T O X I C I T A T E A METALELOR

1. GENERALITĂȚI 2. TOXICITATEA ARSENIULUI 3. TOXICITATEA PLUMBULUI 4. TOXICITATEA CADMIULUI 5. TOXICITATEA MERCURULUI

1.  GENERALITĂȚI

Ø Metale grele-este un termen controversat dar în general este folosit pentru metalele care au o densitate mai mare decât 5kg/dm³, și sunt în general toxice, reziduurile lor producând poluarea mediului înconjurător.

Ø  Termenul de ”metale grele" este un termen foarte impropriu:

După proprietăți thioloprive mult mai echitabil (toate substanțele chimice implicate au o afinitate mare pentru sulf, cu care formează combinații insolubile).

Principalele elemente implicate: Pb, Hg, Cd, As; într-o măsură mai mică Cr, Ni, Zn

Ø Metalele grele se concentrează la nivelul fiecărui nivel trofic datorită slabei lor mobilităţi; Ø Respectiv concentraţia lor în plante este mai mare

decât în sol, în animalele ierbivore mai mare decât în plante; Ø  în ţesuturile carnivorelor mai mare decât la

ierbivore; Ø concentraţia cea mai mare fiind atinsă la

capetele lanţurilor trofice; Ø  respectiv la răpitorii de vârf şi

implicit la om.

Ø  SURSELE DE EMISIE A METALELOR GRELE

Ø Anual, milioane de tone de poluanţi toxici sunt eliberate în aer, atât din surse naturale, dar mai ales din cele antropogene.

Ø Există 4 categorii de surse de emisie:

Ø  Staţionare (procesele industriale, arderile industriale şi casnice);

Ø mobile (trafic auto); Ø  naturale (erupţii vulcanice, incendii de pădure); Ø  poluările accidentale (deversări, incendii industriale).

Ø Arsenic este o denumire frecvent folosită pentru trioxidul de arsen sau anhidrida arsenioasă.

Ø  Este cunoscut și sub denumirile populare alternative de șar, săricica, șoricioaică, șoriceasă. (În prezent termenul este rar folosit în limba română pentru a denumi elementul chimic arsen).

2. ARSENIC (As2O3).

În prezent, alături de toți compușii arsenului, trioxidul de arsen este clasificat drept toxic și periculos pentru mediu în Uniunea Europeană, prin Directiva CEE nr. 67/548, cu amendamentele succesive.

¡ 2.1. ARSENIU мышьяк

¡ Otrăvire acută: simptome clinice similare holerei:

•  La 30-60 de minute după ingerare apare: gust amar în gură, senzație de arsură, sete, constricție a faringelui și esofagului.

•  Vărsături, atenuarea severitatea de intoxicație și diaree abundenta cu dureri abdominale severe.

•  Tensiunea arterială în scade brusc, tendința de a face colaps cardiac, de multe ori fatala în 5-24 ore de la ingestie;

•  Toleranța: pânăla 1 g pe zi

¡  Tolérance : bien connue sous le vocable de « mithridatisation » : certains arsenicophages du Tyrol (où l ’arsenic était réputé donner « bonne mine ») arrivaient à supporter jusqu ’à 1 g/jour !

¡ 6.2. ARSENIC

¡  Metaloid, dar nu metal (mult mai puțin metal greu!)

¡  Cel mai bine cunoscut pentru contribuția sa la dezvoltarea în otrăvirea penal "tradițională" ;

¡  Doza toxică -dependentă de doză toxică: arsenicul organic este mult mai puțin toxic decât combinații minerale

¡  Prin DL50- aproximativ 2 mg / kg de trioxid de arsen As2O3 (anhidrida arsenică);

¡ Distribuți-localizarea: ¡  În sângele uman, legarea de proteinele plasmatice, de asemenea, găsite în

celulele roșii din sânge; ¡ Acut: localizări digestive; ¡ Cronice: piele,mușchi, măduva oaselor, oase;

