metode active

C.N. Nicolae Titulescu Pucioasa

Pucioasa, 2007

METODE ACTIVE

PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA

CALITĂŢII ŞI A MOTIVAŢIEI

ÎN SITUAŢII DE ÎNVĂŢARE

Suport pentru cursul Comenius 2.2C

Traducere: prof. Marian DOBRESCU

Metode active pentru îmbunătăţirea calităţii şi a motivaţiei în situaţii de învăţare | 2

Cuvânt înainte

Avem de a face cu o expunere de metode didactice, utilizabile (în funcŃie de specific) oricând de-a lungul anului de studiu sau chiar de-a lungul anilor de studiu. Am căutat – traducând acest material – să redau cât mai fidel sensul exerciŃiilor (în mare parte practicate la stagiul de formare intitulat „Metode active pentru îmbunătăŃirea calităŃii şi a motivaŃiei în situaŃii de învăŃare”, care s-a desfăşurat în Malta în perioada 19 – 26 mai a.c.) pentru ca cei care iau contact cu acest text să beneficieze cât mai mult atât de experienŃa dobândită de mine acolo (de altfel, unul dintre modurile de diseminare a stagiului îl constituie tocmai împărtăşirea experienŃei), dar şi să aibă toate datele necesare utilizării acestor metode.

Ideea generală a acestor metode este aceea de a stimula atât creativitatea (pentru că, în definitiv, în funcŃie de aceasta atât profesorii diriginŃi cât şi elevii participanŃi la orele de dirigenŃie vor putea dezvolta/improviza astfel încât ora să fie cât mai captivantă şi cât mai dinamică), dar mai ales realizarea unui colectiv unit, în care fiecare ştie despre celălalt mai mult decât „mica bârfă”, anume nevoile sale, plăcerile sale, ceea ce îl supără pe cel de lângă sine, ceea ce îl face fericit pe celălalt – şi nu doar pentru a le şti, ci pentru a le folosi şi a fi d e folos celuilalt.

Clasa este o comunitate – aceasta este ideea de la care porneşte totul. La început, nimeni nu ştie (mai) nimic despre celălalt; rostul metodelor prezentate în acest material exact acesta este: să ne ajute pe noi, diriginŃii, să facilităm relaŃionarea dintre elevii clasei noastre (şi, dacă este posibil, şi cu cei de la alte clase), astfel încât la terminarea unui ciclu şcolar (dacă nu cumva chiar mai devreme) să avem nu o clasă de elevi, ci un grup de prieteni.

ExperienŃa – scurtă, dar consistentă din Malta – mi-a dat de înŃeles că acest lucru este posibil.


Metode active pentru îmbunătăţirea calităţii şi a

motivaţiei în situaţii de învăţare

INTRODUCERE

Metodele active constituie, în abordarea educaŃiei individuale şi colective colectiv, ceea ce generează o formă puternică a angajării şi a înŃelegerii ei ca extensie a experienŃei participanŃilor.

FiinŃa umană are în însăşi natura sa „dorinŃa acŃiunii”. Metodele active – exerciŃii care slujesc acestei nevoi şi, concomitent, promovează crearea de grupuri bune şi o bună atmosferă de grup. O bună cooperare în cadrul grupului presupune deschidere, dialog şi participare, iar obiectivul metodelor active propune aceste elemente.

Grupurile bune sunt, de asemenea, grupuri sigure; există sentimentul securităŃii, iar siguranŃa fizică trebuie să fie în permanenŃă o certitudine. ExerciŃiile care sunt utilizate trebuie să ofere speranŃa că ceva plăcut şi pozitiv poate fi realizat, altfel există probleme sau conflicte sau conflicte de stăpânit sau provocări cărora trebuie să li se facă faŃă.

ExerciŃiile trebuie să fie distractive şi să nu umilească. Râsul este un lucru foarte relaxant; neurologul francez Henri Bernstein afirmă că un minut de râd este la fel de relaxant ca o meditaŃie profundă. Trebuie să nu râdem însă de cineva, ci cu cineva.

ExerciŃiile metodelor active ajută la cunoaşterea celuilalt, îndepărtarea tensiunii şi a agresiunii, relaxarea atmosferei, exprimarea emoŃiilor, dezvoltarea calităŃilor şi a sentimentelor, împrospătare şi varietate, oferă posibilitatea de a participa, învaŃă lucruri noi, dezvoltă cunoştinŃele şi competenŃele/abilităŃile, sprijină descoperirea propriilor capacităŃi şi talente, dau încredere în sine, dezvoltă intuiŃia, stârnesc şi oferă plăcere.

