Srrvru

NEGUTt

MICA ENCICLoPEDIEn RovrAumr

PENTRU COPil

Menrus-CRrsrrAN

NEACSU,

ARTTUR

https://www.libris.ro/mica-enciclopedie-a-romaniei-pentru-copii-silviu-ART978-606-788-659-7--p13207527.html

CUPRINS

CuvAnt-inainte .......... 5

r. PERSONALrTATr........ ....... 7n. NATURA, STATIUNI TURISTICE, TIMP LIBER. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 155trr. EcoNoMrE, A$EZART . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 233rv. ARTA $TARHTTECTURA.. .........287v. oBrcEruRr, GASTRoNoMIE. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 329

Theodor AMAN,pictor

n. 20 martie I83L Cdmpulung-Muscel -d. 19 august 1891,BucuresJi

Cunoscut drept,,pictorul care a copilirit in curtea bisericii", cu referire la viala sa in oraqulnatal, Theodor Aman a arrrt $ansa sd ia leclii de desen la $coala Centrall din Craiova, indrumat de

Constantin Lecca (1307 - 1887), unul dintre primii pictori romAni importanli, care il va gi influ-en1a, de altfel, o anumiti perioadi. igi va continua pregitirea la Paris (incepind cu anul 1850), cel

mai important centru artistic in domeniu din acea vreme, cu pedagogi renumili (Michel MartinTrolling qi Franqois Edouard Picot). Totodati, este influenlat de faimoasa ,,fcoale de la Barbizon"(de lange Fontainbleau), care il va marca pulin mai tdrziu gi pe Nicolae Grigorescu (vezi NicoLaeGR/G0RESC{r.

intors in !ard, devine in scurt timp foarte cunoscut datoritd impactului unor picturi. Ajunge

qi mai renumit dupi ce, impreuni cu Gheorghe Tattarescu, fondeazi ,,$coala Nalionali de Arte

Frumoase" (in anul 1863), unde ocupl postul de director pAnd la sfdrqitul viefii. Va fi qi mai apreci-

at post-mortem, fiind ales membru al Academiei RornAne (1891).

Theodor Aman s-a afirmat prin compozi,tii pe mai multe teme. De pildi, in 1852' picleazi Cea

din unnd noapte c lui MihaiViteazul, deschizAnd seria picturilor sale inspirate din istoria gi legendele

najionale, in spiritul patriotismului paqoptist (Bdtdl t de Lt )Itenila, Bdtdlia romlnilor cu turcii ininsula Sf. Gheorghe, Unirea principctelor, Vlad lepe; ;l solii turci,lzgonirea turcilor la Cdlugdreni, Boieriisurpriryi Ia ospd! de timi;ii lui Vlad !epe; q.a.). Evident, a fost inspirat de profesorul siu ConstantinLecca, cel care pictase Ilciderealui MihaiVlteazul. trmald de o serie de figuri de domnitori.

O alti serie de terne o reprezinte cea a portretelor, inceputi,in 1859, ct Pzrftetul lui Zoe Brdn-coveanu, oper"a care atesta deia calitatea sa de portretist, qi c ontin$afe u Autoportret, Tigancd v}ioa'sd., CAntdrea,ta culduta, Tudor |4adimiresca E.a. Se adaugi tablourile de gen (Hora de la Anino asa, Hora

de pene OIt, BrAulelul, liganca, BaL mascat in atelier Pe terasd Ia Sinaia, Peisaj cu barca pe lac, Petrecere

in t'amiLie,In parc g.a.), naturile moarte etc.Practic, Theodor Aman a ilustrat aproape fiecare eveniment Politic $i social din Jari: Unirea

Principatelor (l/rlre a Principctelor, Hora Unirii de Ia Craiova, Votul de Ia 24 ianuarie 1859), cucerirea

independenjei, refo rmelelur Caza (ldran cu cdciula in mina, Adunali Ia mdmdlig,i) etc.Aman s-a afirmat gi ca gravor, indeosebi in tehnica acvaforte - corodarea cu acid azotic a unei

plici de cupru -, imbrdlilend o tematice similard cu a picturii sale.in centrul Bucuregtiului functioneazi Muzeul ,,Theodor Aman", in casa construiti de el in

anii 1868 - 1869. Acesta a fost inaugurat dupi moartea lui, in 1909, afectat de mai multe cutremurede-a lungul timpului, consolidat qi restaurat gi, in sf1,rqit, redeschis publicului in 2009.