¡ 6.2. ARSENIC

¡ Métabolism : metilarea are loc în ficat cu formarea în acid monometil și diméthylarsinic;

¡  Eliminarea :prin căi renale preponderent, intestinal. Eliminrea este foarte lentă: are efect cumulativ;

¡ Arsenicul organic se elimină rapid (48 ore în mediu); ¡ Mécanismul de acțiune a toxicului : thioloprive, bloque les

groupements thiols de nombreuses enzymes, notamment impliquées dans la respiration cellulaire et divers métabolismes (métabolisme des glucides, notamment) : « lésion biochimique »;

¡ 6.2. ARSENIC ¡  Intoxicații chronice: primele simptome de tip digestive: ¡ Anorexie, nausée, diarée; printre accidentele cutanate prédomină (eritemia,

ulcerațiile, hyperkeratoza, melanodermie, alopecie en plaques, bandes de Mées sur les ongles, chute des ongles et des poils);

¡  La nivel sangvin, leucopenie, anémie, trombopenie ușoară. ¡ Mai târziu debut de tulburari nervoase: astenie, polineuropatie periferică

foarte caracteristice cu amorteala si dificultati de mers pe jos. ¡  Evoluție lentă spre cașexie și moarte. Efecte teratogene dovedite, fetotoxice și cancerigene;

¡ 6.2. ARSENIC

¡ Risc de contaminare : destul de redus datorită interdicției privind utilizarea

pesticidelor de arsenic ca tratamente în agricultură. Se mai găsesc totuși produse cu conținut ridicat de arsenic în anumite produse agricole (vin din viță de vie vechi).

¡ Majoritatea cazurilor actuale:implicații criminale, suicide sau intoxicații profesionale

http://toxikoa.wordpress.com/2011/02/20/intoxication-a-l%E2%80%99arsenic/

•  Arsenicul a intrat în istorie ca otravă folosită în scop criminal;

•  Celebra familie Borgia folosea această otravă pentru înlăturarea adversarilor politici;

•  Ei au elaborat chiar o metodă eficientă de otrăvire indirectă, prin introducerea de arsenic timp de câteva luni în stomacul unui porc, care era ulterior sacrificat, carnea sa devenind otrăvitoare pentru cei care o consumau. Amănunte despre această metodă nu sunt cunoscute nici în prezent.

CURIOZITĂȚI- Arsenic

Potrivit istorie-pe-scurt.ro, Micle s-ar fi otrăvit cu picături de arsenic, care i-au ținut corpul în agonie mai bine de douăzeci de ore.

¡ 3. PLUMB ¡ Metal omniprezent, obiectul utilizării foarte largi, având în vedere

proprietățile remarcabile (ductilitate, punct de topire scăzut, rapiditatea (relativ ...), potențialul redox mare (baterii ...), etc ..)

¡ Compuși ai plumbului: ¡  PbO = oxid de plumb (la tăierea hârtiei, sticlărie, utilizate în emailuri, uleiuri de

uscare, baterii (acumulatoare); ¡  Pb3O4 = minim: vopsele anticorozive, lacuri, emailuri, cristal, baterii .. ¡  PbS = galène : sulfură naturală de plumb, folosită ca redresor la aparatele de radio

fără lămpi, la prepararea unor vopsele etc; ¡  Pb(OH)2,PbCO3 = céruză (carbonat natural de plumb, alb sau cenușiu, cu luciu

adamantin, folosit mai ales la prepararea vopselelor; alb de plumb.

•  Principalele surse de emisie a plumbului în mediu sunt traficul auto şi procesele •  industriale. Procesele datorită cărora are loc emisia acestuia sunt: utilizarea benzinei

aditivate cu •  tetraetil de plumb, uzura anvelopelor şi lagărelor, uleiurile şi vaselina folosite. •  O dată ajunse în mediu, metalele grele suferă un proces de absorbţie între diferitele •  medii de viaţă (aer, apă, sol), dar şi între organismele din ecosistemele respective.