În fiecare exerciŃiu există sentimentul confidenŃialităŃii. Când foloseşti aceste exerciŃii trebuie să nu spui înainte prea multe despre ceea ce vrei să faci sau despre ceea ce se va petrece: acestea sunt surprize. După exerciŃiu este bine de reflectat la ceea ce s-a întâmplat şi cum a fost, dar întotdeauna după experienŃă.

ROLUL LIDERULUI DE GRUP Când folosim aceste exerciŃii, trebuie să existe un lider în grup. Acesta poate fi din

afara exerciŃiului sau poate participa la exerciŃiu. El/ea dă energia şi cu întreaga sa fiinŃă promite că se va petrece ceva bun. Liderul de grup trebuie să gândească pozitiv.

Este foarte important ca liderul să experimenteze aceste exerciŃii şi să le folosească aşa cum i-ar plăcea să fie folosite asupra sa.

CÂND UTILIZĂM EXERCIŢIILE ExerciŃiile pot fi folosite în maniere selective cu orice grup şi în orice lecŃie, ca parte

a unei învăŃări experimentale. Este bine să le folosim când un grup se formează, dar şi acolo unde este nevoie să se redea energia sau motivaŃia fiecăruia în parte.


Metodele active trebuie utilizate de asemenea pentru a sprijini elevii foarte activi şi tinerii ori adulŃii (…), adolescenŃii, vârstnicii etc. înainte de a utiliza un anumit exerciŃiu este bine să reflectezi ce obiective vei atinge prin acesta, care este finalitatea sa.

ORIGINEA EXERCIŢIILOR Auto-exprimarea, experimentarea sentimentelor şi provocările prin exerciŃii, jocuri,

scenele şi jocurile de rol nu sunt invenŃia nimănui; ele au existat întotdeauna în culturile umane. ExerciŃiile selectate pentru scopul didactic provin din următoarele surse:

1. Jocuri de contact, cunoaştere şi de exprimare care au fost utilizate în diferite relaŃii, terapii şi seminarii despre creativitate;

2. Jocuri utilizate în cadrul organizaŃiilor de cercetaşi şi în lucrul cu tinerii; 3. Co-operarea şi aventurile–exerciŃiu care au fost utilizate în stagiile de

antrenament ale cercetaşilor, iar în zilele noastre şi printre oamenii de afaceri şi în stagiile de formare la locul de muncă;

4. Metode active pe care le-au creat înşişi formatorii.

METODELE SUNT FOLOSITE:

� Astfel încât învăŃarea să se poată realiza şi la alte nivele decât cele verbal şi intelectual

� În mod repetat astfel încât să intensifice sentimentele pozitive în cadrul grupului după fiecare exerciŃiu

� Pentru a crea grupuri cărora oamenii să dorească să aparŃină � Pentru a corecta experienŃa grupului � Pentru a păstra atmosfera de lucru într-un cadru emoŃional pozitiv.

Chiar sper că după acest stagiu în Malta veŃi avea curajul de a folosi aceste metode

şi că le veŃi considera ca fiind foarte utile în crearea unei bune atmosfere în cadrul grupului şi la şcoala Dumneavoastră, alături de colegi şi de elevi.

Dacă aveŃi nevoie de îndrumări sau ajutor când intenŃionaŃi să utilizaŃi aceste metode, mă puteŃi contacta oricând.


I. EXERCIŢII PENTRU SPARGEREA GHEŢII

1.1. VINE LUPUL!

Categoria Nivel de dificultate Grup Ńintă FinalităŃi aşteptate Spargerea gheŃii Uşor ToŃi Spargerea gheŃii şi distracŃia

Descrierea exerciŃiului Vine lupul! În acest joc atingem Ńinte. O persoană, care este lupul, are o pernă. El/ea încearcă să prindă pe altcineva din grup atingându-i burta cu perna. Celălalt poate încerca să evite întorcând prinderea lupului îmbrăŃişând pe altcineva atât de strâns încât lupul să nu poată plasa perna între ei. Când lupul se întoarce, el/ea strigă: „Vine lupul!!!” toŃi trebuind să-şi schimbe perechile, deoarece nu sunt permise păstrarea lor în timpul acestui joc. Jocul se termină atunci când este gălăgie prea multă şi/sau când sunteŃi epuizaŃi.

1.2. SALATA DE FRUCTE

Categoria Nivel de dificultate Grup Ńintă FinalităŃi aşteptate

Spargerea gheŃii Uşor ToŃi Relaxare distractivă,

detensionare

Descrierea exerciŃiului ToŃi stau pe scaune, într-un cerc mare. Fiecare primeşte o bucată de hârtie pe care este scris numele unui fruct. Există cinci sortimente de fructe (de exemplu: măr, banană, portocală, strugure, vişine). Liderul grupului stă în mijlocul cercului şi nu are scaun. El/ea strigă numele unui fruct iar aceia care au scris pe hârtie numele acelui fruct trebuie să schimbe scaunul cât mai curând posibil. Liderul procedează la fel şi dacă reuşeşte să se aşeze, altcineva rămâne fără scaun şi ajunge în mijlocul cercului iar jocul porneşte de la început. Odată la un anumit interval este posibil să se strige „Salată de fructe” şi atunci toŃi trebuie să schimbe scaunul. Nu este permisă aşezarea pe un scaun vecin. Jocul se termină atunci când toŃi au obosit.

