memoriu tehnic pod cf 573+761 300 buc
DESCRIPTION
jhjTRANSCRIPT
1
PROIECT TEHNIC
privind “EXPERTIZARE TEHNICA SI PROIECTARE la Consolidare
Infrastructura la pod km 573+461, lin. 300 Bucuresti-Episcopia”
FAZA:PT+ CS+DDE
Beneficiar: CNCF “CFR-SA”-Sucursala Regionala CF Cluj Contract : 344//11020/2011
2
Denumirea lucrării : EXPERTIZARE TEHNICA SI PROIECTARE la Consolidare
Infrastructura la pod km 573+461, lin. 300 Bucuresti-
Episcopia
Faza de proiectare: PT+CS+DDE Beneficiar: CNCF “CFR-SA”-Sucursala Regionala CF Cluj Elaborator: S.C INCERTRANS S.A
FOAIE DE SEMNĂTURI
DIRECTOR GENERAL: ing. Răzvan NOVASELIV DIRECTOR CERCETARE-DEZVOLTARE ing. Gheorghe DINU DIRECTOR TEHNIC: ing. Costel GHEORGHE
COLECTIV DE LUCRU: ing. Vlad PELIN
ing. Alexandru PELIN
ing. Mihai BELCIU
ing. Constantin CIOBANU
3
BORDEROU
MEMORIU TEHNIC ..............................................................................................................................................
1. Date generale .........................................................................................................................................
1.1 Denumirea obiectivului de investiţii ..................................................................................................
1.2 Amplasamentul .................................................................................................................................
1.3 titularul investitiei ..............................................................................................................................
1.4 Beneficiarul investitiei .......................................................................................................................
1.5 Elaboratorul documentatiei ...............................................................................................................
2. Descrierea investitiei.............................................................................................................................
2.1 Situaţia existenta ..............................................................................................................................
2.2 Date geomorfologice.........................................................................................................
2.3 Date geologice...................................................................................................................
2.4 Date climatice....................................................................................................................
2.5 Date hidrologice................................................................................................................
2.6 Date seismice.....................................................................................................................
2.7 Date topografice……………………………………………………………………………………….
3. Date tehnice ale investitiei ...................................................................................................................
3.1 Descrierea lucrărilor de bază ............................................................................................................
4. Tehnologia de realizare a lucrarilor .....................................................................................................
5. Norme si Normative de proiectare .......................................................................................................
6. Siguranta circulatiei in timpul executiei lucrarilor....................................................................
7. Sanatatea oamenilor si protectia mediului...............................................................................
8. Asigurarea utlitatilor.................................................................................................................
9. Protectia Muncii........................................................................................................................
10. Durata de serviciu estimata……………....................................................................................
4
1. DATE GENERALE
1.1 Denumirea obiectivului de investitii
EXPERTIZARE TEHNICA SI PROIECTARE la Consolidare Infrastructura la pod
km 573+461, lin. 300 Bucuresti-Episcopia
1.2 Amplasament : Judet Cluj, linia CF 300, km 573+461,Bucuresti-Episcopia 1.3 Titularul investitiei
CNCF “CFR-SA”- Sucursala Regionala CF Cluj 1.4 Beneficiarul investitiei
CNCF “CFR-SA”- Sucursala Regionala CF Cluj
1.5 Elaboratorul documentatiei
SC. INCERTRANS SA. Bucuresti
5
2. DESCRIEREA INVESTITIEI
2.1 Situatia actuala
Pe sectorul de linie CF Cluj-Episcopia Bihorului la km 573+461 exista un pod de
cale simpla T.M.I.P.C.J. realizat dintr-un tablier metalic cu lungimea de 12.85 m, cu
calea pe traverse de lemn si culei din beton simplu si beton armat fundate direct. Podul
traverseaza paraul Poicului. Podul este amplasat pe linia principala curenta (mentionam
ca in zona linia este simpla, neelectrificata), imediat inainte de capatul „X” al statiei CF
Ciucea.
Podul are o perioada de viata de aproximativ 50-60 ani.
Pe perioada exploatarii lucrarii, datorita calitatii materialelor folosite la realizarea
lucrarii si datorita ciclurilor de inghet/dezghet placile metalice ale aparatelor de reazem
s-au scufundat in betonul cuzinetilor cu aproximativ 10 cm. De la constatarea
fenomenului de degradare a cuzinetilor si pana in prezent, prin lucrari periodice de
intretinere au fost introduse adaosuri din placi metalice, deasupra si dedesubtul
aparatelor de reazem cu scopul mentinerii cotei tablierului, nivelului si continuitatii liniei.
In prezent, datorita acestor degradari circulatia feroviara pe podul de la km
573+461 pe linia 300 are restrictie kilometrica de 5 km/h.
Pentru eliminarea neajunsurilor datorate defectelor constatate la pod R.C.F. Cluj a
solicitat intocmirea documentatiilor de reparatii a infrastructurii podului si aducerea caii
ferate in parametrii normali de functionare.
Prezenta documentatie este proiectul in faza PT+DE pentru „Consolidare
infrastructura in jud. Cluj pentru pod KM 573+461 linia 300 Bucuresti-Episcopia
Bihorului”.
6
2.2 Date geomorfologice
Localitatea Ciucea se află pe drumul naţional DN 1 şi european E 60 ce leagă
Cluj-Napoca de Oradea, aproape la jumătatea distanţei dintre cele două reşedinţe de
judeţ. Localitatea este amplasată între Muntii Vlădeasa (sudul văii Crişului Repede),
Munţii Plopiş şi Meseş (la nordul aceleiaşi văi) şi se învecinează cu comunele
Negreni şi Poieni (judeţul Cluj).
Trăsătura carateristică a cadrului natural, în care este situată comuna Ciucea, o
constituie predominanţa reliefului deluros, cu o variaţie a altitudinilor între 600 m şi
900 m.
2.3 Date geologice
Din punct de vedere geologic predomină formaţiunile neogene şi cuaternare, iar
gresiile de Strâmtură dau stabilitate terenului.
Peste aceste structuri geologice s-au depus formaţiuni aluvionare de terasă
Conform STAS 6054-85, adâncimea de îngheţ pentru judeţul Cluj este cuprinsă
între 80-90 cm. Capacitatea portanta a terenului de fundare este:
2.4 Date climatice
În arealul geografic studiat predomina un climat continental moderat cu influenţe
baltice (zona a II-tip climatic) aceasta fiind specifică dealurilor înalte. Amplitudinile
termice medii anuale sunt moderate. Temperatura medie anuală este de 8,2ºC.
Precipitaţiile medii anuale sunt cuprinse intre 650- 700 mm/an. Cantităţile de
precipitaţii cresc în raport cu altitudinea. Vânturile dominante sunt din direcţia N →
NV.
2.5 Date hidrologice
Reţeaua hidrografică este reprezentată prin Valea Crişului Repede, râu care
traversează teritoriul comunei Negreni pe direcţia E - V. Crişul Repede primeşte ca
afluent de pe partea dreaptă pârâul Poicu ce traversează localitatea Ciucea de la
nord spre sud.
7
2.6 Date seismice
Conform STAS 11100/1-77, zona studiată se încadrează în macrozona
seismică 6 si potrivit Normativului P100-2006, valoarea perioadei de colt este
Tc=0,7s, iar valoarea de vârf a acceleraţiei terenului pentru cutremure, având IMR
100 ani, este de ag= 0,08 g.
2.7.Date topografice
Studiile topografice au ca scop întocmirea de planuri de situaţie, profile
longitudinale şi transversale necesare realizării pieselor desenate conform cerinţelor
de proiectare, precum şi stabilirea exactă a retelelor de utilitati, a limitelor de
proprietati, a acceselor etc.
Studiile topografice s-au efectuat urmarind urmatoarele etape:
Consultare planuri, harti la scari mari, recunoasterea terenului si obtinerea
avizelor pentru inceperea lucrarii. Aceasta faza se realizeaza pentru culegerea
informatiilor preliminare, cat si pentru un prim contact cu Oficiul de cadastru,
geodezie si cartografie.
S-au procurat harti si planuri pentru stabilirea incadrarii in zona a sectoarelor
de bulevard studiate.
S-a efectuat recunoasterea terenului prin parcurgerea traseului, realizarea de
fotografii si schite si identificarea principalelor puncte caracteristice (intersectii,
accese, utilitati etc).
Pe baza lor s-a intocmit documentatia necesara pentru achizitionarea de
terenuri sau licente.
Aplicarea proiectelor prin bornare, determinari GPS, compensari de retele
Materializarea punctelor retelei de sprijin se va face cu borne de beton,
conform SR 3446 –1/1996. Se vor putea folosi si alte tipuri de materializari
(borne FENO, picheti metalici) cu acceptul beneficiarului.
Prin masuratori GPS se vor testa punctele din reteaua de stat si se vor alege
minim 4 puncte vechi din reteaua planimetrica de ordin I, II, III sau IV, optim
distribuite in zona tronsonului de drum l ce urmeaza a fi masurat. Informatia
preluata cu GPS-ul se prelucreaza cu softul aparatelor. Se vor utiliza
programe software specializate pentru prelucrarea datelor si transcalculul
8
retelei in Sistemul de Proiectie STEREO 70.
