adresându-I-se Îi spune: Toţi au nevoie de Tine, chiar cei ce nu ştiu: cei ce nu ştiu mai amarnic ca cei ce ştiu. Flămândul îşi în-chipuie că umblă după pâine, dar îi e foame de Tine; însetatul cre-de că vrea să bea apă, dar îi es-te sete de Tine; bolnavul se mân-gâie că râvneşte sănătatea, dar boala lui nu-i decât lipsa Ta [21].

În spiritul Evangheliei Lui do-rim să-i formăm pe tineri. Din pă-cate cele trei instituţii, Familia, Biserica şi Şcoala, n-au făcut tot ce trebuie în acest sens. Pe fon-dul lipsei noastre de implicare, de apropiere şi de înţelegere, pe bună dreptate tinerii şi-au arătat nemulţumirea. Prilejul l-a oferit catastrofa de la Clubul Colectiv. Şi astăzi ne doare sufl etul atât pentru tinerii ce-au suferit acolo, cât şi pentru părinţii lor. Sigur că ne-am arătat compasiunea şi le-am împărtăşit durerea făcând ceea ce puteam noi face. Pe lângă rugă-ciunile organizate, începând cu Piaţa Catedralei din Cluj şi în mul-te biserici, studenţii teologi, în mod organizat, au donat sânge. Apoi s-a făcut o colectă în toată Arhiepiscopia, adunându-se su-ma de 255.279 lei, acţiune pen-tru care le mulţumim preoţilor şi credincioşilor noştri. Banii nădăj-duim să ajungă acolo unde este mai mare nevoie.

Tinerilor nu li se poate cere să se comporte ca bătrânii. Înţe-leptul Solomon zice: Bucură-te, omule, cât eşti tânăr şi inima ta să fi e veselă în zilele tinereţii ta-

le şi mergi în căile inimii tale şi după ce-ţi arată ochii tăi, dar să ştii că, pentru toate acestea, Dum-nezeu te va aduce la judecata Sa (Eclesiastul 11, 9). Deci şi bucu-rie şi bună cuviinţă.

Faţă de educarea tinerilor noi, cei maturi, avem o mare răspun-dere. Părintele Arsenie Papacioc avea o maximă care-i mereu vala-bilă: Dacă tinereţea ar şti, şi dacă bătrâneţea ar putea. Cât suntem ti-neri şi cu mare putere de muncă, avem nevoie de experienţa bătrâ-nilor, care fi zic nu mai au mare pu-tere, dar care ne pot sfătui. Altfel riscăm ca, fără sfaturi potrivite, sau chiar derutaţi de păreri îndoielni-ce, să nu acţionăm în cel mai feri-cit mod. Şi ştim cu ce rapiditate co-munică tinerii pe Facebook. Şi lu-crurile bune şi lucrurile rele, aproa-pe instantaneu, pot fi comunicate milioanelor de oameni. Sigur că de dorit ar fi ca şi cei ce au idei lumi-noase să se folosească de aceste mijloace tehnice rapide.

Suntem în preajma clipelor de lumină, când Hristos Domnul co-boară pe Pământ ca oamenii să devină mai buni. Noi nădăjduim că tinerii noştri, folosindu-se de modelul Lui, să facă o lume mai bună, mai dreaptă, mai corectă şi mai sfântă. Şi îndemnul nos-tru, folosindu-se de o strofă de colind, vi se adresează tuturor: Şi-acum te las, fi i sănătos şi ve-sel de Crăciun;/Dar nu uita, când eşti voios, creştine să fi i bun! [22]

Sărbători fericite vă dorim de Crăciun, de Anul Nou şi de Bo-botează![1] Jan Amos Comenius, Didac-tica Magna, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1980, p. 14.[2] Ernest Bernea, Îndemn la sim-plitate, Editura Anastasia, Bucu-reşti, 1995, p. 109.[3] Jan Amos Comenius, op. cit., p. 14.[4] Ibidem, p. 34.[5] Prof. Ioan Brie, 73 Colinde, Cluj-Napoca, 1980, p. 6.[6] Cristian Bădiliţă, Evanghelii apocrife, Humanitas, Bucureşti, 1996, p. 167.[7] Ibidem, p. 103.[8] Filocalia 1, Sibiu, 1947, p. 6.[9] Apud Jan Amos Comenius, op. cit., p. 7.[10] Ibidem.[11] Ibidem.[12] Ibidem, p. 14.[13] Sfi nţii Părinţi, despre educa-ţie, Editura Cuvântul Vieţii, Bu-cureşti, 2015, p. 71.[14] I. H. Pestalozzi, Cum îşi în-vaţă Gertruda copiii, Editura Di-dactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1977, p. 13.[15] Ibidem, p. 133.[16] Ion Creangă, Poveşti, amin-tiri, povestiri, Editura Eminescu, Bucureşti, 1980, p. 171.[17] Ioan Alexandru, Iubirea de Patrie, Editura Minerva, Bucu-reşti, 1985, p. 94.

[18] Ioan Alexandru, Pământ Transfi gurat, Editura Minerva, Bu-cureşti, 1982, p. 165.

[19[ Familia şi Viaţa la înce-putul unui nou mileniu creştin, Bucureşti, 2001, p. 33.[20] Fântâna Domnilor, 6, Apri-lie, 1933, p. 176.[21] Giovanni Papini, Viaţa lui Ii-sus, Editura Orizonturi, Bucureşti, 2012, p. 470.[22] Prof. Ioan Brie, 73 Colinde, Cluj-Napoca, 1980, p. 74.

†ANDREIdin harul lui Dumnezeu

Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi SălajuluiCucernicului cler, cuviosului cin monahal şi iubiţilor credincioşi din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului,

har şi bucurie de la Învăţătorul cel Mare, iar de la noi arhiereşti binecuvântări.

Copiii şi tinerii bine educaţi devin cu vârsta tot mai înţelepţi

Iisus sporea cu înţelepciunea şi cu vârsta şi cu harul la Dumnezeu şi la oameni (Luca 2, 52).

miercuri, 23 decembrie 2015 | monitorulcj.ro RELIGIE 9

Florentin, din harul şi mila Atot-puternicului Dumnezeu, prin gra-ţia Sfântului Scaun Apostolic al Romei, Episcop de Cluj-Gherla, onoratului cler împreună slujitor, cuvioaselor persoane consacrate statornic rugătoare, iubiţilor creş-tini greco-catolici şi tuturor credin-cioşilor creştini, de Dumnezeu iu-bitori, «har, milă, pace de la Dum-nezeu-Tatăl şi de la Hristos Isus, Domnul nostru!»

«Dumnezeu fi ind bogat în mi-lostivire, pentru marea Sa iubire cu care ne-a iubit, pe când noi eram morţi din cauza greşelilor noastre, ne-a readus la viaţă îm-preună cu Hristos, căci prin har sunteţi mântuiţi» (cf. Ef. 2,4-5)

Iubiţi credincioşi,Mărita Sărbătoare a Naşterii

Domnului nostru Isus Hristos ne umple din nou sufl etele de bucu-rie şi ne invită să-o trăim, în fami-liile şi în comunităţile noastre, pri-mind şi oferind semne ale iubirii.

Pentru câteva zile, uităm difi -cultăţile şi problemele vieţii şi tră-im, împreună cu cei dragi, mulţu-mirea şi încântarea sărbătorii. Toa-te acestea, însă, sunt satisfacţii tre-cătoare. Creştinul trebuie să reîn-noiască în sufl etul său acea bucu-rie netrecătoare, acel „cadou” pri-mit de la Dumnezeu, Tatăl Milos-tiv, pe care îl poartă deja în sufl e-tul său. Este darul Mântuirii, „sem-nul” vizibil al iubirii Sale milosti-ve faţă de fi ecare dintre noi. Săr-bătoarea Crăciunului ne invită, aşa-dar, să descoperim în sufl ete bu-curia de a fi iubiţi, ocrotiţi şi mân-tuiţi, de Tatăl Milostiv. Această iu-bire a dorit să îmbrace chipul uman în Fiul Său, născut la Betleem, din sânul Mariei.

În acest an, celebrăm Marea sărbătoare a Naşterii Domnului nostru Isus Hristos în contextul Anului Sfânt al Milostivirii convo-cat de către Sf. Părinte Papa Fran-cisc. Pontiful Roman a dorit să ne propună o perioadă de timp în ca-re să trăim zilnic harul milostivi-rii Tatălui, să-l vestim şi să-i con-ducem pe ceilalţi spre marele mis-ter al milostivirii lui Dumnezeu, contemplând Chipul lui Hristos, „Chipul milostivirii Tatălui” (cf. M.V. 24-25).

Acest An Jubiliar a început cu sărbătoarea Neprihănitei Zămisliri în care celebrăm revărsarea haru-lui milostivirii Divine asupra Fe-cioarei Maria şi răspunsul ei de iu-bire prin care „milostivirea Dom-nului va continua să se reverse din neam în neam asupra celor care se tem de El” (cf. Lc. 1,50). Anul Sfânt se va încheia cu sărbătoarea Hristos Rege, care celebrează mo-mentul în care toţi oamenii, ase-menea Mariei, vor răspunde iubi-rii divine recunoscându-L pe Hris-tos ca Rege şi Stăpânitor al între-gului Univers. Atunci Milostivirea Divină se va revărsa asupra între-gii omeniri ca semn al prezenţei Împărăţiei lui Dumnezeu pe pă-mânt.

