Documentaii autorizaii de construcii,

Proiectare i execuie construcii civile, industriale i agricole,

Instalaii electrice, sanitare i termice,

Amenajri interioare.

Tel./fax : 0244/545.961; 0723.259.896 ; 0724.208.440

E-mail : hormigon@k.ro

www.hormigon.go.ro

M E M O R I U T E H N I C

si

CAIET DE SARCINIREZISTENT

1. DATE DE IDENTIFICARE

denumire proiect:Construcielocuin Sp+P, garaj i

branamente utiliti beneficiar: PAPLEACU OLIMPIA

amplasament: Loc. Boldeti-Scieni, Cartier Seciu,

nr. 367, tarla5, parcelele Cc9/2, V9/1

proiectant: S.C. HORMIGON S.R.L. ing. CAISN ELENA

faza de proiectare: D.E.2. PREZENTAREA CONSTRUCTIEI

Constructia este situata in zona seismica de calcul A conform Normativ P100-92 , avand coeficientul seismic Ks = 0.32 si perioada de colt Tc = 1.0 sec..

Clasa de importanta a cladirii este IV. Destinatia cladirii este de locuinta.

Forma in plan a constructiei este ptrat, cu dimensiunile exterioare de 10,00 x 10,00 m.

Nivelul de inaltime al cladirii este subsol parial i parter.

Subsolul este partial si este pozitionat in zona axelor 1 3 / A B` si are inaltimea de nivel 2.50 m. Accesul la subsol se face din interiorul cladirii prin intermediul unei scari din beton armat, situata in zona axelor 1 -2 / A` B.

Parterul are functiunea de locuinta, cu inaltimile de nivel de 2.80 m.

Structura de rezistent este alcatuita astfel :

INFRASTRUCTURA

fundatii continue sub peretii din beton armat de pe conturul exterior al subsolului compuse din bloc de beton simplu C 8/10 (Bc 10) si cuzinet din beton armat C12/15 (Bc 15).

planseu din beton armat C12/15 (Bc 15) turnat monolit in grosime de 12 cm peste subsol.

fundatii continue compuse din bloc de beton simplu C4/5 (Bc 5) si cuzinet din beton armat C12/15 (Bc 15) pe conturul exterior al terasei.

SUPRASTRUCTURA

- structura de rezistenta este alcatuita din perti portanti din zidarie de caramida intarita cu stilpisori din beton armat C12/15 (Bc 15) la intersectii si lamele din beton armat cu diferite dimensiuni in plan pentru a suplini lipsa peretilor.

planseul monolit din b.a. C16/20 (Bc 20) peste parter. Planseul peste parter are grosimea de 12 cm.

sarpanta este din lemn ecarisat de rasinoase cu invelitoare din tabla.

Inchiderile exterioare cat si compartimentarile interioare sunt din zidarie de BCA .

3. DATE DESPRE EXECUTIESe recomand ca nainte de nceperea lucrrilor s se studieze i s se nsueasc de personalul de conducere al antierului ntreaga documentaie tehnic. Eventualele neconcordane ntre prevederile din proiect sesizate cu acest prilej i cele care pot apare n timpul execuiei vor fi imediat anunate proiectantului care este singurul n drept de a dispune msurile necesare.

Sunt interzise modificri de soluii sau schimbri de materiale fr avizul scris al proiectantului de specialitate.

3.1. Terasamente

Sptura general, se va face cu taluz n pant, iar spturile pentru fundaii, cu taluz vertical, fr sprijiniri. Inainte de turnarea betonului simplu in fundatii se va chema proiectantul geotehnician pentru receptia terenului de fundare.

3.2. Lucrri din beton armat

nainte de turnarea betonului n blocurile de fundaie, se vor lasa musti pentru ancorajul pereilor, respectiv al cuzineilor i stlpilor.

Se recomand ca turnarea unui planeu s se fac odat, fr rost de lucru. Dac din anumite condiii este necesar oprirea turnrii, rostul se face la din distana dintre grinzi i el se va trata conform NE 012-99.