Se vor avea in vedere numai acele puncte conservate, pentru care exista
certitudinea ca nu a fost deteriorat marcajul.
Compensarea retelelelor de sprijin se va face ca retea libera astfel incat sa se
asigure o precizie interioara a retelei de 5cm. Sistemul de cote este Marea
Neagra 1975.
3. DATE TEHNICE ALE INVESTITIEI
3.1 Descrierea lucrarilor de baza
Lucrarile proiectate pentru reparatia infrastructurii podului, punerea podului in
siguranta si aducerea caii ferate la parametrii normali de functionare (VM) sunt
necesare urmatoarele lucrari:
Inlocuirea cuzinetilor degradati cu cuzineti noi din beton armat prefabricati.
Inlocuirea aparatelor de reazem cu o garnitura de aparate de reazem noi care
sa aibe suprafata placii inferioare sporita fata de cea a aparatelor de reazem
existente. Pentru inlocuirea acestora, in inchidere de circulatie feroviara se va ridica
tablierul, se va sprijini provizoriu prin intermediul unor chituci intre bancheta
cuzinetilor si antretoazele de capat. Se vor demola cuzinetii existenti, se va aseza
tablierul in pozitie provizorie pe calaje din lemn si se va circula dupa deschiderea
circulatiei cu restrictie de viteza de 5 km/h, pana la etapa urmatoare de lucrari.
Refacerea banchetei cuzinetilor, refacerea zidurilor de garda, zidurilor intoarse
si a parapetelor de pe culei.
Pentru realizarea acestor lucrari se vor folosi podete provizorii tip U5.
Dupa refacerea partii superioare ale culeilor se vor scoate podetele provizorii
U5, se vor monta contrasinele si capetele de contrasine, se va refractiona linia pe
zona unde au fot intreventiile si se sporeste viteza de circulatie la viteza de circulatie
normala.
4. TEHNOLOGIA DE REALIZARE A LUCRARILOR
ETAPA I - IN INCHIDERI DE LINIE SUCCESIVE
- se ridica tablierul si se aseza pe chituci de lemn amplasati sub talpile
antretoazelor finale
9
- se vor scoate aparatele de reazem existente
-prin spargere cu ingrijire,se realizeaza goluri in bancheta culeilor, pentru
introducere cuzinetilor prefabricati
-se aseaza tablierul pe calaje de lemn amplasate in golurile create
-se scot chitucii de lemn de sub antretoaze
-se deschide circulatia cu restrictie de viteza de Vmax=5km./h
ETAPA a II-a - SUB CIRCULATIE CU RESTRICTIE DE VITEZA de Vmax=5km/h
- IN PAUZE DE CIRCULATIE
-se amplaseza cuzinetii prefabricati,pe esafodaje din lemn in fata culeilor si in
axele grinzilor principale
ETAPA a III-a - IN INCHIDERE DE CIRCULATIE
-se ridica tablierul
-se scot calajele din lemn
-se introduc prin lansare,cuzinetii prefabricati in pozitia definitiva
-se introduc aparatele de reazem noi
-se aseaza si se fixeaza tablierul pe aparatele de reazem noi, in pozitie definitiva
-se deschide circulatia cu restrictie de viteza de Vmax=5km./h
ETAPA a IV-a - SUB CIRCULATIE CU RESTRICTIE DE VITEZA de Vmax=5
km/h-IN PAUZE DE CIRCULATIE
-se introduc podetele provizorii tip U5 ,deasupra zidurilor de garda ale culeilor
-se demoleaza zidurile culeilor (de garda si intoarse), pana la nivelul inferior al
cuzinetilor noi
-se executa zidurile de garda, zidurile intoarse si banchetele cuzinetilor
-se reface platforma caii si prismul de balast
-se scot podetele provizorii tip U5
-se reda circulatia ,cu viteza normala a liniei
CATEGORIA DE IMPORTANTA CNF.ART.22 DIN L10/1995 CU CERINTE SPEFICE SI CONFORM HG 766/1997:
CONSTRUCTIE DE IMPORTANTA DEOSEBITA (B)
10
5. NORME SI NORMATIVE DE PROIECTARE
Documentatia a fost intocmita in conformitate cu prevederile urmatoarelor
prescriptii in vigoare:
Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii;
Norme metodologice privind continutul cadru al proiectelor pe faze de
proiectare al documentelor de licitatie, al ofertelor si al contractelor pentru
executia investitiilor, aprobate cu Ordinul comun M.F.-M.L.P.A.T. nr.
1473/69/09.09.1996;
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind achizitiile publice, a
contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de
concesiune de servicii;
Regulamentul privind controlul de stat al calitatii in constructii, aprobat prin
H.G. nr. 273/1994 ;
Legea 51/2006 – Legea serviciilor comunitare de utilitati publice ;
Acţiuni: conf. STAS 1545/89 si 10101/OB/87.
Protecţia mediului: conf. Legea. 265/2006.
Hot. Guv.766/21.11.1997 – Regulamentul privind agrementul tehnic pentru
produse, procedee şi echipamente noi în construcţii.
Hot. Guv. 766/21.11.1997 - Regulamentul de verificare şi expertizare
tehnică de calitate a proiectelor, a execuţiei lucrărilor şi a construcţiilor.
Ordinul nr. 777/2003 din 26.05.2003 pentru aprobarea reglementarii tehnice
„Indrumator pentru atestarea tehnico-profesionala a specialistilor cu
activitate in constructii”.
Ordinul M.L.P.A.T. nr. 9/N/ 15.05.1993 – Regulament privind protecţia şi
igiena muncii in construcţii.
Instructiuni tehnice departamentale pentru determinarea prin deflectografie
si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu sisteme rutiere suple
si semirigide ind. CD 31-93.
Instructiuni pentru stabilirea starii tehnice a unui pod, ind. AND 522,
STAS 1243-88. “Teren de fundare. Clasificarea si identificarea
11
pamanturilor.”
STAS 1913/1-16. “Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor fizice.”
Legea Protectiei si Securitatii Muncii nr. 319/2006
Norme generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si
realizarea constructiilor si instalatiilor aprobate prin Decret nr. 290/1997.
Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor, aprobate prin ordin
comun M.I. - M.L.P.A.T. nr. 381/1219/M.C./03.03.1994
P.118/1999 Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind
protectia la actiunea focului
STAS 12.604/87 Protectia impotriva electrocutarii. Prescriptii generale
STAS 12.604/5/90 Protectia impotriva electrocutarilor prin atingere
indirecta, instalatii electrice fixe. Prescriptii.
Siguranta in exploatare
Prin proiect s-a urmarit in permanenta ca prin solutiile recomandate sa se
realizeze siguranta in exploatare a lucrarilor.
Prin proiect s-a recomandat utilizarea numai a materialelor agrementate tehnic
si cu termene de garantie care sa se incadreze in durata de viata estimata.
Toate utilitatile ce se gasesc in amplasament, vor fi protejate corespunzator,
pentru inlaturarea oricaror posibilitati de accident.
Sunt respectate reglementarile tehnice de proiectare in vigoare privind
eliminarea cauzelor care pot conduce la accidentare a utilizatorilor prin lovire, cadere,
punerea accidentala sub tensiune, ardere, oparire in timpul efectuarii unor activitati
normale sau a unor lucrari de intretinere sau curatenie.
Prin alegerea de materiale performante pentru retelele electrice se va asigura
rezistenta la actiunea agentilor chimici sau de mediu.
Managementul traficului in timpul executiei lucrarilor
Lucrarile proiectate se vor executa in inchidere de circulatie feroviara si sub
circulatie feroviara, pe etape bine determinate in concordanta cu tehnologiile de
executie si natura interventiilor.
Pe timpul executiei lucrarilor se va institui restrictie de viteza a circulatiei
feroviare.
12
6. SIGURANTA CIRCULATIEI IN TIMPUL EXECUTIEI LUCRARILOR
Pe timpul executiei lucrarilor se vor monta parapete de siguranta sau
semnalizari moderne acustice si luminoase.
Elementele de constructie si utilajele folosite vor fi manipulate in asa fel incat sa
nu se apropie la mai putin de 2.00 m de structura metalica a podului si sa nu intre in
gabaritul feroviar.
7. SANATATEA OAMENILOR SI PROTECTIA MEDIULUI
7.1 Protectia mediului
Un mijloc important în realizarea si mentinerea echilibrului ecologic al
ambiantei omului este reintegrarea naturii în localitati si a localitatilor în peisajul
natural. Sistematizarea rurala, urbana, si la o scara mai larga, sistematizarea
teritoriala abordeaza, deopotriva , problemele ambientului peisagistic (estetic si
functional) si cele ale ambientului ecologic (fizic, chimic, biologic si psihosocial).