9I

Ion ANDREESCU,pictor

n. 15 februarie 1850, Bucuretti -d. 22 octombrie 1882, Bucure;ti

Pulini artiEti plastici romdni au awt o viata mai scurte, dar cu o recunoaftere mai mare decdtIon Aldreescu, a$a cum a remarcat qi criticul de arti francez facques Lassaigne: ,,printre pictoriiromini, cu siguranla nu existe personalitate mai atreg6to"r. ."

" lrri Andr..scu qi destin mai plin

de inlelesuri ca al sdu. El, de fapt, a orientat definitiv arta romdneasci.,,Primul dintre cei qapte copii ai unui comerciant de biuturi, Ion Andreescu a ftcut cursurire

primare la Pensionul lui Andreas Apostolatos (unde va invela fimba francezl), iar pe cele secun-dare la gimnaziul ,,Gheorghe Lazir' (unde pictorul petre Arexandrescu i-a fost profesor de desen)qi la colegiul ,,sf. Sava". Face apoi studii universitare la $coala de Arte Frumoase din Bucuregti(1869 - 1872), condusi de Theodor Aman, devine profesor de desen la o serie de gcoli din Buziu(seminarul Episcopal, Gimnaziur,,Tudor vladimirescu" - devenit, ulterior, liceul ,i.p. Hasdeu,, -,$coala de Meserii), oraEul gi imprejurimile devenind unur dintre subiectele predilecte pentro pic-turile sale. in aceasti perioadi realizeazi tabloul s tejarul una dinte capodoperele sale, un fainicarbore (care existi gi astizi, in apropierea obeliscului) intilnit in parcul ,crang" din Buziu.

A atut o viate scurti, de numai 32 de ani, murind de tuberculozn. in ultimii patru ani ai vieliiva sta mai mult in Franja, frecventind Academia liberi ,,Julian" qi pict6nd, maiales la Barbizon(lntre altele' tabloul larna la Barbizon), in apropiere de paris, unde se intilneEte cu marele pictorNicolae_ Grigorescu. Picteazi insi qi in alte regiuni franceze, indeosebi rn vendde, depa*ament dinzona atlanfice (pictura Stdncile de la Apremont).

in _Tr*!: a participat la .*porilii d" g-p, alituri de mari impresionigti, precurn EdouardManet, Claude Monet ti August Renoir

_ Critica de arti il consideri pe Ion Andreescu drept primul pictor roman cu adevirat mo_dern, fi, totodate, unul dintre precursorii picturii modeine uniu.riale, un pictor cu o desavar$itedezinvolturi tehnice. A pictat cu predileclie peisaje, subiectul preferat fiind pidure a (paduri defagi, Pddure iarna, Margine de pddure, Mesteceni la miarginea bdllii) StAnci ;i mest*eniq.a.), dar gi altes.ubiecte (Pomi tnflorig Cdmp, Dupd ploaie, Casd de ciirari g.a.;. A fost, totodate, un maie poriretist(Autoportret Tdrancd cu trabt'i, ldrancd cu broboadd verde, Broboadd rogie s.a.) qi aexcelat giln naturistatice (Coacdze, Felii de pepene, Raye g.a.).