1.3. CEI CARE ÎNGHEAŢĂ ŞI CEI CARE DEZGHEAŢĂ


Spargerea gheŃii Uşor ToŃi DistracŃie, relaxare,

îmbrăŃişare

Descrierea exerciŃiului Liderul le spune participanŃilor despre joc. El/ea alege doi sau trei voluntari din grup pentru a fi „îngheŃaŃi”. Activitatea lor constă în a atinge cât mai multe persoane posibil şi să le spună: ÎngheaŃă!, după care aceştia trebuie să stea ca şi cum ar fi îngheŃaŃi. CeilalŃi membri ai grupului sunt cei care dezgheaŃă şi prin a căror îmbrăŃişare persoanele îngheŃate devin din nou libere şi se pot îndepărta de cei de


către care au fost îngheŃaŃi.

1.4. CURIER EXPRES

Categoria Nivel de dificultate Grup Ńintă FinalităŃi aşteptate Spargerea gheŃii Uşor ToŃi DistracŃie, detensionare

Descrierea exerciŃiului Grupul mare este împărŃit în grupe mai mici (fiecare având un număr aproximativ egal de membri). Toate grupurile stau, la început, în linie. Grupurile trebuie să definească cel mai rapid curier. Fiecare grup trimite un reprezentant (curier) să îndeplinească, într-un anumit timp, o anumită misiune. Liderul dă Ńintele de atins: „Adu-mi ceva galben!” iar membrii grupurilor trebuie să găsească ceva galben şi să îi dea. Liderul păstrează ceea ce a adus cel mai rapid curier. Alte Ńinte pot fi: „Adu-mi ceva ud!”, „Adu-mi ceva comestibil!”, „Adu-mi ceva vechi!”, „Adu-mi ceva care miroase!” sau „adu-mi ceva viu!” Când toŃi curierii şi-au realizat misiunea, liderul numeşte grupul cu cel mai rapid curier.

1.5. DANSUL PE REVISTE


Descrierea exerciŃiului Pe podea sunt împrăştiate mai multe reviste deschise. ParticipanŃii se pot deplasa doar pe reviste, fără a păşi pe podea. Fiecare trebuie să se mişte sau să danseze tot timpul. După un timp revistele se împăturesc, iar dansul/mişcarea continuă; revistele se împăturesc în continuare până când nimeni nu se mai poate mişca şi toŃi trebuie să stea cât mai aproape unii de alŃii.

1.6. FAMILIA JOHNSON


Descrierea exerciŃiului Pe podea sunt două rânduri de scaune. FaŃă în faŃă, la o distanŃă aproximativă de un metru şi cu suficient spaŃiu împrejurul lor. Grupul stă pe scaune şi liderul spune că pe scaune stau două familii Johnson, faŃă în faŃă: mai întâi tatăl, apoi mama, fiicele, fiii, bunicile, bunicii, câinii şi pisicile (în funcŃie de dimensiunea grupului), precum şi mătuşile, unchii, verii etc. Liderul le spune că de fiecare dată când va menŃiona numele cuiva, acela trebuie să stea în picioare şi să meargă în jurul rândurilor cât mai repede posibil şi să stea pe scaunul


celuilalt. Dacă este menŃionată familia Johnson toŃi trebuie să se mişte. Povestea poate suna astfel: tatăl Johnson decide că familia sa va merge în vacanŃă în Malta. Mama Johnson era foarte bucuroasă şi încântată iar fiica începe imediat să viseze la băieŃii maltezi arătoşi, în timp ce fiului i-ar plăcea mai degrabă să stea acasă cu câinii, cu pisicile şi cu bunica, precum şi cu bunicul. Dar – surpriză! – tatăl spune că de această dată întreaga familie trebuie să meargă împreună – tata şi mama, fiul şi fiica, bunicul şi bunica, unchiul şi mătuşa, câinele şi pisica… Acest exerciŃiu este o competiŃie, rezultatul este întotdeauna încurcat, până când întâmplările sunt imposibil de urmărit.

1.7. SETUL DE EXERCIŢII PENTRU DETENSIONARE ŞI PENTRU CUNOAŞTEREA

CELUILALT


Spargerea gheŃii Uşor ToŃi DistracŃie, detensionare şi cunoaşterea unor lucruri

despre colegi

Descrierea exerciŃiului Membrii grupului mare sunt împărŃiŃi în grupuri mai mici (3-4 grupuri).