În pregătirea spirituală pentru Mărita Sărbătoare, dorim să con-templăm împreună revelarea mi-lostivirii Tatălui mai întâi în tim-pul Vechiului Testament, iar apoi în timpul Noului Testament prin Fiul, Chipul milostivirii Tatălui, Cel născut din Maria, „Izvorul Milos-tivirii”. Astfel, cunoscând Milosti-virea Tatălui vom putea învăţa «să fi m milostivi precum Tatăl», aşa cum ne invită Sf. Părinte în acest An al Milostivirii.

1. Descoperirea Milostivirii Tatălui

«Dumnezeu, iubitor de oameni, milostiv, îndelung răbdător» (cf. Ex. 34,6)

Sărbătoarea Naşterii Domnului reprezintă împlinirea făgăduinţei făcute de Dumnezeu dintru înce-puturi primilor oameni, după pă-catul lor, care marchează începu-tul luptei spirituale dintre „semin-ţia femeii” şi cea a şarpelui (cf. Gen. 3,15). Atunci când Dumne-

zeu, Tatăl Milostiv, nu a pedepsit răutatea păcatului omului cu moar-tea, aşa cum ar fi trebuit, ci, alun-gându-l din frumoasa grădină a Edenului, i-a oferit posibilitatea răscumpărării din păcat, trimiţând în lume pe Fiul Său iubit.

Isus Hristos, Cuvântul Întrupat, este „seminţia femeii” care va lua asupra Sa răutatea păcatului şi, bi-ruind moartea, va zdrobi capul şar-pelui. „Iar numele fecioarei era Maria” (Lc. 1,27).

În cursul istoriei de iubire pe care Tatăl Milostiv a scris-o cu ome-nirea, a dorit să-şi aleagă persoa-ne cărora să le descopere milosti-virea Lui. Astfel, Dumnezeu S-a arătat mai întâi lui Avraam, che-mându-l „din pământul său şi din neamul său” pentru a-l trimite în ţara rânduită şi a ridica din el un popor mare şi binecuvântat (cf. Gen. 12,1-2). După promisiunea Domnului, Avraam va fi „izvor de binecuvântare” pentru toate nea-murile pământului (cf. Gen. 12,3).

În milostivirea Sa, Dumnezeu încheie un legământ cu Avraam făgăduind: „Eu voi fi Dumnezeul tău şi al urmaşilor tăi, de după ti-ne” (cf. Gen. 17,7). Acest legământ sfânt va continua cu Isaac şi apoi cu Iacob, căruia Dumnezeu îi va schimba numele în Israel (cf. Gen. 32,27-28). Cei doisprezece fi i ai lui Israel, cu seminţiile lor, vor con-stitui poporul lui Dumnezeu.

Lui Moise, Dumnezeu i se des-coperă în rugul arzând şi îi arată milostivirea Sa faţă de popor, eli-berându-l din robia Egiptului, apoi, vorbindu-i pe Muntele Sinai, îi pro-pune o alianţă bazată pe respec-tarea celor zece porunci. Domnul făgăduieşte poporului că, dacă va păzi poruncile Sale şi legământul Său, va fi „popor ales dintre toate neamurile, preoţie împărătească şi neam sfânt” (cf. Ex. 23,22). Popo-rul promite că va asculta şi va îm-plini tot ceea ce a spus Dumnezeu (cf. Ex. 24,7), dar practic nu se în-tâmplă aşa. La coborârea lui Mo-ise de pe Muntele Sinai poporul nerăbdător devenise idolatru şi se închina unui viţel de aur. Moise va mijloci pentru popor ca Dum-nezeu să nu-i piardă, aducându-i aminte de promisiunile făcute pă-rinţilor şi strămoşilor săi, iar Dom-nul se va milostivi de ei.

Dumnezeu rămâne alături de poporul Său ocrotindu-l pe drumul spre Ţara făgăduinţei.

Moise, „afl ând bunăvoinţă în faţa ochilor lui Dumnezeu” îi ce-re să i se arate. Dumnezeu va ac-cepta să-şi dezvăluie slava rostind numele Său cel Preasfânt: „Dum-nezeu iubitor de oameni, milostiv, răbdător, plin de îndurare şi de dreptate, care păzeşte adevărul şi arată milă la mii de neamuri; ca-re iartă vina şi răzvrătirea şi păca-tul, dar nu lasă nepedepsit pe cel ce păcătuieşte” (cf. Ex. 34,6-7). Astfel, Moise, fără a putea vedea chipul lui Dumnezeu, ascultă şi reţine atributele lui Dumnezeu, pentru a putea apela în viitor ca mijlocitor la acestea milostivirea, răbdarea şi iertarea lui Dumnezeu.

În continuare, Dumnezeu rea-minteşte şi reînnoieşte legământul făcut cu poporul Său: „voi fi Dum-nezeul vostru şi voi poporul Meu” (cf. Lev. 26,12), punându-i condi-ţia să umble după legile Sale şi să împlinească poruncile Sale (cf. Lev. 26,3).

La timpul rânduit, Domnul va destăinui şi criteriul alegerii Sale: „tu, eşti poporul sfânt al Domnu-lui Dumnezeului Tău şi te-a ales Domnul Dumnezeul Tău ca să-i fi i poporul Lui ales dintre toate po-poarele de pe pământ (…) pentru că vă iubeşte Domnul” (cf. Dt. 7,8). Criteriul alegerii divine nu s-a ba-zat pe faptul că era un popor nu-meros, puternic sau bogat, ci pe le-gătura de iubire milostivă cu care Domnul S-a legat de acest popor.

Cu toate acestea, fi ii poporului ales vor încălca din nou legămân-

tul încheiat, iar Domnul, prin ju-decători şi profeţi, va arăta păca-tul şi infi delitatea lor, invitându-i să ceară iertare şi milă de la Dum-nezeu. Chiar şi regelui David, un-sul Său, Dumnezeu îi descoperă păcatul prin prorocul Natan (cf. 2Regi 12,1-12). David îşi va recu-noaşte păcatul şi va apela cu în-credere la mila lui Dumnezeu, com-punând acea frumoasă rugăciune de penitenţă: „Miluieşte-mă Dum-nezeule, după mare mila Ta, şi du-pă mulţimea îndurărilor Tale, şter-ge fărădelegea mea” (cf. Ps 50,1-2).

Cartea Psalmilor ne dezvăluie încrederea pe care poporul o dobân-deşte treptat în mila şi bunătatea lui Dumnezeu. Apare, aşadar, chipul lui Dumnezeu care „curăţeşte toate fărădelegile, vindecă toate bolile, sca-pă din stricăciune viaţa, încununea-ză cu milă şi cu îndurări. Căci este (…) îndelung răbdător şi mult mi-lostiv.” (cf. Ps 102,3-8). Dumnezeu se descoperă, astfel, ca fi ind un Ta-tă Milostiv faţă de fi ii Săi şi faţă de toţi cei care se tem de El: „Precum miluieşte tatăl pe fi i, aşa a miluit Domnul pe cei ce se tem de El (…) iar mila Domnului din veac în veac spre cei ce se tem de Dânsul” (cf. Ps 102,13.17)

Poporul a dorit chiar să închi-ne un psalm de laudă milei veşni-ce a lui Dumnezeu, în care, relu-ând istoria Domnului cu poporul Său, repetă la fi ecare verset: „în veac este mila Lui” (cf. Ps 135).

În cuvântul lor, profeţii Vechiu-lui Testament pun în directă legă-tură milostivirea cu iubirea lui Dumnezeu. Domnul îl iubeşte pe poporul Său ca un soţ dispus să ierte infi delitatea sau trădarea so-ţiei sale (cf. Os 2, 21-25). Când po-porul se căieşte pentru răul făcut şi doreşte să se întoarcă la El, Dom-nul îşi arată din nou bunăvoinţa.

Citite la lumina Milostivirii Di-vine, evenimentele istoriei Vechiu-lui Testament dezvăluie legătura de iubire milostivă dintre Dumne-zeu şi poporul lui Israel. Este o is-torie ce începe cu actul creaţiei iz-vorât din dorinţa lui Dumnezeu de a împărtăşi iubirea Sa milostivă o-mului şi continuă cu istoria legă-mântului încheiat cu poporul Său.

Ca urmare, treptat, poporul va învăţa că, atunci când este în si-tuaţii difi cile sau cade în greşeală şi se întoarce căit şi smerit spre Domnul, poate apela cu încredere la ajutorul, la milostivirea şi iubi-rea Lui, pentru că El iartă totul.

Milostivirea apare ca o putere divină ce porneşte dintr-o iubire atât de mare încât poate învinge chiar şi răul păcatului sau infi de-litatea poporului ales. Este acea iu-bire milostivă ce are tăria de a transforma răul în bine, infi delita-tea în credinţă fi delă, mândria în căinţă smerită şi întreaga viaţă în permanentă convertire, întoarcere la Domnul.

În Vechiul Testament, Milostivi-rea Divină apare frecvent cu o mul-titudine de sensuri. Dintre acestea, două sunt întâlnite mai des. Primul redă bunătatea şi fi delitatea lui Dum-nezeu în păstrarea legământului în-cheiat cu poporul Său, iar atunci când poporul încalcă poruncile sta-bilite, dar se căieşte, El îi arată o iu-bire mai puternică decât răul păca-tului şi al infi delităţii.

Un alt sens se referă la acea iu-birea a lui Dumnezeu, ce provine dintr-un „sentiment matern”, ce împreunează bunătatea, duioşia, compătimirea, răbdarea şi iertarea, ilustrat foarte bine în cuvintele pro-rocului Isaia: „Oare uită femeia de pruncul ei şi de rodul pântecelui ei nu are ea milă? Chiar dacă ea îl va uita, Eu nu te voi uita pe tine.” (cf. Is. 49,15)

Ca urmare, putem afi rma că Dumnezeu este acel Tată Milostiv care ne iubeşte ca o mamă. Este imaginea emoţionantă a părinte-lui care, confruntat cu neasculta-rea, împotrivirea, trădarea sau ră-ul păcatului fi ului său, răspunde

cu înţelegere, cu răbdare, cu bu-nătate şi iertare.

