mesaj aniversar cĂlĂuzĂ spre cer2 editorial vatră nouă nr. 200 iulie 2017 În urma boalei de...

Revistă a comunității locale din Giarmata Vii • www.giarmatavii.ro • Anul XVIII • Nr. 200 • iulie 2017

PAG. 22-23

O revistă sătească ajunsă la numărul 200 este, cu siguranță, o raritate oriunde în Europa. Faptul că la Giarmata Vii se petrece o asemenea faptă culturală dovedește, o dată mai mult, că Banatul este ”fruncea”. Salut respectuos pe făuritorii revistei și pe cititorii săi, urându-le multe, multe numere viitoare.

Academician RĂZVAN THEODORESCU

Revista ,,Vatră nouă” a pășit cu înţelepciunea omu-lui trecut prin lume peste două sute de trepte din urcușul anevoios al cronicii rurale din Banat. Astfel, a ajuns să se impună, nu cu multă ușurinţă, ca un reper important în transmiterea evenimentelor majore ale comunităţii din vestitul sat de altădată, dar și de azi, Überland - Giarmata Vii. (continuare în pagina 9)

† IOANMitropolitul Banatului

,,VATRĂ NOUĂ”- CĂLĂUZĂ SPRE CER

MESAJ ANIVERSAR

200

ZIUA UNIVERSALĂ A IEI ROMÂNEȘTI SĂRBĂTORITĂ LA GIARMATA VII

2 Vatră nouă nr. 200 iulie 2017EDITORIAL

În urma boalei de care, cu vrerea lui Dumnezeu și prin bunele îngrijiri ale medicilor noștri, am scăpat cu bine, socotit-am de a mea datorie să-mi așez dispoziţiile mele testa-mentare. Luând hotărârile din urma și gândindu-mă la sfârșitul vieţii mele, îndreptez către Atotputernicul prinosul recunoștinţei mele că mi-a îngăduit să-mi consacru munca po-porului român, a cărui propășire a fost, fără preget și fără încetare, sco-pul vieţii mele. Neuitatul și înţeleptul meu unchi, Regele Carol I, în lunga și slăvita sa domnie, a întemeiat puter-nic și sănătos noul stat al României, dezvoltând minunatele însușiri de muncă și de progres ale poporului ei, redeștepând și organizând în glo-rioasa ei armată străbunile virtuţi os-tășești ale neamului ei. Rezemat pe aceste virtuţi, la rândul meu am putut desăvârși opera naţională și am aflat în clipele celor mai hotărâtoare îm-prejurări credinţa neclintită și erois-mul neţărmurit al oștirii de care mă simt legat din adâncul sufletului. A vrut, astfel, Pronia Cerească să nu lase fără rod domnia mea și a dat dragos-tei mele de neam cea mai scumpă și

sfântă răsplată. Ridic până la ultima suflare ruga mea fierbinte ca să bine-cuvânteze și în viitor soarta poporului român și să hărăzească iubitului meu fiu, viitorul rege al României întregi-te, ajutor ceresc ca, la rândul său, să întărească și să sporească moștenirea naţională, unind tot mai strâns pute-rile și însușirile românilor din toate ţi-nuturile și din toate straturile sociale.

Cu inimă de părinte, îndemn pe Carol să nu înceteze în orice clipă și în orice împrejurare de a-și închina toate puterile neamului și statului în a căror slujbă îi este hotărât să trăiască. Multe și grele sunt grijile domnitoru-lui în truda neîncetată în serviciul sta-tului, ele se stăpânesc însă prin simţul datoriei și al jertfei de sine; iar în faţa greutăţilor, binecuvântarea lui Dum-nezeu și ajutorul sfetnicilor celor buni nu vor lipsi, precum nu mi-au lipsit în vremea domniei mele. Către acești sfetnici îmi îndreptez astăzi gândul recunoscător și mulţumesc bunătăţii divine care mi-a îngăduit să pot pre-ţui, neasemuit ajutor pentru suveran, sfatul celor credincioși și destoinici.

Dar mai presus de alţii, recunoștin-ţa mea merge către aceea care mi-a

fost tovarășă nedespărţită și sprijin prin sfat și credinţă în toate vremuri-le și în toate împrejurările. Dragostea ei de ţară și inima ei de mamă îi însu-fleţi puteri noi pentru a-și urma și în viitor binefăcătoarea ei solicitudine. Sunt convins că uniţi în iubire frăţeas-că copiii noștri o vor înconjura și vor păstra legăturile scumpe care au fă-cut fericirea vieţii noastre, precum nu mă îndoiesc că poporul meu va avea pentru scumpa mea soţie și după tre-cerea mea din viaţă aceeași dragoste neschimbată.

Rog a se lăsa ca reședinţă soţi-ei mele, Regina Maria, Palatul de la Cotroceni; iar Castelul Pelișor de la Sinaia, împreună cu Casa pentru oas-peţi (Cavalierhaus) și dependinţele ce ţin de Castelul Pelișor (locuinţa personalului, garajurile și grajdurile), hotărăsc a rămâne în folosinţa soţiei mele cât timp va trăi. Regina Maria va dispune după a sa voinţă de mobilele din Palatul Cotroceni și din Castelul Pelișor.

Întreţinerea acestor reședinţe este în sarcina succesorului meu la tron.

În privinţa părţilor cuvenite co-piilor, mei hotărăsc astfel: fiului meu

TESTAMENT (1925) REGELE FERDINAND I

3Vatră nouă nr. 200 iulie 2017 EDITORIAL

Carol, Principele Moștenitor al Româ-niei, ca urmaș al meu pe Tron, îi las, pe lângă partea lui rezervatară, toată cotitatea disponibilă și hotărăsc să aibă în partea sa de moștenire întrea-ga moșie Sinaia-Predeal împreună cu Castelul Peleș și celelalte castele, clădiri și stabilimente, cu sarcinile prevăzute în acest testament pentru Castelul Pelișor. Îi mai las casele și clă-dirile din București care sunt absolut necesare. Totodată, el va fi dator să plătească legatele prevăzute pentru binefaceri.

Fiului meu, principele Nicolae al României, îi las moșia Broșteni din Va-lea Bistriţei Moldovenești și casele din București din strada Imperială cu tot locul lor, unde se află acum Admin-straţia Domeniului Coroanei.

Fiicei mele Elisabeta, regina Greci-ei, îi las moșia Zorleni din judeţul Tu-tova și un imobil în București.

Fiica mea Maria, regina sârbilor, croaţilor și slovenilor, își va lua par-tea în efecte și în bani. Ultimei mele fiice, Ileana, principesă a României, îi las moșia Poieni din judeţul lași și un imobil în București.

Toată averea mea în bani, acţiuni, obligaţiuni, fonduri de stat, după pla-ta legatelor, va complecta partea re-zervatară a fiecăruia din copiii mei.

Împrejurările grele economice de după Marele Război și greutăţile fa-miliale nu mi-au îngăduit să-mi văd sporind averea mea personală și de aceea cu mare părere de rău nu pot face tot binele ce aș dori. Totuși, las în grija fiului meu urmaș la domnie ca, după sfatul ce va lua de la Președin-tele Consiliului de Miniștri, Patriarhul Bisericii Române, Primul Președinte al Înaltei Curţi de Casaţie și ministrul Ca-sei mele, să distribuie suma de cinci-zeci milioane lei (socotind leul după valoarea lui faţă de aur, de azi) urmă-toarelor instituţii:

Fundaţiei Universitare „Ferdinand I” din Iași.

Orfelinatului Agricol „Ferdinand” de pe moșia regală Zorleni, care va ră-mâne neatins pe această moșie și în-treţinut de viitorul rege al României.

Academiei Române, pentru ca venitul să servească la un premiu pe numele meu pentru cercetări asupra unor chestiuni economice românești.

Societăţii Geografice Române. Bisericilor Naţionale – ortodoxă și

unită –, Bisericii catolice, Bisericii pro-

testante și celei israelite. Unei instituţii de ajutorare pentru

ofiţeri. Societăţii „Astra” din Sibiu și unei

societăţi de cultură naţională din Cer-năuţi și din Chișinău.

O sumă se va împărţi pentru să-racii din capitalele tuturor judeţelor, după însemnătatea lor istorică și nu-mărul populaţiei lor. Distribuirea su-melor de mai sus va fi începută numai după un an de la moartea mea, astfel ca toate dobânzile acestor sume să rămână disponibile.

Hotărăsc ca acești bani să fie între-buinţaţi în modul următor:

Întregul personal superior și inferi-or al Curţii Regale, al Casei și al Admi-nistraţiei mele centrale va primi: cei cu peste zece ani de serviciu, lefile pe un an întreg, după moartea mea, cum sunt prevăzute în bugetul meu, sala-riu și spor; cei cu cinci până la zece ani de serviciu, lefile fără spor pe un an întreg; cei cu unul până la cinci ani de serviciu, lefile fără spor pe jumătate de an; cei cu mai puţin de un an de serviciu, lefile fără spor pe două luni.

Suma ce ar rămâne se va vărsa la fon-dul de pensii al Casei Regale.

Închei aceste ultime ale mele voin-ţe cu gândul care mi-a stăpânit toată viaţa, chemând binecuvântarea ce-rească asupra scumpului meu popor și mă închin cu smerenie în fata hotă-rârilor lui Dumnezeu și iscălesc:

În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, Amin.

Făcut în Sinaia, la două iunie una mie nouă sute douăzeci și cinci.

Ferdinand

Am scris și iscălit cu propria mea mână acest testament pe trei coale formând douăsprezece pagini legate cu fir alb și am pus sigiliul meu.

Iunie în două, una mie nouă sute douăzeci și cinci.

Ferdinand

(Cornel-Constantin Ilie, Între Bellu şi Montparnasse. Români celebri în faţa morţii. Imagini. Testamente, Bucureşti, 2008, p. 219–220)

Academician PĂUN ION OTIMAN

4 Vatră nouă nr. 200 iulie 2017PRIMĂRIA GHIRODA VĂ INFORMEAZĂ

Analiza organizațională a primăriei Ghiroda

Analiza a avut ca scop evaluarea funcționării aparatului primăriei din punct de vedere al resurselor uma-ne. Recomandările acestei analize au dus la o armonizare a proceselor de muncă, a sarcinilor, a fluxului de mun-că și a viitoarelor investiții în tehnica de lucru în cadrul primăriei. Pe baza acestei analize am realizat noua or-ganigramă care să corespundă aștep-tărilor de dezvoltare. Tot în acest sens, au fost suplimentate posturi și funcții noi conform cu necesitățile instituției și ale comunității.

Studiu sociologic desfășurat pe raza localității

Acest studiu a avut sensul ca prin-tr-o cercetare calitativă și cantitativă să fim cât mai aproape de necesitățile comunității pentru a identifica pro-blemele în mod real și pentru a putea demara imediat o serie de proiecte și investiții care vin în folosul comunității.

Strategia de dezvoltare locală

Strategia de dezvoltare locală este un instrument de management pro-iectat pentru a aborda probleme și oportunități într-un proces continuu de construire a comunității. Este un document extrem de important a că-rui generare implică prezența mediu-

lui economic, a comunității, experților în dezvoltare durabilă. Pentru a ge-nera o dezvoltare eficientă și durabilă și pentru a accesa fonduri strategia este imperios necesară. În cel târziu într-o lună aceasta va fi gata și va face obiectul unei dezbateri publice.

Dotări tehnică de calcul, soft

A fost schimbată tehnica de cal-cul, cumpărându-se echipamente noi, performante care să corespundă nevoilor specifice ale activității biro-urilor. În plus suntem pe ultima sută de metri în achiziționarea sistemului informatic de management al docu-mentelor, care va eficientiza munca angajaților și va oferi fluiditate în ra-portul cu contribuabilii.

Sistem audio-video de înregistrare și transmitere a ședințelor Consiliului Local online

Mijlocul prin care informațiile de interes pentru comunitate să ajungă în timp real la cetățeni a fost sistemul audio-video. În acest moment fieca-re ședință a Consiliului Local poate fi urmărită de către toți cetățenii intere-sați de viața și activitatea comunității.

Cadastrul generalÎn prezent am inițiat acțiunea de

identificare și înregistrare a tuturor proprietăților și reprezentarea aces-

tora pe hărți și planuri cadastrale, pre-cum și stocarea datelor pe suporturi magnetice. Aceste date sunt necesa-re pentru a cartografia eficient zona precum și pentru a avea o bază reală și clară necesară sistemului de impo-zitare și pentru stabilirea corectă a obligațiilor fiscale ale contribuabililor, solicitate de organele abilitate.

Înființarea societății ADP GHIRODA pentru întreținerea și mentenanța domeniului public

Pentru a eficientiza întreținerea și mentenanța domeniului public, am înființat societatea ADP GHIRODA (Regia de gospodărire a comunei). Ro-lul acestei societăți constă în realizarea lucrărilor mici de infrastructură, ame-najarea, întreținerea și curățenia stră-zilor, a spațiilor publice, dezăpezire, curățirea terenurilor de ambrozie etc.

LA NIVELUL LOCALITĂȚII GIARMATA VII:INFRASTRUCTURĂ

La acest capitol la nivelul localității Giarmata Vii există și va fi o preocupa-re continuă pentru dezvoltarea teri-torială a localității.

Extinderea utilităților (apă, canal, gaz, energie electrică, iluminat public)

Am finalizat procedura de intrare

Dragi cetățeni ai localității Giarmata Vii !

A trecut un an de la numirea mea pe funcția de primar al comunei Ghi-roda - Giarmata Vii. Am realizat pen-tru dumneavoastră o analiză a acti-vității primăriei Ghiroda pentru a vă prezenta rezultatele în decursul unui an, investițiile care au fost realizate precum şi cele în curs de implemen-tare. Făcând această analiză putem spune, pe baza cifrelor, volumului şi calității activităților că suntem pe un drum bun şi, făcând o comparație cu situația bugetară a anului trecut, pu-tem spune că suntem pe o pantă as-cendentă, economic vorbind.

Investițiile s-au centrat anul aces-ta pe infrastructură, pe utilități şi

pe alte zone, detaliate în cuprinsul acestui material, care necesitau o atenție sporită din partea primăriei, dar am investit şi în instituțiile de în-vățământ, pentru a asigura dezvol-tarea şi modernizarea permanentă a acestora.

Un aspect foarte important pentru comunitatea noastră este faptul că ne apropiem de finalizarea „Strategiei de Dezvoltare Locală”, document care va stabili, într-un interval de timp realist, obiective concrete pe termen scurt, mediu şi lung, capabile să îmbu-nătățească calitatea vieții comunită-ții şi dezvoltarea acesteia într-un mod sănătos. Trebuie precizat şi faptul că acest document este esențial pentru accesarea fondurilor europene, iar în generarea acestuia s-au luat în consi-

derare trei piloni: creștere economi-că inteligentă, durabilă și favorabi-lă incluziunii.

ACTIVITĂȚI REALIZATE ÎN ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ

5Vatră nouă nr. 200 iulie 2017 PRIMĂRIA GHIRODA VĂ INFORMEAZĂ

în exploatare a canalizării din Giarma-ta Vii, fiecare dintre dumneavoastră vă puteți racorda și utiliza rețeaua de canalizare din Giarmata Vii. Re-țeaua a fost predată în administrarea AQUATIM, iar contractele se semnea-ză direct cu operatorul. Desigur mai sunt zone în care la momentul intrării în exploatare au fost probleme (Teilor cu Viorelelor și Macilor) dar acestea sunt în proces de rezolvare. Se află în faza de licitație, extinderea cu 6 km a rețelei de apă și canal.Asfaltarea străzilor

La acest capitol avem în execuție strada TEILOR unde încercăm să avem o altă abordare de urbanizare, față de proiectul inițial. Am înlocuit rigolele descoperite cu rigole acoperite, am inclus refacerea trotuarelor și vom be-tona zonele libere dintre șosea – rigo-lă – trotuar, astfel vom avea o stradă amenajată din casă în casă. Această abordare va permite practic parcarea autovehiculelor în afara carosabilului.

PietruiriS-au făcut pietruiri pe străzile:

Cucului, Narciselor, Platanilor, Sal-câmilor, Rândunelelor, Aleea Rozelor și drumul înspre sondă între sat și pă-dure.

Readucerea rețelei de apă în administrarea regiei de gospodărire proprie în vederea reducerii costurilor cu apa

Practic rețeaua de apă nu poa-te fi administrată decât la pachet cu rețeaua de canalizare, motiv pentru care nu putem prelua administrarea rețelei de apă de la AQUATIM. Avem în plan totuși realizarea unor fântâni publice forate, pentru cei care doresc să le utilizeze ca sursă alternativă.

Refacerea trotuarelorLa acest capitol avem în execuție

trotuarele pe strada Teilor ca parte in-tegrantă a proiectului de reamenaja-re urbanistică a străzii.

În ceea ce privește trotuarele de pe strada Înfrățirea, acestea vor fi cu-prinse în proiectul de reamenajare urbanistică a străzii.

Construirea de piste pentru biciclete și conectarea acestora cu cele din Timișoara

Pentru perioada imediat următoa-re avem în vedere finalizarea pistei de biciclete Timișoara – Giarmata Vii pe Aleea Timișorii, iar la nivel strategic am reușit includerea unei piste care va lega Ghiroda de Giarmata Vii în ca-drul unui proiect al Polului de crește-re Timișoara.

