metode+şi+tehnici+de+cercetare+sociologică+aplicate

7/25/2019 Metode+şi+tehnici+de+cercetare+sociologică+aplicate

http://slidepdf.com/reader/full/metodesitehnicidecercetaresociologicaaplicate 1/16

Metode şi tehnici de cercetare sociologică aplicate

în procesul de evaluare a politicilor publice

Marian-Gabriel Hâncean

Rezumat

Acest capitol se adresează tuturor celor care manifestă interese teoretice sau practice de

cercetare în domeniul evaluării politicilor publice şi îşi propune două obiective

principale:i! prezentarea" pe scurt" a metodelor şi tehnicilor de cercetare sociologică care pot fi

aplicate la nivelul activită#ii de evaluare a interven#iilor publice$ ii! definirea" prin scurte

e%emple" pe de o parte" a limitelor şi avanta&elor utilizării fiecărei metode de cercetare

sociologică" iar pe de cealaltă parte" a implica#iilor ce decurg din utilizarea unei anumite

metode de cercetare sociologică" pentru practica evaluativă' (rin con#inutul pe care îl

oferă" capitolul nu epuizează discu#ia legată de utilizarea metodelor şi tehnicilor de

cercetare sociologică în colectarea" analiza şi interpretarea datelor asociate evaluării politicilor publice' Aş putea afirma" de fapt" că acest capitol identifică şi propune spre

discu#ie: a! pe de o parte" problemele care apar în procesul de evaluare a politicilor

publice" din perspectiva colectării datelor$ b! pe de cealaltă parte" criteriile în func#ie de

care orice entitate evaluatoare publică sau privată! poate selecta metodele şi tehnicile de

cercetare sociologică în vederea evaluării'

Introducere

)apitolul de fa#ă se adresează studen#ilor şi doctoranzilor cu interese de cercetare în

domeniul evaluării politicilor publice" practicienilor din administra#ia publică centrală şi

locală şi persoanelor implicate în activită#i de evaluare directe sau cone%e' *iscu#ia cu

privire la metodele şi tehnicile de cercetare sociologică aplicate în evaluarea interven#iilor



publice+ este comple%ă şi amplă" iar scopul acestui capitol nu este de a epuiza această

problemă' ,n acest conte%t" în cadrul acestui capitol mă limitez la doar două obiective: i!

prezentarea" pe scurt" a metodelor şi tehnicilor de cercetare socială care pot fi aplicate la

nivelul activită#ii de evaluare a interven#iilor publice$ ii! definirea" prin scurte e%emple"

pe de o parte" a limitelor şi avanta&elor utilizării fiecărei metode de cercetare sociologică"

iar pe de cealaltă parte" a implica#iilor ce decurg din utilizarea unei anumite metode de

cercetare sociologică" pentru practica evaluativă'

,n vederea îndeplinirii celor două obiective descrise mai sus" am organizat capitolul de

fa#ă într-o structură ce cuprinde patru dimensiuni importante pentru subiectul abordat'

(rima dimensiune a capitolului face referire la problemele pe care le implică evaluarea

politicilor publice asigurarea obiectivită#ii evaluării politicilor publice$ raportul dintre

ceea ce ar trebui să presupună evaluarea politicilor publice şi posibilită#ile reale derealizare a evaluării$ variabilitatea în timp a relevan#ei aspectelor ce se impun a fi

evaluate ' ceea ce este relevant pentru evaluare la un moment de timp

dat" devine mai pu#in relevant la un alt moment de timp!' A doua dimensiune a capitolului

este legată de prezentarea caracteristicilor metodelor şi tehnicilor de cercetare care pot fi

utilizate în procesul de evaluare a politicilor publice' Acest lucru este foarte important şi

trebuie avut în vedere şi analizat în momentul în care se ia decizia utilizării unei anumite

metode pentru evaluarea unei politici publice specifice ancheta sociologică" interviul"observa#ia" e%perimentul" analiza documentelor sociale şi tehnica analizei de con#inut"

metoda analizei de re#ea socială!' A treia dimensiune a capitolului este legată de acele

aspecte care trebuie avute în vedere în selec#ia metodelor şi tehnicilor de cercetare

utilizate în procesul de evaluare a politicilor publice' ste vorba despre acele criterii sau

întrebări esen#iale de la care orice demers de evaluare trebuie să pornească" înainte de a

stabili metoda sau metodele ce urmează a fi utilizate )e fel de informa#ie ne dorim să

ob#inem. )e costuri şi tehnici de cercetare implică utilizarea fiecărei metode pe care ne

propunem să o utilizăm. (utem colecta informa#iile pe care ni le dorim. )e stadiu/etapă a

politicii publice dorim să evaluăm. )e tip de public avem în vedere. )are sunt actorii

care realizează evaluarea. )ine este beneficiarul evaluării. )are sunt obiectivele

evaluării.!' 0ltima dimensiune a capitolului" a patra" prezintă scurte e%emple de utilizare