Elemente referitoare la impactul asupra mediului a lucrarilor propuse:
- EXPERTIZARE TEHNICA SI PROIECTARE la Consolidare Infrastructura la
pod km 573+461, lin. 300 Bucuresti-Episcopia
7.1.1 In timpul executiei
Protecţia calităţii apelor
- Surse existente şi posibile de poluare a apelor
În perioada de execuţie , sursele posibile de poluare a apelor sunt: execuţia
propriu-zisă a lucrărilor, manipularea materialelor de construcţie, traficul de
şantier şi organizările de şantier.
Astfel, lucrările de terasamente determină antrenarea unor particule fine de
pământ care pot ajunge în apele de suprafaţă. Manipularea şi punerea în operă a
materialelor de construcţii (beton, agregate etc) determină emisii specifice
fiecărui tip de material şi fiecarei operaţii de construcţie. Se pot produce pierderi
accidentale de materiale, combustibili, uleiuri din maşinile şi utilajele şantierului.
Manevrarea defectuoasă a autovehiculelor care transportă diverse tipuri de
materiale sau a utilajelor în apropierea cursurilor de apă pot conduce la
producerea unor deversări accidentale în acestea.
13
Volumele de particule solide mobilizate prin eroziune la lucrări de construcţie
de drumuri nu sunt neglijabile.
Traficul greu, specific şantierului, determină diverse emisii de substanţe
poluante în atmosferă (NOx, CO, SOx - caracteristice carburantului motorină -,
particule în suspensie etc). De asemenea, vor fi şi particule rezultate prin frecare
şi uzură (din calea de rulare, din roti). Atmosfera este şi ea spălată de ploi, astfel
încât poluanţii din aer sunt transferaţi în ceilalţi factori de mediu (apa de suprafaţă
si subterană, sol etc).
Staţiile de alimentare cu carburanţi şi de întreţinere a utilajelor şi mijloacelor
de transport sunt surse potenţiale de poluare a apelor de suprafaţă şi subterane.
Aceste staţii trebuie avizate la faza de proiect şi verificate periodic în timpul
funcţionării din punct de vedere al protecţiei mediului.
Organizările de şantier, funcţie de complexitatea activităţii acestora, trebuie,
de asemenea, avizate şi controlate din punct de vedere al protecţiei mediului.
În categoria surselor potenţiale de poluare a apelor trebuie inclusă şi
poluarea accidentală rezultată din posibilele accidente de circulaţie în care sunt
implicate cisterne ce transportă substanţe periculoase.
Având în vedere aceste lucruri, putem estima că lucrările ce urmează a fi
executate nu vor avea un impact negativ semnificativ asupra cursurilor de apă.
- Epurarea apelor uzate
În cazul depozitelor temporare de materiale, care pot fi spălate de apele
pluviale, se recomandă amenajarea platformelor de depozitare cu şanturi
perimetrale de gardă. Aceste şanturi vor fi curăţate periodic pentru a se evita
colmatarea lor.
Apele pluviale, care pot fi încărcate cu pulberi pulverulente datorate
prezenţei depozitelor temporare de materiale, pot fi deversate în cursurile naturale
de apă în condiţiile respectării prevederilor NTPA 001 şi a condiţiilor specifice
impuse de CN Apele Române. Pentru folosinţele de apă aferente lucrărilor de
realizare a tronsonului de drum analizat se va avea în vedere respectarea actelor
de reglementare în vigoare şi anume:
-Legea mediului – Legea 265/2006
-Legea apelor - legea 107/1996
14
-NTPA 001/2002 - respectiv normativul care stabileşte concentraţiile
poluanţilor în apele evacuate în receptori naturali.
-Ordinul MAPPM 1146/2002.
Protecţia aerului
- Sursele de poluanţi pentru aer
Realizarea investiţiei propuse implică, în perioada de execuţie:
-lucrări în amplasamentul obiectivului:
-lucrări cuprinzând consolidarea pilei nr. 1 a podului
Lucrările de execuţie includ operaţii care se constituie în surse de emisie a
prafului în atmosferă. Aceste operaţii sunt aferente manevrării pământului şi
materialelor balastoase, precum şi perturbării suprafeţelor.
O sursă suplimentară de praf este reprezentată de eroziunea vântului,
fenomen care însoţeşte, în mod inerent, lucrările de construcţie. Fenomenul apare
datorită existentei, pentru un anumit interval de timp, a suprafetelor de teren
neacoperite expuse acţiunii vântului.
Praful generat de manevrarea materialelor şi de eroziunea vântului este, în
principal, de origine naturală (particule de sol, praf mineral).
Sursele de impurificare a atmosferei asociate activităţilor care vor avea loc în
amplasament sunt surse libere, diseminate pe suprafaţa pe care au loc lucrările,
având cu totul alte particularităţi decât sursele aferente unor activităţi industriale
sau asemănatoare. Ca urmare, nu se poate pune problema unor instalaţii de
captare - epurare - evacuare în atmosfera aerului impurificat şi a gazelor
reziduale.
Normele legale în vigoare nu prevăd standarde la emisii pentru surse
nedirijate şi libere. Referitor la sursele mobile se prevăd norme la emisii pentru
autovehicule rutiere, şi respectarea acestora cade în sarcina proprietarilor
autovehiculelor care vor fi implicate în traficul auto de lucru.
Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor
Sursele actuale de zgomot şi vibraţii sunt reprezentate de traficul feroviar, de
o serie de activităţi gospodareşti din zonele locuite.
În perioada de construire, procesele tehnologice descrise anterior presupun
folosirea unor grupuri de utilaje care, atât prin activitatea în punctele de lucru
15
(amplasamentul podului, organizare de şantier etc.) cât şi prin deplasările lor,
constituie surse de zgomot şi vibraţii, care se suprapun peste fondul descris
anterior.
Protecţia solului şi subsolului
Sursele de poluare specifice lucrărilor de construcţii pentru şosele sunt
diverse şi semnificative. Consolidarea zonei afectate necesită transportul şi
punerea în operă a unor volume importante de materii prime şi materiale,
aducerea la cotă a unor lucrări existente şi amenajarea pentru circulaţie a
platformei drumului.
Poluarea în timpul execuţiei lucrărilor de construire are efectul cel mai
important asupra solului. Aceasta poluare este temporară, legată de durata
realizării consolidarilor şi poate fi redusă prin măsurile corespunzatoare luate de
constructori.
Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice
Lucrările de consolidare propuse nu vor conduce la creşterea turbidităţii. Din
cele prezentate se poate trage concluzia că lucrările de consolidare propuse nu
poate genera un impact semnificativ asupra florei şi faunei din zona traversată.
Protecţia asezărilor umane şi a altor obiective de interes public
Locuitorii din zonele imediat adiacente vor trebui protejati de expunerea la
atmosfera poluată generate de lucrările din timpul fazei de construcţie.
Gospodărirea deşeurilor
Pentru a asigura managementul deşeurilor în conformitate cu legislaţia
naţională, antreprenorul lucrărilor va încheia contracte cu operatorii de salubritate
locali în vederea depozitării deşeurilor.
Principalul tip de deşeuri va fi reprezentat prin deşeuri de construcţie inerte
(pământ, balast, piatră, ciment,), pentru care se propune refolosirea sau
depozitarea sa în cea mai apropiată haldă municipală de deşeuri.
Referitor la deşeurile menajere, acestea vor fi constituite din hârtie, pungi,
folii de polietilenă, ambalaje PET, materii organice (resturi alimentare) rezultate de
la personalul de execuţie.
Gospodarirea substanţelor toxice şi periculoase
Substanţele toxice şi periculoase pot fi: carburanţii (motorină) şi lubrifianţii
16
necesari funcţionării utilajelor.
Date fiind distanţele mari până la eventualele puncte de aprovizionare, este
necesară depozitarea în amplasament a acestora.
Alimentarea cu carburanţi a utilajelor va fi efectuată cu cisterne auto, ori de
câte ori va fi necesar.
Utilajele cu care se va lucra vor fi aduse în şantier în perfectă stare de
funcţionare, având făcute reviziile tehnice şi schimburile de lubrifianţi.
Schimbarea lubrifianţilor şi întreţinerea acumulatorilor auto se vor executa în
ateliere specializate.
7.1.2 În timpul exploatarii
Protecţia calitătii apelor
- Surse existente şi posibile de poluare a apelor
Potenţiale surse de impurificare a apelor în perioada de funcţionare sunt date
de:
-depunerea directă pe luciul apei de poluanţi rezultaţi din trafic;
-deversări de ape uzate neepurate, direct în emisări; se consideră ape uzate,
apele pluviale ce spală şoseaua.
-deversări în emisări ale apelor potenţial poluate cu substanţe toxice şi/sau
periculoase rezultate din accidente rutiere.
În functie de evoluţia traficului feroviar şi a indicatorilor de calitate a apelor
evacuate se va evalua necesitatea îmbunătăţirii măsurilor specifice pentru
protecţia mediului.
Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor
-Sursele de zgomot şi vibraţii
Sursele de zgomot şi vibraţii, în perioada de operare sunt reprezentate de
trenurile aflate în circulaţie.