PROIECTE CARE VIZEAZĂ CREȘTEREA CALITĂȚII VIEȚII CETĂȚENILOR

1. Optimizarea transportului public între Giarmata Vii și Timișoara prin acoperirea in-tervalelor orare solicitate de cetățeni.

2. Renovarea interioară și a acope-rișului Dispensarului medical.

3. Implementarea sistemului de supraveghere video în Giar-mata Vii.

4. Achiziționarea de videopro-iectoare, table SMART, siste-me de sonorizare pentru toa-te clasele școlilor din Ghiroda și Giarmata Vii.

5. Amenajarea în curs a două parcuri noi în Giarmata Vii (lângă terenul de fotbal și lân-gă Biserica Ortodoxă).

Dragi concetățeni! Până acum m-am implicat activ în găsirea de soluții pentru comunitatea dumnea-voastră, pentru o serie de proiecte imperios necesare (unele implemen-tate, altele trecând de faza birocrati-că şi urmând ca în viitorul apropiat să fie implementate, altele în faza de studiu). Ce îmi doresc foarte mult este ca în viitorul apropiat să fiu prezent şi fizic în mijlocul comunității. Vom crea oportunități de întâlniri ca să putem

interacționa mult mai bine, astfel ca dumneavoastră să îmi comunicați personal problemele cu care vă con-fruntați pentru a putea găsi împreună soluții la acestea.

O preocupare importantă pentru mine este crearea unui aparat al pri-măriei care să poată să dezvolte şi să implementeze proiecte la nivelul aş-teptărilor dvs., întrucât aparatul actu-al nu poate ține ritmul cu aşteptările şi nevoile cetățenilor acestei comune.

Mai sunt multe de făcut, dar cu sprijinul dvs. voi face tot ce îmi stă în putință pentru a aduce comunității din Giarmata Vii dezvoltarea binemeritată.

Vă mulțumesc pentru implicarea dvs., pentru spiritul civic specific co-munității din Giarmata Vii şi nu în ulti-mul rând pentru ajutorul pe care mi-l oferiți în soluționarea problemelor.

Primar,IONUȚ STĂNUȘOIU

6 Vatră nouă nr. 200 iulie 2017SEMNALĂM...

De astă dată, muzeo-graful Ioan Traia reușe-șește să scoată la lumina tiparului o carte care se constituie într-un verita-bil Dicționar al monogra-fiștilor satelor din Banat. Citind pagină cu pagină, volumul conține ,,imagini pierdute” ale unor comu-nități, instituții și perso-nalități din viața satului bănățean de odinioară.

Dicționarul numit Mo-nografiştii satelor bănă-țene a apărut la prestigi-oasa Editură timișoreană Eurostampa în 2017, 239 pagini, la inițiativa și din osteneala prof. Ioan Traia, inițiatorul Mișcării Mono-grafice Rurale din Banat.

Autorul, Ioan Traia s-a născut la 9 ianuarie 1954 la Ferendia, în jud. Timiș. Rând pe rând a urmat cur-surile școlii primare, apoi gimnaziale în satul na-tal, apoi pe cele liceale și universitare, specializarea Teologie-istorie la Timi-șoara. Dincolo de studiile absolvite, ceea ce-l reco-mandă astăzi este truda laborioasă dea la lumină trecutul satului bănățean în cea mai complexă ope-ră de monografiere a satu-

lui de astăzi. Între studiile realizate amintim lucrări cu autor unic (2), în cola-borare (12) din care 9 ca autor principal, 5 cărți de exegeză biblică ca autor secund. În treacăt amin-tim câteva: Ioachim Mi-loia o personalitate mar-cantă a culturii bănățene (2002); Izvin un străvechi sat bănățean (2016). Iar între cele două, mai multe cercetări închinate istoriei satelor. Selectiv amintim: Petroman (2008), Reme-tea Mare (2009) și Deta (2012). A doua mare calita-te care o dublează pe cea a cercetătorului este aceea de organizator al mișcării monografice, dar și al pre-sei rurale din Banat.

În cartea pe care încer-căm să o prezentăm, au-torul, Ioan Traia, iscălește un ,,Argument” în care se arată dorința sinceră de a promova monografiștii, ,,monografiile sunt po-melnice și monumente ridicate pentru înaintași” (p. 5). Cel de-al doilea material este un studiu închinat cercetării mono-grafice bănățene (p. 7-16). Pornind de la cartea Dr. Carmen Albert, Cerceta-rea monografică în Banat (1859-1948), Ed. Modus PH, Reșița, 2002, autorul amintește de începuturile monografierii satelor Ba-natului, realizările inter-belice ale Institutului So-cial Banat-Crișana, dar și de apariția cu regularitate a volumelor monografice care au suferit în perioada comunistă o constrângere ideologică asupra relatării faptelor petrecute în co-munitatea umană. Pentru cei de astăzi, muzeograful Ioan Traia oferă și manua-lele după care pot fi alcă-tuite astfel de scrieri. Unul este Ghid pentru elabora-rea monografiilor rurale, Ed. Banatul, Timișoara, 2002 și celălalt: Bibliogra-

fia monografiilor de locali-tăți bănățene, Ed. Banatul, Timișoara, 2006 întocmite de cercet. șt. I dr. Ioan Ha-țegan.

Partea cea mai con-sistentă a volumului (p. 17-238) o reprezintă medalioanele celor 77 de ostenitori ai lucrării monografice sătești de diferite orientări profesi-onale: profesori, muzeo-grafi, economiști, preoți, ingineri, manageri, juriști, medici, muncitori și plu-gari. Ceea ce e de subli-niat e faptul că fiecare în domeniul său de activita-te a performat într-un fel sau altul. Astfel că avem profesori universitari con-ducători de doctorat, di-rectori de școală, inspec-tori școlari, metodiști, conducători de cercuri pedagogice, îndrumători ai elevilor olimplici, de-cani în Baroul Timiș, șefi de clinică medicală, direc-tori al unor unități econo-mice. Toate aceste reușite personale au fost posibile datorită urmării unor stu-dii superioare a unor cur-suri de specializare, gra-de didactice, cursuri de formare continuă ș. a. Am

MONOGRAFIȘTII SATELOR BĂNĂȚENE

MARIUS VASILE GLIGAN

S-a născut în data de 2 octom-brie 1980, în Timișoara.

Este absolvent al Şcolii genera-le cu clasele I-VIII din Giarmata Vii; între anii 1995-2000 a urmat cur-surile Seminarului Teologic „Ioan Popasu” din Caransebeș. Studi-ază apoi la Universitatea de Vest din Timișoara, unde este admis la Facultatea de Litere, Filosofie și Is-torie, specializarea Teologie Orto-doxă - Istorie, unde este licenţiat în anul 2004, susţinând lucrarea de licenţă Monografia istorico-bi-sericească a localităţii Giarmata

Vii. Între anii 2004-2005 a absol-vit la Universitatea de Vest Timi-șoara. Studii postuniversitare în specializarea Teologie Eclesiastică Modernă și Contemporană. Este colaborator al colegiului de re-dacţie al periodicului „Vatră Nouă”, publicând numeroase articole de specialitate. În anul 2006 a redac-tat împreună cu preotul Vasile Su-ciu lucrarea Monografia localităţii Giarmata Vii - Überland. Este dirijor al Corului „Sfânta Maria” al Bisericii Ortodoxe din Giarmata Vii.

Lucrări publicate:- Vasile D. Suciu, Marius Vasi-

le Gligan, Monografia localității

Giarmata Vii - Überland, Editura Marineasa, Timișoara, 2006, 214 pagini.

- Vasile D. Suciu, Marius Vasile Gligan, Nadăş, scurt istoric – Bro-şură monografică, Editura Helicon Banat, Timișoara, 2008, 8 pagini.

- Marius Vasile Gligan, Vasile D. Suciu, Parohia Ortodoxă Giarmata Vii – Broşură monografică, Editu-ra Marineasa, Timișoara, 2008, 16 pagini.

- Vasile D. Suciu, Marius Vasi-le Gligan, Monografia localității Giarmata Vii - Überland – ediția a II-a, Editura Partoș, Timișoara, 2016, 224 pagini.

7Vatră nouă nr. 200 iulie 2017 SEMNALĂM...

VASILE D. SUCIUS-a născut în data de 25 martie 1966, în

orașul Toplița, județul Harghita, din părinții Dumitru și Aurelia Suciu. Şcoala generală a urmat-o în localitățile Sărmaș, județul Har-ghita și Giarmata Vii, județul Timiș, iar între anii 1982-1987 a frecventat cursurile Semi-narului Teologic „Ioan Popasu” din Caranse-beș, urmând apoi, între anii 1988-1992, cur-surile Facultăţii de Teologie „Andrei Şaguna” din Sibiu și Studiile aprofundate în cadrul Facultății de Teologie Ortodoxă din Oradea în perioada 2001-2002.

În anul 1993 a fost hirotonit diacon (30 ianuarie), apoi preot (7 februarie) de către Î.P.S.S. dr. Nicolae Corneanu, mitropolitul Banatului, pe seama Parohiei Ortodoxe Giar-mata Vii, protopopiatul Timișoara II, unde ac-tivează până în prezent (2017).

Din anul 1988 este căsătorit cu Moni-ca-Tania Suciu și are doi copii: Patriciu-Rafael (1990) și Patricia-Rafaela (1991) și un nepot Patrick-George (2016).

Membru fondator și redactor-șef al revis-tei „Vatră nouă” și al suplimentului „Iconostas” din 2000 și până în prezent, membru fonda-tor și președinte pentru o perioadă de timp a „Asociaţiei publiciștilor presei rurale din Banat”, membru fondator al corului „Sfân-ta Maria” al Bisericii Ortodoxe Giarmata Vii, membru fondator al Clubului de șah „Media-tor” din Giarmata Vii (2000 - prezent), inițiator și membru fondator al Cercului de pictură pe sticlă „Icoana, fereastră spre cer” din Giarma-ta Vii (2010 - prezent).

A organizat simpozioane naționale și internationale, expoziții de pictură pe sticlă, expoziții de fotografie și expoziții ale publi-cațiilor presei rurale din Banat.

A participat cu lucrări diverse la simpo-zioane naţionale și internaţionale organiza-te în Timișoara, Buziaș, Giarmata Vii, Giroc, Jimbolia, Săcălaz, Şopotu Vechi, Alibunar (Serbia), Toracu Mare (Serbia), Vladimirovaţ (Serbia).

Lucrări publicate:– Vasile D. Suciu, Carte de rugăciuni, Editu-

ra Parohia Ortodoxă Giarmata Vii, Timișoara, 1995, 136 de pagini.

– Vasile D. Suciu, Maria Bodea, Monica Suciu, Înger, îngeraşul meu – rugăciuni, poves-tiri şi scenete pentru preşcolari în română, ger-mană, engleză, franceză și maghiară, Editura Parohia Ortodoxă Giarmata Vii, Timisoara, 1999, 60 de pagini.

– Vasile D. Suciu, Din an în an - 70 de colin-de şi 3 scenete religioase - ediţia a II-a, Editura Învierea, Timișoara, 1999, 100 de pagini.

– Vasile D. Suciu, Din an în an - 70 de colin-

de şi 3 scenete religioase - ediţia a III-a, Editura Învierea, Timișoara, 2001, 100 de pagini.

– Vasile D. Suciu, Parohia Ortodoxă Giar-mata Vii – Broşură monografică (ediţie tri-lingvă: română, engleză și germană), Editura Marineasa, Timișoara, 2003, 16 pagini.

– Vasile D. Suciu, Buchet de acatiste, Editu-ra Parohia Ortodoxă Giarmata Vii, Timișoara, 2004, 128 de pagini.

Vasile D. Suciu, Marius Vasile Gligan, Mono-grafia localității Giarmata Vii - Überland, Editura Marineasa, Timișoara, 2006, 214 pagini.

– Vasile D. Suciu, Marius Vasile Gligan, Nadăş, scurt istoric – Broşură monografică, Edi-tura Helicon Banat, Timișoara, 2008, 8 pagini.

– Marius Vasile Gligan, Vasile D. Suciu, Pa-rohia Ortodoxă Giarmata Vii – Broşură mono-grafică, Editura Marineasa, Timișoara, 2008, 16 pagini.

– Vasile D. Suciu, Vatră nouă 2000 – 2010, Interferențe culturale, Editura David Press Print, Timișoara, 2010, 162 de pagini.

– Ioan Traia, Vasile D. Suciu, Nadăş, repere istorice – Broşură monografică, Editura Euros-tampa, Timișoara, 2011, 20 de pagini.

– Vasile D. Suciu, Parohia Ortodoxă Ro-mână Giarmata Vii 1939-2014: 75 de ani de la zidirea bisericii – Broşură monografică (ediţie trilingvă: română, germană și engleză), Edi-tura Partoș, Timișoara, 2014, 24 de pagini.

– Vasile D. Suciu, Corul „Sfânta Maria” al Bisericii Ortodoxe Giarmata Vii - Überland – Broșură monografică, Editura Partoș, Timi-șoara, 2014, 24 de pagini.

– Vasile D. Suciu, Reuniunea corală „Cân-tări Pascale” ediția a X-a, 2006-2015 – Broșu-ră monografică, Editura Partoș, Timișoara, 2015, 24 de pagini.

– Vasile D. Suciu, Nicoleta Spătar, Icoa-na, fereastră spre cer: cerc de pictură pe sticlă: 2010-2014, Editura Partoș, Timișoara, 2015, 64 de pagini.

– Vasile D. Suciu, Vatră nouă 2000 – 2015, Factor de cultură şi spiritualitate în cadrul co-munității din Giarmata Vii, Editura Partoș, Ti-mișoara, 2015, 250 de pagini.

– Vasile D. Suciu, Nicoleta Spătar, Icoana, fereastră spre cer – stagiunea 2016, Editura Partoș, Timișoara, 2016, 64 de pagini.

– Vasile D. Suciu, Marius Vasile Gligan, Monografia localității Giarmata Vii - Überland – ediția a II-a, Editura Partoș, Timișoara, 2016, 224 de pagini.

– Vasile D. Suciu, Vatră nouă, Instrument de informare şi culturalizare a comunității, Editura Partoș, Timișoara, 2016, 250 de pagini.

– Vasile D. Suciu, Din an în an - 77 de colin-de şi 7 scenete religioase, Editura Partoș, Timi-șoara, 2016, 146 de pagini.

identificat nu puțini mo-nografiști care de-a lungul vremii au ostenit în mai multe domenii: profesor, muzeograf, bibliotecar, jurnalist, impresar cultural etc ceea ce arată disponi-bilitatea formațională de a răspunde cererilor Cetății.

Vom aminti doar câțiva monografiști care se re-găsesc în acest Dicționar (selectiv): Dușan Baiski, membru al Uniunii Scrii-torilor din România, pu-blicist; Stelian Boia, lector universitar; Ioan Viorel Boldureanu, etnolog, pro-fesor universitar; Dan N. Buruleanu, artist fotograf; Elena Rodica Colta, filo-log; Ioan Hațegan, istoric; Mircea Măran; Dumitru Tomoni, Petru Ursulescu, Ana Ursulescu - profesori de istorie; Petru Opruț, economist; Costa Roșu, membru de onoare al Aca-demiei Române; Doru Sinaci, cercetător științific, jurna-list; Sergiu Şoica, Vasile D. Suciu, Pavel Vesa, teologi și Ioan Traia, muzeograf.

Prin diversitatea do-meniilor de activitate ale autorilor, prin elaboratele tipărite au fost acoperite toate palierele de mani-festare ale satului bănă-țean. Prin obiectivitatea cercetării, folosirea surse-lor bibliografice, ele – mo-nografiile – au devenit de cele mai multe ori adevă-rate surse de documenta-re și ilustrare a vieții bănă-țene de odinioară.

Felicităm autorul, pe dragul nostru prieten Ioan Traia și îi mulțumim și pe această cale pentru bu-nătatea și generozitate manifestată în cadrul ce-lor două colective care se întâlnesc sub conducerea sa: monografiștii și pu-bliciștii satelor bănățene, atâția câți au mai rămas astăzi.

Preot dr. VALENTIN BUGARIU

8 Vatră nouă nr. 200 iulie 2017ȘTIAȚI CĂ...

Aerul curat = doping de energie !

Credeți sau nu credeți, oamenii respiră mai mult decât ar trebui: cam de 14 ori pe minut. Respirații scur-te și dese în locul unei res-pirații profunde și lungi. Şi numai golirea și umplerea completă a plămânilor e menită să poarte oxigenul necesar și suficient spre ce-lule. Rețeta-minune: respi-rația relaxată, din abdomen, coborâtă spre mușchii aflați între coaste și ombilic. Un veritabil duș cu oxigen, care crește viteza de circulație a sângelui, face pielea proas-pătă și întinsă. Stare de apa-tie? Nici o șansă! Prin aceas-tă respirație absolută, nu se antrenează numai plămânii, ci și abdomenul, stomacul, mușchii spatelui. Din con-tră: respirația scurtă crește frecvența bătăilor inimii, poate provoca tulburări de somn, dureri de cap și de-presie. Dar mai ales stresul ne taie respirația. Cu ajuto-rul exercițiilor alăturate, pu-teți să luptați contra lui: ele vă echilibrează, vă trezesc și vă fac activ. Nici nu-ți vine să crezi că doar fiecare al cinci-lea individ (spun experții) re-curge la aceste metode na-turale de doping energizant.

