oameni & afacerioameni & afaceriPublicație realizată de AVISSOAnul I, Nr. 3, Martie 2016 Apare lunar

www.avisso.eu n www.oamenisiafaceri.ro n Iaşi - Bd. Nicolae Iorga, nr. 19, e-mail: oamenisiafaceri@avisso.eu, telefon: 0332.434.519, fax: 0332.818.762

totul despre redirecţionarea a 2% din impozit | pagina 3

mai multe ore lucrate pe zi nu înseamnă rezultatemai bune | pagina 2

profil | paginile 7 şi 8

CENTRUL MEDICAL IAŞIde la utopie laimplementare

CENTRUL MEDICAL IAŞIde la utopie laimplementare

Compania AVISSO a decis să se implice alături de SalvaţiCopiii Iaşi în campania de fundraising „Un gest pentru oviaţă”. Aceasta își propune schimbarea statisticilor dure-roase: „în fiecare an pierdem aproximativ 1700 de nou-născuţi. La fiecare 5 ore, un copil mai mic de un an moare.Ţara noastră se menţine pe primul loc în Uniunea Euro-peană, cu o rată a mortalităţii infantile de 8,8 la 1000 decopii născuţi vii în 2014, cauza principală fiind naşterilepremature. O treime dintre aceste decese pot fi preveniteprin dezvoltarea de programe-suport pentru mame şi co-pii şi dotarea maternităţilor şi secţiilor de nou-născuţi cuechipamente medicale performante”.

AVISSO sprijină campania „Un gest pentru o viaţă”. Puteţicontribui şi dumneavoastră!

DOSAR. O PROPUNERE PENTRU VIITORUL ORAŞULUI

publicaţia “oameni&afaceri” vă propune unexerciţiu teoretic în această ediţie. alături demedicul bogdan iliescu am încercat să ima ginămun oraş iaşi a cărui prioritate absolută ar devenisistemul de sănătate. În grupajul nostru veţiregăsi şi alte două contribuţii: cea a secretaruluide stat în ministerul sănătăţii, francisk iulianchiriac, precum şi cea a preşedintelui autorităţiinaţionale de management al calităţii în sănătateşi fost ministru al sănătăţii, vasile cepoi.

| paginile 4-6 „Sunt alături deSalvaţi Copiii și Cam-pania Un gest pentru o

viață din convingereacă numai unindu-neforţele putem ofericopiilor șansa unui vi-itor. împreună putemface posibilă creș te -rea ratei de supra vie -ţuire a copiilor nou-născuţi oferindu-le oșansă la viaţă acestor fiinţe fragile care necesită o în-grijire specială. Ca mamă, consider că nimic nu estemai important decât asigurarea unui mediu sigur șisănătos copiilor vulnerabili, lipsiţi de protecţie. Șansala viaţă este dreptul fiecărui copil!” 

– mirabela miron, manager AVISSO

Campania se desfăşoară pe site-ul de fundraising „galantom“(http://salvaticopiii-iasi.galantom.ro/mirabelamiron) şi sunteţiinvitaţi să faceţi o donaţie care să susţină campania „un gestpentru o viaţă”. Salvaticopiii-iasi.galantom.ro este platforma defundraising peer to peer care ajută la strângerea fondurilor pen-tru proiectele Ong-urilor care aduc schimbare în comunitate. 

„nu ar exista nici un motiv pentru ca unasemenea proiect să nu reuşească“

FrAnCISk IuLIAn ChIrIAC, MInIStru SECrEtArdE StAt în CAdruL MInIStEruLuI SănătăţII 

„există o bază de pornire suficient de puternică“

VASILE CEPOI, PrEşEdIntELE AutOrItăţII nAţIOnALE dE MAnAgEMEnt 

AL CALItăţII în SănătAtE

oameni & afacerioameni & afaceri2 FOCUS

Mirela Nicola

De la începutul acestui an, o dată cu intra-rea în vigoare a noului Cod Fiscal, impozi-tul pe clădiri se determină în funcţie de unalt criteriu decât cel folosit până acum, șianume scopul utilizării: rezidenţială saunerezidenţială (dacă clădirea este folosităde o persoană fizică ca și locuință sau de opersoana juridică pentru desfășurarea deactivități economice).

Clădirea rezidenţială este o cons truc -ție alcătuită din una sau mai multe camerefo lo site pentru locuit și nu pentru desfă șu -ra rea unei activități economice.

Clădirea nerezidențială este aceacon strucție în care se desfașoară activitățiad ministrative, comerciale, financiare, se-dii secundare sau puncte de lucru.

Clădirea cu destinație mixtă este oclădire folosită atât în scop rezidenţial, câtşi nerezidenţial.

În situația în care în locuință se des fă -șoa ră o activitate economică, dar în acelașitimp aceasta este folosită și ca locuință, a -par următoarele situații:

n Dacă cele două suprafețe sunt separateși nu se suprapun, atunci se va a chita im-pozitul aplicabil clădirilor re zi dențiale(aferent spațiului de locuit) + impozitulaplicabil clădirilor nerezi den țiale (aferentspațiului alocat sediului social);n Dacă nu se poate evidenția distinctsuprafața aferentă PFA/PJ de cea destina-tă pentru locuit (și/sau se suprapun) seanalizează în sarcina cui sunt înregistratecheltuielile cu u ti li tă țile.

Analiza modalității de plată a cheltuie-lilor cu utilităţile pune în dificultate PFA-urile/PJ care au domiciliul fiscal stabilit înlocuința personală și includ cheltuielile cuutilitățile locuinței în categoria cheltuieli-lor deductibile. Dacă vrei să-ți treci valoa-rea integrală a utilităților la cheltuieli de-ductibile, atunci trebuie să declari toatălocuința ca nerezidențială.

Ca noutate de ultimă oră: dacă cheltu-

ielile cu utilitățile nu sunt deduse, atunci clă -direa va putea fi declarată ca fiind re zi -dențială, iar impozitul plătit va fi impozitulaplicabil clădirilor rezidenţiale.

Pentru clădirile rezidențiale, municipiulIași se află în topul celor 10 localități careaplică cele mai mici impozite, cu o cotă de0,08%, procentul de impozitare fiind egalcu cel din anul precedent. Pentru clădirilefolosite în scop economic (ne re zi den țiale),la Iași se aplică o cotă de impozit de 0,20%asupra valorii impozabile a clădirii.

Mirela Nicola este director economic al

Miron Cont-Audit S.R.L

Românii percep mai acut decâtlocuitorii altor ţări modificăriledin ultimii ani, cu impact asupraechilibrului dintre viaţa persona-lă şi cea profesională. Muncapeste program a devenit o obiş-nuinţă a ultimilor ani şi este oprovocare pentru angajaţi, înspecial pentru cei tineri, care vorsă-şi consolideze poziţia în ca-drul companiei şi să promovezerapid.

Alina Grigoraș

Când se termină programul normal demuncă într-o companie, o parte dintre sa-lariaţi pleacă de la serviciu, iar o alta îșicontinuă activitatea fără a avea intenția dea se opri. În această lume tot mai competi-tivă, cele 24 de ore ale unei zilei nu suntsuficiente pentru a îndeplini task-urile im-puse. De multe ori, acumularea sarcinilorse datorează şi unei proaste organizări atimpului. De cele mai multe ori, dacă nu seprioritizează corect sarcinile importante,acestea vor fi terminate cu puțin timp îna -inte de deadline, ceea ce va duce la nevoiade a sta peste program.

