MENTINATOARELE DE SPATIU1. Mentinatoare de spatiu fixe : spatii unidentare : fixate la o singura extermitate, fixate la ambele extremitati

2. Mentinatoarele de spatiu mobilizabile independente

3. Mentinatoarele de spatiu asociate altor aparate ortodontice mobilizabile

Conditiile ideale care trebuiesc indeplinite de un mentinator de spatiu sunt urmatoarele:

Sa impiedice migrarea orizontala a dintilor ce marginesc bresa edentata si migrarea verticala a antagonistilor

Sa refaca integritatea morfo-functionala a arcadelor dentare

Sa nu jeneze dezvoltarea arcadelor alveolare

Sa nu irite parodontiul marginal al dintilor existenti

Sa nu interfereze cu procesele de crestere dentara si osoasa

Sa fie cat mai confortabile pentru pacient, permitand exercitarea, functiilor aparatului dento-maxilar, in special functiei masticatorie

Sa favorizeze eruptia dintilor succesionali de la nivelul bresei edentate

Sa se stabileasca dimensiunile ocluziei dentare

Alegerea mentinatorului de spatiu cel mai potrivit se face in functie de anumite conditii clinice: mentinator de spatiu independent, cand nu este instalata inca nici o anomalie dento-maxilara, dar exista extractii dentare premature ale dintilor temporari mentinator de spatiu asociat unui aparat ortodontic activ, cand este instalata o anomalie dento-maxilara si spatii de extractii

Mentinatoarele de spatiu mobilizabile sunt cele mai des utilizate datorita avantajelor sale, iar cele fixe independente, nu sunt utilizate in perioada de crestere, datorita dezavantajelor multiple. Perioada optima pentru aplicarea unui mentinator de spatiu este imediat dupa pierderea prematura a unui dinte temporar, cand pierderea dintelui temporar s-a facut cu 1-2 ani inainte de eruptia succesorului sau.

Mentinatoarele de spatiu mobilizabile independente sunt aparate pasive, caracterizate prin existenta unor valuri acrilice ocluzale la nivelul breselor edentate, sustinute si unite printr-o baza (placa palatina/placa linguala)

Indicatii: -pierderi premature multiple pe arcada mandibulara/maxilara;-prevenirea instalarii anomaliei dento-maxilare, prin pierderea prematura a dintilor temporari;

-prevenirea inchiderii spatiului edentat necesar eruptiei dintilor permanenti, in cazul in care spatiul este insuficient;

-prevenirea aparitiei complicatiilor unei malocluzii dj existente, prin pierderea spatiului pe arcadele dentare.Contraindicatii:

-cand coroana dintelui ce va erupe a depasit osul alveolar si este asezat submucos;

-cand exista un spatiu suficient pentru eruptia dintelui permanent;

-cand spatiul de eruptie este in exces fata de spatiul necesar eruptiei dintelui permanent;

-cand exista discrepante mari dento-maxilare, care vor necesita un aparat ortodontic si extractii;

-cand exista anodontia dintelui permanent si se doreste inchiderea spatiului.

Alcatuire: placa palatina sau linguala, elemente de ancoraj-crosete simple cu deschidere spre zona edentata/val de acrilat in spatiul edentat cu sau fara dinti acrilici.

Placa palatina: prezinta anumite delimitari, care decurg din particularitatile cavitatii orale a copilului ( puternice zone orale reflexogene ) si de obiectivul terapeutic

-zona posterioara este rascroita sub forma unei curbe, care are punctul cel mai anterior la intersectia liniei mediene cu linia ce uneste fetele meziale ale molarilor primi permanenti sau ale molarilor secunzi temporari si punctul cel mai posterior la intersectia liniei mediene cu linia ce uneste fetele distale ale molarilor primi permanenti sau ale molarilor secunzi temporari;in unele situatii clinice placa se rascroieste si mai mult, reducandu-se la doua pelote palatine;in alte cazuri, placa poate fi prelungita pana la ultimul dinte erupt pe arcada dentara;

-zona frontala: se intinde pana la coletul dintilor sau pana la cingulum dintilor;

-zona laterala: se intinde pana la ecuatorul dintilor sau pana la suprafata ocluzala a dintilor.

Grosimea placii palatine este de aproximativ 2mm.