Vremea s-a încălzit, în dreptul ferestrei deschise, afară sau pe balcon, pu-teți respira ”din belșug”, fără teamă că veți răci. Să-turați-vă de aer curat. E momentul să renunțați la vechile dvs. deprinderi, aju-tându-vă plămânii să facă o baie de aer proaspăt. Să se încarce de oxigen. Veți ră-mâne uimiți să vedeți că și sufletul dvs. se va oxigena!

Exerciții1 Respirația din plexul

solar: produce energie și

o stare pozitivă de spirit. Stați comod pe un scaun, cu șira spinării dreaptă. Puneți palma dreaptă pes-te buric, palma stângă la aceeași înălțime, pe spate. Inspirați și expirați profund, până simțiți înțepături în plămâni (de 8 ori).

2 Respirația din abdo-men: dinamizează toate activitățile și creează mul-țumire de sine și conștiin-ță de sine. Puneți ambele palme pe stomac, inspirați profund, cu un ”ff” făcut prin buzele întredeschise (burta trebuie să fie moale). Expirați în 8 etape (puțin câte puțin).

3 Respirația ”în evantai”: limpezește mintea. Vreme de 30 de secunde respirați repede și puțin profund. Când expirați, acoperiți-vă alternativ nara stângă, apoi

cea dreaptă până ce iese tot aerul din plămâni.

4 Respirația laterală: creează o stare benefică de relaxare. Mâna stângă se pune pe coastele din par-tea dreaptă. Când inspirați, ridicați brațul drept în sus. Când expirați, lăsați brațul să cadă în jos. Schimbați partea.

5 Respirația cu spatele cocoșat: reface puterile, dă mai multă forță. Aplecați-vă în față, cu mâinile sprijinite pe genunchi. Expirați lejer tot aerul din plămâni. Apoi încovoiați-vă spatele (cum face pisica), stând așa 10 secunde, fără să respirați. Reveniți la poziția inițială și inspirați (de 8 ori).

Respirați corect?Gura vă e închisă când

respirați? O respirație co-

rectă trebuie făcută pe nări, nu pe gură. În ele, aerul se purifică. Se încălzește și se umezește, asta pro-tejează bronhiile.

Şedeți și stați în pi-cioare corect? Numai în aceste condiții aerul poate să curgă normal prin corp. Burta și spate-le trebuie să se miște în ritmul plămânilor.

Faceți pauză după ce expirați? Așa e corect. Cine înghite după ce a inspirat are crampe, jun-ghiuri, sughițuri.

Vă dați drumul refle-xelor naturale? Căscați, sughițați și suspinați dacă vă vine. Aceste re-acții naturale acționează ca o injecție cu oxigen.

Sursa: Almanah As

NU UITAȚI DE OXIGEN: RESPIRAȚI!

Pagină realizată de asistent medical LĂCRIMIOARA TOMIUC

9200 - supliment jubiliar

(urmare din pagina 1) Constatăm că are o ritmicitate de

ceasornic și în ceea ce privește pre-zentarea personalităţilor bănăţene, care într-un fel sau altul au avut o le-gătură de suflet cu vatra satului din câmpie. Pe lângă editorialul fiecă-rui număr ce surprinde o problemă de actualitate a vremurilor noastre, sfaturile utile din agricultură, viaţa civică și bineînţeles educaţie, supli-mentul ,,Iconostas” aduce în prim plan retrospectiva fiecărei luni din spiritualitatea parohiei, oprindu-se cu precădere asupra marilor sărbă-tori creștine, care ne dau nădejdea că drumul nostru prin lume nu este lipsit de sens, întrucât are mereu un

indicator către veșnicie, mai precis către Împărăţia lui Dumnezeu.

Am putea numi astfel, acest bu-letin parohial, mai degrabă o can-delă de credinţă și spiritualitate cu pronunţat accent misionar în vatra satului din Banat și un model de argument cultural determinant pen-tru o nouă generaţie, oprită doar la folosirea metodelor tehnicizate de informaţie, ce pot dispărea fără urmă în valul iminentei globalizări ce spulberă orice potecă creată cu mii de pași înainte de moșii și stră-moșii noștri.

Apreciem faptul că printre cola-boratorii acestei reviste se află și un distins membru al Academiei Româ-

ne, Prof.univ.dr. Ion Păun Otiman, precum și alţi oameni de cultura din vatra satului Giarmata Vii, care au susţinut apariţia acestei publicaţii și au făcut-o cunoscută în arealul cul-tural bănăţean.

De aceea, la acest moment ani-versar se cuvine să aducem prinos de recunoștinţă pentru cei ce cu multă osteneală, creionează fiecare număr al revistei ,,Vatră nouă”, do-rindu-le mult spor în editarea ma-terialelor și să nu deznădăjduiască la momentele de cumpănă, întrucât munca lor va fi plătită de Dumnzeu.

† IOANMitropolitul Banatului

DRAGI CITITORI

Academician PĂUN ION OTIMAN

Iată cum fuge timpul ! Revista noastră Vatră nouă, după peste 17 ani de la prima apariție, a ajuns la numărul aniversar – 200. Am scris, număr de număr, pentru dum-neavoastră, cititorii, mai bine sau mai puțin reușit, dar, de fiecare dată, cu sentimentul că adaug o cărămidă, o pie-tricică la edificiul atât de drag și înălțător: cultura, limba și istoria națională.

Şi acum, în numărul 200, vă propun o temă de mare actualitate pentru zilele noastre, aflată în pragul împlinirii în anul 2018 a Centenarului României Mari.

LIMBA MATERNĂ ȘI CULTURA NAȚIONALĂ ELEMENTE FUNDAMENTALE ALE IDENTITĂȚII ROMÂNEȘTI

Limba maternă și cultura națională ne diferenţiază, ne conturează, ne identifică, făcându-ne soliști într-o orches-tră atât de amplă, într-un concert care, prin globalizare, devine din ce în ce mai neutru și mai neidentificabil. Cul-tura națională și, evident, limba maternă ne fac să fim noi înșine și, totodată, prin acestea să ne aducem contribuţia noastră, ca naţiune, la îmbogăţirea patrimoniului cultural universal.

În aceste momente de derută și degringoladă a respon-sabilității civice și politice, demonstrate, spre regretul nos-tru, prin absența la cei mai înalți decidenți a cunoștințelor minime de cultură și istorie națională, problema identității naționale este esențială pentru consolidarea statutului de

stat național unitar al României, acum în pragul împlinirii Centenarului României Mari.

Şi pentru a fi mai convingător, cu privire la afirmația că identitatea națională se păstrează și se afirmă, în continu-are mă sprijin pe argumentele excelentului meu coleg și prieten, acad. Ioan-Aurel Pop, rectorul Universității Babeș Bolyai din Cluj, care, într-o superbă carte, Identitate româ-nească, scrie:

„În perioada contemporană, când planeta pare că se gră-beşte şi când omenirea se prezintă ca un sat global, multora li se pare de prost gust să vorbească despre identităţile istorice şi naționale, ca şi cum acestea ar fi fost de vină pentru toate tarele trecutului, pentru suferinţele şi catastrofele întâmpla-te. Oamenii sunt însă fiinţe sociale şi ei nu au trăit niciodată izolaţi, ci grupaţi în variate comunităţi, constituite pe baza unor criterii bine definite. Între aceste comunităţi, cele etnice şi religioase au jucat şi joacă încă un rol important. Ele nu tre-buie acceptate sau respinse de plano, ci trebuie constatate şi studiate, ca realităţi vii, trainice. Chiar dacă identităţile etnice nu ar fi generat alte valori decât limbile și operele (creaţii-le) elaborate în aceste limbi – adevărate monumente ale spi-ritualităţii omenirii – tot ar trebui să le preţuim, cunoaştem şi transmitem mai departe”.

Iată, vă pun tuturor, întrebarea: de ce să ne păstrăm și afirmăm identitatea prin educație și moralitate?

Deoarece la acest capitol al existenței noastre, vă-zând ceea ce se întâmplă azi în societatea românească, urmărind comportamentul și atitudinea celor care ar trebui să aibă cea mai aleasă aplecare spre dragostea de țară, credință, omenie, generozitate, mărinime, înțele-gerea și întrajutorarea celui în suferință, fără a mai vor-bi de dreptate, cinste, demnitate și alte înalte virtuți, în ultimele două decenii, dar mai cu seamă acum, în zilele noastre, au rămas prea mulți corigenți și chiar repetenți la disciplinele educație, etică, moralitate și dragostea de neam și țară.

Așa ne explicăm de ce Academia Română se preocupă

,,VATRĂ NOUĂ”- CĂLĂUZĂ SPRE CER

10 200 - supliment jubiliar

tot mai mult de elaborarea strategiilor de dezvoltare ale României, pornind, în primul rând, de la capitolul educație și moralitate, ca stâlpi de susținere trainică ai României în pragul Centenarului.

Aici, la acest capitol, trebuie să învățăm de la predece-sorii noștri, chiar dacă în venele unora dintre ei nu a curs sânge pur românesc, dar comportamentul, atitudinea și credința lor în România, ca țară a lor, în limba și cultura românească pe care le-au împrumutat și însușit exemplar de la români, au fost modele demne de urmat pentru noi, cei de azi. Pentru exemplificare, reproduc un episod de cea mai înaltă semnificație din istoria noastră de acum un secol și pe care ar trebui să-l cunoaștem și ni-l însușim și noi, chiar dacă acum nu trecem prin momente atât de grele precum cele de la intrarea României în Primul Război Mondial.

Iată ce doresc să redau, ca pildă, înalților diriguitori ai României de azi, dar și tuturor românilor:

La 14 mai 1916, după o îndelungată chibzuinţă, Re-gele Ferdinand I (nepotul de frate al Regelui Carol I, pro-venit, după cum se știe, din dinastia germană de Hohen-zollern-Sigmaringen), a convocat (la palatul Peleș de la Sinaia) Consiliul de Coroană pentru a anunţa decizia sa privind intrarea României în război. S-au confruntat atunci pe faţă cele două grupări – e drept, inegale – ambele cu dorinţa de apărare a intereselor ţării. Marele om politic Pe-tre Carp (germanofil și susținător fervent al alăturării Ro-mâniei de Puterile Centrale – Germania, Austro-Ungaria etc.) – revoltat pe Rege când acesta și-a expus și motivat opţiunea pentru intrarea României în război alături de An-tantă – a proferat vorbe grele și i-a adus aminte suveranu-lui ”că face parte dintr-o dinastie germană, care are anumite interese de apărat”.

Îndurerat, dar ferm și lucid, Regele a rostit atunci cu-vinte memorabile, azi uitate de cei mai mulţi dintre noi: „D-le Carp, aţi greşit când aţi vorbit de interesele dinastiei. Nu cunosc interesele dinastiei, nu cunosc decât interesele ţă-rii mele, România. În conştiinţa mea, aceste două interese se confundă. Dacă m-am hotărât să fac acest pas grav, e fi-indcă, după matură chibzuinţă, eu am ajuns la convingerea, adâncă şi nestrămutată, că el corespunde cu adevăratele aspiraţiuni ale neamului meu românesc. Dinastia va urma soarta ţării, învingătoare cu ea. Deoarece, mai presus de toate, să știţi, d-le Carp, că dinastia mea este română. Rău aţi făcut când aţi făcut-o străină, germană. Nu, d-le Carp, e românească! Românii nu au adus aici pe unchiul meu, Regele Carol, ca să întemeieze o dinastie germană la gurile Dunării, ci o dinastie naţională română şi revendic pentru Casa Mea cinstea de a fi îndeplinit în întregime misiu-nea pe care poporul român i-a încredinţat-o”.

Acestea au fost, într-adevăr, vorbele (transpuse apoi în fapte) unui mare om de stat român, Regele Ferdinand, de origine autentic germană.

Iar dacă ne referim la Banat, la cultura provinciei noas-tre, este bine să reamintim că, în anumite momente, hu-litele ocupații străine au făcut mai mult, în vremuri de re-striște (națională și economică), decât facem noi, românii de azi, pentru educația și cultura bănățeană, românească. Ei, străinii, au înființat, pentru copiii românilor din Banat, școli, multe școli, iar noi, acum, am desființat școlile și spi-talele înființate de habsburgi în secolele XVIII și XIX și de

români după Marea Unire, din multe sate românești. Un sat fără școală și biserică, fără dascăl și fără pre-

ot, este un sat care se stinge încet, încet. Concret, în legătură cu cele afirmate mai înainte, iată

ce spune prof. Valeriu Leu într-o excelentă lucrare despre Banat:

„Cartea şi şcoala au fost canalele principale de acţiune în formarea acelui tip de cetăţean ideal al imperiului, dar am-bele se făceau în limbile vorbite, în limba populaţiilor provin-ciei. Ritmurile au fost extrem de accelerate. În 1768, Banatul avea – ne referim la populaţia românească – 23 de şcoli ro-mâneşti, în 1778 avea 148 româneşti, la sfârşitul epocii io-sefine erau 256 româneşti, iar în 1802, 328 româneşti, deci, în numai circa 30 de ani, 328 de şcoli. Totodată, nu este sur-prinzător că, deşi nu avea tipografie proprie, Banatul avea, comparativ cu celelalte provincii ale Regatului României, cea mai activă piaţă de carte românească.

Evident, accesul la carte şi la şcoală a determinat mai multe consecinţe, între care şi o mai atentă privire a români-lor spre sine, o creştere a conştiinţei individualităţilor naţio-nale. Ceea ce se dorea a da unitate, a determinat, în cele din urmă, o creştere a diversităţii, o conştientizare a ei”.

În Banatul veacului al XIX-lea și în cel următor a fost dominantă, în mare măsură, ideea naţională. Identităţile naţionale s-au făcut simţite cu putere în Banat, însă fără tensiuni etnice sau confesionale. Existenţa unui fond men-tal comun, a unui set valoric împărtășit de toţi a dezvoltat manifestarea unor fenomene de multiculturaţie, pluriling-vism și interconfesionalism, ca efect al armoniei plurietni-ce bănățene.

În final, dați-mi voie să vă amintesc ce spunea, cu mult timp înainte, marele nostru savant Nicolae Iorga: ”întâia carte a oricărui neam este istoria”.

Afirm cu tărie că este momentul să învățăm, noi toți, dar mai cu seamă cei care ”diriguiesc” acum țara, că isto-ria, tradițiile, cultura națională și limba maternă nu sunt nici negociabile și nici tranzacționabile, deoarece sunt cele mai sfinte daruri și haruri ale fiecărui neam.

VATRĂ NOUĂ, O CARTE DE VIZITĂ A COMUNITĂŢII DIN GIARMATA VII

Prof. dr. GABRIELA BICA

Identitatea unei așezări se regăsește în acele elemen-tele particulare, distinctive, care, pe de o parte, o definesc, iar pe de altă parte girează apartenenţa unui grup social la un anumit spaţiu socio-istoric și geografic. Mai precis, oricine dorește să descopere, să cunoască un anume loc îi caută reperele identitare, semnele particulare, acele re-ferinţe care îi confirmă valoarea cu fermitate. Din această perspectivă, în cazul localităţii timișene Giarmata Vii, cea mai bună recomandare este însăși revista „Vatră nouă”.

Îzvorâtă din flacăra dragostei părintelui paroh Vasile Suciu pentru oamenii pe care îi păstorește, „Vatră nouă”


a ajuns, acum, la numărul 200. De-a lungul apariţiei sale, având mereu un design elegant și atrăgător, un sumar divers, util și captivant, acest periodic a reprezentat o pu-blicaţie lecturată, apreciată şi... mereu așteptată cu in-teres. De altfel, „Vatră nouă” este de un real folos în viaţa cititorilor săi, a comunităţii pe care o reprezintă, ceea ce justifică apariţia neîntreruptă a celor două sute de nume-re din palmaresul ei.

Preocuparea colectivului redacţional, dar și a cola-boratorilor revistei a fost constant focalizată pe calita-tea și diversitatea materialelor. Din punctul de vedere al conţinutului, atât revista propriu-zisă, cât și suplimentul religios „Iconostas” cuprind materiale care acoperă do-menii de interes larg, cu tematici diverse. Prin urmare, în paginile revistei (atât în format letric, dar și electro-nic), rubricile permanente, precum editorialele, anunţu-rile referitoare la activitatea instituţiilor din comună, ţin la curent cititorii cu chestiunile actuale ale comunităţii. Nu lipsesc rubricile de cultură generală, dar nici cele de sfaturi utile sau divertisment. Un rol special îl au mate-rialele care invită publicul cititor la meditaţii catehetice și învăţături duhovniceşti. O asemenea zestre informa-ţională, de larg interes, asigură un aspect dinamic, viu și oferă multă culoare paginilor periodicului „Vatră nouă”, fapt care nu poate să nu trezească în sufletul şi mintea cititorului, fie el fidel sau ocazional, un îndemn spre lec-tură și preţuire.