Un studiu publicat în acest an arată cănumărul mediu de ore lucrate pe săptămâ-

nă este în creştere în ultimii trei ani faţă deperioadă anterioară, peste 50% dintre res-pondenţi indicând acest lucru, faţă de doar

14% care susţin că numărul orelor lucratea scăzut. Peste 70% dintre cei chestionaţiau precizat că stau peste program la servi-ciu, dintre aceştia 34% au precizat că lu-crează chiar mai mult de 46 de ore pe săp-tămână.

Deşi principalul motiv pentru lucrulpeste program este creşterea productivi-tăţii, studiile ultimilor ani arată că efectuleste tocmai invers. Angajaţii suprasolici-taţi dezvoltă diferite afecţiuni în legăturăcu lucrul peste program, iar consecinţa di-rectă o reprezintă scăderea performanţei.Pe lângă afecţiunile fizice care pot apăreaîn legătură cu suprasolicitarea organismu-lui (oboseala cronică, dureri de cap, hiper-tensiune, afecţiuni ale coloanei), munca înexces afectează angajaţii şi psihic. În pri-mul rând, aceştia nu mai au timp pentruviaţa privată, pentru relaxare sau pentruactivităţi sportive cu efecte benefice asu-pra sănătăţii. Din acest motiv, oamenii de-vin irascibili, apar neînţelegerile în familieşi standardul de viaţă se degradează trep-tat. Generaţiile nou intrate pe piaţa munciiîncearcă găsirea unui echilibru optim întreviaţa profesională şi cea personală, ceea ceva duce în viitor la salariaţi sănătoşi şimulţumiţi.

Alina Grigoraş este manager de resurseumane în cadrul grupului AVISSO, cupeste 10 ani de experienţă în domeniu.

Radu Macrinici

Societățile  comerciale  (sau  orice  entitatefără personalitate juridică) sunt declarate in -ac tive și le sunt aplicabile prevederile din Co-dul Fiscal privind efectele inactivității dacă seaflă  în una dintre următoarele situații: nu  îșiîndeplinesc,  pe  parcursul  unui  semestru  ca -len  daristic,  nici  o  obligație  declarativă  pre -văzută  de  lege;  se  sustrag  de  la  efectuareains pecției  fiscale  prin  declararea  unui  sediufals, care nu permite inspectorilor fiscali să i -den tifice și să verifice compania; organul fis-cal  central  constată  că  nu  funcționează  ladomiciliul  fiscal  declarat;  inactivitatea  tem -po rară înscrisă la Registrul Comerțului; dura-ta  de  funcționare  a  societății  este  ex pi ra tă;societatea nu mai are organe statutare; dura-ta  deținerii  spațiului  cu  destinația  de  sediusocial este expirată.

Societățile  comerciale  inactive  pot  fi  re-activate numai de către organul fiscal pe razacăruia  firma are domiciliul  fiscal. Pentru a  fireactivată,  firma  trebuie  să  îndeplinească,cumulativ,  următoarele  condiții:  să  își  înde -pli nească toate obligațiile declarative pre vă -zu te de  lege; să  își  îndeplinească toate obli -ga țiile de plată; organele fiscale să constatecă  firma  își  desfășoară  activitatea  la  sediulfiscal declarat.

În  cazul  în  care  cele  trei  condiții  de  maisus sunt îndeplinite cumulativ, contribuabilulpoate  depune  o  cerere  organului  fiscal  în  acărui evidență este înregistrat, pentru a solici-ta  reactivarea.  Declararea  inactivității  uneifirme  duce,  practic,  la  blocarea  acti vi tă țiiacesteia. O parte din aceste consecințe sunt:nedeductibilitatea cheltuielilor (nu sunt de-ductibile cheltuielile  înregistrate  în e vi dențacontabilă care au la bază un document emisde  un  contribuabil  inactiv);  contribuabililorinactivi li se anulează automat înregis-trarea în scopuri de TVA începând cu datacomunicării deciziei de declarare în inac -tivi tate (persoanele  impozabile cărora  li  s-aanulat  înregistrarea  în scopuri de TVA  în ur-ma declarării  inactivității  fiscale, vor  solicitala reactivare înregistrarea în scopuri de TVA,la organul  fiscal  competent.  Înregistrarea  înscopuri  de  TVA  se  consideră  valabilă  în-cepând  cu  data  comunicării  Deciziei  de  în-registrare  în  scopuri  de TVA);  inactivitateau nei societăţi se trece în cazierul fiscal al ad-ministratorilor și asociaţilor societăţii res -pective, cu consecinţe grave pentru a ceștia:nu li se aprobă înființarea de noi so cie  tăți, nu lise aprobă exercitarea unei ac ti vi tăți  indepen-dente, nu li se permite cesiunea păr ților socialesau acțiunilor, nu li se permite nu mirea de noireprezentanți  legali  sau  schim barea  acțio na -ria tului  etc.  Practic,  pâ nă  la  reactivare,  firmanu mai poate încheia nici o afacere; firma va fiștearsă din Registrul operatorilor intracomu-nitari, deci nu va mai putea face nicio ope ra -țiune intracomunitară.

Radu Macrinici este economist în cadrulgrupului AVISSO, cu peste 20 de ani deexperienţă în domeniul financiar-contabil.

CE SE ÎNTÂMPLĂ DACĂUN CONTRIBUABIL ESTE DECLARAT INACTIV?

FISCALITATE

Impozitul pe clădiri, vedetaincontestabilă a „sezonului“

Mai multe ore de muncă pe zinu aduc rezultate mai bune

Norma de lucru de 8 ore/zi (40 ore/săptămână) a apărut în secolul al XVIII-lea, în cadrul Revoluţiei Industriale. În1817, Robert Owen, reformist social şi unul dintre fondatorii socialismului utopic, a creat sloganul „eight hourslabour, eight hours recreation, eight hours rest”. Henry Ford a schimbat fundamental programul de lucru în cadrulcompaniei sale în 1914, când a anunţat că se vor lucra doar 8 ore/zi, iar în 1926 a hotărât închiderea fabricilor în zilelede sâmbătă şi duminică, apărând astfel conceptul de weekend.

oameni & afacerioameni & afaceri 3FOCUS

Câte formulare suntneCesare pentru astrânge 10.000 de leiVom lua o situaţie ipotetică în care un ong doreşte ca în ultimultrimestru al anului 2016 să iniţieze o campanie umanitară de aju-torare a persoanelor cu dizabilităţi, a cărei valoare este de 10.000lei. Considerăm că principala sursă de finanţare a acestei campaniise bazează pe campania de redirecţionare a 2 % şi că se adreseazăcontribuabililor cu un salariu minim pe economie. astfel, pentru aajunge la cuantumul sumei de 10.000 lei, membrii ong-ului vor finevoiţi să strângă peste 439 de formulare privind virarea a 2 % dinvenitul pe salarii.

pentru perioada ianuarie-iunie 2015, pentru un salariu de 975lei, se datorează un impozit de 90 lei. astfel, baza de calcul pentruvirarea a 2% este 90 X 6 luni = 540 lei. pentru perioada iulie-de-cembrie 2015, pentru un salariu de 1050 lei, se datorează un impoz-it de 100 lei. astfel, baza de calcul pentru virarea a 2% este 100 leiX 6 luni = 600 lei. pentru anul 2015, un contribuabil poateredirecţiona suma de 1140 lei (impozitul aferent anului 2015) X2% = 22,80 lei. pentru 10.000 lei vor fi necesare 439 formulare acâte 22,80 lei fiecare.