3.3. Lucrri de zidrie

Toate materialele ce se refer la executarea zidriei se vor pune n oper numai dup ce controlul tehnic al lucrrii a verificat ca ele corespund cu prevederile proiectului i prescripiile tehnice privind calitatea (dimensiuni, marca , clasa caramizilor, iar pentru mortar marca , consistenta, agregate).

Se vor ntocmi procese-verbale de lucrri ascunse.

La recepia lucrrilor de zidrie se va verifica :

ancorarea zidriei de stlpi;

dimensiunile, planeitatea, verticalitatea zidurilor;

teserea caramizilor n zid la intersecii i coluri;

vizual, umplerea cu mortat a rosturilor;

3.4. Lucrri de dulgherie

La execuia structurii din lemn se va da atenie la :

manipularea i transportarea elementelor ;

marcarea elementelor i verificarea calitii lor ;

verificarea trasarii axelor, marcarea cotelor principale n plan i de nivel, conform proiectului pentru pozitionarea corecta;

montajul elementelor asigurandu-se stabilitatea elementelor deja montate;

fixarea definitiv cu elementele de fixare prevzute n proiect : cuie, buloane i scoabe;

n conformitate cu Legea nr.10/1995 proiectantul va fi chemat pe antier la urmtoarele stadii de execuie :

recepia terenului de fundare ;

armare cuzinei i grinzi de fundare ;

armare pereti demisol;

armare stlpi parter;

armare planee peste subsol, parter ;

arpant terminat

structura terminat, nainte de nceperea finisajelor.

4. TEHNOLOGII DE EXECUTIE

4.1 FUNDATII

Fundatiile se execut direct in terenul bun de fundare, la cotele prevzute, si cu o ncastrare minim de 20 cm n acest strat.

Se precizeaz c, n acest capitol, sunt tratate dou tipuri de fundatii, izolate si grinzi de fundare .

4.1.1 Lucrri pregtitoare

a) curtirea si nivelarea amplasamentului, trasarea axelor constructiilor si stabilirea cotei ( 0,00 .

Tolerante admise ( 2 cm .

b) devierea sau dezafectarea retelelor din amplasament (ngropate si aeriene ).

4.1.2 Spturi pentru fundatii

Vor incepe dup verificarea trasrii si ntocmirea procesului verbal respectiv .

- sptura general se execut manual, cu taluzele si banchetele necesare, la cotele si dimensiunile din proiect .

- receptia terenului si a spturilor cu ntocmirea procesului verbal pentru lucrri ce devin ascuse .

Tolerante admise ( 1 cm .

4.1.3 Executarea cofrajelor pentru fundatii

Se execut dupa turnarea betonului simplu n santurile spate pentru fundatiile izolate sau gri nzi de fundare, si receptionarea acestor lucrri .

Cofrajele se execut pentru elementele din beton ale fundatiilor situate peste cota superioar a spturii generale .

Principalele operatiuni :

- trasarea pozitiei cofrajului cu ajutorul srmelor ntinse ntre reperele materializate la trasarea spturilor ;

- transmiterea pe vertical a cotelor se va face cu ajutorul firului cu plumb ;

- cofrajele si sprijinirile lor se vor confectiona din lemn si vor fi dimensionate conform prevederilor normativului NE 012-99 ;

- nainte de montare , panourile de cofraj vor fi curtate si unse ;

- dup montare , va fi verificat pozitia si se va executa ncheierea definitiv , sprijinirea si etansarea .

Abaterea admisibil la dimensiunile elementului ce se va turna este de ( 3 mm .

4.1.4 Armarea cuzinetilor va fi realizat respectnd proiectul si prescriptiile din punct de vedere al pozitiei , formei , diametrului , lungimii , distantelor , etc .

Se monteaz, de asemenea , musttile pentru stlpii si peretii subsolului .

Se respect stratul de acoperire a armturilor cu beton , prevzut n proiect si prescriptii .

4.1.5 Turnarea betonului simplu si a betonului armat pentru fundatii

Se vor respecta prevederile normativelor NE 012-99 si P 10 - 86, avnd caracteristicile si calitatea prevzute n proiect.

La executarea fundatiilor din beton vor fi avute n vedere urmtoarele :

- se execut controlul spturii si al cofrajelor conform celor expuse n cap. 4.1.2 si 4.1.3.