Astfel, din •  aer, metalele grele pot fi inhalate direct sau pot contribui la poluarea solului prin

precipitaţii. •  Din solul contaminat, plantele, pe de o parte, asimilează metalele dizolvate, iar, pe de

altă parte, •  se produce poluarea prin infiltraţie a apelor subterane, din care, ulterior, are loc

transferul •  poluanţilor spre apele de suprafaţă şi spre cele potabile. Plantele contaminate cu metale

grele •  reprezintă hrană pentru animale şi om.

PLUMBUL

¡ 3. PLUMB ¡ Distributie-metabolism : Pb ingerat este supus sucului gastric și secreției

biliare: solubilizarea parțială și, respectiv creșterea toxicității; ¡  Pb insolubil se elimină prin mase fecale; ¡  Pb solubil trece bariera intestinală și ajunge la ficat; ¡  În dependență de toxicitate și starea hepatică , o parte mai mult sau mai

puțin importantă trece în sânge; ¡  Ca urmare fixarea în țesuturile moi (ficat, rinichi, glande suprarenee,

sistem nervos);

¡ 3. PLUMB ¡  Eliminarea: prin mase fecale și urină; ¡  Suplimentar prin salivă și transpirație, dar procesul e foarte lent, nu

corelează între doza absorbită și viteza de eliminare:efect cumulativ; ¡ Acțiune toxică : la 3 nivele: ¡  Perturbarea sintezei hemoglobinei , prin efect tiolopriv asupra enzimelor

implicate în biosinteza hemoglobinei: ¡  Efect asupra eritrocitelor: scurtarea duratei de viață a celulelor roșii din

sânge în precipitarea eritrocitelor nucleozide pirimidinice: granule bazofile caracteristice;

¡ 3. PLUMB ¡  Toxicitate rénală : similară altor intoxicații cu metale grele; ¡  Intoxicare acută: Sindrom gastrointestinal violent: dureri

abdominale; colice, vomă,agitație, convulsii, nefrite, moarte datorită colapsului cardiovascular;

Sourse de intoxicație Criminal : foarte rar; Alimentar: : apă potabilă, conserve alimentare, ustensile pentru vopsit, piese pentru sudat, plumb atmosferic;

¡ 3. PLOMB ¡  Intoxicații cronice: ¡  Présaturnisme : boala profesionala, mai rar accidentala, prin

intoxicatia cronica cu plumb, caracterizata prin gingivita, colici, anemie, cu aparitia de hematii cu granulatii bazofile in sange. Plumbul inhiba sinteza hemului, blocand enzimele care catalizeaza trecerea de la coproporfirina la protoporfirina. Prin acest mecanism, intoxicatia cu plumb realizeaza anemia hipocroma hipersideremica, numita acrestica

¡ 4. MERCURE

¡  Prezent în aer, apă; ¡  În apă se acumulează de-a lungul lanțului trofic: concentrații mari în

produsele de mare; ¡  Compușii organici sunt mai toxici decât cei minerali;? ¡  Compușii minerali sunt utilizați ca catalizatori pentru băile fotografice,

tratarea pielii și fabricarea fetrului;

¡ 4. MERCURE ¡  Composés organiques comme additifs bactéricides et fongicides de

peintures et papiers, voire comme antiseptiques externes ou conservateurs pharmaceutiques

¡  Toxicocinétique : minéraux plus liés aux protéines plasmatiques qu ’aux hématies, distribution principalement dans le foie et les reins ; ionisation en Hg2+, fortement thioloprive, inducteur de la synthèse de la métallothionéine. Organiques fixés préférentiellement dans le cerveau. Elimination très lente, essentiellement urinaire et intestinale

¡ 4. MERCURE ¡ Action toxique : atac neurologic, de tip encefalopatic. Inițial

iritabilitate, perderi de memorie, dereglări digestive și renale, paralizie și coma mortală-în cazuri grave;

¡  Risc alimentar, în principiu , limitat: consumul produselor de mare contaminate este esențial:

¡ 5. CADMIUM

¡ Utilizat larg ca înveliș anticoroziv, pentru fabricarea acumulatoarelor, în diferite alije, ca stabilizanți a materialelor plastice, ca pigment, fabricarea semiconductoarelor, substanțelor luminiscente;

¡ Cazuri de intoxicații recente:exclusiv de origine profesională

¡ 6.5. CADMIUM ¡  Toxicocinétique : Ciculă în sânge și se atașează de Hb, fixație difuză,

principalmente în ficat și rinichi. ¡  Eliminare extrem de lentă, pe cale urinară și digestivă, salivară și

transpirație. Stocaj în oase.