Uneori, Milostivirea Divină poa-te părea în opoziţie cu dreptatea divină, însă, chiar dacă dreptatea este primul pas, în faţa părerii de rău întotdeauna iubirea milostivă se arată mai puternică şi mai pro-fundă. Aşa cum afi rma Sf. Ioan Paul al II-lea: „primatul şi superi-oritatea iubirii faţă de dreptate se manifestă tocmai prin milostivire”.

Milostivirea ca atribut al Dum-nezeului infi nit este şi ea infi nită. Ca urmare, infi nită este şi dispo-nibilitatea Tatălui de a-i primi pe toţi fi ii risipitori care se întorc aca-să smeriţi. Infi nită este şi iertarea care va izvorî din minunata jertfă a Fiului care a dorit să îmbrace ha-ina păcatelor pentru a ne oferi ha-ina iertării şi milostivirii Tatălui. Nici un păcat omenesc nu poate birui sau limita această forţă a ier-tării milostive, doar lipsa de bună-voinţă şi neîncrederea, lipsa căin-ţei şi a convertirii sau, altfel spus, împotrivirea la har şi adevăr din partea omului (cf. Sf. Ioan Paul al II-lea).

De fapt, convertirea înseamnă descoperirea milostivirii lui Dum-nezeu şi a iubirii Sale răbdătoare faţă de noi. Este acea iubire atât de mare încât a devenit nu doar o ali-anţă sau un legământ pământesc, ci promisiunea vieţii veşnice, prin Întruparea Fiului Său: „căci Dum-nezeu aşa a iubit lumea, încât pe Fiul Său Cel Unul Născut la dat, ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică” (cf. Io 3,16).

Cunoaşterea Dumnezeului Mi-lostivirii, a Dumnezeului iubirii bi-nevoitoare, ne oferă tuturor o for-ţă de convertire statornică şi ine-puizabilă. Aceia care au ajuns de-ja să cunoască aceste atribute ale lui Dumnezeu, nu vor mai putea trăi decât într-o continuă conver-tire la El. Aceasta ar trebui să fi e starea sufl etească a fi ecărui om că-lător pe acest pământ (Sf. Ioan Pa-ul al II-lea).

Acum, la lumina descoperirii iubirii milostive a lui Dumnezeu în istoria vechiului legământ, să ne întrebăm: Cum şi-a arătat Dum-nezeu mila şi răbdarea Sa faţă de mine? Cum l-aş descrie pe Dum-nezeul în care cred? Cum reacţio-nez eu în faţa răului, a infi delită-ţii sau a trădării din partea celor pe care îi iubesc? Fiind creştin bo-tezat, trăiesc oare cu dorinţa per-manentei convertiri?

2. Maria, Izvorul Milostivirii Tatălui

«Mila Lui din neam în neam spre cei ce se tem de El» (cf. Lc 1,50)

Pentru a înţelege motivul În-trupării lui Dumnezeu în istoria u-mană, trebuie să pornim de la pă-catul strămoşesc, în timp ce, pen-tru a putea aprofunda misterul În-trupării şi Naşterii Domnului din sânul Fecioarei Maria, trebuie să pornim de la misterul alegerii fă-cute de Dumnezeu, prin Neprihă-nita Zămislire a Mariei.

Biserica ne învaţă că Maria, din prima clipă a zămislirii ei, s-a îm-părtăşit din harul mântuitor şi din acea iubire milostivă ce îşi are ori-ginea în jertfa Fiului Tatălui Veşnic. Astfel, Maria, a fost păstrată nea-tinsă de răul păcatului strămoşesc.

Maria este persoana aleasă de Dumnezeu, mai înainte de timp, zămislită cu sufl et neprihănit, pen-tru a deveni „ieslea vie” a Cuvân-tului Întrupat. Ea este cea dintâi fi inţă umană pe care Dumnezeu o introduce în misterul Mântuirii, în misterul Milostivirii Divine. Ei i se dezvăluie identitatea divină şi nu-mele mult aşteptatului Mesia, Isus, Mântuitorul. De aceea, o putem numi pe Fecioara din Nazaret „Mai-ca milei” sau „Maica Milostivirii Divine” (cf. Sf. Ioan Paul al II-lea).

Aleasa lui Dumnezeu, cea „bi-necuvântată între femei”, va răs-punde primind vestea îngerească şi acceptând să devină slujitoarea

Domnului. După Bunavestire, Ma-ria nu se închide în propria bucu-rie ci, sufl etul ei, plin de iubire, se îndreaptă acum spre ceilalţi. Evan-ghelistul Luca ne conduce, în con-tinuare, pe urmele fecioarei din Nazaret, care pleacă «în grabă» spre «o cetate din Iuda» (la 10 zi-le de călătorie), pentru a o ajuta pe ruda sa Elisabeta (cf. Lc 1,36-37).

La salutul Mariei, Elisabeta „pli-nă de Spirit Sfânt” îi va răspunde: „Binecuvântată eşti tu între femei şi binecuvântat este rodul pânte-celui tău!” (cf. Lc. 1,41-42). Elisa-betei i se dezvăluie misterul Mari-ei, o numeşte „Maica Domnului” şi „fericită” pentru că „a crezut”, lăudând-o şi binecuvântând-o. Păs-trând smerenia în faţa misterului divin, Maria, cu reverenţă, îndreap-tă lauda şi binecuvântarea numai spre Dumnezeu. Din sufl etul ei va izvorî un imn de preamărire, adre-sat Domnului. Prin cuvinte sim-ple, dar inspirate din Sfi ntele Scrip-turi, Maria dă glas bucuriei inimii ei, pentru harurile primite de la Domnul, dezvăluind misterul lu-crării divine cu ea, dar şi cu popo-rul Său Israel. Probabil cunoştea atât de bine aceste texte biblice din rugăciune încât ele îi reveneau spontan în minte.

De la înălţimea revelaţiei spiri-tuale, privirea Mariei contemplă prezentul, apoi se îndreaptă spre trecut, iar după aceea spre viitor. Pornind de la lucrarea minunată a Domnului în viaţa ei, Maria înţe-lege că prin ea se va împlini făgă-duinţa făcută strămoşilor ei, înce-pând de la Avraam şi continuând cu urmaşii săi, căci „Dumnezeu şi-a amintit de milostivirea Lui”. Apoi, cu aceeaşi clarviziune spiri-tuală, ea îşi îndreaptă privirea spre viitor, spre rodul mântuirii prin ca-re Milostivirea lui Dumnezeu se va răspândi din generaţie în gene-raţie celor care se tem de El (cf. Lc. 1,46-55). Astfel, Maria se situ-ează alături de Fiul ei în centrul rânduielii mântuirii, căci „spre Ma-ria, ca Mamă a lui Hristos, conver-ge întreaga economie a mântuirii” (Sf. Ioan Paul al II-lea). Iată cum Maria devine adevăratul izvor al Milostivirii Divine pentru toate ge-neraţiile omenirii.

Imnul Mariei, numit în tradiţie „Magnifi cat”, exprimă bucuria vic-toriei milostivirii şi puterii lui Dum-nezeu asupra răului păcatului, ca-uzat de mândria şi necredinţa oa-menilor, începând de la Adam şi E-va, şi până la urmaşii lui Avraam din neam în neam. Căci, Poporul lui Israel, ales de către Domnul Său, a fost adeseori infi del legământu-lui şi slujirii lui Dumnezeu, arătân-du-se ca un slujitor nevrednic. Pe când, aleasa Domnului, Maria, prin consimţământul ei, a devenit sluji-toarea Domnului şi a rămas mereu fi delă acestei misiuni. Astfel, prin Maria, Dumnezeu va împlini făgă-duinţa şi binecuvântarea făcută po-porului Său Israel.

Fiind „pregătită de iubirea Ta-tălui din veşnicie pentru a fi Arca alianţei dintre Dumnezeu şi oa-meni” (cf. M.V. 24), Maria repre-zintă, simbolic, legătura dintre Ve-chiul şi Noul legământ, dar şi iz-vorul prezenţei lui Dumnezeu în-tre oameni, „noua Arcă a alian-ţei”, Tabernacolul viu al Cuvântu-lui Întrupat.

Neprihănirea zămislirii şi plină-tatea harului divin au conferit su-fl etului Mariei acel privilegiu şi acea clarviziune de a pătrunde în mis-terele divine dincolo de timp şi de a le exprima în limbaj uman. Ma-ria, fără a-şi atribui vreun merit, re-cunoaşte opera iubirii milostive a Celui Preaînalt în viaţa ei, contem-plă fi delitatea lui Dumnezeu faţă de făgăduinţa făcută lui Avraam şi urmaşilor săi. În continuare, ea în-trezăreşte şi acele generaţii umane care, în virtutea credinţei lor, se vor bucura de harul milostivirii divine (cf. Lc. 1,50). Privirea ei, de Mamă milostivă, cuprinde întreaga istorie

a lui Dumnezeu cu neamul ome-nesc, cu o predilecţie specială spre cei «umiliţi», cei mici, neajutoraţi, suferinzi, săraci, privaţi de liberta-te, asupriţi, exilaţi sau refugiaţi, ace-ia pe care Dumnezeu a dorit să îi înalţe (cf. Lc 1,52).

