metale grele,

9
Procedura pentru prelevarea si analiza unui contaminant - Plumbul din alimente- Prezentare generala a contaminantului chimic Plumbul este un metal moale care a cunoscut multe aplicaţii de-a lungul timpului,a fost folosit foarte mult pentru aplicaţii în produse metalice, cabluri şi ţevi, dar şi în vopseluri şi pesticide. Plumbul este unul din cele patru metale care are cel mai distructiv efect asupra sănătăţii umane. Poate intra în organismul uman prin hrană (65%), apă (20%) şi aer (15%). Plumbul se absoarbe cel mai frecvent pe cale respiratorie sau gastro- intestinal . Inițial se distribuie la nivelul tesuturilor moi (ficat, rinichi), apoi se stabileste in oase, dinti sau par. Tipul de eliminarea Pb este de 30 de zile, iar din oase se elimina in 25 de ani. Aproximativ 10-15% din plumbul ingerat este absorbit, la femeile gravide si copii procentul creste si pana la 50%; iar caz de deficit de Fe/Ca absorbția crește. În organism, plumbul altereaza activitatea la nivel cerebral- inhiba mesagerii intracelulari. Acesta patrunde in oraganism prin ingestia alimentelor contaminate cu plumb (plante ce cresc in sol bogat in plumb sau peștele din apele conatminate ), prin utilizarea vopselelor pe baza de plumb sau din mediul înconjurator. Produse pe bază de cereale contribuie cel mai mult la expunerea la contaminare cu plumb, în timp ce praful și solul pot fi importante surse nealimentare la copii. Fructele, legumele, carnea, cerealele, fructele de mare, băuturile uşoare şi vinul pot conţine cantităţi semnificative de plumb. Ultimele studii efectuate in Romania au constatat că plumbul apare ca unul dintre poluanţii frecvenţi, in cantităţi peste limitele maxime admise, in special pe fructe şi legume , care provin de pe terenurile agricole contaminate. Tabelul 1. Limitele maxime pentru conținutul de Pb prezent în unele alimente (Anexa nr. I la normele aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii şi familiei şi al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 84/91/2002) Produsul Limita (mg/kg produs Lapte de vacă (lapte crud, lapte destinat fabricării produselor lactate, lapte tratat termic) 0, Formule pentru sugari şi formule de continuare 0, Carne de bovine, oaie, porc şi pasăre, cu 0

Upload: tatiana-tasnic

Post on 17-Jan-2016

212 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

procedura de prelevare și analiza a plumbului din alimente

TRANSCRIPT

Page 1: metale grele,

Procedura pentru prelevarea si analiza unui contaminant

- Plumbul din alimente-

Prezentare generala a contaminantului chimic

Plumbul este un metal moale care a cunoscut multe aplicaţii de-a lungul timpului,a fost folosit foarte mult pentru aplicaţii în produse metalice, cabluri şi ţevi, dar şi în vopseluri şi pesticide. Plumbul este unul din cele patru metale care are cel mai distructiv efect asupra sănătăţii umane. Poate intra în organismul uman prin hrană (65%), apă (20%) şi aer (15%).Plumbul se absoarbe cel mai frecvent pe cale respiratorie sau gastro-intestinal . Ini ial se țdistribuie la nivelul tesuturilor moi (ficat, rinichi), apoi se stabileste in oase, dinti sau par. Tipul de eliminarea Pb este de 30 de zile, iar din oase se elimina in 25 de ani. Aproximativ 10-15% din plumbul ingerat este absorbit, la femeile gravide si copii procentul creste si pana la 50%; iar caz de deficit de Fe/Ca absorb ia cre te.ț ș