¡  Intoxications : leziuni renale, proteinurie. Leziuni dentare cu colorarea acestora în galben. Leziuni la oase cu demineralizare și deformare, leziuni pulmonare, creșterea cancerului renal, prostatic și pulmonar.

¡ 6.6. Alte metale ¡  Rol marginal în alimente, limitate doar de metalele pentru fabricarea

ustensilelor și recipientelor; ¡ Aluminium : complexe et assez pauvre en certitudes ¡  Etain : peut-être le plus présent des « métaux migrants » : si la part

des récipients est aujourd ’hui négligeable, l ’usage en conserverie (fer-blanc et soudures) allié à l ’acidité de certains aliments peut amener les concentrations jusqu ’à des seuils « énormes » (250 ppm, voire plus !). Toxicité mal cernée, et, dans tous les cas, assez faible

¡ Cuivre : rôle limité aux ustensiles. Effets aigus assez spectaculaires, mais sans conséquences réelles. Elimination rapide, pas d ’effets chroniques répertoriés. Doses élevées rendant le produit inconsommable

¡ 6.7. ANIONS ¡ Nitrates : voir nitrites additifs. Effets à long terme sujets à

controverse ¡  Fluorures : exposition faible, mais pouvant résulter d ’une

contamination des eaux, ou d ’une consommation trop forte sous couvert de santé publique (sel additivé, par exemple, plus eau fluorée). Redoutables, car se substituant, même à petites doses, aux ions OH- qui ont à peu près la même taille, mais une réactivité plus faible. Effet principal : ostéoporose très grave et souvent irréversible. Effet secondaire : combinaison insoluble avec le calcium conduisant à des troubles neurologiques : Tristes exemples au Maroc, à proximité des usines de phosphates (traitement des fluorophosphates).

¡ - Risque alimentaire difficile à évaluer

¡ - Il est cependant probable que l ’alimentation soit à l ’origine d ’une fraction importante des décès, surtout par cancer (de 10 à…50 % ?)

¡ - Mécanismes mal précisés, difficiles à analyser, car les risques sont ubiquitaires

¡ - Au fond, nécessaire tribut à payer de l ’interaction de l ’Homme avec son milieu naturel : on ne meurt, au fond, que d ’avoir vécu !