- se verific callitatea materialelor ce urmeaz a fi introduse n lucrare ,care vor corespunde indicatiilor din proiect si prescriptiilor din standardele , normativele si normele de fabricatie n vigoare ( vezi lista prescriptiilor de baz ).

- fundatia se va executa pe ct posibil fr ntrerupere pe distanta dintre 2 rosturi de tasare ; n cazul cnd aceast conditie nu poate fi respectat se vor prevede rosturi de lucru n conditiile prevzute de NE 012-99.

Se fac urmatoarele precizri:

- nu se admit rosturi de lucru n fundatiile evazate ;

- suprafata rostului la fundatia continu va fi vertical si la o distant de 1m de stlp ;

- reluarea turnrii se face dup pregtirea suprafetei rosturilor : curtire , splare cu ap ;

- turnarea benzilor de fundatie se va face n straturi orizontale de 30 - 50 cm si numai nainte de nceperea prizei betonului din stratul inferior .

4.1.6 Decofrarea fundatiilor se face la peste 2 zle de la turnare ( tinnd cont de temperatura : peste 5( si ciment utilizat : Pa 35 ).

4.2. ELEVATII SUB COTA ( 0,00

4.2.1 Cofrajele se execut din panouri din placaj pe schelet de cherestea , panouri de cofraje plane metalice sI completri cu scndur sI dulapi .

Panourile vor fi proiectate corespunztor ca dimensiuni si rezistent n cadrul proiectului tehnologic si vor fi montate respectnd prevederile normativelor NE 012-99 si C.11- 74, cu urmtoarele precizri :

- forma si dimensiunea elementului de beton proiectat se obtin pe baza unei trasri de pozitie a cofrajului ;

- obtinerea unei suprafete plane si verticale cu ajutorul tlpilor de rezemare , distantieri , proptele , etc ;

- dup verificarea pozitiei cofrajelor si introducerea armturilor se execut curtirea si ungerea , legarea si sprijinirea definitiv , etansarea rosturilor ;

- montarea podinei de lucru si a parapetului (pentru nltimi mai mari de 1,5 m )

4.2.2 Montarea armturii din elevatii se execut la pozitia si dimensiunile prevzute n proiect cu urmtoarele precizri :

- otelul va avea calitatea si fasonarea prevzute n proiect si prescriptii ;

- barele vor fi montate n elementul de beton armat sub form de carcase pentru stlpi , si bare legate pentru armarea din cmp ;

- pozitia barelor n cadrul carcasei si a plasei se asigur prin legare cu srm , agrafe si distantieri ;

- se va acorda deosebit atentie pozitiei musttilor pentru stlpii de la parter ;

- dup verificarea armturii se va nchide cofrajul si se pregteste pentru turnarea betonului .

4.2.3 Turnarea betonului se execut dup verificarea cofrajului si armrii elementelor si ncheierea proceselor verbale de lucrri ce devin ascunse .

Betonul va respecta caracteristicile sI calitatea prevzute n proiect, si va respecta prescriptiile tehnice mentionate n " List" .

La turnarea betonului se vor respecta urmtoarele reguli :

- cofrajele vor fi udate cu ap de 2 - 3 ori si imediat nainte de turnarea betonului ;

- se organizeaz transportul betonului pn la locul de turnare cu mijloacele corespunztoare ( bene , pompe , jgheaburi , etc. );

- se controleaz calitatea betonului proaspt ;

- nltimea de cdere liber a betonului va fi mai mic de 3 m ;

- betonul va fi rspndit n straturi uniforme de max 50 cm , turnarea noului strat se face nainte de nceperea prizei betonului din stratul anterior ;

- nu se admite deformarea sau deplasarea cofrajelor si armturilor n timpul turnrii ;

- circulatia muncitorilor si utilajelor n timpul betonrii se face numai pe podini de lucru ;

- se va urmri nglobarea complet n beton a armturilor si compactarea acesteia cu vibratorul , ajutat de sipci si vergele din otel ;

- betonarea se face continuu pn la rosturile de lucru prevzute n proiect si n normativul NE 012-99.

Turnarea peretilor subsolului si a stlpilor la infrastructur se face pn sub grinda sau centura de la planseul peste subsol .