Tdrziu (in 1948), va fi numit, post-mortem, membru al Academiei Romine.

lr ro

:u nl o recunoattere mai mare decatfacques Lassaigne:,,Printre pictorii: a lui -{ndreescu qi destin mai plinine?-i:a-'

uri- Ion -bdreescu a ftcut cursurileL limba hancezi), iar pe cele secun-aldresr.-u i-a fost profesor de desen)Ia de -{rte Frumoase din Bucuregti: daen la o serie de gcoli din Buzdu:nit- ulterior, liceul ,,B.P. Hasdeu" *,ne subiectele predilecte pentru pic-dilne capodoperele sale, un falnicin parcul

"Crdng" din Buzdu.r.doza. in ultimii patru ani ai vieliiLa- si pic-tdnd, mai ales la Barbizonu.ude se intAlneqte cu marele pictorleosebi in Yendde, departament din

ari impresioni;ti, precum Edouard

nul pictor romdn cu adeverat mo-itersale, un pictor cu o desivArgitiI preterat fiind pddrtrea (Pddure de:-- Stinci .

Tudor ARGHEZI,poet

pseudonim pentru Ion N. Theodorescun. 2j mai 1880, BucuresJi -

d. t4 iulie 1967, Bu re;ti

Tudor Arghezi a al't o ,,copilirie nefericiti", dupd cum el insugi a mdnurisit in repetate r6.nduri.Dupd studii primare la gcoala ,,Petrache poenaru", a urmat gimnaziul ,,Dimitrie caniemir', [g9r -1896), ale cirui cursuri nu le incheie. urmeazl o scurti perioadi monahald, merge cu o bursd de studiila Fribourg, ln Elve$a (1905 - 1910), unde are ocazia si audieze cateva cffsuri la universitatea dinGeneva; ftecventeazd o gcoali de rneserii gi c etore$te in munlii din jur sau in Franla gi ltalia. intorsin 1ari, va colabora la ziare qi reviste, el insugi fonddnd citeva: ,,Cronica,,, ,,Biletele de papagal, q.a.

Arghezi a debutat la vdrsta de 16 ani cu poezia Tatdrui meu,publicati in revista ,,iig-u o.ioao-xi", condusi de Alexandru Macedonski, iar primul volum , cuvinte potrivite, ii apare foirte tarziu,in 1927, la vdrsta de 47 de ant, remarcindu-se prin nonconformism. publici apoi volume in careexprimi cu ardoare qi dramatism, setea de cunoagtere, incertitudinile efstenti ale lcuvinte potrivite,ce-ai cu mine vdntule?), recupereazd frumosul din urit (F/ori de mucegai), configtreazd din perspec-tivd cosmici universul microscopic, rniniatural, casnic gi fa milial (cdrticica deieard, cartei de j-ucd-rli g.a.). urmeazi insi cinci volume in numai cdliva ani, 1930 - 1936 (rcoane de lemn, poarta niagrd,Flori de mucigai' cartea cu jucdrii, versuri), care il propulseazi ca poet modern, caracterizat prinoriginalitatea limbajului poetic gi virulenla pamfletard, fapt ce l-a determirat pe criticul qi istoriculliterar Pompiliu constantinescu sa declare, in 1940, ci,,poezia lui Arghezi e sortiti, ca putere deexpresie, ca addncime de sensibilitate, ca organici viziune de lirism, si ocupe versantul liber in falalui Eminescu". Dupd ce reuseqte sd. publice cdteva volume de versuri in anii \946 - 1947 (printrecare Bilete de papagal gi IJna sutd una poeme), este intetzis weme de mai multi ani in urma iuruluipamflet intitulat Po ezia putrefacpiei ;i putrefaclia poeziei. Rdsfoind volumele lui rudor Arghezi, apinstin oficiosul comunist ,,Scanteia" (lntre I qi 10 ianuarie 194g), semnat de redactorul-q"ef al acestui,Sorin Torna, in care, pdntre altele, este catalogat drept,,principalul poet al burghezieiromane".

Reconsiderat sase ani mai tarziu, va fi plimbat ,,ca sfintele moagte" pentru a vedea qi liuda reali-zirile Romaniei comuniste, a fost ficut membru al Academiei Romane 41955, rispratr pe care o me-rita) qi i s-au acordat cele mai inalte titluri (,,Erou al Muncii socialiste") qi ordine (,iteaua Republicii ,clasa I), ambele in 1960.