Totul despre2%O EXEMPLIFICARE

Din 2003, prin Legea 571, orice persoană fizică poatedispune o dată pe an de 2% din impozitul pe venit viratBugetului de Stat şi îl poate redirecţiona către o organi-zaţie neguvernamentală care activează în domenii pre-cum sănătate, educaţie, protecţia mediului sau a ani-malelor, cultură și protecţie socială. Adică acele domeniiîn care două procente din impozitul pe care oricum îl da-torezi poate avea cu adevărat impact. Persoanele fizicepot redirecţiona până la 2% din impozitul anual pe veni-turile din salarii, dar şi din impozitul pe alte venituri înafara salariului (venitul net anual din activităţi indepen-dente, cedarea folosinţei bunurilor, activităţi agricole,câştigul net anual din transferul titlurilor de valoare,câștigul net anual din operaţiuni de vânzare-cumpărarede valută la termen, pe bază de contract şi orice alteoperaţiuni de acest gen) pentru susţinerea entităţilornon-profit care se înfiinţează şi funcţionează în condiţii-le legii, unităţilor de cult, precum şi pentru acordarea deburse private, conform legii.

Diana Ciobanu

Trebuie avut în vedere că persoa-

nele cu pensii de peste 1.000 lei nu

pot dispune de sumele reprezen-

tând 2% din impozitul datorat dacă

obţin venituri doar din pensii. Pro-

cedura de redistribuire este relativ

simplă, urmându-se câţiva paşi:

1: Se alege domeniul şi organi-

zaţia către care se doreşte a se re -

di rec ţiona 2% din impozit.

2: Se vor identifica datele de

con tact ale organizaţiei. Sunt ne-

cesare următoarele informaţii: nu-

mele organizaţiei, codul de iden ti -

fi care fiscală (codul fiscal), contul

or ganizaţiei în format IBAN.

3: Se completează datele pe

de claraţia specială în funcţie de

sur sa de venit (declaraţia poate fi

cu uşurinţă descărcată de pe site-

ul ANAF):

n dacă aveţi venituri din salarii

se completează Declaraţia 230 –

„Cerere privind destinaţia sumei

reprezentând până la 2% din

impozitul anual şi deducerea

cheltuielilor efectuate pentru

economisirea în sistem colectiv

pentru domeniul locativ” (punc-tele A şi B). Dacă în momentulcompletării nu se cunoaşte su-ma corespunzătoare a 2% dinimpozit, se poate lăsa necomple-tată căsuţa respectivă - suma vafi calculată de către organele fis-cale.n dacă aveţi venituri din altesurse (cedarea folosinţei bunu-rilor, drepturi de autor etc.) secompletează declaraţia 200:„Declaraţie privind veniturilerealizate din România”. Atenţiela completarea datelor, inclusivdatele organizaţiei: nume, codfiscal şi cont bancar.

Atenţie! Această sumă nu re-

prezintă o sponsorizare sau o dona-

ţie, ci este o parte a impozitului pe

venit deja achitat, care poate fi di-

recţionată de către fiecare persoană

fizică în parte către organizaţia pe

care doreste să o susţină. Procesul

este gratuit, pe contribuabil nu-l va

costa nimic în plus. Banii se vor re-

trage din impozitul pe care acesta

sau com pania la care lucrează îl plă-

teşte către stat. Redirecţionarea se

va face de către stat, începând cu

trimestrul al IV-lea al anului în curs.

Formularele se pot depune di-

rect la registratura organului fiscal

sau se pot trimite prin Poştă, cu

scrisoare recomandată, la Admi-

nistraţia Finanţelor Publice a loca-

lităţii de domiciliu (potrivit legii,

es te acceptată şi adresa unde locu-

ieşte efectiv deponentul, în cazul

în care aceasta este diferită de do-

miciliu, pentru persoanele fizice

care au domiciliul fiscal în Româ-

nia) sau la Administraţia Finanţe-

lor Publice corespunzătoare sur-

sei de venit (de exemplu adresa

companiei/instituţiei angajatoa-

re). Pentru uşurarea procesului,

for mularele pot fi colectate de or-

ganizaţia beneficiară, urmând ca

aceasta să le depună la registratu-

ra organului fiscal, caz în care tre-

buie să aibă anexate: fişa fiscală a

persoanei şi copie după actul de

identitate al persoanei fizice res-

pective. Pentru anul fiscal 2015,

termenul de depunere este 25 mai

2016.

Diana Ciobanu este Director alDepartamentului de Audit încadrul grupului de firme AVISSO.

oameni & afacerioameni & afaceri4 DOSAR

Cât de mult v-a schimbat pro -fesional experienţa americană, la Houston?

Eu am făcut în Statele Unite aleAmericii studii postodoctorale.Din punctul de vedere al cunoştin-ţelor practice de medicină, nu potsă spun că am câştigat foarte mul-te, însă altfel stau lucrurile din pri-vind din perspectiva dezvoltăriipersonale. A fost fabulos! De lafaptul că înţelegi altfel lucrurile(mai ales la cei 28 de ani pe care îiaveam atunci), la acela că intri în-tr-un mediu foarte profesionist şiamabil chiar – asta te schimbă. Îndouă luni nu se întâmplă schimba-rea, dar în trei ani da. Am învăţat,de asemenea, cum să scriu ştiinţi-fic, cum se vinde mai apoi dome-niul ştiinţific – cultural vorbind.Noi „nu ne vindem” în nici un felaici. Orice se vinde, şi ideile suntde vân zare, la fel cum este de vân-zare o pereche de pantofi. Trebuiesă în veţi de la oamenii care fac as-ta de când sunt ei.

Care a fost cel mai mare şoc?

Egalitatea creierelor. Atunci cândnu am recunoscut un laureat al

Pre miului Nobel pentru Medicinăstând la ţigară şi la taclale, ci abiacând i s-a afişat numele pe perete.Atunci, ca oricărui român, mi s-auînmuiat genunchii şi am spus: „iauite cu cine am stat de vorbă!”. Du-pă aceea am mai avut ocazia să maistau de vorbă cu alţi cinci laureaţiai Nobelului şi toţi erau la fel: priete-noşi, „oameni”. Apoi am învăţat şi eucă acolo, cu cât devii mai mare, ai re-zultate recunoscute, eşti obligat săte apropii de ceilalţi şi să dai câte ce-va înapoi. Dacă nu faci asta, eşti „ex-matriculat” din prima. Al doilea lu-cru: este extrem de important săcreşti oameni buni. Noi suntem ocultură marcată profund de ideeacă trebuie să aduni pe lângă tinenişte „proşti” pe care să îi manipu-lezi apoi după bunul plac. Profundgreşit! Nu poţi să ajungi departe deunul singur, indiferent de profesie.

Aţi susţinut de curând o prezentarea Centrului Medical Texas din Hous-ton, un sistem integrat care pro-duce venituri importante. Cifrelesunt uluitoare: 106.000 angajaţipermanenţi, 54 de instituţii medi -cale, din care 21 de spitale, 4 şcolide medicină, 8 institute academice

şi de cercetare în acest domeniu, 6şcoli de asistenţi medicali. Peste 7milioane de pacienţi sunt trataţi a -nu al la Houston, mulţi dintre aceştiade pe întreg teritoriul SUA şi dinstrăinătate. Iar impactul economicasupra regiunii este uriaş: 15 miliardede dolari anual. Şi atunci întrebareanoastră este aceasta: ar putea Iaşulsă preia acest model integrat, să-l„plagieze” şi adapteze local?