+ (rin interven#ie publică am în vedere politicile şi programele publice



a metodelor şi tehnicilor de cercetare în procesul de evaluare a unei politici publice' Aşa

cum spuneam la început" acest material nu îşi propune şi nici nu poate acoperi întregul

con#inut al evaluării politicilor publice' )u toate acestea" eviden#ierea principalelor

elemente-cheie pe care le implică procesul de colectare a datelor în vederea evaluării este

importantă prin utilitatea sa practică' ,n încheierea acestei sec#iuni introductive" aş dori să

fac câteva precizări cu privire la sensul conceptului de 'evaluare a politicilor publice' pe

care îl am în vedere în cadrul acestui capitol' ,n primul rând" aş dori să precizez faptul că

o parte dintre specialiştii şi cercetătorii din domeniul politicilor publice consideră că

realizarea unei politici publice este echivalentă cu parcurgerea unui şir de etape" despre

care se crede că are un caracter ciclic/stadial' 1irul de etape/stadii ar fi compus" în opinia

acestor" din: stabilirea agendei" formularea politicilor" luarea deciziilor" implementarea

politicilor" evaluarea politicilor 2' (e de altă parte" evaluarea nu apare doar la finalulciclului unei politici" ci" de cele mai multe ori" în mai toate momentele ce definesc traseul

realizării unei politici publice' ,n acest capitol" voi adopta acest al doilea punct de vedere'

3ac această op#iune din mai multe considerente: i! elementele ciclului unei politici

publice nu pot fi definite niciodată clar şi distinct$ ii! ordonarea etapelor/stadiilor unei

politici este foarte discutabilă$ iii! realizarea unei politici publice implică participarea

unui număr mare şi variat de actori" individuali şi institu#ionali' (rin urmare" coordonarea

şi controlul întregului proces de realizare a unei politici publice sunt cvasi-imposibile'Acest lucru înseamnă că modelul stadial/ ciclic/etapizat de în#elegere a realizării unei

politici publice nu poate fi sus#inut asump#ia unei entită#i care coordonează şi

controlează nu poate fi sus#inută!' ,n conte%tul celor spuse" consider că apelul la evaluare

se poate realiza atât în momentele de stabilire a agendei de probleme" de formulare a

problemelor şi a politicilor alternativelor de politici!" cât şi în cele de luare a diferitelor

decizii şi de implementare'

Probleme pe care le implică evaluarea politicilor publice

(rocesul de evaluare a politicilor publice implică un set de ac#iuni 4 care are în vedere

tratarea unui ansamblu/cantită#i de date" din perspectiva diferitelor stadii pe care le

2 A se vedea" pentru o discu#ie mai detaliată: Hog5ood şi Gunn" 2666$ Miroiu" 7ădoi" 8ulean" 2662$ *unn" 26694 Am în vedere colectarea" prelucrarea" analiza şi interpretarea de date



presupune ciclul unei politici publice' (rin aceasta" trebuie în#eles foarte clar că

obiectivele" ghidul şi metodologia de generare şi procesare a datelor sunt determinate de

etapa specifică definirea şi structurarea/destructurarea problemei" stabilirea politicilor-

solu#ie alternative de rezolvare a problemei" implementarea etc'! la care se află politica

publică pe care o avem în vedere' ,n mod categoric" implica#ia directă este aceea că nu se

poate discuta la modul general despre evaluarea politicilor publice" ci întotdeauna la

modul particular" specific' valuarea politicilor publice este un e%erci#iu şi un demers

specific şi nicidecum o re#etă stabilă" fi%ă" care poate fi aplicată" indiferent de conte%tul

socioeconomic" de problemă" de legisla#ie sau de rezultatele avute în vedere' valuarea

politicilor publice" privită din perspectiva procesării datelor aferente diferitelor stadii la

care se află o politică" implică mai multe probleme'

Asigurarea obiectivită#ii9

,n func#ie de criteriile de evaluare pe care le avem în vedere" de valorile filosofice la care

facem referire şi de metodele de cercetare la care facem apel" rezultatele evaluării vor fi

semnificativ diferite' Asigurarea obiectivită#ii evaluării politicilor publice nu poate fi

decât cel mult un ideal sau un obiectiv greu de atins' pun acest lucru pornind de la ideea

dezvoltată de 7ichard 7ose 266;" p' +2<!" conform căreia în procesul de evaluare trebuiesă #inem cont de e%isten#a unei cantită#i de lucruri cunoscute lucruri care s-au petrecut în

trecut şi pe care le cunoaştem prin cercetare ' evaluarea retrospectivă! şi a unei cantită#i

de lucruri necunoscute lucruri care se vor petrece în viitor" care nu pot fi cunoscute" ci

doar anticipate ' evaluarea prospectivă!' 7aportul dintre cantitatea de lucruri cunoscute şi

cantitatea de lucruri necunoscute ascunde lupta dintre specialişti şi tehnicieni cei care

colectează şi analizează date şi care lansează avertismente!" pe de o parte" şi lupta dintre

politicieni" dintre cei care decid politic cei care promovează anumite interese politice

şi/sau sociale şi care propun anumite politici sau programe" de cele mai multe ori

independent de e%perien#a trecutului!" pe de altă parte'

)ercetarea în condi#ii reale

9 Hâncean" 266=



A doua problemă este legată de raportul dintre ceea ce ar trebui să presupună evaluarea

politicilor publice nivelul prescriptiv! şi posibilită#ile reale de realizare a evaluării

nivelul descriptiv-real!' Aici mă refer la faptul că paşii" pe care modelul teoretic de

evaluare îi impune" nu pot fi niciodată urma#i ca atare din mai multe cauze resurse de

timp" materiale" umane" de competen#ă etc'!' pre e%emplu" este discutabil dacă

administra#ia publică din 7omânia de#ine suficiente resurse şi competen#e pentru a-şi

realiza" optim sau spre optim" func#ia de evaluare" atât de necesară pentru creşterea

utilizării eficiente şi eficace a resurselor publice şi pentru propunerea şi reevaluarea

politicilor de dezvoltare socială şi comunitară' us#in acest lucru din două considerente'