Dacă astăzi revista oferă exemple din activitatea la-ică și religioasă a comunităţii cu care se identifică, cu siguranţă, peste ani, paginile ei vor deveni adevărate comori ale memoriei colective. Privită retrospectiv, dar și perspectiv, publicaţia din Giarmata Vii ocupă, și va ocupa, un loc important în viaţa culturală și spiritua-lă a acesteia. Dintr-o asemenea postură, în timp, va fi un „martor” preţios al istoriei locale, și nu numai. Mai mult, se poate spune că nu va fi doar o carte de vizită, ci şi garantul unei identităţii, numită Giarmata Vii.

ICONOSTAS - VREMII CE VINE

Prof. univ. dr. IOAN VIOREL BOLDUREANU

Am în fața ochilor – era să zmintesc a zice ”ultimul număr”, Doamne păzește! – ”Vatră nouă” Revistă a comunității locale Giarmata Vii, Anul XVIII, Nr. 197 – 199, iunie 2017. Așadar exemplarul cel imediat dinaintea numărului 200 al revistei, exemplar ce îl simțim, îl dorim și ni-l dorim prenumărându-l ca pe cel dintâi, înaintemergătorul unui îndelung șir de Vatră nouă, de ani de viață nouă – pentru comunitatea rurală din Giarmata Vii, comunitate, în primul rând, tocmai întrucât și în măsura în care este, rămâne și devine astfel, adică tocmai în-trucât este spirituală – cu Vatra Iconostas.

Preacucernicul Părinte Vasile D. Suciu – vrednicul redactor șef – face în editorialul său o dare de seamă bilanț a anului

curent, bilanț prilejuit chiar de evenimentul sărbătoresc în proximitatea căruia ne aflăm. Şi pe care – cu dramatică emo-ție – îl dorim să rămână sălășluitor sub prielnice auspicii.

Ceva mai departe în urma timpului îmi cade sub ochii memoriei un alt reper de încurajatoare și vrednică speranță – volumul aniversar Vatră nouă 2000 – 2015. Factor de cultură şi spiritualitate în cadrul comunității din Giarmata Vii. Cu acel prilej s-a înfăptuit și un simpozion temeinic și cuprinzător. Ca participant, am scris în acel volum o pagină încheind cu o urare ce avea în sine o umbră de premoniție evident neinten-ționată – căreia din editorialul acestui număr dinaintea celui ”bicentenar” (200!) parcă-i simt niște umbre cețoase, întune-coase chiar.

În chip provițiator (doar sunt folclorist și etnolog) – fie-mi îngăduit să reiau aici acel final:

”De aceea, noi care am trăit bucuria acestui neasemuit eveniment, nu putem să nu dăm cuvânt de mărturie viitoru-lui zicând: Vatră nouă – cea mereu înnoitoare de cultură adevă-rată şi lumină spirituală creştină – la mulți şi fericiți ani! ”

Iar acum reînnoim urarea ca neasemuirea neasemuitului eveniment să se repete prin ani și peste anii viitorului – cu lumină risipind orice premonitorie și cețoasă și prihănitoare întunecime. (28 iunie 2017)

GÂNDURI LA O PRĂZNUIRE

Preot dr. VALENTIN BUGARIU

Am primit cu bucurie poftirea vrednicului și harnicului Părinte ic. stavr. Vasile D. Suciu, de a așterne pe hârtie câ-teva cuvinte la o frumoasă și de invidiat aniversare: 200 de numere de ,,Vatră nouă” la Giarmata Vii.

Un moment de răscruce, o dulce caznă a fost și geneza acestor gânduri răsărite dintr-un plan bine stabilit: acela de a căuta ,,Cuvinte potrivite” care să scoată în priveliște rostul acestei publicații lunare și truda colectivului de re-dacție condus de Vasile D. Suciu, parohul bisericii ,,Naș-terea Maicii Domnului” din localitate și redactorul-șef al acestei reviste.

Pornesc la drum cu destăinuirea semnificației titlului ales de echipa care l-a imprimat în anul 2000 cu prilejul hramului bisericii: ,,Vatră nouă”. Un substantiv întărit de un adjectiv care desemnează destinul locuitorilor acestui sat și anume o vatră, un cămin nou care reunește și adună pe toți fiii lui.

Într-o măiastră carte apărută acum mai bine de 40 de ani, la cuvântul ,,vatră”, autorul închină acest cuvânt pă-rintelui său, satului natal, casei părintești. Cuvântul ,,va-tră” alături de alte cel puțin două ,,cătun” și ,,gard” sunt de origine dacică din substratul autohton al limbii române. Dar dintre toate cuvintele autohtone, ecou mai adânc și mai prelung – decât vatră – altul nu are. (G. I. Tohăneanu, Teodor Bulza, O seamă de cuvinte româneşti, Editura Facla, Timișoara, 1976, p. 146).


Iată cum un cuvânt al vechimii face casă bună cu noutatea reprezentată de menirea locuitorilor satului de la fruntariile orașului. Revista – cred eu – reprezin-tă un mesager care înmănunchiază activitățile bisericii, școlii, instituțile care diriguiesc viața spirituală a tutu-rora. Nu voi stărui asupra efortului intelectual, bănesc și organizatoric al apariției fiecărui număr, dar aș dori să punctez valoarea articolelor care populează paginile publicației. În fiecare număr se regăsesc rubrici perma-nente deschise de un ,,Editorial” care trec în revistă via-ța cotidiană: ,,Ştiați că…”, ,,Port popular”, ,,Învățământ”, ,,Educație”, ,,Din viața bisericii”, ,,Tradiții”, aniversări-co-memorări și un supliment religios ,,Iconostas”. Toate reunite în 16 p. oferă cititorilor din vatra satului dar și a celor risipiți de aici o scriere monografică care aduce știri de acasă. Personal sunt bucuros de apariția fiecărui număr, pe care îl aștept cu bucuria de a afla de izbânzile turmei păstorite de părintele Vasile Suciu.

Ceea ce reușește cu ,,asupra-i de măsură” revista este un lucru impresionant și anume: coagularea comunită-ții locale, aducerea împreună la evenimente deosebite: concerte corale, lansări de carte, simpozioane științifi-ce și bineînțeles aniversările revistei la 10, respectiv 15 ani de la apariție. Publicația ,,Vatră nouă” este – de altfel – singura din Banatul de Câmpie care a reușit editarea a două volume: Vatră nouă 2000-2010. Interferențe cul-turale, Ed. David Press Print, Timișoara, 2010, 159 p. și Vatră nouă 2000-2015. Factor de cultură şi spiritualitate în cadrul comunității din Giarmata Vii, Ed. Partoș, Timișoa-ra, 2015, 250 p. în coordonarea părintelui Vasile Suciu. Prin conținut și colaboratori ,,de la vlădică la opincă” re-ușesc -ele volumele- să ofere o privire de ansamblu asu-pra nepieritoarei vetre românești așa cum a ilustrat-o profesorul de teologie și muzicologul Nicolae Belean,

un apropiat al acestei vetre spirituale.Meritul de a avea și a ne bucura de o astfel de pu-

blicație subtil definită de un istoric al Banatului ,,Vatră nouă – bob de rouă” îi aparține Părintelui Vasile Suciu, care a reușit să aducă în paginile revistei personalități-le locului în frunte cu Academicianul Păun Ion Otiman, profesorii Ioan David, Veronica Adorian, Vică Tilă Ado-rian, Aurel Lăzureanu și mulți alții. Părintelui, colegului și prietenului Vasile Suciu i-am mai descoperit încă o calitate la cele de mai sus: generozitatea. Dacă într-un alt articol aniversar am amintit de două punți de uni-re sufletească: același hram, aceeași comunitate de tip mozaic de români (re)așezați în vatră nouă, de anul tre-cut ne leagă și amintirea dragă a unui profesor de teo-logie care a fost pomenit prin slujbă și lansare de carte într-un duplex la Birda și Giarmata Vii.

Din parte-mi doresc publicației, cât și părintelui Su-ciu și colaboratorilor săi sănătate și bucurie, inspirație întru alcătuirea cuprinsului, tot atâtea motive de îmbo-gățire spirituală pentru noi, cititorii fiecărui număr.

Revenind la final, la izvor voi încheia amintind de crezul Magistrului G. I. Tohăneanu de la Timișoara care dă un răspuns la o întrebare esențială: ,,- Care sunt cele mai frumoase cuvinte din limba română:

-Vatră și dor-De ce?-Pentru că dorul duce.-Dar vatra?-Aduce”. (G. I. Tohăneanu, Teodor Bulza, op. cit., p.

147).Aduce în casele tuturor o Veste Bună, realizări feluri-

te ale unei comunități, activități educative, culturale și sportive care arată o comunitate vie și dinamică. Felici-tări părintelui, colegiului de redacție, locuitorilor care reușesc să realizeze momente demne de reținut, de cre-ionul atât de inspirat al truditorilor lui.

UN BUCHET DE VALORI ȘI ATITUDINI

Conf. univ dr. IOAN DAVID

Principalele elemente ce definesc frumoasa revistă „Va-tră nouă”: CREDINȚA, FAMILIA, EDUCAȚIA, TRADIȚIA, împle-tite într-un buchet de valori și atitudini, virtuți și trăiri de-pline, oferă un plus de valoare comunități din Giarmata Vii.

Împletirea armonioasă a mesajului Mântuitorului Iisus Hristos, cu cel al comunității, s-a realizat într-o armonie deplină, de imagine și culoare, vers și metaforă, în cadrul celor 200 de numere ale Revistei „Vatră nouă”, ce apare lunar în cadrul comunității din Giarmata Vii, sub coordona-rea părintelui paroh Vasile Suciu.

Activitățile încondeiate de doamnele profesoare Mo-nica Suciu, Nicoleta Spătar, Veronica Adorian, Zlatinca Neamț, susținute de doamna director prof. Claudia Vlaicu,


oferă un plus de valoare Şcolii, Grădiniței și comunității din Giarmata Vii, cu sprijinul Consiliului Local Ghiroda, prin dl primar Ionuț Stănușoiu și al Consiliului Județean Timiș prin Centrul de Cultură și Artă.

Bucuria Sfintelor Liturghii arhierești, alături de mesajul de întărire în credință, ak Înaltpreasfințitului Părinte Mitro-polit Ioan Selejan, a fost reflectat cu măiestrie în paginile acestei reviste, alături de aprecierea pentru întreaga acti-vitate, oferită domnului Academician Ioan Păun Otiman.

Din perspectiva cadrului didactic, am descoperit în pa-ginile revistei interdisciplinaritatea, ce oferă o imagine com-pletă de dezvoltare a omului modern: Religie, Limba și li-teratura română, Istorie, Biologie, Geografie, apreciată și de doamna inspector general, prof. Aura Codruța Danielescu.

„La mulți ani, cu drag!”, transmitem întregului colectiv de redacție al revistei, locuitorilor din Giarmata Vii, alături de invitația de a primi cu bucurie mesajul comunității, ce sosește în casele și sufletele dumneavoastră prin interme-diul Revistei „Vatră nouă”.

LA MULŢI ANI VATRA NOUĂ

Prof. DANIELA LILIANA BUZATUInspector școlar

În panoplia presei de proximitate, „Vatra nouă” se detaşează de suratele ei prin elementele sale structurale.

Şi, în acest context, este de luat în seamă, în primul rând, periodicitatea. Din 8 septembrie 2000, revista luminea-ză, lună de lună, casele gospodarilor din Giarmata Vii. Apoi, diversitatea tematică: cititorul poate găsi în co-loanele gazetei articole variate, într-o largă expunere de genuri și specii jurnalistice, context în care se încadrează și suplimentul ecleziastic „Iconostas”. Formatul este plă-cut, prietenos, iar calitatea hârtiei și culoarea depășesc dimensiunile standard ale unei publicaţii obișnuite. La toate acestea se mai adaugă semnăturile de prestigiu ale colaboratorilor publicaţiei, printre care se impune, cu pregnanţă, cea a academicianului Păun Ion Otiman, care încântă privirea și deopotrivă sufletul cititorului cu articole inedite și extrem documentate.

Şi pentru că „Vatra nouă” se detaşează de suratele ei – nu puţine sunt onorurile primite la diferite competiţii – acest fapt se datorează colectivului redacţional, cu precădere ini-mosului ei redactor-șef, părintele paroh Vasile Suciu, fără de care publicaţia nu ar fi atins această performanţă.

La mulţi ani „Vatra nouă”!

UN TEST DE RĂBDARE ȘI PERSEVERENŢĂPreot dr. DULGHERIU ADRIANProtopop Suceava

„Iată noi fericim pe cei ce au răbdat: ați auzit de răbdarea lui Iov și ați văzut sfârşitul hărăzit lui de Domnul; că mult-mi-lostiv este Domnul și îndurător” (Iacov 5,11)

M-am oprit la acest verset biblic pentru că e amintită o mare virtute creștină - răbdarea. Este o virtute care ne lipsește multora dintre noi. Nu mai avem răbdare să ne ascultăm unii pe alții, nu mai avem răbdare să ne supor-tăm unii pe alții cu bunele și relele fiecăruia, nu mai avem răbdare să citim un text de la început până la sfârșit. Totuși în lumea aceasta lipsită de virtutea răbdării mai este cine-va care o practică cu prisosință. Acest om este P.C.Părinte Vasile Suciu, parohul de la Giarmata –Vii și inițiatorul revis-tei Vatră nouă. De ce am decis să vorbesc despre răbdare? Pentru simplu fapt că dacă nu ai răbdare nu reușești să scoți 200 de numere dintr-o revistă, pentru că acest lucru implică multă osteneală, implicare, jertfă, luptă cu nepă-sarea celor în care ai crezut, deseori umilințe pe la diferite uși. De aceea răbdarea e esențială. Din răbdare rezultă o altă virtute – perseverența. Dacă nu ai răbdarea lui Iov și perseverența sa, nu reușești într-o asemenea activitate. Părintele Vasile se pare că a fost binecuvântat din plin cu cele două calități. Desigur că suferinţele lui Iov sunt arhi-cunoscute, cum este şi răbdarea de care a dat dovadă, deşi a fost luat în derâdere chiar și de prietenii care veniseră să îl mângâie. Ne pricepem foarte bine să râdem unii de alții, să ne judecăm unii pe alții și cei mai buni „judecătorii” sunt cei care stau deoparte și nu fac nimic în viață. Ce l-a făcut pe acest Iov și alții asemenea lui să se ridice deasupra unui credincios obişnuit? Iacov aminteşte câteva calităţi:


răbdarea, perseverenţa şi, mai presus de toate, speranţa şi încrederea în Dumnezeu. Toate aceste calității l-au făcut pe părintele Vasile să reziste pe baricade, să se lupte și șă-și mențină dorința despre care vorbea în studenție.

Felicităm din inimă pe părintele Vasile și îi dorim să-nătate și Dumnezeu să-i întărească răbdarea și perseve-rența și nu în ultimul rând îi dorim cât mai mulți cititori și de ce nu oameni care să se implice și să-și exprime gândurile opiniile și cunoștințele în paginile revistei Vatră Nouă.

MOMENT ANIVERSAR VATRĂ NOUĂ LA 200 DE APARIŢII

Prof. univ.emerit.dr. ing. AUREL LĂZUREANU

Îmi aduc aminte, era anul 2000, luna iulie, când a avut loc o întâlnire în Casa parohială din Giarmata Vii, la iniţiati-va preotului paroh Vasile Suciu, în vederea înfiinţării revis-tei „Vatră nouă”. Colectivul întrunit la acea dată a devenit automat și Colectivul de redacţie al prestigioasei reviste.

S-au discutat două lucruri importante:- susţinerea financiară a revistei;- conţinutul revistei „Vatră nouă”.Ca orice început, a fost mai greu, s-a hotărât ca lunar

prin rotaţie membrii Colectivului de redacţie să susţină financiar acest periodic. Prin dăruirea Comitetului de re-dacţie și în special a Redactorului șef, preotul paroh Vasile Suciu, a fost posibilă apariţia lunară a 100 de ediţii.

În ceea ce privește conţinutul revistei noastre, s-a pro-pus ca aceasta să consfinţească tradiţia satului românesc, obiceiurile și datinile sale, preocupările locuitorilor din Giarmata Vii și din Comuna Ghiroda, activitatea parohia-lă, a instituţiilor de pe raza comunei și nu în ultimul rând articole privind măsurile agrotehnice care să vină în spri-jinul producătorilor agricoli pentru a realiza randamente mai mari la unitatea de suprafaţă, o pâine mai mare și mai albă, mai frumoasă și, de ce nu, mai ieftină.

S-a considerat că o localitate din apropierea urbei ti-mișorene, cu oameni harnici și cu bun simţ, buni gospo-dari, iubitori de frumos, cu dragoste și cu sfinţenie faţă de Dumnezeu, merită o revistă de largă cultură cum este „Vatră nouă”.

Cu sprijinul Consiliului Local al Primăriei Ghiroda, re-vista noastră a putut apărea din 2009 până în decembrie 2016, fiind susţinute financiar un număr de 95 apariţii. Nu știu din ce motive, Consiliul Local al Primăriei Ghiroda a hotărât sistarea financiară a revistei noastre. Fac un apel la membrii Consiliului Local al Primăriei Ghiroda să reanali-zeze susţinerea financiară a revistei noastre, un act cultural în mileniul trei al secolului 21 nu poate fi reprimat.

