Amploarea supravegherii prin radiolocaţie a spaţiului aerian este pusă în evidenţă de:a) numărul şi dimensiunile direcţiilor supravegheate/cercetate; supravegherea/cercetarea este omnidirecţională, cu posibilitatea concentrării efortului pe direcţiile impuse de situaţia strategică concretă;b) adâncimea cercetată; în funcţie de înălţimea de zbor şi performanţele radarelor, ţinteleaeriene pot fi descoperite şi în adâncimea strategică a inamicului;c) numărul şi nivelul utilizatorilor informaţiilor de radiolocaţie; practic, toate forţele participante la operaţie utilizează aceste informaţii, diferenţiat, în funcţie de nivel, pentru protecţie, ripostă sau conducere;d) dimensiunea dispozitivului de luptă propriu sistemului de radiolocaţie. Acesta trebuie să acopere întregul teritoriu al ţării;e) cantitatea de forţe şi mijloace utilizate; un sistem performant necesită o dezvoltare mare din punctul de vedere al resurselor utilizate;f) caracterul de permanenţă al acţiunilor de supraveghere aeriană, impus de raţiunea intrinsecă a prevenirii surprinderii.(2) Importanţa informaţiilor de radiolocaţie este dată de faptul că acestea sunt singurele informaţii certe, obţinute şi transmise în timp real despre acţiunile inamicului aerian, cu un rol foarte important în prevenirea surprinderii din aer, în organizarea şi conducerea ripostei aeriene.

Supravegherea prin radiolocaţie a spaţiului aerian este atributul ansamblului radarelor, posturilor de fuziune a senzorilor, procedurilor şi personalului care asigură realizarea imaginii aeriene locale (Local Air Picture - LAP) şi furnizarea informaţiilor pentru producerea imaginii aeriene recunoscute (Recognized Air Picture - RAP).

Fuziunea informaţiilor, primare şi secundare, obţinute de radare cu ieşire digitală se realizează, în regim automatizat, prin procesarea acestora în cadrul postului de fuziune a senzorilor (Sensors Fusion Post - SFP) cu ajutorul unor echipamente de calcul electronic şi aplicaţii informatice care compară informaţiile despre aceeaşi aeronavă obţinute de mai multe radare, stabilindu-se, în final, o singură poziţie şi un singur traiect şi profil al zborului acesteia.(2) Rezultatul fuziunii informaţiilor îl constituie imaginea aeriană locală şi imagineaaeriană recunoscută.(3) Imaginea aeriană locală reprezintă ansamblul informaţiilor privind mijloacele aeriene aflate, la un moment dat, în zbor deasupra unei zone de operaţii, utilizând informaţiile de la radarele proprii şi ale subunităţilor subordonate.

Imaginea aeriană recunoscută reprezintă ansamblul informaţiilor privind mijloacele aeriene aflate, la un moment dat, în zbor în spaţiul aerian naţional şi în cel adiacent, care au fost identificate, utilizând datele furnizate atât de radarele din cadrul sistemului de supraveghere a spaţiului aerian, cât şi de cele ale altor categorii de forţe armate sau ale aviaţiei civile.

RAP este produsă de către Centrul de Control şi Raportare (Control and Report Center - CRC) de bază sau de rezervă din cadrul Centrul de Operaţii Aeriene (Air Operations Center - AOC) cu respectarea următoarelor cerinţe:

a) RAP să fie realizată independent la CRC de bază şi CRC de rezervă pe baza datelor furnizate de radarele digitale militare şi civile - cuplate direct, de la posturile de fuziune a senzorilor (Sensors Fusion Post - SFP), de la sistemele de identificare amic/inamic, din planurile de zbor, precum şi a informaţiilor introduse de operator;b) schimbul de informaţii RAP/LAP între AOC şi CRC sau între CRC şi SFP, să se realizeze în timp real;c) caracteristica multitracking a sistemului de formare a imaginii aeriene recunoscute să permită urmărirea ploturilor/traiectelor şi eliminarea ploturilor/traiectelor paralele, evitând ca aceeaşi aeronavă să fie afişată de mai multe ori simultan;d) trackingul sau multitrackingul realizat la CRC şi SFP să nu afecteze precizia determinării;e) recepţionarea şi integrarea datelor de la aeronavele NATO de avertizare timpurie (NATOAirborne Early Warning - NAEW);f) schimbul de informaţii cu Centrul de Operaţii Aeriene Combinate (Combine Air Operation Center – CAOC) al NATO şi cu CRC vecine.

Distribuţia RAP se realizează direct sau filtrat.(2) Distribuţia directă se realizează la elementele Sistemului de Comandă Control Aerian Naţional, şi anume, la centrele de operaţii ale flotilei aeriene - COFA, centrele de operaţii ale rachetelor sol-aer - CORSA (Surface to Air Missilles Operations Center - SAMOC), la batalioanele de foc (Surface to Air Missilles Foe Unit - SAMFU), precum şi la centrul operaţional pentru război electronic - CORE (Electronic Warfare Operations Center EWOC).(3) Distribuţia filtrată se realizează la utilizatorii naţionali autorizaţi, respectiv la Centrul Naţional de Conducere Militară - CNMC, componentele operaţionale ale celorlalte categorii de forţe ale armatei, precum şi la alte elemente ale sistemului naţional de apărare, cum ar fi Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.0132 - Distribuţia RAP necesită respectarea următoarelor cerinţe operaţionale:a) asigurarea, în regim automat, fără intervenţia operatorului, a informaţiilor complete despre locul, compunerea, cursul de zbor, viteza, timpul determinării de radarul primar şi radarul secundar pentru toate traiectele produse;b) timpul de determinare a plotului/traiectului stabilit de către senzor să fie retransmis înelementele SCCAN;c) ţintele fixe sau alte informaţii evaluate ca ţinte fixe nu se vor transmite;d) informaţia despre compunerea de zbor să fie disponibilă permanent, să poată fi modificată\ la intervenţia operatorului radar, să se menţină până la următoarea acţiune a acestuia şi să se transmită automat la utilizatori, fără intervenţia operatorului.