Maria a fost numită de către Biserică Născătoare de Dumnezeu pentru că a adus la viaţă pe Fiul lui Dumnezeu, Cel de o fi inţă cu Tatăl, Dumnezeu adevărat din Dum-nezeu adevărat. Ea a fost numită şi Izvorul Vieţii, Izvorul Mântuirii sau Izvorul Nemuririi, pentru că a născut pe Mântuitorul nostru Isus Hristos prin care noi toţi am pri-mit viaţa.

La lumina revelării lui Dumne-zeu ca Tată Milostiv, de către Fiul Său, Unicul Chip al Tatălui, înţe-legem că Maria, ca Mamă a Chi-pului Milostivirii Tatălui, devine Izvorul acestei milostiviri pe pă-mânt, pentru oameni.

Tradiţia orientală, pentru a ex-prima rolul Preasfi ntei Fecioare Ma-ria în misterul mântuirii, o numeş-te chiar „Izvorul Milostivirii”. Este apelativul care exprimă atât pregă-tirea «tainică» a sufl etului ei ase-mănător unui izvor de apă lină, ce izvorăşte din „taina” pământului, cât şi curăţia sufl etului ei neprihă-nit, limpede şi strălucitor, ca o apă de izvor. De asemenea, exprimă şi bucuria împărtăşirii milostivirii ca-re potoleşte setea de iubire, precum izvorul cu apă proaspătă potoleşte setea călătorului ostenit pe munte. El consolează privirea şi sufl etul căutătorului de frumos, făcându-l să se oprească în contemplaţie, fas-cinat în faţa priveliştii lui, după cum credinciosul rugător priveşte cu ve-neraţie chipul Preasfi ntei Fecioare.

Prin Maria, neamul omenesc a dobândit un Mântuitor şi mântui-rea. Prin ea iubirea milostivă divi-nă nu încetează să se reveleze în istoria Bisericii şi a omenirii. „A-ceastă revelaţie se întemeiază pe delicateţea deosebită a inimii ei de mamă, pe sensibilitatea şi dispo-nibilitatea ei de a se apropia de cei care acceptă mai uşor iubirea mi-lostivă din partea unei mame” (Sf. Ioan Paul al II-lea).

„Mama Milostivirii” şi „Izvo-rul Milostivirii” este şi astăzi mij-locitoarea rugăciunilor noastre că-tre Domnul şi a harurilor de la Domnul pentru noi.

Tradiţia orientală o aminteşte la fi ecare binecuvântare şi dezle-gare liturgică, alături de fi ul ei Isus Hristos, spunând: «Hristos, adevă-ratul Dumnezeul nostru, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Sa-le şi ale tuturor sfi nţilor, să ne mi-luiască şi să ne mântuiască pe noi, fi ind bun şi iubitor de oameni».

Admirând profunzimea imnu-lui de preamărire al Preasfi ntei Fe-cioare Maria, rostit în casa Elisa-betei, Biserica a dorit să-l păstre-ze în tradiţia liturgică prin rostirea lui zilnică la ofi ciul liturgic. În fe-lul acesta, cuvintele Mariei răsu-nă zilnic în biserici, întărind con-vingerea credincioşilor că «mila Domnului rămâne din neam în ne-am asupra celor ce se tem de El». Deci, şi generaţia noastră, omeni-rea de astăzi, este cuprinsă în a-ceste cuvinte şi, în mod particu-lar, Biserica, comunitatea celor ca-re, călăuziţi de încredere, în spe-ranţa şi iubirea milostivă, îl recu-nosc pe Dumnezeu drept Creator, Răscumpărător şi Sfi nţitor. Maria ne promite tuturor că, urmând acest drum, prin Biserică, putem conta mereu pe Milostivirea Divi-nă, prin mijlocirea ei. De aici de-rivă şi datoria Bisericii de a cere în rugăciune şi de a primi milos-tivirea lui Dumnezeu cu încrede-re, precum şi a de oferi mărturie despre aceasta prin întreaga ei ac-tivitate apostolică în lume, acor-dând o importanţă privilegiată „ce-lor smeriţi”, aşa cum Dumnezeu a făcut de-a lungul istoriei cu po-porul Său (Sf. Ioan Paul al II-lea).

Continuare în pagina 10

Izvorul milostiviriiSCRISOAREA PASTORALĂ a PS Florentin CRIHĂLMEANU, Episcop greco-catolic de Cluj-Gherla, la mărita Sărbătoare a Naşterii după trup a Domnului şi Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Isus Hristos

10 monitorulcj.ro miercuri, 23 decembrie 2015

IMOBILIARE

VÂNZĂRI/CUMPĂRĂRI

APARTAMENTE

¤ CUMPĂR garsonieră.Aștept telefoane la tel. 0760-185659. (2.20)

CASE/CABANE

¤ Casă mare, tip pensiune, 6 ca-mere, supr. 188 mp, teren 1800 m, în Valea Ierii, preţ 22000 eu-ro. Inf. suplimentare la tel. 0723-424624. (5.7)

TERENURI

¤ Vând TEREN intravilan în oraşul Sibiu, cu suprafaţa de 918 mp, preţ negociabil. Inf. şi relaţii supli-mentare la tel. 0727-086183.

Vând TEREN

în supr. de 3000 mp,

în Floreşti, zona RAR.

Informaţii la tel.

0740-107062.

¤ Vând teren în zona Tetarom 2 (fosta livadă de pomi – IAS), cen-tura spre Apahida. Inf. şi relaţii suplimentare la tel. 0264-416242, după ora 20, Fam. Molnar.

APARTAMENTE

¤ Închiriez apartament cu 2 ca-mere, etaj 1, centrală, mobilat, maşină de spălat, TV, net, izolat termic, parcare, cart. Mărăşti.Inf. şi relaţii suplimenatre la tel. 0748-492329.

CURSURI

¤ Curs Arhivar/Arhivist avizat de Arhivele Naţionale. Tel. 0725481575. (3.17)

LICITAŢII PUBLICE

¤ Directia Generala Regionala A Finantelor Publice Cluj Napoca or-

ganizeaza, in data de 26 ianuarie 2016 concurs de recrutare pentru ocuparea urmatoarelor functii pu-blice de executie vacante cadrul Structurii de TREZORERIE:DGFRP Cluj Napoca – aparat pro-priu: Consilier clasa I grad profesio-nal superior la Serviciul indruma-rea si verifi carea activitatii trezo-reriilor locale Consilier clasa I grad profesio-nal superior la Serviciul decontari operatiuni cu numerar si produse electronice Consilier clasa I grad profesio-nal superior la Serviciul incasarea si evidenta veniturilor bugetare Inspector casier clasa I grad profesional superior la Serviciul decontari operatiuni cu numerar si produse electronice/Comparti-ment casierie-tezaur, vanzare si gestiune a titlurilor de stat si cer-tifi catelor de trezorerie Referent clasa III grad profesio-nal superior la Serviciul verifi carea si decontarea cheltuielilor publice Referent casier clasa III grad profesional superior la Serviciul decontari operatiuni cu numerar si produse electronice/Comparti-ment casierie-tezaur, vanzare si gestiune a titlurilor de stat si cer-tifi catelor de trezorerieAJFP Cluj: Consilier clasa I grad profesional superior in cadrul SFM Turda/Biroul contabilitatea trezoreriei statului/Compartimentul verifi carea si de-contarea cheltuielilor publice Referent casier clasa III grad profesional superior in cadrul SFM Turda/Compartiment casie-rie-tezaur, vanzare si gestiune a titlurilor de stat si certifi catelor de trezorerie Consilier clasa I grad profesio-nal superior in cadrul SFM Gher-la/Serviciul contabilitatea trezore-riei statuluiAJFP Bihor: Referent clasa III grad profesio-nal superior in cadrul SFO Alesd. Serviciul trezorerie si contabilitate publica

AJFP Maramures: Consilier clasa I grad profesio-nal superior in cadrul SFM Sighe-tu Marmatiei/Compartimentul verifi carea si decontarea cheltuie-lilor publice Consilier clasa I grad profesio-nal superior in cadrul SFO Viseu de Sus/Serviciul trezorerie si con-tabilitate publica Inspector clasa I grad profesio-nal superior in cadrul SFO Viseu de Sus/Serviciul trezorerie si con-tabilitate publicaAJFP Satu Mare: Referent casier clasa III grad profesional superior la SFO Tas-nad/Serviciul trezorerie si conta-bilitate publicaAJFP Bistrita Nasaud: Expert clasa I grad profesional superior in cadrul Biroului incasa-rea si evidenta veniturilor bugetare

2 posturi referent clasa III grad profesional superior in cadrul Serviciului contabilitatea trezore-riei statuluiAJFP Salaj: Consilier clasa I grad profesio-nal superior la Biroul sinteza si asistenta elaborarii si executiei bugetelor locale Referent clasa III grad profesio-nal superior la Serviciul incasarea si evidenta veniturilor bugetare Referent casier clasa III grad profesional superior la Serviciul decontari operatiuni cu numerar si produse electronice/Comparti-ment casierie-tezaur, vanzare si gestiune a titlurilor de stat si cer-tifi catelor de trezorerieDosarul de inscriere la concursul de recrutare va cuprinde urma-toarele documente, conform pre-vederilor art.143 din HG nr.611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea si dezvoltarea carierei functionarilor publici, cu modifi carile si comple-tarile ulterioare si de va depune la secretarul comisiei de concurs ( et.II, cam.215) in termen de 20 de zile de la data publicarii in Monitoul Ofi cial partea a III-a.- formularul de inscriere,

- copia actului de identitate,- copiile diplomelor de studii si ale altor acte care atesta efectua-rea unor specializari,- copia carnetului de munca sau, dupa caz, adeverinta care sa ates-te vechimea in munca si, dupa caz, in specialitate,- cazier judiciar,- adeverinta care sa ateste starea de sanatate corespunzatoare,- declaratie pe propria raspunde-re sau adeverinta care sa ateste ca nu a desfasurat activitati de politie politica.Copiile de pe actele prevazute mai sus se prezinta insotite de documentele originale, care se certifi ca pentru conformitatea cu originalul de catre secretarul co-misiei de concurs, sau in copii le-galizate.Proba scrisa se va desfasura in data de 26 ianuarie 2016, ora 10,00 la sediul DGRFP Cluj Napo-ca din Piata Avram Iancu, nr.19. Data si ora desfasurarii interviului vor fi anuntate odata cu afi sarea rezultatelor la proba scrisa.Conditiile de participare la con-curs si bibliografi a se afi seaza la sediul si pe site-ul DGRFP Cluj Na-poca, www.anaf.ro la sectiunea DGRFP Cluj Napoca.Relatii suplimentare se pot obtine la sediul DGRFP Cluj Napoca si la nr.de telefon: 0264/592602 int.429 si 175.