La Iaşi avem cel mai important lu-cru: oamenii. Toată lumea se uităpeste graniţe, oriunde, şi vede ba-nii. Este o eroare gravă! Când teuiţi trebuie să vezi oamenii şi săîn ţelegi că oamenii foarte buni ca -ută un loc în care să crească. Asta eculmea – avem un noroc colosal săavem aici Universitatea de Medici-nă! O spun în cunoştinţă de cauză,pentru că am studenţi de câţivaani deja şi vă pot confirma că sunta traşi oameni extrem de valoroşi.I dentificăm în rândul studenţilorcreiere cu o capacitate imensă. Deasemenea, avem în spitale profe-sionişti, să nu credem că au plecattoţi. Dar identific şi o altă proble-mă – toată lumea se aşteaptă de laspitale ca acestea să fie generatoa-

Centrul Medical Iaşi de la utopie la implementare

În ediţia din martie a suplimentului “oameni&afaceri” vă propunem un exerciţiu teoretic,pornind de la un interviu pe care publicaţia noastră l-a realizat cu medicul Bogdan Iliescu,asistent universitar la Universitatea de Medicină şi Farmacie “Grigore T. Popa” din Iaşi şispecialist neurochirurg în cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă „Prof. dr. Nicolae Oblu“ dinIaşi. Pornind de la o prezentare pe care acesta a realizat-o pe baza experienţei sa profesio-nale americane (a urmat cursuri postdoctorale în Houston) şi de la exemplul Centrului Me-dical Texas, am încercat să imaginăm un oraş Iaşi a cărui prioritate absolută ar deveni sis-temul de sănătate. Impactul economic al Centrului amintit este de 15 miliarde de dolari,constând într-un adevărat “ecosistem” – de la şcoli de medicină, institute de cercetare şiajungând la spitale care oferă servicii pacienţilor de pe întreg teritoriul SUA şi din lumea în-treagă. Un sistem care a creat nenumărate locuri de muncă şi în afara zonei medicale pro-priu-zise, aducând bunăstare întregii comunităţi. Interviul îl puteţi citi mai jos, după cum îngrupajul nostru (pagina 6) veţi regăsi şi alte două contribuţii: cea a secretarului de stat înMinisterul Sănătăţii, Francisk Iulian Chiriac, precum şi cea a preşedintelui Autorităţii Naţio-nale de Management al Calităţii în Sănătate şi fost ministru al Sănătăţii, Vasile Cepoi.

medicul neurochirurg Bogdan iliescu:

„Pe termen lung, investiţia ţi seîntoarce însutit, deşi pe momentnu îţi aduce nici un vot“

re de venit. Este o concepţie pro-fund greşită! Spitalul este un pro-ducător de profit în momentul încare tot sistemul este privat, şiatunci el se comportă ca o fabrică.În sistemul public nu acesta estesco pul tău. În toată lista pe care aţici tat-o mai devreme privitoare laHouston, cheia este la institutelede cercetare. Medicina este o ştiin-ţă care depinde de cercetare maimult decât orice. Doctorii suntcum va cercetători înnăscuţi, fie căpriveşti lucrurile strict prin pris-ma cercetării personale pe care ofaci involuntar prin intermediulpa cienţilor pe care i-ai avut. E tot oformă de ştiinţă, la „rădăcina pro-blemei”. Însă în spate trebuie să fieun întreg sistem, să înţeleagă căaceia nu sunt oameni pe care îicreşti pentru profit, îi trimiţi laMBA-uri şi apoi îi aduci în fabrică.Doctorii şi cercetătorii nu sunt niş-te oameni care fac bani, ci careconsumă enorm de mulţi bani. Departea cealaltă, să ne gândim căam avea în Iaşi un centru de vârf încercetare în orice domeniu medi-cal vreţi dumneavoastră. Ei bine,acela îţi aduce o notorietate şi îţicreează o aură care rezolvă foartemulte dintre celelalte probleme.Tot vorbim despre succesul mediu-lui IT. Trebuie să avem în vedere căspecia liş tii din IT produc încă de pebăncile şcolii. Medicina nu producebani, dar generează o notorietatepe care nu ţi-o aduce nimic altceva,poate doar dacă ai avea Capela Six-tină în oraş. Însă, dacă lucrurile ar fifăcute după modelul despre carevorbim, ar putea aduce inclusivfoarte mulţi bani în Iaşi şi un viitorsigur.

Este zona privată medicală o

componentă importantă pentru o

construcţie precum aceea pe care

încercăm să o imaginăm în această

discuţie?

Este o verigă fundamentală, esen-ţială. Dacă luăm modelul Houston-ului, centrul acela medical singuraduce 15 miliarde de dolari. Aşa-dar, nu mai este doar blazon, ci şibusiness pur. Iar acesta poate fibusiness atâta vreme cât e privat.Nu cere nimeni de pe Pământ de lao instituţie de stat să fie perfor-mantă din punct de vedere econo-mic. Iar asta ne afectează pe toţi,pentru că ştim cum funcţioneazălucrurile într-o instituţie de stat încare nu există nici un fel de moti-vaţie - nici de orgoliu, nici finan-ciar. Revenind - la Houston nu sebazează nimeni pe pacienţii dinoraş sau din statul Texas. Ei vin depeste tot din SUA şi din lume. Baniiprovin, pe de o parte, din serviciilemedicale taxate corect – în nici uncaz o operaţie nu costă o su tă saudouă de lei. Pe de altă par te, suntcreate enorm de multe lo curi demuncă. Spre exemplu, psi hologii

care lucrează cu pacienţii şi cu fa-miile lor şi care costă 100 de do-lari pe oră. Medicina are atuul căpoate crea în jurul său o puz deriede locuri de muncă şi o puz deriede locuri de muncă nemedicale.Nevoile oamenilor în suferinţă fi-ind atât de mari, o lume civilizatăle poate crea condiţii ideale şiscoate şi venituri remarcabile – to-tul fiind şi în beneficiul pa -cientului, dar şi al economiei loca-le. Aşadar, plecând de la facultateade medicină şi ajungând până lacele mai nişate spitale din punctulde vedere al specializărilor –, cumeste cel în care lucrez eu: neu ro -chirurgia nu are atât de mulţi pa-cienţi precum oftalmologia sau gi-necologia –, oamenii trebuie să rea -lizeze că asta este marea şansă a Ia-şului. Avem exemple din România –Clujul cu institutul său de oncologiea făcut ceva important. Toată comu-nitatea este în spatele lui, iar noto-rietatea e foarte mare. Mai ales căoncologia este în toată lumea asta ospecialitate foarte bănoasă. Şi numă refer la faptul că iei pielea de pebietul pacient, care are şi aşa o boa-lă îngrozitor de gra vă, ci pentru că eo zonă care se finanţează cu foartemulţi bani în cercetare, studii clini-ce şi aşa mai departe.

Să încercăm să ducem exerciţiul

nostru teoretic şi mai departe.

