MICROBIOLOGIA MEDICALA este stiinta care se ocupa de descrierea microorganismelor care pot determina boli ale omului (infectii).MICROORGANISMActiunea microorg a fost obs dintimpuri imemoriale: dospirea painii, acrirea laptelui, alcoolizarea mustului.Poporul aplica bolilor infectioase cele 3 reguli:1.a fugi repede;2.a ajunge cat mai departe;3. a te intorce cat mai tarziu;ISTORICAsclepios-zeul medicinii la greciHipocrate sec V i.e.n. Notiunea de boala nu de bolnav. Notiunea a ramas valabila si azi. Imbolnavirea este un proces complex datorat distrugerii echilibrului intre om si natura(microorganisme) si intre partile componente ale omului.Natura sanat, mediculscurat=natura vindeca, medicul trateazaSEC XIXA predominat o conceptie unilaterala, exagerata a bolii infectioase. Infectia a fost considerata doar prezenta agentului etiologic. Boala reprezenta in viziunea oamenilor de stiinta din sec XIX doar prezentaagentului etiologic.Sec XX a adus interpretarea flexibila, dinamica a bolii ca raport intre micro si macrooorganism.MICROSCOPIA1665 ROBERT HOOKE descrie primul microscop1683 ANTHONY VAN LEEUWENHOEK microscop care marea de 250-300 ori. Mesterul danez deoglinzi prezinta in fata societatii regale engleze descrierea unor lucruri extrem de mici examinate la microscopul construit de el. Sursa de lumina-lumanarea.ISTORICUL ANTIMICROBIALE1830 IGNAC SEMMELWEIS, ginecolog austriac foloseste CaCl2 pt spalareamainilor inainte de operatie ceea ce scade mortalitatea post-partum cu 30%. CaCl2 este primul antiseptic folosit.JOSEPH LISTER chirurg englez utiliz fenolul (50g/l apa) ca dezinfectant al materialelor chirurgicale si al plagilor.

LOUIS PASTEUR (1822-1895)-Chimist francez descrie etiologia microbiana a bolilor infectioase-studiaza initial boli microbiene ale vitei de vie si a viermilor de matase. Creeaza primul mediu de cultura lichid pt bacterii.-1873-prezinta teoria microbiana a bolilor infectioase inAcademia de medicina a Frantei. Acesta este actul de mastere al microbiologiei.-Observa ca prin invechirea culturii se pierde virulenta si obtine astfel vaccinuri.-Descrie bacteriile anaerobe, holera gainilor si creeaza vaccinuri antiantrax si antirabic.

ROBERT KOCH (1843-1910)-Medic generalist german inclinat catre cercetare care este cel de-al doilea parinte al microiolofiei. El inventeaza frotiul ca metoda de studiu microbiologic, descopera mediu solid pt cultivarea bacteriilor (pe baza de cartof).-Postulatele(adevarate fara sa fie dovedite, axiome) lui Koch: prezenta bacteriilor in aceleasi leziuni, microbul trebuie sa se poata cultiva (nu toate organism se pot cultiva), sa se poata reproduce experimental.PROFILAXIAPrimul vaccin a fost facut de vechii chinezi.1792 EDWARD JENNER practica vaccinarea fermierilor cu produs patologic din leziunile vacilor bolnave de vaccina, o boala asemanatoare cu variola omului. De aici, denumirea de vaccinare.

SEC XX(Imunologie-diferentiere intre bolnavi)Aparitia imunologiei prin descrierea fagocitozei de catre MECINIKOV din scoala pasteuriana.EMIL VON BEHRING serul animalelor care au facut boala neutralizeaza specific toxinele bacteriene.Aparitia seroterapieiin bolile det de toxine microbienem(difteria)TERAPIA ANTIMICROBIANAPAUL EHRLICH trata sifilisul cu derivati arsenicali.1928 FLEMING descopera penicilina (primul antimicrobian de origine vie)1932 DOMAGK descopera sulfamidele (compusi chimici cu actiune antimicrobiana)MICROBIOLOGIA ROMANEASCAVICTOR BABES (1854-1926) a fost fondatorul microbiologiei romane. A invatat in scoala Pasteur. A descris40 de microorganisme, corpusculii Babest-Ernst, a aplicat vaccinarea antirabica la noi.ION CANTACUZINO a fost fondatorul scolii romanesti demicrobiologie. A creat institutul de microbiologie, a aplicat vaccinul antitbc(antituberculos), antiholeric, antitific.OBIECTIVELE MICROBIOLOGIEI MEDICALECun relatiei microb-gazda;

Cun capacitatii patogene a microorganismului;

Cun capacitatii antiinfectioase a gazdei;

Cun terapiei antimicrobiene;

Cun principiilor profilaxiei antimicrobiene.

