memoriu caiet de sarcini

S. C. AQUACONS S. R. L. Inregistrat la Registrul comertului : J/05/428/1993Cod unic de inregistrare : R 3458780Adresa sediului central: str. Berzei nr. 4 - Oradea, jud. BihorTelefon: 0359- 411.915

Fax: 0359- 411.915

FOAIE DE CAPAT

Lucrare: Modernizare si reabilitare strazi in localitatea Santion, judetul Bihor

Beneficiar: Comuna Bors

Proiectant general: S. C. AQUACONS S. R. L. ORADEA

Contract nr. 1567/179/2007

Faza: PT + CS

Volum nr. I Documentatie tehnica de prezentare

Volum nr. II Caiete de sarcini

Volum nr. II Documentatie economica

DIRECTOR: ing. Petru Unita

SEF PROIECT: ing. Petru Unita

pagina 1


Fax: 0359- 411.915

FOAIE DE CAPAT

Lucrare: Modernizare si reabilitare strazi in localitatea Santion,

judetul Bihor



Contract nr. 1567/179/2007

Faza: PT + CS

Volum nr. I Documentatie tehnica de prezentare



pagina 2


Fax: 0359- 411.915

Contract nr. 1567/179/2007Lucrarea : Modernizare si reabilitare strazi in localitatea Santion, judetul BihorBeneficiar : Comuna BorsFaza: PT + CSVolum nr. 1 - Documentatie tehnica de prezentare

B O R D E R O U

A/ PIESE SCRISE

Foaie de capat

Borderou

Memoriu

B/ PIESE DESENATE

0/D Plan incadrare in zona

Strada Cartier Nou

1/D - 9/D Plan de situatie drum balastiera sc. 1:500

10/D-13D Profile longitudinale

14/D Profil transversal tip

15/D Podet tubular Dn500

OS Organizare de santier

pagina 3


Fax: 0359- 411.915

Contract nr. 1567/179/2007Lucrarea : Modernizare si reabilitare strazi in localitatea Santion, judetul BihorBeneficiar : Comuna BorsFaza: PT + CSVolum nr. 1 - Documentatie tehnica de prezentare

Nota: Orice referire la STAS-uri pe parcursul documntatiei se va interpreta „sau echivalent”

M E M O R I U

Prin tema de proiectare se solicita Modernizare si reabilitare strazi in localitatea Santion, judetul Bihor.

1. AMPLASAMENT

Amplasamentul se afla in comuna Bors,localitatea Santion, jud. Bihor, conform planului de incadrare in zona si a planurilor de situatie.

Strada Cartier Nou este strada care face legatura intre DN1 si noul cartier din localitatea Santion si singurul acces la cea mai mare balastira din zona.

2. TOPOGRAFIA

Comuna Bors, este situată în partea de vest a judeţului Bihor. Comuna se invecineaza in nord cu comuna Biharia, la est cu municipiul Oradea, la sud cu comuna Santandrei, iar in vest cu Republica Ungaria.

3. CLIMA SI FENOMENELE NATURALE

SPECIFICE ZONEI

Temperatura medie anuala este de +100C. Precipitatiile medii anuale sunt intre 600-650 mm, sensibil egale cu media pe tara. Atat temperatura, cat si precipitatiile sunt optime dezvoltarii proceselor biologice, chimice si fizice din sol, permitand cultivarea tuturor plantelor agricole. Clima este temperat continentala cu o nuanta calda si umeda.

pagina 4

4. GEOLOGIA, SEISMICITATEA

Succesiunea geologica este data este data de complexul argilelor si nisipurilor pannoniene, peste care se dispun depozite recente pleistocen-holocene, apartinand formatiunii acoperitoare, respectiv terasei aluvionare joase din structura albiei majore a vaii Crisului Repede.

In lucrarile executate nu s-au evidentiat ape subterane cu nivel liber, sau orizonturi acvifere. Apele subterane sunt cantonate la nivelul nisipurilor si pietrisurilor conului de dejectie – strat cu grosime de minim 10.0m , la adancimi diferite fata de cota terenului natural.

5. PREZENTAREA PROIECTULUI PE VOLUME:

Volum nr. 1 - Documentatie tehnica de prezentare

Volum nr. 2 - Caiete de sarcini

Volum nr. 3 - Documentatie economica:

1. Centralizatorul obiectelor

2. Centralizatorul categoriilor de lucrari

Obiect 1 – Modernizare si reabilitare strazi in localitatea Santion, judetul Bihor

3. Liste cantitati de lucrari

6. ORGANIZAREA DE SANTIER, DESCRIERERE SUMARA,

DEMOLARI, DEVIERI RETELE

Executantii potentiali se vor organiza pe un teren liber, terenul fiind pus la dispozitie de catre Primaria Bors. Nu sunt necesare lucrari speciale de organizare (constructii definitive, dormitoare, cantine, etc.). La punctele de lucru se va amplasa o baraca mobila sau vagon dormitor pentru depozitarea sculelor si adapostirea muncitorilor pe timp nefavorabil. Pentru lucrarile care se vor executa si pentru asigurarea spatiilor de organizare de santier nu sint necesare demolari si devieri de retele.

7. CAILE DE ACCES PROVIZORII

Accesul la organizarea de santier si la amplasamentul lucrarilor prevazute in proiect, se va face de pe drumul national DN 1 Oradea - Bors.

8. SURSE DE APA, ENERGIE ELECTRCA PENTRU

ORGANIZAREA DE SANTIER

Apa tehnologica necesara la organizarea de santier va fi preluata fie din sursele existente in localitatile din zona.

pagina 5

Energia electrica necesara pentru organizarea de santier, va fi preluata din reteaua existenta, in solutia indicata de SC Electrica SA, in urma solicitarii constructorului.

9. PROGRAMUL DE EXECUTIE A LUCRARILOR, GRAFICE

DE LUCRU, PROGRAM DE RECEPTIE

Executia lucrarilor se va derula incepand cu data semnarii contractului de antrepriza. Receptionarea lucrarilor de executie se va face in conformitate cu H. G. R. nr. 273/ 1994. Perioada de verificare in exploatare a comportarii lucrarilor este de un an de la data receptiei preliminare, in care perioada executantul va efectua - daca este cazul - remedierile necesare.

10. TRASAREA LUCRARILOR:

Trasarea lucrarilor se va face pe baza planurilor de situatie ce fac parte din prezenta documentatie.

11. PROTEJAREA LUCRARILOR EXECUTATE SI A

MATERIALELOR DE PE SANTIER

Materialele de constructii vor fi depozitate in conditii specifice prevazute in normativele in vigoare, pentru asigurarea si mentinerea caracteristicilor de fabricatie. Executia lucrarilor se va face pe faze tehnologice normale, conform caietelor de sarcini.

Lucrarile executate in faze intermediare vor fi protejate astfel ca in urma reluarii executiei sau a continuarii celorlalte faze sa se asigure stabilitatea, rezistenta, durabilitatea si functionalitatea lucrarilor.

12. MASURAREA LUCRARILOR

Masurarea lucrarilor in vederea evaluarii costurilor consumurilor de materiale, fortei de munca, ore utilaje de constructii si transporturi, s-a facut in unitatile de masura specifice diferitelor categorii de lucrari, astfel:

- terasamente - mc- constructii - mc beton- imbracaminti - mp

13. LABORATORUL CONTRACTANTULUI SI TESTELE

CARE CAD IN SARCINA SA

Executantul trebuie sa dispuna de laborator pentru determinarea calitatii materialelor si semifabricatelor, sau un contract cu un laborator autorizat. Testele care cad in sarcina contractantului sunt cele conform normativelor in vigoare in sectorul constructii-montaj si cele precizate in caietele de sarcini.

14. CURATENIA IN SANTIER

pagina 6

Curatenia in santier intra in sarcina exclusiva a executantului. Curatenia se va mentine in permanenta, printr-o organizare judicioasa a santierului si gospodarirea corecta a materialelor si resurselor.

15. SERVICII SANITARE

Serviciile sanitare vor fi asigurate de catre executant in cadrul lucrarilor de organizare de santier, in conformitate cu normele in vigoare.

16. RELATIILE INTRE CONTRACTANT (OFERTANT),

CONSULTANT SI ENTITATEA ACHIZITOARE (INVESTITOR)

Relatiile intre factorii responsabili in realizarea investitiei se vor desfasura in conformitate cu prevederile Legii 10/95, privind calitatea in constructii.

Normele metodologice privind continutul cadru ale documentelor de licitatie, al ofertelor si al contractelor pentru executia investitiilor publice sint cele stipulate in Legea 212/2002 privind aprobarea O.G. nr. 60/2001, privind achizitiile publice si Ordinul nr. 1013/873/2001 privind aprobarea structurii continutului si modului de utilizare a Documentatiei standard pentru elaborarea si prezentarea ofertei pentru achizitia publica de servicii.

17. DESCRIEREA TEHNICA A LUCRARILOR

17. 1 - Descrierea funcţională

Strada Cartier Nou este strada care face legatura intre DN1 si noul cartier din localitatea Santion si singurul acces la cea mai mare balastira din zona. In prezent drumul este betonat si se afla intr-o stare avansata de degradare. Latimea partii carosabile este de 6,00m, iar lungimea drumului 1120m. Imbracamintea din beton de ciment are grosimea de 20 cm. Exista numeroase degradari ale imbracamintii cum ar fi: crapaturi, faiantari, numeroase fisuri, dale tasate.

17. 2 - Categoria de importanţă şi clasa tehnică a lucrării

Conform HG 766-21.11.1997 privind stabilirea categoriei de importanţă a construcţiilor, această lucrare se încadrează în categorie de împortanţă D – redusă, a construcţiilor obişnuite.

Conform STAS 10144/3-1991 strazile proiectate se inscriu in categoria a IV–a, cu o banda de circulaţie de 4,0 m lăţime, având un trafic redus; viteza de proiectare este de 40 km/oră si de 25 km/ora pe sectoarele cu curbe cu raze sub 100 m.

17. 3 - Soluţia constructivă

Prin tema de proiectare s-a solicitat modernizarea si reabilitarea strazii Cartierul Nou(drumul spre balastiera) din localitatea Santion, comuna Bors. Luandu-se in considerare situatia existenta, de trafic, de viteza de proiectare si considerente tehnico economice (pret de cost scazut, pastrarea traseului atit in profil longitudinal cit si

pagina 7

transversal), s-a ales pastrarea sistemului rutier rigid existent si ranforsarea acestuia, dupa cum urmeaza:

- reparatii la stratul suport din beton de ciment: demolarea dalelor care nu se mai pot repara si refacerea lor cu beton rutier BcR3,5, colmatarea fisurilor si crapaturilor, frezarea suprafetelor degradate

- strat antifisura din mixturi asfaltice cu volum ridicat de goluri tip MADM 25 de 8cm grosime

- imbracaminte din beton asfaltic de tip BA16 de 4cm grosime

Latimea partii carosabile pe care se executa sistemul rutier proiectat pe cele doua strazi este de 6,00 m. In profil transversal panta este de 2,5% sub forma de acoperis racordat in treimea mijlocie cu arc de cerc.

Acostamentele sunt proiectate avind un sistem rutier alcatuit dintr-o fundatie de balast de 15,0 cm grosime si un strat de macadam ordinar de 10 cm grosime dupa cilindrare. Latimea acostamentelor este de 0,75 m. Panta acostamentelor este de 4%.

Racordul drumurilor laterale Drumurile laterale identificate dealungul traseului studiat sunt amplasate dupa cum urmeaza:

- km 0+463,94 drum lateral stanga neamenajat- km 0+564,70 drum lateral stanga neamenajat- km 0+623,70 drum lateral dreapta asfaltat- km 0+764,70 drum lateral dreapta asfaltat- km 0+789,70 drum lateral stanga- km 0+821,70 drum lateral stanga- km 1+128,20 drum lateral dreapta asfaltat

- Se vor amenaja drumurile laterale neamenajate( 4bucati ) prin realizarea unei imbracaminti asfaltice pe o lungime 25 m. Racordarea cu drumurile laterale s-a facut cu arce de cerc cu raze cuprinse intre 1 m si 25 m. Sistem rutier propus pentru amenajarea drumurilor laterale este alcatuit astfel:

- balast de rau compactat, cu grosimea de 30cm .- strat de baza din piatra sparta cu impanare si innoroire de 10 cm grosime - strat proiectat de imbracaminte asfaltica de 5 cm grosime din beton

asfaltic BAPC 16 (preparat cu pietris concasat)La drumurile laterale se vor amplasa 2 podete tubulare laterale cu diametrul de

500mm, care asigura continuitatea santurilor .Pe restul drumurilor laterale exista podete.

Scurgerea apelor

Preluarea apelor de pe platforma strazii se va face prin santuri. Santurile existente se vor curata, decolmata, recalibra. Amplasarea podetelor

dealungul traseului studiat,existente si proiectate este :

- 1buc x 7.5m la km. 0+463,94 existent- 1buc x 10m la km. 0+564,70 existent- 1buc x 7.5m la km. 0+623,70 existent - 1buc x 7.5m la km. 0+764,70 existent

pagina 8

- 1buc x 5,0m la km. 0+789,70 proiectat- 1 buc x 5,0m la km. 0+821,70 proiectat- 1buc x 7.5m la km. 0+564,70 existent

Semnalizarea verticală şi orizontalăSe vor monta indicatoarele rutiere dupa obtinerea acordului Poliţiei rutiere

a judeţului pentru planul de semnalizare. Se vor realiza marcajele rutiere longitudinale (axial, lateral, de presemnalizare şi orientare) şi transversale (treceri pentru pietoni – la fiecare intersectie), conform STAS 1848/1 – 7 – 8.

17. 4 - Măsuri pentru protecţia mediului Soluţiile de proiectare au avut în vedere toate aspectele conforme cu Directiva

U.E. nr. 85/337 privind protecţia mediului şi cu legislaţia românească – Legea nr.137/1995, republicată în 2000, Ordinul 125/1996 cu modificările ulterioare, Ordinul nr.44/1998 pentru aprobarea Normelor privind protecţia mediului ca urmare a impactului drum-mediu înconjurător şi Directiva Consiliului Europei nr.97/11/1997 care amendează Directiva Consiliului Europei nr.85/837/EEC privind protecţia mediului.

Prin soluţiile de proiectare adoptate, s-a urmarit respectarea sănătăţii oamenilor şi protecţia mediului. Prin amenajarea propusă se va reduce gradul de poluare fonică şi cu noxe care se degajă în atmosferă.In cadrul documentaţiei de proiectare se vor prevedea aspecte legate de respectarea normelor de tehnica securităţii muncii la execuţie. Pe de altă parte, respectarea procesului tehnologic conduce la prevenirea unor accidente. Toate materialele care se vor utiliza la realizarea structurilor rutiere la drumuri nu vor conţine materiale toxice şi nu periclitează mediul înconjurător.

Obiectivul de investitie face parte din ctegoria lucrarilor de infrastructura, si, prin urmare, in perioada de exploatare a acestuia nu se desfasoara procese tehnologice de productie. Evacuarea apelor meteorice se va face prin santuri de scurgere, care vor proteja drumul si tereneurile adiacente, si vor fi compatibile cu mediul inconjurator.

Se considera ca interventiile propuse nu aduc prejudicii mediului acvatic.Interventiile la poduri nu modifica dinamica scurgerii apelor si scurgerea apelor

subterane. Se apreciaza ca indicatorii calitativi ai emisiilor in atmosfera, datorita circulatiei

autovehiculelor nu vor depasi valorile admise prin legislatie. Prin reabilitarea propusa a drumului, aceste emisii de noxe si praf in atmosfera vor scadea, fata de nivelul actual.

Prin reabilitarea propusa se apreciaza reducerea nivelului de zgomot si vibratii, prin imbunatirea planeitatii suprafetei de rulare. Se apreciaza ca nivelul de zgomot se va incadra in valorile admise prin normele legale in vigoare.

Pe parcursul desfasurarii lucrarilor de executie a drumului, organizarea de santier se va face in localitati, pentru evitarea agresarii echilibrului natural. Se apreciaza ca prin lucrarile de reabilitare nu va fi afectata calitatea solului, dereglarea echilibrelor ecosistemelor, modificarea habitatelor, consumul de teren agricol sau cu alta destinatie productiva.

Pentru protectia mediului uman, Legea 137 / 1995 stipuleaza respectarea principiilor ecologice pentru asigurarea unui mediu sanatos pentru populatie. In acest scop, in proiectare, se vor avea in vedere urmatoarele :

pagina 9

- realizarea aliniamentelor de arbori si perdele de protectie, cu rol antipoluant, impotriva noxelor, zgomotului

- executia de parcari publice, echipate cu mobilier de sedere si colectarea deseurilor

Conform H.G. 155/martie 1999 pentru „Introducerea evidenţei gestiunii deşeurilor şi a Catalogului European al Deşeurilor, antreprenorul, ca generator de deşeuri, are obligaţia să ţină evidenţa lunară a producerii, stocării provizorii, tratării şi transportului, reciclării şi depozitării definitive a deşeurilor. Antreprenorul va încheia un contract cu o firmă specializată care va asigura transportul şi depozitarea deşeurilor la rampele amenajate.

În afara deşeurilor rezultate din procesele tehnologice aplicate pentru execuţia drumului, se vor acumula deşeuri specifice în bazele de utilaje şi la staţiile de asfalt şi betoane. Se vor acumula cantităţi importante de uleiuri de motor de la întreţinerea utilajelor, piese metalice (piese de schimb de la reparaţiile utilajelor), cauciucuri, resturi de betoane şi asfalt, etc.

De la organizările de şantier vor rezulta deşeuri menajere, cantităţile de deşeuri menajere fiind mult inferioare celor rezultate din activitatea de construcţie. Apele uzate rezultate de la organizările de şantier vor fi colectate şi transportate la staţia de epurare cea mai apropiata .

O parte din deşeurile rezultate din lucrările de construcţie pot fi refolosite.Utilizarea deşeurilor are impact pozitiv asupra mediului prin:

- micşorarea necesarului de materiale pietroase extrase din litosferă- micşorarea producţiei fabricilor de materiale de construcţii şi, implicit, scăderea poluării cauzate de tehnologiile folosite de acestea- micşorarea consumului de energie pentru producerea materialelor de construcţie.

17. 6 - Măsuri de protecţia muncii şi PSIConstructorului îi revine sarcina de a respecta cu strictete pervederile legii nr.

5/65, de a instrui şi a lua pe întreaga perioada de execuţie a lucrărilor, toate masurile pentru prevenirea accidentelor de munca şi respectarea cu strictete a măsurilor de protecţie a muncii specifice lucrărilor ce se execuată.Se vor face instructajele periodice şi zilnice tuturor subordonatilor, prevazute in:

- Norme de protectia muncii prevazute de NIRD, aprobate cu ordinul nr. 8/21.05.1982, referitoare la lucrările din prezentul proiect, cum sunt:

Cap. I. Obligatii şi raspunderi ale personalului incadrat în munca, art. 24 – 37Cap. IV. Echipament individual de protectie şi lucru, art. 69,71 – 72, 74,76 – 83,98, 104 – 105,107 – 112.Cap. V. Semnalizarea lucrărilor pe drumuri, şantiere şi în incinta unitatilor, art. 115,120 – 123, 125 – 169.Cap. XIX. Prepararea mixturilor asfaltice:

a.) Depozitul de agregate minerale, art. 696,698,699,702.b.) Transportul agregatelor cu utilaje incarcatoare cu cupa frontala, art. 703 – 727.c.) Transportul cu banda, art. 735 – 736, 738, 741 – 746, 748, 750, 756.d.) Alimentator –predozator, art. 757 – 758, 760 – 769, 771 – 775, 777 – 780.e.) Uscator şi malaxor, art. 785 – 786, 789 – 793, 799 – 803, 805 – 807, 809 – 812,

816 – 819,827, 833 – 838, 842, 844 – 848, 851 – 862, 866 – 868.Cap. XX a.) Bataluri pentru bitum, art. 878, 879, 883 – 888, 906, 920, 924, 925, 929, 930.

pagina 10

b.) Instalatii de incalzit cu ulei, art. 940 – 949.Cap. XXI Transportul mixturilor asfaltice, art. 950 – 965.Cap. XXII Punerea în opera a mixturilor asfaltice

a.) Masuri generale, art. 966 – 972, 975 – 977.b.) Repartizatoare mecanice, art.978 – 980, 984, 985, 988, 990 – 1001.

Cap. XXIV Laborator pentru verificarea calitaţii materialelor şi lucrărilor de drumuria.) Masuri generale, art. 1003 – 1072.b.) Manipularea în laborator a substantelor otravitoare, caustice şi explozive, art.

1073 – 1076.c.) Incercarea carotelor, art. 1077 – 1080.

Cap. XXVII Cisterna termoizolanta pentru transportul bitumului, art. 1256 – 1280.Echipament matura mecanica montat pe tractor, art. 1475 – 1495.Rulouri compresoare, art. 1475 – 1495.

Cap. XXVIII Incarcarea, descarcarea, transportul, manipularea şi depozitarea materialelor.

a.) Masuri generale, art. 1543, 1545, 1548 – 1553.b.) Mijloace de incarcare –descarcare şi transport, art. 1565 – 1567.c.) Incarcare –descaracre şi transportul materialului, art. 1569 – 1654.

- Norme de protectia muncii specifice activitatii de construcţii – montajTransporturi feroviare, rutiere şi navale, aprobate cu Ord. Min. Transp. Nr. 9/25.06.1982.Cap. 44 Betoane şi mortare – paragr. A, B, D, E.Cap. 53 Dispozitii generale pentru exploatarea şi întretinerea utilajelor, masinilor, instalatiilor şi mijloacelor de transport.Cap. 54 Exploatarea utilajelor, masinilor, instalatiilor şi mijloacelor de transport.

Art. 5255 – 5531, 5582 – 5790, 5941 – 6108, 6138 – 6NOJORID, 6177 – 6507.Cap. 55 Revizia tehnica, întretinerea şi repararea utilajelor, masinilor instalatiilor şi mijloacelor de transport.Masuri privind prevenirea şi protectia contra incendiilor

- Norme de prevenire şi stingere a incendiilor şi de dotare cu mijloace tehnice de stingere pentru unitatile MTTC, aprobate cu ordinul nr. 12/08.12.1980.

- Norme generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea şi realizarea construcţiilor şi instalatiilor, aprobate cu Decretul 290/16.08.1977.

- Norme generale de prevenire şi stingere a incendiilor, elaborat şi aprobat de Ministerul de Interne şi MLPAT 1994.