,n primul rând" pentru că strategia de reformă a administra#iei publice din 7omânia

defineşte nevoia reducerii deficitului de evaluare' ,n al doilea rând" pentru că la nivelulsocietă#ii româneşti nu e%istă încă o comunitate de practici centrate pe evaluarea

politicilor şi programelor publice' 1i nici măcar o comunitate de practici destinate

dezvoltării domeniului de studii aferent politicilor şi programelor publice;'

volu#ia în timp

,n sfârşit" a treia problemă este aceea conform căreia ceea ce pare relevant pentruevaluare la un anumit moment poate deveni nesemnificativ la un alt moment de timp'

)auzele la care mă refer pentru această varia#ie sunt independente de interesele şi &ocurile

institu#ionale sau individuale subiective' le sunt legate mai degrabă de tendin#ele sau

paradigmele în care ac#ionează şi operează o anumită comunitate de practici' pre

e%emplu" în anii '=6" evaluarea calită#ii institu#iilor de învă#ămînt superior şi a

programelor de studii universitare era centrată" prioritar" pe satisfacerea unor categorii de

indicatori de intrare spa#ii de învă#ământ 'generoase'" biblioteci vaste" locuri în cămine"

în cantine etc'!' ,n ultima perioadă>" accentul s-a mutat de pe indicatorii de intrare pe cei

; ?ar aceasta" deşi marea ma&oritate a universită#ilor a început din 2666 să îşi dezvolte programe de studii universitarespecial destinate politicilor şi programelor publice' Aici mă refer la universită#i cum ar fi: 1coala @a#ională de tudii(olitice şi Administrative" 0niversitatea din ucureşti" 0niversitatea de Best din Cimişoara" 0niversitatea 'abeş-olDai' din )lu&-@apoca sau 0niversitatea 'Ale%andru ?oan )uza' din ?aşi" ca să precizez doar câteva dintre acestea> Aici am în vedere activitatea Agen#iei 7omâne de Asigurare a )alită#ii în ,nvă#ământul uperior A7A)?!" îndreptată în direc#ia modificării accentului de pe indicatorii de intrare către indicatorii deieşire' Bezi" în acest sens" 'Metodologia de evaluare e%ternă" standardele" standardele de referin#ă şi lista



de ieşire input şi output!' atisfacerea indicatorilor de intrare" despre care am discutat

mai devreme" rămâne un aspect important în procesul de asigurare a calită#ii' )u toate

acestea" prioritară începe să devină" în ultimii ani" satisfacerea indicatorilor de ieşire

număr de căr#i" articole" studii publicate" numărul de absolven#i care se anga&ează pe

pia#a muncii etc'!' Această modificare de accent este cauzată de schimbarea de paradigmă

sau de viziune de la nivelul comunită#ilor de practici' pre e%emplu" în cazul doctoratelor"

la nivel european vezi politicile dezvoltate în 3ran#a" 3inlanda" Marea ritanie etc'!"

curentul dominant este de a pune accent pe integrarea cât mai uşoară a absolven#ilor de

doctorat pe pia#a muncii" în conte%tul dezvoltării economiei cunoaşterii' ,n acest capitol"

nu îmi propun să definesc în detaliu principalele metode şi tehnici de cercetare socială"

deoarece acest demers a fost făcut de&a în literatura românească de specialitateE" iar

spa#iul de fa#ă este în mod categoric insuficient' )eea ce îmi propun aici ar fi să ofer câteva repere cu privire la modalitatea în care pot fi utilizate metodele şi tehnicile de

cercetare socială în procesul de evaluare a politicilor publice" pornind de la un anumit

algoritm de prezentare' (rin urmare" schema de prezentare a metodelor şi tehnicilor de

cercetare ce pot fi utilizate în evaluarea politicilor publice este construită pe următoarele

elemente: a! caracteristici$ b! stadiul la care se află politica publică$ c! resursele

implicate logistică" timp" competen#ele necesare!$ d! tipul de public implicat$ e! tipul

de informa#ie accesat' Această schemă de prezentare va fi înso#ită de scurte e%emple" pentru a face cât mai clar con#inutul transmis' ,n plus" aş dori să precizez că niciuna

dintre metodele de cercetare socială nu are aplicabilitate universală în orizontul cercetării"

utilizarea fiind determinată de caracteristicile situa#iilor de cercetare<'

Caracteristici ale metodelor şi tehnicilor de cercetare care pot fi utilizate în procesul

de evaluare a politicilor publice

Ancheta sociologică

indicatorilor de performan#ă a Agen#iei 7omâne de Asigurare a )alită#ii în ,nvă#ământul uperior'"ucureşti" 266>" document disponibil şi pe 555'aracis'ro'E (rezentarea fiecărei metode şi tehnici de cercetare va fi înso#ită de trimiteri bibliografice ce pot fi utilecelor care doresc să aprofundeze utilizarea uneia sau a alteia dintre metode< F scurtă discu#ie pe acestă temă este disponibilă în )apitolul ?? 'Ancheta şi sonda&ul în conte%tul metodologic socio-uman'" din 7otariu" ?lu#