Trebuie efectuată periodic o monitorizare a traficului şi a nivelurilor de
zgomot. În cazul depăşirii limitei de zgomot în cazul folosinţelor sensibile,vor putea
fi montate panouri fonoabsorbante sau se vor institui restricţii de viteză, după caz.
Lucrări şi dotări pentru protecţia solului şi subsolului
Pentru protecţia solului şi subsolului în perimetrul zonei studiate, se
17
recomandă:
-colectarea, depozitarea şi eliminarea corespunzătoare a tuturor categoriilor
de deşeuri (lichide, menajere, tehnologice);
Gospodarirea substanţelor toxice şi periculoase
Lucrările de întreţinere a podului presupun utilizarea unor categorii de
materiale care pot fi încadrate în categoria substanţelor toxice şi periculoase.
Aceste materiale sunt:
-Motorina - carburant utilizat de utilaje şi în buna parte şi de vehiculele de
transport;
-Benzina;
-Lubrifianţi (uleiuri, vaseline);
Pot sa apară probleme în timpul manipulării şi utilizării acestor produse de
către unităţile specializate în lucrări de întreţinere şi reparaţii ale drumurilor.
Personalul angajat al acestor unităţi trebuie să respecte normele specifice de lucru
pentru desfaşurarea în condiţii de siguranţă deplină a operatiilor respective.
Recipienţii folosiţi trebuie recuperaţi şi valorificaţi corespunzător.
LUCRĂRI DE RECONSTRUCŢIE ECOLOGICĂ
După finalizarea lucrărilor, zonele afectate vor fi curăţate şi nivelate, şi toate
terenurile afectate readuse la starea iniţială, prin acoperirea cu pământ vegetal şi
plantarea de vegetaţie.
PREVEDERI PENTRU MONITORINGUL MEDIULUI
În vederea supravegherii calităţii factorilor de mediu şi a monitorizării
activităţii, având în vedere concentrarea redusă de lucrări, nu se propune
angajarea de către antreprenorul general a unei firme de specialitate care să
efectueze monitorizarea periodică a performanţelor activităţii acestuia cu privire la
protecţia mediului.
În conformitate cu legislaţia actuală, stabilirea terenurilor de amplasare a
organizărilor de şantier, a bazelor de producţie, a variantelor de circulaţie, a
gropilor de împrumut şi a depozitelor de deşeuri, precum şi a celorlalte terenuri
ocupate temporar se face de către constructori la elaborarea ofertelor.
În acest sens, constructorului îi va reveni obligaţia:
- de a obţine certificatele de urbanism pentru lucrările proprii;
18
- de a obţine toate avizele şi acordurile pentru acestea;
- de a obţine autorizaţie de construire pentru lucrările provizorii,
- de a reda terenurile ocupate temporar la forma iniţială cu amenajările
stabilite de organele competente.
Amenajarea pentru protecţia mediului şi aducere la stare iniţială
Categoriile de peisaje amenajate îndeplinesc multiple funcţii; ele îşi exercită
acţiunea în acelaşi timp, dar unele prevalează asupra altora, ca urmare a
specificului programelor peisajelor în cauza. Aceste funcţii se manifestă atât în
sfera ecologică (protecţia şi ameliorarea mediului), cât şi în cele sociale, culturale,
istorice şi economice.
În contextul artificializării crescânde a mediului de viaţă al oamenilor, rolul
ecologic al zonelor verzi se situează pe prim-plan, decurgând din multiple acţiuni
ale acestora, foarte improtante pentru habitatul uman.
Funcţiile zonelor verzi care contribuie în mod esenţial la calitatea mediului de
viată în teritoriul urban şi rural sunt: ameliorarea microclimatului localităţii,
purificarea atmosferei şi atenuarea poluării fonice.
Ameliorarea microclimatului
Vegetaţia lemnoasă din cuprinsul localităţilor moderează temperaturile
excesive şi atenuează variaţiile de temperatură diurne şi sezoniere. Prin efectul de
umbrire şi prin procesele de evapo-transpiraţie ale maselor de frunziş (pentru un
gram de apă evaporată se consumă 600 de calorii), temperatura medie a aerului
în zilele de vară este cu 2-3,5 °C mai scazută în preajma pădurilor şi în interiorul
spaţiilor libere arborizate faţă de zonele neplantate ale localităţii şi cu 12-14 °C mai
scazută decât temperatura construcţiilor şi a ariilor betonate şi asfaltate. În
sectoarele umbrite de plantaţiile de arbori, radiaţia calorică înregistrează o
scădere de până la 5 °C faţă de cele umbrite numai de clădiri.
Spaţiile verzi influenţează favorabil microclimatul şi prin stimularea
schimburilor de aer. Diferenţa de temperatură dintre zonele verzi şi aglomerările
de construcţii sau teritoriile deschise, lipsite de plantaţii, duce în perioadele de
calm canicular la formarea unor curenţi de aer ce pot atinge 1 m/s. Această briza,
cu sensul dinspre zonele plantate către zona construită în timpul zilei şi invers în
timpul noptii, contribuie la schimbul caloric şi la dispersarea poluării.
19
Purificarea atmosferei
Reducerea poluării atmosferei constituie o problemă dificil de rezolvat, fiind
necesare, în primul rând, măsuri complexe care vizează tehnologiile industriale şi
procedeele tehnice pentru limitarea emanării de poluanţi. Un rol important în
asanarea atmosferei îl au zonele verzi, prin acţiuni de epurare fizică chimică şi
bacteriologică.
Prin epurarea fizică masele vegetale epurează atmosferă prin reţinerea
prafului şi pulberilor. Impurităţile în suspensie, întâlnind filtrele de vegetaţie se
depun în principal pe frunziş. Cercetările au constatat că o peluză de iarbă reţine
de 3 – 6 ori mai mult praf decât o suprafaţă nudă, iar un arbore matur reţine de 10
ori mai multe impurităţi decât o peluză de marimea proiecţiei coroanei acestuia pe
sol.
Capacitatea de epurare fizică depinde de specie şi este mai mare la arborii şi
arbuştii foioşi cu suprafaţă foliară mare şi cu frunze paroase şi nervuri
proeminente.
7.2 SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA
7.2.1 Aspecte generale
Accidentele in munca constituie un factor de risc care in lipsa unor masuri de
prevenire pot genera pierderi de vieti omenesti, traumatisme, costuri suplimentare ale
investitiei si intarzieri in finalizarea lucrarilor.
Statisticile arata ca diversele categorii de lucrari au ponderi diferite in cauzele
generatoare de accidente. Graficul alaturat ilustreaza aceste ponderi.
20
Prezentul plan se securitate in munca a fost intocmit in conformitate cu
prevederile HG300/02.03.2006 si Legii319/2006 si reprezinta un plan-cadru fiind
necesara completarea
cu planurile specifice fiecarui antreprenor/subantreprenor care isi desfasoara
activitateala investitia respectiva. In acest sens s-a urmarit evidentierea ne-
exhaustiva a
principalelor aspecte menite sa contribuie la eliminarea cauzelor ce pot produce
accidente de munca sau imbolnaviri ale personalului care isi desfasoara activitatea
incadrul investitiei susmentionate.
7.2.2 ORGANIZAREA SISTEMULUI DE SECURITATE SI SANATATE IN
MUNCA
Schema de principiu pentru organizarea sistemului de securitate si sanatate in
munca este prezentata mai jos.
21
7.2.3 COORDONATORUL DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA
In conformitate cu prevederile art. 7 din HG 300, beneficiarul şi/sau managerul
de proiect trebuie să desemneze un coordonator in materie de securitate şi sănătate
pe durata realizării lucrării.
Coordonatorul de securitate si sanatate a muncii are (potrivit art. 58 din
HG300)
urmatoarele atributii:
a) să coordoneze aplicarea principiilor generale de prevenire şi de securitate
la alegerea soluţiilor tehnice şi/sau organizatorice in scopul planificării diferitelor
lucrări sau faze de lucru care se desfăşoară simultan ori succesiv şi la estimarea
timpului necesar pentru realizarea acestor lucrări sau faze de lucru;
b) să coordoneze punerea in aplicare a măsurilor necesare pentru a se
asigura că angajatorii şi, dacă este cazul, lucrătorii independenţi respectă principiile
prevăzute la art. 56, intr-un mod coerent şi responsabil, şi aplică planul de securitate
şi sănătate prevăzut la art. 54 lit. b);
c) să adapteze sau să solicite să se realizeze eventuale adaptări ale planului
22
de securitate şi sănătate prevăzut la art. 54 lit. b) şi ale dosarului de intervenţii
ulterioare prevăzut la art. 54 lit. c), in funcţie de evoluţia lucrărilor şi de eventualele
modificări
intervenite;
d) să organizeze cooperarea intre angajatori, inclusiv a celor care se succed
pe şantier, şi coordonarea activităţilor acestora, privind protecţia lucrătorilor,
prevenirea accidentelor şi a riscurilor profesionale care pot afecta sănătatea
lucrătorilor, informarea reciprocă şi informarea lucrătorilor şi a reprezentanţilor
acestora şi, dacă este cazul, informarea lucrătorilor independenţi;
e) să coordoneze activităţile care urmăresc aplicarea corectă a instrucţiunilor
de lucru şi de securitate a muncii;
f) să ia măsurile necesare pentru ca numai persoanele abilitate să aibă acces
pe şantier;
g) să stabilească, in colaborare cu managerul de proiect şi antreprenorul,
măsurile generale aplicabile şantierului;
h) să ţină seama de toate interferenţele activităţilor din perimetrul şantierului
sau din vecinătatea acestuia;
i) să stabilească, impreună cu antreprenorul, obligaţiile privind utilizarea
mijloacelor de protecţie colectivă, instalaţiilor de ridicat sarcini, accesul pe şantier;
j) să efectueze vizite comune pe şantier cu fiecare antreprenor sau
subantreprenor, inainte ca aceştia să redacteze planul propriu de securitate şi
sănătate;
k) să avizeze planurile de securitate şi sănătate elaborate de antreprenori şi
modificările acestora.