Decofrarea se face numai dup ce elementul de beton a ndeplinit caracteristicile din normativul NE 012-99, si trebuie s se evite deformarea sau degradarea elementelor turnate monolit .

Pentru detalii asupra tehnologiei cofrrii , armrii si turnrii elementelor din beton armat vezi si capitolele corespunztoare de la partea de suprastructur . Elementele complementare de tehnologie pentru lucrrile din beton sunt prezentate n capitolele 4.3 ; 4.4 ; 4.5 .

4.3 EXECUTAREA STILPSORILOR LA SUPRASTRUCTUR

Elementele suprastructurii de rezistent sunt peretii din zidarie de caramida stlpisorii si lamelele din beton armat, grinzile si centurile ce asigura inramarea zidariei.

Stlpisorii se realizeaz din beton armat turnat monolit n cofraje.

4.3.1 Cofrajele sunt din lemn de rasinoase, iar montarea lor necesit urmtoarele operatiuni :

- lucrri pregtitoare : studiere a proiectului , ntocmirea documentatiei tehnologice , alegerea tehnologiilor , asigurarea resurselor , instruirea echipelor de lucru , verificarea lucrrilor premergtoare ;

- trasarea pozitiei cofrajelor ;

- asigurarea stabilittii si realizarea verticalittii se face cu spraituri reglabile .

- controlul si receptia lucrrilor de cofraje se face n trei etape .

preliminar, care cuprinde verificarea lucrrilor premergtoare cofrrii si verificarea subansamblurilor de cofraje ;

n timpul executiei , cuprinznd trasarea , pozitionarea corect , ncheierea , sprijinirea si curtirea cofrajului ;

etapa final de receptie a cofrajului .

Inainte de turnarea betonului , conductorul punctului de lucru este delegat s verifice integritatea , stabilitatea , rezemarea , etanseitatea cofrajelor , pozitionarea si stabilitatea elementelor ce se vor ngloba n beton .

4.3.2 Armarea betonului

Se execut cu carcase asamblate din bare verticale si etrieri legati pe toat nltimea, cu exceptia zonei de petrecere cu musttile scoase din nivelul inferior si a zonei nodului cu grinda unde etrierii se monteaza ulterior.

a) Reguli generale

- naintea tierii barelor , se face curtirea si ndreptarea barelor , inclusiv ndeprtarea ruginii neaderente prin ciocnire si a celei aderente prin frecare cu peria de srma .

Reducerea sectiunii barelor nu trebuie s depseasc 0,5 mm la barele cu diametrul mai mic de 25 mm.

- fasonarea barelor si confectionarea carcaselor se face conform proiectului ;

- legarea armturilor se face cu 2 fire de srma de 1- 1,5mm pentru toate ncrucisrile barelor si la colturile etrierilor ;

- montarea carcaselor se face de regul cu ajutorul mijloacelor mecanice de ridicat cu urmtoarele precizri :

elementul de cofraj s fie deschis si zona curtat ;

asezarea s fie fcut cu grij pentru a nu deforma carcasa sau cofrajul ;

- se leag la partea de jos cu musttile scoase din stlpisorul de la nivelul inferior, sau cu mustatile din fundatii, se coboar etrierii si se leag pe zona de petrecere ;

- se verific armarea, se monteaz distantierii (1 buc./m) si se nchide cofrajul

b) Precizri suplimentare :

- fasonarea armturilor se face numai la temperaturi pozitive ;

- nlocuirea armturilor se face numai cu avizul proiectantului , cu bare avnd sectiune echivalent , respectnd fasonarea si distanta dintre bare ;

- sudarea ntre bare se face conform normativului C.28-83 , n locurile indicate n proiect ;

- la terminarea montrii se face verificarea armturilor sub toate aspectele:

numrul , diametrul , calitatea si pozitia barelor ;

lungimile de petrecere la nndiri ;

dispozitivele de mentinere a pozitiei armturilor ,acoperirea cu beton si fixarea pieselor nglobate .

- se vor respecta normele de protectia muncii si de prevenire a incendiilor , prevzute n prescriptiile n vigoare ;

- se vor utiliza materiale , unelte , scule , dispozitive si utilaje corespunztoare; materialele si echipamentul de protectie prevzut .