Tudor Arghezi a inchinat nemuritoare versuri Ei copiilor, poe zia Zdreanyd afrdndu-se pe buze-Ie t'tl,ror L-ali lttizut cumva pe Zdreanld?/cel cu ochii de faianld?)E un chine zdrenyuros/De Jto)os, dar efrumos. . . ,,,Lisitndin urme o operd prodigioase [...], Aighezi a revolulionat limLa,ul poetic, a creatstructuri ltice inedite, specii noi in prozd (romanul-poem, tableta, biletur etc.), in genere forme deo extremi concizie verbaln [...]. Reabilitind o estetici a uratului, el a crezut in putirea de comuni-care a cuvintului, intr-o weme caracterizata tocmaiprin incomunicabilitate." (Mircea Zaciu, 1995)

/l-12

nrrai a mfuturisit in repetate randuri.rnaziul

^Dimitrie Cantemir" (1891 -monahale, merge cuo bursd de studiir citera cursuri la Universitatea dini din iur sau in Franla gi Italia. intorsionica',

"Biletele de papagal" 9.a.

--- publicatd in revista,,Liga Ortodo--, !'::e poti|ite, ii apare foarte tarziu,rmism. PubLici apoi volume in carerdinile eristenliale ( Cuvinte potril)ite,

'r:,'zgcrl, confi gureazi din perspec-ial Cirticica de seard., Cartea de jucd-'t936

t l:oane de lemn, Poarta neagrd,i ;a p,oet modern, caracterizat prini-a determi-nat pe criticul Ei istoricula iui -\rghezi e sortita, ca putere de:ijm. sa ocupe versantul liber in fatarersuri in anii 1946 - 1947 (printrere de mai mulli ani in urma durului: ','o!unele lui Tudor Arghezi, ap|nttiemnat de redactorul-gef al acestui,ralul poet al burgheziei romdne".noaste'pentu a vedea qi liuda reali-omane (1955, risplatd pe care o me-iiste') qi ordine (,,Steaua Republicii",

p

BazilGeorgeASSAN

n. 1 august 1860, Bucuregti -d. 16 iunie 1918, Montreux, Ebelia

Este primul romdn care a ffcut rnconjurul lumii gi cel dintii care a ajuns in Arctica. Fiu al cu-noscutului industriag bucureqtean George Assan, Bazil George Assan gi-a bcut studiile de ingineriela Bucureqti qi Lidge (Belgia). A c ntorit mult in Europa lnainte de a realiza cele doui imiresio-nante cehtorii.

Prima cdlitorie a fost ttiintifici, fiind una internalionali (alituri de oameni de $tiinle ftan-cezi, rugi, norvegieni, germani, danezi gi britanici), pe vasul ,Erline Jart", avind drept scop studie-rea arhipelagului Spitzbergen, asistarea la o eclipsi totali de soare la vadso (ln nordul Norvegiei),carea avut loc la 9 august 1896, gi la plecarea expediliei transarctice in balon (pe deasupra poi'luiNord), condusi de norvegianul salomon August Andrde. N-a mai putut asista la demararea expe-diliei, intrucet a fost amanate pentru anul urmdtor.

cea de-a doua cilitorie, in jurul lumii, s-a derulat intre sfirgitul anului 1897 qi mijlocul anului1898, avind un caracter comercial, legat de materiile prime necesare fabricilor sale din Bucureqti.Lungrl px..*r, strabetut cu miiloace de locomotie dintre cele mai diverse (exceptdnd avionul),cu unele popasuri pentru afaceri qi turism, a lnceput pe ruta Bucureqti r constanla - Istanbul -Atena - Alexandria - cairo - Ismailia - Marea Ro$ie - oceanul Indian - Insula ceylon -Singapore - China (Hong Kong, Canton, Guangzhou, Shanghai) _ laponia. Ruta de intoarcereinclude traversarea oceanului Pacific pind la san Francisco (california), strabaterea statelor uniteale Americii (trecind qi prin chicago) pan6 la New yorlq apoi a Atlanticului pini la Londra, deunde revine in !ar5.

in cazul ambelor cdlitorii, a fhcut expuneri la Societatea Regaii Romini de Geografie gile-a publicat in buletinul acesteia: c,ildtorie tn regiunile polare nordici (t897) qi cdldnrie iiprejurulPdnhntului (1899).