ANUNŢUTI DE MEDIU

¤ În conformitate cu OUG 195/2005 privind protectia me-diului aprobata prin legea 265/2006 cu modifi carile si completarie ulterioare si ord. 1798/2007 SC TOP SERVICES CLEANING SRL anunta începerea demersurilor în vederea obtine-rii autorizatiei de mediu pentru obiectivul SPALATORIE ŞI CURA-ŢĂTORIE ARTICOLE TEXTILE ŞI DIN BLANA. Denumire obiectiv Deschidere Punct de lucru SPA-LATORIE ŞI CURATATORIE ARTI-COLE TEXTILE ŞI DIN BLANA din localitatea SAT FLOREȘTI, CO-

MUNA FLOREȘTI, JUDEŢUL CLUJ, Str EROILOR Nr. 400. Eventualele sugestii si reclama-tii se vor depune la APM CLUJ calea Dorobantilor nr 99 în zile-le de luni între orele 9-16:30, marti -joi inte orele 9-14:00, vineri 9-12:00. (1.1)

¤ În conformitate cu OUG 195/2005 privind protectia mediului aprobata prin legea 265/2006 cu modificarile si completarie ulterioare si ord. 1798/2007 SC TOP QUALITY CLEANING STAR SRL anunta în-ceperea demersurilor în vede-rea obtinerii autorizatiei de mediu pentru obiectivul SPALA-TORIE ŞI CURAŢATORIE ARTICO-LE TEXTILE ŞI DIN BLANA. De-numire obiectiv Deschidere Punct de lucru SPALATORIE ŞI CURATATORIE ARTICOLE TEXTI-LE ŞI DIN BLANA din localitatea CLUJ-NAPOCA, JUDEŢUL CLUJ, STR. AUREL VLAICU 186 CORP C2. Eventualele sugestii si re-clamatii se vor depune la APM CLUJ calea Dorobantilor nr 99 în zilele de luni între orele 9-16:30, marti -joi inte orele 9-14:00, vineri 9-12:00. (1.1)

¤ In conformitate cu OUG 195/2005 privind protectia me-diului aprobata prin legea 265/2006, cu modifi carile si com-pletarile ulterioare si Ord. 1798/2007 SC SUPER QUALITY

CLEANING S.R.L., anunta incepe-rea demersurilor in vederea obti-nerii autorizatiei de mediu pentru obiectivul DESCHIDERE PUNCT DE LUCRU SPALATORIE SI CURATATO-RIE ARTICOLE TEXTILE SI DIN BLA-NA, din localitatea BACIU, str. JU-PITER, nr. 4, judetul Cluj.Eventualele sugestii si reclamatii se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobantilor, nr. 99, in zilele de luni intre orele 9.00 – 16.30, marti – joi intre orele 9.00 – 14.00, vineri 9.00 – 12.00. (1.1)

PIERDERI

¤ S.C. NAPOCA HOUSE S.R.L. cu sediul în Cluj-Napoca, strada Me-hedinţi nr. 10-12, ap. 41, jud. Cluj, având C.U.I. 21967471, număr de ordine în registrul comerţului J12/2786/2007, am pierdut certi-fi catul constatator emis în 21.06.2007 de Ofi ciul Registrul Comerţului de pe lângă tribunalul Cluj, eliberat în data de 27.06.2007, pentru activităţi pro-prii de birou pentru societate la se-diul social din Cluj-Napoca, str. Mehedinţi nr. 10-12, ap. 41, jude-ţul Cluj. Îl declarăm nul. (1.1)

¤ Pierdut certifi cat constatator nr. 501319 din data de 07.02.2012 al Societăţii ADEVAL CONSULTING S.R.L., înregistrată la O.R.C. Cluj sub nr. J12/224/2 012, C.U.I. RO 29638148. Se declară nul. (1.1)

Urmare din pagina 9La lumina celor meditate a-

supra Preasfi ntei Fecioare Ma-ria, să ne întrebăm: Cum s-a re-vărsat Milostivirea lui Dumne-zeu asupra Fecioarei Maria? Ca-re este rolul Preasfi ntei Fecioa-re Maria ca Mamă a Bisericii? La nivel personal, cum încerc să cultiv virtuţile Mariei? Care este rolul Mariei în viaţa mea de rugăciune?

3. Isus, Chipul Milostivirii Tatălui

«Vi s-a născut azi Mântuitor care este Hristos Domnul» (Lc 2, 11)

Cu inima plină de bucurie, Fecioara Maria privea spre no-ua Poartă a Milostivirii Divine ce se deschidea întregii omeniri: Mântuirea. Cel dintâi va trece pragul acestei porţi Domnul Isus Hristos, Fiul ei şi Mântuitorul neamului omenesc.

Maria a trăit din plin bucu-ria revelaţiei Milostivirii Divine, dar a rămas mereu conştientă şi de misiunea ei, de rolul ei de a mărturisi, de a face cunoscut şi celorlalţi, marele har al Mi-lostivirii. De aceea, îşi va arăta mai întâi iubirea milostivă faţă de Elisabeta, care avea nevoie de ajutor. Apoi, faţă de dreptul Iosif, logodnicul şi însoţitorul ei, care era tulburat de gândul de a o abandona. Însă, plinăta-tea iubirii Mamei milostive se va revărsa cu generozitate asu-pra Fiului ei, Micul Prunc năs-cut la Betleem.

După cum scrie Evanghelis-tul Luca, Iosif şi Maria se su-pun decretului imperial împli-nind, astfel, voinţa Domnului prevestită prin profetul Mihea. Micul sătuc Betleem a fost lo-cul rânduit de Dumnezeu în ca-re Fiul Său a venit printre oa-meni. Astfel, Milostivirea Tată-lui nu a mai rămas doar un atri-but divin, ci a îmbrăcat şi un chip uman, în Isus Hristos Dom-nul: Chipul Milostivirii Tatălui.

Maria, Maica Milostivirii, a fost prima fi inţă umană care acolo, în peştera rece şi întune-cată de lângă Betleem, a oferit căldură, iubire şi gingăşie Prun-cului Divin. Cu iubirea ei mi-lostivă l-a ocrotit şi l-a hrănit la începutul vieţii Sale pământeşti.

Dumnezeu, Tatăl Milostiv, a rânduit ca Fiul Său, Cuvântul Întrupat, să vină pe pământ în sărăcia smerită a unui staul, sub chipul inocent şi lipsit de apă-rare al unui Prunc, într-o soci-etate care căuta bunăstare, pu-tere şi avere.

Încă de la începutul istoriei Sale cu omul, Dumnezeu a do-rit să se reveleze „celor mici”, smeriţi, simpli şi săraci, pentru că la aceştia a găsit disponibi-litatea de a primi semnele prin care El dorea să se arate. Ast-fel, a dorit să descopere aceas-tă taină, mai întâi, tinerei fe-cioare din Nazaret, Maria, şi, mai apoi, păstorilor care păzeau oile pe câmpul din apropierea Betleemului. Dumnezeu le îm-părtăşise, prin înger, cuvântul veştii bune: „vă vestesc vouă bucurie mare, care va fi pentru tot poporul, că vi s-a născut as-tăzi Mântuitor care este Hristos Domnul, în cetatea lui David” (cf. Lc. 2,11).

Mesagerul ceresc oferise şi un semn distinctiv: „veţi găsi un Prunc înfăşat, culcat în ies-le” (cf. Lc. 2,12). Este semnul ce întăreşte vestea cea bună, oferind o dovadă palpabilă, şi anume, Pruncul din iesle.

Încurajaţi de vestea îngereas-că, păstorii pornesc spre Betle-em „să vadă Cuvântul” pe care Domnul L-a făcut cunoscut lor (cf. Lc. 2,15). Astfel, ascultarea şi încrederea în cuvântul primit de la îngeri le vor conduce pa-şii în faţa grotei transformate în adăpost de animale. Privind cu ardoare, ei văd un Prunc aşezat în sărăcia unei iesle, în frigul iernii şi întunericul nopţii, de-o parte fi ind părinţii lui, iar de cealaltă animalele. Amintindu-şi revelaţia cerească, ei se apropie de iesle, vestesc cuvântul pe ca-re l-au primit de la Domnul şi încearcă să desluşească «Sem-nul», să-l vadă pe Mesia, Mân-tuitorul cel făgăduit de prooro-ci, aşteptat de popor şi vestit de îngeri. Treptat, contemplând mi-cul Chip divin, uimirea lor se va transforma în bucurie. Cu su-fl etele pătrunse de iubire milos-tivă, ei îngenunchează în faţa «Semnului», trimis de Cel Prea-înalt. Este un Prunc născut ase-

menea celor mici şi săraci, ca-re inspiră iubire milostivă oa-menilor. Acest Prunc, ce doar-me liniştit în iesle, învăluit în căldura gingaşă a iubirii mamei Sale, pare un copilaş ca oricare altul. Şi totuşi, în acest mic trup-şor coexistă atât viaţa naturii divine, a Fiului lui Dumnezeu, născut veşnic din Tatăl, cât şi viaţa naturii umane, pe care a dobândit-o în timp, prin Întru-parea din sânul Fecioarei Ma-ria.