Cunosc faptul că domnul primar este un om onest, iu-bitor de cultură, a sprijinit și sprijină în continuare iniţiativa noastră, dar în Consiliul local are dreptul la un singur vot. Nu este posibil ca o comună atât de bogată cum este Ghi-

roda, cu atâtea instituţii pe raza acesteia, să nu fie în sta-re să asigure lunar o sumă de 1300-1500 lei. Noi nu vrem să fim copilul vitreg al localităţii Ghiroda, plătim aceleași taxe, ne desfășurăm activitatea zilnică în mod corect și cu respect faţă de Primăria Ghiroda. Atâta timp cât a apărut revista noastră, prin conţinutul său, prin tematica lunară, a fost apreciată nu numai de locuitorii comunei Ghiroda, ci și de timișeni și nu numai.

Apariţia primului număr în data de 8 septembrie, anul 2000, a produs o mare bucurie în rândul concetăţenilor noștri.

Pentru a împiedica dispariţia revistei noastre s-a apelat la Consiliul Judeţean Timiș, cerând sprijin pentru finanţarea revistei „Vatră nouă”. Spre bucuria noastră, prin hotărârea Consiliului Judeţean Timiș, a Președintelui acestuia, domnul Călin Dobra s-a aprobat sprijin financiar pentru opt ediţii.

Doresc în nume personal să mulţumesc tuturor mem-brilor Consiliului Judeţean Timiș și în mod special comisiei de cultură, pentru înțelegerea de care au dat dovadă în sprijinirea revistei „Vatră nouă”, respectând astfel valorile culturale de pe raza judeţului nostru.

La apariţia numărului 200 al revistei „Vatră nouă”, vă rog să-mi permiteţi să urez viaţă lungă acestui editorial lunar, apreciat de toţi iubitorii de cultură, de frumos și cu dragos-te de Dumnezeu.

REVISTA VATRĂ NOUĂ - FRUMOASĂ TRADIŢIE ÎN PRESA RURALĂ TIMIȘEANĂ

Preot dr. MARIUS FLORESCURedactor la Arhiepiscopia Timișoarei

Revista „Vatră nouă”, cu suplimentul „Iconostas”, ajunsă la numărul 200, s-a înscris deja de mult în peisajul publicis-tic din judeţul Timiș, devenind o tradiţie.

Chiar dacă, așa cum arată redactorul șef, părintele Vasile Suciu, în ultimul număr apărut al revistei, greutăţile şi piedicile nu încetează să apară, revista comunităţii din Giarmata Vii se „încăpăţânează” să apară şi pe mai departe, mai ales că între revistele similare din judeţul Timiş, este un model demn de apreciat şi de urmat.

Într-o vreme în care presa tipărită pierde teren în faţa celei online, revista „Vatră nouă” trebuie să se menţină, cu toate puterile, pe baricadele presei locale, mai ales că far-mecul de a răsfoi o revistă tipărită nu poate fi niciodată suplinit de citirea monitorului unui calculator sau de navi-garea pe un telefon inteligent.

Articolele pe diverse teme: culturale, istorice, şcolare, de informaţie a cetăţeanului, rubricile de decese, comemorări sau aniversări, nu mai puţin reţetele de pe ultima pagină, fac această revistă atractivă pentru cetăţenii comunei.

De altfel, un punct viu de interes este, de fiecare dată, suplimentul „Iconostas” editat de parohia Giarmata Vii, unde se regăsesc informaţii din activitatea bisericească lo-cală și articole pe teme de spiritualitate.

Revista „Vatră nouă” de la Giarmata Vii, prin apariţia sa neîntreruptă și prin calitatea materialelor și a graficii din


ultima perioadă, este unul dintre modelele de presă co-munitară, spre a nu-i zice rurală, din judeţul nostru.

Nu întâmplător, la un concurs recent de reviste organi-zat de Centrul nostru eparhial, revista „Vatră nouă”, împre-ună cu suplimentul „Iconostas”, a obţinut premiul I.

Este doar unul dintre motivele pentru care adresăm încurajările noastre frăţești şi pe mai departe, deodată cu dorinţa sinceră ca „Vatră nouă” să îşi dubleze numerele de până acum şi mai mult decât atât.

VATRĂ NOUĂ - UN TRANDAFIR SUPERB CU 200 DE PETALE

Prof. ELEONORA și PARTENIE MIHAI Încă de la ședința de întrunire în care se propunea nu-

mele revistei, am avut o dorință ascunsă de a a face parte și noi, familia Mihai, din colectivul de redacție. Data înfiin-țării C.S. Mediator corespunde cu cea a revistei Vatră nouă, adică anul 2000.

Preotul paroh Vasile Suciu a dat un impuls dezvoltării clubului nostru, ca imagine și publicitate, fiind nașul clubu-lui, apoi a trecut la puntea de legătură între clubul de șah și revista Vatră nouă. Am fost și noi cuprinși de la început ca redactori și în fiecare număr al revistei, avem pe ultima pagină articole despre promovarea șahului și importanța practicării lui. Avem posibilitatea să scriem și despre con-cursul de șah organizat de noi, sau la care am participat cu sportivii noștri, concurs desfășurat în cursul lunii anteri-oare. Astfel popularizăm activitatea șahistă desfășurată în județ și în țară – Finalele Campionatelor Naționale de Şah pentru copii și juniori.

Într-un context nou, s-a creat un parteneriat între Pa-rohia ortodoxă Giarmata Vii – preot paroh Vasile Suciu, revista Vatră nouă, și ”Visul unui pion”, revista C.S. Me-diator, editată la sediul clubului prin mijloace proprii și distribuită gratuit șahiștilor noștri cât și invitaților noștri la concursuri. Astfel periodicul comunității noastre pătrunde în cele mai îndepărtate colțuri ale țării dar și în străinătate deoarece avem concursuri internaționale.

Putem răsfoi revista, simțind tactil calitatea hârtiei, să admirăm tipărirea color și paginația materialelor scrise de colectivul de redacție. În aceasta constă bucuria de a citi pe hârtie, confortabil într-un fotoliu rândurile scrise, din care străbate sinceritatea gândurilor transpuse în cuvinte.

Cuvinte care ridică la rang de cinste tot ceea ce cuprin-de revista.

Cuvinte care odată tipărite pătrund și rămân în conști-ința cititorilor.

Cuvinte care exprimă dragostea, atașamentul și recu-noștința noastră față de periodicul comunității din Giar-mata Vii.

Acum, când s-a adăugat şi petala apariției cu numărul 200, venim cu tradiționala urare:

La mulți ani, Vatră nouă!

200 DE APARIŢII, 200 DE BUCURIILĂCRIMIOARA TOMIUCProf. NICOLETA SPĂTAR

Pentru al 200-lea număr al revistei Vatră nouă, cu pixul în mână facem o retrospectivă și încercăm să așternem pe hârtie câteva cuvinte la ceas aniversar.

Privim teancul celor 199 de ziare apărute până acum, le răsfoim și ne gândim că au trecut ani buni peste noi toți. Ne cuprinde emoția văzând imagini mai noi sau mai vechi, chipuri de copii azi adolescenți sau chipuri care din păcate nu mai sunt printre noi.

Crâmpeie din viața fiecăruia în parte sau a comunității în general se regăsesc în paginile publicației noastre. Bu-curii, necazuri, întâmplări fericite sau dramatice, realizări și împliniri, probleme ivite cu rezolvările lor, toate au fost așternute în paginile acesteia.

Aici e cuprins efortul, dăruirea și roadele muncii îm-plinite a unui grup de oameni inimoși având drept cata-lizator principal perseverentul redactor-șef preot Vasile Suciu.

Au avut de asemenea privilegiul ca persoana domnu-lui acad. Ion Păun Otiman, director onorific al periodicu-lui, să le fie un sprijin și un îndrumător de cea mai înaltă calitate.

În septembrie 2000, o mână de tineri îndrăzneți s-au adunat în casa preotului Vasile Suciu în ideea de a scoa-te o revistă a satului. Inițiativa e posibil să fi surprins pe mulți. Unii poate n-au crezut în materializarea și continu-itatea ei, alții în schimb au sperat în ea și au susținut-o cu multă încredere.

Şi astfel am ajuns să intrăm în al 17-lea an de existen-ță a revistei, depășind inerentele greutăți și piedici ivite, dar bucurându-ne de satisfacțiile și roadele acumulate în timp.

Așa cum am mai spus și cu alt prilej, am crescut și ne-am maturizat împreună cu acest copil al sufletului nos-tru, această tânără frumoasă a comunității din Giarmata Vii, pe numele ei Vatră nouă.

Azi, Vatră nouă este o oglindă a vieții din Giarmata Vii, cu bune, cu rele, cu realizări și împliniri, dar și neîmpliniri, o oglindă a vieții sociale, economice, culturale și spirituale de aici.

În paginile revistei întâlnim în permanență aspecte din activitatea școlară și preșcolară din Giarmata Vii, prin articolele semnate de doamna director, profesor Claudia Vlaicu și doamna profesor Monica Tania Suciu.

De asemenea s-a evidențiat activitatea educațională a copiilor și tinerilor în cadrul Clubului de șah Mediator, prin rubrica permanentă realizată de doamna Eleonora Mihai și domnul Partenie Mihai, antrenori la C.S. Mediator.

În tot acest timp, o prezență continuă în paginile Vetrei noi, prin articolele de specialitate și nu numai, este aceea


a domnului prof. univ. dr. ing. Aurel Lăzureanu.Deși este o publicație rurală, rubrica permanentă a

domnului acad. Ion Păun Otiman, cu informații deosebit de interesante, dau un plus de valoare acesteia.

Aspecte din viața parohiei ortodoxe și vorbe alese din înțelepciunea sfinților se regăsesc în rubrica, per-manentă de asemenea, Iconostas. Despre toate acestea scriu cu mult suflet preot paroh Vasile Suciu, doamna prof. Valentina Popa și doamna prof. Aurica Ruen.

În decursul timpului, mulți colaboratori și-au adus contribuția împărtășind idei, păreri, gânduri în pagi-nile periodicului. Contribuția lor este apreciată pen-tru întreținerea conținutului editat.

Prin participarea periodicului Vatră nouă la diferi-te concursuri, s-au obținut în timp multe premii, ceea ce atestă valoarea cuvântului scris.

Apariția revistei este mult așteptată de concetă-țenii noștri. Lună de lună, ei o găseau în poarta ca-sei lor, distribuită gratuit. Acum, din cauza unor con-cursuri de împrejurări ivite, ea n-a mai apărut câteva luni. Acest fapt a creat îngrijorare în rândul cititorilor.

Revenirea publicației a fost salutată cu bucurie și gânduri de mulțumire și apreciere specială pentru cei mai importanți oameni din colectivul de redac-ție. Prin competența și perseverența lor, preot Vasile Suciu și domnul acad. Ion Păun Otiman au reușit să reaprindă focul viu al Vetrei.

Acest lucru ne întărește convingerea încă o dată că orice act de cultură, mai mic sau mai mare, îi leagă

pe oameni, îi aduce aproape unii de alții, îi așează în comunicare, îi provoacă să se implice mult mai viu și mai profund în tot ceea ce ne preocupă.

Avem convingerea că Vatră nouă va rămâne o mărturie autentică a existenței noastre aici, în acest loc binecuvân-tat de Dumnezeu.

Ne-am dori în continuare să scriem numai lucruri fru-moase și bune, ne-am dori să fim așteptați cu nerăbdare și citiți cu interes, ne-am dori să fim sprijiniți pentru o apari-ție continuă.

Pentru toate cele ce au trecut și pentru cele ce vor veni, vă mulțumim.

La mulți ani, Vatră nouă!Scrie cu sufletul și recitește cu sufletul altora (Nicolae

Iorga)

VATRĂ NOUĂ – ICONOSTAS, LA NUMĂR ANIVERSARCS, dr. VIVIANA MILIVOIEVICIAcademia Română, Filiala TimișoaraInstitutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu”

Revista comunității din Giarmata Vii, „Vatră nouă – Iconostas”, ajunsă, azi, la numărul 200, apare de aproape 17 ani, neîntrerupt. Acest lucru este posibil datorită muncii depuse cu abnegație de preotul paroh al acestei minunate așezări, Vasile D. Suciu, împreună cu întregul colectiv re-dacțional, amintindu-i aici pe: Acad. Păun Ion Otiman (di-rector onorific), Valentin Manolescu (tehnoredactor), prof. Monica Suciu, prof. univ. dr. Aurel Lăzureanu, prof. Nicoleta Spătar, asist. medical Lăcrimioara Tomiuc, ec. Viorica Luci-an-Hoffman, ec. Rodica Andrașiu, ing. Partenie Mihai, prof. Claudia Vlaicu, prof. Valentina Popa, prof. Aurica Ruen.

Iată că această comunitate se face remarcată în planul cultural, social, economic și religios prin intermediul aces-tei publicații, susținută prin intermediul instituțiilor locale, în special de biserică, școală și clubul de șah.

Acest periodic, „Vatră nouă”, împreună cu suplimentul religios „Iconostas”, apare, lună de lună, din 8 septembrie 2000, o zi cu semnificație religioasă importantă – Nașterea Maicii Domnului, și este înscrisă în Asociația Publiciștilor Presei Rurale de Banat, o organizație apărută la inițiativa lui Ioan Traia, muzeograf în cadrul Muzeului Satului Bănă-țean.

Din acea zi și până astăzi, publicația apare în format re-vistă, 16 pagini, A4, în 650 de exemplare, distribuindu-se gratuit locuitorilor din Giarmata Vii sau instituțiilor din comuna Ghiroda, de care aparține din punct de vedere administrativ localitatea. Ocazional, se distribuie și în Timi-șoara, în țară sau în străinătate.

În ceea ce privește tematica abordată, aceasta este vari-ată, cuprinzând aspecte ce țin de viața întregii comunități, de la cultură, educație, religie și biserică, la ordine publică, agricultură și sport. Încă de la apariție, se face precizarea că se încearcă păstrarea unei echidistanțe față de partide-le politice, umărindu-se, în principal contactul nemijlocit


al cetățeanului cu elemente de cultură și spiritualitate, cu instituțiile locale și o cât mai corectă și obiectivă informare cu privire la problemele de interes comunitar.

„Vatră nouă” este, așadar, „oglinda fidelă a tot ce mișcă” în Giarmata Vii.

Demn de amintit este faptul că prin intermediul perio-dicului s-au organizat diverse acțiuni cu caracter cultural, spiritual, artistic și sportiv. La această bogată activitate se adaugă numeroase studii, cercetări și articole publicate în reviste de specialitate.

O incursiune în sumarul revistei, de-a lungul vremii, dezvăluie rolul important al acesteia în contextul social, cultural și religios al relațiilor interumane în sânul întregii comunități. Revista este „un mesager al actualității, dar și un spațiu al trăirii în duhul adevărului, al transmiterii unor valori și modele culturale tradiționale”.

În ceea ce privește articolele cu tematică religioasă din paginile suplimentului „Iconostas”, acestea sunt variate, abordând subiecte de interes general, evenimente locale sau naționale, precum și pilde și învățături bisericești.

Acum, la ceas aniversar, la redactarea revistei cu nu-mărul 200, nu-mi rămâne decât să doresc întregii echipe redacționale mult spor și succes în conceperea numerelor viitoare ale publicației, o emblemă spirituală și culturală a comunității din Giarmata Vii. „Vatră nouă – Iconostas” reprezintă, așadar, o „făclie a speranței” ce intră în fiecare casă și în fiecare suflet din această „margine de hotar” bi-necuvântată de Dumnezeu.

La mulți și rodnici ani!

O ANIVERSARE ROTUNDĂ

Preot MIRCEA SZILAGYIProtopop Timișoara II

Aniversarea a 200 de ediții de apariție a publicației Va-tră nouă este o ocazie deosebită de a sublinia activitatea neobosită a editorilor, a părintelui Vasile Suciu în special, dar și a colaboratorilor pe care sfinția să i-a atras în jurul proiectului unei reviste editate și scrise de comunitate, pentru comunitate.

În mod special merită subliniată varietatea articolelor și a temelor abordate de contributori, de la ritmurile vieții agricole și pastorale la aspecte practice ale vieții de zi cu zi până la actualitatea religioasă - care ocupă în binemeritat loc central în suplimentul „Iconostas”.

Editarea și răspândirea revistelor parohiale și comuni-tare are o veche tradiție în Banat, tradiție pe care și Arhi-episcopia Timișoarei o sprijină prin concursuri dedicate acestor apariții, concursuri la care „Vatră nouă” ocupă un binemeritat loc de frunte atât prin conținut, cât și prin ți-nută grafică, dar mai ales prin consecvență și serozitate.

Mai mult decât atât, „Vatră nouă” este prezentă și în spa-țiul virtual, printr-un site dedicat pe internet și printr-un cont pe rețeaua de socializare Facebook. Ne bucurăm că

sufletul acestui proiect, părintele Suciu, a optat pentru deschidere spre spațiul virtual - o constantă inevitabilă a vieții noastre, mai ales a tinerilor cititori.

