Metodologie 1Ramona Popescu

(curs)3 octombrie 2013

Responsabil de proiectReferat – contribuția fiecăruia. Împărțire.Examen scris – grila 5 pParte practică – 5 p

Ștefan Diaconu – Curs de metodologie juridică – editura Hamangiu??

Metodologie 2Ramona Popescu

(curs)10 octombrie 2013

5. 12 – proiectul

Educația între calitate și egalitate

9 ianuarie colocviu – prima săptămână după vacanța de sărbători – de la 8.00 la 9.00

Termen până pe 5 decembrie să-i transmitem profei proiectul

Conceptul de metodologie juridică- Dreptul presupune concepte și instituții, definiții și principii statornicite de-a lungul timpului. Juriștii, în

sensul larg al termenului, indiferent de profesia din care fac parte (judecători, procurori, avocați, notari, executori judecătorești, consilieri juridici, mediatori, diplomați, funcționari publici în administrația publică centrală și locală etc.) folosesc un limbaj aparte, cu ajutorul căruia descifrează și traduc legile destinate tuturor, limbaj transmis din generație în generație și îmbogățit continuu cu noi și noi valențe.

Sensurile noțiunii de lege:- În sensul său larg, orice act normativ emis de o autoritate competentă. Legea are caracter de generalitate,

toate subiectele de drept având obligația de a o respecta de bunăvoie, la nevoie putând interveni forța de constrângere a statului. Lege = act normativ

- Sensul său restrâns reprezintă actul normativ emis de Parlament, în calitatea sa de unică autoritate legiuitoare a țării. Lege = Act al Parlamentului

Noțiunea de act normativ: Actul normativ reprezintă un act juridic emis de către o autoritate publică învestită cu competențe normative, după o anumită procedură și care cuprinde norme juridice general-obligatorii a căror aplicare poate fi adusă la îndeplinire și prin forța coercitivă a statului.

Legile, Hotărârea de Guvern, Ordonanța de Guvern, decretele, ordinele (acte cu caracter normativ – ale miniștrilor sau a unor conducători ai instituțiilor) sunt acte normative.

Actul juridic este o manifestare de voință făcută cu intenția de a produce efecte juridice.

Necesitatea metodologiei juridice:- Studenții se confruntă cu dificultăți legate de înțelegerea dreptului, pe care încearcă să le soluționeze foarte

repede.- Studenții au tendința de a face apel la diversele tehnici și metode brevetate, sugerate de studenții din anii

mai mari- Metodologia juridică ajută la descifrarea tainelor dreptului și la familiarizarea cu unele rigori juridice în

vederea pregătirii pentru cariera viitoare.

Limbajul juridic

- Limbajul juridic este un limbaj deosebit de limbajul obișnuit și utilizează un set de termeni (sau concepte sau noțiuni), în sensul de categorii logice fundamentale menite să desemneze obiecte, fenomene, procese, activități, proprietăți ale obiectelor sau/și relații între ele.

- Termenii (conceptele, noțiunile) sunt exprimați prin cuvinte, fie folosite individual, cum este cazul noțiunilor simple (contract, instanță, infractor etc.), fie grupate sub forma unor noțiuni compuse (contract de societate, instanță de apel, infractor minor ș.a.)

- Limbajul juridic presupune o anumită specificitate și specializare.- Limbajul juridic este original și divers.- Fondul său comun îl constituie limbajul curent- Limbajul juridic împrumută termeni din limbajul curent, deseori dându-le alt înțeles propriu dreptului ți

poate împrumuta vocabularul său, limbajului comun.- Ex. nașterea este o noțiuni juridică, la fel ca moartea, ambele fiind fapte de stare civilă.- Terminologia juridică este adesea de inspirație greacă sau latină (democrație, republică, regim, sancțiune)

sau absoarbe cuvinte de proveniență străină (italiană – aval, vamal, bilanț sau engleză – buget, cec, leasing comitet).- Enunțul normelor juridice este impersonal, el vizează subiectul juridic și nu o anumită persoană

determinată.

Exemplu: TITLUL „Proiect de Lege privind stabilirea unor măsuri de contractare și/sau garantare de finanțări rambursabile de către Municipiul București” cu următorul conținut:

- „În cazul împrumuturilor care urmează a fi contractate și/sau garantate de municipiu București, în totalul datoriilor anuale, reprezentând rate scadente de capital, dobânzi și comisioane aferente împrumuturilor contractate și/sau garantate de municipiul București, la determinarea încadrării în limita prevăzută la alin. (4) al art. 63 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificări și completările ulterioare, nu se iau în considerare rambursările într-o singură tranșă anuală aferente titlurilor de valoare emise în anul 2005 de municipiul București.”

Legea nr. 21/1991 cetățenia românăArt. 1(1) Cetățenia română este legătura și apartenența unei persoane fizice la statul român.(2) Cetățenii români sunt egali în fața legii; numai ei vor fi admiși în funcțiile publice civile și militare.(3) Cetățenii României se bucură de protecția statului român.

Aprecierea limbajului juridic se măsoară prin tehnicitatea sa, el trebuind sp desemneze conceptele pe care limbajul curent nu le aprofundează.

Un limbaj juridic adecvat are ca premisă indispensabilă un anumit tip de raționament.Raționamentul juristului presupune deducția logică formulată în mod corect dar și raționamentul care duce la

stabilirea premiselor, precum și analiza motivelor și a raporturilor lor cu soluția într-un caz concretJuristul trebuie să cunoască particularitățile logicii juridice, exersând un anumit tip de raționament –

raționamentul juridic pe care trebuie să-l exprime cu ajutorul limbajului juridic.