1. Liderul cere tuturor să spună grupului o poveste despre aşteptările sale. 2. După aceea fiecare schimbă grupul astfel încât se realizează noi grupuri mici şi în

acestea ei povestesc ce au făcut până atunci în acea zi (dacă întâlnirea se desfăşoară seara) sau ceea ce fac de obicei în week-end (dacă întâlnirea se realizează într-o zi obişnuită de şcoală).

3. Din nou, în noile grupuri, fiecăruia dintre ei i se cere să spună trei scurte povestiri despre sine însuşi, dar una dintre ele să fie o minciună. CeilalŃi trebuie să ghicească care dintre povestiri este minciuna. Liderul grupului mare va da un exemplu şi va cere întregului grup să identifice povestea mincinoasă.

Liderul trebuie să se plimbe printre grupuri şi să identifice momentul pentru a da o nouă sarcină. După aceea activitatea poate continua cu alte exerciŃii de cunoaştere a celuilalt.

1.8. CĂRŢILE SENTIMENTELOR


Spargerea gheŃii Uşor ToŃi Exprimarea sentimentelor prezente şi detensionare

Descrierea exerciŃiului Liderul plasează multe cărŃi poştale (orice formă şi cât mai multe modele) pe podea şi cere fiecăruia să îşi aleagă o carte care descrie cât mai bine felul în care se simte în acel moment. Nu este o problemă dacă doi membri ai grupului aleg aceeaşi carte. După ce fiecare şi-a ales o carte se aşează în cerc şi explică tuturor de ce şi-a ales acea carte poştală /acea imagine. ExerciŃiul se poate desfăşura înlocuind imaginile/cărŃile poştale cu diferite obiecte – de


exemplu jucării etc.

1.9. PANTOMIMA


Spargerea gheŃii Uşor ToŃi Exprimarea calităŃilor şi

relaxarea

Descrierea exerciŃiului Fiecare se plimbă în clasă şi acolo unde se întâlneşte cu altcineva începe să-i arate prin pantomimă ceva ce el/ea poate face foarte bine. Cineva care priveşte încearcă să ghicească şi să ofere un feed-back pozitiv. Rolurile se pot schimba. ExerciŃiul trebuie să dureze suficient de mult astfel încât fiecare să aibă ocazia să experimenteze toate situaŃiile şi să spună ceva bun despre sine.


II. CUNOAŞTEREA CELUILALT

2.1. X ESTE RELAXAT

Categoria Nivel de dificultate Grup Ńintă FinalităŃi aşteptate ExerciŃiu de cunoaştere a

celuilalt Uşor ToŃi

ÎnvăŃarea numelor într-o manieră distractivă

Descrierea exerciŃiului Grupul este aşezat în cerc. Liderul şade în apropierea grupului într-o poziŃie cât mai relaxată şi spune: Aceasta este poziŃia relaxantă a mea! După aceea fiecare imită acea poziŃie şi toŃi spun împreună: aceasta este poziŃia relaxantă a lui X! Apoi fiecare se aşează în poziŃia sa relaxantă, pe care ceilalŃi o repetă spunând cuvintele Aceasta este poziŃia relaxantă a lui X!

2.2. POT SĂ TE PREZINT




Descrierea exerciŃiului Liderul spune: Numele meu este A iar alături de mine (în stânga) se află Z! Atunci persoana următoare (cea din dreapta) spune: Numele meu este B, iar lângă mine se află A şi Z! Şi astfel, încetul cu încetul se adaugă tot mai multe nume, încât ultimul (Z) spune toate numele – care atât de mult repetate sunt în mod sigur învăŃate.

2.3. NUMELE ŞI MIŞCAREA




Descrierea exerciŃiului Fiecare îşi spune numele şi face o mişcare. CeilalŃi repetă.

2.4. EU PE PIAŢĂ


Uşor ToŃi A spune ceva despre sine şi

a învăŃa despre fiecare


celuilalt numele şi câteva calităŃi

Descrierea exerciŃiului Fiecare ia cinci bucăŃi de hârtie pe care sunt scrise diferite adjective. Ei se plimbă prin cameră şi observă ce fel de adjective au ceilalŃi, trebuind să le schimbe pe ale sale astfel încât să realizeze – cu ajutorul a 5 adjective – o imagine cât mai apropiată de realitate a caracterului său. Liderul pune restul adjectivelor pe o „tarabă”şi spune că dacă cineva nu îşi găseşte adjectivele de la ceilalŃi, poate să le ia de la tarabă. Când toŃi au cele cinci adjective corecte, unul câte unul spun ce fel de persoane sunt (de exemplu: Mă numesc A şi sunt drăguŃ/ă, calm/ă, somnoros/somnoroasă, activ/ă, atent/ă).