7.2.4 OBLIGATIILE ANGAJATORULUI
(1) In baza art.7 din Legea 319/2006 angajatorul are obligatia sa ia masurile
necesare pentru:
a) asigurarea securităţii şi protecţia sănătăţii lucrătorilor;
b) prevenirea riscurilor profesionale;
c) informarea şi instruirea lucrătorilor;
d) asigurarea cadrului organizatoric şi a mijloacelor necesare securităţii şi
23
sănătăţii in muncă.
(2) Angajatorul are obligaţia să urmărească adaptarea măsurilor prevăzute la
alin. (1),ţinand seama de modificarea condiţiilor, şi pentru imbunătăţirea situaţiilor
existente.
(3) Angajatorul are obligaţia să implementeze măsurile prevăzute la alin. (1) şi
(2) pe baza următoarelor principii generale de prevenire:
a) evitarea riscurilor;
b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
c) combaterea riscurilor la sursă;
d) adaptarea muncii la om, in special in ceea ce priveşte proiectarea posturilor
de
muncă, alegerea echipamentelor de muncă, a metodelor de muncă şi de
producţie, invederea reducerii monotoniei muncii, a muncii cu ritm predeterminat şi a
diminuării efectelor acestora asupra sănătăţii;
e) adaptarea la progresul tehnic;
f) inlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu
ceea ce este mai puţin periculos;
g) dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care să cuprindă
tehnologiile,
organizarea muncii, condiţiile de muncă, relaţiile sociale şi influenţa factorilor
din mediul de muncă;
h) adoptarea, in mod prioritar, a măsurilor de protecţie colectivă faţă de
măsurile de protecţie individuală;
i) furnizarea de instrucţiuni corespunzătoare lucrătorilor.
(4) Fără a aduce atingere altor prevederi ale legii, ţinand seama de natura
activităţilor din intreprindere şi/sau unitate, angajatorul are obligaţia:
a) să evalueze riscurile pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, inclusiv la
alegerea echipamentelor de muncă, a substanţelor sau preparatelor chimice utilizate
şi la amenajarea locurilor de muncă;
b) ca, ulterior evaluării prevăzute la lit. a) şi dacă este necesar, măsurile de
prevenire,
precum şi metodele de lucru şi de producţie aplicate de către angajator să
24
asigure imbunătăţirea nivelului securităţii şi al protecţiei sănătăţii lucrătorilor şi să fie
integrate in ansamblul activităţilor intreprinderii şi/sau unităţii respective şi la toate
nivelurile ierarhice;
c) să ia in considerare capacităţile lucrătorului in ceea ce priveşte securitatea
şi sănătatea in muncă, atunci cand ii incredinţează sarcini;
d) să asigure ca planificarea şi introducerea de noi tehnologii să facă obiectul
consultărilor cu lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora in ceea ce priveşte
consecinţele asupra securităţii şi sănătăţii lucrătorilor, determinate de alegerea
echipamentelor, de condiţiile şi mediul de muncă;
e) să ia măsurile corespunzătoare pentru ca, in zonele cu risc ridicat şi
specific, accesul să fie permis numai lucrătorilor care au primit şi şi-au insuşit
instrucţiunile adecvate.
(5) Fără a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, atunci cand in
acelaşi loc de muncă işi desfăşoară activitatea lucrători din mai multe intreprinderi
şi/sau unităţi,
Angajatorii acestora au următoarele obligaţii:
a) să coopereze in vederea implementării prevederilor privind securitatea,
sănătatea şi igiena in muncă, luand in considerare natura activităţilor;
b) să işi coordoneze acţiunile in vederea protecţiei lucrătorilor şi prevenirii
riscurilor profesionale, luand in considerare natura activităţilor;
c) să se informeze reciproc despre riscurile profesionale;
d) să informeze lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora despre riscurile
profesionale.
(6) Măsurile privind securitatea, sănătatea şi igiena in muncă nu trebuie să
comporte innicio situaţie obligaţii financiare pentru lucrători.
7.2.5 RISCURI SPECIFICE
Prezentul capitol prezinta o lista neexhautiva a lucrărilor care implică riscuri
specific pentru securitatea si sanatatea lucrătorilor:
1. Lucrări care expun lucrătorii la riscul de a fi ingropaţi sub alunecări de teren,
inghiţiţi de terenuri mocirloase/mlăştinoase ori de a cădea de la inălţime,
datorită naturii activităţii desfăşurate, procedeelor folosite sau mediului inconjurător al
25
locului de muncă
2. Lucrări in care expunerea la substanţe chimice sau biologice prezintă un
risc
particular pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor ori pentru care
supravegherea sănătăţii lucrătorilor este o cerinţă legală
3. Lucrări cu expunere la radiaţii ionizante pentru care prevederile legale
specific obligă la delimitarea de zone controlate sau supravegheate
4. Lucrări in apropierea liniilor electrice de inaltă tensiune
5. Lucrări care expun la risc de inec
6. Lucrări de puţuri, terasamente subterane şi tuneluri
7. Lucrări cu tuburi cu aer comprimat
8. Lucrări care implică folosirea de explozibili
9. Lucrări de montare şi demontare a elementelor prefabricate grele.
7 .2.6 CERINTE MINIME DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE PENTRU
ŞANTIERE
Cerintele specificate in prezentul capitol sunt conforme cu prevederile Anexei
4 din HG300/2006
PARTEA I
Cerinţe minime generale pentru locurile de muncă din şantiere
1. Stabilitate şi soliditate
1.1. Materialele, echipamentele şi, in general, orice element care, la o
deplasare
oarecare, poate afecta securitatea şi sănătatea lucrătorilor, trebuie fixate intr-
un mod adecvat şi sigur.
1.2. Accesul pe orice suprafaţă de material care nu are o rezistenţă suficientă
nu este permis decat dacă se folosesc echipamente sau mijloace corespunzătoare,
astfel incat lucrul să se desfăşoare in condiţii de siguranţă.
2. Instalaţii de distribuţie a energiei
2.1. Instalaţiile trebuie proiectate, realizate şi utilizate astfel incat să nu
prezinte
pericol de incendiu sau explozie, iar lucrătorii să fie protejaţi corespunzător
26
contra riscurilor de electrocutare prin atingere directă ori indirectă.
2.2. La proiectarea, realizarea şi alegerea materialului şi a dispozitivelor de
protective trebuie să se ţină seama de tipul şi puterea energiei distribuite, de
condiţiile de influenţă externe şi de competenţa persoanelor care au acces la părţi ale
instalaţiei.
3. Căile şi ieşirile de urgenţă
3.1. Căile şi ieşirile de urgenţă trebuie să fie in permanenţă libere şi să
conducă in modul cel mai direct posibil intr-o zonă de securitate.
3.2. In caz de pericol, toate posturile de lucru trebuie să poată fi evacuate
rapid şi in condiţii de securitate maximă pentru lucrători.
3.3. Numărul, amplasarea şi dimensiunile căilor şi ieşirilor de urgenţă se
determină in funcţie de utilizare, de echipament şi de dimensiunile şantierului şi ale
incăperilor, precum şi de numărul maxim de persoane care pot fi prezente.
3.4. Căile şi ieşirile de urgenţă trebuie semnalizate in conformitate cu
prevederile din legislaţia naţională care transpune Directiva 92/58/CEE.
Panourile de semnalizare trebuie să fie realizate dintr-un material suficient de
rezistent şi să fie amplasate in locuri corespunzătoare.
3.5. Pentru a putea fi utilizate in orice moment, fără dificultate, căile şi ieşirile
de
urgenţă, precum şi căile de circulaţie şi uşile care au acces la acestea nu trebuie să
fie blocate cu obiecte.
3.6. Căile şi ieşirile de urgenţă care necesită iluminare trebuie prevăzute cu
iluminare de siguranţă, de intensitate suficientă in caz de pană de curent.