4.3.3 Executarea lucrrilor de betonare

a) Prepararea si transportul betonului se face corespunztor precizrilor din NE 012-99.

b) Pregtirea turnrii betonului are n vedere urmtoarele aspecte :

- asigurarea cotelor , verticalittii si planeittii cofrajelor si realizarea msurilor pentru mentinerea formei, rezistentei si stabilitatea lor ;

- verificarea elementelor realizate anterior si pregtirea suprafetelor ce vin n contact cu betonul nou turnat ;

- aprovizionarea si pregtirea utilajelor de punere in oper a betonului si de compactare .

c). Reguli generale de betonare

Betonarea va fi condus nemijlocit de maistrul sau seful punctului de lucru . Se va verifica betonul livrat s corespund conditiilor de calitate prevzute n proiect sI prescriptii.

Betonul trebuie pus n oper n maxim 15 minute si fr ntrerupere pentru ntreg stlpul , pn la cota prevzut .

La turnarea betonului se vor avea n vedere :

- nltimea de cdere liber a betonului s nu depseasc 1,0 m si va fi rspndit uniform n straturi de 30 - 40 cm grosime ;

- se va evita deplasarea sau miscarea cofrajelor si armturilor ;

- se asigur umplerea complet a sectiunii cu beton prin ndesare lateral cu sipci sau vergele de otel , concomitent cu vibrarea lui ;

- circulatia muncitorilor se face numai pe punti speciale , fiind interzis circulatia pe armturi sau cofraje .

d) Compactarea betonului se face cu vibratoare omologate , alegerea lor fiind conditionat si de dimensiunile elementului si distanta ntre bare .

Durata de vibrare : minim 5 sec. , max. 30 sec.;

Semnele terminrii vibrrii sunt : betonul nu se mai taseaz, suprfata devine plan si lucioas si nu mai apar bule de aer la suprafata betonului .

Grosimea stratului de beton supus vibrrii va avea max. 3/4 din lungimea buteliei .

Lucrabilitatea betoanelor supuse vibrrii mecanice trebuie s fie L3 sau L4.

e) Rosturi de lucru . Se evit rost de lucru pe nltimea stlpului pe un nivel.

Rosturile de lucru prevzute n proiect sunt :

- rost sub grinzile de la plansee : reluarea turnrii nodului dintre grinzi si stlpi se face odat cu turnarea suprabetonrii la planseul peste nivelul respectiv ;

- rost de lucru deasupra planseului peste nivelul respectiv , reluarea turnrii fcndu-se dup terminarea acestui planseu .

Rosturile de lucru vor fi realizate tinnd cont de urmtoarele :

- durata maxim admis a ntreruperilor de betonare pentru care nu sunt ncesare msuri speciale , este de 1,5 ore de la turnarea anterioar a betonului .

- pentru o ntrerupere mai mare , reluarea turnrii poate fi fcut n urmtoarele conditii:

dup ce betonul a atins o rezistent de peste 12 daN /cm2 . dup pregtirea suprafetelor betonului turnat prin spargerea betonului necompactat si a pojghitei de lapte de ciment , apoi splare cu ap .

f) Tratarea betonului dup turnare

Se va asigura mentinerea umidittii betonului minim 7 zile dup turnare , protejnd suprafetele libere prin acoperire si stropire .

g) Executarea lucrrilor de beton pe timp friguros

Se vor respecta prevederile normativelor C16-83 si NE 012 99 , din care amintim :

- cofrajele s fie bine curtate de zpad si gheat ;

- barele vor fi curtate de gheat prin lovire cu ciocanul de lemn , fasonarea se face la temperaturi pozitive ;

- betoanele vor fi preparate cu ciment Pa35 , HZ35 ,SR35 , care se preteaz la tratament termic si vor fi protejate la transport contra nghetului;

- protectia betonului dup turnare trebuie s asigure acestuia urmtoarele :

temperatur de minim +5o C pe toat durata ntririi pn la o rezistent de minim 50 daN / cmp .