Bazil George Assan a fost primul romin posesor al unui autoturism marca -EN. Herstal, carccircula pe strizile Bucureqti'lui cu viteza de 7 - 8 km pe ori, av6nd numirul de inmatriculare...I (unu). Invidios pe acest fapt, prinltrl George valentin Bibescu iqi cumplri qi el un autoturism, pecare il lnregistreazi cu numirul. .. 0 (zero).

casa familiei Assan, aflati in Bucureqti (pia1a Lahovary), construitl la sfirgitul secoluluial xlX-lea, una dintre cele mai liumoase din capitali, aparfine, in prezent, Acadeniiei Romdne gigizduieqte Casa Oarnenilor de griinli (C.O.g).

llIt+

rii care a ajuns in Arctica. Fiu al cu--\ssan si-a fhcut studiile de inginerieote de a realiza cele doui impresio-

i lalituri de oameni de qtiinli fran-rline |art', avfud drept scop studie-rre la \-adso (in nordul Norvegiei),ririce in balon (pe deasupra PoluluiBai putut asista la demararea expe-

irsin:i anului I 897 qi mijlocul anuluixesare thbricilor sale din Bucuregti.is mri dircrss (exceptdnd avionul),B.sreqti - Constanta - Istanbul -kca-nul Ildian - Insula Ceylon -hait - laponia. Ruta de intoarcereitbrDia), strabaterea Statelor Unite

i a ,\dalticului pAni la Londra, de

:a Rqali Romdni de Geografie git:n^,tie (1897) 9i Cdldtorie imprejurul

autoturjsm marca -A N. Herstal, careartnd numirul de inmatriculare...isi cumpdri gi el un autoturism, pe

rl, comtruiti la sfdrqitul secolului: in prezent, Academiei Romdne qi

d

AlexandruAVERESCU,

maresal roman

n.9 martie 1859, Babele, azi ln Ucraina -d. 3 octombrie 1938, Bucuregi

Averescu a alut una dintre cele mai strdlucite cariere militare ale unui romAn, de la ser-gent-voluntar in Rezboiul de Independenti (1877 - 1878) la cel mai inalt rang, cel de mareqal (in1930). A fhcut studii de specialitate atat in lare (h $coala Divizionari de la Ministirea Dealu), cAt 9iin striinatate (la faimoasa $coali Superioard de R[zboi din Torino, Italia). A detinut multe funciii

importante pe linie militare: comandantde regiment, de divizie, de corp de armati, de armatd, qefal

Marelui Stat Major (in doui rinduri: 1904 - 1907 9i 1911 - 1913), ministru de rizboi (1907 - 1909).De asemenea, a delinut portofolii ministeriale (de interne, de finanle, al industriei qi comertplui),

precum gi inalta funclie de prim-ministru, de trei ori (in perioada 1918 - 1927).Meritul siu principal este acela de a fi fost unul dintre cei mai de seami comandan{i ai arma-

tei romine moderne, un mare strateg militar, adept al superiorite$i ofensivei. A demonstrat din

plin talentul siu militar pdn resunitoarele Yictorii din timpul Primului Rizboi Mondial, ob{inute

la MiriEti (11 - 19 iulie 1917) qi Oituz (26 iulie - 9 august 19i7), impotriva puternicei armate ger-mano-austro-ungare. Adversar al operajiunilor pripite, obiqnuia si afirme cd ,,numai generalii care

fac jertfe folosltoare [... ] pitrund in sufletul maselor, in poezie qi in legendi".

Un aspect negativ din actiyitatea sa politicd il constituie faptul ci, in calitate de ministru de

rdzboi, a condus ac.tiunea de represiune s6ngeroasi a ldranilor risculali in 1907.