4. Detectarea şi stingerea incendiilor
4.1. In funcţie de caracteristicile şantierului şi de dimensiunile şi destinaţia
incăperilor, de echipamentele prezente, de caracteristicile fizice şi chimice ale
substanţelor sau ale materialelor prezente, precum şi de numărul maxim de
persoane care pot fi prezente,este necesar să fie prevăzute un număr suficient de
dispozitive corespunzătoare pentru stingerea incendiilor, precum şi, dacă este cazul,
un număr suficient de detectoare de incendiu şi de sisteme de alarmă.
4.2. Dispozitivele de stingere a incendiului, detectoarele de incendiu şi
sistemele de alarmă trebuie intreţinute şi verificate in mod periodic.
27
La intervale periodice trebuie să se efectueze incercări şi exerciţii adecvate.
4.3. Dispozitivele neautomatizate de stingere a incendiului trebuie să fie
accesibile şi uşor de manipulat.
4.4. Acestea trebuie să fie semnalizate conform prevederilor din legislaţia
naţională care transpune Directiva 92/58/CEE.
Panourile de semnalizare trebuie să fie suficient de rezistente şi amplasate in
locuri corespunzătoare.
5. Ventilaţie
Ţinandu-se seama de metodele de lucru folosite şi de cerinţele fizice impuse
lucrătorilor, trebuie luate măsuri pentru a asigura lucrătorilor aer proaspăt in
cantitate suficientă.
Dacă se foloseşte o instalaţie de ventilaţie, aceasta trebuie menţinută in stare
de funcţionare şi nu trebuie să expună lucrătorii la curenţi de aer care le pot afecta
sănătatea.
Atunci cand este necesar pentru sănătatea lucrătorilor, un sistem de control
trebuie să semnalizeze orice oprire accidentală a instalaţiei.
6. Expunerea la riscuri particulare
6.1. Lucrătorii nu trebuie să fie expuşi la niveluri de zgomot nocive sau unei
influenţe exterioare nocive, cum ar fi: gaze, vapori, praf.
6.2. Atunci cand lucrătorii trebuie să pătrundă intr-o zonă a cărei atmosferă
este
susceptibilă să conţină o substanţă toxică sau nocivă, să aibă un conţinut insuficient
deoxigen sau să fie inflamabilă, atmosfera contaminată trebuie controlată şi trebuie
luate măsuri corespunzătoare pentru a preveni orice pericol.
6.3. Intr-un spaţiu inchis un lucrător nu poate fi in nici un caz expus la o
atmosferă cu risc ridicat.
Lucrătorul trebuie cel puţin să fie supravegheat in permanenţă din exterior şi
trebuiL luate toate măsurile corespunzătoare pentru a i se putea acorda primul ajutor,
efectiv şi imediat.
7. Temperatura
In timpul programului de lucru, temperatura trebuie să fie adecvată
organismului
28
uman, ţinandu-se seama de metodele de lucru folosite şi de solicitările fizice la care
sunt supuşi lucrătorii.
8. Iluminatul natural şi artificial al posturilor de lucru, incăperilor şi căilor de
circulaţie de pe şantier
8.1. Posturile de lucru, incăperile şi căile de circulaţie trebuie să dispună, in
măsura in care este posibil, de suficientă lumină naturală.
Atunci cand lumina zilei nu este suficientă şi, de asemenea, pe timpul nopţii
locurile de muncă trebuie să fie prevăzute cu lumină artificială corespunzătoare şi
suficientă.
Atunci cand este necesar, trebuie utilizate surse de lumină portabile, protejate
contra şocurilor.
Culoarea folosită pentru iluminatul artificial nu trebuie să modifice sau să
influenţeze percepţia semnalelor ori a panourilor de semnalizare.
8.2. Instalaţiile de iluminat ale incăperilor, posturilor de lucru şi ale căilor de
circulaţie trebuie amplasate astfel incat să nu prezinte risc de accidentare pentru
lucrători.
8.3. Incăperile, posturile de lucru şi căile de circulaţie in care lucrătorii sunt
expuşi la riscuri in cazul intreruperii funcţionării iluminatului artificial, trebuie să fie
prevăzute cu iluminat de siguranţă de o intensitate suficientă.
9. Uşi şi porţi
9.1. Uşile culisante trebuie să fie prevăzute cu un sistem de siguranţă care să
impiedice ieşirea de pe şine şi căderea lor.
9.2. Uşile şi porţile care se deschid in sus trebuie să fie prevăzute cu un
sistem de siguranţă care să impiedice căderea lor.
9.3. Uşile şi porţile situate de-a lungul căilor de siguranţă trebuie să fie
semnalizate corespunzător.
9.4. In vecinătatea imediată a porţilor destinate circulaţiei vehiculelor trebuie
să existe uşi pentru pietoni. Acestea trebuie să fie semnalizate in mod vizibil şi
trebuie să fie menţinute libere in permanenţă.
9.5. Uşile şi porţile mecanice trebuie să funcţioneze fără să prezinte pericol de
accidentare pentru lucrători.
Acestea trebuie să fie prevăzute cu dispozitive de oprire de urgenţă, accesibile
29
şi
uşor de identificat, cu excepţia celor care se deschid automat in caz de pană
deenergie, şi trebuie să poată fi deschise manual.
10. Căi de circulaţie - zone periculoase
10.1. Căile de circulaţie, inclusiv scările mobile, scările fixe, cheiurile şi
rampele de incărcare, trebuie să fie calculate, plasate şi amenajate, precum şi
accesibile astfel incat să poată fi utilizate uşor, in deplină securitate şi in conformitate
cu destinaţia lor,iar lucrătorii aflaţi in vecinătatea acestor căi de circulaţie să nu fie
expuşi nici unui risc.
10.2. Căile care servesc la circulaţia persoanelor şi/sau a mărfurilor, precum şi
cele unde au loc operaţiile de incărcare sau descărcare trebuie să fie dimensionate in
funcţie de numărul potenţial de utilizatori şi de tipul de activitate.
Dacă sunt utilizate mijloace de transport pe căile de circulaţie, o distanţă de
securitate suficientă sau mijloace de protecţie adecvate trebuie prevăzute pentru
ceilalţi utilizatori ai locului.
Căile de circulaţie trebuie să fie clar semnalizate, verificate periodic şi
intreţinute.
10.3. Căile de circulaţie destinate vehiculelor trebuie amplasate astfel incat să
existe o distanţă suficientă faţă de uşi, porţi, treceri pentru pietoni, culoare şi scări.
10.4. Dacă şantierul are zone de acces limitat, aceste zone trebuie să fie
prevăzute cu dispozitive care să evite pătrunderea lucrătorilor fără atribuţii de serviciu
in zonele respective.
Trebuie luate măsuri corespunzătoare pentru a proteja lucrătorii abilitaţi să
pătrundă in zonele periculoase.
Zonele periculoase trebuie semnalizate in mod vizibil.
11. Cheiuri şi rampe de incărcare
11.1. Cheiurile şi rampele de incărcare trebuie să fie corespunzătoare
dimensiunilor incărcăturilor ce se transportă.
11.2. Cheiurile de incărcare trebuie să aibă cel puţin o ieşire.
11.3. Rampele de incărcare trebuie să fie sigure, astfel incat lucrătorii să nu
poată cădea.
12. Spaţiu pentru libertatea de mişcare la postul de lucru
30
Suprafaţa posturilor de lucru trebuie stabilită, in funcţie de echipamentul şi
materialul necesar, astfel incat lucrătorii să dispună de suficientă libertate de mişcare
pentru activităţile lor.
13. Primul ajutor
13.1. Angajatorul trebuie să se asigure că acordarea primului ajutor se poate
face in orice moment.
De asemenea, angajatorul trebuie să asigure personal pregătit in acest scop.
Trebuie luate măsuri pentru a asigura evacuarea, pentru ingrijiri medicale, a
lucrătorilor accidentaţi sau victime ale unei imbolnăviri neaşteptate.
13.2. Trebuie prevăzute una sau mai multe incăperi de prim ajutor, in funcţie
de
dimensiunile şantierului sau de tipurile de activităţi.
13.3. Incăperile destinate primului ajutor trebuie să fie echipate cu instalaţii şi
cu
materiale indispensabile primului ajutor şi trebuie să permită accesul cu brancarde.
13.4. Aceste spaţii trebuie semnalizate in conformitate cu prevederile din
legislaţia naţională care transpune Directiva 92/58/CEE.
13.5. Trebuie asigurate materiale de prim ajutor in toate locurile unde condiţiile
de muncă o cer.
Acestea trebuie să fie semnalizate corespunzător şi trebuie să fie uşor
accesibile.
Un panou de semnalizare amplasat in loc vizibil trebuie să indice clar adresa
şi
numărul de telefon ale serviciului de urgenţă.
14. Instalaţii sanitare
14.1. Vestiare şi dulapuri pentru imbrăcăminte
14.1.1. Lucrătorilor trebuie să li se pună la dispoziţie vestiare corespunzătoare
dacă aceştia trebuie să poarte imbrăcăminte de lucru şi dacă, din motive de sănătate
sau de decenţă, nu li se poate cere să se schimbe intr-un alt spaţiu.