OK. Să plecăm de la ideea că medi-cina poate deveni motorul econo-mic al Iaşului. Să cădem de acordcă nu avem de vizitat mare lucru înIaşi, că nu suntem nici oraş turisticşi nici de shopping neapărat. Demâine să facem aşadar! Ce? O stra-tegie prin care să stabilim că demâine majoritatea banilor se ducspre proiecte pe termen lung. Ceeace înseamnă că cine ar conduceoraşul acum şi ar aplica asta nu osă mai fie votat de nimeni pestepatru ani. Dar nu mai cheltuim ba -nii fără rost. Ca să nu mai spun câţibani se pot aduna pe zona medica-lă din fonduri europene ca să con-struieşti un institut de cercetareserios pentru care oamenii îi ai de-ja în Iaşi. Esenţială, ca peste tot,este implicarea mediului privat.Sunt foarte mulţi bani care stau orila saltea, ori în echipe de fotbal saualte tâmpenii şi care nu produc ni-mic până la urmă. Eu înţeleg nece-sitatea unei echipe de fotbal atuncicând face bine la psihicul colectiv.Dar când nu reuşeşti să faci nici culucrul acela performanţă şi nici cualtceva, mi se pare periculos. Vămai dau un exemplu: în Houstonnu există nici un spital care să nuaibă în titulatură un nume pro-priu. E clădirea „Icsulescu”. Noi râ-dem, dar americanii nu râd. Pen-tru că un om a venit, a dat niştebani şi a făcut un mare bine comu-nităţii, este un loc în care nişte oa-meni foarte deştepţi vin şi se pundeasupra celorlalţi. Iar faptul că

cercetarea medicală şi sistemulmedical în an samblu reprezintă oinvestiţie foarte importantă nu eilustrativ nea părat doar pentruHouston, ci să privim puţin la ceeace se întâmplă în Israel. Asta tre-buie să înţeleagă „planificatorii”:că, deşi pe moment nu ţi-ar aducenici un vot, că aşa se pune din pă-cate problema la noi, pe termenlung investiţia ţi se întoarce însu-tit, înmiit. În lumea asta poţi fi celmai puternic, în sensul de a avea,să zicem, o armată uriaşă şi binedotată. Sau poţi fi cel mai deştept!

Aşadar: cercetare, investiţii private...

Şi investiţii publice! Dacă de mâinene-am apuca să facem lucrurileaşa cum trebuie, vreo 5 ani de zile

nu am putea spune absolut nimic,nu am putea să promovăm ceva.Trebuie doar să construim, să adu-năm şi să lăsăm oamenii să vină curezultate.

Şi cum poate înţelege acest lucru

comunitatea locală, care de multe

ori se „izbeşte” de un sistem sani-

tar ale cărui performanţe nu le

vede? Mai mult, sunt pacienţi

ieşeni care deja caută alternative în

ţară în altă parte sau în străinătate

pentru a se trata.

Oamenii din Iaşi sunt totuşi mândrică au spitale, că există aici medicibuni. Face parte din mândria locală.Din păcate, evenimentele neplăcutedin ultimii ani nu ştiu dacă au sub-minat neapărat această percepţie,

dar bine nu au făcut cu siguranţă. Şiaici ar fi un lucru colosal ca stare despirit să punem în aplicare un planprecum cel despre care vorbim. Nuştiu dacă de spitale avem noi nevoieneapărat, cât de făcut lucruri noi încele care deja există. Nu dărâmămca să construim din nou. Profe sio -niş tii trebuie doar stimulaţi să în-ceapă să facă lucrurile pentru careau deja pregătirea necesară. Docto-rul e un om de ştiinţă, nu de busi-ness. Nu el poate să facă un sistemîntreg să funcţioneze. Să vă dauexemplul nostru, al neuro chi rur -gilor. Noi lucrăm cu echipe mul ti -disciplinare, dar sunt echipe perso-nale, ca să spun aşa. Nu a stat ni-meni să gân deas că un sistem, aşacum se întâmplă afară. Suntem, dinpăcate, dez or ganizaţi.

oameni & afacerioameni & afaceri 5DOSAR

Cum am putea totuşi dezvolta la Iaşi zona de turism

medical?

avem un potenţial imens. chiar la nivelul la care sun-tem noi acum am putea să începem să facem bani dinmedicină. Dau un singur exemplu – o prietenă de-amea din Houston a vrut să-şi facă dantura şi a primit oestimare (pentru că la final preţul ar fi fost mai marecu siguranţă). ei bine, ea cu banii aceia şi-a făcut în iaşitoată dantura, şi-a dus părinţii în excursie în europa şia rămas şi cu o grămadă de bani. asta m-a făcut să măgândesc la faptul că ar putea fi o ocazie uriaşă pentrunoi, am putea combina serviciile medi cale cu turismlocal. aducându-mi prieteni americani sadea aici, amremarcat că pentru ei e fascinantă românia. o dată cănu seamănă cu nimic din ceea ce au acasă, iar dinpunctul lor de vedere românii sunt super simpatici.când îi pui în colectivităţi, românii devin mai ciudaţi,dar altfel sunt nişte persoane colosale.

Doar că, în perspectiva unui Centru Medical Iaşi,

infrastructura va juca un rol major.

Deja am făcut un pas imens înainte cu aeroportul, de-ja iaşul este un altfel de oraş. Pentru mine, infra -structu ra este o scuză foarte bună de a nu face nimic,ci doar să ne ocupăm de lucrurile care pot să ne aducăun comision. mergem pe străzile astea şi pentru că lecolindăm zi de zi avem o impresie catastrofală. ce-amdes coperit la musafirii americani e că problemele noa s - tre fac parte din şarmul locului. să nu vă imaginaţi căîn Houston nu există gropi. Poate că, dat fiind ştaiful

european cu care am fost educaţi, credem că totul tre-buie să fie la linie. Greşit, nu acesta e scopul! scopuleste să se simtă bine şi să vadă altceva. iar in fras truc -tu ră modernă înseamnă inclusiv infrastructură de co -mu nicaţii, domeniu la care stăm foarte bine, am ajunsvedete în dezbaterea prezidenţială americană. era sănu mai vedem Peleşul atunci când au vizitat româniapri etenii americani, pentru că ne opream foarte des săfa cem poze – ba cu oile, ba cu căruţele , ba cu tico – săva dă un texan aşa ceva şi să îi spui că este maşină re -pre zintă un lucru colosal. Peleşul era deja pe locul doi.

Să le vindem aşadar şi o poveste la pachet.

ca să cităm dintr-un mare film, „mâna întinsă care nuspune o poveste, nu primeşte pomană”. nu vrea ni-meni să primească pomană, toată lumea e foarte bu -cu roasă să muncească atunci când efortul îi este re-cunoscut şi financiar şi mental. singura problemăcare apare este – de ce să facem noi atâtea lucruri? a -şa e, ce bătaie de cap este să începi să te gândeşti, săpui pe hârtie, să te duci personal să te întâlneşti cuoa menii din america – că doar nu o să se ducă mediciisă facă treaba asta! Şi chiar dacă facem noi o firmă şile promitem marea cu sarea, în spate trebuie să ai unpersonal profesionist şi eficient. americanul vine, darvrea ca permanent cineva să aibă grijă de el, precumşi să ai „viza” unei autorităţi, e o componentă im por -tantă pentru el. or, la noi, din păcate, orice presu -pune o mare bătaie de cap este dat la o parte, că doarnu te-ai făcut autoritate locală să primeşti câţiva lei şisă îţi mai baţi şi capul pentru asta.

infrastructura este o scuzăfoarte bună De a nu face nimic

oameni & afacerioameni & afaceri6 DOSAR

STRATEGIE. RESURSE. IMPLEMENTARE

Se vorbeşte tot maiapăsat în ultima perioadădespre lipsa unui proiectde oraş pentru Iaşi.Suplimentul „oameni şiafaceri” vă invită sărăspundeţi la câtevaîntrebări privind unposibil proiect – CentrulMedical Iaşi.