In afari de Alexandru Averescu, Romania a mai al'ut alli cinci mareqali; regele Carol I, cugadul similar de feldmare;al (cel mai inalt din armata germani), conferit de impiratul Germa-

niei, Wilhelm II, in aprilie 1909 (gradul era delnut in afara Germaniei doar de Franz foseph I,

impdratul Austriei); regele Ferdinand | - l9I4 (vezi CAROL l); Constantin Presan/Prezan(1861 - 1943; rangul de maregal in 1930), delinitor al multor func1ii militare, unul dintre coman-danlii trupelor romAne in rdzboiul de reintregire nalionald (Primul Rdzboi Mondial), caracterizat de

istoricul Nicolae Iorga ca fiind un ,,ofi1er cu linuta sigurd gi vorba socotite [...] de cugetare indelun-gati"; Ion Antonescu (1882 - 1946; mareqal din 1941), colaborator apropiat al mareqalului Prezanin timpul Primului Rizboi Mondial, delinitor al multor funclii militare, prim-ministru al Romdniei,

in fapt conducitorul statutului roman investit cu puteri depline (9efu1 statului fiind regele Mihai I);

Mihai I (n. 1921), rege al RornAniei (1940 - i947; mai inainte sub Regen\d,1927 - 1930), mareqaldin 1941.

lsI

Victor BABE$,medic gi bacteriol6g

n.28 iulie 1854,Viena -d. 19 octombrie 1926, Bucurefti

I.

Pu{ine destine au cunoscut risturneri mai spectaculoase 9i au a'i,'ut consecinte mai faste pen-tru o m'l1ime de oameni precum cel al lui victor Babeq. pasionat de literaturr (chiar autor devcrsuri in adolescenld) gi de arti dramaticd (inscriindu-se la conservator), practicant de sporturide performan{i' o intdmplare dramaticd (moartea surorii sale Alma, care sufirea de tubercriozd) iiva schimba radical destinur, hotirdndu-se si se dedice tdmiduirii oamenilor. A ajuns, astfer, unuldintre cei mai mari medici gi bacteriologi ai omenirii.

Niscut la viena, in familia numeroasi a magistratului romin vincen{iu Babeq (membru alAcademiei RomAne $i luptitor pentru drepturile rom1nilor din Imperiul Ausiro_Ungar), dupa stu_dii primare la viena in numai doi ani (fiind copil precoce, a parcurs cdte dou6 .lu."inti-on ,ingu,an), a lacut studii secundare la Lugoi qi Budapesta, iar superioare (medicale) la Budupestu gi viJnu(1871 - r878), in acest ultim oraq oblnand Ei doctoratuf(1878). A continuat cu rp.i*riii ltsez- 1886) in centre medicale renumite, precum Miinchen, Heidelberg, Berlin, Strasbourg qi paris.A fost profesor universitar la facultafle de medicind din Budapesta (i88s - tasz), nucurJgii 9i clu](1887 1926), membru al Academiei Romdne (1893), al alto; academii, laureat al murtor premiiinternalionale (printre altele, unicur st.ein distins de trei ori cu premiile Academiei de $tiinle dinParis) etc.

victor Babeg a a\"ut o activitate qtiinlifice extrem de rodnici, publicdnd (singur sau in cola-borare) peste 1 300 de lucriri, unele fiind adevdrate tratate, precum res B (lcterieslBacteriile,inlgg5(cand avea numai 31 de ani), primul de acest fel din lume, scris impreund cu savantur francez An-dr6 Victor cornil,,4 natomia patorogicd speciatd (1922 - l925,impreuni cu fratele siu, Aurel Babeq).

A fost un mare bacteriolog, descoperind peste 50 de germeni patogeni, perfec{onAnd trata_mentul turberii, initiat de marele chimist qi biolog francei Louis pasteur, aflat atunci in culmeagloriei, care il va aprecia drept ,,unur dintre cei mai competenri specialigti in problema turbdrii',;nu mult dupi aceea, Babeg va formula principiul serovaciinerii lisrs;. e intemeiat, la Bucureqti,al treilea institut antirabic (de tratament al tu;bdrii) din lume. cea mai insemnati descoperire asaeste consideratd seroterapia, metod6, de combatere a unei boli microbiene prin tratarea ei cu seruldin singele celor care s-au vindecat de aceasti boali.