Felicităm cu multă căldură pe toți editorii și colabora-torii acestei reviste, în special pe preotul Vasile Suciu prin efortul căruia revista ajunge la vreme la toți cititorii, atât în formatul tipărit cât și în cel electronic. La cât mai multe apariții și la cât mai mulți cititori! La mulți ani!

PERIODICUL VATRA NOUĂ LA 17 ANI DE EXISTENŢĂ

Prof. IOAN TRAIA, președintele „Asociaţiei Publiciștilor Presei Rurale din Banat”

Revista „Vatr[ nouă” periodic al comunităţii satului Giarmata Vii, realizează în aceste zile toride un nou event, apariţia celui al 200-lea număr în cei aproape 17 ani de ne-întreruptă existenţă și ca un obicei bine statornicit în ca-drul „Asociaţiei Publiciștilor Presei Rurale din Banat” acest eveniment cultural trebuie promovat nu ca un gest de complezenţă, ci ca un act de majoră importanţă în cadrul publicisticii sătești.

Cum se explică acest deosebit succes al unui periodic local? În urma unei scurte analize, dar cunoscând foarte bine mecanismul de funcţionare al presei rurale, succesul


este datorat unei conjuncturi fericite a trei elemente esen-ţiale și anume: un colectiv de redacţie talentat compus din personalităţi culturale de marcă condus cu pricepere și pasiune de un redactor șef dinamic, o comunitate bună consumatoare de cultură și sprijinitoare a acestui demers publicistic și o entitate capabilă să finanţeze tipărirea pe-riodicului. Este evident că în cei 17 ani de existenţă cole-giul de redacţie a întâmpinat numeroase greutăţi, dar prin străduinţele și omogenitatea acestui organism de condu-cere obstacolele au fost depășite și revista a devenit și mai atrăgătoare și mai bogată în conţinut.

Scriu acest modest articol din recunoștinţă față de colectivul de redacţie, față de redactorul șef al revistei, membru fondator și președinte al „Asociaţiei Publiciștilor Presei Rurale din Banat” o anumită perioadă, un colabora-tor permanent al asociaţiei cu care am făcut primii pași la înfiinţarea ei. De la început am sperat ca această iniţiativă să nu rămână o efemeră începătură, ci să se împlinească într-o zidire nouă, oricât de modestă alcătuire ar fi. Trebuie să mărturisesc că acest gând inovator n-a fost întâmplător, ci s-a bazat pe realităţi bogate, legate de emulaţia vădită a periodicelor sătești bănăţene, iniţiativa având scopul de a fructifica într-un mod mai organizat aceste energii nou născute și de a le valorifica superior potenţele, deoarece periodicele sătești au fost și sunt opera unor pasionaţi publiciști, mai degrabă amatori, dar mai ales sunt declara-ţii-document al existenţei lor în istorie.

În toată această perioadă de naștere a acestei asocia-ţii, naștere grea trebuie să recunosc, i-am avut alături pe membrii comitetului de iniţiativă din care a făcut parte ac-tivă părintele Vasile D. Suciu și am reușit să depășim acea

rezervă născută din modul mărunt de înţelegere a lumii, acea păgubitoare atitudine de neîncredere.

Înfiinţarea acestei asociaţii a creat condiţiile desfășu-rării într-un cadru organizat a unor evenimente culturale benefice pentru comunităţile sătești, ceea ce a condus fi-resc la o lărgire și îmbogăţire a conţinutului fenomenului publicistic sătesc și la o emulaţie culturală deosebită.

Consider că este înălţător să faci parte dintr-o colectivi-tate ai cărei reprezentanţi reușesc să aducă, dezinteresaţi material, o undă de lumină în lumea atât de tenebroasă cu care ne confruntăm zilnic și să transmită un mesaj înţelep-ţit de un crez optimist.

Doresc minunatei reviste „Vatră nouă” viaţă lungă, bo-gată în conţinut, colectivului de redacţie sănătate maximă naturală, condei vioi și atitudini de buni români. La mulţi ani!

EDUCAŢIA – FACTOR ESENŢIAL AL CULTURII SOCIO-COMUNITARE ACTUALEProf. ZLATINCA NEAMŢCJRAE Timiș

Pe marea scenă a vieţii sociale, fiecare dintre noi sun-tem artiști/interpreţi ai propriei existenţe, mai buni sau mai puţini buni, mai sinceri sau înconjuraţi de neadevăr, în funcţie de modul în care ne percepem și reușim să ne raportăm la problemele vieţii cotidiene (familiale, profesi-onale, psihoafective, atitudinale etc).

Societatea este într-o continuă schimbare, iar adapta-rea la aceste condiţii depinde nivelul nostru de… învăţare, instrucţie, educare. În epoca contemporană asistăm cu to-ţii la fenomenul de accelerare a progresului în toate dome-niile, ceea ce impune o pregătire și o adaptare continuă a oamenilor la noile cerinţe. Dacă în trecut educaţia se refe-rea doar la o etapă din viaţa individului, aproximativ până la maturitate, în prezent, sfera ei de cuprindere se extinde asupra întregii sale vieţi. În timp ce educaţia tinerei gene-raţii urmărește înzestrarea cu comportamente necesare integrării în societate, educaţia adulţilor are drept scop perfecţionarea sau completarea acestor comportamente. În prezent, dimensiunea educaţiei se suprapune cu di-mensiunea întregii existenţe a omului, deoarece educaţia începe odată cu nașterea fiinţei umane și devine o perma-nenţă în viaţa sa.

Ca urmare, educația primește multe și variate dimensi-uni, fiind un proces continuu, neîntrerupt, ce nu ţine cont de vârsta individului educat și care contribuie la dezvolta-rea spiritul critic și/sau valorizarea propriei personalităţi. Acceptarea faptului că educaţia nu se limitează la sfârșitul instrucţiei școlare, ci constituie un proces permanent, ne conduce cu gândul spre afirmaţia lui Samuel Smiles: „Ori-ce om capătă două feluri de educaţie: una pe care i-o dau alţii, alta, mult mai însemnată, pe care și-o dă el însuși.”

Periodicul „Vatră nouă”, prin varietatea articolelor și a temelor abordate de-a lungul anilor, este dovada vie a

100 - editie speciala

Vizitaþi primul site al localitãþii noastre

www.giarmatavii.ro

Publicaþii editate de

Parohia Ortodoxã Giarmata Vii

cu sprijinul revistei Vatrã nouã

,

(


nevoii de autoinstrucţie/autoeducaţie a fiecăruia dintre noi, respectiv a conștientizării faptului că nu poţi ţine pa-sul cu noile informaţii dacă nu studiezi mereu, dacă nu-ţi schimbi mentalităţile învechite, dacă nu-ţi dorești noul în viaţa ta. Pentru acest periodic și pentru comunitatea căre-ia i se adresează, acceptarea noului vine din interior și se manifestă activ în planul vieţii sociale. În acest fel, toate in-formaţiile și temele abordate devin șanse în descoperirea noilor realităţi, de înţelegere și cunoaștere a progresului.

Lunar, timp de douăzeci de ani, revista „Vatră nouă” a reușit să atragă de partea ei colaboratori de seamă, specia-liști cu experienţă în diverse domenii de interes, articolele publicate sporind în complexitate, diversitate și calitatea prezentării informaţiilor.

Cu sprijinul inimosului colectiv de redacţie, „Vatra Nouă” apare, de câţiva ani, nu doar offline, ci și online, mărindu-și considerabil sfera de adresabilitate în rândul tinerilor și al oamenilor de pretutindeni. Astfel, periodicul devine o resursă inepuizabilă de informare și culturalizare, atât pentru locuitorii comunei Giarmata-Vii, cât și pentru alte persoane interesate de manifestările sociale și cultu-ral-religioase ale satului bănăţean, de prezentările pasi-onaţilor de literatură, istorie, artă, cultură populară, edu-caţie, sport, de norme legislative și metodologii actuale importante și, nu în cele din urmă, de gastronomie.

În calitate de cadru didactic, psiholog și formator de adulţi, am colaborat și colaborez foarte bine cu colecti-vul redacţional al acestei reviste, încă de la începuturile ei. Cei 34 de ani de activitate profesională în domeniul învăţământului și-au pus amprenta asupra articolelor cu tematică educaţională destinate educaţiei parentale. Care este scopul și eficacitatea acestor informaţii, este lesne de înţeles. „Constelaţia familială” reprezintă un element de echilibru emoţional, ce influenţează semnificativ adapta-rea școlară și evoluţia în viaţă a fiecărui copil. Adaptarea părintelui și a cadrului didactic la mersul/evoluţia societă-ţii este inevitabilă și necesară pentru omul secolului XXI, motivaţia fiind una bazată pe raţionament logic: „citește nu pentru a contrazice, nici pentru a crede, ci pentru a cân-tări și a lua în considerare.” (Francis Bacon)

Căminul, familia, cercul de prieteni, grijile cotidiene,

mentalităţile înrădăcinate sunt factori care motivează sau destabilizează procesul de educaţie al propriilor copii, adulţii părinţi fiind cei dintâi responsabili ai acestui proces anevoios de învăţare și adaptare continuă la realităţile co-tidiene. Pentru prevenirea erorilor educative și a compor-tamentelor nedorite, este benefică informarea părinţilor asupra modului în care ar trebui să se manifestare sau să reacţioneze în anumite situaţii de viaţă. Îndemnul adultu-lui la reflecţie și autoanaliză asupra strategiei alese în rela-ţionarea pozitivă cu propriul copil și cu instituţiile școlare, va oferi copiilor/tinerilor modele demne de urmat, o viaţă mai liniștită și condiţii esenţiale pentru adaptarea la noile cerinţe sociale. „Scopul educaţiei ar trebui să fie pregătirea unor oameni care să acţioneze și să gândească indepen-dent și care, în același timp, să vadă în slujirea comunităţii realizarea supremă a vieţii lor.” (Albert Einstein)

La ceas aniversar, felicit colectivul de redacţie al publi-caţiei „Vatra Nouă” pentru importanţa acordată temelor din sfera educaţională (și nu numai!), pentru complexita-tea și consecvenţa muncii depuse de-a lungul timpului! Viaţă lungă, colaboratori însufleţiţi, prosperitate și … pre-stanţă în rândul publicaților comunitare la nivel regional, naţional și transfrontalier! La mulţi ani, „Vatra Nouă”!

LA CEAS ANIVERSAR

Preot VASILE D. SUCIU

La ceas aniversar e nevoie de un popas. Acesta presu-pune o retrospectivă, adică o privire inapoi, o analiză, un sumar etc, urmată, desigur, de o privire spre viitor, spre alte jubilee. Răsfoind edițiile trecute și în special cele ani-versare, mi-au sărit în ochi câteva cuvinte scrise în urmă cu mai bine de patru ani, în numărul jubiliar Vatră nouă – 150: „În mintea mea, şi bănuiesc că şi în cea a colegilor de redacție, se naşte o întrebare: Ce ne dorim în viitor legat de acest proiect? Un singur lucru: să meargă mai departe în anii ce vor urma! Ne gândim deja la noul jubileu – Vatră nouă – 200!”. Iată că a sosit! Ni-l imaginam altfel. Ni-l doream altfel. Dar poate că așa trebuia să fie. Dumnezeu ne încearcă în răstimpuri credința, încrederea, răbdarea, smerenia, per-severența... dar și în aceste condiții noi gândim spre Vatră nouă – 250 și de ce nu Vatră nouă – 300. Este o provocare!

Îmi amintesc de un citat rostit de celebrul președinte american John F. Kennedy în urmă cu mai mult de cincizeci de ani: „Dacă găseşti un drum fără obstacole, probabil că drumul acela nu duce nicăieri”. Ştiu acest citat de mult și cred și eu, ca și mulți alții, că un mare adevăr se ascunde în aceste puține cuvinte. Sunt încredințat atât eu, cât și co-legii de redacție, că în privința demersului nostru intitulat Vatră nouă-Iconostas - revista de cultură şi spiritualitate a comunității din Giarmata Vii suntem pe drumul cel bun și că obstacolele nu sunt menite ca să ne oprească din drum, ci mai mult să ne întărească în credința că facem ceea ce


trebuie să facem.Proiectul cultural în baza căruia edităm și tipărim re-

vista Vatră nouă – Iconostas în anul acesta este cel apro-bat de Consiliul Județean Timiș în cadrul Agendei Cultu-rale 2017, prin care CJ Timiș acordă o finanțare de 12.000 lei, iar Parohia Giarmata Vii cofinanțează proiectul cu 1350 lei (10,10%), după cum precizam în ediția trecută a revistei. Acest tip de finanțare, dincolo de faptul că ne-a salvat, presupune anumite „costuri”: o diminuare a tiraju-lui, o scădere a gramajului hârtiei, o coparticipare finan-ciară și asta pentru a păstra formatul revistei, numărul de pagini, tipar full color și pentru a edita cât mai multe ediții, în cazul acesta opt pentru anul 2017. Ținând cont că revista se distibuie gratuit tuturor familiilor din Giar-mata Vii de șaptesprezece ani, întrebarea care se pune, desigur în chip retoric, este umătoarea: comunitatea din

Giarmata Vii, în calitate de beneficiar principal și majori-tar al acestui act de cultură și spiritualitate, este dispusă să participe la această cofinanțare a proiectului? Făcând un calcul minimal, raportat la numărul de locuitori ai sa-tului Giarmata Vii, constatăm că ar reveni mai putin de un leu de persoană pe an. Sau altfel spus: noi, locuitorii din Giarmata Vii, suntem dispuși să investim mai puțin de un leu pentru cultură și spiritualitate în 2017? Răspunsul ... îl vom afla în timp! Deocamdată noi edităm, tipărim și distribuim!

La acest ceas aniversar: Vatră nouă – Iconostas, ediția 200, mulţumim Bunului Dumnezeu că ne-a dat înţelepciunea, priceperea, răbdarea, perseverenţa, de a fi, aici la GiarmataVii, vestitori ai „cuvântului” prin inter-mediul revistei „Vatră nouă” şi al suplimentului religios

„Iconostas”, iar inimoşilor colegi de redacţie, care, cu mici excepții, sunt aceiași de la începuturi și fără de care n-ar fi fost posibilă această aniversare, le mulțumesc pentru efortul considerabil și benevol depus în acești șapte-sprezece ani și le urez să ţină „făclia” aprinsă în „vatra cea nouă” încă un deceniu, cel puţin, de acum înainte. În mod deosebit adresăm mulțumirile noastre dlui academician Ion Păun Otiman – directorul onorific al revistei, care a promovat revista noastră în cele mai înalte arii culturale din județ și din tară. Mulțumesc, de asemenea, tuturor colaboratorilor revistei din cadrul comunității noastre, din județ, din țară și din străinătate, care ne-au bucurat sufletul cu materialele trimise redacției, în mod special dlui academician Răzvan Theodorescu, fost ministru al culturii și un „prieten” declarat al revistei noastre, și tutu-ror acelora care prin cuvinte măestrite au apreciat, mai mult decât meritam, în cadrul suplimentelor jubiliare, demersul nostru cultural-spiritual: Vatră nouă-Iconostas – revista de cultură şi spiritualitate a comunității din Giar-mata Vii.

Închei în lumina Sfintei Scripturi cu un citat din Evanghelia după Matei care se vrea a fi laitmotivul cole-giului de redacție și, poate, al fiecăruia în parte: „Voi sunteţi lumina lumii; nu poate cetatea să se ascundă, când stă dea-supra muntelui. Nici nu aprind făclie şi o pun sub obroc, ci în sfeşnic, şi luminează tuturor celor din casă” (Matei V, 14 – 15).

Așa să ne ajute Dumnezeu!

ICOANA, FEREASTRĂ SPRE CER

Revistă a comunității locale din Giarmata Vii • www.giarmatavii.ro • Anul XIV • Nr. 150 • februarie 2013

Pag. 9-16

Pag. 17

Pag. 8

SUPLIMENT JUBILIAR DEDICAT PUBLICAȚIEI „VATRĂ NOUĂ” cu priliejul apariției ediției cu numărul 150

UNELE DIN SEMNIFICAȚIILE ANULUI 2013

FEMEIA ÎN BISERICĂ, FAMILIE ŞI SOCIETATE

Pag. 20

21Iconostas nr. 200 iulie 2017 PORT POPULAR

Valoarea neprețuită a iei românești constă atât în frumusețea decorului, cât și în faptul că acesta îndeplinește o seamă de funcții: utilitară, magică, religioasă, socială și estetică.

Decorul ei, ca și al tuturor formelor de artă țărănească, comunică un anu-mit conținut semantic, devenind astfel un cod de transmitere a informațiilor între membrii societății. De pildă, o ie din zona bănățeană Valea Bistrei, are

decorul dispus compact pe mânecă, în forma unui dreptunghi, numit tablă, în timp ce în zona Sânnicolaul Mare, de-corul pe mânecă este dispus în com-poziții ornamentale răzlețite pe lungi-mea mânecii. Prin această orânduială decorativă iile ne comunică locul lor de proveniență.