2.5. FOTOGRAFII DIN COPILĂRIE


celuilalt Uşor ToŃi Cunoaşterea celorlalŃi

Descrierea exerciŃiului Fiecăruia i se cere să aducă o fotografie a sa din copilărie. Fotografia este pusă pe podea şi fiecare dintre participanŃi ia una şi încearcă să ghicească a cui este. După ce fotografiile au fost identificate, fiecare persoană poate spune ceva drăguŃ din perioada respectivă şi să arate fotografia.

2.6. CERCUL CU HOBBY-URI



Cunoaşterea aprofundată a celorlalŃi

Descrierea exerciŃiului Grupul stă în picioare în cerc cu faŃa îndreptată spre exteriorul cercului. Pe rând, fiecare spune un hobby dintre ale sale şi dacă altcineva are acelaşi hobby se întoarce, astfel încât să se vadă unul pe celălalt pentru un timp (scurt).

2.7. PLIMBARE ÎN DOI


celuilalt Uşor ToŃi Prezentarea celuilalt

Descrierea exerciŃiului


Grupul este împărŃit în perechi. Perechile se plimbă oriunde vor. Pentru câteva minute unul dintre cei doi vorbeşte despre sine diverse lucruri, pe care le consideră semnificative, dar nu foarte personale, iar celălalt ascultă; după aceea rolurile se inversează. Când toŃi s-au întors în cameră (dacă au plecat), perechile rămân împreună şi fiecare îl prezintă pe celălalt, încercând să îşi amintească cât mai multe din ceea ce tocmai i s-a spus.

2.8. VISUL




Descrierea exerciŃiului Fiecare îşi alege un vis pe care îl are. Celălalt are posibilitatea de a încerca despre ce vis e vorba adresând întrebări în legătură cu acesta. Visătorul poate indica doar dacă ghicitorul se află aproape sau departe de adevăr (fierbinte / rece). Acest exerciŃiu se consideră încheiat atunci când visul a fost identificat.

2.9. CEA MAI FRUMOASĂ ANIVERSARE DE PÂNĂ ACUM




Descrierea exerciŃiului ParticipanŃii sunt rugaŃi să îşi amintească cea mai frumoasă aniversare a lor dintotdeauna. Ei pot alege o persoană care o cunosc cel mai puŃin pentru a-i descrie prin pantomimă, iar ceilalŃi trebuie să ghicească.

2.10. NUMERELE VORBESC




Descrierea exerciŃiului Pe podea se găsesc bucăŃi de hârtie pe care sunt scrise numere de la 0 la 9. Fiecare alege un număr şi spune de ce este important acel număr pentru el/ea.


Trebuie să fie cât mai multe exemplare din fiecare număr.


III. EXERCIŢII PENTRU ACTIVARE

3.1. HĂRŢILE

Categoria Nivel de dificultate Grup Ńintă FinalităŃi aşteptate ExerciŃiu pentru

activare Uşor ToŃi

Activarea grupului pentru a înŃelege ceva

Descrierea exerciŃiului Liderul grupului se plimbă pe podea şi „desenează” harta unei Ńări, a continentului sau a lumii ori a unui loc relevant pentru realizarea scopului. Apoi el/ea cere elevilor să aleagă locul în care s-a născut sau unde s-a distrat (plictisit) ultima oară, locul cel mai rău de pe hartă sau cel mai bun, pe care ar dori să îl viziteze ori să realizeze ceva interesant. Dacă grupul este bine închegat, toŃi pot asculta povestirile celorlalŃi; dar dacă grupul nu este unit ei trebuie să îşi spună poveştile în grupuri mici. Dacă profesorul vrea să identifice valorile, întrebările trebuie să vizeze valorile – de exemplu le va cere elevilor să se aşeze acolo unde au văzut că s-a întâmplat ceva rău.

3.2. SCAUNUL GOL


ExerciŃiu pentru activare

Solicitant; necesită grupuri bine

închegate şi bazate pe încredere

ToŃi Activarea grupului pentru a

înŃelege amintirile şi sentimentele

Descrierea exerciŃiului Grupul şade în cerc. În mijloc se află un scaun gol. Liderul explică: Acest scaun reprezintă pe cineva căruia voi trebuie să-i spuneŃi ceva important, dar pe care nu l-aŃi mai spus. Liderul le cere membrilor grupului să meargă împrejurul scaunului şi să se gândească la faptul că ar putea fi o persoană. Apoi stau pe scaun, unul câte unul, şi spun gândurile acelei persoane. Acest lucru nu este neapărat obligatoriu: lucrul poate fi spus în minte. Dacă toŃi membrii grupului tac, este evident că aceştia nu se simt în siguranŃă suficient de mult pentru a îşi împărtăşi sentimentele, iar acest fapt trebuie acceptat. În schimb, discuŃia se poate concentra pe relaŃionare şi pe problemele din cadrul acesteia, precum şi cum pot fi acestea rezolvate ş.a.