1. Poate fi gândit pentruIaşi un sistem brevetatîn străinătate care săconducă la un sistemintegrat de învăţământmedical, cercetaremedicală (institute decercetare), serviciimedicale de stat şiprivate?

2. Care ar fi, în opiniadumneavostră, resursele(nu doar cele financiare)pe care comunitatealocală ar trebui să lealoce unui asemeneaproiect?

3. Cum ar putea ficonvinsă comunitatea căar putea fi făcută oprioritate dindezvoltarea CentruluiMedical Iaşi, dincolo deorgolii?

4. Care ar fi atuurileIaşului în comparaţie cualte centre urbane dinromânia pe zonamedicală în prezent?

1. Este adevărat că există mo-dele de succes în străinăta-

te ale unor sisteme integrate în do-meniul medical. Acestea nu auajuns însă funcţionale peste noap-te. Deja, de mai mulţi ani, în siste-mul spitalicesc din România s-aufăcut paşi importanţi spre descen-tralizare. Comunitatea locală ştiemai bine nevoile spitalelor, dinacest motiv asumarea unei părţiimportante a acestora de către pri-mării şi consilii judeţene a fost unpas necesar. Construcţia viitoruluiSpital Regional de Urgenţe la Iașiva fi, de asemenea, un pas înaintespre creionarea unui sistem medi-cal ieşean eficient şi modern. Prac-tic, odată aşezat pe baze solide,sis temul public de sănătate, la caresă adăugăm serviciile medicaleprivate, pe fundamentul unui învă-ţământ medical puternic – nu exis-tă practic un motiv pentru ca unproiect care să definească Iaşulprin medicină să nu reuşească.

2.Dacă decidenţii locali vorhotărî că un proiect precum

cel despre care vorbiţi dumnea-voastră la modul teoretic ar fi feza-bil şi ar deveni o propritate, în mo-mentul în care s-ar trece la creio-narea unui proiect, atunci s-ar pu-tea identifica şi sursele de finanţa-re. Pe diferite paliere, aportul poatefi atât de la bugetul central, cât şidin resursele locale ori fonduri aleUniunii Europene. Un parteneriatpublic-privat este, de asemenea, dedorit – dacă legislația o permite.

3.Îmi este imposibil să îmiimaginez că întreaga comu-

nitate ieşeană nu este deja con-ştientă de atuurile sale – fie că vor-bim despre Universitatea de Medi-cină şi Farmacie, de profesioniştiidin zona medicală. În peisajul ro-mânesc, Iaşul are locul său aparte,după cum rolul de centru medicalregional în Moldova nu i-l poatecontesta nimeni. Iaşul fiind uncentru universitar puternic, acesta

reprezintă un punct de plecare ex-celent. Comunitatea poate înţelegefoarte uşor că o dezvoltare sănă-toasă a sectorului medical ar în-semna automat locuri de muncăpentru profesioniştii pregătiţi înşcoala de medicină. Practic, aceştianu s-ar mai gândi să plece din Iaşi,ci vor avea chiar aici provocărileprofesionale – carieră didactică,carieră în cercetare, posturi im-portante în spitale. În plus, ieşeniitrebuie să înţeleagă că medicinanu este un domeniu închis, ci lu-crează cu furnizori, spitalele aunevoie de diferite tipuri de serviciicare le sunt necesare pentru afuncţiona. Dacă oraşul Iaşi ar de-veni un centru important în dome-niul turismului medical, aşa cumsugeraţi prin implementarea unuiastfel de proiect, beneficiarii nu arfi doar spitalele însele, ci, pentru alua un exemplu banal, şi industriahotelieră, de pildă. Iar un mediueconomic stabil asigurat prin ser-

vicii medicale de mare calitate seva reflecta automat şi în taxele lo-cale plătite şi, în cele din urmă, înbunăstarea întregii comunităţi.

1. Pentru Iași, una din celemai importante și du -

rabile resurse o reprezintă în -vățământul me dical și asisten țamedicală de specialitate. Pe do -meniul cercetării medicale e -xistă câteva puncte de por nirecu potențial de dezvoltare încu-rajator. Mă refer la cercetări îndomeniile oncogeneticii, al bio -lo giei celulare etc. Aceste acti -vi tăți funcționează re lativ inte-grat, dar nu există un plan stra-tegic de dezvoltare unitară șisus ținută. Fiind vorba despreac tivi tăți care se desfășaoră înor ga nizații cu personalitate ju-ridică diferită, o formă de orga-nizare care să permită o dezvol-tare pla nificată și durabilă arcon stitui un beneficiu pentru

fiecare dintre ele și pentru toa-te la un loc. O posibilă organiza-re ar fi cea de tip cluster, pentrurealizarea căruia este necesarun grup de inițiativă și voință.

2. Prima resursă ar fi voințade a promova și susține un

astfel de proiect. Odată inițiat, seevaluază și nevoia de resurse.

3. Comunitatea se convingecând vede rezultate. Ini țial

trebuie să fie convinși re pre zen -tan ții comunității. Cultura asocie-rii este cea care ne lip seș te. Dincauza orgoliilor, nu vedem benefi-ciile asocierii în dezvoltarea unuiproiect comun cu beneficii maripentru comunitate și, implicit,pentru cei care-l derulează.

4. Centrul universitar Iași,cel puțin în domeniul me-

dical, are o poziție privilegiată,de oarece este singurul într-o re-giune de aproape 4 milioane delocuitori. La aceasta se adaugăun corp profesional medical deelită, existența unor unități me-dicale publice și private care auinvestit în tehnologie și carepot face performanță în dome-niu. Universitatea de Medicinăși Farmacie „Gr. T. Popa” are înderulare un proiect de aproxi-mativ 60 de milioane de euro,inclusiv în domeniul cercetării,Institutul Re gional de Oncolo-gie are un pro iect de cercetarefinanțat pe bani europeni deaproximativ 12 milioane de eu-ro, în curs de finalizare etc. Deciexistă o bază de pornire sufi-cient de purternică.

ÎNTREBĂRILE„OAMENI & AFACERI“

FrAnCISk IuLIAn ChIrIAC, SECRETAR DE STAT îN MINISTERuL SăNăTăţII

„Plecând de la baze solide, nu ar existanici un motiv pentru ca un asemeneaproiect să nu reuşească “

VASILE CEPOI, PREŞEDINTELE AuToRITăţII NAţIoNALE DE MANAgEMENT AL CALITăţII îN SăNăTATE, FoST MINISTRu AL SăNăTăţII

„Cultura asocierii este cea care ne lip seşte“

oameni & afacerioameni & afaceri 7PROFIL

Despre decizia radicală în privinţaschimbării profesiei, Dan Mihocispu ne că nu a vrut altceva decât săelimine un plafon în privinţa vise-lor şi aspiraţiilor sale. „Din ferici-re, mi-am realizat multe dintreele”, spune domnia sa. Ce au în -sem nat primii ani de „Casa Ta“? Searată surprins să fie invitat să re-memoreze vremurile în care lucra„într-o cameră de hotel la Conti -nen tal închiriată, mobilată prinamabilitatea proprietarei cu o ma -să, două scaune şi o canapea maiveche şi o investiţie într-o maşi năOpel din o mie nouă sute toam na.Eram şi secretară, şi şofer, şi agent”.Primul client a fost chiar un fost co-leg din Ministerul Apărării Naţio-nale şi îşi aminteşte perfect dataacestei tranzacţii – 3 martie 2001,un moment „pe care sigur nu amsă-l uit niciodată. Aveam emoţii cala prima injecţie, era prima tran-zacţie şi habar nu aveam cum vordecurge lucrurile, deşi teoretic lecunoşteam”.