Vestiarele trebuie să fie uşor accesibile, să aibă capacitate suficientă şi să fie
dotate cu scaune.
14.1.2. Vestiarele trebuie să fie suficient de incăpătoare şi să aibă dotări care
31
să
permită fiecărui lucrător să işi usuce imbrăcămintea de lucru, dacă este cazul,
precum
şi vestimentaţia şi efectele personale şi să le poată păstra incuiate.
In anumite situaţii, cum ar fi existenţa substanţelor periculoase, a umidităţii, a
murdăriei, imbrăcămintea de lucru trebuie să poată fi ţinută separat de vestimentaţia
şi
efectele personale.
14.1.3. Trebuie prevăzute vestiare separate pentru bărbaţi şi femei sau o
utilizare
separată a acestora.
14.1.4. Dacă nu sunt necesare vestiare in sensul primului paragraf al pct.
14.1.1
fiecare lucrător trebuie să dispună de un loc unde să-şi pună imbrăcămintea şi
efectele personale sub cheie.
14.2. Duşuri, chiuvete
14.2.1. Atunci cand tipul de activitate sau cerinţele de curăţenie impun acest
lucru,lucrătorilor trebuie să li se pună la dispoziţie duşuri corespunzătoare in număr
suficient.
Trebuie prevăzute săli de duşuri, separate pentru bărbaţi şi femei, sau o
utilizare
separată a acestora.
14.2.2. Sălile de duşuri trebuie să fie suficient de incăpătoare, astfel incat să
permit fiecărui lucrător să işi facă toaleta, fără să fie deranjat şi in condiţii de igienă
corespunzătoare.
Duşurile trebuie prevăzute cu apă curentă, rece şi caldă.
14.2.3. Atunci cand duşurile nu sunt necesare, in sensul primului paragraf al
pct.
14.2.1, trebuie să fie prevăzut un număr suficient de chiuvete cu apă curentă
caldă,dacă este necesar. Acestea trebuie să fie amplasate in apropierea posturilor de
lucru şi a vestiarelor.
Trebuie prevăzute chiuvete separate pentru bărbaţi şi pentru femei sau o
32
utilizare
separată a acestora atunci cand acest lucru este necesar din motive de decenţă.
14.2.4. Dacă incăperile cu duşuri sau cu chiuvete sunt separate de vestiare,
aceste incăperi trebuie să comunice intre ele.
14.3. Cabine de WC-uri şi chiuvete
In apropierea posturilor de lucru, a incăperilor de odihnă, a vestiarelor şi a
sălilor de duşuri lucrătorii trebuie să dispună de locuri speciale, dotate cu un număr
suficient de WC-uri şi de chiuvete, utilităţi care să asigure nepoluarea mediului
inconjurător, de
regulă ecologice.
Trebuie prevăzute cabine de WC-uri separate pentru bărbaţi şi femei sau
utilizarea separată a acestora.
15. Incăperi pentru odihnă şi/sau cazare
15.1. Lucrătorii trebuie să dispună de incăperi pentru odihnă şi/sau cazare
uşor
accesibile, atunci cand securitatea ori sănătatea lor o impun, in special datorită tipului
activităţii, numărului mare de lucrători sau distanţei faţă de şantier.
15.2. Incăperile pentru odihnă şi/sau cazare trebuie să fie suficient de mari şi
prevăzute cu un număr de mese şi de scaune corespunzător numărului de lucrători.
15.3. Dacă nu există asemenea incăperi, alte facilităţi trebuie să fie puse la
dispoziţie personalului pentru ca acesta să le poată folosi in timpul intreruperii
lucrului.
15.4. Incăperile de cazare fixe care nu sunt folosite doar in cazuri excepţionale
trebuie să fie dotate cu echipamente sanitare in număr suficient, cu o sală de mese şi
cu o salăde destindere.
Acestea trebuie să fie dotate cu paturi, dulapuri, mese şi scaune, ţinandu-se
seama de numărul de lucrători. La atribuirea lor trebuie să se ţină seama de prezenţa
lucrătorilor de ambele sexe.
15.5. In incăperile pentru odihnă şi/sau cazare trebuie să se ia măsuri
corespunzătoare pentru protecţia nefumătorilor impotriva disconfortului produs de
fumul de tutun.
16. Femei gravide şi mame care alăptează
33
Femeile gravide şi mamele care alăptează trebuie să aibă posibilitatea de a se
odihni in poziţie culcată, in condiţii corespunzătoare.
17. Lucrători cu dizabilităţi
Locurile de muncă trebuie să fie amenajate ţinandu-se seama, dacă este
cazul, de lucrătorii cu dizabilităţi.
Această dispoziţie se aplică in special uşilor, căilor de comunicaţie, scărilor,
duşurilor,chiuvetelor, WC-urilor şi posturilor de lucru folosite sau ocupate direct de
către lucrătorii cu dizabilităţi.
18. Dispoziţii diverse
18.1. Intrările şi perimetrul şantierului trebuie să fie semnalizate astfel incat să
fie
vizibile şi identificabile in mod clar.
18.2. Lucrătorii trebuie să dispună de apă potabilă pe şantier şi, eventual, de
altă
băutură corespunzătoare şi nealcoolică, in cantităţi suficiente, atat in incăperile pe
care le ocupă, cat şi in vecinătatea posturilor de lucru.
18.3. Lucrătorii trebuie să dispună de condiţii pentru a lua masa in mod
corespunzător şi, dacă este cazul, să dispună de facilităţi pentru a-şi pregăti masa in
condiţii corespunzătoare.
PARTEA II
CERINŢE MINIME specifice pentru posturile de lucru din şantiere
Posturi de lucru din şantiere, in exteriorul incăperilor
1. Stabilitate şi soliditate
1.1. Posturile de lucru mobile ori fixe, situate la inălţime sau in adancime,
trebuie să fie solide şi stabile, ţinandu-se seama de:
a) numărul de lucrători care le ocupă;
b) incărcăturile maxime care pot fi aduse şi suportate, precum şi de repartiţia
lor;
c) influenţele externe la care pot fi supuse.
Dacă suportul şi celelalte componente ale posturilor de lucru nu au o
stabilitate
intrinsecă, trebuie să se asigure stabilitatea lor prin mijloace de fixare
34
corespunzătoare şi sigure, pentru a se evita orice deplasare intempestivă sau
involuntară a ansamblului ori a părţilor acestor posturi de lucru.
1.2. Verificare
Stabilitatea şi soliditatea trebuie verificate in mod corespunzător şi, in special,
după orice modificare de inălţime sau adancime a postului de lucru.
2. Instalaţii de distribuţie a energiei
2.1. Instalaţiile de distribuţie a energiei care se află pe şantier, in special cele
care sunt supuse influenţelor externe, trebuie verificate periodic şi intreţinute
corespunzător.
2.2. Instalaţiile existente inainte de deschiderea şantierului trebuie să fie
identificate, verificate şi semnalizate in mod clar.
2.3. Dacă există linii electrice aeriene, de fiecare dată cand este posibil
acestea
trebuie să fie deviate in afara suprafeţei şantierului sau trebuie să fie scoase
de sub tensiune.
Dacă acest lucru nu este posibil, trebuie prevăzute bariere sau indicatoare de
avertizare, pentru ca vehiculele să fie ţinute la distanţă faţă de instalaţii.
In cazul in care vehiculele de şantier trebuie să treacă pe sub aceste linii, trebuie
prevăzute indicatoare de restricţie corespunzătoare şi o protecţie suspendată.
3. Influenţe atmosferice
Lucrătorii trebuie să fie protejaţi impotriva influenţelor atmosferice care le pot
afecta securitatea şi sănătatea.
4. Căderi de obiecte
Lucrătorii trebuie să fie protejaţi impotriva căderilor de obiecte, de fiecare dată
cand aceasta este tehnic posibil, prin mijloace de protecţie colectivă.
Materialele şi echipamentele trebuie să fie amplasate sau depozitate astfel
incat să se evite răsturnarea ori căderea lor.
In caz de necesitate, trebuie să fie prevăzute pasaje acoperite sau se va
impiedica accesul in zonele periculoase.
5. Căderi de la inălţime
5.1. Căderile de la inălţime trebuie să fie prevenite cu mijloace materiale, in
special cu ajutorul balustradelor de protecţie solide, suficient de inalte şi avand cel
35
puţin o bordură, o mană curentă şi protecţie intermediară, sau cu un alt mijloc
alternativ echivalent.
5.2. Lucrările la inălţime nu pot fi efectuate, in principiu, decat cu ajutorul
echipamentelor corespunzătoare sau cu ajutorul echipamentelor de protecţie
colectivă, cum sunt balustradele, platformele ori plasele de prindere.