CLASIFICAREA MICROORGANISMELOR1.BACTERII celula de baza este celula procariota;2.PARAZITI-celula de baza este celula eucariota;3.CIUPERCI-celula de baza este celula eucariota;4.VIRUSURI-structuri vii acelulare.

CARACTERISTICI GENERALE1.Bacteriile au dimensiuni de 1-10 milimoli, au 2 acizi nucleici, se divid prin diviziune directa;2.Parazitii au o mare varietate ca dimensiuni sic a structura (del la 200 milimoli la 20 m)3.Ciupercile au in perete chitin, se pot inmulti sexuat sau asexuat;4.Virusurile au 1 acid nucleic, nu au structura celulara.Prionii sunt o grupare atipica de agenti infectiosi care nu au caracteristici de celula vie. Sunt proteine patologice care se sintetizeaza la comanda unei gene patologice dar bolile generate au toate caracterele unor boli infectioase.

Celula procariota: 1 cromozom, membrana nucleara absenta, mirocondrii absente, modul dediviziune directa, simplaCelula eucariota:..

BACTERIILE

-Sunt organisme unicelulare, fara mb nucleara, metabolic active si care se divid prin diviziune binara.-Par forme foarte simple de viata sar sunt de fapt sofisticate si foarte adaptabile.-Se multiplica rapid si pot utilizacantitati mari de hidrocarbonati.-Pot fi parasite sau pot trai liber in natura.-Sunt ubiquitare (sunt peste tot) si au o capacitate remarcabila de adaptare la mediu prin selectia spontana de mutant (pot sa-si modifice rapid informatia genetica pt a seadapta la mediu).

Morfologia-au forme caracteristice (coci, bacilli, spiralata) si se vad in grupari specific (perechi, lanturi, tetrad, ciorchini etc)

Struct celularaProcariotele au un nucleoid, o mb citoplasmatica si un perete cu struct specifica (unica in lumea vie)Multiplicarea este prin diviziune binara.

INTRODUCEREPatogen=microorg care da infectieSaprofit=microorg care traieste in buna pace cu org uman(simbioza)Majorit bacteriilor sunt capabile de existent metabolica si de crestere independentedar speciile Chlamydia si Rickettsia sunt parasite obligatoriu intracelular.Bacteriile au un raport suprafata-volum foarte mare, de aproximativ 100 000.

NUCLEOIDUL=ADN, ARN, proteine; cromozom=ADN, lungime de 1 mm

Nucleoidul este echivalent cu nucleul celulelor eucariote dar este o structura mai simpla, nemarginita de mb nucleara.ADNapare ca o molecula unica, cu greutate moleculara de 3 ori 10 la puterea 9.

CITOPLASMA este o structura extrem de condensata, in forma de gel, fara curenti in interior; contine o cant mare de ARN, contine multi robozomi. Acesti ribozomi sunt clasificati dupa constanta de sedimentare la ultracentrifuga. Astfel in celulele eucariote sunt ribozomi 80 S iar in cele procariote sunt 70SDe ex ribozomiiEscherichiei colisunt alcat din 55 molecule de protein si 3 molecule de ARN r. Ribozomii bacterieni sunt alcatuiti din doua unitati disociabile cu greutate de 30 S si de S. Raportul dintre ARN si proteine in ribozomi este de 2/1.

Procesul de asamblare a ribozomilor si functia lor sunt sub controlul relatiei dintre proteinele ribozomale si ARN ribosomal.Proteinele si molec de ARN ribosomal ocupa pozitii bine definite pe suprafata ribozomului dandu-I forma de fotoliu.Printre cele doua unitati (unitatea 30S fiind ca o haltera care se sprijina de fotoliu) se gaseste un canal ingust prin care trece ARN m.Unii ribozomi se leaga de fata interna a mb plasmatice.In cursul sintezei proteice ribozomii se aranjeaza in polizomi cu lungimea proportional cu lungimea ARNm.