De la începutul anilor 2000 şipână azi, încrederea între clienţi şiagenţii imobiliari a tot crescut, fi-ind depăşite prin profesionalism oserie de bariere importante. Agen-ţiile nu pot presta un serviciu „cuforţa”, după cum e şi rolul celor ca-re lucrează în această industrie săsădească încredere şi să livrezeclienţilor rezultate. „Clienţii, pe deo parte, evită să lucreze cu o agen-

ţie imobiliară fără să cunoascăfoarte bine de ce. Pe de altă parte,în istoria agenţiilor imobiliare aufost şi agenţi care nu s-au compor-tat într-o asemenea manieră încâtsă-şi atragă clienţii”.

„când toată lumea fuge într-o parte, tu mergi în direcţia opusă”

Dan Mihoci a pornit de la „aproapenimic”, după care a investit foartemult în dezvoltarea sa profesiona-lă, într-o flotă de maşini, a formato echipă de elită şi a mutat „CasaTa” într-un sediul ultracentral pecare şi l-a dorit dintotdeauna. Pelângă activitatea prestată de oriceagenţie imobiliară, a ales să dez-volte un proiect rezidenţial în co-muna Rediu, în cadrul unui busi-ness integrat – de la firmă de con-strucţie proprie la activitatea devânzare. „Suntem foarte bine an-coraţi în piaţă, lucrăm 80% pe re-prezentare exclusivă, nu avemfoarte mult timp pentru reprezen-tarea standard, deşi nu o exclu-dem. Reprezentarea exclusivă în-seamnă că dumneavoastră, în pos-tura de vânzător sau cumpărător,chiriaş sau cel care vrea să închi-rieze vă adresaţi agenţiei noastreşi spuneţi, de exemplu: vreau săvând un imobil în Iaşi. Şi atunci es-te incorect să procedezi în felul ur-mător – am un client care are un

imobil în Iaşi şi îi spun că o să-i ob-ţin cel mai bun preţ posibil şivreau să-mi dea un comision. Apoialtcineva vine la mine să cumpereun imobil şi să-i spun că îi voi obţi-ne cel mai mic preţ în baza unuicomision. Pe care dintre cei doi, înmomentul unei tranzacţii, i-aş pă-căli? Probabil că pe amândoi. Celuicare cumpără îi spun că i-am obţi-nut cel mai mic preţ, iar celui carevinde că i-am obţinut cel mai marepreţ? E ca şi cum aş împărţi un tortîn felii – fiecare ia câte o felie, i separe că a lui e cea mai mare, dar îndefinitiv eu am luat jumătate detort, ceea ce este incorect. Prin ur-mare, reprezentarea exclusivă ara-tă în practică astfel: apare unclient care vrea să cumpere, săspunem. Eu îl invit să negociem unprocent din această trazacţie, uncomision, pe care îl iau doar de lael, nu şi de la cel care vinde. Repre-zentăm o singură parte în cadrulunei trazacţii. Cum ar fi ca un avo-cat să reprezinte în instanţă ambe-

le părţi? Cum să fie echidistant?”,explică Dan Mihoci.

Proprietarul afacerii „Casa Ta”susţine că şi-a bazat succesul pefoarte multă investiţie în pregăti-rea profesională – cursuri şi lec-turi de specialitate. „Măcar cincipagini pe zi dacă citeşti, într-un anvei avea câteva mii parcurse. Ceeace înseamnă foarte mult.” Flerul es -te şi el important într-un asemeneadomeniu, dar nu cel mai im por tant,crede Dan Mihoci. „Nu tre buie doarsă ştii teorie, important este să o şiaplici. Se spune că atunci când toa-tă lumea fuge într-o parte, tu în-toarce-te şi mergi în direcţia opusă,dar fă în aşa fel încât să mergi bine.Noi ne-am apucat de construit în2008-2009, când toată lumea în-chidea cartiere, construcţii şi se în-treba ce vom face”.

Despre complexul rezidenţialde la Rediu, Dan Mihoci spune că acăutat un teren într-o zonă în caresă se poată dezvolta în timp. „Pre-ţul în Bucium era 100 de euro me-

trul pătrat sau 80 ori 70. La Rediuera 25-30 de euro. Noi am făcut unstudiu de piaţă – distanţa până înoraş, până la Fundaţie, este de 10minute cu maşina indiferent că evorba de 7 sau 8 dimineaţa sau do-uă după-amiaza. Şi atunci îţi puiîn trebarea – unde mi-ar plăceamai mult să stau? Pe dealul Bârno-va şi să fac jumătate de oră când etraseul liber sau pe cealaltă varian-tă? Plus că am descoperit o zonăfrumoasă, liniştită, cu căile de accescătre oraş cu o deschidere foartemare. După modelul occidental,toa tă lumea vrea la periferie – câtmai puţin la periferie, e adevărat,dar să aibă linişte, aer curat, utili-tăţi şi facilităţi care să îi asigureacel echilibru între viaţa agitată dintimpul zilei în oraş cu cel de acasă.”

„vom fi un jucător important”

În dezvoltarea ansamblului rezi-denţial, în plină criză, Dan Mihocia găsit un segment de nişă – „amplecat cu proiectul Casa Ta cu etaj

şi grădină la preţ de apartament.

Adică cei care voiau să îşi cumpereîn oraş apartament în Canta oriPăcurari puteau, cu bani mai pu-ţini, să îşi cumpere o casă nouă, bi-ne făcută, într-un cartier de caseînşiruite, cu un pic de grădină, unpic de curte, două locuri de parca-re. Iar preţurile au variat între 50şi 60 de mii de euro”. Dan Mihociapreciază că în jur de 50% din afa-cerea sa este reprezentată de an-samblul de la Rediu, restul de 50%reprezentându-l prestarea „clasi-că” de servicii în cadrul agenţieiimobiliare.

Unde îşi vede afacerea Dan Mi-hoci peste 10 ani? „Vreau să fim unjucător important pe piaţa dezvol-tatorilor imobiliari. Şi vom fi. Nu înultimul rând, să ajungem la un ni-vel de reprezentare a agenţiei ast-fel încât să mărim procentul de lu-cru pe reprezentare exclusivă. Es-te mult mai simplu şi mai corect”.