Normele şi masurile mentionate mai sus nu sunt limitative, constructorul fiind obligat sa ia orice masuri suplimentare pentru a asigura desfasurarea în siguranta a execuţiei lucrărilor.

pagina 11


Fax: 0359- 411.915

FOAIE DE CAPAT

Lucrare: Modernizare si reabilitare strazi in localitatea Santion,

judetul Bihor



Contract nr. 1567/179/2007

Faza: PT + CS

Volum nr. II Caiete de sarcini



pagina 12


Fax: 0359- 411.915

Contract nr. 1567/179/2007Lucrarea : Modernizare si reabilitare strazi in localitatea Santion, judetul BihorBeneficiar : Comuna BorsFaza: PT + CSVolum nr. II – Caiete de sarcini

B O R D E R O U

Caietul 1. Terasamente

Caietul 2. Straturi de fundatie din balast

Caietul 3. Straturi de baza din piatra sparta

Caietul 4. Îmbrăcăminţi din mixturi asfaltice cilindrate la cald

Caietul 5. Strat antifisura din mixturi asfaltice cu volum ridicat de goluri

Caietul 6. Podete

pagina 13

Nota: Orice referire la STAS-uri pe parcursul documntatiei se va interpreta „sau echivalent”

CAIET DE SARCINI NR. 1

TERASAMENTE

1. GENERALITĂŢI

În conformitate cu STAS 2914 / 1984 , lucrările de terasamente sunt

necesare în vederea realizării platformei drumurilor publice.

Lucrările de terasamente sunt lucrări de construcţii care constau din săpături şi umpluturi

executate din pământuri sau alte roci , a căror natură este prevăzută prin proiectare şi care au un

rol hotărâtor în menţinerea viabilităţii drumului .

Terasamentele trebuie să fie :

- stabile

- uşor de întreţinut

- durabile .

2. CONDIŢII TEHNICE

Dimensiuni şi abateri limită

Dimensiunile platformei drumului sunt stabilite în conformitate cu STAS 2900 / 1989

prin proiectul tehnic .

Abaterile limită admise sunt :

- la lăţimea platformei : ± 0,05 m faţă de ax

±0,10 m la lăţimea totală

- la cotele proiectului : ± 0,05 m faţă de cotele de nivel ale proiectului .

Cercetarea terenului şi identificarea materialelor .

2.2.1.Terenul de fundare şi materialele cu care se execută terasamentele drumului vor

fi studiate şi cercetate din punct de vedere geologic şi geotehnic în conformitate cu STAS –

urile în vigoare 1242 / 1 / 89 ÷ 1242 / 9 / 76 ; 1243 / 88 1913 / 1 / 82 ÷ 1913 / 16 / 75 ; 8942

/ 1 / 89 ÷8942 / 6 / 76 ; 9180 / 73 ; 13006 / 91 şi 13021 / 91 .

2.3 Studii de laborator

2.3.1 Rezultatele studiilor şi cercetărilor efectuate conform STAS – urilor enumerate

mai sus vor stabili proprietăţile fizico – mecanice ale pământurilor şi anume :

- compoziţia granulometrică

pagina 14

- coeficientul de neuniformitate

- limitele de plasticitate

- sensibilitatea la îngheţ – dezgheţ

- unghiul de frecare interioară

- unghiul taluzului natural θ

- coeficientul de umflare liberă .

2.2.2 Stabilirea caracteristicilor de compactare se determină prin metoda Proctor

normal , conf. STAS 1913 / 13 / 83 .

2.4 Materiale pentru terasamente

2.4.1. Materialele folosite la lucrările de tarasamente sunt indicate în STAS 2914 / 84 în

tabelele 1.a şi 1.b.

În cazul pământurilor a căror calitate , conf. tabelelor 1.a şi 1.b este mediocră , se va

analiza comportarea lor la îngheţ – dezgheţ precum şi influenţa condiţiilor hidrologice ,

prevăzându – se după caz , măsurile indicate de STAS 1709 / 75 privind prevenirea degradărilor

din îngheţ – dezgheţ .

2.4.2. În rambleuri nu se vor folosi pământuri de consistenţă redusă ca : mâluri , nămoluri ,

pământuri turboase cu conţinut de săruri solubile în apă mai mare de 5 % , bulgări de pământ sau

pământuri cu substanţe putrescibile ( brazde , crengi , rădăcini , etc.) .

La realizarea umpluturilor cu înălţimi mari ( peste 3,00 m ) se pot folosi la baza acestora blocuri

de piatră sau din beton cu dimensiunea sub 0,50 m cu condiţia respectării următoarelor măsuri :

- împănarea golurilor cu pământ

- asigurarea tasărilor în timp

- realizarea unei umpluturi omogene din pământ de calitate corespunzătoare pe cel puţin 2,00 m

grosime la partea superioară a rambleului .

2.4.3. În cazul terasamentelor în debleu sau la nivelul terenului , alcătuite din pământuri

argiloase cu simbolul 4.e sau 4.f şi a căror calitate conf. tabelului 1.b este rea sau foarte rea , acestea

vor fi înlocuite cu pământuri corespunzătoare sau voo fi stabilizate mecanic cu lianţi ( var , cenuşe de

termocentrală , etc. ) pe o grosime de min. 20 cm în cazul pământurilor rele şi de min. 50 cm în cazul

pământurilor foarte rele ( sau a celor cu densitatea în stare uscată mai mică de 1,5 g/cm2 ) .

Atât înlocuirea cât şi stabilizarea lor se va face pe toată lăţimea platformei , grosimea fiind

considerată sub nivelul patului drumului .

Pentru pământurile argiloase cu simbolul 4.d , se recomandă fie înlocuirea , fie stabilizarea lor

pe o grosime de min. 15 cm .

2.4.4. Realizarea terasamentelor în rambleu , în care se utilizează pământuri cu simbolul 4.d

( anorganice ) şi 4.e ( cu materii organice peste 5% ) a căror calitate conf. tabel 1.b este rea , este

pagina 15

necesar ca alegerea soluţiei de punere în operă şi eventuale măsuri de îmbunătăţire să fie

fundamentate din punct de vedere tehnico – economic.

3. STABILITATEA TERASAMENTELOR

Stabilitatea terasamentelor se asigură prin :

- grad de compactare D

- înclinări diferite ale taluzelor ( în funcţie de înălţimea terasamentelor , natura materialelor

utilizate )

- măsuri de asanare şi protejare conf. STAS 10796 / 1/ 77 şi 10796 / 2 ÷ 10796 / 3 / 79

- capacitatea portantă corespunzătoare şi stabilitatea terenului de fundare .

Compactarea

3.1.1. Gradul de compactare D se exprimă în procente prin raportul dintre densitatea în stare

uscată a materialului din lucrare ρd şi densitatea în stare uscată maximă ρd max determinată în

laborator prin încercarea Proctor normală , conf. STAS 1913 / 13 / 83.

3.1.2. Terasamentele din corpul drumului vor fi compactate asigurându – se un grad de compactare

Proctor normal de 100%, indiferent de natura pământului din patul drumului

3.1.3 Abaterile limită la gradul de compactare vor fi de 3 % sub îmbrăcăminţi din beton de

ciment şi de 4 % sub celelalte îmbrăcăminţi şi se acceptă în max. 10 % din numărul punctelor de

virificare .

3.1.4. Alegerea utilajelor de compactare , grosimea straturilor şi numărul de treceri necesare

pentru atingerea gradului de compactare conf. tabel 2 , se stabilesc pe bază de încercări , ţinând

seama şi de prevederile normativelor privind execuţia terasamentelor la căile de comunicaţie .

4. PRESCRIPŢII GENERALE DE EXECUŢIE

6.1 Terasamentele vor fi executate conf. reglementărilor legale în vigoare .

6.2 Lucrările de terasamente se vor executa astfel încât fazele procesului tehnologic să se

succeadă fără decalaje între diferitele faze de lucru , care ar putea conduce la înmuierea

pământului din corpul drumului de către apele meteorice .

6.2.1 Pe timp friguros nu se admite ca lucrările de terasamente să fie întrerupte în faze

intermediare ale procesului tehnologic şi executarea terasamentului cu pământ îngheţat.

Executarea terasamentelor pe timp friguros sub + 50C , se poate face numai cu loarea unor măsuri

speciale prevăzute în reglementările legale în vigoare .

6.2.2. Straturile de pământ coeziv îmbibate cu ape meteorice în timpul execuţiei nu se vor

acoperi cu un alt strat fără luarea unor măsuri pentru readucerea umidităţii şi asigurarea

posibilităţii de compactare corespunzătoare .

pagina 16

6.3 În ramblee pământul şe aşterne în straturi uniforme paralele cu linia roşie a proiectului ,

pe întraga lăţime a rambleului . Suprafaţa fiecărui strat intermediar va fi plană cu înclinări de

3 ..... 5 % spre exterioar , iar suprafaţa patului la drumurile de clasă tehnică III ..... V va avea

aceeaşi înclinare transversală ca şi îmbrăcămintea drumului . Pentru clasele tehnice I şi II

înclinarea transversală a patului drumului va fi de 3,5 .... 4 % .

6.3.1 Grosimea straturilor în ramblee se alege în funcţie de mijlocul de

compactare astfel încât să se asigure gradul de compactare prescris pe toată grosimea lui

.

6.3.2 Pământurile se vor pune în operă pe cât posibil la umiditatea optimă de compactare

Wopt , corespunzătoare domeniului umed al curbei Proctor . În cazul în care umiditatea pământului

pus în operă diferă de cea optimă , se vor lua măsuri corespunzătoare pentru asigurarea gradului

de compactare prescris .

6.3.3 Pământurile necoezive se pun în operă la partea superioară a rambleelor şi se aştern în

mod obligatoriu în straturi plane pe toată lăţimea rambleului . se va evita formarea unor pungi de

pământuri necoezive în corpul drumului , în care s – ar putea aduna apele de infiltraţie sau

meteorice .

6.4 În cazul debleelor , lucrările de terasamente se vor executa în prima fază până la nivelul

acostamentelor cu asigurarea evacuării apelor meteorice de pe platforma creată .

Săpăturile pentru realizarea patului drumului , se vor executa pe tronsoane limitate ,

imediat înainte de execuţia fundaţiei , luându – se măsuri pentru a se evita acumularea apei pe

suprafaţa patului .

6.5 Protejarea taluzurilor terasamentelor se va face în conformitate cu prevederile STAS

2916 / 87 .

5. REGULI PENTRU VERIFICAREA CALITĂŢII TERASAMENTELOR

7.1 Pe timpul execuţiei lucrărilor de terasamente se verifică :

- trasarea axului şi amprizei drumului , în conformitate cu documentaţia de execuţie

- calitatea pământurilor folosite faţă de cele date în documentaţie , verificarea făcându – se pe

bază de probe de laborator

- grosimile straturilor aşternute în rambleu faţă de cele stabilite în funcţie de tipul utilajului

folosit la compactare

- umiditatea efectivă la care se compactează pământul şi variaţia acesteia faţă de umidi -

tatea optimă de compactare precum şi gradul de compactare realizat şi variaţia acestuia

faţă de cel prevăzut în tabelul 2

- profilul longitudinal şi transversal realizat faţă de prevederile proiectului de execuţia .

7.2 Determinările privind grosimea straturilor , umiditatea şi gradul de compactare

pagina 17

realizat se vor face pentru fiecare strat în parte , în cel puţin trei puncte repartizate uniform

la fiecare 2000 m2 de strat .

7.3 Verificarea gradului de compactare realizat se face prin extragerea de probe din

stratul compactat şi compararea densităţii în stare uscată , maximă , stabilită prin încerca -

rea Proctor normală , STAS 1913 / 13 / 83 . Deasemenea se pot folosi şi alte metode de

şantier : geofizice STAS 1242 / 7 / 84 ; STAS 1242 / 8 / 75 ; STAS 1242 / 9 / 76 şi penetro -

metric STAS 1242 / 6 / 76 .

7.3.1 Verificarea compactării patului se va face prin recoltarea de probe dintr – un

sondaj cu adâncimea de 30 cm . Distanţa dintre sondaje nu va depăşi 250 m .

7.3.2 Verificările privind gradul de compactare realizat se vor face în minimum trei

puncte repartizate stânga , ax şi dreapta în secţiuni diferite pentru fiecare sector de 250 m

lungime strat .

7.3.3 Verificările privind gradul de compactare realizat se vor face în special acolo

unde se văd denivelări ale straturilor , ca urmare a trecerii autovehicolelor în timpul

execuţiei .

8. RECEPŢIA LUCRĂRILOR

8.1 Lucrările de terasamente vor fi supuse unei recepţii provizorii şi a unei recepţii

definitive conform reglementărilor legale în vigoare .

La recepţia provizorie se vor verifica :

- concordanţa lucrărilor cu prevederile standardului şi a proiectului de execuţie

- natura pământurilor din corpul drumului

- concordanţa gradului de compactare realizat , cu prevederile STAS 2914 / 84 .

- Verificarea se va face pe baza actelor constatatoare la recepţia pe faze şi a probelor luate la

recepţia parţială pentru lucrările care în timpul execuţiei lucrărilor devin ascunse .

8.2 La recepţia definitivă se va examina dacă lucrările s – au comportat în bune condiţii în

cursul termenului de garanţie şi dacă au fost întreţinute corspunzător .

pagina 18


STRATURI DE FUNDAŢIE DIN BALAST

1.GENERALITĂŢI

1.1 În conformitate cu STAS 6400 / 84 straturile de fundaţie din balast sunt straturi de fundaţie

care intră în alcătuirea sistemelor rutiere nerigide pentru drumuri clasa tehnică II şi III.

1.2 Grosimea stratului de fundaţie din balast este stabilită prin calcul conform STAS 1339 / 79

şi este determinată şi de adâncimea de îngheţ a complexelor rutiere STAS 1709 / 1 / 90.


2.1. Straturi de fundaţie

2.1.1 În vederea creşterii capacităţii portante a complexelor rutiere, în special în cazul

terasamentelor din pămînturi coezive, se pot lua măsuri de uniformizare şi îmbunătăţire a capacităţii

portante la nivelul patului drumului, prin prevederea unui strat suplimentar de formă la partea

superioară a terasamentului.

2.1.2 Stratul de funadţie din balast se recomandă să aibe o grosime de cel mult 30 cm.

2.2 Substraturi de fundaţie.

2.2.1 Stratul drenant se execută din balast cu scopul de a colecta şi elimina apele provenite din

precipitaţii şi care pătrund în straturile de fundaţie în timpul execuţiei sau ulterior, prin acostamente,

rosturi,etc.

2.2.2 În cazul în care stratul inferior de fundaţie este alcătuit tot din balast, acesta preia şi

funcţia de strat drenant, asigurându – se condiţiile necesare privind grosimea, calitatea de drenare şi

măsurile de evacuare a apei.

2.2.3 Grosimea stratului drenant de balast este de min 10 cm după compactare şi se ia în

calculul de dimensionare a sistemului rutier.

2.2.4 Stratul anticapilar se execută tot din balast şi are rolul de a împiedica ascensiunea prin

capilaritate a apei din pământul de fundaţie în straturile superioare de fundaţie sau în straturile de

bază; grosimea acestuia trebuie să fie de min. 15 cm şi mai mare decât înălţimea capilară maximă.

pagina 19

Acest strat se ia în considerare la dimensionarea sistemului rutier, iar grosimea lui se include în

grosimea totală a sistemului rutier stabilită pentru prevenirea fenomenului de îngheţ – dezgheţ.

2.3 Evacuarea apelor din fundaţia drumului

2.3.1 Evacuarea apelor din substratul sau din stratul inferior de fundaţie se va realiza conf.

STAS 10796 / 1 / 77, astfel :

2.3.1.1 Când există posibilitatea evacuării apelor din şanţuri sau pe taluzurile rambleului se

prevede executarea unui strat drenant continuu până la taluzurile drumului. Suprafaţa stratului suport

al acestuia va avea panta transversală de 10... 12 % pe ultimii 80 cm până la taluzurile drumului.

2.4 Elemente geometrice şi abateri limită

2.4.1 Lăţimea stratului de fundaţie se stabileşte conform STAS 2900 / 89 şi 1598 / 89.

2.4.2 Patul drumului în cazul terasamentelor executate din pământuri necoezive sau în cazul

terasamentelor prevăzute cu strat de formă trebuie să aibe aceleaşi pante în profil transversal şi

aceleaşi declivităţi în profil longitudinal cu ale suprafeţei îmbrăcăminţilor, admiţânde – se aceleaşi

toleranţe ca ale acestora.

2.4.3 Pantele în profil transversal şi declivităţile în profil longitudinal ale suprafeţelor

straturilor de fundaţie sunt aceleaşi ca şi ale îmbrăcăminţilor sub care se execută şi sunt date de stas

174 / 97; 175 / 87; 179 / 95; 183 / 95; 1120 / 95 6978 / 95 şi 9095 / 90.

2.4.4 Denivelările admisibile în profil transversal ale straturilor de fundaţie sunt cu ± 0,5 cm

diferite de cele admisibile pentru îmbrăcăminţile sub care se execută.

2.4.5 Denivelările admisibile în profil longitudinal ale suprafeţei straturilor de fundaţie sub

dreptarul de 3,00 m sunt de maximum 2 cm în cazul straturilor de fundaţie din pământ stabilizat

mecanic, agregate naturale, balast amestec optimal, piatră spartă şi piatră brută şi de maximum 1,5

cm în cazul straturilor de fundaţie din agrgate naturale stabilzate cu lianţi hidraulici sau puzzolanici.

2.5. Materiale

2.5.1 Materialele din care se execută straturile de fundaţie trebuie să îndeplinească condiţiile de

calitate în conformitate cu prevederile SR 662 / 82 şi anume :

a) agregate naturale neprelucrate, conf. STAS 662 / 82

b) apă conf. STAS 790.

2.5.2 Balastul trebuie să îndeplinească următoarele condiţii de admisabilitate :

- sort 0 – 71 mm

- conţinut de fracţiuni :

- sub 0,02 mm max. 3 %

-între 0.... 7,1 mm 15...70 %

- echivalent de nisip min. 30 %

- conţinut de elemente moi şi gelive max. 5 %

- uzura cu maşina tip Los Angeles max. 50 % pagina 20

pagina 21

3. EXECUŢIA STRATURILOR DE FUNDAŢIE DIN BALAST

3.1 Execuţia substraturilor şi a straturilor de fundaţie va începe numai după recepţia

terasamentelor conf. STAS 2914 / 84.

3.1.1 Execuţia straturilor drenante, anticapilare sau izolante din balast necesită următoarele

operaţiuni :

- se va executa în prima fază stratul izolant din nisip de 7 cm grosime după compactare prin

aşternere şi nivelare la şablon.

3.1.2 Adăugarea prin stropire a cantităţii necesare de apă pentru asigurarea umidităţii optime

de compactare, determinată prin încercarea Proctor modificată, conf. STAS 1913 / 13 / 83.

3.1.3 Compactarea prin vibrare sau pilonare a nisipului.

3.1.4 Executarea straturilor de fundaţie din balast se va face prin aşternere în straturi cu

grosimea de max. 15 cm înainte de compactare, cu descărcarea prin basculare din autobasculante, de

preferinţă din mers; împrăştierea şi nivelarea acestora se face cu autogreder sau cu buldozer.

Grosimea stratului de balast se stabileşte prin calculul de dimensionare a sistemului rutier.

Se adaugă, prin stropire, cantitatea de apă necesară pentru asigurarea umidităţii optime de

compactare, detreminată prin încercare Proctor modificată, conf. STAS 1913 / 13.

3.1.5 Compactarea se face cu compactoare cu rulouri netede uşoare ( 6... 8 to) şi apoi

compactarea cu compactoare cu pneuri sau vibratoare de 10... 14 to.

3.2 Compactarea straturilor de fundaţie din balast

3.2.1 La compactarea straturilor de fundaţie se va avea în vedere următoarele :

- parametrii utilajelor de compactare trebuie să fie conf. STAS 9348 / 80 şi 9831 / 80;

- deplasarea utilajelor trebuie să fie liniară, fără şerpuiri, iar întoarcerea lor să nu aibe loc

pe porţiunile care se compactează sau care sunt de curând compactate;

- fâşiile succesive de compactare să se suprapună pe minim 20 cm lăţime;

- numărul trecerilor pentru realizarea compactării se stabileşte la începerea fiecărei lucrări.

3.2.2 Denivelările care se produc în timpul compactării straturilor de fundaţie sau care

rămân după compactarea acestora, se corectează cu materiale de aport de acelaşi tip şi se

compactează

Suprafeţele cu denivelări mai mari de 4 cm se decapează după contururi regulate pe toată

grosimea stratului, se completează cu material de acelaşi tip şi se recompactează.

3.2.3 Cantitatea de apă necesară pentru asigurarea umidităţii optime de compactare se

determină prin încercare Proctor modificată, conf. STAS 1913 / 13.

3.2.4 Compactarea se face cu compactoare cu rulouri netede uşoare de 6... 8 to şi apoi cu

compactoare cu pneuri sau vibratoare de 10... 14 to.

3.2.5 Denivelările care se produc în timpul compactării straturilor de fundaţie sau care rămân

după compactarea acestora se corectează cu materiale de aport şi se compactează.

pagina 22

4. REGULI ŞI METODE DE VERIFICARE A CALITĂŢII LUCRĂRILOR

4.1 Verificarea calităţii materialelor

4.1.1 Verificarea calităţii materialelor se face pe toată durata execuţiei lucrărilor, conform

prevederilor standardelor în vigoare.

4.1.2 Verificarea se face de către laboratorul de şantier sau laboratorul central al intreprinderii

constructoare.

4.2 Verificarea elementelor geometrice

4.2.1 Suprafaţa straturilor de fundaţie se verifică în profil transversal şi longitudinal şi trebuie

să corespundă datelor şi abaterilor limită prevăzute la cap. 2.4 din prezentul caiet de sarcini şi celor

din proiectul de execuţie.

4.2.2 Lăţimea straturilor de fundaţie se verifică conf. STAS 2900 / 89 şi STAS 1598 / 1 / 89 şi

trebuie să corespundă datelor din proiectul de execuţie.

Verificările se fac la distanţe de max. 200 m una de alta.

4.2.3 Grosimea straturilor de fundaţie trebuie să corespundă datelor din proiectul de execuţie şi

a prevederilor STAS 6400 / 84.

Verificarea grosimii straturilor de fundaţie se face prin sondaje cel puţin unul la 200 m de

drum.

4.2.4 Cotele în profil longitudinal se verifică în axa drumului cu aparate de nivel şi trebuie să

corespundă celor din proiectul de execuţie.

4.3 Verificarea execuţiei lucrărilor

4.3.1 Se verifică respectarea proceselor tehnol. prevăzute la cap. 3 din prezentul caiet de

sarcini.

4.3.2 Se verifică compactarea straturilor de fundaţie din balast care trebuie să îndeplinească un

grad de compactare de 100 % din densitatea în stare uscată maximă, determinată prin încercarea

Proctor modificată, conf. STAS 1913 / 13 / 75, în cel puţin 95 % din punctele de măsurare şi de minim

98 % în toate punctele de măsurare, pentru drumuri de clasa tehnică I, II şi III.

4.3.3 Se determină umiditatea conf. STAS 1913 / 1 / 82.

Verificările se vor face în cel puţin un punct la 250 m lungime bandă de drum.