Păstorii, fără să ştie, contem-plă în acest Copilaş, fi delitatea, milostivirea şi îndelunga răbda-re a Tatălui Ceresc. Fiindcă Mi-cul Prunc din iesle nu este doar un «Semn» al împlinirii făgădu-inţelor Vechiului Testament, ci este cu mult mai mult. El este Însuşi Dumnezeu venit să îm-plinească promisiunile Vechiu-lui legământ, să aducă elibera-rea poporului din robia răului şi darul Mântuirii.

În faţa Pruncului din iesle, sufl etele lor sunt pline de bucu-rie sfântă şi, aşa cum Maria ex-primase bucuria ei prin imnul de laudă adus Domnului, tot aşa, bucuria păstorilor se trans-formă în cuvinte de preamărire şi laudă aduse Domnului, pen-tru cele auzite şi văzute.

Primind vestea cerească şi contemplând «Semnul», Chipul Milostivirii Tatălui, ei vor deve-ni primii vestitori ai Milostivi-rii Divine şi ai Mântuirii, către semenii lor.

În Pruncul Divin, Dumnezeu a dorit să se smerească, luând chipul robului, pentru a ne fa-ce pe noi, oamenii, părtaşi Chi-pului divinităţii Sale. Ceea ce Pruncul Divin este prin natura Sa, adică Fiu al lui Dumnezeu, vom putea deveni şi noi, de acum, prin har, adică fi i ai lui Dumnezeu prin Fiul.

Acesta este motivul bucuri-ei noastre la mărita sărbătoare, căci Naşterea lui Dumnezeu ca om devine, pentru fi ecare din-tre noi, începutul naşterii noas-tre la viaţa divină. De acum îna-inte, toţi cei care vor primi Bo-tezul în numele Său, vor avea pe lângă viaţă naturală, fi zică, dobândită prin naşterea trupeas-că, şi o viaţă supranaturală, de

ordin spiritual.Astfel, creştinul botezat,

transformat, la lumina harului sfi nţitor, în fi u al Tatălui Milos-tiv, prin jertfa Fiului, Chipul Mi-lostivirii Sale, este rânduit să trăiască după modelul Preasfi n-tei Fecioare Maria, Izvorul Mi-lostivirii, şi să vestească tutu-ror milostivirea, răbdarea, şi ier-tarea Tatălui.

Acum, să ne apropiem şi noi cu încredere şi iubire milostivă pentru a privi spre Chipul Mi-lostivirii Tatălui, spre Pruncul renăscut în «ieslea» sufl etelor noastre şi să ne întrebăm: Care trebuie să fi e motivele bucuriei mele în sărbătoarea Naşterii Domnului? Cum aş putea arăta lumii Chipul milostivirii, al răb-dării şi al iertării Tatălui? Con-cret, ce fapte de milostenie tru-pească şi sufl etească îmi pro-pun să trăiesc în acest an? Ce importanţă acord milostivirii în viaţa mea spirituală?

ConcluzieIubiţi credincioşi,Am încercat să descoperim

iubirea milostivă a Tatălui faţă de poporul Său şi faţă de cei rânduiţi să-l conducă şi să-l în-drume în timpul Vechiului legă-mânt. Poporul, adeseori infi del faţă de legământul cu Dumne-zeu, s-a bucurat să primească iertarea şi mila Tatălui.

În continuare, Dumnezeu şi-a arătat milostivirea stabilind un Nou legământ cu poporul Său, prin care El Însuşi a dorit să conducă poporul şi să-i deschi-dă Poarta Mântuirii. De aceea s-a născut ca om dintr-o fecioa-ră ferită de păcatul strămoşesc. Prin Maria, Născătoarea de Dum-nezeu şi „Izvorul Milostivirii”, Domnul, îmbrăcând haina pă-catelor noastre, ne face părtaşi divinităţii Sale. Astfel ne invită să trăim bucuria fi ilor care se simt iubiţi de Tatăl şi doresc să răspundă cu fi delitate şi dispo-nibilitate iubirii Sale.

În acest An Sfânt, ne propu-nem să-L cunoaştem pe Tatăl Ceresc nu ca pe un Dumnezeu al legilor şi poruncilor ce ne con-strâng în dorinţa noastră de fe-ricire, de iubire şi libertate, dar ca pe Dumnezeul – Tată ce poar-tă Chipul Milostivirii, Dumne-

zeul – Mamă care ne iubeşte ca pe fi ii Săi, Dumnezeul fi del dis-pus să ierte mereu infi delităţile noastre. Astfel, vom înţelege cu bucurie că şi El doreşte ca noi să putem gusta adevărata feri-cire, adevărata iubire şi adevă-rata libertate. Practic, în El şi cu El găsim răspunsurile căutări-lor şi aspiraţiilor sufl etelor noas-tre.

Anul Sfânt al Milostivirii ne invită să medităm în primul rând asupra Milostivirii Tatălui şi apoi să primim iubirea Lui milostivă prin Sfi ntele Sacramente (al Măr-turisirii şi al Euharistiei), prin practici de pietate şi pelerinaje. Cunoscând şi experimentând mi-lostivirea Lui, o vom putea ofe-ri, la rândul nostru, acelora ca-re încă nu Îl cunosc pe Dumne-zeu sau în care Chipul Tatălui este suferind, persecutat, aban-donat sau marginalizat. În acest An Sfânt, Pontiful Roman ne in-vită să refl ectăm lumina iubirii milostive a Tatălui, practicând faptele milei trupeşti şi sufl eteşti, şi să nu uităm că acestea vor constitui criteriul după care vom fi judecaţi (cf. Mt. 25,31-45). Ast-fel, vom redescoperi bucuria mi-lostivirii Tatălui în sufl etele noas-tre şi o vom putea oferi cu drag, acum, la Mărita Sărbătoare a Naşterii Domnului.

Iubiţi credincioşi, la înche-ierea anului 2015 se cuvine să-I mulţumim Domnului pentru toate binefacerile revărsate în acest an asupra Eparhiei noas-tre, prin milostivirea Sa. Îi mul-ţumim pentru Sfintele Taine administrate poporului, pen-tru binecuvântarea unor lăca-şuri de cult, pentru proiectele de construcţie în derulare, pen-tru activităţile pastoral-spiri-tuale din Anul dedicat Vieţii Consacrate, pentru bunul mers al instituţiilor de învăţământ şi formare de pe teritoriul Epar-hiei noastre, precum şi pentru încheierea Cursurilor de for-mare permanentă cu preoţii. În mod particular îi mulţumim Domnului pentru buna desfă-şurare a Întâlnirii Naţionale a Tineretului Catolic din oraşul nostru, pentru finalizarea cu succes al ciclului al doilea de construcţie a Catedralei Mar-

tirilor şi Mărturisitorilor sec. al XX-lea, precum şi pentru in-augurarea clădirii Hiperclinicii MedLife. Adresăm mulţumiri şi tuturor celor care ne susţin spiritual şi material din ţară şi din afara ţării.

În fi nal să ne îndreptăm din nou gândul spre Maria, Mama Bisericii şi „Izvorul Milostivi-rii”, cea care „a pătruns în sanc-tuarul Milostivirii Divine” şi să o rugăm să ne dezvăluie mereu mai profund Milostivirea Tată-lui, să ne arate pe Fiul ei, pen-tru ca, adorându-L, să-L putem vesti cu bucurie în aceste zile de sărbătoare, spunând:

„Ceea ce eşti Izvorul Milosti-virii, învredniceşte-ne de bună-voinţa ta, Născătoare de Dum-nezeu, caută spre poporul tău cel păcătos, arată ca totdeauna, puterea ta: Că întru tine nădăj-duind, strigăm ţie: Bucură-te, ca şi oarecând Gavril, mai marele Voievod al celor fără de trup” (Troparul Născătoarei, Vers 2).

Acum, cu sufl ete pline de bu-curie, să ducem şi noi împreu-nă cu colindătorii, vestea cea bună a Naşterii Domnului, ves-tea Milostivirii Tatălui din ne-am în neam:

(…) Astăzi S-a născut Hris-tos / Să ne fi e cu folos /

Şi de-acum până-n vecie / Mila Domnului să fi e,

De această bucurie / Şi o no-uă veselie (Colindă din Ardeal, „Maria”).

La mărita Sărbătoare a Naş-terii Domnului, să trecem cu suflet curat pragul Porţii Sfin-te a Jubileului Milostivirii, prea-mărindu-L pe Tatăl Milostiv ca-re, din iubire, l-a trimis pe Fi-ul Său pentru a lua asupra Sa păcatele noastre şi a ne înveş-mânta cu harul milostivirii Sa-le.

Fie ca Preasfânta Născătoa-re de Dumnezeu şi pururea Fe-cioara Maria, «Izvorul milosti-virii», să ne mijlocească harul de a deveni vestitori ai iubirii şi milostivirii Tatălui în lume!