3.3. DA – NU



Uşor solicitant; necesită un grup în care toŃi membri se

cunosc

ToŃi

Activarea grupului pentru exersarea voinŃei şi pentru

exprimarea puternică a voinŃei, indiferent de


consecinŃe

Descrierea exerciŃiului Liderul cere membrilor grupului să se plimbe în cerc şi să se gândească la ceva care îi este în mod cert favorabil. Când ei se întâlnesc cu altcineva trebuie să spună „DA” iar celălalt să spună „NU”, continuând să îşi spună DA şi NU din ce în ce mai tare şi chiar să Ńipe în final şi să exprime DA – ul sau NU – ul cu toată fiinŃa lor. Când acest lucru s-a întâmplat îndeajuns, perechile se schimbă şi jocul se reia până când liderul spune STOP.

3.4. URMAREA LIDERULUI TRĂZNIT



Uşor ToŃi Activarea grupului pentru a

înŃelege ruşinea şi stânjeneala

Descrierea exerciŃiului Membrii grupului formează o linie şi urmează liderul, făcând acelaşi lucru ca şi acesta. Liderul se plimbă pe afară, pe stradă şi în apropierea oamenilor, făcând lucruri caraghioase, pe care ceilalŃi le repetă întocmai. Este foarte simplu când nimeni nu-i cunoaşte pe cei de afară. Pentru cei tineri uneori este suficient să îi vadă pe alŃii făcând lucruri caraghioase. După exerciŃiu este foarte importantă o discuŃie despre sentimente

3.5. ZARURILE SENTIMENTAL



Necesită un grup bine închegat şi

bazat pe încredere ToŃi

Activarea grupului pentru a înŃelege emoŃiile şi

sentimentele

Descrierea exerciŃiului Elevii sunt organizaŃi în grupuri mici şi stau pe podea în cerc. Fiecare grup are un zar şi o foaie pe care sunt scrise şase emoŃii, fiecare număr semnificând anumite emoŃii. (De exemplu: 1 = ură, 2 = supărare, 3 = teamă, 4 = plăcere, 5 = iubire, 6 = surpriză). Fiecare dintre membrii grupului aruncă zarul şi, în funcŃie de numărul care apare, el/ea povesteşte celorlalŃi când şi de ce a simŃit ultima oară sentimentul respectiv.

3.6. SCALA SENTIMENTELOR



Activarea grupului pentru a înŃelege o stare de moment



Liderul cere membrilor să spună cum se simt cu ajutorul numerelor – 1= depresiv, 10 = energic.

3.7. CURSA COMUNĂ



Activarea grupului pentru a înŃelege o stare de moment

Descrierea exerciŃiului Elevii stau în cerc, pe scaune; există cu un scaun mai puŃin decât numărul de persoane prezente. Cineva din grup stă în mijloc şi coordonează (de exemplu: toŃi cei care au părul lung se mută cinci scaune la dreapta). Dacă scaunul respectiv este ocupat, persoana respectivă îşi păstrează locul. Apoi jocul continuă până când pe un scaun stau cât mai multe persoane şi în timpul altor runde.

3.8. FEMEIA INCREDIBIL DE FRUMOASĂ



Activarea grupului pentru a înŃelege valorile

Descrierea exerciŃiului Liderul desenează următoarea schemă:

D C

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ A B

… după care o explică: A, o femeie incredibil de frumoasă, este îndrăgostită de C, care se găseşte de cealaltă parte a râului. C însă nu o iubeşte pe A. D o iubeşte pe A, dar A nu îl iubeşte pe D. A vrea să îl întâlnească pe C, dar poate să traverseze râul numai dacă marinarul B este de acord să o ducă. B spune că este de acord, dar numai dacă A stă dezbrăcată cât timp durează călătoria. A este de acord, fiindcă îl iubeşte pe C şi vrea să treacă de cealaltă parte a râului pentru a-l întâlni. Când A ajunge la C, acesta o primeşte pe A, dar nu fiindcă o iubeşte, ci pentru că este foarte frumoasă şi C se decide să petreacă o săptămână plăcută în compania ei. În timpul acestei săptămâni, A îşi dă seama că C nu o iubeşte şi, dezamăgită, se hotărăşte să se întoarcă la D. Când d află că A a petrecut o săptămână alături de C, nu vrea să o mai vadă. Membrii grupului sunt rugaŃi să aşeze persoanele în ordinea valorii lor - primul preferat, al doilea, al treilea şi ultimul. La început, valorizările se fac individual, urmează discuŃii în perechi şi la final discuŃiile în grupul mare.