Unii termeni desemnează realități strict juridice:Chirografar – creditor lipsit de garanții reale sau personale, a cărui creanță este garantată cu patrimoniul

general al debitoruluiLitispendență – situație când același litigiu a fost supus spre soluționare în fața a două organe de jurisdicție de

același gradCasare – desființarea de către instanța de recurs a unei hotărâri judecătoreștiInculpat – persoana trimisă în judecată penală

Alții sunt „împrumutați” din fondul lexical principal și folosiți într-un sens specific, diferit de cel primar ; de pildă, verbul „a se perima” înseamnă, în limbaj comun, a înceta să mai fie actual, a ieși din uz, a se demoda, a se învechi, dar, în sens juridic, înseamnă (despre o acțiune civilă) a se stinge din cauza depășirii termenului legal.

Există și termeni strict juridici la origine, care au trecut treptat și în limbajul comun, cum este acela de rechizitoriu, care reprezintă actul prin care procurorul dispune trimiterea în judecată a inculpatului, sintetizând totodată argumentele pe care se sprijină acuzarea, dar a fost preluat și de vorbitorii nejuriști ai limbii (române) în sensul figurat de acuzare gravă și violentă.

De menționat și fenomenul îmbogățirii limbajului juridic cu termeni de strictă specialitate provenind din alte limbaje speciale – economic, financiar-bancar, medical, inf

Scopul metodologiei juridice:- De a familiariza studenții anului întâi cu exigențele universitare și de a le deschide calea înțelegerii

dreptului și a rigorilor sale științifice.- Profesia de jurist necesită o pregătire temeinică, dar și o înțelegere aprofundată a unor principii și

mecanisme ce se răsfrâng asupra meseriei respective.- Înțelegerea conceptelor juridice și formarea bazei teoretice ar trebui să constituie dezideratul oricărui

student la drept.- Modalitatea practică de aplicare a cunoștințelor teoretice. Orice student învață teorii și principii de drept,

învață pe de rost texte de lege, însă foarte puțini dintre ei încearcă să aplice în practică aspectele teoretice.- Pentru studentul de anul întâi reprezintă însă o problemă cunoașterea modulului de interpretare a unui text

juridic, a modului de redactare a unui referat științific, de elaborare a unei lucrări științifice de an, de întocmire a unui CV sau de căutare a lucrărilor de bibliografie pentru întocmirea unei lucrări.

- Metodologia juridică încearcă să inițieze și să dezvolte această latură practică a dreptului, atât de necesară pentru studenți, mai ales la începutul studiilor universitare, când se confruntă cu o serie de dificultăți legate de formarea lor ca viitori juriști.

Definiția MJ - știința despre metodă- Mircea Manolescu propunea în cadrul secției juridice a Institutului de Științe Sociale al României, ideea de

a se cerceta problema metodologiei juridice – comunicare științifică în iunie 1943 având ca temă problema metodologiei juridice, văzută ca disciplină autonomă.

Metodologia este alcătuită din trei niveluri de metode:1. Metode de maximă generalitate, specifice tuturor științelor2. Metode proprii unui grup de științe3. Metode specifice fiecărei științe

Instanțele judecătorești: Judecătorie, Tribunal, Curtea de Apel, Curtea de Casație și Justiție

Concursuri studențești, Hexagonul Facultății de Drept – concurs pe probleme teoretice și sportive între cele șase facultăți mari din țară: București, Iași, Cluj, Sibiu, Craiva – aprilie-mai.

Metodologie 3Ramona Popescu

(curs)17 octombrie 2013

Obiectivul MJRaporturile, legăturile, relațiile ce se stabilesc între diferitele metode, fie înainte, fie în timpul, fie după

încheierea actului de cercetare științifică alcătuiesc obiectul MJ. Acest obiect nu-l formează deci metodele în sine, ci raporturile multiple dintre acestea.

INEXISTENȚA UNUI CLASAMENT AL METODELOR

Întrucât metodele diferă ca grad de abstractizare, ca arie de aplicare, ca grad al preciziei pe care o pot oferi cercetării științifice, se justifică dezvoltarea unei metodologii juridice, ca un ansamblu de norme de selectare, de cooperare și apreciere avantajelor și eventual a dezavantajului aplicării diverselor metode.

Analiza sistemului metodelor de cercetare a fenomenului juridic nu se vrea în nici un gel un clasament valoric, în sensul că nu poate fi absolutizată valoarea uneia în raport cu alta

Se impune o strânsă colaborare, o combinare a metodelor de cercetare, întrucât fiecare are vocația de a sesiza universalul.

COMPONENTELE MJ

LOGICA JURIDICĂLOGICA JUDICIARĂARTELE JURIDICE

TEHNICA JURIDICĂ

Logica juridică – parte a metodologiei juridice care se ocupă cu sursele, adică un mod de gândire, logic prin excelență, care se ocupă de instituirea juridicului. Logica juridică este o disciplină precisă, prin obiectul ei de reglementare și utilă prin rezultatele sale. Prin logică juridică înțelegem teoria surselor sau ideea de sursă a dreptului. În cadrul logicii juridice sunt cuprinse: mitologia sau ideile, sociologia juridică sau datele și nomologia sau construcțiile.

Logica juridică folosește ca instrument de explicare a conceptelor juridice. Ea este aplicabilă unei largi problematici cuprinzând definițiile legale, metodele de formare și clasificare a conceptelor juridice, sistematizarea normelor juridice, soluționarea concursului sau conflictelor de nurori, regulile raționamentului juridic, de cunoaștere a dreptului, interpretarea normelor juridice etc.