Concluzii

a Mina Purcel, la periferia oraşului Chişinău, este cea mai mare gunoişte neautorizată din Europa, pe teritoriul căreia, din 2011 şi până în prezent, au fost depozitate peste 1,2 milioane de tone de deşeuri solide. Constatarea aparţine un grup de specialişti de mediu, membri ai Coaliţiei organizaţiilor neguvernamentale de mediu „Ziua Pământului 2014”, care au elaborat Cartea neagră de mediu a oraşului Chişinău, transmite IPN. Preşedintele organizaţiei teritoriale Chişinău a Mişcării Ecologiste din Moldova, Vlad Garaba, a menţionat că Primăria nu întreprinde măsuri pentru a opri depozitarea deşeurilor la Mina Purcel, iar Ministerul Mediului, care este în drept să aplice sancţiuni, nu face nimic din cauza intereselor politice. O problemă de mediu vizată în Cartea neagră a oraşului este şi defrişarea masivă a arborilor din parcuri şi spaţiile verzi cu scopul de a construi blocuri de locuit sau alte imobile. De asemenea, mai mult de un milion de tuburi de iluminat sunt depozitate neregulamentar la întreprinderi şi instituţii, iar o parte sunt pur şi simplu distruse, ceea ce duce la poluarea aerului cu metale grele precum mercurul. Vladimir Garaba a menţionat că problemele sesizate de societatea civilă vor fi comunicate în mod repetat municipalităţii, iar în cazul în care nu vor fi întreprinse măsuri concrete de protecţie a mediului, se va apela la instanţele de judecată. Preşedintele Centrului Naţional de Mediu, Ina Coşeru, a spus că râul Bâc este poluat în continuare de către afluenţii săi, care aduc apă de canalizare cu miros strident şi culoare stranie. Problema poate fi soluţionată prin conectarea la sistemul de canalizare a blocurilor şi casele de locuit din preajma râului, acestea fiind principala sursă de poluare. Expertul independent pe probleme de mediu, Andrei Isac, s-a referit la faptul că este în creştere numărul afecţiunilor căilor respiratorii din cauza poluării aerului ca urmare a gazelor de eşapament eliminate de unităţile de transport. Potrivit acestuia, circa 50% din maşinile care circulă pe străzile capitalei sunt vechi, iar acest lucru aduce daune mediului. Problemele sesizate de societatea civilă vor fi comunicate în mod repetat municipalităţii, iar în cazul în care nu vor fi întreprinse măsuri concrete de protecţie a mediului, se va apela la instanţele de judecată.

MONITORIZAREA CALITĂŢII AERULUI DIN MUN. CHIŞINĂU PRIN METODA ECOBIOINDICAŢIEI BEGU A. ABSTRACT. În scopul evaluării calităţii mediului, pe parcursul a 9 luni a anului 2007, în mun. Chişinău a fost realizat monitoringul biologic activ, prin expunerea transplanţilor de licheni în 15 staţii din toate sectoarele oraşului. Modificările talurilor, fixate prin fotografiere periodică şi analize de laborator (până la expunere şi după expirarea perioadei de expunere), au demostrat faptul că cel mai poluat aer este în sec. Buiucani – gradul de afectare a tuturor mostrelor atingea 50-90 % din suprafaţ talului, urmat de sec. Centru şi Botanica – 10 -100 % din suprafaţă. Ca zone cu aer comparativ curat se evidenţiază sec. Râşcani – mostrele au rămas neafectate, urmat de sec. Ciocana – 10-20 % din suprafaţa talului. Contrar legităţilor de acumulare a polanţilor aerieni în depresiuni, cei mai afectaţi au fost transplantaţii din staţiile de altitudine, dar dislocate în incinta spaţiilor locative. Rezultatele monitoringului biologic constată că sectoarele Centru şi Botanica sunt cele mai afectate de emisiile poluante (SO2, NOx, formaldehide), ultimul - sectorul Botanica, în mare măsură resimţind influienţa deplasării frontale a poluanţilor din sectoarele Centru şi Ciocana. Conţinutul metalelor grele din talul transplanţilor este în raport direct cu distanţa faţă de sursa locală şi concentraţia emisiilor poluante şi nu este influenţat, semnificativ, de roza vânturilor şi altitudine.

În trecut, plumbul era folosit pentru a avea un ten neted şi deschis la culoare, fără a se ţine cont de faptul că substanţa este deosebit de periculoasă, putând provoca leziuini ale creierului. Tot pentru îngrijirea pielii era folosit şi arsenicul, rolul său fiind de a face pielea mai curată. Deşi în doze mici este letal, mercurul era folosit pe vremuri pentru a trata petele de pe corp, în timp ce radiul, un element radioactiv, folosit în fizică nucleară, era utilizat pentru îndepărtarea ridurilor. Pentru a-şi vopsi părul şi s-l face negru, oamenii foloseau un amestec de apă cu cianură, în timp ce în produsele pentru epilare era preferat un element utilizat în prepararea otravei pentru şobolani. Respiraţia urât mirositoare era tratată în anii 1800 prin înghiţirea unui cărbune. Pentru albirea dinţilor şi împrospătarea respiraţiei, în Roma Antică se practica gargara cu urină