Ancheta sociologică este 'una dintre cele mai comple%e metode de investiga#ie

sociologică'' Acest caracter reiese din 'ansamblul instrumentelor chestionare" ghiduri de

interviu" planuri de anchetă!" al tehnicilor de codificare" scalare" analiză" prelucrare! pe

care le foloseşte' )helcea" Mărginean" )auc" +==<" p' +>+!' Craian 7otariu şi (etru ?lu#

266+" p' ;9! consideră că e%istă cel pu#in două tehnici de realizare a anchetei

sociologice: ancheta orală sau directă şi ancheta indirectă realizată prin

autoadministrarea chestionarului!' Ancheta orală este" la rândul ei" de două tipuri" în

func#ie de modul în care operatorul de teren abordează respondentul: ancheta fa#ă-în-fa#ă

atunci când aplicarea chestionarului se face direct! şi ancheta prin telefon atunci când

interac#iunea dintre intervievator şi respondent este indirectă" mediată tehnic!' Ancheta

orală fa#ă-în-fa#ă este cea mai populară şi vizibilă tehnică de realizare a ancheteisociologice=' ,n plus" este tehnica de realizare a anchetei care înregistrează cele mai

atenuate efecte negative rata non-răspunsurilor şi rela#ia de comunicare dintre

intervievator şi respondent pot fi #inute sub control" calitatea rezultatelor este mai bună"

poate fi completată prin observa#ie directă!' @u voi intra aici în eviden#ierea diferen#elor

dintre cele două tehnici generale de realizare a anchetei sociologice" acestea putând fi

accesate în literatura de specialitate+6'

?nterviul

?nterviul" utilizat deopotrivă în &urnalistică şi ştiin#ele socioumane" reprezintă 'întâlnirea

sau conversa#ia dintre două sau mai multe persoane" în care o persoană ob#ine informa#ii

de la una sau mai multe persoane' )helcea" Mărginean" )auc" +==<" p' 2><!' au" într-o

definire mai specifică" 'interviul este o tehnică de ob#inere" prin întrebări şi răspunsuri" a

informa#iilor verbale de la indivizi şi grupuri umane în vederea verificării ipotezelor sau

pentru descrierea ştiin#ifică a fenomenelor socio-umane' p' 2E6!' Altfel spus" mai simplu"

= *eşi poate fi realizată în diverse loca#ii pe stradă" la locul de muncă" la ieşirea de la anumite evenimente" ladomiciliu!" din cauza procedurilor de eşantionare comple%e" determinate de nevoia de a asigura reprezentativitatea" îngeneral" aceasta este desfăşurată la domiciliu+6 (entru mai multe informa#ii" a se vedea" spre e%emplu: 7otariu" ?lu#" 266+" pp' ;9->+$ )helcea" Mărginean" )auc"+==<" pp' +>+-+E9$ illiams" 2664" cap' ; 'urveD 7esearch''



interviul reprezintă o metodă de culegere a datelor" informa#iilor şi opiniilor" care

presupune aplicarea de întrebări' *eşi" în mod tradi#ional" interviul presupune întâlnire

directă" noile tehnologii au permis apari#ia unor forme de interviu mediate interviul prin

internet ' de e%emplu conference call! *avis" p' +;E" apud upp" 266>!'

%istă mai multe tipuri de interviu" în func#ie de criterii precum: con#inutul comunicării

interviul de opinie şi interviul documentar!" calitatea informa#iilor ob#inute interviu

e%tensiv" interviu intensiv sau interviu în profunzime!" gradul de libertate a cercetătorului

în abordarea diferitelor teme şi în formularea întrebărilor interviul non-directiv şi

interviul directiv sau interviuri structurate" semistructurate şi nestructurate!++" numărul de

participan#i interviul individual şi interviul de grup!' *e asemenea" în func#ie de modul

în care se realizează comunicarea" interviurile pot fi fa#ă-în-fa#ă sau indirecte prin telefon

sau internet!+2' ?nterviurile mai pot fi clasificate şi după func#ia pe care o de#in în cadrulcercetării: interviul e%ploratoriu este utilizat în prima fază a cercetării" este mai pu#in

structurat" nondirectiv" şi prin intermediul acestuia se urmăreşte identificarea unor teme şi

subiecte relevante pentru a fi abordate ulterior!' Acesta se deosebeşte de interviurile de

completare şi colectare de date sau de interviurile de verificare a unor informa#ii'

Aşa cum putem constata" la nivelul literaturii sociologice e%istă o gamă variată de

interviuri' Alegerea uneia sau a alteia dintre diferitele tehnici de realizare a unui interviu

reprezintă un demers care trebuie să fie determinat de obiectivele de cercetare stabilite şide tipul de date ce se urmăreşte a fi colectate' ,n sec#iunile următoare" în care voi adapta

metodele şi tehnicile de cercetare la diferitele stadii în care se află o politică publică"

modalitatea de selec#ie a tipului de interviu va deveni mai clară'

@u aş vrea să trec la următoarea metodă de cercetare fără a face câteva specifica#ii cu

privire la interviurile de grup' ,n acest conte%t" interviurile aplicate la nivel de grup" dar

total nestructurate" pot îmbrăca forma brainstorming-urilor +4+4 dacă scopul lor este de a

produce idei noi sau solu#ii pentru anumite probleme! sau a tehnicii terapeutice pentru