Sărbători binecuvântate cu daruri bogate! Mulţi ani sfi nţi cu sănătate!

† FlorentinEpiscop de Cluj-Gherla

miercuri, 23 decembrie 2015 monitorulcj.ro 11

60%

900 magazine specializateîn cartușe pentru imprimante

CLUJ-NAPOCA, Piața Cipariu, Tel: 0364266523cluj@prink.ro www.prink.ro

ASTĂZI LA TV

TVR 1

12:00 Teleshopping (promo)12:30 În grădina Danei (2011, mag. life-style) (reluare)13:00 Fără etichetă 14:00 Telejurnal 14:55 Colinde cu Angela Gheoghiu - La Vitleem colo-n jos15:00 Teleshopping (promo)15:30 Convieţuiri (doc.)16:55 Vorbește corect! (reluare)17:00 După 25 de ani (doc.)18:00 Superconsumatorul (2013, emis. info.)19:45 Vorbește corect! 19:55 Starea zilei (emis. info.)20:00 Telejurnal21:00 1989: Sânge și catifea22:00 1989: Sânge și catifea 22:30 Starea zilei (emis. info.)22:35 Starea naţiei (sat.)23:35 Taras Bulba (sua-jug., 1962, avent. f)

ANTENA 1

13:00 Observator14:00 Mireasă pentru fi ul meu (2015, reality show) (live)16:00 Observator17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special (2012, emis. info.) (live)20:30 În puii mei (divertisment)22:30 Cum a furat Grinch Crăciunul (sua, 2000, com.)

PRO TV

12:00 Vorbește lumea (2015, mag. life-style)13:00 Știrile Pro TV 14:00 Vorbește lumea (2015, mag. life-style)16:00 Lecţii de viaţă (ser.)17:00 Știrile Pro TV17:30 La Măruţă (divertisment)19:00 Știrile Pro TV 20:30 Clipa de fericire (divertisment) - Ediţia 522:30 Goana după cadou (sua, 1996, com.)

PRIMA TV

13:20 Teleshopping (promo)13:50 Nimeni nu-i perfect (s. com., sezonul 1, episodul 58)14:30 Teleshopping (promo)15:00 Râzi și câștigi (mag. de div., sezonul 1, episodul 98)15:30 Trăsniţii (reluare) 16:30 Focus17:15 Cireașa de pe tort (sezonul 11, episodul 9)18:00 Focus19:30 Focus Magazin 20:15 Cronica cârcotașilor (sezonul 32, episodul 51)21:00 Mondenii 22:00 Trăsniţii22:45 Focus din inima României23:15 Focus Magazin (reluare)

KANAL D

12:30 Știrile Kanal D 13:30 Te vreau lângă mine (2010, reality show)16:00 Teleshopping (promo)16:45 Moise (engl.-belg.-it., 1996, f.tv) (reluare)18:45 Știrea zilei 19:00 Știrile Kanal D20:00 În dragoste și în război (tur., 2014, s. avent.)22:00 David (1997, f. dr.)

LOOK TV

13:00 Pure Outdoor (reluare)13:30 Știri Look TV (reluare)15:00 Blestemul familiei Kennedy (can., 2011, mini-s., episodul 8) - Ultimul episod16:00 Celebrity (reluare)17:00 Poveștile României (reluare)18:00 Business Expres18:30 Știri Look TV19:30 Fotbal Look (live)21:00 National Icons (reluare)21:30 Meci Fotbal Belgia: Lokeren - Aderlecht (2015, emis. sport) (live)23:30 Știri Look TV (reluare)

Firma de curatenie One Wayisi mareste echipa!!

Cautam persone energice, deschise,amabile care sa asigure servicii de curatenie la standard inalte de calitate intr-o atmosfera placuta, relaxanta.

Cerinte:– femei si barbati cu varsta cuprinsa intre 20-50 ani ;– persoane serioase, punctuale, amabile si cu o atitudine

respectuoasa;– nu este obligatoriu sa ai experienta, te vom invata noi

ceea ce trebuie sa faci.

Oferta: Vei avea oportunitatea sa oferi servicii de curatenie clientilor nostri, iar noi iti vom oferi:– un loc de munca unic si un pachet de benefi cii atractiv;– salariu fi x plus bonusuri in functie de implicarea si

realizaraile dumneavoastra.

Nr.de contact:– 0748.610.421– 0264.483.783Adresa de e-mail: offi ce@one-way.roAdresa: Str. Fabricii, nr. 118,Cluj-Napoca

Keep your image clean!

AUTORIZAŢIE DE MEDIU

In conformitate cu O.U.G 195/2005 privind protectia mediului cu modifi carile si completarile ultrioare si Ord.1798/2007 S.C. STAR EVENTS & CAFFE S.R.L. , anunta inceperea demersurilor in vederea obtinerii autorizatiei de mediu pentru obiectivul RESTAURANT din localitatea loc. Cluj-Napoca, P-ta 1 Mai nr. 3 .

Eventualele sugestii si reclamatii se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobantilor nr. 99, in zilele de luni: 9.00- 16.00; marti-joi: 9.00-14.00, vineri: 9.00-12.00 .

ANUNŢ DE ANGAJARE

În conformitate cu Ordinul nr. 5625 din 31 august 2012,Grădiniţa Confesională cu PP „Sfânta Ana” scoate la

concurs următoarele posturi didactice vacante:

EDUCATOARE – 2 posturiProgramă aprobată prin Ordinul MECTS nr. 5620/2010

Concursul va avea loc în perioada 25-26 ianuarie 2016, ora 09.00- proba practică și în data de 29 ianuarie 2016 – proba scrisă la sediul Grădiniţei Confesionale cu PP „Sfânta Ana”, str. Zrinyi Miklos nr. 10.

Înscrierea și depunerea dosarelor se vor face la secretariatul grădiniţei, zilnic între orele 09.00 – 13.00, în perioada 11-20 ianuarie 2016.

Dosarul de înscriere va cuprinde:1. AVIZUL Consiliului de Conducere al Asociaţiei „Surorile

Baziliene” – Cluj-Napoca, pentru desfășurare activitate educaţională în cadrul grădiniţei;

2. Copii legalizate, de birou notarial, de pe actele de studii, foaie matricolă;

3. Copii după certifi catele de naștere și carte de identitate;4. Adeverinţă din care să rezulte vechimea efectivă în

învăţământ;5. Avizul medical din care să rezulte că este aptă pentru

predare în învăţământ;6. Declaraţie pe propria răspundere că nu desfășoară

activităţi incompatibile cu demnitatea funcţiei didactice și nu a fost îndepărtată din învăţământ pentru motive disciplinare sau printr-o hotărâre judecătorească rămasă defi nitivă, de condamnare penală.

Informaţii suplimentare se pot obţine direct la secretariatul grădiniţei sau la telefon 0264 443176, e-mail : grsfantaana@yahoo.com

LICITAȚIE PUBLICĂ

S.C. PREMISA PRODEXIM S.R.L. vinde la licitaţie publică imobil situat în Cluj-Napoca, str. Traian Vuia, nr. 202, jud. Cluj constituit din teren în suprafaţă de 719 mp cu corp de construcţie fi nalizat 2 camere cu atelier și corp de construcţie fi nalizat în proporţie de 95% P + 2 în suprafaţă de 450 mp, cu utilităţi (apă, gaz, curent, telefon), front la 2 străzi aproape de aeroport și depozitul Arabesque, având ca preţ de strigare 222.400,00 EUR exclusiv TVA.

Licitaţiile publice vor avea loc în fi ecare zi de marţi, începând cu data de 29.12.2015, ora 11:00 la sediul din Cluj-Napoca, str. București, nr. 75, jud Cluj.

Ofertanţii vor depune ofertele în scris la sediul societăţii din Cluj-Napoca, str. București, nr. 75, jud Cluj, până în ziua de licitaţie cu o oră înainte de ședinţa prin tel. 0729-006.396, e-mail redresare@yahoo.com, fax nr. 0364-401.222, dar pentru participarea efectivă la licitaţie este obligatoriu prezenţa în ziua, la oră și la locul stabilite prin anunţul publicitar al unui reprezentant legal al fi ecărui ofertant.

LICITAȚIE PUBLICĂ

Subscrisa SOLVENDI S.P.R.L., cu sediul în Cluj-Napoca, str. Pitești, nr. 18, et. II, jud. Cluj, în calitate de lichidator judiciar al Cafe Lux S.R.L. (în faliment, in bankruptcy, en faillite), cu sediul în Cluj Napoca, str. Iuliu Coroianu nr. 14, jud. Cluj, organizează licitaţie publică pentru vânzarea următoarelor bunuri:

Proprietăţi imobiliare:1. Proprietate imobiliară de tip – Teren în suprafaţă de

3000 mp și clădire tip casă de vacanţă (cabană), situată în Răchiţele, Mârgău, Jud. Cluj – preţ de strigare 217.500 lei;

2. Proprietate imobiliară COMERCIAL ADMINISTRATIVĂ compusă din: Teren în suprafaţă de 356 mp și construcţie S+P+2E+Pod în suprafaţă de 500 mp, situată pe str. Ferdinand, nr. 18, Loc. Cluj-Napoca, jud. Cluj – preţ de strigare 3.431.000 lei;

Preţurile nu includ TVA.Bunuri mobile constând în:1. Instalaţii tehnice – preţ de strigare 147.850 lei;2. Mobilier – preţ de strigare 2.000 lei;3. Obiecte de inventar – preţ de strigare 9.762,84 lei.