4.4 Verificarea capacităţii portante la nivelul straturilor de fundaţie.

4.4.1 Verificarea capacităţii portante se face cu deflectometrul cu pârghie, tip Benkelman,

conform instrucţiunilor indicativ CD 31.

4.5 Verificarea uniformităţii execuţiei se face tot cu deflectometrul cu pârghie. Uniformitatea

execuţiei se consideră satisfăcătoare dacă valoarea coeficientului de variaţie este sub 35 %.

pagina 23

4.6. Rezultatele tuturor măsurătorilor, determinărilor şi a verificărilor specificate în prezentul

caiet de sarcini vor fi ţinute la zi în documentaţia de execuţie a şantierului, ce va constitui

documentaţia de control în vederea recepţiei lucrărilor.


5.1 Recepţia straturilor de fundaţie se execută în trei etape : pe faze de execuţie, preliminare şi

finale.

5.2 Recepţia pe faze se efectuează astfel :

- la terminarea execuţiei unui strat component şi înainte de executarea unui strat component

imediat superior. Cu această ocazie se verifică respectarea proceselor tehnologice aplicate în

execuţie, lăţimi, grosimi, pante transversale şi longitudinale, suprafaţare, calitatea materialelor

folosite, calitatea execuţiei lucrărilor şi capacitatea portantă la nivelul stratului executat.

- se verifică exactitatea rezultatelor determinărilor înscrise în registrele de laborator;

- se încheie proces verbal de recepţie specificându – se şi eventualele remedieri necesare;

- nu se trece la executarea stratului următor până când nu se execută aceste remedieri.

5.3 La terminarea execuţiei straturilor de fundaţie se efectuează aceleaşi verificări ca şi la

recepţia pe fază.

Rezultatele se consemnează într – un proces verbal de recepţie respectând aceleaşi indicaţii ca

cele de mai sus.

5.4 Recepţia preliminară a straturilor de fundaţie se face odată cu recepţia preliminară a

întregii lucrări conform reglementărilor legale în vigoare.

Verificarea grosimii straturilor de fundaţie la aprecierea comisiei se poate face prin sondaje,

câte două pe km. sau în aceleaşi puncte în care se fac sondaje pentru verificarea grosimii şi calităţii

îmbrăcăminţii.

5.5 Recepţia finală a straturilor de fundaţii se face odată cu recepţia finală a îmbrăcăminţii,

după expirarea perioadei de verificare a comportării în timp a acesteia.

pagina 24


STRATURI DE BAZA DIN PIATRA SPARTA

1.GENERALITĂŢI

1.1 Macadamul este un strat de baza a carui alcatuire se bazeaza pe principiul realizarii unui

volum minim de goluri, prin umplerea celor existente cu sorturi de agregate naturale de cariera avand

dimensiuni din ce in ce mai reduse.

1.2 Tehnologia de executie este in conformitate cu prevederile SR 179. Acest strat rutier nu se

recomanda la executia structurilor rutiere pentru drumuri noi, cu exceptia cazurilor in care

macadamul se prevede intr-o prima etapa ca imbracaminte rutiera, la drumuri cu clasa de trafic

foarte usor – drumuri de clasa tehnica V, conform STAS 6400-84. In acest caz grosimea macadamului

este de 10 cm dupa compactare.


2.1 Elemente geometrice şi abateri limită

2.1.1 Lăţimea stratului de baza se stabileşte conform STAS 2900 / 89 şi 1598 / 89. Latimea

proiectata este egala cu latimea partii carosabile, plus latimea celor doua benzi de incadrare.

2.1.2 Pantele în profil transversal şi declivităţile în profil longitudinal ale suprafeţelor

straturilor de baza sunt aceleaşi ca şi ale îmbrăcăminţilor sub care se execută

2.1.3 Denivelările admisibile în profil transversal ale straturilor de baza sunt cu ± 0,5 cm

diferite de cele admisibile pentru îmbrăcăminţile sub care se execută, adica de ± 1,0 cm/m la panta

profilului transversal. Nu se adfmit denivelari care ar putea favoriza stagnarea apei pe suprafata

imbracamintii.

2.1.4 Denivelările admisibile în profil longitudinal ale suprafeţei straturilor de baza sub

dreptarul de 3,00 m sunt de maximum 1,5 cm.

2.1.5 La cotele profilului longitudinal se admite o abatere limita locala de ± 2,0 cm, cu conditia

respectarii pasului de proiectare adoptat.

2.1.6 Abaterile limita locale admise la latimea imbracamintii drumului pot fi cuprinse in

intervalul ± 5 cm.

2.1.7 Abaterile limita locale admise in minus fata de grosimea prevazuta in proiect pot fi de

maxim 10%, respectiv de 1cm. Abaterile in plus la grosime nu constituie motiv de respingere a

lucrarii.

pagina 25

2.2. Materiale

2.2.1 Materialele din care se execută straturile de baza trebuie să îndeplinească condiţiile de

calitate în conformitate cu prevederile SR 667 – 2001. Apa se va conforma STAS 790 .

2.2.2 Piatra sparta trebuie să îndeplinească următoarele condiţii de admisibilitate :

Piatra sparta mare sort 40-63mm Piatra sparta sort 16-25mm

- Clasa minima a rocii de provenienta E E

- sortul 40 - 63 mm 25 - 40 mm

- conţinut de fracţiuni :

- peste 63 (40) mm max. 5 % max. 5 %

- sub 40 (25) mm max. 10 % max. 10 %

- corpuri straine max. 1 % max. 1 %

- conţinut de elemente friabile max. 10 % max. 10 %

- conţinut de argila nu e cazul max. 3 %

- uzura cu maşina tip Los Angeles max. 30 % max. 30 %

2.2.3. Savura pentru innoroire trebuie să îndeplinească următoarele condiţii de admisibilitate

- Clasa minima a rocii de provenienta D

- sortul 0 - 8 mm

- conţinut de fracţiuni peste 8 mm max. 5 %

- corpuri straine max. 1 %

2.2.4 Nisipul utilizat la protectia macadamului se recomanda sa fie de tip grauntos, provenit din

concasare, in proportie de cel putin 50%.

2.2.5 Sorturile de materiale si cantitatile folosite la executia unui metru patrat de suprafata

finita sunt urmatoarele :

Denumirea materialului STAS Cantitati

Piatra sparta mare, sort 40-63mm 667 140...145 kg

Split, sort 16-25 mm 667 16...20 kg

Savura, sort 0-8 mm 667 30...35 kg

Nisip, sort 0-3 sau 0-7mm 667 sau 662 15...18 kg

Apa 790 25...30 l

pagina 26

3. EXECUŢIA STRATURILOR DE BAZA DIN PIATRA SPARTA

Execuţia straturilor de baza va începe numai după recepţia stratului de fundatie, conf. STAS

6400 / 84.

Pe fundatia bine compactata se aplica stratul de piatra sparta din sortul de rezistenta 40-63

mm, in grosime de 12 cm, cat mai uniform posibil. Dupa verificarea cu sablonul a grosimii si a

profilului se trece la compactarea uscata, cu cilindri compresori cu tamburi metalici netezi, de 6-8 to,

fara vibrare. Viteza de deplasare va fi 1,5km/ora. Operatia se incepe de la margine spre ax, in asa fel

incat urmele rotilor sa se suprapuna succesiv pe minim 20cm. Deplasarea utilajului trebuie să fie

liniară, fără şerpuiri, iar întoarcerea să nu aibe loc pe porţiunile care se compactează sau care sunt

de curând compactate. Operatia se considera terminata in momentul in care materialul asternut nu se

mai valureste inaitea tamburului nivelator al compresorului, iar pe suprafata nu mai raman urme ale

rotilor acestuia.

Se procedeaza apoi la asternerea pietrei de acoperiere (impanare) – split sort 15-25 mm – in

strat uniform, pe toata suprafata stratului de rezistanta, fara sa se formeze cuiburi de material marunt.

Se continua cilindrarea uscata, pana la impanarea si fixarea pietrei, de aceasta data cu cilindrii

lestati la 10-12 to.

Ulterior se trece la innoroirea stratului de piatra sparta, cu savura 0-8mm, provenita dintr-o

roca mai dura si fara continut de argila. Materialul de agregatie se asterne in doua reprize, de cate15

kg/mp, se uda din abundenta si se feaca cu periile, pentru a patrunde in interstitiile pietrelor

asternute. Concomitent se continua cilindrarea cu compresorii grei. Operatia de stropire se repeta de

mai multe ori, in asa fel incat sa antreneze materialul marunt intre golurile existente ale scheletului

mineral, iar suprafata sa se prezinte ca un mozaic. Cilindrarea se considera incheiata in momentul in

care o piatra aruncata inaintea cilindrului compresor nu se afunda in corpul macadamului ci se

sfarama.

Dupa terminare macadamul se acopera cu un strat de protectie format din savura sau nisip

grauntos si se da in circulatie. Ulterior materialul refulat spre marginea imbracamintii, din cauza

traficului, se readuce pe suprafata, timp de cel putin doua luni.

Acostamentele din pamant se completeaza si se compacteaza simultan cu stratul de piatra

sparta, astfel incat acesta sa fie in permanenta incadrat de acostamente.

Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de baza, sau care raman dupa

compactarea acestora, se corecteaza cu materiale de aport de acelasi tip si se compacteaza.

Suprafetele cu denvelari mai mari de 4 cm se decapeaza dupa contururi regulate pe toata grosimea

stratului, se complteteaza cu material de aport de acelasi tip si se compacteaza.

pagina 27

4. REGULI ŞI METODE DE VERIFICARE A CALITĂŢII LUCRĂRILOR

4.1 Verificarea calităţii materialelor

4.1.1 Verificarea calităţii materialelor se face pe toată durata execuţiei lucrărilor, conform

prevederilor standardelor în vigoare.

4.1.2 Verificarea se face de către laboratorul de şantier sau laboratorul central al intreprinderii

constructoare.

4.2 Verificarea elementelor geometrice

4.2.1 Suprafaţa straturilor de baza se verifică în profil transversal şi longitudinal şi trebuie să

corespundă datelor şi abaterilor limită prevăzute la cap. 2.1 din prezentul caiet de sarcini şi celor din

proiectul de execuţie.

4.2.2 Lăţimea straturilor de fundaţie se verifică conf. STAS 2900 / 89 şi STAS 1598 / 1 / 89 şi

trebuie să corespundă datelor din proiectul de execuţie.

Verificările se fac la distanţe de max. 200 m una de alta.

4.2.3 Grosimea straturilor de fundaţie trebuie să corespundă datelor din proiectul de execuţie şi

a prevederilor STAS 6400 / 84.

Verificarea grosimii straturilor de fundaţie se face prin sondaje cel puţin unul la 200 m de

drum.

4.2.4 Cotele în profil longitudinal se verifică în axa drumului cu aparate de nivel şi trebuie să

corespundă celor din proiectul de execuţie.

4.3 Verificarea execuţiei lucrărilor

4.3.1 Se verifică respectarea proceselor tehnol. prevăzute la cap. 3 din prezentul caiet de

sarcini.

4.3.2 Verificarea compactarii straturilor de baza din piatra sparta se face prin supunerea la

strivire a unei pietre de aceeasi natura petrografica ca si a pietrei utilizate in executie, cu dimensiunea

de 40mm, aruncata in fata utilajului cu care s-a executat compactarea. Compactarea se considera

corespunzatoare daca piatra respectiva este strivita, fara ca stratul sa sufere dizlocari sau deformari.

Verificările se vor face în cel puţin un punct la 250 m lungime bandă de drum.

4.4 Rezultatele tuturor măsurătorilor, determinărilor şi a verificărilor specificate în prezentul

caiet de sarcini vor fi ţinute la zi în documentaţia de execuţie a şantierului, ce va constitui

documentaţia de control în vederea recepţiei lucrărilor.

pagina 28


5.1 Recepţia straturilor de fundaţie se execută în doua etape : preliminare şi finale.

5.2 Recepţia preliminară a straturilor de baza din piatra sparta se face odată cu recepţia preli-

minară a întregii lucrări conform reglementărilor legale în vigoare.

Se efectuează astfel :

- se verifică respectarea proceselor tehnologice aplicate în execuţie, lăţimi, grosimi, pante

trans-versale şi longitudinale, suprafaţare, calitatea materialelor folosite, calitatea execuţiei

lucrărilor

- se verifică exactitatea rezultatelor determinărilor înscrise în registrele de laborator;

- se încheie proces verbal de recepţie specificându – se şi eventualele remedieri necesare;

Verificarea grosimii straturilor de baza se poate face prin sondaje, la aprecierea comisiei,dar

cel putin câte două pe kilometru.

5.5 Recepţia finală a straturilor de baza se face odată cu recepţia finală a îmbrăcăminţii, după

expirarea perioadei de verificare a comportării în timp a acesteia. In cazul in care nu se mai executa

imbracamntea definitiva peste stratul de baza din piatra sparta, receptia finala a acestei imbracaminti

provizorii se face la un an de la darea ei in exploatare si verificarea comportării în timp a acesteia.

pagina 29

CAIET DE SARCINI NR.4

ÎMBRĂCĂMINŢI DIN MIXTURI ASFALTICE CILINDRATE LA CALD

1. GENERALITATI

Prin prezentele instructiuni se indica principalele conditii cerute la executia lucrarilor de

covoare asfaltice asternute pe carosabil. Betoanele asfaltice se executa la cald din mixturi preparate cu

agregate naturale, filer si bitum neparafinos pentru drumuri, respectand prevederile din urmatoarele

standarde :

- SR 174-1/2002 Imbracaminti bituminoase cilindrate excutate la cald. Conditii tehnice de calitate

- SR 174-2/97 Idem. Conditii tehnice pentru preparare si punere in opera a mixturilor asfaltice

2. MATERIALE

Nisipul natural spalat sort 0/4mm conform SR 662/2002

Cribluri si nisip de concasaj conform SR 667-2000

Bitum rutier neparafinos D 60/80 conform SR 754/1999

Filer calcar conform STAS 539 / 79

Emulsie cationica cu rupere rapida conform STAS 8877/72

3. COMPOZITIA MIXTURII - PREPARAREA

3.1.1. Lucrarile pregatitoare consta in verificarea si reglarea utilajelor si dispozitivelor

necesare prepararii si transportului mixturii asfaltice; depozitarea agregatelor pe sorturi; dozarea

agregatelor la masa de amestec; alimentarea predozatoarelor; incalzirea; cantarirea; dozarea

bitumului; dozarea filerului; malaxarea; stocarea mixturii calde si transportul mixturii .

3.2. Pregatirea fabricatiei

3.2.1. Se precizeaza tipul de mixtura ce urmeaza a fi preparata conform SR 174 -1

3.2.2. Agregatele minerale folosite pentru imbracaminti asfaltice sunt criblurile si nisipul de

concasaj, conform SR 667 si SR 174 -1 si 2, precum si nisipul natural, conform SR 662 si SR 174 -1 si

2. Din fiecare sort de agregat mineral se ridica probe reprezentative de personal instruit si se trimit la

laboratorul antreprenorului pentru elaborarea dozajului de lucru, care se aplica la statia de

preparare a mixturi asfaltice.

3.2.3. Se utilizeaza filerul de calcar, conform STAS 539.

Fiecare lot aprovizionat este verificat din punct de vedere al finetei de macinare la laboratorul

antreprenorului pe probele prelevate de personalul instruit.

3.2.4. Bitumul utilizat este de tip neparafinos pentru drumuri conform SR 754 si SR 174 -1 si 2.

Fiecare lot ( cisterna ) este verificat din punct de vedere al punctului de inmuiere si penetratiei la

pagina 30

laboratorul antreprenorului pe probele prelevate de personalul instruit.

3.3. Stabilirea dozajelor de lucru ( retetelor )

Dozajele de lucru se stabilesc la laboratorul antreprenorului conform Manualului de asigurare

a calitatii al laboratorului.

3.4. Prepararea mixturii

3.4.1. Aprovizionare - depozitare

Cantitatea necesara de agregate naturale, filer, bitum si combustibil pentru o lucrare se apro-

vizioneaza din timp, pentru a permite organizarea mai usoara a demararii lucrarilor, a controlului

materialelor si a functionarii instalatiilor.

Agregatele minerale se depoziteaza separat pe sorturi pe platforme special amenajate.

Filerul se aprovizioneaza cu cisterna de ciment ( pentru protejarea in timpul transportului) in

asa fel incat stocul minim sa asigure functionarea continua a statiei. Filerul este depozitat in silozuri

sau magazie uscata acoperita.

Bitumul se aprovizioneaza cu cisterne de bitum si depoziteaza se face in tancuri de 10-30 to.

3.4.2. Alimentarea predozatoarelor si uscarea agregatelor minerale

Alimentarea uscatorului se face cu predozatoare prevazute cu vibratoare care asigura debitul

necesar in vederea realizarii temperaturii de lucru.

Uscarea agregatelor si desprafuirea agregatelor se realizeaza in uscatoare rotative cu viteza

reglabila si sistem de uscare in contracurent. Pentru realizarea temperaturii prescrise in SR 174

debitul carburantului se poate regla. Verificarea permanenta a temperaturii de lucru se face cu

termocuplu, care asigura urmarirea permanenta a temperaturii gazelor la iesirea din uscator prin

afisare electronica in cabina de comanda. Cantitatea de praf recuperat se depoziteaza in buncarul de

recuperare a partii grosiere care apoi se reintroduce inapoi in circuit.

3.4.3. Dozarea agregatelor minerale calde

Dozarea amestecului optim de agregate minerale in cantarul statiei cu o precizie de 3 % .

3.4.4. Dozarea filerului

Dozarea filerului se face gravimetric, cu ajutorul cantarului statiei.

3.4.5. Dozarea bitumului cald

Dozarea bitumului se va face volumetric, cu posibilitati de calibrare automata a debitului /vo-

lumului in functie de densitatea la temperatura de lucru.

3.5. Malaxarea

In malaxor se introduce agregatul cald ( 160 - 190ºC) si filerul rece care se amesteca, apoi se

adauga bitumul cald ( 150-175 º C), continuandu-se malaxarea pana la anrobarea totala a mixturii.

Malaxarea este controlata si reglata in timp respectand timpul minim de 120 secunde la statia LPX si

de 30-40 secunde la statia Wirtgen.

pagina 31

3.6. Stocarea mixturii

Pentru asigurarea continuitatii functionarii, statia de prepararea mixturilor asfaltice va

dispune de buncare termoizolate pentru stocarea mixturii calde (150-170 ºC).

3.7. Transportul mixturii

Accesul autobasculantelor sub buncarul de depozitare este in asa fel asigurata ca inaltimea

de cadere a mixturii din buncar in bena sa fie strict inaltimea necesara completarii capacitatii de

transport, evitand astfel racirea brusca a mixturii pe parcursul caderii in bena si compactarea

neuniforma a mixturii in bena.

Mixtura asfaltica preparata se transporta la locul de punere in opera cu vehicule

autobasculante cu bena metalica, cu basculare in spate. Bena autobasculantei se curata bine si se

greseaza usor cu ulei. Bena se goleste complet, resturile de mixtura aderenta se curata imediat dupa

descarcare. In cazul transporturilor la o distanta de peste 20 km sau cu o durata peste 30 min

indiferent de anotimp, precum si pe vreme rece ( + 10 º C…+15 º C ), autobasculantele trebuiesc

acoperite cu prelate speciale, imediat dupa incarcare.

4. ASTERNEREA

4.1.Lucrarile pregatitoare consta in :

- verificarea cotelor stratului suport conform proiectului de executie

- aducerea la cotele prevazute in proiectul de executie a stratului suport ( fie prin strat de

egalizare, fie prin frezare )

- remedierea defectiunilor conform reglementarilor tehnice in vigoare si curatirea stratului

suport

- amorsarea suprafetei stratului suport si a rosturilor de lucru, care trebuie sa fie uscata

- verificarea si reglarea utilajelor si a uneltelor, sculelor ( distribuitor de mixtura asfaltica la

cald in cazul asternerii mecanizate; longrina, T-uri, grebla, lopata, tarnacop, etc. in cazul asternerii

manu-ale; cilindru compactor de 120 KN, rulou compactor de mana si maiuri de mana )

- intocmirea, impreuna cu beneficiarul a procesului verbal de receptie calitativa a stratului

suport

- semnalizarea corespunzatoare a sectorului de lucru

4.2. Asternerea mixturilor asfaltice la cald

Asternerea mixturilor asfaltice se face in perioada martie – octombrie la temperaturi

atmosferice de peste 10 ºC, in conditiile unui timp uscat.

Asternerea mixturilor asfaltice se efectueaza numai mecanizat, cu repartizatoare – finisoare

prevazute cu sistem de nivelare automat si care asigura o precompactare. In cazul lucrarilor executate

in spatii inguste, in locurile unde accesul finisorului nu este permisa, asternerea mixturilor asfaltice se

poate face manual. Mixtura asfaltica trebuie asternuta continuu pe fiecare strat si pe toate lungimea

unei benzi programata a se executa in ziua respectiva.

pagina 32

In cazul asternerii mecanizate a mixturii asfaltice se regleaza repartizatorul – finisor in asa fel

ca grosimea mixturii asfaltice si panta profilului din proiect sa fie realizata.

In cazul asternerii manuale a mixturilor asfaltice descarcarea mixturii se face in gramezi

succesive, raspandire cu lopata ( la imprastierea gramezilor se va relopata intreaga cantitate de

mixtura asfaltica din gramezi), nivelarea cu grebla, realizarea grosimii mixturii si a profilului

transversal cu longrine si T – uri. Inainte de compactare grosimea mixturii trebuie sa fie cu cca. 20%

mai mare decat grosimea prescrisa pentru stratul compactat.

Pe declivitati mixtura asfaltica se asterne in sensul urcusului.

Dupa prima trecere a cilindrului compactor se fac verificarile suprafetei de rulare, sub

dreptarul de 3 m, si se fac corecturile necesare dupa care se continua cilindrarea.

In cazul unor intreruperi accidentale, care conduc la scaderea temperaturii mixturii ramase

necompactate in amplasamentul repartizatorului, pana la 120ºC, se procedeaza la scoaterea acestui

utilaj din zona de intrerupere, se compacteaza imediat suprafata nivelata si se indeparteaza resturile

de mixturi, ramase in capatul benzii. Concomitent se efectueaza si curatirea buncarului si grinzii

vibratoare a repartizatorului. Aceasta operatie se face in afara zonelor pe care exista sau urmeaza a

se asterne mixtura asfaltica. Capatul benzii intrerupte se trateaza ca rost de lucru transversal, si

anume se taie pe toate grosimea stratului zona ingusta mai putin compactata si in general deformata

( de regula 10 cm ) astfel incat sa rezulte o muchie vie verticala.

Temparaturile mixturilor asfaltice la asternere si la compactare sunt in functie de tipul

liantului conform SR 174. La compactarea mixturilor asfaltice se aplica tehnologii corespunzatoare,

care sa asigure caracteristicile tehnice si gradul de compactare de min 96% pentru fiecare strat al

imbraca-mintii.

Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut numarul minim de treceri al compactorului

este mentionat in SR 174.