În organism, plumbul altereaza activitatea la nivel cerebral- inhiba mesagerii intracelulari. Acesta patrunde in oraganism prin ingestia alimentelor contaminate cu plumb (plante ce cresc in sol bogat in plumb sau pe tele din apele conatminate ), prin utilizarea vopselelor pe baza de plumb șsau din mediul înconjurator. Produse pe bază de cereale contribuie cel mai mult la expunerea la contaminare cu plumb, în timp ce praful i solul pot fi importante surse nealimentare la copii.ș

Fructele, legumele, carnea, cerealele, fructele de mare, băuturile uşoare şi vinul pot conţine cantităţi semnificative de plumb. Ultimele studii efectuate in Romania au constatat că plumbul apare ca unul dintre poluanţii frecvenţi, in cantităţi peste limitele maxime admise, in special pe fructe şi legume, care provin de pe terenurile agricole contaminate.  Tabelul 1. Limitele maxime pentru con inutul de Pb prezent în unele alimenteț(Anexa nr. I la normele aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii şi familiei şi al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 84/91/2002)

Produsul Limita maximă (mg/kg greutate produs umed)

• Lapte de vacă (lapte crud, lapte destinat fabricării produselor lactate, lapte tratat termic)

• Formule pentru sugari şi formule de continuare• Carne de bovine, oaie, porc şi pasăre, cu excepţia organelor• Organe comestibile de vită, oaie, porc şi pasăre• File de peşte*), cu excepţia speciilor de peşte enumerate la

pct. 5.15.1 File*) de pălămidă (Sarda sarda), plătică de mare comună dungată (Diplodus vulgaris), ţipar de mare (Anguilla anguilla), chefal cenuşiu (Mugil labrosus labrosus), grunt (Pomadasys benneti), macrou (Trachurus trachurus), sardină (Sardina pilchardus), sardeluţe (Sardinops species), biban cu picăţele (Dicentrarchus punctatus), ton (Thunnus species şi Euthynnys

Page 2: metale grele,

species), limbă-de-mare (Dicologoglossa cuneata)• Crustacee, cu excepţia cărnii brune de crab• Moluşte bivalve• Cefalopode (fără viscere)• Cereale (inclusiv hrişcă), legume şi leguminoase• Legume, exceptând brassicaceele (conopidă, varză şi

gulie), legumele frunze, verdeţurile proaspete şi ciupercile. Pentru cartofi, nivelul maxim se aplică la cartofii curăţaţi.

• Brassicacee (conopidă, varză şi gulie), legume frunze şi ciupercile de cultură

• Fructe, exceptând fructele boboase (struguri, căpşune, mure, zmeură etc.) şi fructele mici (afine, coacăze)

• Fructe boboase (struguri, căpşune, mure, zmeură etc.) şi fructe mici (afine, coacăze)

• Grăsimi şi uleiuri, inclusiv grăsimea din lapte

• Sucuri de fructe, sucuri concentrate de fructe (pentru consum direct) şi nectar de fructe• Vinuri (inclusiv vinuri spumante şi exclusiv vinuri

licoroase), vinuri aromatizate, băuturi pe bază de vinuri aromatizate şi cocteiluri din vinuri aromatizate şi cidrul din mere, din pere şi vinuri din fructe. Nivelul maxim se aplică produselor din recolta de fructe a anului 2001 şi în continuare.

*) În cazul peştelui care se consumă în întregime, limita maximă se aplică la peştele întreg.

Metode de prelevare a probelor pentru controlul oficial al limitelor de plumb din fructe si legume