In cazul in care, datorită naturii lucrărilor, nu se pot utiliza aceste echipamente,
trebuie prevăzute mijloace de acces corespunzătoare şi trebuie utilizate
centuri de siguranţă sau alte mijloace sigure de ancorare.
6. Schele şi scări
6.1. Toate schelele trebuie să fie concepute, construite şi intreţinute astfel
incat să se evite prăbuşirea sau deplasarea lor accidentală.
6.2. Platformele de lucru, pasarelele şi scările schelelor trebuie să fie
construite,
dimensionate, protejate şi utilizate astfel incat persoanele să nu cadă sau să
fie expuse căderilor de obiecte.
6.3. Schelele trebuie controlate de către o persoană competentă, astfel:
a) inainte de utilizarea lor;
b) la intervale periodice;
c) după orice modificare, perioadă de neutilizare, expunere la intemperii sau
cutremur de pămant ori in alte circumstanţe care le-ar fi putut afecta rezistenţa sau
stabilitatea.
6.4. Scările trebuie să aibă o rezistenţă suficientă şi să fie corect intreţinute.
Acestea trebuie să fie corect utilizate, in locuri corespunzătoare şi conform
destinaţiei lor.
6.5. Schelele mobile trebuie să fie asigurate impotriva deplasărilor involuntare.
7. Instalaţii de ridicat
7.1. Toate instalaţiile de ridicat şi accesoriile acestora, inclusiv elementele
componente şi elementele de fixare, de ancorare şi de sprijin, trebuie să fie:
a) bine proiectate şi construite şi să aibă o rezistenţă suficientă pentru
utilizarea
căreia ii sunt destinate;
b) corect instalate şi utilizate;
36
c) intreţinute in stare bună de funcţionare;
d) verificate şi supuse incercărilor şi controalelor periodice, conform
dispoziţiilor legale in vigoare;
e) manevrate de către lucrători calificaţi care au pregătirea corespunzătoare.
7.2. Toate instalaţiile de ridicat şi toate accesoriile de ridicare trebuie să aibă
marcată in mod vizibil valoarea sarcinii maxime.
7.3. Instalaţiile de ridicat, precum şi accesoriile lor nu pot fi utilizate in alte
scopuri
decat cele pentru care sunt destinate.
8. Vehicule şi maşini pentru excavaţii şi manipularea materialelor
8.1. Toate vehiculele şi maşinile pentru excavaţii şi manipularea materialelor
trebuie să fie:
a) bine concepute şi construite, ţinandu-se seama, in măsura in care este
posibil, de principiile ergonomice;
b) menţinute in stare bună de funcţionare;
c) utilizate in mod corect.
8.2. Conducătorii şi operatorii vehiculelor şi maşinilor pentru excavaţii şi
manipularea materialelor trebuie să aibă pregătirea necesară.
8.3. Trebuie luate măsuri preventive pentru a se evita căderea in excavaţii sau
in apă a vehiculelor şi a maşinilor pentru excavaţii şi manipularea materialelor.
8.4. Cand este necesar, maşinile pentru excavaţii şi manipularea materialelor
trebuie să fie echipate cu elemente rezistente, concepute pentru a proteja
conducătorul
impotriva strivirii in cazul răsturnării maşinii şi al căderii de obiecte.
9. Instalaţii, maşini, echipamente
9.1. Instalaţiile, maşinile şi echipamentele, inclusiv uneltele de mană, cu sau
fără
motor, trebuie să fie:
a) bine proiectate şi construite, ţinandu-se seama, in măsura in care este
posibil, de principiile ergonomice;
b) menţinute in stare bună de funcţionare;
c) folosite exclusiv pentru lucrările pentru care au fost proiectate;
37
d) manevrate de către lucrători avand pregătirea corespunzătoare.
9.2. Instalaţiile şi aparatele sub presiune trebuie să fie verificate şi supuse
incercărilor şi controlului periodic.
10. Excavaţii, puţuri, lucrări subterane, tuneluri, terasamente
10.1. In cazul excavaţiilor, puţurilor, lucrărilor subterane sau tunelurilor, trebuie
luate măsuri corespunzătoare:
a) pentru a preveni riscurile de ingropare prin surparea terenului, cu ajutorul
unor
sprijine, taluzări sau altor mijloace corespunzătoare;
b) pentru a preveni pericolele legate de căderea persoanelor, materialelor sau
obiectelor, de iruperea apei;
c) pentru a asigura o ventilaţie suficientă tuturor posturilor de lucru, astfel incat
să se realizeze o atmosferă respirabilă care să nu fie periculoasă sau nocivă pentru
sănătate;
d) pentru a permite lucrătorilor de a se adăposti intr-un loc sigur, in caz de
incendiu, irupere a apei sau cădere a materialelor.
10.2. Inainte de inceperea terasamentelor trebuie luate măsuri pentru a
reduce la
minimum pericolele datorate cablurilor subterane şi altor sisteme de distribuţie.
10.3. Trebuie prevăzute căi sigure pentru a intra şi ieşi din zona de excavaţii.
10.4. Grămezile de pămant, materialele şi vehiculele in mişcare trebuie ţinute
la o distanţă suficientă faţă de excavaţii; eventual, se vor construi bariere
corespunzătoare.
11. Lucrări de demolare
Cand demolarea unei clădiri sau a unei lucrări poate să prezinte pericole:
a) se vor adopta măsuri de prevenire, precum şi metode şi proceduri
corespunzătoare;
b) lucrările trebuie să fie planificate şi executate sub supravegherea unei
personae competente.
12. Construcţii metalice sau din beton, cofraje şi elemente prefabricate grele
12.1. Construcţiile metalice sau din beton şi elementele lor, cofrajele,
elementele
38
prefabricate sau suporturile temporare şi schelele trebuie montate sau demontate
numai sub supravegherea unei persoane competente.
12.2. Trebuie prevăzute măsuri de prevenire corespunzătoare pentru a proteja
lucrătorii impotriva pericolelor datorate nesiguranţei şi instabilităţii temporare a
lucrării.
12.3. Cofrajele, suporturile temporare şi sprijinele trebuie să fie proiectate şi
calculate,realizate şi intreţinute astfel incat să poată suporta, fără risc, sarcinile la
care sunt supuse.
13. Batardouri şi chesoane
13.1. Toate batardourile şi chesoanele trebuie să fie:
a) bine construite, realizate din materiale corespunzătoare şi solide, de o
rezistenţă suficientă;
b) prevăzute cu echipament adecvat pentru ca lucrătorii să se poată adăposti
in caz de iruperi de apă şi de materiale.
13.2. Construcţia, montarea, transformarea şi demontarea unui batardou sau
cheson trebuie să se facă numai sub supravegherea unei persoane competente.
13.3. Toate batardourile şi chesoanele trebuie să fie controlate periodic de
către o persoană competentă.
8. ASIGURAREA UTILITATILOR
Prin executarea lucrarilor proiectate se realizeaza urmatoarele:
- asigurarea scurgerii apelor,
- asigurarea desfasurarii circulatiei CF in conditii de siguranta,
- asigurarea continuitatii tuturor utilitatilor existente in zona care pot fi afectate
de realizarea lucrarilor,
- retelele de utilitati din amplasament sau din proxima vecinatate a
amplasamentului for fi protejate sau deviate (dupa caz),
- accesul la proprietati, nu e cazul
- accesul in conditii de siguranta al echipelor de intretinere.
39
9. PROTECTIA MUNCII
Fabricantul, transportatorul si constructorul, inainte de inceperea lucrarilor, va
stabili instructiuni proprii de protectia muncii si P.S.I. specifice conditiile curente de lucru
ale activitatii prestate pentru aceasta lucrare, cu respectarea obligatorie si a dispozitiilor
legale referitoare la protectia muncii si P.S.I., intrate in vigoare pina la data inceperii
executiei lucrarilor.
De asemenea, va lua toate masurile de protectie a muncii si PSI,
corespunzatoare legislatiei in vigoare si a prevederilor cuprinse in "Norme de protectia
muncii specifice activitatii de constructii - montaj pentru transporturi feroviare, rutiere si
navale" ed.1982, si toate reglementarile ulterioare, referitoare la protectia muncii,
masuri ce se vor respecta pe toata durata executiei.
10. DURATA DE SERVICIU ESTIMATA
La stabilirea solutiilor s-au avut in vedere normativele privind administrarea,
exploatarea, intretinerea si repararea cailor ferate.
Pentru consolidarea infrastructurii podului durata de serviciu proiectata este de
100 ani.
Conform "Ghid cuprinzand coeficientii de uzura fizica la mijloacele fixe si grupa
1 - cladiri si grupa 2 - constructii speciale indicativ P 135 - 95 aprobati de MLPAT cu
Ordinul 2/N din 20 ianuarie 1995, pentru poduri cu suprastructura alcatuita din beton,
beton armat, beton precomprimat sau metal pentru o stare tehnica foarte buna
coeficientul de uzura la o durata de viata de 40 de ani este de 29% iar la o durata de
viata de 60 de ani este de 45%.
VERIFICATOR MLPAT
Ing. POPESCU I. STELIAN
40