Pledoarie Pentru rePrezentarea exclusivă în tranzacţiile imobiliare

Cum ar fi ca un avocat să reprezinte în instanţăambele părţi?În urmă cu două decenii, parcursul profesional al luiDan Mihoci, proprietarul agenţiei imobiliare „Casa Ta”,părea unul foarte previzibil. Absolvent de liceu militar,mai apoi de academie militară, acesta se pregăteapentru o carieră de ofiţer în Armata Română, cu reguliclare de urmat şi un stil de viaţă uşor de intuit. A ter-minat al doilea în promoţia sa şi avea în faţă „un drumbun”. „Am decis să fac o schimbare în viaţa mea şi m-am privatizat. Spuneţi-i cum doriţi – curaj, nebu-nie... bine că am făcut-o!” A asistat în ultimii 15 ani, decând şi-a fondat business-ul, la toate prefacerile indus-triei, dar şi la maturizarea acesteia, produsă în acelaşitimp cu maturizarea clientului.

oameni & afacerioameni & afaceri 8PROFIL

Înainte de acest business, GabrielAchelăriţei a trecut prin mai multeocupaţii – a lucrat în bancă, s-aocupat de leasing-uri şi asigurări.„Am început ca part-time cu salina,dar acum mă dedic 100% doar a -ces tei afaceri”. Din 2010, mai binede 5000 de clienţi au apelat la ser -vi ciile salinei, iar peste 1000 auur mat terapia în criosaună. Nu amfăcut nici un studiu de piaţă la în -ceput, am plecat la drum strict cuideea că trebuie să le ofer copiilormei condiţiile pentru a fi sănătoşi”.

Publicul-ţintă al „Terra Cen-trum“ îl reprezintă „oamenii careca ută starea de bine”, afirmădomnia sa. Aproape imediat dupăsalină, Gabriel Achelăriţei a achi-

ziţionat şi criosauna, investiţia încele două fiind de circa 65.000 deeuro, fără amenajări, bani care auprovenit atât din resursele pro-prii, cât şi dintr-un credit pe carel-a contractat.

„Salina noastră monitorizeazăşi menţine în permanenţă trei pa-rametri foarte importanţi: tempe-ratura în incintă, cantitatea de ae-rosoli salini şi umiditatea relativăa aerului, astfel încât persoanelecare îşi petrec şedinţele de salino-terapie la noi să primească benefi-ciile maxime. Pentru rezultate op-time, o şedinţă trebuie să durezecel puţin 35 de minute, dar la noidurează o oră. Iar pentru rezultatepe termen lung ar trebui făcute cu-

re de măcar două săptămâni pe an,frecvenţa acestora depinzând deafecţiuni”.

Crioterapia – de la „frică” la beneficii certe

Gabriel Achelăriţei accentueazăasupra faptului că, la ora actuală,cri o terapia este „cea mai puterni-că, cea mai complexă şi fără reacţiiadverse terapii cunoscute pe Pă-mânt”. Spre deosebire de salină,

ma joritatea clienţilor criosauneide la „Terra Centum“ sunt femei.„După primele patru-cinci şedinţe,se observă rezultate ale efectuluian ticelulitic al frigului uscat. Celuli-ta este privită adeseori sub raportestetic, însă aceasta este, de fapt, oproblemă a circulaţiei perife rice.Însă criosauna reglează circu laţiaîntregului corp, nu numai la nivelulcoapselor şi a feselor”.

„Aşa s-a potrivit”, spune GabrielAchelăriţei despre cele două servi-cii oferite de „Terra Centrum“ – sali-nă şi criosaună –, nefiind vorba des-pre un model de business brevetatprin combinaţia celor două şi pe ca-re pur şi simplu l-a preluat. Deşi,de-a lungul anilor, a încercat varia-te metode promovare, a constatatcă cea mai bună reclamă o fac, încele din urmă, clienţii mulţumiţi deservicii. „Circa 20% dintre cei carene trec pragul, revin – la intervalemai mici sau mai mari de timp. Deexemplu, anul trecut ne-am mutatsediul şi am fost nevoiţi să sistămactivitatea vreme de trei luni. Ei bi-ne, în acel timp telefoanele ne-au

sunat non-stop, lumea voia să revi-nă!” Noul sediu al Terra Centrumeste pe strada Gavriil Musicescu, vi-zavi de Biserica Banu.

„Starea de bine este o stare pecare o cauţi permanent, iar criosau-na are acest efect, putem spune cădă dependenţă”, constată GabrielAchelăriţei. În ciuda ideilor precon-cepute, frigul din criosaună „nu estede speriat”. În fapt, umiditatea sauvântul, în combinaţie cu temperatu-rile scăzute, produc cel mai maredisconfort. „Frigul uscat”, aplicat încadrul controlat al terapiei nu pre-zintă reacţii adverse, limita de timpa expunerii fiind oricum în jurul atrei minute. „U me zeala este cea ca-re creează senzaţii neplăcute atâtcând este frig, cât şi când este cald.În general, lumea vine la criosaunăcu prejudecăţi şi pleacă mai apoi pli-nă de convingeri. Reacţii adverse lanivelul corpului nu există. Când lu-mea aude de minus 196 de gradeCelsius este un pic speriată. Dar du-pă prima şedinţă pleacă de aici cu oaltă viziune asupra vieţii, ca să spunaşa”, explică Gabriel Achelăriţei.

un SEmn dE PREţuIRE şI GEnERozITaTEde 8 martie, aVISSo, direcţia de asistenţă Comunitară din cadrul Primăriei municipiului Iaşi, Corpul Experţilor Contabiliautorizaţi din România şi Iaşi TV lIFE au oferit câteva sute de flori doamnelor din cadrul a două cămine de bătrâni şi, o datăcu acestea, au adus un zâmbet şi lacrimi de bucurie.

„Am considerat că aici ar putea fi mamele noastre, profesoarele noastre, oameni care ne-au îndrumat în a alege unrost în viaţă. din păcate, sunt mame care sunt singure acum. Am venit cu o floare şi un gând bun”,

a declarat mirabela miron, managerul aVISSo.

„Ziua Femeii nu înseamnă doar cadouri, flori, urări şi mesaje frumoase, ci, în primul rând, un semn de preţuire şi de respect pentru femeie”, a spus mihaela Cruşitu, director CECCaR Iaşi.

GaBRIEl aChElăRIţEI, dESPRE CRIoSauna dE la TERRa CEnTRum:

„Lumea vine cu prejudecăţi şi pleacă plină de convingeri”

CriOSAunA

Criosauna este cea mai modernă şi eficientă metodă de activare a mecanismelor de autovindecare a orga -nis mului. Răcirea pentru scurt timp a pielii determină înlăturarea oboselii, refacerea şi recuperarea dupăefort, îmbunătăţirea somnului, a funcţiilor sexuale, stimularea sistemului imunitar şi îmbunătăţirea proce-selor metabolice. Totodată, criosauna ajută şi în cazul unor probleme mai grave, de exemplu în boli derma-tologice, reumatismale, hormonale sau neurologice.

indiCAţii TErAPEuTiCE AlE AErOSOlilOr SAlini:

Boli respiratorii cronice (astm bronşic, bronşită, mucoviscidoza, bronhopneumopatie cronică obstructivă);Pneumonie simplă sau după stadiul acut; Bronşită asmatiformă; Treaheobronsită cronică; Infecţii respiratoriide natură alergică sau infecţios alergică; Emfizem pulmonar; Insuficientă respiratorie restrictivă; Răceli se-zoniere; Sinuzită maxilară. (www.terracentrum.ro)

Economist de profesie, Gabriel Achelăriţei, proprietarul„Terra Centrum“, şi-a început afacerea în urma unei pro-bleme din familie. Cei doi băieţi ai săi au avut din copilă-rie probleme respiratorii foarte mari. „Soluţiile au apă-rut, cu rezultate foarte bune, ducându-i la salină, la Târgu Ocna. M-am gândit că nu sunt singurul părinte care se confruntă cu astfel de probleme, şi atunci m-amgândit la o soluţie pentru a aduce o salină în oraş”. Pe 9martie, „Terra Centrum“ a împlinit 5 ani de existenţă.