Probele destinate controlului oficial al limitelor de plumb, conţinute în alimente, trebuie prelevate în conformitate cu metodele descrise mai jos. Probele globale astfel obţinute sunt considerate reprezentative pentru loturile sau subloturile respective. - Fiecare lot supus examinării trebuie prelevat separat.- În cursul prelevării probelor şi al pregătirii probelor de laborator trebuie luate măsurile de precauţie necesare pentru a se evita orice modificări care ar putea schimba conţinutul de plumb, determinarea analitică sau reprezentativitatea probei globale.- În măsura posibilităţilor, probele elementare se vor preleva din diferite puncte ale lotului sau sublotului. - Proba globală se obţine prin amestecul corespunzător al probelor elementare. Ea trebuie să cântărească cel puţin 1 kg, cu excepţia cazului în care aceasta nu este posibil, de exemplu când a fost eşantionat un singur ambalaj.-  Probele de laborator utilizate în scopul controlului, dreptului la recurs şi al arbitrajului vor fi prelevate din proba globală omogenizată, cu condiţia ca această procedură să fie în conformitate cu reglementările în vigoare privind prelevarea probelor. Mărimea probei de laborator pentru control trebuie să fie suficientă pentru a permite cel puţin două analize.-  Ambalarea şi transmiterea probei globale şi a probelor de laborator. Fiecare parte globală

Page 3: metale grele,

şi de laborator va fi introdusă într-un recipient curat, inert, care să asigure o protecţie adecvată împotriva contaminării, a pierderii compuşilor prin adsorbţie de către pereţii interni ai recipientului şi împotriva pagubelor ce se pot produce în timpul transportului. - Sigilarea şi etichetarea probei globale şi a probei de laboratorFiecare probă prelevată în scopul utilizării oficiale va fi sigilată la locul de prelevare şi identificată conform reglementărilor în vigoare.

Planul de eşantionareÎn mod ideal, prelevarea trebuie să aibă loc în momentul în care produsul intră în lanţul alimentar şi în care un lot distinct devine identificabil. Metoda de prelevare aplicată trebuie să asigure că eşantionul global este reprezentativ pentru lotul de studiu.

Numărul minim de probe elementare de prelevat din lot trebuie să fie cel prezentat în tabelul nr. 2. Probele elementare trebuie să aibă aceeaşi greutate. Abaterea de la această regulă trebuie semnalată în procesul-verbal.

Tabelul nr. 2 - Numărul minim de probe elementare de prelevat din lot

Greutatea lotului (kg) Numărul minim de probe elementare de prelevat< 50 3

50 la 500 5> 500 10

Dacă lotul este format din ambalaje individuale, numărul ambalajelor care trebuie prelevate pentru a forma proba globală este menţionat în tabelul nr.3.

Tabelul nr. 2 - Numărul de ambalaje (probe elementare) care trebuie prelevate pentru a forma proba globală dacă lotul constă din ambalaje individuale

Numărul de ambalaje sau de unităţi din lot

Numărul minim de ambalaje sau de unităţi de prelevat

1 la 25 un ambalaj sau o unitate Aproximativ 5%,

26 la 100 minimum două ambalaje sau unităţi Aproximativ 5%,

> 100 maximum 10 ambalaje sau unităţi

Pregătirea probelor şi criterii pentru metodele de analiză utilizate în controlul oficial al limitelor de plumb în produsele alimentareCondiţia esenţială necesară este obţinerea unei probe de laborator reprezentative şi omogene fără a se induce o contaminare secundară.Pentru orice metodă utilizată vor fi luate în considerare următoarele observaţii:- moluştele bivalve, crustaceele şi peştii mici: dacă acestea, în mod normal, sunt consumate în întregime, viscerele trebuie incluse în materialul de analizat;- vegetalele: numai partea comestibilă trebuie analizată, cu respectarea prevederilor în

Page 4: metale grele,

vigoare.Laboratoarele trebuie să utilizeze metode validate care să corespundă criteriilor de performanţă indicate în tabelul nr. 4. Dacă este posibil, validarea metodelor trebuie să includă un material de referinţă certificat printre materialele testului experimental între laboratoare.Tabelul nr. 4 - Criterii de performanţă ale metodelor de analiză pentru plumb.

Parametru Valoare/comentariuAplicabilitate Alimente menţionate de legislaţia în vigoareLimită de detecţie

Maximum o zecime din valoarea limitei maxime stabilite de legislaţia în vigoare, cu excepţia cazului în care valoarea stabilită pentru plumb este mai mică de 0,1 mg/kg. În acest caz, limita este nu mai mult de o cincime din valoarea stabilită.