Pentru exercitarea controlului spaţiului aerian se utilizează diferite metode, procedee şi mijloace.(2) Metodele de control al spaţiului aerian sunt:a) controlul electronic; b) controlul procedural.0139 - (1) Controlul electronic al spaţiului aerian, denumit şi control pozitiv (sigur sau cert) se bazează pe identificarea mijloacelor aeriene ostile sau amice, urmărirea ţintelor şi a zborului aeronavelor proprii, cu ajutorul mijloacelor electronice.

(2) Controlul electronic se bazează pe utilizarea radarelor primare şi secundare şi a sistemului de comunicaţii şi informaţii corespunzător.(3) Controlul electronic se bazează pe datele culese de senzori în timp real, pe sistemele IFF, pe computere şi echipamentele de comunicaţii necesare controlului spaţiului aerian şi al apărării aeriene.0140 - (1) Controlul procedural al spaţiului aerian se bazează pe un număr de reglementări procedurale stabilite din timp de pace. Controlul procedural include tehnici cum ar fi:a) împărţirea spaţiului aerian în volume;b) stabilirea unor perioade de timp;c) folosirea stărilor de control ale sistemelor de arme.(2) Controlul procedural al spaţiului aerian presupune stabilirea: rutelor aeriene şi culoarelor de zbor cu diferite destinaţii, zonelor de angajare a sistemelor de apărare aeriană cu baza la sol (Ground Air Base efence – GBAD), zonelor de angajare a aviaţiei de vânătoare, zonelor restricţionate, intervalelor de siguranţă şi înălţimilor de coordonare etc.(3) Tehnicile procedurale sunt de obicei mai restrictive decât tehnicile pozitive, dar asigură un sistem de rezervă disponibil imediat, în cazul dereglării controlului pozitiv. În plus, tehnicile procedurale asigură mijloacele pentru managementul sistemelor de apărare aeriană care nu au posibilităţi de obţinere a datelor în timp real.0141 - (1) Cele două metode ale controlului spaţiului aerian, pozitivă şi procedurală,trebuie să fie complementare.(2) Densitatea mijloacelor electronice de identificare în adâncimea câmpului de luptă,densitatea traficului aerian şi dinamica misiunilor influenţează alegerea metodei de control a spaţiului aerian.

Desfăşurarea cu succes a acţiunilor supraveghere/cercetare prin radiolocaţie se realizează prin respectarea următoarelor principii şi modalităţi acţionale: a) concentrarea efortului acţiunilor de supraveghere/cercetare prin radiolocaţie pe centrul de greutate al operaţiei, pe punctele tari şi vulnerabile ale inamicului, precum şi asupra celor mai importante obiective ale acestuia; b) conducerea unitară a acţiunilor de supraveghere/cercetare prin radiolocaţie; c) sincronizarea timpului subsistemului de supraveghere prin radiolocaţie cu timpul de referinţă al ACCS naţional; d) folosirea optimă a procedurilor, procedeelor, formelor şi metodelor/tehnicilor de supraveghere/cercetare prin radiolocaţie; e) asigurarea cooperării neîntrerupte cu celelalte elemente ale ACCS naţional; f) realizarea unui flux informaţional viabil, eficient şi oportun pentru informarea permanentă a factorilor de decizie militară şi a beneficiarilor în părţile ce-i privesc; g) asigurarea conducerii în secret a acţiunilor de supraveghere/cercetare prin radiolocaţie; h) protecţia senzorilor împotriva acţiunilor ostile din mediul electromagnetic.

Sistemul de management al supravegherii prin radiolocaţie (SMSR) din Forţele Aeriene este parte componentă a ACCS naţional şi asigură recepţia, prelucrarea, transmiterea, afişarea şi controlul automat al datelor şi informaţiilor despre situaţia aeriană dintr-o zonă geografică a României şi la nivel naţional. Arhitectura generală a sistemului este prezentată în

Anexa nr. 3. (2) Sistemul de management al supravegherii prin radiolocaţie este destinat pentru:

a) recepţia automată a datelor despre traiectele de zbor de la radarele dispuse într-o zonă geografică, identificarea acestora şi scoaterea de la înştiinţare a traiectelor paralele, respectiv producere LAP;

b) completarea RAP din CRC cu date de la sursele digitale/analogice complementare, conform Anexei nr. 5;

c) distribuţia filtrată/selectivă a RAP/LAP la utilizatorii naţionali autorizaţi; d) sincronizarea automată a timpului sistemului pentru toate site-urile unde sunt

dispuse radarele analogice după timpul de referinţă al subsistemului de management prin radiolocaţie, în regim de lucru centralizat şi descentralizat;

e) transmiterea către subunităţile de radiolocaţie a mesajelor text/comenzilor privind serviciul de luptă;

f) recepţia şi afişarea mesajelor text/rapoartelor privind starea de funcţionare şi regimul de lucru ale subunităţilor cu radarele digitizate;

g) furnizarea de scenarii unice cu situaţii aeriene simulate pentru antrenamente locale şi în sistem integrat, în regim de lucru centralizat şi descentralizat.