Placa linguala: prezinta anumite delimitari, in functie de particularitarile cavitatii orale a copilului ( puternice zone reflexogene) si de obiectivul terapeutic:

-zona posterioara se intinde pana la fetele meziale ale molarilor primi permanenti, sau ale molarilor secunzi temporari;in unele cazuri, placa linguala poate fi prelungita pana la ultimul dinte erupt pe arcada dentara.-zona frontala se intinde pana la coletul dintilor sau pana la cingulum dintilor.

-zona laterala se intinde pana la ecuatorul dintilor sau pana la suprafata ocluzala a dintilor.

-zona inferioara se intinde pana la fundul de sac paralingual, pentru a avea actiune pe fata interna a mandibulei si ramane la distanta de 3-4 mm fata de planseul bucal;se rascroieste la nivelul frenului lingual, pentru a nu produce leziuni de decubit.

Grosimea placii linguale este de aproximativ 2-3 mm.

Crosetul Stahl in picatura este un croset ocluzo-interdentar, denumit si crosetul in picatura, datorita aspectului sau

Indicatii:

arcade integre cu puncte de contact existente

pe dinti permanenti sau temporari

in zona laterala

se utilizeaza bilateral

Material:

sarma de wipla elastic rotunda pe sectiune cu diametrul de 0,7 mm si o lungime de 2 cm

Instrumentar:

crampon sau cleste special

Alcatuire:

ansa circulara este de dimensiunea spatiului interdentar, in care se aplica si reprezinta zona de retentie dentara folosita de acest croset

bucla incaleca arcada dentara prin nisa masticatorie

zona retentiva intra in placa acrilica

Tehnica de confectionare:

se prinde sarma chiar de la extremitatea sa, si se face o bulca de 360

se aduce in ax

se face proba la nivelul spatiului interdentar micsorand bucla cu cramponul daca este nevoie

se prinde apoi latul buclei si se face un unghi de 180 dupa ce se masoara diametrul vestibulo-oral al arcadei dentare, se face un unghi de 120

in partea terminala se fac retentiile crosetului

Avantaje:

este foarte des folosit

ofera o buna stabilitate a aparatului

este usor de confectionat

se deformeaza greu

se fractureaza greu

poate fi reparat in cabinet

blocheaza egresia dintilor

Dezavantaje:

incorect confectionat poate inalta ocluzia dentara

foarte strans adaptat pe dinte are efect de pana, desfacand punctul de contact interdentar

poate leza papila interdentara, cand este prea lung sau incorect pozitionat

poate sa produca, contacte premature si miscari excentrice ale mandibulei, cand inalta ocluzia dentara, prin portiunea care trece prin nisa masticatorie

Adaptare: prin coborarea ansei intr-o zona mai retentiva.

Crosetul simplu: sau direct este crosetul cervico-alveolar deschis dentar din protetica dentara.Indicatii:

-stabilizarea aparatelor ortodontice;

-mentinerea bazei aparatului pe arcade;

-prevenirea migrarii dintilor in bresele edentate;

-impiedica infundarea mentinatoarelor de spatiu;

-arcade intrerupte prin edentatii, spatieri sau treme;

-se pozitioneaza mezial sau distal de un dinte sau sector de arcada dentara pe care se exercita forte de mezializare sau distalizare.

Material de confectionare:

-sarma de wipla elastica rotunda pe sectiune cu diametrul de 0,7 mm pe sectiune, si lungime de 1,5-3 cm;

Instrumentar:

-crampon

Alcatuire:

-o portiune rectilinie;

-ansa subecuatoriala, in 1/3 vestibulara dinspre colet, utilizand zona de retentie vestibulara a dintelui;-o portiune paralela cu mucoasa gingivala;

-zona de retentie care intra in placa;

-o bucla stransa.

Tehnica de confectionare:

-sarma se plaseaza vestibular si subecuatorial;

-se inconjoara 2/3 din fata vestibulara a dintelui;

-se indreapta spre placa si se realizeaza retentia;

-se plaseaza cu deschiderea opusa edentatiei.

Avantaje:

este usor de confectionat;

are o activare discreta.

Dezavantaje:

eficienta ancorarii este redusa;

prea strans activat pe dinte, poate determina separatia lui de dintii vecini;

nu se poate aplica pe dinti partiali erupti, pentru ca ofera retentivitate crescuta a fetei vestibulare.

Adaptare:

-se face prin inchiderea ansei.