3.9. OGLINDA



Activarea grupului pentru a înŃelege limbajul corpului

Descrierea exerciŃiului ExerciŃiul se realizează în perechi. Perechile arată celorlalŃi, folosind pantomima, ce fac dimineaŃa în faŃa oglinzii.

3.10. CUVÂNTUL SECRET



Uşor ToŃi Comunicarea către ceilalŃi a

lucrurilor care sunt importante

Descrierea exerciŃiului Pe podea sunt împrăştiate mai multe foi, pe care se găsesc litere ale alfabetului, izolate sau grupate. Fiecare membru al grupului ia suficiente foi pentru a realiza un cod secret al unui lucru sau al unei persoane importante pentru el. (de exemplu – numele unui prieten/unei prietene). După aceea, toŃi pot spune unei persoane în care au încredere despre codul secret.


IV. EXERCIŢII DE ÎMPĂRŢIRE ÎN GRUPURI

4.1. FAMILIARITATE


Grupuri în care membri se cunosc

unii pe alŃii Uşor ToŃi

Realizarea unui grup care poate funcŃiona bine, iar

membrii nu trebuie să facă eforturi prea mari să se

cunoască între ei


1. Se organizează grupuri de trei persoane care se cunosc cel mai bine. 2. Se formează grupuri de patru persoane care se cunosc de mult timp (cele mai vechi

cunoştinŃe). 3. Se creează grupuri de cinci persoane care petrec cel mai mult timp în pauze.

4.2. SĂRITURA SIMPLĂ


Grupuri selectate aleatoriu

Uşor ToŃi Crearea de grupuri în care

membrii nu se cunosc neapărat foarte bine


1. Alege o persoană cu care ai linii asemănătoare pe mâna stângă 2. Alege o persoană a cărei dată de naştere este foarte apropiată de a ta (lună + zi) 3. Alege o persoană care are culoarea ochilor asemănătoare/identică celei a ta (cât mai

mult posibil) 4. Realizează grupuri de trei persoane care preferă cel mai mult aceeaşi culoare 5. Realizează 12 grupuri – câte unul pentru fiecare lună

4.3. SĂRITURA SIMPLĂ PARŢIALĂ

Categoria Nivel de dificultate Grup Ńintă FinalităŃi aşteptate Grupuri create

aleatoriu, dar elevii se pot alătura după

cum doresc

Uşor ToŃi Crearea de grupuri în care

membrii nu se cunosc neapărat foarte bine


1. Cercul numerelor: membrii grupului mare se mişcă în cerc. Liderul spune diferite numere, iar membrii trebuie să creeze cât mai rapid posibil grupuri alcătuite astfel


încât numărul de membri să fie egal cu cel anunŃat de lider. În final, liderul trebuie să spună numărul care conduce la realizarea corectă a grupului.

2. Cercul hobby-urilor: liderul numeşte nişte hobby-uri, iar membrii grupului iniŃial aleg grupul mai mic în concordanŃă cu hobby-urile lor. Acelaşi lucru se poate face înlocuind hobby-urile cu Ńări vizitate, oraşe etc.

3. Animalele: liderul ia bucăŃi de hârtie pe care sunt scrise numiri de animale (cal, vacă etc.). Liderul poate forma uşor grupuri folosind această metodă în funcŃie de situaŃie


V. FORMAREA GRUPURILOR ŞI EXERCIŢII PENTRU COEZIUNE

Este recomandat ca exerciţiile descrise aici pentru formarea grupurilor să

fie realizate mai multe într-o sesiune. Numărul minim de membrii ai unui grup este de 6 persoane, iar cel maxim

este de 10. Diferitele puncte de lucru sunt astfel aşezate încât nu se poate vedea de la unul la altul.

Aceste exerciţii sunt solicitante; de aceea este recomandabil ca fiecare grup mic să aibă un asistent-îndrumător, sau fiecare punct de lucru să aibă un coordonator care să ofere instrucţiuni.

Fiecare grup mic trebuie să aibă o hartă pe care să fie marcat traseul de urmat. De obicei, pentru fiecare sarcină este alocat un timp de 10 minute.

Exemple de exerciţii care pot fi folosite: 5.1. PUZZLE – UL

Jumătate din membrii grupului sunt legaţi la ochi, cealaltă jumătate nu sunt. Cei legaţi la ochi trebuie să realizeze un puzzle bazându-se doar pe îndrumările pe care le oferă cei care nu sunt legaţi la ochi. Numai cei „orbi” pot mânui piesele de puzzle. Când puzzle-ul este gata se schimbă rolurile.