Compactarea se efectueaza de a lungul benzii, primele treceri efectuindu-se in zona dintre

benzi, apoi de la marginea mai joasa spre cea ridicata. Pe sectoare in rampa, prima trecere se face cu

utilajul de compactare in urcare. Pentru evitarea aderarii mixturii calde de tamburii metalici ai

cilindrilor netezi se va uda tamburul cu apa ( nu cu motorina sau combustibil ).

Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri, cu o viteza mai redusa la inceput, pentru a evita

valurilile imbracamintii. Locurile inaccesibile compactorului, in special in lungul bordurilor, in jurul

gurilor de scurgere ale caminelor de vizitare, se compacteaza cu maiul.

Tratarea suprafetelor imbracamintilor dupa compactarea stratului de uzura se efectueaza prin

raspandirea de 2…3 kg/mp nisip 0/3, bitumat cu 2…3% bitum, urmat de cilindrare.

Pentru imbracamintile bituminoase din doua straturi, rosturile de lucru transversale si longi-

tudinale ale stratului de uzura se decaleaza cu cel putin 10 cm fata de cele ale stratului de legatura.

Daca imbracamintea se aplica pe un strat de baza bituminos, rosturile de lucru ale straturilor se

executa intretesut.

pagina 33

La reluarea lucrului pe aceeasi banda, sau pe banda adiacenta zonele aferente rosturilor de

lucru se taie pe toata grosimea stratului astfel incat sa rezulte o muchie vie verticala. Aceasta operatie

nu este necesara in cazul rostului longitudinal al stratului de legatura daca stratul intreg s-a executat

pe lungimea respectiva in aceeasi zi cu stratul de pe banda adiacenta.

Se amorseaza rostul din marginea taiata. La asternerea stratului din banda adiacenta se

depaseste rostul cu ( 5 … 10 ) cm de mixtura repartizata. Acest surplus de material se impinge apoi cu

o racleta (grebla ) peste mixtura proaspat asternuta astfel incat sa apara rostul, iar apoi se

cilindreaza.

Racordarea imbracamintii noi cu imbracamintea veche existenta, in profil longitudinal, se face

printr-o pana cu panta de 0,5%, de lungime variabila in functie de grosimea noului strat astfel :

se decapeaza stratul bituminos vechi pe o anumita lungime ( sa se asigure panta de 0,5%), astfel

sa se obtina o grosime constanta pentru noul strat.

se amorseaza suprafata decapata si se completeaza pana cu mixtura asfaltica, apoi se

compacteaza

racordarea in plan a imbracamintii noi cu stratul existent se realizeaza in V, sub un unghi de

45ºC.

In perioada de garantie a imbracamintiii, toate defectiunile ce eventual apar se remedieaza de

catre constructor.

5. VERIFICARI DE CONTROL IN TIMPUL EXECUTIEI

Prelevari de probe

- la statia de preparare sau la punctul de asternere : 1 proba la 400 to mixtura preparata

- la imbracaminti executate : o carota de 40x40 cm la fiecare 7000 mp suprafata executata

Carotele se iau in prezenta beneficiarului si a executantului, in baza unui proces verbal.

Compozitia granulometrica este corespunzatoare daca pe fractiuni se incadreaza in tabelul 4

din SR 174-2.

Dozajul de bitum verificat in laborator prin metoda extractiei ( STAS 1338 ) se accepta cu o

abatere fata de prevederile retetei de ±0,3 %.

Verificarea gradului de compactare se face obligatoriu de catre constructor pe tot parcursul

executiei lucrarii,conform prevederilor punctului 3.3.4.2. din STAS 174-2.

In teren se va mai verifica:

- elementele geometrice in profilul longitudinal precum si cotele date in profil transversal;

- dupa fiecare faza de lucrare care a fost terminata, pe un sector de drum, se va receptiona,

iar constatarile se vor trece in formularul de procese verbale ce devin ascunse.

6. MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII

6.1. Se va urmari instruirea si respectarea de catre personalul executant a utilizarii echipa-

mentelor de protectie din dotare conform normelor de tehnica securitatii muncii in vigoare

pagina 34

6.2. Se va verifica cunoasterea de catre personalul executant a Normelor pentru protectia

muncii, Normelor PSI, precum si a Normelor pentru executia lucrarilor sub circulatie, atat in incinta

statiei cat si pe santier.

Toate lucrarile se vor executa pe baza unor fise tehnologice, intocmite de executant, pentru

fiecare etapa de executie.

7. RECEPTIA PRELIMINARA

Se face de catre o comisie desemnata de beneficiar, dupa o perioada de 1-2 luni de la darea in

folosinta a lucrarii.

8. RECEPTIA FINALA

Se va face la implinirea a unui an calendaristic scurs de la data efectuarii receptiei

preliminare.

Toate remedierile privind unele vicii care vor fi constatate de comisie, cad in sarcina execu-

tantului pe cheltuiala sa.

pagina 35


ÎMBRĂCĂMINŢI BITUMINOASE UŞOARE

ALCĂTUITE DIN ANROBATE BITUMINOASE

CUPRINS

1. GENERALITĂŢI

1.1. Obiect şi domeniu de aplicare

1.2. Prevederi generale

1.3. Definiţii, notaţii, terminologie

2. ÎMBRĂCĂMINŢI BITUMINOASE UŞOARE ALCĂTUITE DIN ANROBATE BITUMINOASE

2.1. Generalităţi

2.2. Condiţii tehnice

2.2.1. Elemente geometrice

2.2.2. Abateri limită la elementele geometrice şi denivelări admisibile

2.2.3. Tipuri de mixturi asfaltice

2.2.4. Materiale

2.2.5. Compoziţia şi caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice

2.2.6. Caracteristicile straturilor gata executate

2.3. Prescripţii generale de execuţie

2.3.1. Pregătirea stratului superior

2.3.2. Prepararea transport şi punerea în operă a mixturilor asfaltice

7

2.3.3. Tratarea suprafeţei

2.3.4. Încadrarea îmbrăcăminţilor

2.4. Controlul calităţii lucrărilor

2.4.1 Controlul calităţii materialelor

2.4.2 Controlul procesului tehnologic

8

2.4.3 Controlul calităţii îmbrăcăminţilor bituminoase uşoare după execuţie

3. MĂSURI DE PROTECŢIE A MUNCII Şl PSI


pagina 36

1. GENERALITĂŢI

1.1 Obiect şi domeniu de aplicare

1.1.1 Prezentul se referă la condiţiile de execuţie a îmbrăcăminţilor bituminoase uşoare

prevăzute de normativul AND indicativ 554 şi aplicate pe drumuri de clasă tehnică IV - V.

1.1.2 Îmbrăcăminţile bituminoase uşoare care fac obiectul prezentului Caiet de sarcini sunt

alcătuite din mixturi asfaltice cu materiale locale;

1.2 Prevederi generale

1.2.1 Îmbrăcăminţile bituminoase uşoare se execută de regulă pe traseele de drum existente. În

caz de necesitate se poate prevedea executarea de lucrări de corectare a traseului în plan şi profil

longitudinal, precum şi de corectare a profilului transversal impuse de siguranţa circulaţiei în

condiţiile respectării prevederilor Legii 82/1998.

1.2.2 Aplicarea îmbrăcăminţilor bituminoase uşoare şi stabilirea tipului acestora, se face pe

baza unui studiu tehnico-economic ţinându-se seama de principiul îmbunătăţirilor succesive.

1.2.3 Pentru lucrările de execuţie a îmbrăcăminţilor bituminoase uşoare se fac calcule de

dimensionare a sistemelor rutiere respective şi de eficienţa economică în funcţie de traficul actual şi

de perspectivă, de structura acestuia şi de durata de exploatare normată. Dimensionarea

îmbrăcăminţilor bituminoase uşoare se face pe o durată de 7 ani.

1.2.4 Lăţimea parţii carosabile şi a platformei drumului pe care se aplica îmbrăcăminţile

bituminoase uşoare sunt conform Ordonanţei 43/1997 privind regimul drumurilor aprobata prin

Legea nr.82/1998, cu respectarea prevederilor de la pct. 2.2.1.2.

1.2.5 Amenajarea curbelor se face conform STAS 863 in limitele zonei existente a drumului, la

vitezele de proiectare ce rezulta din aceste condiţii.

1.2.6 La proiectarea lucrărilor de execuţie a îmbrăcăminţilor bituminoase uşoare se vor

prevedea lucrările minime, dar absolut necesare pentru asanarea corpului drumului, captarea şi

evacuarea apelor subterane şi de suprafaţa (drenuri, podeţe, rigole şi şanţuri ranforsate), precum şi

îndepărtarea din corpul drumului a pământului care favorizează formarea burduşirilor din îngheţ-

dezgheţ. La proiectarea acestora nu se vor cuprinde lucrări de consolidări de drumuri şi construcţii de

poduri noi.

1.2.7 Lucrările de execuţie a îmbrăcăminţilor bituminoase uşoare se aplica de regulă pe o

fundaţie alcătuită din pietruirea existentă, scarificată şi completată cu materiale pietroase pentru

reprofilare, eventual ameliorată sau stabilizată chimic, având o grosime rezultată din calculul de

dimensionare efectuat în funcţie de traficul de perspectivă.

1.2.8 În toate situaţiile, se adoptă soluţiile care permit mecanizarea în cel mai înalt grad

posibil a lucrărilor şi ca urmare reducerea costurilor şi îmbunătăţirea calităţii lucrărilor.

1.3 Definiţii, notaţii, terminologie

1.3.1 Îmbrăcămintea bituminoasă uşoară reprezintă îmbrăcămintea rutieră realizata din

mixturi asfaltice pe bază de materiale locale, aplicată de regulă pe drumurile împietruite pentru

îmbunătăţirea confortului şi a siguranţei circulaţiei.

pagina 37

1.3.2 Anrobatul bituminos reprezintă o mixtură asfaltică macroporoasă utilizată la execuţia

îmbrăcămin-ţilor bituminoase uşoare şi a stratului de bază.

1.3.3 Macadamul reprezintă stratul rutier realizat din piatră spartă monogranulară sort 40-63

aşternută şi compactată până la fixare, împănată cu split apoi udată şi compactată pană la încleştare,

după care urmează umplerea golurilor cu savură sau nisip şi compactare umedă până la fixarea

definitivă.

1.3.4 Notaţiile aplicate în prezentul Caiet de sarcini sunt următoarele :

- IBU: îmbrăcăminţi bituminoase uşoare

- BAPC 16: beton asfaltic cu pietriş concasat cu dimensiunea maximă a granulei de 16mm

- BAPC 8: beton asfaltic cu pietriş concasat cu dimensiunea maximă a granulei de 8mm

2. ÎMBRĂCĂMINŢI BITUMINOASE UŞOARE ALCĂTUITE DIN MIXTURI

ASFALTICE

2.1 Generalităţi

2.1.1 Îmbrăcăminţile bituminoase uşoare alcătuite din mixturi asfaltice se execută, de regulă

din agregate naturale locale, filer şi bitum pentru drumuri.

Îmbrăcăminţile bituminoase uşoare alcătuite dintr-un singur strat poartă denumirea de covor

asfaltic, acesta fiind executat dintr-o mixtură asfaltică ce trebuie să îndeplinească condiţiile stratului

de uzură.

2.2 Condiţii tehnice

2.2.1 Elemente geometrice

2.2.1.1 Grosimea îmbrăcăminţii bituminoase uşoare realizată din mixturi asfaltice se stabileşte

prin calcul de dimensionare conform STAS 1339 ţinând seama şi de următoarele valori constructive:

- min. 4,0 cm pentru stratul de legătură;

- min. 3,0 cm pentru stratul de uzură, sau minim 7cm, in cazul imbrăcăminţilor bituminoase

uşoare alcătuite dintr-un singur strat

2.2.1.2 Lăţimea îmbrăcăminţii bituminoase uşoare a părţii carosabile trebuie să corespundă

prevederilor STAS 2900 si Ordinului MT nr.45/1998 (Anexa 1 la Norme).

2.2.1.3 Profilul transversal

În aliniament, profilul transversal se execută în formă de acoperiş cu două pante egale de 2,5

% şi cu racordare circulară în treimea mijlocie.

În curbe şi în zonele aferente de amenajare, profilul transversal trebuie să aibă forma şi

pantele transversale conform STAS 863.

2.2.1.4 Profilul longitudinal

Declivitatea maximă este de 4,5% in cazul stratului de rulare din mortar asfaltic şi de 6,0%

pentru celelalte tipuri de mixturi. Pentru declivităţi mai mari, în proiectele de execuţie se prevede

obligatoriu execuţia unui clutaj care se va aplica peste stratul de uzură, imediat după precompactarea

acestuia conform pct.2.3.3., sau execuţia de tratamente bituminoase cu criblură sort 16-25.

pagina 38

2.2.2 Abateri limită la elementele geometrice şi denivelări admisibile

2.2.2.1 Abaterile limită locale admise în minus faţă de grosimea prevăzută pot fi de max. 10 %.

Abaterile în plus la grosime nu constituie motiv de respingere a lucrării dacă se respectă prevederile

prezentului normativ privind gradul de compactare şi uniformitatea straturilor.

2.2.2.2 Abaterile limită locale admise la lăţimea prevăzută în proiect sunt de ± 50 mm.

2.2.2.3 Abaterile limită la panta profilului transversal pot fi de ± 5 mm/m.

2.2.2.4 La cotele profilului longitudinal se admite o abatere locală de ± 20 mm faţă de

prevederile proiectului, cu condiţia respectării pasului de proiectare adoptat.

2.2.2.5 Denivelările admisibile în lungul drumului sub dreptarul de 3 m sunt de max. 7 mm.

2.2.3 Tipuri de mixturi asfaltice

Tipurile de mixturi asfaltice utilizate la execuţia IBU sunt prevăzute in tabelul 1.

Tabel 1

Nr. Tipul mixturii asfaltice Simbol Dimensiunea Stratul la Clasa

crt. maximă a care se tehnică a

granulei utilizează drumului

1. Beton asfaltic cu pietriş concasat BAPC 8 8 uzură IV-V

2. Beton asfaltic cu pietriş concasat BAPC 16 16 uzură IV-V

NOTĂ Tipul de mixtură asfaltică se alege, funcţie de condiţiile locale, pe criterii tehnico-economice,

de către administrator, proiectant şi un laborator de specialitate.

1. 2.2.4 Materiale

2.2.4.1 Agregate naturale

- nisip natural sort 0-3, 3-7 sau 0-7 conform STAS 662;

- pietriş sortat sort 7-16 şi 16 31 conform STAS 662;

- pietriş concasat sort 7-16 şi 16-31 conform STAS 662;

- nisip şi pietriş sort 0-3, 3-7, 0-7, 7-16 şi 16-31 cu caracteristici conform SR 667, rezultate

din concasarea agregatelor de râu;

- savură sort 0-8 conform SR 667;

- piatră spartă (split) sort 8-16 şi 16-25 conform SR 667;

- criblură sort 8-16, 10-14 sau 16-25 conform SR 667 (pentru clutaj sau tratament de

rugozitate în caz de necesitate).

În funcţie de tipul mixturii asfaltice, se utilizează următoarele agregate naturale conform tabel

2.

Fiecare tip şi sort de agregate trebuie depozitat separat în padocuri prevăzute cu platforme

betonate având pante de scurgere a apei şi pereţi despărţitori pentru evitarea amestecării şi

impurificării agregatelor.

pagina 39

Tabel 2

Nr. Tipul Agregate naturale utilizate Procentul de nisip

crt. mixturii natural din amestecul

asfaltice de nisipuri, %

1. BAPC 8 Nisip sort 3-7 rezultat din concasarea agregatelor de râu Max. 50

Nisip natural sort 0-3 sau 0-7.

Nisip sort 0-3 sau 0-7 rezultat din concasarea agregatelor

de râu sau savură sort 0-8.

Filer.

2. BAPC 16 Pietriş concasat sort 7-16 (sau rezultat din concasarea Max. 50

agregatelor de râu).

Nisip sort 3-7 rezultat din concasarea agregatelor de râu.

Nisip sort 0-3 sau 0-7 rezultat din concasarea agregatelor

de râu sau savură sort 0-8.

Nisip natural sort 0-3 sau 0-7.

Filer.

NOTA:

1. Nisipul sort 0-3 sau 0-7 rezultat din concasarea agregatelor de râu se poate înlocui cu nisip de

concasare sort 0-4 conform SR 667.

2. În cazul unor resurse locale avantajoase, in locul nisipului sort 3-7 sau al pietrişului sort 7-16 şi

16-31 se pot utiliza cribluri sort 4-8; 8-16 şi 16-25 conform SR 667.

2.2.4.2 Filer

Filerul trebuie să corespundă prevederilor STAS 539. Utilizarea altor pulberi ca filer se va

face numai pe bază de agrement tehnic şi aviz de protecţie a mediului. Nu se admite folosirea ca

înlocuitor parţial al fierului a fracţiunii fine recuperate de la exhaustorul staţiei de asfalt decât în

condiţiile în care acesta corespunde din punct de vedere al conţinutului de argilă (max.2) determinat

prin metoda valorii de albastru (VA) conform SR 667. Filerul se depozitează în încăperi acoperite,

ferite de umezeală sau în silozuri cu încărcare pneumatică. Nu se admite folosirea filerului aglomerat.

2.2.4.3 Lianţi bituminoşi

- Bitum tip D 60/80 conform SR 754 pentru zona climatică caldă;

- Bitum tip D 80/100 conform SR 754 pentru zona climatică rece.

Delimitarea zonelor climatice se face conform SR 174-1.

Faţă de agregatul natural utilizat, bitumul trebuie să prezinte o adezivitate de min.75%. în

cazul în care această condiţie nu este îndeplinită se utilizează bitum aditivat.

- Emulsie bituminoasă cationică cu rupere rapidă EBCR 60 sau EBCR 65 conform STAS 8877

sau Normativ AND indicativ 552, pentru amorsaj.

Bitumul se depozitează în rezervoare metalice prevăzute cu sistem de încălzire cu ulei, sistem

de înre-gistrare a temperaturilor, gură de aerisire, pompe de recirculare.Fiecare tip de bitum se

depozitează separat

pagina 40

Emulsia bituminoasă cationică se depozitează în rezervoare metalice verticale curate,

prevăzute cu pompe de recirculare şi eventual cu sistem de încălzire. În cazuri speciale, emulsia se

poate stoca şi în butoaie metalice curate, închise etanş.

2.2.5 Compoziţia şi caracteristicile fizico-mecanice

2.2.5.1 Dozajele materialelor pentru diferitele tipuri de mixturi asfaltice destinate IBU se

determină prin studii preliminare de laborator conform STAS 1338/1, STAS 1338/2 şi STAS 1338/3

astfel încât compoziţia acestora să se încadreze în limitele din tabelul 4, iar caracteristicile fizico-

mecanice in limitele din tabelul 6.

2.2.5.2 Limitele procentelor de agregate naturale din agregatul total sunt conform tabel3.

Tabel 3

Nr. Fracţiuni de agregate din Mixtură asfaltică tip:

crt. amestecul total, % din masă MA BAPC8 BAPC16

1. Filer şi fracţiuni din nisipuri sub 0,09 10…168…12 8…12

mm (0,1 mm) (11…19) (8…13) (8…13)

2. Filer şi nisip cu fracţiunea 0,09…3,15 Diferenţa până la 100 %

mm (0,1…4 mm)

3. Agregate naturale cu dimensiunea 10…3545…7045…70

peste 3,15 mm (# 4 mm) (5…23) (25…55) (35…60)

4. Agregate naturale cu dimensiunea Max.10 Max.10 22…45

peste 8 mm (# 8 mm) (max.5) (max. 5) (15…38)

5. Agregate naturale cu dimensiunea 0 0 Max. 10

peste 16 mm (# 16 mm) (0) (5…25)

6. Agregate naturale cu dimensiunea 0 0 0

peste 31 mm (# 31 mm) (0)

NOTA:

1. La mixturile asfaltice tip MA, BAPC 8, BAPC 16 si ABPC 31 se foloseşte numai nisip din

concasarea agregatelor de râu ca atare sau in amestec cu nisip natural sortat; în acest caz proporţia

de nisip natural din amestecul de nisipuri va fi de max.50%.

2. Nisipul rezultat din concasarea agregatelor de râu poate fi înlocuit cu nisip de concasare

sort 0-4 sau savura sort 0-8, conform SR 667.

3. Dozajul de filer conform STAS 539 va fi de min.4% pentru anrobatul bituminos şi min. 8%

pentru mixturile asfaltice destinate execuţiei stratului de uzura.

2.2.5.4. Abaterile de la compoziţia prescrisa de reţeta trebuie sa se încadreze în limitele din tabelul 4.

pagina 41

Tabel 4

Nr. Elemente componente ale mixturii asfaltice Abateri admise faţă de

crt. dozajul prescris, %

1. Conţinut de bitum, % 0,3

2. Fracţiuni de agregate naturale:

25 - 31,5 5

16 – 25 5

8 – 16 5

3,15 – 8 (4 – 8) 5

0,63 – 3,15 (0,63 – 1 şi 1 – 4) 4

0,20 – 0,63 4

0,09 – 0,20 (0,1 – 0,2) 3

0 – 0,09 (0 – 0,1)

2.2.5.5. Conţinutul optim de bitum din mixturile asfaltice se stabileşte prin studii preliminare de

laborator conform pct.2.2.5.1. şi trebuie să se încadreze în limitele din tabelul 4.

2.2.5.6. Caracteristicile fizice şi mecanice ale mixturilor asfaltice se determină pe epruvete cubice sau

tip Marshall preparate din mixturi asfaltice preparate în laborator la elaborarea dozajelor optime, pe

probe de mixtură asfaltică recoltate de la malaxor sau de la aşternere pe parcursul execuţiei, precum

şi pe probe luate din îmbrăcămintea gata executată. Valorile obţinute trebuie să se încadreze în

limitele din tabelul 6.

Tabel 5

Nr. Caracteristici Tipul mixturii asfaltice:

crt. BAPC 8 BAPC 16

1. Încercări pe epruvete Marshall:

1.1 Stabilitatea (S) la 600 C, kN, min.:

- bitum D 60/80 6,0 6,5

- bitum D80/100 5,5 6,0

1.2 Indice de curgere, 1,5-4,5 1,5-4,5

1.3 Densitate aparentă, kg/m3, min. 2300 2300

1.4 Absorbţie de apă, % vol. 2-5 2-5

2. Încercări pe epruvete cubice:

2.1 Rezistenţa la compresiune la 2,5 2,5

220C, N/mm2, min.

2.2 Rezistenţa la compresiune la 0,5 0,6

500C, N/mm2, min.

2.3 Reducerea rezistenţei la compresiune la 220C, 30 30

după 28 zile de păstrare în apă, %, max.