Limită de cuantificare

Maximum o cincime din valoarea limitei maxime stabilite de legislaţia în vigoare, cu excepţia cazului în care valoarea stabilită pentru plumb este mai mică de 0,1 mg/kg. În acest caz, limita este nu mai mult de două cincimi din valoarea stabilită.

Recuperare 80-120%Specificitate Nu conţine interferenţe spectrale sau matriciale

Determinarea plumbului din fructe si legume.

Tehnicile primare pentru analiza plumbului în probele de legume si fructe se bazează pe spectrometria de absorb ie atomică, spectrometrie de emisie atomică i spectrometrie de ț șmasă după tratarea materialelor organice cu acizi concentra iț

METODA SPECTROFOTOMETRICÃ DE ABSORB IE ATOMICÃț  ÎN FLACÃRÃ

Principiul metodeiProba de analizat este aspirată în flacăra de aer-acetilenă a spetrofotometrului de absorb ie țatomică. Con inutul deț  plumb se determină prin măsurarea absorban eițradia iei emise de o lampă cu catod cavitar de plumb,ț  la lungimea de undă de 217 nm sau la 283.31 nm (unde efectele deinterferen ă prin împră tiț ș erea radiatiei specifice sunt mai scăzute). Fig. 1 Spetrofotometru de absorbtie atomica

METODA COLORIMETRICàCU DITIZONA

Principiul   metodei:  În solu ie alcalinizată la pH8-9, plumbul formează cu ditizona (difeniltiocarbazona) un țcomplex de ditizonat de plumb de colora iț e roz-roșie, a cărei intensitate este propor ionala țcu con inutulț  de plumb și se determnă colorimetric(fig. 2) la lungimea de undă de 520 nm sau cu filtru verde.

Fig. 2 Fotocolorimetru

Page 5: metale grele,

Bibliografie:

http://www.efsa.europa.eu/en/efsajournal/pub/1570.htm

http://ec.europa.eu/food/food/chemicalsafety/contaminants/cadmium_en.htm

http://lege.ro /gq2dmmbv/ordinul-1201-2003-privind-completarea-ordinului- ministrului-sanatatii-si-familiei-si-al-ministrului-agriculturii-alimentatiei-si-padurilor-nr-84-91-2002-pentru-aprobarea-normelor-privind-contaminantii

http://www.codexalimentarius.org/search-results/?cx=018170620143701104933%3Ai-zresgmxec HYPERLINK "http://www.codexalimentarius.org/search-results/?cx=018170620143701104933%3Ai-zresgmxec&cof=FORID