5.2. MÂINI ŞI PICIOARE În punctul cu acest nume sunt atâtea locuri marcate câte mâini şi picioare există în grup. Obiectivul este ca toţi membrii grupului să îşi aşeze mâinile şi picioarele în punctele marcate corespunzător, astfel încât mâinile şi picioarele tuturor membrilor să fie plasate pe punctele reper în acelaşi timp. Exerciţiul este realizat atunci când întregul grup a stat astfel timp de 5 secunde. Unii membrii trebuie să îşi aşeze picioarele pe pereţi sau mâinile pe podea, dar şi să îşi depăşească şi să îşi îmbogăţească limitele.

5.3. MASA

Mâinile şi picioarele membrilor grupului sunt legate împreună: picior de picior şi mână de mână. Grupul stă în cerc, cu spatele spre centru. Sarcina o constituie mutarea întregului aranjament pentru o cină romantică de pe o masă pe alta de către întregul grup. Exerciţiul este realizat când întregul aranjament este mutat pe cealaltă masă, iar lumânările sunt aprinse.


5.4. FILEUL

Membrii grupului trebuie să treacă prin fileu astfel încât fiecare orificiu să fie folosit o singură dată şi fără să atingă (pe cât posibil) sforile. Astfel, toţi membrii grupului au propriul orificiu prin care să treacă. Grupul decide care oricui aparţine cărui membru. Sarcina este realizată atunci când toţi membrii sunt de cealaltă parte a fileului.

5.5. COMPANIA Aveţi o companie care are 500.000 de obiecte rupte/stricate (prezervative, televizoare, telefoane mobile etc.). Ele nu mai pot fi utilizate potrivit destinaţiei iniţiale, iar membrii grupului trebuie să găsească, pe cât posibil, cât mai multe utilizări pentru aceste obiecte. Scrieţi ideile! Fiţi creativi!

5.6. CAMERA ÎNTUNECATĂ Într-o cameră (literalmente) întunecată, pe podea, pe masă, pe scaun sau agăţate de tavan, se găsesc diferite obiecte (jucării, haine, fructe şi legume etc.). Important este ca ele să pară diferite şi, de asemenea, să fie de dimensiuni diferite, precum şi să nu provoace rănirea membrilor grupului. Obiectivul grupului este să încerce să identifice în această cameră unde şi care sunt aceste obiecte. După 7 minute, grupul iese din cameră şi desenează imaginile lor pe hârtie. După aceea, pot vedea camera.

5.7. CURSA Grupul are 3 sau 4 cutii rezistente pentru sticle şi bucăţi de lemn (două scânduri). Trebuie ca membrii grupului, stând toţi pe aceste cutii, să mişte aceste cutii şi, odată cu ele, întregul grup, pe o distanţă de 10 – 15 metri, folosindu-se de bucăţile de lemn. Ei trebuie să stea tot timpul pe aceste cutii.


VI. EXERCIŢII DE ÎNCREDERE

6.1. PLIMBAREA ÎN PERECHI

Categoria Nivel de dificultate Grup Ńintă FinalităŃi aşteptate ExerciŃii pentru

încredere Solicitant ToŃi

Sentimentul de siguranŃă în grup

Descrierea exerciŃiului Elevilor li se cere să îşi aleagă un partener care să aibă o înălŃime apropiată. Unul dintre ei este „orb”, iar celălalt să îl prindă. Li se cere să meargă prin cameră astfel încât cel care nu este legat la ochi să aibă grijă de cel „orb” pentru ca acestuia să nu i se întâmple nimic sau să nu se rănească. Rolurile pot fi schimbate după un timp.

6.2. PLIMBAREA FIERBINTE


încredere Foarte solicitant ToŃi

Sentimentul de sensibilitate şi încredere

Descrierea exerciŃiului Elevilor li se cere să îşi aleagă o pereche care are pe mâna stângă linii asemănătoare. Cu acea pereche ei trebuie să meargă. Unul este „orb”

6.3. PLIMBAREA ÎN ORB


încredere Solicitant ToŃi

Sentimentul de siguranŃă în grup

Descrierea exerciŃiului Elevilor li se cere să îşi aleagă o pereche care are aproximativ aceeaşi înălŃime. De la începutul exerciŃiului se stabileşte că unul dintre cei doi este orb, iar celălalt surd. Perechile alcătuiesc o linie în faŃa liderului grupului şi merg într-o lungă şi solicitantă călătorie. Înainte de aceasta, perechile decid modalitatea de comunicare cât timp ei nu pot vorbi. Perechile merg de-a lungul unui coridor, coboară pe scări, trec prin spatele unor mese, de-a lungul unui teren, prin grădină sau pădure etc. Înainte de schimbarea rolurilor pentru o altă plimbare, ei pot avea o scurtă discuŃie despre ce înseamnă a fi orb sau surd, despre încredere etc. La final, grupul va avea o discuŃie de reflecŃie.

metode active

Documents