++ Mai multe detalii în )helcea" Mărginean" )auc" +==<" pp' 2E<-2E=$ 7otariu şi ?lu#" 266+" pp' >2->4 dar şi în deinglD" lanchet" Gotman" Iaufmann" +==<+2 Aici ar trebui făcută diferen#ierea dintre interviu" ca metodă de cercetare" şi forma de aplicare a chestionarului încadrul anchetei sociologice' ,n cazul anchetelor sociologice" aplicarea chestionarului direct sau indirect este în fapt unmi&loc de colectare a datelor' (e de altă parte" este adevărat că interviul structurat" fundamentat pe o grilă de întrebări

predefinite" se identifică cu aplicarea chestionarului în cazul anchetelor' )u toate acestea însă" între ancheta sociologicăşi interviu nu trebuie pus semnul egal+4 Bezi" pe larg" Harris" +==<



situa#iile concentrate în &urul unor probleme medicale ' întâlnirile de grup destinate

controlului consumului de alcool" droguri" tutun etc'!' ?nterviurile focalizate pe grup" dar

structurate" cunoscute sub numele de focus grup" au apărut ca în &urul strategiilor de

marJeting" implementării şi evaluării unor programe sociale etc'+9+9 *acă participan#ii la

un interviu focalizat de grup sunt e%per#i în domeniul temei cercetate" atunci discutăm

despre ceea ce se numeşte metoda *elphi' Aceasta este definită drept 'o metodă pentru

structurarea procesului de comunicare grupal astfel încât să permită unui grup de indivizi

să găsească o solu#ie la o problemă comple%ă' Kinstone" Curoff" 2662" p' 4!' (otrivit

metodei *elphi" indivizii" fără a comunica unul cu celălalt" îşi e%primă puncte de vedere

cu privire la un anumit subiect de cercetare' Apoi" aceste puncte de vedere" înregistrate"

sunt considerate ca fiind produse ale grupului de lucru format în general din e%per#i" dar

nu numai! şi distribuite tuturor membrilor' (rocedura este repetată până în momentul încare este generată o solu#ie care dobândeşte spri&inul ma&orită#ii' F formă derivată este

Cehnica Grupului @ominal" utilizată în special în situa#iile în care se caută cea mai bună

solu#ie sau se dezvoltă planuri ori idei' ,n prima fază" membrii grupului lucrează

individual şi fac propriile propuneri de idei" planuri" solu#ii etc'!' Apoi" rezultatele

individuale sunt discutate în cadrul grupului" în vederea generării unei solu#ii comune +;'

Adesea" grupurile de e%per#i sunt implicate şi în construc#ia şi analiza scenariilor cu

privire la evolu#ia unui anumit fenomen/problemă" cerându-li-se să asocieze probabilită#ide evolu#ie pentru fiecare dintre scenariile construite' Metoda scenariilor se pozi#ionează

undeva la grani#a metodei *elphi' Metoda scenariilor a fost introdusă în anii '>6 de

@orman Iahn" prin aceasta în#elegându-se contruc#ia de modele care simulau situa#ii

viitoare şi succesiunea de evenimente care conduceau de la situa#ia prezentă la cea

definită ca viitoare orgatta" MontgomerD" 2666" p' +69+!'

Fbserva#ia

Fbserva#ia" metodă calitativă" cu rădăcini în cercetarea tradi#ională etnografică" are ca

obiectiv asistarea cercetătorilor în a învă#a care sunt perspectivele" valorile" atitudinile"

+9 Bezi" în acest sens" Irueger" )aseD" 266;$ ulai" 2666+; Bezi" pentru informa#ii detaliate cu privire la metoda *elphi şi tehnica grupului nominal" *elbeL" Ban de Ben"Gustafson" +=<>



comportamentele rutiniere ale popula#iilor pe care le investighează social MacJ et al'"

266;" p' +4!' Fbserva#ia este cel pu#in de două tipuri: observa#ie participativă şi

observa#ie structurată' Fbserva#ia participativă este adesea nestructurat ă şi centrată pe

descoperirea semnifica#iilor pe care oamenii le ataşează propriilor ac#iuni 3etterman"

+==<" p' 4E!' )uvântul 'participativă' face referire la participarea e%plicită sau ascunsă! a

celui care observă la via#a de zi cu zi a popula#iei studiate+>

Fbserva#ia structurată" spre deosebire de cea participativă" este preocupată cu

identificarea şi cuantificarea anumitor comportamente sau ac#iuni' Acest tip de observa#ie

este sistematic" având scheme codificate ce includ categorii predeterminate pentru

înregistrarea comportamentelor ce urmează a fi observate ollingtoft" apud @eergaard"

0lhoi" 266E" p' 9++!'

%perimentul

%perimentul presupune 'provocarea varia#iei apari#iei! unuia sau mai multor fenomene

într-o situa#ie controlată' 7otaru şi ?lu#" 266+" p' 9;!' Acesta porneşte de la e%isten#a unei

scheme deterministe a rela#iilor dintre fenomenele se bazează pe o schemă cauzală!

observate' Aria predilectă de aplicare a e%perimentului este reprezentată de fenomenele

care se petrec la nivelul unor unită#i sociale de dimensiuni reduse individ sau grupuri!"ce pot fi supuse ac#iunii cercetătorului' (otrivit lui *avid iller 266E" p' 2!"

e%perimentul reprezintă o investiga#ie în care cercetătorul controlează fenomenele pe care

le studiază şi stabileşte condi#iile în care acestea sunt observate şi măsurate'

Analiza documentelor sociale şi tehnica analizei de con#inut

(rin 'document social'" eptimiu )helcea" ?oan Mărginean şi ?on )auc +==<" p' 449!