2.4 Densitate aparentă, kg/m3, min. 2250 2250

2.5 Absorbţie de apă, % vol. 2-6 2-6

pagina 42

2.2.6 Caracteristicile straturilor gata executate

2.2.6.1 Compactarea stratului

Compactarea stratului se verifică prin stabilirea gradului de compactare şi prin încercări de

laborator pe carote.Gradul de compactare reprezintă raportul procentual dintre densitatea aparentă

a mixturii compactate din strat şi densitatea aparentă determinată pe epruvete Marshall preparate în

laborator din mixtura respectivă.

Densitatea aparentă a mixturii din strat se poate determina prin carote prelevate din stratul

gata executat sau prin măsurători "in situ" cu gamadensimetrul.

Încercările de laborator efectuate pe carote pentru verificarea compactării constau în

determinarea densităţii aparente şi a absorbţiei de apă pe plăcuţe (100 x 100 mm) sau pe carote

cilindrice cu 100 sau 200 mm netulburate.

Rezultatele obţinute privind compactarea stratului trebuie să fie de min. 96%

2.2.6.2 Uniformitatea suprafeţei

Uniformitatea suprafeţei stratului de uzura se verifică cu dreptarul şi până conform SR 174-2

sau cu alte dispozitive adecvate. Denivelările maxime admisibile în profil longitudinal măsurate sub

dreptarul de 3 m sunt de max. 7 mm .

2.2.6.3 Rugozitatea suprafeţei

Rugozitatea suprafeţei stratului de uzură se verifică cu aparatul SRT sau prin metoda înălţimii

de nisip conform STAS 8849 sau cu alte dispozitive adecvate. Interpretarea rezultatelor se face

conform STAS 8849, respectiv conform SR 174-1. Se recomandă ca valorile obţinute la data recepţiei

lucrărilor să se încadreze în următoarele limite:

- rugozitate geometrică, HS: min.0,6 mm;

- rugozitate cu pendulul SRT: min. 70 unităţi SRT;

- GT O,95

2. 3 PRESCRIPŢII GENERALE DE EXECUŢIE

2.3.1 Pregătirea stratului suport

2.3.1.1 Înainte de aşternerea mixturii asfaltice, stratul suport se remediază şi se reprofilează dacă este

cazul, apoi se curăţă şi se amorsează. În acest scop se procedează în felul următor:

- în cazul stratului suport din pietruiri, dacă acestea au un profil transversal necorespunzător sau

denivelări în profilul longitudinal mai mari de 3 cm sub lata de 3 m, după curăţare se va prevedea o

egalizare cu mixtura asfaltică;

- stratul suport din macadam se curăţă şi se mătură urmărindu-se degajarea capetelor pietrelor

de surplusul agregatelor de colmatare. Gropile şi denivelările se vor plomba apoi cu mixtura

asfaltică;

Amorsarea stratului suport se recomanda a se realiza mecanizat cu autostropitorul de emulsie

sau cu un dispozitiv special pentru asigurarea uniformităţii şi a dozajelor prescrise. În funcţie de

natura stratului suport, cantitatea de emulsie răspândită pentru amorsare trebuie să asigure un dozaj

pagina 43

de 0,3... 0,5 kg bitum rezidual/m2, răspândit în film continuu.

2.3.1.2 Indiferent de natura stratului suport se vor executa lucrările ce se impun pentru asigurarea

drenării corespunzătoare a apei.

2.3.1.3 Suprafaţa stratului suport pe care se aplică IBU trebuie să fie uscată.

2.3.2. Prepararea, transportul şi punerea in opera a mixturilor asfaltice

Prepararea, transportul şi punerea în operă a mixturilor asfaltice se execută conform SR 174-2

cu menţiunea că regimul termic aplicat va fi conform tabel 6.

Tabel 6

Materialele şi faza de execuţie Temperatura, 0C, funcţie de tipul bitumului

D 60/80 D 80/100

- agregate naturale la ieşire din uscător 170-190 165-185

- bitum la intrare în malaxor 155-165 150-160

- mixtura asfaltică;

La ieşire din malaxor; 165-175 160-170

La aşternere; min. 155 min. 150

La începutul compactării; min. 150 min. 145

La sfârşitul compactării min. 110 min. 105

2.3.3. Tratarea suprafeţei îmbrăcăminţii

2.3.3.1. În funcţie de perioada de execuţie şi de condiţiile de asfaltizare a suprafeţei, după execuţia

stratului de uzură se procedează la închiderea suprafeţei prin răspândire de 2...3 kg/m2 nisip sort 0-3

bitumat cu 2-3 % bitum urmată de cilindrare.

2.3.3.2. În cazul îmbrăcăminţilor bituminoase uşoare aplicate pe drumuri cu declivităţi mai mari de

4,5%, respectiv de 6%, după punerea în operă a stratului de uzură şi precompactarea acestuia se

procedează la execuţia unui tratament de rugozitate tip clutaj cu criblură sort 8-16 sau 16-25

neanrobată sau preanrobată cu 1,5...1,8%bitum.

Realizarea clutajului se face de regulă mecanizat prin răspândirea continuă şi uniformă a

8...12 kg/m2 criblură pe stratul de uzură precompactat în prealabil cu cilindru compactor greu prin

4...6 treceri pe aceeaşi urmă. Compactarea finală se face după răspândirea criblurii la o temperatură

de 90...100 °C prin 10...12 treceri pe aceeaşi urmă. Darea în circulaţie se face numai după răcirea

stratului.

Se va urmări ca răspândirea criblurii de clutaj şi compactarea acesteia să se facă atunci când

temperatura mixturii din strat are o valoare de 90...110°C; se asigură astfel o fixare corespunzătoare

evitându-se înglobarea completă a criblurii sau desprinderea acesteia.

2.3.4 Încadrarea îmbrăcăminţii

Încadrarea îmbrăcăminţilor bituminoase uşoare din mixturi asfaltice se face conform STAS

1598/1 sau STAS 1598/2, cu pene ramfort, executate in cadrul latimii partii carosabile.

pagina 44

2.4 CONTROLUL CALITĂŢII LUCRĂRILOR

Controlul calităţii lucrărilor de execuţie a îmbrăcăminţilor bituminoase uşoare din mixturi

asfaltice se efectuează pe faze, astfel:

• controlul calităţii materialelor;

• controlul procesului tehnologic de preparare şi punere în operă a mixturii asfaltice;

• controlul calităţii stratului executat.

2.4.1 Controlul calităţii materialelor

2.4.1.1 La elaborarea dozajelor, materialele folosite la execuţia IBU din mixturi asfaltice se verifică în

conformitate cu prescripţiile din standardele de produs şi condiţiile prevăzute la pct.2.2.4 din

prezentul Caiet de sarcini.

Studiul de laborator pentru elaborarea dozajelor şi verificarea calităţii materialelor se face de

către laboratorul antreprenorului sau de către un alt laborator autorizat.

2.4.1.2 Pe parcursul execuţiei lucrărilor, verificările şi determinările minime care se execută pe

şantier de către laboratorul anteprenorului, pe fiecare lot de materiale aprovizionat precum şi

săptămânal din depozitele de agregate naturale şi respectiv din tancul de depozitare a bitumului,

constau în următoarele:

a) Bitum

- penetraţia la 25°C, STAS 42;

- punct de înmuiere IB, STAS 60;

b) Cribluri (pentru clutaj) si piatra sparta (split)

- granulozitate, STAS 730;

- coeficient de formă, STAS 730;

- conţinut de fracţiuni sub 0,09 mm, STAS 730;

- continut de argilă, SR 667;

- natura mineralogică, STAS 6200/4.

c) Pietriş


- forma granulelor, STAS 730, STAS 4606;

- conţinut de fracţiuni sub 0,63 mm, STAS 730;

- parte levigabilâ, STAS 4606;

- natura mineralogică, STAS 4606.

d) Nisip de concasare


- conţinut de corpuri străine, STAS 4606;

- coeficient de activitate, STAS 730.

e) Savura


- conţinut de corpuri străine, STAS 4606.

pagina 45

f) Nisip natural


- conţinut de corpuri străine, STAS 4606.

- echivalent de nisip, STAS 730.

g) Filer

- fineţea, STAS 539;

- umiditate, STAS 539.

2.4.2 Controlul procesului tehnologic constă în următoarele operaţii:

2.4.2.1 Controlul reglajului instalaţiei de preparare a mixturii asfaltice:

- funcţionarea corectă a dispozitivelor de cântărire sau dozare volumetrică:

la începutul fiecărei zile de lucru;

- funcţionarea corectă a predozatoarelor de agregate naturale: zilnic;

2.4.2.2 Controlul regimului termic de preparare a mixturii asfaltice:

- temperatura liantului la introducerea în malaxor: permanent;

- temperatura agregatelor naturale uscate şi încălzite la ieşirea din uscător:

permanent;

- temperatura mixturii asfaltice la ieşirea din malaxor: permanent;

2.4.2.3 Controlul procesului tehnologic de execuţie a straturilor bituminoase:

- pregătirea stratului suport: zilnic la începerea lucrării pe sectorul respectiv;

- temperatura mixturii asfaltice la aşternere şi compactare: cel puţin de două ori pe zi;

- tehnologia de compactare (atelier de compactare, număr de treceri): zilnic;

- modul de execuţie a rosturilor şi a clutajului: zilnic.

2.4.2.4 Verificarea respectării compoziţiei mixturii asfaltice prestabilită, prin analize de laborator

efectuate de laboratorul de şantier al antreprenorului:

- granulozitatea amestecului de agregate naturale şi filer la ieşirea din malaxor, înainte de adăugarea

liantului (aceasta trebuie să se încadreze în limitele de toleranţă admise in tabelul 5 faţă de reţeta

prescrisă); zilnic sau

ori de cate ori se observă o calitate necorespunzătoare a mixturilor asfaltice;

- compoziţia mixturii asfaltice (compozitia granulometrică şi conţinutul de bitum) prin extracţii, pe

probe de mixtură prelevate de la malaxor şi aşternere: zilnic.

2.4.2.5 Verificarea calităţii mixturii asfaltice, prin analize de laborator efectuate de laboratorul

antreprenorului sau un alt laborator autorizat pe probe de mixtură asfaltică : 1 proba/200 tone

mixtură fabricată, dar cel puţin una pe zi;

- compoziţia mixturii asfaltice, care trebuie să se încadreze în limitele din tabelele 4 şi 5 şi să

corespundă dozajelor stabilite prin studiul preliminar de laborator, abaterile admise fiind cefe din

tabelul 5;

- caracteristici fizico-mecanice pe epruvete Marshall şi epruvete cubice, conform tabelului 6.

pagina 46

2.4.3 Controlul calităţii îmbrăcăminţilor bituminoase uşoare după execuţie

2.4.3.1. Verificarea calităţii mixturilor asfaltice şi a gradului de compactare se poate efectua prin

metode nedistructive (determinarea densităţii aparente a stratului după compactare cu

gamadensimetrul) sau prin prelevarea de carote (o placă de minim 40 x 40 cm sau carote cilindrice

echivalente pentru fiecare 7000 m2 suprafaţă executată).

Carotele se prelevează în prezenţa delegatului executantului şi al beneficiarului, la aproximativ

1 m de la marginea stratului, încheindu-se un proces verbal.

Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese astfel încât ele să reprezinte cât

mai corect aspectul calitativ al stratului executat.

Pentru caracterizarea unor sectoare limitate şi izolate cu defecţiuni vizibile stabilite de

beneficiar sau de comisia de recepţie se pot preleva probe suplimentare, care vor purta o menţiune

specială.

Incercările se efectuează conform STAS 1338/1 şi STAS 1338/2 de către laboratorul

antreprenorului sau de un alt laborator autorizat şi constau în:

- măsurarea grosimii fiecărui strat;

- determinarea densităţii aparente, a absorbţiei de apă şi a gradului de compactare, conform 2.2.6.1;

- determinarea caracteristicilor mixturii asfaltice conţinute (compoziţie şi caracteristici fizico-

mecanice) specificate în caietul de sarcini al lucrării.

2.4.3.2 Verificarea elementelor geometrice, a uniformităţii si a rugozităţii suprafeţei se face conform

STAS 6400 şi SR 174-2.

3. MASURI DE PROTECŢIE A MUNCII şi PSI

3.1 Pe toată perioada de execuţie a IBU se vor respecta prevederile actelor normative referitoare la

măsurile de tehnica securităţii muncii şi PSI menţionate la pct. 1.4 din prezentul Caiet de sarcini,

precum şi:

- „ Normele specifice de protecţie a muncii pentru exploatarea şi întreţinerea drumurilor şi podurilor"

indicativ 79/1999";

- „Normele de prevenire şi stingere a incendiilor pentru activitatea de întreţinere, reparare şi

exploatare drumuri şi poduri" (in curs de elaborare şi avizare).

3.2 Actele normative menţionate la pct.3.1 nu sunt limitative, ele putând fi completate de unităţi cu

măsuri suplimentare specifice fiecărui loc de muncă.


4.1 Recepţia îmbrăcăminţilor bituminoase uşoare din mixturi asfaltice se face conform SR 174-2.

4.4 Recepţia lucrărilor de IBU se va efectua în conformitate cu prevederile HG 273-1994 şi ale

Regulamentului AND 214-2000 privind recepţia lucrărilor

pagina 47

CAIET DE SARCINI NR.6

STRAT ANTIFISURA DIN MIXTURI ASFALTICE CU VOLUM RIDICAT DE GOLURI

I. Generalităţi

1. Obiect şi domeniu de aplicare

Prezentul caiet de sarcini se referă la condiţiile de execuţie a soluţiei antifisură realizată prin aplicarea unui strat intermediar din mixturi asfaltice cu volum ridicat de goluri între suportul rigid şi îmbrăcămintea bituminoasă nou executată.

Soluţia antifisură care face obiectul prezentului caiet de sarcini, se aplică la execuţia lucrărilor de întreţinere, consolidare, ranforsare sau reabilitare a drumurilor cu îmbrăcăminţi din beton de ciment.

2. Prescripţii generale

Ansamblul straturilor rutiere care alcătuiesc o soluţie antifisură este constituit din îmbrăcămintea bituminoasă propriu-zisă şi un strat antifisură care se interpune între suportul rigid şi îmbrăcămintea bituminoasă.

În general, îmbrăcămintea bituminoasă se poate executa într-un strat (de uzură), respectiv covor asfaltic sau în două straturi (de legătură şi de uzură), iar mixturile asfaltice utilizate se pot realiza cu bitum pur, cu bitum aditivat, cu bitum modificat sau cu adaos de fibre. În cazul prezentului caiet de sarcini, îmbrăcămintea bituminoasă este de tip covor asfaltic.

Stratul antifisură care constituie obiectul prezentului caiet de sarcini este alcătuit dintr-o mixtură asfaltică foarte deschisă (volum de goluri peste 20%).

Aceasta nu măreşte capacitatea portantă a sistemului rutier şi acţionează în scopul încetinirii fenomenului de transmitere a fisurilor prin structura şi compoziţia sa specifică: curba granulometrică practic discontinuă, cu conţinut ridicat de agregat mare (criblură sort 16-25).

Stratul antifisură din mixturi asfaltice cu volum ridicat de goluri se poate realiza la rândul său pe bază de bitum pur, bitum aditivat, bitum modificat sau cu adaos de fibre.

Aplicarea acestui tip de soluţie antifisură se stabileşte prin proiectul de execuţie, pe baza unui studiu tehnico-economic, ţinând cont de prevederile de la pct.1.2.6. şi de următoarele recomandări:

a. Îmbrăcămintea bituminoasă realizată cu bitum modificat cu polimeri (care conferă mixturilor asfaltice o creştere a rezistenţei la deformaţii permanente la temperaturi ridicate şi a rezistenţei la fisurare la temperaturi scăzute) se aplică de regulă pe drumuri de clasă tehnică I - III, cu trafic greu şi foarte greu, precum şi la lucrări speciale, justificate din punct de vedere tehnic şi economic, prevăzute de Normativul indicativ AND 549. b. Îmbrăcămintea bituminoasă cu bitum aditivat se aplică pe orice categorie de drum situată în zone reci, umede şi umbrite, precum şi în toate cazurile în care adezivitatea bitumului faţă de agregatele naturale este necorespunzătoare, conform Normativului indicativ AND 553. c. Îmbrăcămintea bituminoasă cu adaos de fibre se aplică conform Instrucţiunilor Tehnice indicativ AND 539 pe drumuri de orice clasă tehnică, în scopul creşterii rezistenţei la fisurare şi la deformaţii permanente, în special în zonele cu ecart termic ridicat. În aceste zone, pentru a preîntâmpina riscul de fisurare, se impune utilizarea unui conţinut mai ridicat de bitum, fapt ce ar avea însă repercursiuni negative asupra comportării la temperaturi ridicate. Adaosul de fibre rezolvă acest impediment permiţând aplicarea unui conţinut mai ridicat de bitum (ameliorarea comportării la

pagina 48

temperaturi scăzute) fără riscul apariţiei deformaţiilor permanente (ameliorarea comportării la temperaturi ridicate).

Stratul antifisură din mixtura asfaltică cu volum ridicat de goluri (soluţie foarte economică) se aplică pe drumuri de clasă tehnică II - V, cu capacitate portantă corespunzătoare, în cazul în care la execuţia lucrărilor se pot utiliza straturi cu grosimea totală de circa 12 cm (8 cm strat AF + 4 cm covor asfaltic).

Soluţia antifisură constituie un complex multistrat alcătuit dintr-o îmbrăcăminte bituminoasă şi un strat antifisură care prin structura şi compoziţia sa are rolul de a încetini fenomenul de apariţie a fisurilor în îmbrăcămintea nou executată.

II. Condiţii tehnice

1. Tipurile de mixturi asfaltice

Tipurile de mixturi asfaltice utilizate la execuţia îmbrăcăminţii bituminoase sunt următoarele:

mixturi asfaltice clasice, cu bitum pur, conform SR 174 -1;

mixturi asfaltice cu bitum modificat prin adaos de polimeri, conform Normativului indicativ AND 549;

mixturi asfaltice cu bitum aditivat conform Normativului indicativ AND 553;

mixturi asfaltice cu adaos de fibre conform Instrucţiunilor Tehnice indicativ AND 539

Stratul antifisură este alcătuit din mixturi asfaltice cu volum ridicat de goluri, în diverse variante

Tipul mixturii asfaltice Simbol Dimensiunea maximă a granulei, mm

Mixtura asfaltică cu volum ridicat de goluri

- cu bitum pur; MAD 25 25

- cu bitum aditivat; MAD 25A 25

- cu bitum modificat; MAD m 25 25

- cu adaos de fibre; MAD 25F 25

2. Elemente geometrice

Grosimea îmbrăcăminţii bituminoase se stabileşte prin calcul de dimensionare conform Normativului indicativ AND 550, ţinând seama de prevederile reglementărilor de la pct.2.1.1. şi de valoarea constructivă (după compactare), care în acest caz pentru stratul de uzură (indiferent de tipul mixturii asfaltice conform tabelului 1) trebuie să fie de min. 4 cm.

Grosimea stratului antifisură din mixturi asfaltice cu volum ridicat de goluri trebuie să se încadreze între valorile 8....10 cm.

Lăţimea îmbrăcăminţii şi a stratului antifisură, atunci când nu există alte prevederi, rămâne aceeaşi cu cea a drumului existent cu respectarea prevederilor STAS 2900.

Profilul transversal şi longitudinal păstrează, de asemenea, caracteristicile drumului existent cu respectarea prevederilor SR 174 - 1.

Abateri limită la elementele geometrice.

Abaterile limită locale admise în minus faţă de grosimea prevăzută în proiect, pentru fiecare strat în parte, pot fi de maxim 10 %. Abaterile în plus la grosime nu constituie motiv de respingere a lucrării.

pagina 49

Abaterile limită locale admise la lăţimea îmbrăcăminţii bituminoase, pot fi cuprinse în intervalul ± 50 mm.

Abaterile limită admise la panta profilului transversal pot fi cuprinse în intervalul ± 5 mm/m, atât pentru stratul de uzură cât şi pentru stratul de legătură.

La cotele profilului longitudinal se admite o abatere limită locală de ± 20 mm cu condiţia respectării pasului de proiectare adoptat.

3. Materiale

Materialele utilizate la execuţia îmbrăcăminţii bituminoase sunt cele prevăzute de reglementările tehnice de la pct. 2.1.1., funcţie de tipul acesteia.

Materialele utilizate la execuţia stratului antifisură din mixtura asfaltică cu volum ridicat de goluri sunt următoarele:

Agregate naturale

Agregatele naturale utilizate la execuţia stratului antifisură trebuie să corespundă standardelor respective, după cum urmează:

nisip de concasare sort 0-3 şi cribluri sort 3-8, 8-16 şi 16-25, conform SR 667;

nisip natural sort 0-3 sau 0-7 conform STAS 662.

Pentru evitarea amestecării sau impurificării, fiecare tip şi sort de agregat trebuie depozitat separat în padocuri prevăzute cu platforme betonate având pante de scurgere a apei şi pereţi despărţitori. Stocurile de agregate naturale trebuie să asigure execuţia lucrărilor pentru minim o lună.

Filer

Filerul utilizat la execuţia stratului antifisură trebuie să corespundă prevederilor STAS 539.

Filerul se depozitează în silozuri cu încărcare pneumatică sau în magazii acoperite, ferite de umezeală. Nu se admite folosirea filerului aglomerat.

Lianţi

Pentru prepararea mixturilor asfaltice cu volum ridicat de goluri se folosesc următoarele tipuri de bitum:

bitum tip D 80 /100 (pentru zone climatice calde) şi D 100/120 (pentru zone climatice reci) cu caracteristici conform Normativului indicativ AND 537;

bitum aditivat sau modificat, cu caracteristici conform reglementărilor tehnice

Pentru amorsarea stratului suport înainte de execuţia fiecărui strat bituminos se foloseşte de regulă emulsie bituminoasă cationică cu rupere rapidă conform STAS 8877.

Pentru amorsarea suprafeţei stratului suport din beton de ciment se recomandă utilizarea emulsiei bituminoase cationice cu rupere rapidă pe bază de bitum modificat

Caracteristici Condiţii tehnice Metoda de determinareConţinut de bitum, % 60-65 STAS 8877

Omogenitate (rest pe sita de 0,63 mm), % max. 0,5 STAS 8877

Stabilitate la stocare, după 7 zile

(rest pe sita de 0,63 mm), % max. 0,5 STAS 8877

Adezivitate, % min. 85 STAS 10969/2

Caracteristicile bitumului rezidual din emulsie:

- penetraţie la 250C, 1/10 cm 60…100 SR 61

pagina 50

- revenire elastică la 130C, % min. 40 Normativ ind. AND 538

Staţia de fabricare a mixturilor asfaltice trebuie să fie dotată cu rezervoare pentru bitum (prevăzute cu sistem de încălzire cu ulei, sistem de înregistrare a temperaturii şi pompe de recirculare) şi pentru emulsie (aşezate în poziţie verticală şi prevăzute de asemenea cu sistem de încălzire până la max. 60 - 70 °C şi de recirculare).

Numărul şi capacitatea rezervoarelor trebuie să permită depozitarea separată a diverselor tipuri de lianţi şi un stoc minim care să asigure execuţia lucrărilor fără întreruperi.