S-a dovedit a fi nu numai un mare om de qtiin{h, ci ;i un foarte bun organizator, infiinlAnd,de pildi, Institutul de Patologie si Bacteriologie din Bucuregti (1g87), cel dintai institut de cercetirimedicale din Romdnia, care, in 1925, primegte titulatura de ,,lnstitutul Victor Babes,,.

lI re

IolandaBATAS-SOTER,,

atleti

n. 12 decembrie 19j6, Timi;ocrad. 11 uartie 2016, Bucure;ti

in atletism, recordurile si recordmenii se schimbi destul de rapid, de reguli la numai cAtivaani. insi Iolanda (,,Iolly") Balaq a infirmat regula. Este singurul atlet care a dominat timp de l0 ani1957 - 1967) proba in care s-a afirmat, in cazul ei sdritura in iniltime, corectdnd propriul record

nondial de nu mai pu,tin de 14 ori, de la 1,75 m (in 1957) la 1,91 m (in 1961). Mai mult, recordulsiu va rdmdne in picioare incd 10 ani dupi retragerea din activitatea competi{ionald, fiind depngit;u un centimetru de austriaca Ilona Gusenbauer,la Viena, in septembrie 1971. fi aceasta s-a petre-Jut gralie introducerii stilului ,,flop", ini{iat de atletul american Dick Fosbury, campion olimpic lasdritura in inellime la olimpiada de la Ciudad de Mdxico (1968).

in afara celor 14 recorduri mondiale, Iolanda Balaq are gi alte merite: a ca$tigat doui medaliide aur la focurile Olimpice de Vari (Roma, 1960 qi Tokyo, 1964), tot doud medalii de aur la Campi-r.rnatele Europene de Atletism (Stockholm, 1958 qi Belgrad, 1962), precum gi una de argint (Berna,1954). Statisticile pot continua: a cAgtigat 19 titluri nalionale gi a dobordt 63 de recorduri nationale,a dobandit 3 medalii de aur la locurile Mondiale Universitare qi 9 la locurile Balcanice. A intrat inCartea recordurilor (Guiness Book of Records) grajie celor 142 de victorii consecutive, a primitntlul de Maestru al sportului Ia yirsta de numai 15 ani (in 1951), ulterior fiindu i acordat qi cel deflaestru emerit al sportului.

Este de remarcat faptul c6, de regull, adeta noastre caqtiga deta;at fald de celelalte concuren-te. De pildd, in finala olimpici de la Roma, cea de-a doua clasatd a fost la o diferenli de 14 cm, iarin cea de la Tokyo, de 10 cm.

Marii atlete ii pldcea si aminteasce faptul cd gi-a inceput ,,antrenamentele" sirind peste frAn-ghia de rufe a mamei gi si spuni cd ,,a invi{at si alerge la qcoala miicutelor", ceea ce este pura reali-tate, intrucat a Iicut clasele primare la $coala Romano-Catolica ,,Ndtre Dame" din Timiqoara, undemeiculele in robe lineau cu religiozitate orele de sport. Ulterior, va absolvi cursurile universitare aleInstitutului de Culturd Fizicd qi Sport din Bucureqti (1966), la fel ca antrenorul sdu, Ioan (,,Hansi")Sot6r, care in 1967 ii va deveni so!.

Dupe retragerea din activitatea competilionali, ,,doamna care a stipanit atletismul", cum&umos a fost gratulatl de presi, a rimas active atat in atletism (ca arbitru 9i preqedintd a FederalieiRomdne de Atletism, 1988 - 2005), cat $i in acliuni caritabile. Rareori s-a vizut un om mai echili-brat Ei plin de deruire ca marea sportivi Iolanda Balag.