Repartizarea decorului pe supra-fața iilor urmărește protejarea zone-lor marginale ale trupului: la gât, la umeri, la încheietura mâinilor și pe marginea poalelor (n.a. cămășile vechi românești aveau poalele prinse de ciupag). În aceste zone, compozițiile decorative geometrice, la piesele tra-diționale, aveau rolul apotropaic de a proteja corpul purtătoarei de energiile rele sau maladive, dar și de a încadra compoziția decorativă centrală situată în zona pieptului, care semnifică rolul fundamental al femeii, acela de mamă.

Dacă inițial compozițiile ornamen-tale erau geometrice, reprezentând combinații de linii drepte, frânte, în-crucișate sau romburi, patrate, cârlige etc. în diferite combinații, cu timpul, prin evoluția tehnicilor de cusături și

broderii artistice, ele s-au diversificat, evoluând spre reprezentările naturalis-te liber desenate: flori și frunze dispuse în ghirlande pe margini sau în buchete și coronițite în spațiile centrale.

Indiferent de forma reprezentării, compozițiile decorative erau denumi-te după elemente ale lumii înconjură-toare: linia frântă era numită în Banat ”loză” – jerbă. Romburile, în funcție de forma reprezentării, erau numite: trifoi cu trei sau patru foi, pui (boboc de floa-re), pană (floare), pătratul, reprezentare a pământului era numit cărică, linia în-crucișată, reprezentare a răscrucii era numită furcă sau furchiță. Printr-o ade-vărată subliniere a sensului, trandafirii reprezentați pe unele creații din Voivo-dina, erau numiți ”fața omului”.

Denumirile purtate de compoziții-le decorative dispuse pe cămăși indică valoarea magică, protectivă conținută de acestea.

Să mai amintim faptul că în afară de reprezentările ornamentale, culo-

rile sunt purtătoarele unor conținuturi comunicaționale importante. Iile de-corative roșii și cele în care roșul este combinat cu albastru, verde, galben sau alte culori vii erau destinate fetelor și femeilor tinere, cele în culori tempe-rate: bordo, brun, mov femeilor matu-re, iar cele cusute cu negru, femeilor în vârstă.

Mentalitatea tradițională a atribuit cămășii puteri magice legate de alun-garea molimei.

Cămașa ciumii este un asemenea exemplu. Cu secole în urmă, când această molimă bântuia ținuturile bă-nățene, femeile se adunau într-o casă și într-o singură noapte confecționau această cămașă începând de la tors și continuând cu țesutul, croitul și cusu-tul. Această cămașă era a doua zi dusă la o răscruce din afara satului în credin-ța că astfel boala va dispărea din sat.

Chiar dacă semnificațiile mitice și magice ale decorului s-au pierdut în timp și s-a accentuat valoarea estetică a acestuia, subliniem că o ie cu ade-vărat frumoasă este cea care respectă tradiția locului unde s-a confecționat.

Etnolog ARISTIDA GOGOLAN

SEMNIFICAȚIILE SIMBOLICE ALE IEI ROMÂNEȘTIEDITAT DE PAROHIA ORTODOXĂ GIARMATA VII ANUL XVIII NR. 200 2017

22 Iconostas nr. 200 iulie 2017

Duminică, 25 iunie, a avut loc la Giarmata Vii sărbătorirea zilei univer-sale a Iei și a portului popular româ-nesc. Manifestarea a fost organizată

de Parohia Ortodoxă Giarmata Vii, în parteneriat cu Asociația cultural-ar-tistică „Pro Datina” – reprezentată de dl Felician Ciolea, Muzeul Satului Bănăţean din Timișoara, Şcoala cu clasele I - IV din Giarmata Vii, Ansam-blul de dansuri „Cununa Timişului” din Ghiroda, Ansamblul de dansuri „Flori din câmpie“ din Giarmata Vii şi Primă-ria Ghiroda.

După Sfânta Liturghie, oficiată de preoţii Vasile D. Suciu şi Ioan Merme-ze, s-au desfășurat manifestările pri-lejuite de Ziua universală a iei româ-neşti, ediția a IV-a. Acestea au debutat cu o slujbă de mulțumire, oficiată în

fața Troiței din Parcul Bisericii și rugă-ciuni pentru binecuvântarea grâne-lor și a holdelor. Domnii Lăzureanu Aurel și Diaconu-Crișan Cristian au adus șapte snopi de grâu ca ofrandă înaintea Lui Dumnezeu pentru daru-rile primite de la Dumnezeu an de an și spre binecuvântarea holdelor și a roadelor pământului și în anul acesta.

A urmat apoi programul artistic în Parcul Bisericii, susţinut de Ansam-blul de dansuri „Cununa Timişului” din Ghiroda, solist Ciprian Pop, core-grafi Nicolae și Brândușa Stănescu și de Ansamblul „Flori din Câmpie” din Giarmata Vii, solistă Ramona Sarchis,

coregraf Veronica Kreten. A acom-paniat formația condusă de domnul

Miron Surdea. Programul artistic a fost bogat și a impresionat auditoriul nu numai prin frumoasele cântări din Banat, dar şi prin costumele popula-re autentice, purtate cu fală de tinerii dansatori.

Manifestarea s-a încheiat cu o horă a bucuriei care a cuprins aproa-

pe pe toţi cei prezenţi, susținuți de dansatorii celor două ansambluri participante, în acompaniamentul or-chestrei și în glasul dulce al soliștilor participanți.

Nașii Bisericii, familia Camelia și Traian Lombrea, îmbrăcați în frumoa-se costume populare, au oferit tutu-ror participantilor din prinosul inimii lor bunătăți tradiționale românești: cozonaci, prăjituri, saleuri şi fursecuri, iar copiilor, dulciuri și sucuri. Nu au lipsit nici tradiționala tuică de pru-nă și câteva soiuri de vin de cea mai bună calitate pentru cei ce au dorit să-și încânte simțurile.

Foarte mulţi dintre participanţii la eveniment au venit îmbrăcaţi cu hai-ne ale portului popular românesc din diferite regiuni ale ţării, dovadă fiind numeroasele fotografii individuale şi de grup realizate cu această ocazie, multe dintre acestea fiind postate ul-terior pe reţelele de socializare.

Prin grija domnului Marius Matei, muzeograf la Muzeul Satului Bănă-ţean din Timișoara, dar şi colecţionar renumit de costume populare din

ZIUA UNIVERSALĂ A IEI ROMÂNEȘTI SĂRBĂTORITĂ LA GIARMATA VIITRADIȚII

23Iconostas nr. 200 iulie 2017 TRADIȚII

ZIUA UNIVERSALĂ A IEI ROMÂNEȘTI SĂRBĂTORITĂ LA GIARMATA VII

întreg Banatul, au fost expuse în Bi-serica parohială costume al portului popular din zona de câmpie a Bana-tului, unele cu o vechime de peste o sută de ani.

Parohia Ortodoxă Giarmata Vii a acordat iconițe sfințite tuturor parti-cipanţilor la eveniment îmbrăcaţi în costume ale portului popular româ-nesc, sau având măcar un element de vestimentaţie al portului popular, iar prin grija familiei Alina, Marius, Raisa și Matei Crișan și cu sprijinul generos al câtorva doamne din Comitetul Pa-rohial s-au alcătuit și au fost oferite tuturor participanților 250 de buche-te da lavandă și spice de grâu, aduna-

te de cu seară în mănunchiuri trico-lore, în curtea casei parohiale, într-o veritabilă șezătoare ah-hoc.

A fost o manifestare frumoasă la Giarmata Vii, cu o participare nume-roasă, onorată de personalităţi lo-cale şi judeţene, dar mai ales de co-

pii, tineri şi vârstnici atât de frumos înveşmântaţi în portul nostru popular românesc, iar alături de localnici au participat şi numeroși invitați din mai multe localități învecinate și din Timi-șoara. Salutăm prezența constantă a dnei inspector Daniela Buzatu la ma-

nifestările importante ale comunității și Bisericii din Giarmata Vii, care vine de fiecare data cu daruri pentru orga-nizatori și participanti.

Parohia Ortodoxă Giarmata Vii a dat tonul acestei activităţi, dar ală-turi de ea s-au pliat şi alte instituţii importante ale comunităţii locale şi judeţene, iar împreună au dat măsura şi frumuseţea manifestării. Vă mulțu-mim tuturor celor ce ați participat la sărbătoarea de la Giarmata Vii și vă adresăm invitația de a participa și altă dată, spre a păstra vii tradițiile popo-rului român și nestematele creației populare românești.

P.S. Pentru cei ce doresc să vizu-alizeze mai multe imagini de la ma-nifestările prezentate mai sus, vă invit să vizitați pagina de facebook a revistei Vatră nouă, unde a fost inserat un album selectiv cu 123 de fotografii.

Preot VASILE D. SUCIU

24 Iconostas nr. 200 iulie 2017CATEHISM

,,Un sac găurit nu păstrează în el ceea ce s-a pus și slava deșartă pier-de răsplata faptei bune,, Sfântul Nil Sinaitul

,,După cum iedera încolăcită în jurul viţei de vie distruge rodul ei, tot astfel slava deșartă nimicește ostene-lile nevoitorului,, Avva Isaia

,,Dacă vrei să te știe Dumnezeu, fii după putinţă necunoscut printre oa-meni,, Avva Teognost

,,Ascunde-ţi ostenelile și faptele

bune și ferește-te ca limba ta să nu ţi le răpească,, Avva Isaia

,,E mai bine să recunoaștem păca-tele cu smerenie decât să ne lăudăm în mod trufaș cu faptele bune,, Ferici-tul Augustin

,,Cât de mulţi au fost vătămaţi prin propriile lor fapte bune, prin faptul că ele s-au declarat și au primit lauda,, Toma de Kempis

,,E mai bine să fii un păcătos smerit decât un drept mândru,, Avva Isaia

POEZIE RELIGIOASĂ

NU-I SINGUR IUDA

VINOVATCostache Ioanid

Nu-i singur Iuda vinovatde sângele ce se dăduNici marii preoţi, nici Pilat,Ci lumea-ntreagă prin păcat!Şi eu, și tu...

Nu drumul greu spre Golgota,nici biciul, când IIsus căzu.Şi dacă crucea grea era,povara noastră și mai grea!Şi eu, și tu...

Nu patru cuie l-au pătruns,când El pe cruce se-așternu.Ci noi, cu sufletul ascuns,cu mii de patimi L-am străpuns!Şi eu, și tu...

Nu doar bătrânii cărturari, nu doar mai marii preoţi, nu!Şi noi am râs cu ochi murdari,și noi suntem cei doi tâlhari!Şi eu, și tu...

Şi nu ostașilor prin sorţiCămașa albă Şi-o dădu.Ci tuturor! Dar tu n-o porţi!Şi fără ea toţi suntem morţi!Şi eu, și tu...

Nu doar în stânci, sub lilieci,Nu doar sub lespede zăcu.Ci L-am ascuns ca pentru veciSub piatra unor forme reci,Şi eu, și tu...

Şi-acum IIsus cel condamnatAzi EL te-ntreabă: Da sau nu?Ești tu sau nu ești vinovat?Eu am spus da! și-am fost iertat.Dar tu? dar tu?

Un împărat avea un servitor, care în toate circumstanţele spunea întot-deauna: ,,Regele meu, nu fii descura-jat, pentru că tot ce face Dumnezeu este perfect, nu greșește.” Într-o zi au plecat la vânătoare și un animal săl-batic l-a atacat pe rege; servitorul său a reușit să omoare animalul, dar nu a putut împiedica pierderea unui deget al maiestăţii sale. Furios și fără a-și ma-nifesta recunoștinţa, regele a susţinut că dacă Dumnezeu ar fi fost bun nu ar fi fost atacat și nu ar fi pierdut un deget. Slujitorul a continuat să îl în-credinţeze pe rege de faptul că în ciu-da celor întâmplate, Dumnezeu este

bun și că tot ceea ce face este perfect. Înfuriat de răspuns, regele a ordonat arestarea servitorului său. Într-o altă zi, regele a plecat singur la vânătoare și a fost capturat de sălbatici care fo-losesc fiinţe umane pentru sacrificiu. Pe altar, sălbaticii au aflat că regele nu avea un deget, asa că a fost eliberat, nefiind considerat complet pentru a fi oferit zeilor. Întors acasă, regele l-a eliberat pe slujitorul său, întrebându-l de ce a permis Dumnezeu ca el să își închidă slujitorul. Acesta a răspuns că de nu ar fi făcut astfel, l-ar fi însoţit la vânătoare și ar fi fost sacrificat el în-suși, fiind complet...

CUGETĂRI ALE SFINŢILOR PĂRINŢI

PILDE ȘI POVESTIRI CU TÂLC

Pagină realizată de prof. VALENTINA POPA

25Iconostas nr. 200 iulie 2017 PROVERBE ȘI EXPRESII RELIGIOASE

Evanghelia după Luca ne spune că Naşterea Dom-nului a avut loc în al 14-lea an al domniei Cezarului Oc-tavian August (31 î.Hr.-14 d.Hr.), pe când guvernator al Siriei era Quirinius.

Şi aşa, ascunzându-şi dumnezeirea cu trupul Său de om, Mântuitorul Iisus Hristos se pogoară în căutarea noastră. Şi aflând toată omeneasca frământătură, adică oaia cea pierdută, o ia pe ume-rii Săi cei sfinţi şi o duce la Tatăl Său Cel ceresc, făcând pace cu El. La plinirea vremii, Domnul nostru Iisus Hristos S-a ascuns într-un trup de prunc, în pântecele Maicii Domnului, adică în trup omenesc, s-a îmbrăcat, ca un soare ascuns după un nor, să lumineze şi să în-dumnezeiască pe om cu a Sa lumină. Şi cu scutece S-a înfăşat, Cela ce înfăşoară întregul pământ cu nori. Şi în iesle S-a culcat, Cel ce se odihneşte pe umerii heru-vimilor de-a pururea, ca să ne scape pe noi de iadul cel cumplit. Cel nevăzut, ca Dumnezeu S-a făcut văzut; Fiul lui Dumnezeu Se face Fiul omului.

Întreaga omenire a fost pregătită cu multe secole înainte de către proroci şi drepţii Vechiului Testa-ment că va veni ziua când Dumnezeu le va trimite un Mântuitor. Era şi atun-ci, cum din păcate este şi azi: multă ură, nedreptate, sărăcie, războaie. Oamenii aşteptau o împărăţie nouă şi un împărat nou, care să aducă pe pământ iubirea, pacea, dreptatea, adevărul, să le şteargă lacrimile, să le vindece durerile, să-i mângâie şi să le arate calea spre mântuire. Bunătatea şi îndurarea Tatălui ceresc hotărî descătuşarea nea-mului omenesc din lanţul

întunericului. Făcătorul tu-turor căută pe pământ şi află în Nazaretul Galileii cea mai curată, neprihănită şi neîntinată fecioară, pe Ma-ria cea logodită cu bătrânul Iosif, şi zice: „Iată fecioara din care se va naşte Fiul Meu, Mântuitorul lumii.” Îngerul Gavril, căpetenie între slujitorii Celui de sus, fu chemat de grabă şi tri-mis să vestească Fecioarei Maria voinţa lui Dumnezeu, care primi cu bucurie această veste. Tocmai când era aproape să nască Sfân-ta Fecioară, a venit poruncă de la Cezar ca să meargă fiecare cetăţean să se în-scrie în cetatea sa. Iar Gal-ileea, cu Nazaretul în care locuia Sfânta Fecioară Ma-ria în grija bătrânului Iosif, şi Iudeea, în care era Betl-eemul, erau toate sub re-gele Irod cel Mare, supusul romanilor. Şi cum ei ţineau de Betleem, “cetatea lui Da-vid”, au plecat din Nazaret

la Betleem. Iar acolo i s-au împlinit zilele ca să nască. „Şi a născut pe Fiul său, Cel Unul-Născut și L-a înfăşat şi L-a culcat în iesle, căci nu mai era loc de găzduire pentru ei“ (Luca 2,7). În timp ce nişte păstori îşi păzeau oile, a venit îngerul Domnului şi le-a vestit mar-ea bucurie a Naşterii Dom-nului Iisus Hristos. “Că vi S-a născut azi Mântui¬tor, Care este Hristos Dom¬nul, în cetatea lui David. Şi aces-ta vă va fi semnul: veţi găsi un prunc înfăşat şi culcat în iesle.” Şi deodată s-a văzut o ceată de îngeri lăudând pe Dumnezeu şi cântând. SLAVĂ ÎNTRU CEI DE SUS LUI DUMNEZEU ŞI PE PĂMÂNT PACE, ÎN-TRE OAMENI BUNĂ-VOIRE” (Luca 2,8-14). Astfel, înge-rii anunţau că Cel ce Se năştea era Domnul păcii şi al împăcării lui Dumnezeu cu oamenii şi a oamenilor între ei unii cu alţii şi făcân-

du-i fii ai lui Dumnezeu prin har.