Modificatorul utilizat la prepararea bitumului modificat este un polimer care trebuie astfel selectat încât să fie compatibil cu bitumul şi să asigure, prin introducere în bitum într-un procent de max. 5 %, caracteristicile impuse de Normativul indicativ AND 549 pentru bitumul modificat.

Aditivul utilizat la prepararea bitumului aditivat este un produs tensioactiv care trebuie astfel selectat încât să fie compatibil cu bitumul, stabil la temperatura de lucru şi să asigure, prin introducere în bitum într-un procent de max. 1 %, caracteristicile impuse pentru bitumul aditivat de Normativul indicativ AND 553.

Fibrele utilizate ca adaos la prepararea mixturilor asfaltice pot fi minerale (ex. de sticlă tip lână) sau organice (ex. celulozice). Ele trebuie să se disperseze uşor şi uniform în mixtura asfaltică şi să fie agrementate tehnic.

NOTĂ: Materialele utilizate trebuie să fie standardizate sau agrementate tehnic şi să ateste certificat de conformitate a calităţii faţă de reglementările respective.

4. Compoziţia şi caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice

Compoziţia şi caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice pentru îmbrăcămintea bituminoasă trebuie să corespundă prevederilor reglementărilor tehnice , funcţie de tipul acesteia.

Limitele procentelor de agregate naturale din cantitatea totală de agregate şi conţinutul de bitum din mixturile asfaltice cu volum ridicat de goluri pentru stratul antifisură sunt:

Caracteristici Tipul mixturii:

MAD25; MAD25A; MADm25; MAD25F

Conţinut de bitum, % 2,0-2,2

Curba granulometrică a agregatului natural:

- trece prin ciurul de 25 mm, % 90-100



- trece prin ciurul de 3,15 mm, % 6-10

- trece prin sita de 0,63 mm, % 3-7



Abaterile admisibile faţă de reţeta prescrisă ale compoziţiei mixturii asfaltice, determinată conform STAS 1338/2 trebuie să se încadreze în limitele de mai jos:

Caracteristică Abaterile maxime admise (%)

Dozajul de liant 0,3Compoziţia granulometrică, fracţiunea, mm:

pagina 51

16-25 5

8-16 5

3,15-8 5 0,63-3,15 5 0,2-0,63 4 0,09-0,2 3 0-0,09 2

5. Prescripţii generale de execuţie

Pregătirea stratului suport

Înainte de aşternerea mixturii, stratul suport trebuie remediat, adus la cotele prevăzute în proiect, curăţat şi amorsat. Se recomandă ca lucrările de pregătire a stratului suport să fie efectuate de către firma constructoare.

Remedierile se vor efectua, funcţie de degradările existente, conform Normativului indicativ AND 547, pentru prevenirea şi remedierea defecţiunilor la îmbrăcăminţile rutiere moderne, după cum urmează:

Rosturi, fisuri şi crăpături

a)Rosturi

Toate rosturile decolmatate sau cu alte defecte se vor remedia prin scoaterea materialului existent, curăţirea rostului şi uscarea acestuia prin suflare cu aer comprimat, urmată de amorsarea şi colmatarea lui:

la cald, cu mastic bituminos cu adaos de cauciuc sau cu mastic cu bitum modificat;

la rece, cu materiale speciale de colmatare conform (Normativ C22).

Pentru rosturile cu deschideri peste 3 cm transversale sau longitudinale, colmatarea se poate face cu mortar asfaltic cu bitum modificat - cu polimer sau cu pudreta.

Excesul de mastic sau mortar se va remedia prin îndepărtarea excesului cu un răzuitor cu lamă metalică încălzită sau cu o spatulă.

b)Fisuri şi crăpături

Fisurile şi crăpăturile vor fi remediate, în funcţie de lungimea deschiderii lor:

a) în cazul fisurilor pasive acestea se colmatează fie cu mortar pe bază de răşini epoxidice (Anexa 1) sau prin unul din următoarele procedee:

la fisurile fine cu deschidere până la 1mm, se toarnă direct în ele emulsie bituminoasă cu rupere rapidă, după o uşoară lărgire prealabilă şi curăţare prin suflare cu aer comprimat;

fisurile cu deschideri de 1- 3 mm se curăţă şi se colmatează cu mastic la rece pe bază de filer de calcar şi emulsie bituminoasă cationică;

b) în cazul fisurilor active şi a crăpăturilor acestea se tratează ca rosturi şi se colmatează cu mastic bituminos la cald sau la rece.

Degradări de suprafaţă

a) Suprafaţa exfoliată sau pelada se va remedia prin aplicarea uneia din următoarele soluţii:

repararea cu mortar pe bază de răşini epoxidice (Anexa 1);

repararea cu beton de ciment armat cu fibre de oţel, conform C201.

În ambele cazuri suprafaţa care se remediază se curăţă şi se pregăteşte în prealabil.

b) Dalele rupte (ruperi de margini, ruperi de colţuri, fisuri la colţuri) vor fi remediate, în funcţie de mărimea acestora, astfel:

pagina 52

în cazul unor rupturi mici locale se execută reparaţii cu mortar pe bază de răşini epoxidice (Anexa 1);

în cazul în care ruptura afectează întreaga grosime a dalei, repararea se face prin spargerea şi decaparea în adâncime a betonului din zona afectată, după un contur dreptunghiular cu 10 cm mai mare decât dimensiunile zonei degradate şi completarea golului rezultat cu beton fluidifiat cu aditiv superplastifiant (Anexa 1).

c) Repararea gropilor se va face prin plombare cu mortar de ciment pe bază de răşini epoxidice sau cu mixtură asfaltică (Anexa 1).

d) Remedierea faianţărilor se va face prin înlocuirea dalei faianţate cu beton fluidificat cu aditiv superplastifiant (Anexa 1) după ce terenul de fundaţie şi straturile de fundaţie au fost asanate.

e) În cazul distrugerii totale a unor dale (faianţări, gropi şi tasări) acestea vor fi înlocuite cu dale noi turnate la faţa locului din beton rutier fluidifiat cu aditiv superplastifiant (Anexa 1).

f) Pentru remedierea dalelor tasate se vor adopta următoarele metode:

ridicarea dalelor tasate, cu diverse procedee folosindu-se în acest scop vinciuri, traverse metalice etc. şi umplerea spaţiului gol de sub dala cu mortar slab de var şi ciment ce se introduce sub presiune prin găuri practicate special în acest scop în dale;

acoperirea dalei tasate, în cazul în care prezintă şi alte tipuri de defecţiuni (crăpături şi faianţări) cu o dală nouă din beton rutier fluidifiat cu aditiv superplastifiant (Anexa 1).

g) Remedierea fenomenului de pompaj se va efectua prin:

eliminarea surselor care alimentează cu apă terenul de fundaţie, prin captarea şi evacuarea acestora;

umplerea golurilor de sub dale prin injectarea de mortar cu lianţi hidraulici.

h) Suprafeţele acoperite local cu mixtură asfaltică şi care prezintă degradări vor fi frezate.

i) Suprafeţele şlefuite care nu asigură aderenţe la stratul antifisură vor fi striate transversal cu ajutorul unei maşini cu discuri diamantate, realizându-se striuri de 3 mm adâncime şi 5-7 mm lăţime, la o distanţă de 50-100 mm între ele.

Notă: Pentru remedierea stratului suport se pot folosi, cu avizul proiectantului şi al beneficiarului şi alte materiale sau procedee adecvate, decât cele recomandate mai sus, agrementate tehnic.

Reprofilarea stratului suport se va efectua cu mixtură asfaltică la cald sau prin frezare.

După execuţia remedierilor şi a reprofilării, stratul suport trebuie să îndeplinească prevederile prevăzute de STAS 6400 sau STAS 7970.

Curăţarea stratului suport se va executa atât înainte de execuţia remedierilor cât şi înainte de aplicarea straturilor bituminoase, prin maturarea cu perii mecanice, suflare cu aer comprimat, spălare cu apă sub presiune.

Amorsarea stratului suport se va executa după uscarea acestuia, prin stropirea cu emulsie bituminoasă cationică cu rupere rapidă, pe bază de bitum pur sau modificat. Amorsarea se aplică de asemenea şi înainte de execuţia oricărui strat bituminos.

Dozajul de liant pentru amorsarea stratului suport din beton de ciment se va stabili astfel încât să se asigure o cantitate de 0,3 ...0,5 kg bitum rezidual/m2 iar la amorsarea unui strat suport bituminos se va asigura un dozaj de 0,2 kg bitum rezidual/m2. Amorsarea se va executa mecanizat pentru asigurarea omogenităţii suprafeţei.

Prepararea bitumului modificat

Prepararea bitumului modificat se realizează în instalaţii speciale, conform Normativului indicativ AND 549 şi Instrucţiunilor Tehnice indicativ AND 527.

Prepararea bitumului aditivat

Prepararea bitumului aditivat se realizează conform Normativului indicativ AND 553.

pagina 53

Execuţia straturilor bituminoase

Prepararea, transportul şi punerea în operă a mixturilor asfaltice cu bitum pur, bitum modificat, bitum aditivat sau cu adaos de fibre pentru îmbrăcămintea bituminoasă şi stratul antifisură se face conform prevederilor reglementărilor tehnice de la pct. 2.1.1. cu următoarele precizări:

buncărul de stocare a mixturii trebuie să fie termoizolat sau prevăzut cu sistem de încălzire;

regimul termic aplicat la prepararea mixturilor asfaltice şi la punerea acestora în operă trebuie să se încadreze în limitele de mai jos:

Faza tehnologică Mixturi asfaltice cu:

bitum pur bitum aditivat bitum modificat adaos de fibre

Agregate naturale la

ieşire din uscător, 0C 170-185 170-185 175-190 170-185

Bitum la intrare în malaxor, 0C 150-165 150-160 165-180 155-165

Mixtura asfaltică:

la ieşire din malaxor, 0C 160-170 160-170 170-180 165-175

la aşternere, 0C, min. 145 150 160 165

la compactare:

- început, 0C, min. 140 145 155 160

- sfârşit, 0C, min. 110 110 120 110

transportul mixturii asfaltice se face în autocamioane basculante cu bena termoizolantă sau acoperite cu prelată;

necesarul mijloacelor de transport pentru mixtura asfaltică se stabileşte în funcţie de distanţa de transport, prin corelarea dintre capacitatea acestora, productivitatea staţiei şi a repartizatorului astfel încât aşternerea mixturii să se realizeze pe cât posibil fără întreruperi;

aşternerea mixturilor asfaltice se face numai mecanizat cu repartizatoare - finisoare care să asigure precompactarea şi aşternerea continuă, la grosime constantă;

punerea în operă a mixturilor asfaltice se face în anotimpul călduros (aprilie ... octombrie), la temperaturi atmosferice de min. 10°C; aşternerea mixturii se întrerupe pe ploaie (reluându-se numai după uscarea suportului) sau vânt puternic;

operaţia de compactare a mixturilor asfaltice se execută imediat după aşternere;

atelierul de compactare va fi constituit dintr-un compactor cu pneuri şi unul cu rulouri netede de min.80-120 kN; comportarea stratului antifisură se va face fără vibrare;

numărul optim de treceri al fiecărui compactor, se stabileşte prin încercări pe un sector experimental de drum (aplicând aceleaşi tipuri de mixturi şi aceeaşi grosime a straturilor), înainte de a se trece la execuţia lucrărilor, dar nu va fi mai mic decât cel prevăzut mai jos;

Nr. minim de treceri pentru atelierul de compactare:

A B

Tipul stratului Compactor cu Compactor cu Compactor cu

pneuri de 160 kNrulouri netede de rulouri netede de

120 kN 120kNUzura 10 4 12Antifisură (mixtura asfaltică cu volum ridicat de goluri) 12 4 14

suprafaţa stratului se controlează în permanenţă, micile denivelări care eventual apar trebuind corectate după prima trecere a compactorului, pe toată lăţimea benzii;

pagina 54

la reluarea lucrului pe banda adiacentă sau în cazuri excepţionale pe aceeaşi bandă, zonele aferente rosturilor se taie pe toată grosimea stratului astfel încât să rezulte o muchie vie verticală, şi se amorsează;

pentru toate tipurile de mixturi asfaltice, la execuţia îmbrăcăminţii bituminoase, rosturile de lucru transversale şi longitudinale ale stratului de uzură, se decalează cu cel puţin 10 cm faţă de cele ale stratului antifisură din mixtura asfaltică cu volum ridicat de goluri;

stratul antifisură se acoperă imediat cu îmbrăcămintea bituminoasă, fiind interzisă circulaţia direct pe stratul antifisură.

Celelalte operaţii privind prepararea mixturilor, transportul, aşternerea, compactarea şi tratarea rosturilor se realizează conform SR 174-2, indiferent de tipul mixturii asfaltice (cu bitum pur, aditivat sau modificat, cu adaos de fibre, pentru stratul de uzură, de legătură sau antifisură).

IV. Controlul calităţii lucrărilor

Controlul calităţii lucrărilor de execuţie a straturilor bituminoase se efectuează de către firma constructoare pe faze, după cum urmează:

controlul calităţii materialelor;

urmărirea procesului tehnologic de execuţie a stratului antifisură şi de fabricare şi punere în operă a mixturilor asfaltice;

controlul calităţii mixturilor asfaltice şi a straturilor bituminoase.

1. Controlul calităţii materialelor

Prin contractele încheiate de constructor cu diverşi furnizori aceştia vor garanta îndeplinirea tuturor condiţiilor de calitate impuse prin prezentul normativ şi prin normele de livrare, agregatelor naturale, filerului, aditivului, fibrelor, modificatorului, bitumului pur şi bitumului modificat.

La elaborarea dozajelor pentru mixtura asfaltică (pentru îmbrăcămintea bituminoasă sau stratul antifisură) materialele componente ale mixturilor asfaltice se verifică conform reglementărilor de către laboratorul executantului sau un alt laborator de specialitate, autorizat.

La aprovizionare pe fiecare lot şi pe parcursul execuţiei lucrărilor (săptămânal), componenţii mixturilor se verifică de către laboratorul de şantier după cum urmează:

a) Bitum:

Caracteristici Bitum Bitum Bitum Metoda de analiză

pur aditivat modificat

Punct de înmuiere IB x x x STAS 60

Penetraţie la 250C x x x STAS 42

Ductilitate la 250C x x x SR 61

Revenire elastică la 130C - - x Normativ ind. AND 538

Adezivitate x x x STAS 10969/3

b)Cribluri:

natura mineralogică (examinare vizuală), STAS 4606;

granulozitate, STAS 730;

conţinut de fracţiuni sub 0,09 mm, STAS 730;

conţinut de argilă, STAS 730;

coeficient de formă, STAS 730.

c)Nisip de concasare:


coeficient de activitate, STAS 730;pagina 55

conţinut de corpuri străine, STAS 4606.

d)Nisip natural:


echivalent de nisip, STAS 730;

materii organice, STAS 4606;

conţinut de corpuri străine, STAS 4606.

e)Filer:

fineţe, STAS 539;

umiditate, STAS 539.

2. Controlul fabricaţiei şi punerii în operă

Înainte de începerea lucrărilor se va proceda la:

controlul reglajului instalaţiei de preparare a mixturilor asfaltice (sistem de dozare agregate naturale, bitum şi filer, înregistrarea temperaturilor, funcţionarea malaxorului etc.);

transpunerea reţetei pe staţie, aceasta fiind adaptată în cazul în care apar modificări ale condiţiilor de lucru sau ale materialelor (în special în ceea ce priveşte granulozitatea agregatelor naturale) faţă de situaţia existentă în momentul elaborării dozajelor;

verificarea modului de pregătire a stratului suport: remediere, reprofilare, curăţare, amorsare.

Pe parcursul execuţiei lucrărilor se verifică:

umiditatea agregatelor naturale (zilnic înainte de începerea lucrărilor şi după ploaie) şi conţinutul de impurităţi al acestora (permanent);

încadrarea granulozităţii amestecului de agregate naturale de pe banda de alimentare a uscătorului şi a amestecului de agregate şi filer (la ieşire din malaxor, fără să se adauge liant) în zona granulometrică prescrisă pentru tipul respectiv de mixtură, precum şi ale abaterilor faţă de reţeta prescrisă în limitele admisibile (la începerea lucrărilor pentru fiecare tip de mixtură);

respectarea temperaturilor prescrise pentru bitum, agregate naturale, mixtură asfaltică (la ieşire din malaxor, aşternere şi compactare) (permanent);

compoziţia mixturii (conţinutul de bitum şi granulozitatea agregatului natural) prin prelevare de probe conform pct. 4.3;

modul de compactare (permanent);

modul de tratare a rosturilor (permanent);

uniformitatea suprafeţei (permanent);

grosimea stratului (permanent).

3. Verificarea compoziţiei şi a caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice

Verificarea compoziţiei şi a caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice pentru îmbrăcămintea bituminoasă se efectuează conform prevederilor reglementărilor tehnice.

Verificarea compoziţiei mixturilor asfaltice pentru stratul AF se face conform STAS 13387/2 pe probe prelevate de la malaxor sau de la aşternere (câte două probe de cca. 2 kg pentru fiecare 200... 400 t mixtură fabricată) sau pe carote prelevate o dată cu carotele extrase din îmbrăcăminte.

4. Verificarea îmbrăcăminţii bituminoase după execuţie

Verificarea gradului de compactare, a elementelor geometrice, ale uniformităţii şi ale rugozităţii îmbrăcăminţii bituminoase se face conform SR 174-2 cu încadrare în limitele prevăzute de SR 174-1.

V. Recepţia lucrărilor

Recepţia preliminară şi finală a lucrărilor se face conform prevederilor SR 174-2.

pagina 56

Anexa 1

Tehnologii privind remedierea defecţiunilor îmbrăcăminţilor din beton de ciment

Reparaţii cu mortar pe bază de răşini epoxidice

Una dintre cele mai eficiente tehnologii de reparare a îmbrăcăminţilor din beton de ciment (care prezintă degradări de tipul gropi mici, ruperi de margini, dale, fisuri şi crăpături) , este metoda care utilizează mortarul epoxidic, care se întăreşte rapid, are o aderenţă perfectă faţă de betonul de ciment vechi şi asigură obţinerea unor rezistenţe mecanice superioare.

pagina 57

Lucrările de reparare cu acest procedeu se realizează la temperaturi de lucru cuprinse între +15°C şi +30°C. (Instrucţiuni tehnice INCERTRANS).

Răşinile epoxidice folosite ca liant se livrează şi se folosesc sub forma a două componente: epoxidice şi de întărire, care se amestecă în proporţia indicată de producător (de la 4...5/1 până la 1/1).

Pentru prepararea mortarului epoxidic, se utilizează ca liant răşina epoxidică (amestecul celor 2 componente) iar ca agregat se utilizează nisip natural cu granulaţie 0...3 mm. Raportul liant/agregat este de 1/3 - 1/4 .

Procesul tehnologic cuprinde următoarele faze principale:

- pregătirea suprafeţei betonului cu defecţiuni , frecare cu peria de sârmă şi suflarea cu aer comprimat pentru îndepărtarea materialelor neaderente şi a prafului, astfel ca suprafaţa betonului să fie perfect curată, uscată şi fără pete de ulei sau bitum;

- amorsarea suprafeţei betonului prin aplicarea unui film subţire de liant epoxidic;

- prepararea mortarului epoxidic manual sau mecanic în şarje de max. 5 kg şi aşternerea imediată a acestuia (maximum 25 minute de la preparare);

- protejarea suprafeţei degradate de acţiuni mecanice, ploaie sau insolaţii timp de 6 ore de la execuţie.

Anexa 2

PREGATIREA STRATULUI SUPORT DIN BETON INAINTEA ASTERNERII STRATULUI ANTIFISURA

pagina 58

I. DEFECTIUNI ALE ROSTURILOR

Colmatarea necorespunzatoare

Materialele de colmatare a rosturilor trebuie astfel intretinute incat sa-si pastreze functia de a impiedica patrunderea pietrelor, a pietrisului si a apei in resturi.

Pietrele si pietrisul care se acumulueaza in resturi vor impiedica miscarea libera a acestuia si va duce la sfarmarea dalei in jurul rostului. Pe de alta parte, patrunderea apei poate duce la inmuierea stratului de baza sau poate antrena sarurile de dezghet pana la gujoane si bare de legautura pe care le corodeaza.

Cauzele probabile ale colmatarii necorespunzatoare

- varsta;- dimensiuni incorecte ale striurilor;- lipsa de adeziune;- material de colmatare necorespunzator.Perioada de exploatare estimata a materialelor de colmatare este relativ scurta si va fi

probabila necesara inlocuirea acestor materiale de mai multe ori in timpul perioadei de exploatare a imbracamintilor.

Daca dimensiunile striurilor sunt incorecte, daca a fost utilizat un material de colmatare necorespunzator, sau striul rostului a fost colmatat in exces, temperaturli ridicate din timpul verii pot duce la exsudarea materialului de colmatare. In aceasta situatie, materialul de colmatare este expus deteriorarii cauzate de trafic. La temperaturile scazute, din timpul iernii, cand materialul de colmatare devine casant si rosturile se deschid, adeziunea materialului de colmatare la beton poate suferi deteriorari. Recolmatarea se executa de preferinta primavara si toamna pe vreme calda si uscata.

Actiuni de reparare

- indepartarea vechiului material de colmatare, curatarea atenta a rosturilor si recolmatare.

Procedeua). se indeparteaza tot materialul de colmatare existent;b). daca dimensiunile rostului sunt incorecte se taie din nou la dimensiunile necesare;c). se curata rostul cu peria de sarma si/sau jet abraziv;d). imediat inaintea colmatarii, se curata rostul cu aer comprimat;

N.B. Nu se recomanda utilizarea unei flacari pentru indepartarea ghetii, caci suprafata va ingheta rapid, permitand condensarea apei pe suprafata.

e). se introduce banda de captusire/filerul;f). se amorseaza marginile rostului;g). aplicarea materialului de colmatare. Procedeul descris mai jos poate fi urmat daca nu contrazice recomadarile producatorului.

Materialul de colmatare se finiseaza (se netezeste) la aproximativ 5 mm sub nivelul suprafetei dalei.

Aplicarea materialului de colmatare

1. Colmatarea la cald.Turnarea trebuie executata cu un dispozitiv care mentine temperatura de turnare corecta.

Dispozitivul trebuie prevazut cu o doza de turnare ajustat la dimensiunea rostului pentru a se asigura obtinerea unui rezultat satisfacator.

Colmatarea trebuie executata intr-o singura operatie, daca este posibil. Daca este necesara reducerea inaltimii, acest lucru se executa fara intarziere.

pagina 59

2. Colmatarea la rece.Turnare – amestecul de colmatare poate fi turnat direct din vasul de amestecare, sau poate fi

transferat intr-un dispozitiv special de turnare.Dupa umplerea la nivelul specificat se indeparteaza orice exces fara intarziere. Poate fi

necesara finisarea cu o spatula.Injectare – amestecul de colmatare trebuie injectat in rost, avand grija sa nu se formeze bule

de aer.