MB CITOPLASMATICA ro imp in fiziologia..Este o struct alc din lipoproteine, glucide, lipopolizaharide care sunt in permanenta miscare (de 1 000 000 de ori pe sec) ceea ce confera mb o mare plasticitateModul in care sunt asezate aceste molecule=mozaicul flui d(Singer si Nicholson)Aceasta structura prez permeabilitatea pt molec liposol sip t electroliti. Molec lipdice confera o mare permeab la molec hidrosolubile.

Prot din mb citopl saunt transmembranare sau de suprafata; ca rol, proteinele pot fi:-enzime care cataliz biosintezacomp celulare-proteine de transport celulare-prote cu activit atp-aza

Functiile mb citoplasmatice-permeab selective: trec usor anionii (clor) si molec liposolubile, trec greu ionii de Na si K, glucidele si proteinele pt care sunt necesare sistemespecial de transport.-mb citoplasmatica are rolul mitocondriilor din celulele eucariote.

MEZOZOMIISunt invaginari ale mb citoplasmatice care au contact cu genomul bacterian. Sunt mai numerosi la bacteriile Gram positive.In mediu hypertonic proemina in spatial dintre mb citoplasmatica si peretele celular. In contact cu lizozimul sunteliberati in mediu ca un sir de margele.

Rolul mezozomilor-este neesential pt viabilitate-marirea suprafetei mb citopl-in replicare-in sinteza invelisurilor celulare

PARAZITOLOGIE-cea medicala studiaza vietuitoarele de o mare varietate DE FORMA SIORGANIZARE INterna care pot determina boli ale omului sau animalelor.-este un domeniu important dat fiind mortalitatea inalta la niv globului det de paraziti.

Clasificare-parazitii omului sunt inclusi in regnul Animali si sunt clasificati in 2 grupuri:Protozoare si Metaazoare.Protozoarele sunt organisme unicel cu model de organizare eucariotMetazoarele sunt organisme pluricel si au functiile asigurate de diferite organe si sisteme.Protozoarele au dim intre 2-100 micrometri. Citopl este acoperita de o mb celulara si contine numeroase organite ca reticul endoplasmic,granulatii digestive, vacuole. Diviziunea poate fi simpla, asexuata sau poate include 2 faze: sexuata si asexuata.Clasificare dupa organelle de miscare, dupa modul de reproducere1.SARCOMASTIGOPHORA amibe si flagellate2.CILIOPHORA-ciliate3.APICOMPLEXA-sporozoare4.MICROSPORA.

FIZIOLOGIA PROTOZOARELOR-au necesitati nutritionale simple-amibele, flagelatele se hranesc prin pinocitoza sau prin fagocitoza particulelor solubile. Respiratia este anaeroba-in cond nefavorabile se transf in chist care are un strat externfoarte rezistent si gros.

METAZOARE-aprtin regnului animal,clasificate in:

1.HELMINTI sau VIERMI-organisme multicelulare, alungite si simetrice bilateral; majorit au dimens mari (metri); suprafata le este acoperita de o structura acelulara numita cuticula; au organe de prindere. Au sisteme excretorii si nervoase primitive, nu au siste circulator.

Se clasifica in:a. PLATHELMINTI-viermi plati care au corpul turiti dorso-ventral, au strct simpla, primitive si aparat de reprod hermafrodit;b. NEMATHELMINTI-viermi cilindrici, sistem digestiv complet si organe de reproducere separate

FIZIOLOGIEViermii se hranesc prin ingestia active a tesuturilor umane sa a fluidelor organ uman sau prin absorbtia pasiva a nutrientilor din organismal uman. Helmintii aunevoie de multa energie pt motilitate si metabolizeaza glucoza depozitand nutrienti in glycogen. Respiratia este anaeroba dar larvele au nevoie de oxigen.

Produc enzime care distug celulele gazdei sicel imune; pot altera caracterele antigenice ale celulelor de suprafata evadand din fata raspunsului imun.

2.ARTROPODE-organisme multicelulare, complexe care pot det direct infestarea omului sau, indirect, prin infestara vectorilor. Sunt organisme segmentate, corp segmentat, sistem nervos si digestiv.

Importanta parazitologiei

Pericolul infectarii pt turisti in tari nedezvoltate, cu igiena precara.Crestereanumarului infectiilor HIV si aimunodeprimatilor care dezv numeroase infectii