în#eleg orice obiect sau te%t care oferă informa#ie' Analiza documentelor sociale trebuie

în#eleasă în conte%tul rela#iei observa#ie directă-observa#ie indirectă a fenomenelor

sociale' ,n situa#ia în care cercetătorii nu mai pot accesa direct un fenomen pe care şi-au

propus să-l investigheze" trebuie să recurgă la observarea indirectă a acestuia" adică" la

+> Friginile observa#iei participative derivă din munca antropologilor şi este asociată în special cu 1coala de ociologiede la )hicago



metoda analizei documentelor sociale' (rin aceasta în#elegem că trebuie să avem în

vedere toate documentele" scrise sau nescrise" oficiale sau neoficiale" publice sau private"

cifrice sau sub formă de imagine/te%t" adică tot ceea ce poate oferi un indiciu despre

fenomenul social investigat'

Metoda analizei de re#ea socială

Metoda analizei de re#ea socială este utilizată în ştiin#ele comportamentale" în economie"

marJeting etc' şi este centrată pe natura rela#iilor care se stabilesc între diferitele entită#i

sociale indivizi" grupuri" organiza#ii etc'!+E+E' Metoda îşi propune" prin tehnicile şi

instrumentele pe care le are la dispozi#ie" să descrie configura#ia de rela#ii stabilite între

diferitele entită#i sociale şi să estimeze posibile comportamente'

Aspecte care trebuie avute în vedere în selecţia metodelor şi tehnicilor de cercetare

utilizate în procesul de evaluare a politicilor publice

)e fel de informa#ie ne dorim să ob#inem. *ecizia de a utiliza fie ancheta sociologică" fie

orice altă metodă de cercetare nu trebuie să fie una întâmplătoare' valuarea unei politici

publice nu este un e%erci#iu facil

+<

" iar alegerea metodei de cercetare prin intermediulcăreia ne propunem să realizăm fie o evaluare prospectivă" fie una retrospectivă nu poate

fi întâmplătoare+=' ?nforma#ia empirică pe care o ob#inem variază în func#ie de metodele

de cercetare utilizate' pre e%emplu" ancheta sociologică furnizează un alt tip de

informa#ie decât interviul în profunzime$ după cum" interviul în profunzime structurat

oferă un alt tip de informa#ie decât interviul în profunzime nestructurat' *eşi aceste

lucruri le pot părea banale cititorului" totuşi aceste precizări nu se fac tot timpul de către

+E (entru o prezentare detaliată a metodei analizei de re#ea socială" a se vedea asserman şi 3aust" +==9'+< Bezi partea de introducere a acestui capitol în care reiau o serie de probleme imanente evaluării politicilor publice' Fdiscu#ie detaliată cu privire la aceste probleme este disponibilă în articolul '(roblema asigurării obiectivită#ii evaluării

politicilor publice'" apărut în (erspective (olitice" nr' 4/266=' )ei interesa#i pot descărca acest articol şi de pe pagina555'gabrielhancean'5ordpress'com+= Acelaşi lucru este valabil şi pentru formele de evaluare de tip e%-ante sau e%-post descrise de Manualul de metodefolosite în planificarea politicilor publice şi evaluarea impactului'" 266>" elaborat de ecretariatul General alGuvernului



cei care discută despre metodele de cercetare socială26' (rin urmare" prima sugestie este

aceea potrivit căreia selec#ia metodelor şi tehnicilor de cercetare socială trebuie să aibă în

vedere" printre altele" tipul de informa#ie empirică pe care dorim să îl ob#inem' Altfel"

riscăm să derulăm proiecte de cercetare în urma cărora să ob#inem informa#ie nerelevantă

pentru interesele de cercetare" deoarece am ales 'greşit' metoda sau tehnica de cercetare'

e poate contraargumenta însă că nu întotdeauna pot fi selectate metode şi tehnici de

cercetare cu un înalt grad de adecvare' ,ntr-o astfel de situa#ie este de preferat ca

demersul de cercetare să fie abandonat sau e%ternalizat către acele entită#i capabile să

utilizeze cele mai adecvate metode' pre e%emplu" agen#iile guvernamentale decid adesea

să e%ternalizeze multe din serviciile de cercetare socială" tocmai din cauza imposibilită#ii

sau lipsei resurselor necesare' )e costuri implică utilizarea fiecărei metode şi tehnici de

cercetare.0n alt aspect important de care trebuie să se #ină cont în selec#ia metodelor şi tehnicilor

de cercetare este reprezentat de costurile pe care acestea le implică' pre e%emplu"

derularea unei serii de focus grupuri poate fi mai ieftină din punctul de vedere al

resurselor financiare şi umane implicate" decât derularea unui sonda& de opinie

reprezentativ la nivel na#ional (utem colecta informa#iile pe care ni le dorim. (e de altă

parte" apar probleme chiar şi în situa#iile în care autoritatea/entitatea evaluatoare de#ine

totuşi resursele necesare derulării oricărei forme de investiga#ie sociologică în vedereaevaluării' Mă refer aici la situa#iile în care realitatea socială nu ne permite să e%tragem

informa#ia de care avem nevoie" fie din cauza accesării dificile de e%emplu" identificarea

situa#iilor în care contractele de achizi#ie publică sunt atribuite pe criterii clientelare2+!" fie

din cauza faptului că nu ştim e%act ce anume din realitate trebuie măsurat' pre e%emplu"