II. DEFECTIUNI DE STRUCTURA

pagina 60

TIPURI DE DEFECTIUNI DE STRUCTURA

Defectiunile de structura se manifesta mai ales ca fisuri ale imbracamintii, dar pot aparea si tasari sau deflexiunii ale dalei. Defectiuni structurale sunt considerate si defectiunile de dilatare si cele de aderenta la interfata dintre imbracaminte din beton si baza tablerului de pod.

Fisurile sunt clasificate in functie de gravitatea lor care la randul ei este defintita prin latimea fisurilor:

- inguste – sub 0,5 mm;- medii – intre 0,5 si 1,5 mm;- late – peste 1,5 mm.Se recomanda ca latimea fisurilor sa fie masurata in timpul lunilor de iarna.

pagina 61

Fisurile inguste au retinut agregate intrepatrunse.Fisurile medii au retinut numai partial agregate intrepatrunse si deci transferul de

sarcina este redus.Fisurile late nu mai au agregate intrepatrunse, transferul de sarcina este inexistent.

DEFECTIUNI DE STRUCTURA – TIPURI DE FISURI

Tabel cu tipuri de fisuri

Indicativul pe schita Cauza

A L(lungimea dalei)/W(latimea dalei) – excesiv

Taierea intarziata a striurilor rosturilor.

Umflarea datorita inghetului – dezghetului.

Oboseala.

Defectiuni datorate conditiilor nefavorabile in care a fost turnat betonul proaspat (ex. Temperatura betonului peste 300 C).

Tasarea fundatiei

B W/l – excesiv

Defectiuni datorate conditiilor nefavorabile in care a fost turnat betonul proaspat.

Oboseala.

Umflare datorata inghetului

Tasarea fundatiei(mai ales in cazul unei compactari necorespunzatoare a rambleului)

C Defectiuni datorate conditiilor nefavorabile in care a fost turnat betonul proaspat.

Umflare datorata inghetului.

D Plasarea necorespunzatoare a producatorilor

pagina 62

de fisuri (cel de sus nu este exact deasupra celui de jos)

Alinierea necorespunzatoare a barelor gujonate

E Rosturile nu sunt continute pe toata latimea imbracamintii

F Pozitia incorecta a taieturii fata de pozitia rostului.

Reducerea miscarii prin structura inclusa (absenta rostului izolator)

G

(fisuri de colt)

Oboseala

Unghiuri ascutite in dale nedreptunghiulare.

Alinierea necorespunzatoare a barelor gujonate la marginea dalei.

Fisuri transversale1. Cauza posibila: - lungimea excesiva a dalei;

- taierea intarziata a striurilor rosturilor; - contractia barei gujonate la rosturi; - contractia stratului de baza datorata:

- stratului de legatura necorespunzator;- suprafetei neregulate a stratului de baza.

- tasare.2. Actiuni de reparare (remediere)

Gravitatea fisurii Actiuni de remediere

Inguste Se recomanda investigari periodice

Medii Se taie si se colmateaza un striu de-a lungul fisurii

Late Reparatie pe toata lungimea imbracamintii.

3. Metoda de reparare:- introducerea barelor de legatura – procedeul de executare a acestei actiuni este

descris la „actiuni de reparare la fisuri longitudinale”- taierea si colmatarea unui striu.

- Striul trebuie taiat la latimea si adancimea ceruta de:- - axul vertical al uneltei;- - unealta de spituire intr-un singur punct;- - taietorul cu disc abraziv sau fierastraul de beton

4. Procedeu:- se taie striul la dimensiunile necesare si se curata. Sunt satisfacatoare urmatoarele

dimensiun: latimea de 20 – 25 mm si adancimea de 25 mm;- se aplica benzile care impiedica adezivitatea;- se amorseaza marginile striurilor;

se aplica materialul de colmatare.

pagina 63

TAIEREA SI COLMATAREA UNUI STRIU

-

5. Reparatie pe toata adancimea

Tratamentul corespunzator pentru fisura transversala lata este transformarea ei intr-un rost de miscare, printr-o reparatie pe toata adancimea.

Fisuri longitudinale

1. Cauza propabila - latimea excesiva a deschiderilor; - omiterea inductorilor (producatorilor) de fisuri; - defectiuni de ocmpactare; - tasare.

2. Actiuni de reparare

Latimea fisurilor Fisuri in afara partii de mijloc a barei de legatura

Fisuri in partea de mijloc a barei de legatura

Inguste sau mijlocii Se insereaza bare de legatura cu „scoabe”

Nici un fel de actiune sau

Late Reparatii pe toata adancimea Taierea si comatarea unui striu de-a lungul fisurii

3. Metoda de reparare- inserarea barei de legatura - procedeu

- se face o taietura cu latimea de 30 – 50 mm, lungimea de 470 mm, la 600 mm de centru, perpendiculara pe fisura (luata ca linie centrala). Adancimea taieturii este apoximativ 1/3 din adancimea dalei.

- se fac gauri cu diametrul de 40 mm si adancimea de 500 m la capetele taieturii;

- se plaseaza bare de legatura cu diametrul de 20 mm in taietura si se toarna mortar cu rasina epoxidica;

- se colmateaza taietura cu pasta de ciment sau mortar cu rasini;

pagina 64

- daca pentru colmatare se utilizeaza mortar de ciment, timpul de protejare a imbracamintei este de trei zile.

REPARAREA FISURILOR LONGITUDINALEPRIN INSERAREA BARELOR DE LEGATURA CU SCOABE

pagina 65

ANEXA – DOCUMENTE DE REFERINTAPrescripţiile tehnice la care se fac referiri în cuprinsul prezentului normativ sunt următoarele:

1. STAS 42-68 "Bitumuri. Determinarea penetraţiei".

2. STAS 60-69 "Bitumuri. Determinarea punctului de înmuiere. Metoda cu inel şi bilă".

3. SR 61 : 1996 "Bitumuri. Determinarea ductilităţii".

4. SR 174-1:1997 "Îmbrăcăminţi bituminoase cilindrate executate la cald. Condiţii tehnice de calitate".

5. SR 174-2:1997 "Îmbrăcăminţi bituminoase cilindrate executate la cald. Condiţii tehnice pentru prepararea şi punerea în operă a mixturilor asfaltice şi recepţia îmbrăcăminţilor executate".

6. STAS 539-79 "Filer de calcar, filer de cretă şi filer de var stins în pulbere".

7. STAS 662-87 "Lucrări de drumuri. Agregate naturale de balastieră".

8. SR 667:1997 "Agregate naturale şi piatra prelucrată pentru drumuri. Condiţii tehnice generale de calitate".

9. STAS 730-89 "Agregate naturale pentru lucrări de căi ferate şi drumuri. Metode de încercare".

10. SR 754:1999 "Bitum neparafinos pentru drumuri".

11. STAS 1338/1-84 "Lucrări de drumuri. Mixturi asfaltice şi îmbrăcăminţi bituminoase executate la cald. Prepararea mixturilor, pregătirea probelor şi confecţionarea epruvetelor".

12. STAS 1338/2-87 "Lucrări de drumuri. Mixturi asfaltice şi îmbrăcăminţi bituminoase executate la cald. Metode de determinare şi încercare".

13. STAS 1338/3-84 "Lucrări de drumuri. Mixturi asfaltice şi îmbrăcăminţi bituminoase executate la cald. Tipare şi accesorii metalice pentru confecţionarea şi decofrarea epruvetelor".

14. STAS 2900-89 "Lucrări de drumuri. Lăţimea drumurilor".

15. STAS 4022/1-90 "Lucrări de drumuri. Terminologie".

16. STAS 4606-80 "Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare cu lianţi naturali. Metode de încercare".

17. STAS 6400-80 "Lucrări de drumuri. Stratul de bază şi de fundaţie. Condiţii tehnice generale de calitate".

18. STAS 7970-76 "Lucrări de drumuri. Stratul de bază din mixturi asfaltice cilindrate executate la cald".

19. STAS 8849-83 "Lucrări de drumuri. Rugozitatea suprafeţei stratului de rulare. Metode de măsurare".

20. STAS 8877-72 "Emulsii bituminoase cationice cu rupere rapidă pentru lucrări de drumuri".

21. STAS 10969/2-87 "Lucrări de drumuri. Adezivitatea emulsiilor bituminoase cationice faţă de agregatele naturale".

22. STAS 10969/3-83 "Lucrări de drumuri. Adezivitatea bitumurilor pentru drumuri la agregatele naturale. Metoda de determinare cantitativă".

23. C 22 - 92 "Normativ privind executarea îmbrăcăminţilor din beton de ciment la drumuri".

24. C 201 – 80 "Instrucţiuni tehnice pentru folosirea betonului armat cu fibre de oţel".

25. Prescripţii AND, indicativ:

pagina 66

- 527-1997 "Instrucţiuni tehnice privind prepararea bitumului modificat şi a emulsiilor bituminoase cu adaos de polimeri".

- 537-1997 "Normativ privind caracteristicile tehnice ale bitumului neparafinos pentru drumuri".

- 538-1998 "Normativ privind metodologia de determinare a caracteristicilor bitumului modificat utilizat la execuţia lucrărilor de drumuri".

- 539-1998 "Instrucţiuni tehnice pentru realizarea mixturilor bituminoase stabilizate cu fibre de celuloză destinate execuţiei îmbrăcăminţilor asfaltice rutiere.

- 547-1999 "Normativ pentru prevenirea şi remedierea defecţiunilor la îmbrăcăminţile rutiere moderne".

- 549-1999 "Normativ privind execuţia îmbrăcăminţilor bituminoase cilindrate la cald realizate cu bitum modificat cu polimeri".

- 550-1999 "Normativ pentru dimensionarea straturilor bituminoase de ranforsare a sistemelor rutiere suple şi semirigide".- 553-1999 "Normativ privind execuţia îmbrăcăminţilor bituminoase cilindrate la cald realizate din mixturi asfaltice cu bitum aditivat".

pagina 67

CAIET DE SARCINI NR 7

PODETE

1. GENERALITATI

1.1. Prevederi generale pentru execuţie

Execuţia unei lucrări de artă nu poate începe decât după ce antreprenorul şi-a adjudecat

execuţia proiectului, urmare unei licitaţii şi în urma încheierii contractului cu beneficiarul.

La execuţie antreprenorul va respecta prevederile din contract, din proiect şi caietul de

sarcini.

De asemenea, va lua măsuri pentru protejarea mediului în timpul execuţiei.

Se precizează că nici o adaptare sau modificare la execuţie faţa de documentaţie nu se poate

face decât cu aprobarea beneficiarului sau/şi a proiectantului elaborator al documentaţiei.

De asemenea, la execuţie se va ţine seama de standardele, normativele şi prescripţiile în

vigoare specifice lucrării.

Piesele principale pe baza cărora constructorul va realiza lucrarea sunt următoarele:

- planurile generale de situaţie, de amplasament şi dispoziţiile generale

- studiul geotehnic cu precizarea condiţiilor din amplasament şi a soluţiilor adecvate

pentru fundaţii

- detaliile tehnice de execuţie, planuri de cofraj şi armare, etc. pentru toate

elementele componente ale lucrării de artă

- caiete de sarcini cu prescripţii tehnice speciale pentru lucrarea respectivă

- graficul de eşalonare a execuţiei lucrării

Aceste documentaţii se vor elabora de către societăţi de proiectare şi cercetare autorizate.

La elementele pentru ansamblele şi subansamblele executate în uzină se vor face recepţii atât

după execuţie cât şi înainte de punerea lor în operă.,

1.2. Prevederi generale privind recepţia lucrărilor

Pentru a asigura execuţia de calitate a lucrărilor de artă, se va face recepţia lucrărilor pe faze

de execuţie şi pe faze determinate conform programului de urmărire a lucrărilor pe timpul execuţiei.

Beneficiarul va organiza recepţia la terminarea lucrărilor şi recepţia finală în conformitate cu

legislaţia în vigoare.

1.3. Prevederi generale privind exploatarea şi întreţinerea lucrărilor de artă

pagina 68

Încă din fază de concepţie, proiectul trebuie să conţină elementele sau rezolvări constructive

care să asigure personalului de exploatare şi întreţinere urmărirea lucrării şi accesul la infrastructuri,

la aparate de reazem şi interiorul suprastructurilor după caz, ţinând seama de prevederile cuprinse în

standardele, normativele şi prescripţiile în vigoare.

La unele lucrări de importanţă deosebită, la comanda beneficiarului se pot elabora şi

documentaţii (instrucţiuni, etc.) privind modul de urmărire şi întreţinere în timp a acestor lucrări.

2. Podeţe – prevederi tehnice generale

Podeţele sunt lucrări de artă a căror deschideri au suma a deschiderilor este mai mică sau

egală cu 5,00 m. Indiferent de sistem acestea trebuie să corespundă din punct de vedere al

debuşeului şi al exploatării în condiţii de siguranţă şi să fie uşor de întreţinut. Execuţia podeţelor se

face pe bază de proiecte întocmite de unităţi specializate de proiectare şi se aprobă de către

beneficiar. Părţile componente ale podeţelor – infrastructura, suprastructura – se execută după

aceleaşi reguli ca şi pentru poduri.

Condiţiile de fundare, modul de realizare a lucrărilor de sprijinire, cofrare, armare, betonare,

descintrare, urmează să îndeplinească condiţiile din proiect şi cele ce fac obiectul prevederilor

prezentului caiet de sarcini: capitolele infrastructuri, Eşafodaje şi cintre, Cofraje, Armături, Betoane,

Hidroizolaţii şi dispozitive de acoperire a rosturilor de dilataţie şi Îmbrăcăminţi rutiere.

În cazul în care podeţele se execută din elemente prefabricate în uzină sau pe şantier, acestea

trebuie să fie însoţite de certificate de calitate. Oricare abatere de la condiţiile din proiect sau de la

prevederile caietului de sarcini, se vor aduce la cunoştinţa beneficiarului. Eventualele reparaţii

intervenite în urma transportului, manipulărilor, montajului, se vor face pe baza unei tehnologii

întocmită de antreprenor şi aprobată de beneficiar.

Lucrările ascunse nu vor fi acoperite înainte de a primi viza consultantului.

3. Podeţe – INFRASTRUCTURI

3.1 Date generale privind fundaţiile directe

Fundaţiile directe sunt fundaţii la care transmiterea încărcărilor se face numai pe suprafaţa

tălpii fundaţiei în contact cu terenul. Fundaţiile directe pot fi de suprafaţă (fundaţii continue sau

izolate sub ziduri sau stâlpi, fundaţii pe radier general) sau de adâncime (fundaţii pe chesoane

deschise, sau pe chesoane cu aer comprimat).

3.2 Condiţii tehnice pentru execuţia fundaţiilor directe în incintă

Antreprenorul va supune aprobării tehnologia preconizată pentru execuţie.

Documentaţia va cuprinde:

pagina 69

- măsurile ce se propun privind dimensionarea incintei, condiţiile de execuţie ale

acesteia, poziţionarea incintei, modul de săpare în interior, măsurarea eventualelor

deplasări orizontale

- justificările necesare privind nedeformabilitatea incintei în timpul săpăturilor,

utilizând elemente de sprijinire (şpraiţuri filate, contrafişe)

- procedeul de betoane în interior pe toată înălţimea fundaţiei

Înainte de a începe săpăturile, antreprenorul va informa beneficiarul, în timp util, pentru a-i

permite acestuia să facă toate verificările privind amplasamentul, dimensiunile, încadrarea în

toleranţe şi dacă instalaţiile necesare săpăturilor sunt în stare de funcţionare.

După atingerea cotei de fundare şi terminarea lucrărilor de săpătură, antreprenorul va anunţa

beneficiarul care va face toate verificările privitoare la poziţia şi stabilitatea incintei, natura terenului

de sub talpa fundaţiei şi va aproba începerea betonării fundaţiei.

Natura, provenienţa si calitatea materialelor necesare pentru execuţia fundaţiilor executate în

incintă, vor corespunde claselor de rezistenţă ale betoanelor specificate în proiect.

Dacă betonarea se prevede a se efectua cu beton turnat sub apă, aceasta va satisface condiţiile

privind betonarea sub apă cu ajutorul mai multor pâlnii prin metoda Contractor, astfel încât să se

asigure omogenitatea betonului şi evitarea segregării.

4. Racordarea podetelor cu terasamentele

Racordarea podetelor cu terasamentele se poate face cu sfert de con, aripi sau ziduri de

sprijin. În cazul terasamentelor înalte, la podurile cu oblicitate sau amplasate pe cursuri de apă cu

viteze mari, racordarea culeelor cu terasamentele se recomandă a fi realizată cu aripi sau ziduri de

sprijin din beton sau beton armat. În celelalte cazuri se recomandă folosirea sferturilor de con. Dacă

panta sfertului de con este mai mare decât panta taluzului terasamentelor, sfertul de con se va perea şi

în prelungire pe minim 1,00 m pe terasament. Fundaţiile aripilor, zidurilor de sprijin şi sferturilor de

con vor fi coborâte cu minim 50 cm sub adâncimea de îngheţ.

Dacă lungimea podului este mai mică decât lăţimea albiei majore, fundaţiile aripilor, zidurilor

de sprijin, sferturilor de con şi ale pereurilor vor fi coborâte sub adâncimea de afuiere, iar pereurile

vor fi executate pe taluzurile terasamentelor până la limita albiei majore. Aripile şi zidurile de sprijin

se recomandă să fie separate de corpul culeei printr-un rost care să permită tasarea independentă a

culeelor şi a lucrărilor de racordare cu terasamentele.

La podurile de şosea, partea carosabilă va fi racordată de cea de pe rambleul din spatele

culeelor prin dispozitive care să asigure trecerea lină a vehiculelor de pe platforma elastică şi

tasabilă a drumului la cea rigidă a podului. În acest scop se recomandă folosirea plăcilor de

racordare rezemate articulat pe culee, a căror lungime se stabileşte în funcţie de înălţimea rambleului.

În spatele culeelor şi pe feţele laterale ale zidurilor întoarse care sunt în contact cu pământul,

se va prevedea acoperirea cu o suspensie de bitum filerizat în dublu strat, aşezată pe un mortar de

pagina 70

ciment sclivisit de 2 cm grosime.

Pentru scurgerea apelor de infiltraţie din terasamente, în spatele culeelor masive se vor

prevedea drenuri din piatră spartă, aşezată manual.

Pământul de umplutură din spatele culeelor şi a sferturilor de con va avea indicele de

consistenţă mai mare de 0,75% şi se va urmări o bună compactare. Caracteristicile compactării

(densitatea în stare uscată şi umiditatea optimă de compactare) straturilor se determină prin

încercarea Proctor modificată, conform STAS 1913/13-83.

La fiecare culee se va prevedea cel puţin o scară de acces, care în cazul terasamentelor înalte

de peste 3,00 m va avea şi parapet pe o singură parte.

In spatele culeelor se recomandă ca scurgerea apelor să se asigure prin casiuri amenajate la

capetele podurilor, pasajelor sau viaductelor.

În cazul podurilor sau pasajelor cu culei înecate, în mod obligatoriu pereerea sfertului de con

se va face şi sub pod, respectiv sub pasaj.

Pentru împiedicarea pătrunderii apei şi degradării pereului, rosturile se vor rostui cu mortar

sau se vor colmata cu bitum.

Racordarea cu aripi se aplică de obicei în cazurile cu oblicităţi mari sau în situaţii speciale cu

spaţii limitate pentru racordări.

În cazul racordărilor cu aripi la poduri, se vor lua măsuri de asigurare împotriva afuierilor.

5. Suprastructuri din beton armat

5.1. Date generale

Prezentul capitol se referă la lucrările sau părţile de lucrări executate din beton armat în

suprastructurile de poduri, şi anume:

o grinzi simplu rezemate sau continui din beton armat

o plăci turnate monolit sin beton armat

o elemente prefabricate din beton armat (plăci carosabile, plăci de trotuar, elemente

prefabricate de trotuar pentru parapete şi plăci prefabricate pentru suprastructurile de

tip mixt)

o monolitizarea elementelor prefabricate

În cazul în care proiectul prevede şi precomprimarea structurii de beton armat, se vor aplica

prevederile cuprinse în capitolul Suprastructuri din beton precomprimat.

Elementele prefabricate vor fi introduse în structuri numai dacă sunt însoţite de certificate de

calitate.

Proiectul - pe baza căruia se vor realiza suprastructurile din beton armat – va cuprinde

proiectul de organizare a şantierului, detaliile de execuţie ale suprastructurii, programul de asigurare

a calităţii lucrărilor.

pagina 71

Proiectul de organizare a lucrărilor la fiecare lucrare în parte va preciza în special condiţiile

de stocaj şi întreţinere a materialelor, componentelor prefabricate şi a altor dispozitive necesare

execuţiei. Planşele de execuţie vor cuprinde toate elementele necesare execuţiei, inclusiv planşele

tehnologice cu fazele succesive de execuţie. Detaliile de execuţie vor fi cuprinse în planşele de cofraj

şi armare pentru suprastructură în întregime şi pentru părţi de lucrări din aceasta. În zonele puternic

armate, cu concentrări de eforturi (de ex. cuzineţi) desenele de detaliu vor fi prezentate la scară şi

într-o asemenea manieră încât să arate compatibilitatea între planul de armare şi condiţiile efective

de betoane. Planurile de cofraj vor preciza toate detaliile privind dimensiunile, toleranţele admise şi

modul de trasare a suprafeţelor aparente ale betonului prin cofraje propuse. Planurile de armare,

pentru elementele din beton armat, vor cuprinde toate datele geometrice privind armăturile şi modul

de poziţionare (poziţie, diametru, lungimi totale). Planurile vor conţine explicit:

o calitatea oţelurilor )categorie, dacă este profilat sau tip lis, sudabilitatea)

o toleranţele de poziţionare

o poziţia înnădirilor şi detaliile de înnădire

o dispunerea, forma şi natura dispozitivelor de calare a armăturilor

o în cazul elementelor prefabricate poziţia şi natura ancorelor încorporate pentru

manipulare

De asemenea, planurile de armare vor cuprinde măsurile ce trebuie luate în secţiunile de

reluare a betonării, pregătirea armăturilor prin îndoire-dezdoire şi modul de tratare a suprafeţei de la

care se reia betonarea. Zonele de armătură densă se vor detalia la o scară mare cu prezentarea la

scară reală a razelor de curbură şi a diametrelor armăturilor.