Mântuitorul a fost deci un prunc real, întru totul asemenea pruncilor, în af-ară de păcatul strămoşesc, căci era pururea ned-espărţit de Tatăl şi Duhul Sfânt era asupra Lui, un prunc care a plâns şi s-a bucurat, a flămânzit şi a însetat, deci un prunc şi un om adevărat şi nu o închipuire. El a făgăduit viaţă veşnică în Împărăţia lui Dumnezeu, celor ce îm-plinesc poruncile Lui. Cu adevărat, fiecare din noi putem zice: “SLAVĂ ÎNTRU CEI DE SUS LUI DUMNEZEU, îţi mulţumim Doamne că Te-ai gândit şi la noi şi la mântuirea noastră şi a fiecăruia din noi, în ziua când Te-ai născut prunc şi Te-ai făcut om, în peştera din Betleem.”

Prof.religie AURICA RUEN

SLAVĂ ÎNTRU CEI DE SUS LUI DUMNEZEU...

26 Iconostas nr. 200 iulie 2017DIN VIAȚA PAROHIEI 1 APRILIE-31 MAI

Donaţii

Comemorări

DeceseG H I O R G H E L I C Ă PAULA-IOANA. S-a năs-cut în data de 29 iunie 1991 în localitatea Brea-za, județul Prahova. A decedat în data de 08

aprilie 2017. Un ultim și pios omagiu din partea soțului, fiicelor, părinților, socrilor și tuturor rudelor. Nu te vom uita niciodată și te vom purta de-a pururi în inimile și în sufletele noastre. Dumnezeu să o odihnească în pace!

RANCEA IOAN. S-a născut în data de 20 decembrie 1940, în lo-calitatea Sălciua Nouă, județul Timiș. A dece-dat în data de 25 aprilie

2017. Un ultim și pios omagiu din partea soției, copiilor și nepoților. Te vom purta de-a pururi în inimile și în sufletele noastre și nu te vom uita niciodată. Dumnezeu să te odihneas-că în pace suflet bun!

SUCIU DUMITRU. S-a născut în data de 24 iulie 1932 în localitatea Sărmaș, județul Harghi-ta. A decedat în data de 28 aprilie 2017. Un ul-

tim și pios omagiu din partea soției, copiilor, nepoților și strănepotului. Te vom plânge mereu și vei rămâne de-a pururi în sufletele și în inimile noastre, suflet bun. Să-ți fie țărâna uşoară!

PETROV MARIA. S-a născut în data de 18 decembrie 1925 în lo-calitatea Giarmata Vii, județul Timiș. A dece-dat în data de 12 mai

2017. Un ultim și pios omagiu din partea fiicei, nepoților și străne-poților. Nu te vom uita niciodată și te vom purta de-a pururi în inimile și în sufletele noastre. Dumnezeu să o odihnească în pace!

Gligan Victor 70 leiRadu Florin 200 leiSpătar Dragoș 50 leiSuciu Patrick-George 100 leiTodea Toma 100 lei

NICULĂICĂ AGLAIA. S-a născut în data de 21 iulie 1921 în locali-tatea Cristești, județul Botoșani. A decedat în data de 13 mai 2017.

Un ultim și pios omagiu din partea copiilor, nepoților, strănepoțilori și tuturor rudelor. Vei rămâne de-a pu-ruri în sufletele și în inimile noastre. Dumnezeu să te odihnească cu sfinții şi cu drepții în Impărăția cerurilor!

SILAGHI GHEORGHE. S-a născut în data de 17 martie 1939 în lo-calitatea Boianul Mare, județul Bihor. A dece-dat în data de 18 mai

2017. Un ultim și pios omagiu din partea soției, nepoților, strănepoți-lor, rudelor și cunoscuților. Ne vom aminti mereu de tine și te vom pur-ta de-a pururi în rugăciunile noas-tre. Să-ți fie țărâna uşoară!

Cu nemărginită durere și cu inimile copleșite de suferință, familia reamintește tuturor celor care l-au cunoscut și prețuit

că s-au scurs șase săptămâni de când a trecut în Împărăția ceruri-lor, plecând pentru totdeauna din mijlocul celor dragi, cel care a fost bunul nostru fiu, soț și tată Preot CÂMPEAN CIPRIAN-CRISTIAN. Te vom purta de-a pururi în inimile și în sufletele noastre și nu te vom uita niciodată. Să-ți fie țărâna uşoară!

Timpul trece nemilos de repede, dar nu aduce uita-rea, ci adâncește dorul din sufletele noastre. S-au scurs

6 săptămâni de lacrimi și dure-re de când a pășit în lumea ce-lor drepți și ne-a părăsit pentru totdeauna scumpa noastră fiică, soție și mamă GHIORGHELICĂ PAULA-IOANA. Amintirea ei a rămas vie în inimile și în sufletele noastre. Dumnezeu să-i dăruiască odihnă veşnică!

Cu durere în sufle-te, familia reaminteș-te tuturor celor care l-au cunoscut și pre-țuit că s-au scurs șase săptămâni de când

a trecut în veșnicie, plecând pen-tru totdeauna din mijlocul celor dragi, cel care a fost bunul nostru soț, tată, socru și bunic RANCEA IOAN. Amintirea lui va rămâne de-a pururi în sufletele noastre. Să-i fie țărâna uşoară!

Lacrimi, rugăciuni și gânduri pioase în amintirea celui care a fost bunul nostru soț, părinte, socru, bunic și străbunic SUCIU

DUMITRU la împlinirea a șase săptămâni de la trecerea lui din această lume în Împărăția Ceruri-lor. Amintirea lui va rămâne veș-nic în inimile și în sufletele noas-tre. Dumnezeu să te odihnească cu sfinții şi cu drepții în Împărăția Sa!

Amintim cu durere în suflete tuturor celor ce au cunoscut-o că s-au scurs șase săptămâni de la tre-cerea în veșnicie a celei care a fost scumpa noastră mamă, bunică și străbunică PETROV MARIA. Amin-tirea ta și clipele frumoase petre-cute împreună vor rămâne veșnic în inimile noastre. Dumnezeu să o odihnească în pace!

O amintire frumoasă pentru toți cei care au cunoscut-o și o mare durere pentru noi, cei care am pierdut-o. S-au împlinit șase săptămâni de când ne-a parasit pentru totdeauna și a trecut la Domnul scumpa noastră mamă, bunică și străbunică NICULĂICĂ AGLAIA. Dumnezeu să-i dăruiască odihnă veşnică!

Timpul trece, dar durerea este tot mai adâncă la împlinirea a șase săptămâni de când ne-a părăsit pentru totdeauna cel care a fost scumpul nostru soț, frate și unchi SILAGHI GHEORGHE. Te vom plânge mereu și te vom purta de-a pururi în sufletele noastre. Familia îndurerată. Dumnezeu să-l odih-nească în pace!

27Iconostas nr. 200 iulie 2017 INFO SAH

Pagină realizată de ELEONORA și PARTENIE MIHAI, antrenori la C. S. Mediator

M-am întrebat ce ne-ar spune PIO-NUL că visează... să devină REGINĂ... să devină CAL... sau, mai știi, să se prefacă NEBUN... ori să rămână până la ultima mutare a jocului PIONUL simplu, mo-dest, dar dibace, înțelept, care a știut să fie fidel REGELUI său... Prizonier, pe nedrept, poate ”celulei” în care l-a în-chis stăpânul, pionul nu protestează și nu se revoltă; el știe că destinul i-a oferit cea mai luminoasă ”cale” de eva-dare pe care n-o poate afla decât dacă așteaptă momentul potrivit, moment, când ”paznicii” (obosiți, plictisiți sau neatenți) l-au scăpat din ochi...

Nu mai știu care a fost anume visul

inițiatorilor acestui proiect...să atragă și să formeze sportivi care îi dau ”ini-mii raționamentul minții”, să ofere un exemplu de joc sportiv, să încurajeze și să susțină pe cei care visează frumos și fericit ca și Eminescu sau ca Rimbaud în această lună când ”teii sunt înfloriți pe bulevard”. Probabil că toate la un loc... și mai ales să dea ŞAHULUI , ce i se potrivește... o manifestare în care REGELE MINȚII să fie respectat, curtat, adulat, aclamat și răsplătit...

Concret ”Visul unui pion” este o manifestare sportivă prin care se pro-movează șahul și se descoperă talen-tele din rândul copiilor și al elevilor. De aceea, proiectul vrea să-i atragă mai ales pe copiii și elevii care iubesc șahul sau îi sunt dedicați devenindu-i fideli practicanți... (Un fost ”pion” trecut prin toate ”prefacerile”, Ioan Mărășescu, maestru internațional, Directorul Clu-bului Sportiv Studențesc Medicina)”

Concursul de șah rapid ”Visul unui pion” din 10.06.2017, se află la a II-a ediție. Organizatorii sunt Clubul Spor-tiv Studențesc Medicina Timișoara reprezentat de domnul director, Ioan Mărășescu, maestru internațional, Clu-bul Sportiv Mediator din Giarmata Vii și Primăria Ghiroda.

Desfășurat în sala Căminului Cul-tural din Giarmata Vii, am avut spri-jinul Primăriei Ghiroda, a domnului primar Ionuț Stănișoiu drept pentru care mulțumim. De asemeni mulțu-mim domnului consilier Ioan Bontea și lui Cătălin Dicu, pentru ajutorul dat la amenajarea spațiului de concurs.

Ca de fiecare dată, preotul paroh Vasile Suciu, nașul clubului nostru, ne-a onorat cu prezența și a rostit împreună cu toți cei prezenți în sala de joc, rugă-ciunea împărătească Tatăl nostru și a binecuvântat această competiție ”Visul unui pion”, apoi a schimbat câteva cu-vinte amabile cu cei din jur.

Premiile oferite de C.S. Studențesc Medicina (cupe și medalii) au fost ad-mirate de copii de cum au intrat în sală, atingându-le și dorind să ajungă, în urma clasamentului, în posesia une-ia dintre cupe. Desigur că Turneul de seniori s-a bucurat și de premii în bani, conform prospectului de concurs.

Partidele s-au desfășurat în liniște și fair play așa cum îi stă bine sportului rege. Au fost în total 104 concurenți, veniți de la 10 cluburi sportive, une-le de la mare distanță: Cs Deva, Csm Vulcan, Cs Talbot Reșița, Cs Şahistul Pecica, Acs Şah Club Vados Arad, C de Şah Sânandrei, Acs Dumbrăvița, CSS 1 Timișoara, Csu Universitatea de Vest Timișoara, Cs Mediator Giarmata Vii.

Clasamente:Turneul A – Copii 8 ani: Campioană

– Ceuranu Cezara, B 8 ani: 1. Onica Dominic, 2. Lupșe

Ioan, 3. Ghișe Bogdan, F 8 ani: 1. Ştefan Iulia, 2. Bădeață

Ana-Maria, 3. Cotoară Laura. B 6 ani: 1. Pragai Bogdan, 2. Dinuț

Ion, 3. Rădoi David.Turneul B – Copii 10 ani: Campion –

Unguroiu Răzvan, B 10 ani: 1. Chiu Vlad, 2. Dereven-

ciuc Dragoș, 3. Cord Andrei.F 10 ani: 1. Andra Melissa, 2. Puiuleț

Mihaela, 3. Drăghici Isabela. Turneul C - Juniori Gr.12 ani + Gr.14

ani: Campion – Anton ClaudiuB 14 ani: 1. Andri Adrian, 2. Peter Alin F 14 ani: 1. Iarca Irina, 2. Zoller Iulia,

3. Talpalaru Andrada.B 12 ani: 1. Perescu Toma, 2. Stângu

Alin, 3. Perescu Neo. F 12 ani: 1. Tecliș Ana Maria, 2. Tal-

palaru Andreea, 3. Hoancă Alexia. Turneul D – Seniori 1. IM Petrișor

Adrian, 2. NM Mircov Nicola, 3. IM Dra-gomirescu Robin,

4. IM Bogdan Dan, 5. MF Dragomi-rescu Călin. Premiul I feminin – WIM Dragomirescu Angela.

B 16 ani: 1. Marco Momir, 2. Almă-jan Sergiu. B 18 ani: 1.Pragai Rereș, 2. Căzan Andrei, 3. Mirea Rareș. B 20 ani: 1. Panc Samuel 2. Păun Paul.

În încheiere, vă ofer această poezie care aduce zâmbetul pe buze și dez-văluie simplitatea jucătorului de șah care se îmbină armonios cu noblețea. De această dată, așa înțeleg să vă mul-țumesc tuturor pentru bucuria de a petrece împreună o zi din viața unui pion, aplecat spre visare... J

Uneori... cât de bună ar fi !?... o Remiză de salon

- V-am dat un șah cu calul, mă iertaţi, Dar e un șah lipsit de gravitate. Puteţi fugi cu regele, sau poate, Că-i preferabil calul să-l schimbaţi. Şi pentru ca să nu vă angajaţi În operaţiuni prea complicate, Dăunătoare pentru sănătate, Eu v-aș propune net să remizaţi. - Deși cred c-ar mai fi o încercare, Ea presupune un efort prea mare Şi-o foarte-ndelungată analiză... Dar cum sunt invitat la un concert Şi-acum e ora șapte fără-un sfert Accept cu dragă inimă remiză. poezie de Mircea Pavelescu din Rev.

Romană de Şah (1948)

CHIAR ȘI UN PION VISEAZĂ...

28 Iconostas nr. 200 iulie 2017

Revistă editată cu sprijinul Consiliului Județean Timiș

ISSN 1584-4323

Tehnoredactare și tipar S.C. Partoș S.R.L. , Timișoara, str. Zugrav Nedelcu nr. 5, tel: 0734 993020, e-mail: [email protected], www.tipografiapartos.ro

Periodic al comunității din Giarmata ViiAdresa: Giarmata Vii, str. Înfrățirii nr. 48-50, tel. 0256-386 777, 0744-604 975E-mail: [email protected]; Web: www.giarmatavii.ro,www.banaterra.eu/biblioteca/reviste/reviste-rurale-si-parohiale-integrale/vatra-nouaColegiul de redacție: acad. Ion Păun OTIMAN (director onorific), preot Vasile SUCIU (redac-tor-șef ), prof. Monica SUCIU, prof. univ. dr. Aurel LĂZUREANU, prof. Nicoleta SPĂTAR, asistent medical Lăcrimioara TOMIUC, ec. Viorica LUCIAN-HOFFMANN, ing. Partenie MIHAI, prof. Claudia VLAICU, prof. Valentina POPA, prof. AURICA RUEN

REȚETE CULINARE

Agenția Poștală din Giar-mata Vii funcționează în noul local construit și amenajat de Primăria Ghiroda, aflat pe strada Înfrățirea, nr. XX, după următo-rul program:

De luni până vineri între ore-le 09.00 – 11.00 oficiu și 11.00 – 16.00 pe teren.

Prin intermediul Agenției se pot expedia: corespondență simplă, corespondență specială, mandate poștale, bani, colete etc.

La Agenție se pot plăti urmă-toarele facturi de utilități: Rnel

energie, Telekom și UPC.Există spre vânzare următoa-

rele produse: timbre, plicuri, fe-licitări etc.

Personalul Agenției roagă pe toți cetățenii din Giarmata Vii să achite facturile de utilități la Agenția Poștală pentru a facilita plățile către populație, în special plata pensiilor.

Munca agentului poștal ar fi mult ușurată dacă toate casele de pe raza localității Giarmata Vii ar fi dotate cu căsuțe poștale.

Agent poștalMIHAELA ANDRECA

AGENȚIA POȘTALĂ GIARMATA VII

Ingrediente:carne de pasăre pentru ciorbă, 2 cepe, 2 morcovi, 1 ardei gras, 1 ţelină mică, paste spirale (sau fidea), 1 lingură pastă de tomate, bulion de zarzăre după gust, sare, piper, ulei, leu-ștean.

Se pune carnea la fiert. Din când în când, se ia spuma. Se fierbe pe jumătate, după care se

adaugă legumele cubule-ţe sau rase pe răzătoarea cu ochiuri mari. Se lasă să fiarbă bine.

Spre sfârșit, se adaugă pastele, pasta de tomate și bulionul de zarzăre și se potrivește gustul cu sare și piper. Se dă oala deo-parte de pe foc, se adau-gă verdeaţa tocată și un strop de ulei. Se servește cu ceapă alături.

Ciorbă de pui cu bulion de zarzăre Ingrediente

150 g unt, 200 g cio-colată cu lapte, 100 g cio-colată neagră, 50 ml lap-te, 3 ouă, 100 g zahar, 230 g faină, un praf de sare, 1 linguriță praf de copt, 250 g cremă de brânză, 80 g zahăr pudră.

Topim ciocolata cu untul și laptele. Mixăm două ouă cu sarea și 100 g zahăr, până devin spu-moase.

Peste ouă, adăugăm amestecul de ciocolată, unt și lapte și omogeni-zăm bine. La final, adau-găm făina amestecată cu praful de copt.

Pentru compoziția de brânză, mixăm oul rămas cu cremă de brânză și za-

harul pudră.Distribuim compozi-

ția cu ciocolată în tava cu hârtie de copt, adăugăm apoi, crema de brânză și, cu ajutorul unui cuțit, marmorăm puțin prajitu-ra, pentru un aspect fru-mos.

Introducem tava în cuptorul încins, pentru 30-35 de minute.

După ce se răcețte, o porționăm și o servim pu-drată puțin.

Negresă cu brânză

mesaj aniversar cĂlĂuzĂ spre cer2 editorial vatră nouă nr. 200 iulie 2017 În urma boalei de...

Documents