în cazul măsurării calită#ii învă#ământului superior din 7omânia" cercetătorii trebuie să

decidă care sunt aspectele importante şi care sunt aspectele mai pu#in importante' Altfel

spus" ce trebuie să măsurăm pentru a putea spune că învă#ământul superior dintr-o

26 @u mă refer în acest conte%t la literatura de specialitate destinată metodelor şi tehnicilor de cercetare socială" ci ladocumente oficiale de tipul 'Manualului de metode folosite în planificarea politicilor publice şi evaluarea impactului'266>" GG! sau 'Ghidului privind elaborarea" implementarea şi evaluarea politicilor publice la nivel central' 2669"GG!' pre e%emplu" documentele amintite" deşi propun utilizarea combinată de metode de cercetare" nu trateazăe%plicit motivele pentru care acest lucru se impune" lăsând astfel neabordată problema varia#iei informa#ionale generatăde utilizarea diversă de metode şi tehnici de cercetare socială2+ *eşi se vorbeşte adesea despre clientelismul şi re#elele de corup#ie din administra#ia publică" este imposibil decolectat date relevante" valide şi fidele cu privire la aceste fenomene sociale incriminate



anumită #ară este la un anumit nivel. pa#iile destinate activită#ii didactice. Kocurile din

cămine. @umărul de burse de studiu şi sociale acordate. @umărul de absolven#i care se

anga&ează la finalizarea studiilor. ,n plus" e%istă puncte de vedere" în acest conte%t" care

sus#in că nivelul de calitate din învă#ămîntul superior este imposibil de măsurat de pildă"

nu putem niciodată să măsurăm sistematic procesul educa#ional care se desfăşoară în

spatele uşilor sălilor de curs22!'

)u alte cuvinte" e%istă situa#ii în care sunt dificil de evaluat diferitele stadii ale unei

politici publice'

)e stadiu/etapă a politicii publice dorim să evaluăm. Alegerea metodelor şi tehnicilor de

cercetare este determinată de tipul de evaluare pe care îl avem în vedere' Aşa cum putem

constata" această întrebare se asociază cu cea referitoare la tipul de informa#ii pe care

dorim să îl ob#inem' pre e%emplu" colectarea de date cu privire la evaluareaimplementării unei politici publice nu este un proces similar cu cel de colectare de date

despre întemeierea unei decizii de transfer de politică publică' (rocesul de colectare de

date cu privire la evaluarea efectelor directe ale unei politici publice nu este deloc similar

cu cel de colectare de date cu privire la evaluarea implementării aceleiaşi politici publice'

)e tip de public avem în vedere. ,n procesul de evaluare a unei politici publice" putem

colecta date fie de la actorii implica#i de politica publică respectivă deciden#i" tipuri de

public afectate direct" tipuri de public afectate indirect" coali#ii de interese etc'!" fie de lanivelul modului în care func#ionează însăşi politica de referin#ă sau politici similare celei

de referin#ă' Adică" putem măsura percep#ii sociale cum ar fi percep#iile diverselor

categorii de grup-#intă cu privire la gradul în care o politică şi-a atins obiectivele! sau

evolu#ii obiective ale diferitelor fenomene numărul locurilor de muncă nou create"

numărul de paturi din spitale" nivelul de productivitate al muncii etc'!' *acă discutăm

despre măsurarea percep#iilor sociale" atunci trebuie să avem în vedere faptul că" în ciuda

metodelor de cercetare utilizate" informa#ia colectată va fi întotdeauna distorsionată de

interesele actorilor avu#i în vedere într-un fel vor răspunde politicienii" într-un fel vor

răspunde reprezentan#ii sindicatelor" într-un fel vor răspunde cetă#enii afecta#i direct de

politica de referin#ă etc'!'

22 )ei care vor face referire la procedurile de evaluare colegială sau la cele de evaluare a cursurilor de către studen#i" nu

vor putea niciodată să #ină sub control problemele implicate de fidelitatea şi validitatea măsurătorilor realizate '



)are sunt actorii care realizează evaluarea. *e cele mai multe ori" cei care aplică

metodele şi tehnicile de cercetare sunt al#ii decât cei care interpretează informa#ia

colectată' Acesta este un aspect important" pentru că de cele mai multe ori informa#ia şi

interpretările furnizate de tehnicieni/cercetători pot fi greşit sau diferit în#elese de către

deciden#i sau factorii politici/administrativi'

)ine este beneficiarul evaluării. (e de altă parte" modul de interpretare a informa#iei

colectate este determinat sau măcar influen#at de profilul beneficiarului evaluării' @u de

pu#ine ori" aceeaşi informa#ie cu privire la efectele generate de o anumită politică publică

implementată într-o anumită zonă socială a fost privită diferit de reprezentan#ii partidului

aflat la guvernare şi de reprezentan#ii opozi#iei" după cum efectele unei politici

economice au fost interpretate diferit de reprezentan#ii sindicatelor şi ai patronatului'