La execuţia suprastructurilor din beton armat se vor respecta

o detaliile din proiect

o codul de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton

precomprimat – indicativ NE 012-99

o codul de practică pentru execuţia elementelor prefabricate din beton, beton armat şi

beton precomprimat NE 013-02

o prevederile din prezentul caiet de sarcini

5.2. Lucrări provizorii

Suprastructurile din beton armat turnate monolit sau din elemente prefabricate monolitizate, se

execută cu ajutorul unor lucrări provizorii, ce constau din:

o e4şafodaje, schele şi sprijiniri la elementele de suprastructură cu grinzi şi plăci drepte

o cintre, schele şi sprijiniri la suprastructuri de tip arc sau boltă

Întocmirea proiectelor pentru lucrările provizorii, se va face de către antreprenor sau

proiectant. Proiectul va cuprinde desene de execuţie însoţite de note de calcul. Beneficiarul poate cere

ca acestea să-i fie predate în întregime sau pe părţi, dar înaintea începerii execuţiei.

pagina 72

Lucrările provizorii trebuie astfel proiectate şi executate încât să garanteze că lucrările

definitive nu vor suferi în nici un fel ca urmare a deformaţiilor lucrărilor provizorii, ca rezistenţă sau

aspect. Lucrările provizorii vor asigura că lucrările definitive se încadrează , din punct de vedere al

toleranţelor , în cele admise în ANEXA III.1 ale Codului de practică pentru executarea lucrărilor din

beton, beton armat şi beton precomprimat – indicativ NE 012-99.

La realizarea lucrărilor provizorii, se va ţine seama şi de prevederile cuprinse în capitolul

Schele, eşafodaje şi cintre.

5.3. Cofraje

Cofrajele sunt pentru suprastructurile din beton armat sau părţi ale acestora, vor respecta

condiţiile de calitate precizate în planşe. În principiu acestea pot fi de trei tipuri:

o cofraje obişnuite, utilizate la suprafeţe nevăzute

o cofraje de faţă văzută, utilizate la suprafeţe expuse vederii (grinzi, plăci, arce, bolţi, etc

o cofraje cu tratare specială la elementele de suprastructură precum: grinzi marginale,

elemente de trotuare, parapete, etc.

Antreprenorul poate propune soluţii proprii de tratare a feţei văzute a betoanelor, pentru care

va obţine aprobarea beneficiarului.

La realizarea cofrajelor pentru suprastructurile din beton armat, se va ţine seama de

prevederile Codului de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton

precomprimat – indicativ NE 012-99, precum şi de cele cuprinse în capitolul Cofraje.

La realizarea tiparelor (cofrajelor) pentru realizarea elementelor prefabricate, se va ţine

seama de prevederile Codului de practică pentru executarea elementelor prefabricate din beton, beton

armat şi beton precomprimat – indicativ NE 013-02, precum şi de cele cuprinse în capitolul Cofraje.

5.4. Agregate

Agregatele vor corespunde STAS 1667-76 Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare

cu lianţi minerali, SR 667-2001 Agregate naturale şi piatră prelucrată pentru lucrări de drumuri,

Codul de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat –

indicativ NE 012-99 şi Codul de practică pentru execuţia elementelor prefabricate din beton, beton

armat şi beton precomprimat NE 013-02, care prevăd condiţiile de livrare şi procurare, alegerea

dimensiunii maxime, condiţiile de transport şi depozitare şi controlul calităţii agregatelor.

Nisipul utilizat va proveni numai din cariere naturale. Nu se admite folosirea nisipului de

concasaj.

Pietrişul: se va folosi pietriş de râu sau criblură, sorturile 7 (8) – 16 şi 16 – 31 (25) mm, care

se vor înscrie în zona foarte bună a curbei granulometrice.

În funcţie de clasa betonului, acesta se poate realiza din trei sau patru sorturi de agregate, şi

anume:

o nisip sorturile 0 – 3 , 3 – 7

pagina 73

o pietriş sorturile 7 – 16 şi 16 – 31

o criblură sorturile 8 – 16 si 16 – 25

Amestecul format din cele trei (sau patru sorturi) se va înscrie în zona foarte bună a limitelor

granulometrice.

Toate agregatele aprovizionate vor fi ciuruite, spălate şi sortate. Se vor lua măsuri pentru

evitarea depunerilor de praf pe agregate.

5.5. Cimenturi

Cimentul va corespunde SR 388/95 – Ciment Portland, SR 3011/96, SR 1500/96 şi SR 7055/96.

Cimentul se va aproviziona în cantităţi astfel determinate, încât stocul rezultat să fie consumat

în maxim 2 luni. Nu se admite amestecarea cimenturilor de diferite clase şi tipuri şi utilizarea acestor

amestecuri.

Pentru fiecare marcă de ciment se va asigura o celulă separată tip siloz. Starea de conservare

se va verifica periodic conform prevederilor din Codul de practică pentru executarea lucrărilor din

beton, beton armat şi beton precomprimat – indicativ NE 012-99 şi Codul de practică pentru execuţia

elementelor prefabricate din beton, beton armat şi beton precomprimat NE 013-02.

5.6. Armături

Armăturile trebuie să respecte planurile de execuţie din proiect. Oţelul beton livrat pe şantier

va corespunde caracteristicilor prevăzute în STAS 438/1-89 Oţel beton laminat la cald – mărci şi

condiţii tehnice generale de calitate şi STAS 438/2-91 Sârmă trasă pentru beton armat şi să fie însoţit

de certificatele de calitate ale producătorului.

Domeniul de utilizare, dispoziţiile constructive şi modul de fasonare al armăturilor, vor

corespunde prevederilor din Codul de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi

beton precomprimat – indicativ NE 012-99.

Înainte de fasonarea armăturilor, oţelul beton se curăţă de praf şi noroi, de rugină, urme de

ulei şi de alte impurităţi.

Înlocuirea unor bare din proiect, de un anumit diametru cu bare de alt diametru, dar cu

aceeaşi secţiune totală, se va face numai cu acordul proiectantului.

Antreprenorul va face verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenţa la rupere, limita de

curgere tehnică, alungirea relativă la rupere, numărul de îndoiri la care de rupe oţelul, etc.) în

condiţiile precizate de Codul de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton

precomprimat – indicativ NE 012-99 şi Codul de practică pentru execuţia elementelor prefabricate din

beton, beton armat şi beton precomprimat NE 013-02.

La aprovizionarea, fasonarea şi montarea armăturilor, se va ţine cont de prevederile din capitolul Armături.

5.7. Betoane

pagina 74

Compoziţia betonului proiectat, se stabileşte pe bază de încercări preliminare, conform

Codului de practică pentru betoane NE 012-99, folosindu-se materialele aprovizionate, stabilite şi

verificate de către un laborator autorizat.

La adaptarea reţetei la staţia de betoane se va ţine seama de capacitatea şi tipul betonierei, de

umiditatea agregatelor, iar pe timp friguros se va ţine seama de temperatura materialelor componente

şi a betonului.

Betoanele se prepară în staţii de beton verificate şi atestate.

Dozarea materialelor folosite pentru prepararea betoanelor se face în greutate.

Abaterile limită se vor încadra în prevederile din capitolul Betoane din prezentul caiet de

sarcini si ale Codului de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton

precomprimat – indicativ NE 012-99 – Anexa III.1.

Folosirea plastifianţilor, antrenatorilor de aer, etc. se admite numai cu aprobarea

beneficiarului, ţinând cont de prevederile capitolului Betoane din prezentul caiet de sarcini.

Umiditatea agregatelor se verifică zilnic, precum şi după fiecare schimbare de stare

atmosferică.

În timpul turnării trebuie asigurat ca betonul să umple complet formele în care este turnat,

pătrunzând în toate colţurile şi nelăsând locuri goale.

Betonul preparat, având de regulă temperatura înainte de turnare cuprinsă între 5 – 30 gr. C,

trebuie turnat în cofraje în maxim 1 oră în cazul folosirii cimenturilor obişnuite si ½ oră când se

utilizează cimenturi cu priză rapidă. În situaţia betoanelor cu temperaturi mai mari de 30 gr. C, se iau

masuri suplimentare, cu este şi utilizarea de aditivi întârzietori, conform Codului NE 012-99 şi NE

013-02. Betonul adus în vederea turnării nu trebuie să prezinte urme de segregare. În perioada dintre

preparare şi turnare se interzice adăugarea de apă în beton. La turnarea betonului trebuie respectate

regulile Codului NE 012-99 şi NE 013-02.

Jgheaburile autocamioanelor de transport beton, etc. vor trebui păstrate curate şi spălate după

fiecare întrerupere de lucru.

La compactarea betonului se vor folosi mijloace mecanice de compactare, ca: mese vibrante,

vibratoare de cofraj şi vibratoare de adâncime, iar în timpul compactării betonului proaspăt se va

avea grijă să nu se producă deplasări sau degradări ale armăturilor şi cofrajelor.

5.8. Elemente prefabricate, montaj şi monolitizare

În cazul structurilor din grinzi şi plăci prefabricate, atât grinzile cât şi plăcile prefabricate vor

fi numerotate, iar pe ele se va înscrie cu vopsea data fabricării şi tipul de placă sau grindă, prin care

se precizează astfel poziţia acesteia în lucrare.

Montarea elementelor prefabricate va fi condusă de un inginer specializat în acest domeniu şi

supravegheată permanent de maiştri cu experienţa dobândită în lucrări similare. Operaţia de montaj

trebuie să fie precedată de lucrări pregătitoare, specifice operaţiei respective şi care depinde de la caz

la caz de tipul elementului care se montează sau de modul de alcătuire al structurii. Pentru montarea

pagina 75

elementelor prefabricate, se vor folosi utilaje care să asigure montajul în condiţii de securitate. La

aşezarea pe reazeme, se va urmări poziţionarea corectă conform proiectului, atât în ce priveşte

asigurarea amplasamentului, cât şi a lungimii de rezemare şi a contactului cu suprafeţele de

rezemare. Elementele vor fi eliberate din dispozitivul de prindere după realizarea corectă a rezemării.

Este obligatoriu a se asigura echilibrul stabil al tuturor elementelor montate sau care reazemă pe

acestea.

Îmbinările definitive trebuie să fie executate în cel mei scurt timp posibil de la montaj.

Feţele elementelor, care urmează a veni în contact cu betonul din monolitizare sau mortarul de

pozare, vor fi curăţate cu o perie de sârmă şi apoi spălate cu apă din abundenţă sau suflate cu jet de

aer.

Verificarea montării elementelor şi încadrarea în toleranţe, se va face conform Anexei III.1 –

Abateri admisibile pentru elementele din beton şi beton armat din Codul de practică pentru executarea

lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat, indicativ NE 012-99. La corectarea

eventualelor defecte de montaj nu se vor folosi procedee care pot duce la deteriorarea elementelor.

Grinzile şi plăcile prefabricate se vor monolitiza între ele conform detaliilor din proiect. La

plăcile prefabricate pentru structuri mixte, se vor monolitiza şi golurile din dreptul conectorilor de

armăturile de rezistenţă ale plăcilor.

La structurile mixte, în zona de precomprimare a plăcilor, se vor monta ştuţuri pentru

continuitatea cablurilor în dreptul rosturilor de monolitizare.

Reţeta betonului de monolitizare se va stabili experimental pe bază de încercări.

Pentru tensionarea, blocarea şi injectarea cablurilor prevăzute pentru precomprimarea

platelajelor la structurile mixte, se vor aplica prevederile din capitolul Suprastructuri din beton

precomprimat, Codul de practică NE 012-99 partea B referitor la beton precomprimat şi Codul de

practica NE 013-02.

Abaterile limită de la dimensiunile elementelor prefabricate din beton armat, se vor încadra în

prevederile STAS 8600-79, 7009-79 şi 6657/1-02.

Alte abateri limită decât cele referitoare la dimensiuni (lungimi, lăţime şi grosime placă) se

vor încadra în prevederile Codului de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi

beton precomprimat – indicativ NE 012-99, şi a Codului de practică pentru executarea elementelor

prefabricate din beton, beton armat şi beton precomprimat – indicativ NE 013-02.

5.9. Recepţia lucrărilor

Antreprenorul are în întregime în sarcina sa cheltuielile pentru încercarea lucrărilor precizate

în proiect. Aceste încercări se execută în prezenţa beneficiarului.

Tot antreprenorul are în sarcină aducerea camioanelor sau a convoaielor necesare încercării,

precum şi schelele sau pasarelele necesare efectuării operaţiunilor de măsurare.

Operaţiunile de măsurare, se vor face de către o instituţie aleasă sau acceptată de către

beneficiar.

pagina 76

6. Hidroizolaţii

6.1. Generalităţi

Acest capitol tratează condiţiile tehnice generale, ce trebuie îndeplinite la realizarea

hidroizolaţiilor pentru lucrările de poduri.

Hidroizolaţiile au ca scop:

o împiedicarea pătrunderii apei la structura de rezistenţă

o colectarea apelor ce se infiltrează prim îmbrăcăminte şi dirijarea lor spre gurile de

scurgere

La lucrările de artă, hidroizolaţiile sunt alcătuite în general din şapă hidroizolatoare. termenul

de „şapă hidroizolatoare” utilizat în continuare, include toate straturile componente şi anume:

o stratul suport

o stratul de amorsă

o stratul de lipire

o stratul hidroizolator de bază

o stratul de protecţie

Şapa se execută în câmp continuu şi se racordează acesteia la marginea elementului care est6e

hidroizolat. Racordarea se face şi la gurile de scurgere şi la dispozitivele etanşe de acoperire a

rosturilor de dilataţie. Funcţionalităţile unor straturi pot fi comasate în diferite soluţii ale firmelor

specializate în hidroizolaţii.

Hidroizolaţiile pot fi alcătuite din:

o folie lichidă cu întărire rapidă

o membrană hidroizolatoare

Tehnologia de aplicare, poate fi:

o prin pulverizare

o prin lipire la cald a membranelor cu soluţii pe bază de bitum

o prin lipire la rece cu soluţii pe bază de răşini sintetice

o prin aplicarea de membrane autoaderente

o prin lipirea cu supraîncălzirea membranelor

În toate variantele tehnologice trebuie să se asigure condiţiile fizico-mecanice.

6.2. Caracteristicile tehnice

Şapa hidroizolatoare trebuie să aibă termenul de garanţie de minim 8 ani de exploatare

normală a podului. Pe durata acestei perioade, firma care garantează şapa hidroizolatoare trebuie să

asigure din efort propriu repararea sau înlocuirea acesteia şi remedierea degradărilor cauzate de

infiltraţiile de apă la structura de rezistenţă.

pagina 77

Materialele incluse în elementele şapei hidroizolatoare trebuie să fie imputrescibile şi să fie

pasive chimic.

Şapa hidroizolatoare:

o trebuie să poată fi aplicată la poduri în exploatare, la care lucrările se execută pe o

jumătate de cale, iar pe cealaltă jumătate se desfăşoară circulaţia normală,

asigurându-se continuizarea şapei cu păstrarea caracteristicilor tehnice

o trebuie să reziste la circulaţia de mică viteză a utilajelor de transport şi aşternere a

straturilor îmbrăcăminţilor asfaltice pe pod

o trebuie să asigure adezivitatea îmbrăcăminţii din asfalt la stratul săi superior

o trebuie să satisfacă următoarele caracteristici fizico-mecanice:

- forţa de rupere 800 N/5 cm

- alungirea la rupere minim 20%

- rezistenţă la perforare statică

- clasa de rezistenţă L4 neperforată la 250 N pe bila

10 mm

- adezivitate la tracţiune minim 0,5 N/mmp

- flexibilitatea pe un dorn 50 mm fără fisuri la -10 grade C

- absorbire de apă în 24 ore maxim 0,5%

- temperatura minimă la care membrana este stabilita 120 grade C

- temperatura asfaltului turnat în îmbrăcăminte, la care membrana trebuie să

reziste fără diminuarea caracteristicilor fizico-mecanice este de 180 grade C

- domeniu de temperatură de exploatare curentă este -20 gr.C, 70 gr.C

- intervalul de temperatură a mediului în care se aplică şapa hidroizolatoare este

+5...+30 gr.C

Stratul superior al şapei hidroizolatoare va fi compatibil chimic cu componentele din

alcătuirea asfaltului îmbrăcăminţii rutiere pentru a evita agresarea şapei.

Membranele hidroizolatoare vor fi agrementate în România, conform Legii nr. 10/1995.

6.3. Prescripţii

Stratul suport

Stratul suport al hidroizolaţiei se realizează din mortar de ciment marca M100. Suprafaţa sa

nu trebuie să prezinte proeminenţe mai mari de 2 mm şi trebuie realizată prin drişcuire. Mortarul de

ciment M100 se va realiza cu ciment II B – S 32,5 conform SR 1500, iar agregatele vor avea

dimensiunea maximă de 4 mm.

Verificarea planeităţii suprafeţei se face cu dreptarul de 3,0 m lungime pe orice direcţie. Se

admite o singură denivelare de +5 mm la o verificare.

Pregătirea suprafeţei suport, se face astfel:

pagina 78

o se îndepărtează toate muchiile vii, denivelările, agregatele incomplet înglobate în

beton, petele de grăsime şi orice alte corpuri străine

o se aplică stratul egalizator

o stratul suport întărit se curăţă cu jeturi de apă şi aer comprimat în vederea aplicării

straturilor următoare, pe o suprafaţă curată şi uscată.

Stratul de amorsaj

Amorsa are rolul de a facilita aderenţa membranei hidroizolatoare la beton. Soluţia cu care se

execută amorsa poate fi pe bază de bitum sau pe bază de răşini sintetice. Componentele soluţiei nu

trebuie să conţină produse care atacă chimic betonul.

Amorsa se aplică prin inundarea suprafeţei şi repartizarea manuală a soluţiei sau prin

pulverizarea cu mijloace mecanice. Se aplică pe suprafaţa uscată a stratului suport, la temperatura

mediului ambiant de peste +5 gr.C. Se va urmări ca suprafaţa ce urmează a se izola să fie amorsată în

totalitate.

Pe suprafaţa amorsata nu se permite circulaţia pietonală sau cu utilaje de orice fel.

Stratul hidroizolator

Stratul hidroizolator se aplică pe stratul suport amorsat, prin procedeul specific tipului de

membrană utilizată. Hidroizolaţia se aplică în câmp continuu, asigurându-se aderenţa pe toată

suprafaţa pe care se aplică. Nu se admit umflături sau margini desprinse.

Se va asigura petrecerea şi continuizarea prin lipire în câmp continuu a membranelor livrate

în fâşii.

Se vor trata special racordările la gurile de scurgere, asigurându-se etanşeitatea şi scurgerea

apelor colectate.

La rosturile de dilataţie, tratarea hidroizolaţiei se va face conform proiectului, funcţie de tipul

dispozitivului de acoperire a rostului de dilataţie.

Lateral, marginile stratului hidroizolator, se vor racorda cu cordoane de etanşare.

În cazul membranelor lipite prin supraîncălzire, temperatura sursei de căldură nu trebuie să

fie mai mare de 250 gr.C sau mai mare decât temperatura la care tipul respectiv de membrană îşi

modifică caracteristicile fizico-mecanice sau chimice.

Membranele hidroizolatoare se aplică la temperatura mediului ambiant de cel puţin +5 gr.C,

după minim 28 de zile de la data turnării betonului de ciment sau mortarului (indicativ AND 577-

2002).

Stratul de protecţie

Stratul de protecţie poate fi:

pagina 79

o şapa de beton de 4 – 5 cm grosime, realizat din beton clasa C20/25 (Bc.25), armat cu

împletituri din sârmă Zn 1,8 – 2,5 mm, cu ochiuri de 3-8 cm, sau plase sudate tip Buzău

4-5 mm, cu ochiuri de 10x10 cm

o betonul pentru stratul de protecţie se realizează cu ciment II A-S 32,5 şi agregate cu

dimensiunea maximă de 7 mm

o mastic bituminos cu grosimea de 1 – 2 cm

o membrane de protecţie aderente la membranele hidroizolatoare

Verificarea şi recepţia lucrărilor de hidroizolaţie se face pe etape, după cum urmează:

o pe parcursul executării diferitelor straturi ale şapei hidroizolatoare, încheindu-se

procese verbale de lucrări ascunse

o la terminarea lucrărilor de hidroizolaţie, prin încheierea unui proces verbal

Verificarea la terminarea lucrărilor de hidroizolaţie se face asupra aspectului, iar în cazul

unor constatări nefavorabile din procesele verbale de lucrări ascunse se poate face şi asupra

etanşeităţii prin inundarea pe o înălţime de minim 5 cm pe suprafeţele limitate, pe durata de 24 ore.

Defectele constatate pe parcursul execuţiei şi la terminarea lucrărilor de hidroizolaţii, se vor

remedia pe baza unor soluţii propuse de antreprenor şi pot fi acceptate sau nu de către beneficiar.

În cazul în care beneficiarul nu acceptă remedierile propuse de antreprenor, se poate dispune

refacerea întregii lucrări de hidroizolaţii.

Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice şi chimice specifice, se efectuează în conformitate

cu următoarele standarde:

SREN ISO 527/1-2000 Materiale plastice; Determinarea caracteristicilor de

tracţiune. Partea I principii generale

Rezistenţa şi alungirea la rupere

SR 137-95 Materiale hidroizolatoare bitumate. Reguli şi metode

de verificare

STAS 5690-80 Materiale plastice. Determinarea absorbţiei de apă

Ordin MT 497-98 Normativul pentru caracteristicile bitumului neparafinos

pentru drumuri

SR ISO 2409-94 Lacuri şi vopsele. Încercarea la carotaj

STAS 6615/1-74 Adezivi pe bază de elastomeri. Determinarea vâscozităţii

STAS 9199-73 Masticuri bituminoase pentru izolaţii. Metode de analize

şi încercări

Controlul calităţii lucrărilor de execuţie

Se vor face conform indicativului AND 577-2002, prin măsurători „in situ”. In situ se verifică

aderenţa stratului hidroizolator suport. Măsurătorile vor fi efectuate de către instituţii abilitate, prin

procedee agrementate în România. Pentru verificarea calităţii lipirii membranei de stratul suport, se

pagina 80

face cel puţin o încercare la 20 de ml cale pod pe sens. Rezultatele obţinute vor fi consemnate într-un

proces verbal ce va însoţi recepţia de bază.

Nu se va trece la faza următoare în situaţia în care rezultatele obţinute nu corespund valorilor

din caietul de sarcini sau ale proiectului de execuţie al hidroizolaţiei.


Fax: 0359- 411.915

FOAIE DE CAPAT

Lucrare: Modernizare si reabilitare strazi in localitatea Santionjudetul Bihor



Contract nr. 1567/179/2006

Faza: PT + CS

Volum nr. III Documentatie economica

pagina 81



pagina 82


Fax: 0359- 411.915

Contract nr. 1567/179/2007Lucrarea : Modernizare si reabilitare strazi in localitatea Santion, judetul BihorBeneficiar : Comuna BorsFaza: PT + CSVolum nr. III - Documentatie economica

B O R D E R O U

Foaie de capat

Borderou

Centralizatorul financiar al obiectelor

Centralizatorul financiar al categoriilor de lucrari

Lista cantitati de lucrari – terasamente

Lista cantitati de lucrari – suprastructura drum

Lista cantitati de lucrari – podete Dn 500mm buc.2

Lista cantitati de lucrari – drumuri laterale, santuri pereate, siguranta circulatiei

pagina 83

memoriu caiet de sarcini

Documents