Page 6: metale grele,

%3A11&q=METHODS+OF+ANALYSIS+AND+SAMPLING+heavy+metals&sa.x=0&sa.y=0&sa=search&siteurl=http%3A%2F%2Fwww.codexalimentarius.org%2F&siteurl=www.codexalimentarius.org%2F&ref=www.google.com%2F&ss=6027j6527233j14"& HYPERLINK "http://www.codexalimentarius.org/search-results/?cx=018170620143701104933%3Ai-zresgmxec&cof=FORID%3A11&q=METHODS+OF+ANALYSIS+AND+SAMPLING+heavy+metals&sa.x=0&sa.y=0&sa=search&siteurl=http%3A%2F%2Fwww.codexalimentarius.org%2F&siteurl=www.codexalimentarius.org%2F&ref=www.google.com%2F&ss=6027j6527233j14"cof=FORID%3A11 HYPERLINK "http://www.codexalimentarius.org/search-results/?cx=018170620143701104933%3Ai-zresgmxec&cof=FORID%3A11&q=METHODS+OF+ANALYSIS+AND+SAMPLING+heavy+metals&sa.x=0&sa.y=0&sa=search&siteurl=http%3A%2F%2Fwww.codexalimentarius.org%2F&siteurl=www.codexalimentarius.org%2F&ref=www.google.com%2F&ss=6027j6527233j14"& HYPERLINK "http://www.codexalimentarius.org/search-results/?cx=018170620143701104933%3Ai-zresgmxec&cof=FORID%3A11&q=METHODS+OF+ANALYSIS+AND+SAMPLING+heavy+metals&sa.x=0&sa.y=0&sa=search&siteurl=http%3A%2F%2Fwww.codexalimentarius.org%2F&siteurl=www.codexalimentarius.org%2F&ref=www.google.com%2F&ss=6027j6527233j14"q=METHODS+OF+ANALYSIS+AND+SAMPLING+heavy+metals HYPERLINK "http://www.codexalimentarius.org/search-results/?cx=018170620143701104933%3Ai-zresgmxec&cof=FORID%3A11&q=METHODS+OF+ANALYSIS+AND+SAMPLING+heavy+metals&sa.x=0&sa.y=0&sa=search&siteurl=http%3A%2F%2Fwww.codexalimentarius.org%2F&siteurl=www.codexalimentarius.org%2F&ref=www.google.com%2F&ss=6027j6527233j14"& HYPERLINK "http://www.codexalimentarius.org/search-results/?cx=018170620143701104933%3Ai-zresgmxec&cof=FORID%3A11&q=METHODS+OF+ANALYSIS+AND+SAMPLING+heavy+metals&sa.x=0&sa.y=0&sa=search&siteurl=http%3A%2F%2Fwww.codexalimentarius.org%2F&siteurl=www.codexalimentarius.org%2F&ref=www.google.com%2F&ss=6027j6527233j14"sa.x=0 HYPERLINK "http://www.codexalimentarius.org/search-results/?cx=018170620143701104933%3Ai-zresgmxec&cof=FORID%3A11&q=METHODS+OF+ANALYSIS+AND+SAMPLING+heavy+metals&sa.x=0&sa.y=0&sa=search&siteurl=http%3A%2F%2Fwww.codexalimentarius.org%2F&siteurl=www.codexalimentarius.org%2F&ref=www.google.com%2F&ss=6027j6527233j14"& HYPERLINK "http://www.codexalimentarius.org/search-results/?cx=018170620143701104933%3Ai-zresgmxec&cof=FORID%3A11&q=METHODS+OF+ANALYSIS+AND+SAMPLING+heavy+metals&sa.x=0&sa.y=0&sa=search&siteurl=http%3A%2F%2Fwww.codexalimentarius.org%2F&siteurl=www.codexalimentarius.org%2F&ref=www.google.com%2F&ss=6027j6527233j14"sa.y=0 HYPERLINK "http://www.codexalimentarius.org/search-results/?cx=018170620143701104933%3Ai-zresgmxec&cof=FORID%3A11&q=METHODS+OF+ANALYSIS+AND+SAMPLING+heavy+metals&sa.x=0&sa.y=0&sa=search&siteurl=http%3A%2F%2Fwww.codexalimentarius.org