)are sunt obiectivele evaluării. 0n alt aspect de care trebuie să se #ină cont în stabilireametodelor şi tehnicilor de cercetare ce urmează a fi utilizate este reprezentat de

obiectivele definite ale evaluării' Acest aspect nu trebuie confundat cu cel legat de

informa#ia pe care urmărim să o colectăm' Adesea" obiectivele evaluării ne oferă un ghid

util cu privire la direc#iile în care va fi folosită ulterior

Bibliografie

A7A)?" 266>" 'Metodologia de evaluare e%tern" standardele" standardele de referin# şilista indicatorilor de performan# a Agen#iei 7omâne de Asigurare a )alit#ii în

,nv#mântul uperior'" ucureşti" document disponibil şi pe 555'aracis'ro'

orgatta" '3'" MontgomerD" 7''B' 2666!" ncDclopedia of ociologD" edi#ia a 2-a" @e5

NorJ" Macmillan 7eference 0A'

ulai" A' coord'! 2664!" Ghid de evaluare şi eficientizare a activit#ilor din administra#ia

public local" ucureşti" )odecs'

ulai" A' 2666!" 3ocus-grup" ucureşti" (aideia'

)helcea" '" Mrginean" ?'" )auc" ?' +==<!" )ercetarea sociologic' Metode şi Cehnici"

*eva" *estin'

*elbeL" A'K'" Ban de Ben" A'H'" Gustafson" *'H' +=<>!" Group CechniLues for (rogram

(lanning: A Guide to @ominal Group and *elphi (rocesses" Green riar (ress"

Middleton" isconsin'



*unn" ' 2669!" (ublic (olicD AnalDsis' An ?ntroduction" edi#ia a 4-a" (earson" (rentice

Hall" @e5 erseD'

3etterman" *'M' +==<!" 'thnographD'" edi#ia a 2-a" Applied ocial 7esearch Methods

eries" vol' +E" age (ublication" Chousand FaJs" Kondra" @e5 *elhi'

Harris" 7' +==<!" CechniLues for )reative ChinJing" Banguard 0 Home (age" )alifornia'

Hâncean" M'G' 266=!" '(roblema obiectivit#ii evalurii politicilor publice'" (erspective

politice" nr' 4'

Hâncean" M'G' 266Ea!" 'Analiza gestionrii banilor publici prin apelul la re#elele

sociale'" în 3' ondar" 266E" (olitici publice şi administra#ie public" (olirom" ?aşi'

Hâncean" M'G' 266Eb!" 'lemente de baz în analiza de re#ea social'" (erspective

politice" nr' 2/266<'

Hog5ood" ''" Gunn" K'A' 2666!" ?ntroducere în analiza politicilor publice" Crei"ucureşti'

upp" B' 266>!" Che age *ictionarD of ocial 7esearch Methods" age (ublications

Ktd'" Kondra'

Irueger" 7'A'" )aseD" M'A' 266;!" Metoda focus grup' Ghid practic pentru cercetarea

aplicat" (olirom" ?aşi'

Kinstone" H'A'" Curoff" M' 2662!" Che *elphi Method' CechniLues and Applications"

MurrD Curoff and Harold A' Kinstone'MacJ" @'" oodsong" )'" MacOueen" I'M'" Guest" G'" @ameD '" Oualitative 7esearch

Methods: A *ata )ollector's 3ield Guide" 3amilD Health ?nternational" @orth )arolina"

0A'

Mrginean" ?' 2669!" '(roiectarea cercetrii sociologice'" (olirom" ?aşi'

Miroiu" A'" 7doi" M'" 8ulean" M' 2662!" Analiza politicilor publice" @(A" ucureşti"

suport de curs dezvoltat în cadrul proiectului 'Guvernare şi Administra#ie (ublic'

3inan#at de ctre )@)?'

@eergaard" H'" 0lhoi" '(' 266E!" HandbooJ of Oualitative 7esearch Methods in

ntrepreneurship" d5ard lgar (ublishing" ?nc'" )heltenham" 0I'

7otariu C'" ?lu#" (' 266+!" Ancheta sociologic şi sonda&ul de opinie" (olirom" ?aşi'

ecretariatul General al Guvernului" *irec#ia de (olitici (ublice 266=!" Ghid de

monitorizare şi evaluare" ucureşti'



ecretariatul General al Guvernului" 0nitatea de (olitici (ublice 266>!" Manual pentru

elaborarea propunerii de politici publice" ucureşti'

ecretariatul General al Guvernului 266>!" Manual de metode folosite în planificarea

politicilor publice şi evaluarea impactului" ucureşti'

ecretariatul General al Guvernului" 0nitatea de (olitici (ublice 2669!" Ghid privind

elaborarea" implementarea şi evaluarea politicilor publice la nivel central" ucureşti'

de inglD" 3'" lanchet" A'" Gotman" A'" Iaufmann" '-)' +==<!" Metode ale anchetei

sociologice: chestionarul şi interviul" (olirom" ?aşi'

asserman" '" 3aust" I' +==9!" ocial @et5orJ AnalDsis: Methods and Applications"

)ambridge 0niversitD (ress'

iller" *'" alJer" H'A' 266E!" uilding %periments' Cesting ocial CheorD" tanford

0niversitD (ress" tanford )alifornia'illiams" M' 2664!" MaJing ense of ocial 7esearch" age (ublication Ktd" Kondra

metode+şi+tehnici+de+cercetare+sociologică+aplicate

Documents