Preţurile nu includ TVA.

Licitaţia va avea loc în data de 15.01.2016, ora 15.00 la sediul lichidatorului judiciar din Cluj-Napoca, str. Pitești, nr. 18, et. II. Înscrierea la licitaţie, achiziţionarea caietului de sarcini și depunerea garanţiei de participare de 10% din preţul bunului licitat (condiţii obligatorii pentru participarea la licitaţie) se fac cel târziu cu 2 ore înainte de organizarea licitaţiei.

În caz de neadjudecare, licitaţia publică se va repeta în aceleași condiţii în data de 22.01.2016, ora 15.00, 29.01.2016, ora 15.00, 05.02.2016, ora 15:00, respectiv în data de 12.02.2016, ora 15:00.

Pentru bunurile mobile se vor putea organiza, în paralel cu licitaţiile publice, şi proceduri de negociere directă.

Informaţii suplimentare la tel. 0727-379.154 și pe e-mail: emilian.niculcea@solvendi.ro.

ANUNŢ PUBLIC

S.C. MACH SOLAR S.R.L. titular al proiectului „Construire centrală fotovoltaică pentru producere energie electrică şi racordare la RED pe acoperiş hală existentă – partea sud-vestică“, anunţă publicul interesat asupra luării deciziei etapei de încadrare de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Cluj, de a nu solicita efectuarea evaluării impactului asupra mediului în cadrul procedurii de evaluare a impactului asupra mediului și continuarea procedurii privind emiterea aprobării de dezvoltare pentru proiectul „Construire centrală fotovoltaică pentru producere energie electrică şi racordare la RED pe acoperiş hală existentă – partea sud-vestică“, propus a fi amplasat pe invelitoare hala existentă în str. Avram Iancu 442-444, Florești, jud. Cluj.

1. Proiectul deciziei de încadrare și motivele care o fundamentează pot fi consultate la sediul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99, în zilele de: luni- între orele 9,00-16,00, marti-joi între orele 9,00-14,00, vineri între orele 9,00-12,00, precum și la următoarea adresă de internet offi ce@apmcj.anpm.ro.

Publicul interesat poate înainta comentarii/observaţii la proiectul deciziei de încadrare în termen de 5 zile de la data publicării prezentului anunţ.

SPORTSPORT.miercuri, 23 decembrie 2015

CFR a pierdut finalaMicii fotbaliști de la clubul CFR

Cluj, născuţi în 2007, au pier-

dut fi nala trofeului „Gheorghe

Ene” în faţa copiilor de la

Academia „Gheorghe Hagi”, la

loviturile de departajare după

ce la fi nalul meciului au fost la

egalitate. Sala Sporturilor din

Târgoviște a găzduit, marţi, fi -

nalele trofeului „Gheorghe

Ene”, competiţie rezervată jucă-

torilor născuţi în 2007 (Under

9). Grupa 2007 a clubului CFR

Cluj a încheiat pe locul doi tro-

feul „Gheorghe Ene”, rezervat

jucătorilor sub 9 ani. Micii fot-

baliști pregătiţi de către Janos

Mezei au pierdut la penalty-uri

fi nala disputată împotriva

Academiei de Fotbal Gheorghe

Hagi, scor fi nal 4-5. Cele două

formaţii au terminat la egalita-

te, scor 1-1, după timpul regu-

lamentar de joc. Juniorii grupă-

rii de la malul mării au câștigat

la loviturile de departajare cu

4-3 și cu scorul general de 5-4

și-au adjudecat titlul de campi-

oană al competiţiei premiate

cu trofeul „Gheorghe Ene”.

Pe scurt

PUBLICITATEPUBLPUBLICITICITATEATEEA

Regia Autonomă a Domeniului Public

Cluj-Napoca le urează cetăţenilor municipiului

Cluj-Napoca, angajaţilor şi

colaboratorilor un An Nou îmbelşugat,

cu împliniri în viaţa personală şi profesională!

LA MULŢI ANI, CLUJENI!

Director General,Ing. Ion Pantelimon

Din postura de ocupantă

a locului 3 la Mondiale,

România a depus opţiu-

nea de a organiza turneul

de califi care la Jocurile

Olimpice, dar Federaţia

Internaţională i-a refuzat

acest privilegiu.

În loc ca cele trei turnee

preolimpice să fi e susţinute

în Olanda, România şi Polo-

nia (locurile 2, 3 şi 4 la Mon-

dial), aceste vor avea loc în

Danemarca, Rusia şi Franţa.

Exista varianta ca România să

fi e gazdă, după medalia de

bronz de la Mondiale, dar in-

fl uenţa pe care danezii o au

la Federaţia Internaţională ne-a

privat de acest lucru, compe-

tiţia urmând să se dispute la

Herning.

Informaţia nu este încă una

ofi cială, dar o decizie va fi fă-

cută public după Crăciun.

Turneul va avea loc în peri-

oada 17-20 martie 2016. Româ-

nia va lupta pentru un loc la

Rio cu Danemarca, Muntene-

gru şi Uruguay, primele două

echipe din grupă obţinând bi-

letele către Jocurile Olimpice.

Antrenorul secund al echi-

pei naţionale de handbal fe-

minin, Costică Buceschi, spe-

ră că informaţia să nu fi e ade-

vărată şi spune că faptul că

Danemarca a organizat foar-

te bine Campionatul Mondi-

al nu reprezintă un criteriu

pentru a primi şi turneul pre-

olimpic.

Jucătoarele echipei naţio-

nale speră să nu fi e adevăra-

tă acestă informaţie.

„Care sunt motivele pen-

tru care au dat turneele Da-

nemarcei, Rusiei şi Franţei?

Acum ne dăm seama ce pă-

rere au domnii despre noi.

Crede-mă pe cuvânt că sunt

şocată. Nu-mi vine să cred.

Pe ce bază se stabileşte ches-

tia asta? Că se numesc Fran-

ţa, Danemarca sau Rusia? Şi

noi ne numim România şi am

demonstrat că ne putem ba-

te cu puterile. Sunt foarte

dezamagită, e normal. Sunt

oameni care îşi doresc să ne

vadă jucând, oameni care vor

să vină să ne susţină. Acolo,

în Danemarca, te lupţi şi cu

alte puteri, pe lângă handbal”,

a spus Aurelia Brădeanu, pen-

tru Digi Sport.

Preşedintele Federaţiei Ro-

mâne de Handbal, Alexandru

Dedu, declara zilele trecute

că România are foarte mari

şanse de a organiza turneul

preolimpic a uneia dintre ce-

le trei grupe, Sala Polivalentă

din Cluj-Napoca fi ind cea ca-

re ar urma să fi e gazda pen-

tru România.

Clujul ar putea pierde organizarea turneului preolimpic în favoarea Danemarcei

Biletele pentru partida

România-Cehia, contând

pentru Turul I din Grupa

Mondială Fed Cup, au fost

vândute în totalitate, pen-

tru cele două zile, în mai

puţin de două luni.

Cine a dorit să achiziţione-

ze, marţi, bilete pentru compe-

tiţia care va avea loc la Sala Po-

livalentă din Cluj-Napoca, un-

de va evolua şi Simona Halep

în echipa României, au făcut

cale întoarsă. Ultimul bilet pen-

tru cea de a doua zi a fost vân-

dut marţi, în jurul orei 11:00,

biletele pentru prima zi a com-

petiţiei fi ind deja epuizate.

Întâlnirea dintre România şi

Cehia va avea loc în zilele 6 şi

7 februarie 2016, în Sala Poli-

valentă din Cluj-Napoca. Par-

tida se va desfăşura după sis-

temul cel mai bun din cinci me-

ciuri. Primele două meciuri de

simplu se vor disputa sâmbă-

tă (6 februarie), iar duminică

(7 februarie) celelalte două me-

ciuri de simplu şi meciul de du-

blu (în funcţie de rezultat).

Simona Halep, tenisme-

na română care ocupă la fi-

nalul sezonului 2015 locul

2 în clasamentul WTA, va

evolua în cadrul meciului

de Fed Cup dintre România

şi Cehia.

Echipa de Fed Cup a Ro-

mâniei s-a califi cat după 22

de ani în Grupa Mondială (II),

în urma victoriei obţinute în

Canada, în această primăva-

ră, cu scorul general de 3-2.

Jucătoarea numărul unu a

României, Simona Halep, va

reveni printre tricolore, după

ce a lipsit la meciul contra Ca-

nadei, din aprilie.

Fără cea mai bună jucătoa-

re, echipa României, formată

din Irina Begu, Alexandra Dul-

gheru, Andreea Mitu, Raluca

Olaru şi căpitanul nejucător

Alina Tecşor Cercel, a câşti-

gat în deplasare, cu Canada.

În sistemul actual de joc,

echipa de Fed Cup a Români-

ei participă pentru prima da-

tă în Grupa Mondială princi-

pală, iar adversara sa din pri-

mul tur este campioana ulti-

melor ediţii, Cehia.

România şi Cehia (Ceho-

slovacia) s-au mai întâlnit o

singură dată până acum, în

1980, în sferturile de fi nală

ale Grupei Mondiale, trico-

lorele (Virginia Ruzici, Flo-

renţa Mihai şi Lucia Roma-

nov) pierzând partida cu sco-

rul de 1-2.

Simona Halep va juca la Cluj-Napoca cu casa închisăAlături de Simona Halep vor mai fi prezente, în Sala Polivalentă din Cluj-Napoca, nume mari ale tenisului românesc.

Simona Halep a fost prezenţă şi anul acesta la Turneul Campioanelor dar a părăsit competiţia după înfrângerile din grupă