Page 7: metale grele,

%2F&siteurl=www.codexalimentarius.org%2F&ref=www.google.com%2F&ss=6027j6527233j14"& HYPERLINK "http://www.codexalimentarius.org/search-results/?cx=018170620143701104933%3Ai-zresgmxec&cof=FORID%3A11&q=METHODS+OF+ANALYSIS+AND+SAMPLING+heavy+metals&sa.x=0&sa.y=0&sa=search&siteurl=http%3A%2F%2Fwww.codexalimentarius.org%2F&siteurl=www.codexalimentarius.org%2F&ref=www.google.com%2F&ss=6027j6527233j14"sa=search HYPERLINK "http://www.codexalimentarius.org/search-results/?cx=018170620143701104933%3Ai-zresgmxec&cof=FORID%3A11&q=METHODS+OF+ANALYSIS+AND+SAMPLING+heavy+metals&sa.x=0&sa.y=0&sa=search&siteurl=http%3A%2F%2Fwww.codexalimentarius.org%2F&siteurl=www.codexalimentarius.org%2F&ref=www.google.com%2F&ss=6027j6527233j14"& HYPERLINK "http://www.codexalimentarius.org/search-results/?cx=018170620143701104933%3Ai-zresgmxec&cof=FORID%3A11&q=METHODS+OF+ANALYSIS+AND+SAMPLING+heavy+metals&sa.x=0&sa.y=0&sa=search&siteurl=http%3A%2F%2Fwww.codexalimentarius.org%2F&siteurl=www.codexalimentarius.org%2F&ref=www.google.com%2F&ss=6027j6527233j14"siteurl=http%3A%2F%2Fwww.codexalimentarius.org%2F HYPERLINK "http://www.codexalimentarius.org/search-results/?cx=018170620143701104933%3Ai-zresgmxec&cof=FORID%3A11&q=METHODS+OF+ANALYSIS+AND+SAMPLING+heavy+metals&sa.x=0&sa.y=0&sa=search&siteurl=http%3A%2F%2Fwww.codexalimentarius.org%2F&siteurl=www.codexalimentarius.org%2F&ref=www.google.com%2F&ss=6027j6527233j14"& HYPERLINK "http://www.codexalimentarius.org/search-results/?cx=018170620143701104933%3Ai-zresgmxec&cof=FORID%3A11&q=METHODS+OF+ANALYSIS+AND+SAMPLING+heavy+metals&sa.x=0&sa.y=0&sa=search&siteurl=http%3A%2F%2Fwww.codexalimentarius.org%2F&siteurl=www.codexalimentarius.org%2F&ref=www.google.com%2F&ss=6027j6527233j14"siteurl=www.codexalimentarius.org%2F HYPERLINK "http://www.codexalimentarius.org/search-results/?cx=018170620143701104933%3Ai-zresgmxec&cof=FORID%3A11&q=METHODS+OF+ANALYSIS+AND+SAMPLING+heavy+metals&sa.x=0&sa.y=0&sa=search&siteurl=http%3A%2F%2Fwww.codexalimentarius.org%2F&siteurl=www.codexalimentarius.org%2F&ref=www.google.com%2F&ss=6027j6527233j14"& HYPERLINK "http://www.codexalimentarius.org/search-results/?cx=018170620143701104933%3Ai-zresgmxec&cof=FORID%3A11&q=METHODS+OF+ANALYSIS+AND+SAMPLING+heavy+metals&sa.x=0&sa.y=0&sa=search&siteurl=http%3A%2F%2Fwww.codexalimentarius.org%2F&siteurl=www.codexalimentarius.org%2F&ref=www.google.com%2F&ss=6027j6527233j14"ref=www.google.com%2F HYPERLINK "http://www.codexalimentarius.org/search-results/?cx=018170620143701104933%3Ai-zresgmxec&cof=FORID%3A11&q=METHODS+OF+ANALYSIS+AND+SAMPLING+heavy+metals&sa.x=0&sa.y=0&sa=search&siteurl=http%3A%2F%2Fwww.codexalimentarius.org%2F&siteurl=www.codexalimentarius.org%2F&ref=www.google.com%2F&ss=6027j6527233j14"& HYPERLINK "http://www.codexalimentarius.org/search-

Page 8: metale grele,

results/?cx=018170620143701104933%3Ai-zresgmxec&cof=FORID%3A11&q=METHODS+OF+ANALYSIS+AND+SAMPLING+heavy+metals&sa.x=0&sa.y=0&sa=search&siteurl=http%3A%2F%2Fwww.codexalimentarius.org%2F&siteurl=www.codexalimentarius.org%2F&ref=www.google.com%2F&ss=6027j6527233j14"ss=6027j6527233j14