s: au a\xt consecinte mai faste pen-sionat de literaturd (chiar autor de.orsen-ator), practicant de sporturi-Lra. .-are suferea de tuberculozd) iirr":i oamenilor. A ajuns, astfel, unul

r:ran |incenliu Babeq (membru al: lnreriul -{.ustro-Ungar), dupd stu--!-,rrs cate doue dase intr-un singur:re nedicale) la Budapesta gi Viena: . -\ contiluat cu specializdri (1882iei:erg. Berlin, Strasbourg si Paris.esta , 1885 - 1887), Bucure;ti qi Cluj- academii, laureat al multor premii:: premiile Academiei de ltiinle din

uie. publcend (singur sau in cola-

s impreund cu savantul francez An-Lpreuna cu fratele siu, Aurel Babeg).neni patogeni, pedectionand trata-lds Pasteur, aflat atunci in culmearti speciali;ti in problema turberii";ii (1895). A intemeiat, la Bucuregti,Cea mai insemnati descoperire a sanicrobiene prin tratarea ei cu serul

fbarte bun organizator, infiinlAnd,1887), cel dintAi institut de cerceteriLstitutul \rictor Babeq".

17-

BASARAB I,domn al lnrii Romdnegti

n. ? - d. 1352; primul domnitor de sine stdtdtoral ldrii Rominegi (1310? - 1352),

fondator al dinastiei Basarabilor

Fiu al lui Tihomir, conducitorul (c. 1290 - c. 1310) unei formaliuni statale feudalede la sud de Carpati, Basarab a unit sub autoritatea sa cnezatele qi voievodatele din stanga qiclreapta Oltr:lui, intemeind statul lara Romineasci, cu rqedinla la Curtea de Argeq. Vaapoi limitele statului spre vest plnd in Banatul Severinului qi spre est pdnd la gurile Dunirii qiBugeacului, care va adopta numele de Basarabia, ce va desemna ulterior toate regiunea de la estPrut.

Ameninlat de regatul ungar, Basarab I va adopta fie calea supunerii (acceptarearegelui Ungariei, Carol I Robert de Anjou, fiind numit ,,voievodul nostru transalpin"), fie pe ceanesupunerii, ceea ce a determinat reacjia suveranului ungur. A remas ln istorie faimoasa bdtiliela Posada, de la sfirqitul anului 1330. O mare armatd ungari, condusi de insuqi regele, a

lara Romdneasci, cu inten$a de aJ inlitura de pe tron pe Basarab I qi de a anihila existenlarornin independent. Regele, sigur de superioritatea sa armate, a refuzat oferta de pace arului, deqi aceasta era foarte generoasa, printre altele fiindu-i oferite gi 7000 de mirci de argint,ce lnsemna nu mai putin de 1 1 58 kg de argint pur.

Basarab I a evitat lnfruntarea directi, alegind calea hi4uirii. Carol I Robert de Anjoupane ln capitala Tirii Romdneqti, Curtea de Argeq, pe care o distruge, dar, lipsit de mijloaceaprovizionare, ordone retragerea. Basarab I, urmirind armata maghiari in retragere, aintr-o trecitoare foarte inguste (,,1n teren muntos qi impddurit, pe o cale cotite qi inchisi dedoui pA4 e de rape foarte inalte", cum au consemnat cronicile contemporane), oasteasuferind o grea infringere (un mijloc eficient folosit in iuptl fiind aruncarea cu bolovani de suspe stinci), regele insugi scipind cu greu din dezastru. Aceasta a fost bitilia de la Posada, loc nei-dentficat cu certitudine, probabil in Jara Lovigtei, pe Valea Oltului (potrivit celor mai multe surse)ori in culoarul Timig - Cerna.

Cert este ce victoria de la Posada a anihilat incercirile Ungariei de a readuce subs6u teritoriile dintre Carpali qi Dunere, consolidind astfel independenla statali a Jirii Romineqti.

Basarab I este apreciat drept iniliatorul rizboiului popular, reuqind si mobilizeze toativalitli a lirii, recrutate din toate straturile sociale (boieri, tirgoveli, Jirani) 9i si valorifice caracte-risticile terenului.

A pus bazele dinastiei Basarabilor, care au domnit peste 200 de ani, dintre ei remarcindu-seMircea cel Bitrin (ttezi MIRCEA cel Bdtrin), Dan al ll-lea, Ylad Dracul, I'/lad lepeg (tezi!EPES), Vlad Cilugnrul Radu cel Mare gi Radu de la Afuma1i.

lhrs