4.3.4. Decofrarea stlpilor se face la atingerea rezistentei de minim 25 daN/cmp

Desfasurarea operatiunilor va fi supravegheat direct de seful de lot urmrindu-se ca desfacerea s se fac treptat si fr socuri, si s se examineze amnuntit elementul sub toate aspectele .

Elemente complementare de tehnologie pentru lucrrile de beton sunt prezentate la cap. 4.2 , 4.3 si 4.5.

4.4 PLANSEE DIN BETON ARMAT

Se execut n varianta de beton armat monolit n cofraje din lemn sau panouri demontabile .

4.4.1 Alctuirea si tehnologia lucrrilor de cofraje cu panouri din placaj pentru plansee turnate monolit , prezint urmtoarele particularitti :

-- turnarea betonului pentru planseul peste parter, se execut o dat cu turnarea centurilor de la partea superioar a peretilor si cu grinzile monolite ale planseului ;

-- sustinerile cofrajelor vor fi rezemate prin intermediul unor tlpi sau alte elemente ale constructiei si vor fi prevzute cu pene care s permit decofrarea ;

-- placa se cofreaz cu panouri demontabile din placaj cu ram din lemn ,cu prevederea unor fururi de compensare necesare decofrrii ;

-- cofrarea fetelor laterale ale grinzilor si eventual a centurilor se face cu panouri dispuse cu latura lung pe orizontal , iar pentru fundul grinzii , panoul s fie cuprins ntre cele laterale, ntruct acesta se desface mai trziu ;

-- esafodajele de sustinere a cofrajelor pentru planseu se alctuiesc din grinzi extensibile si popi metalici telescopici contravntuiti pe dou directii perpendiculare .

4.4.2 Fasonarea si montarea armturilor

Lucrarea prezint urmtoarele operatiuni :

- curtirea si ndreptarea barelor ruginite ; ndreptarea nu trebuie s micsoreze diametrul barelor cu mai mult de 0,5 mm

- fasonarea barelor , prevederea ciocurilor conform STAS 10107 / 0 - 90 ; ndoirea s se fac fr socuri si la temperaturi pozitive ;

- montarea barelor se face pe cofraj legate cu srm la ncrucisri si la colturile etrierilor ;

- nndirea barelor se face conform proiectului si a prescriptiilor n vigoare : NE 012-99 si STAS 10107 / 0- 90 ;

- montarea barelor va fi conform proiectului cu prevederea de 4 distantieri la m.p de plac si un distantier la m.l de grind sau centur .

4.4.3 Executarea lucrrilor de betonare

Prepararea si transportul betonului se face conform normativului NE 012-99 .

Inceperea turnrii betonului se face numai dup ce au fost efectuate verificrile asupra cofrajelor si armturilor montate pentru plac , grinzi si centuri.

De asemenea, se execut curtirea cofrajelor , udarea cu ap si etansarea .Turnarea betonului cuprinde n general urmtoarele operatiuni si conditii :

- nltimea de cdere liber a betonului nu va depsi 1,5 m :

- grinzile si placa se toarn n acelasi timp . Se admite creerea unui rost de lucru la plci de 1/5 - 1/3 din deschiderea lor, iar la grinzi n zona de moment minim;

- turnarea grinzilor se poate face n straturi orizontale, iar la turnarea plcilor se vor utiliza reperi dispusi la 2 m distant ;

- compactarea se face prin vibrare mecanic si suprafata se niveleaz cu dreptarul imediat dup vibrare ;

- turnarea betonului , compactarea , creerea rosturilor de lucru , carac- teristicile betonului si tratarea betonului dup turnare , vor fi conform prevederilor proiectului si normativului NE 012-99;

- executarea lucrrilor de beton pe timp friguros vor respecta prevederile din NE 012-sI C.16 - 83 .

4.5. EXECUTAREA ZIDARIILOR EXTERIOARE SI INTERIOARE

DIN CARAMIDA

4.5.1. Executarea peretilor la suprastructura din caramizi proiectului , normativelor C.14-82 si P.104--83, si STAS 10109/1--82.

Materialele folosite sunt caramizi cu dimensiunile de 8 x 12 x 24 . Zidurile exterioare au grosimea de 37.5 cm, iar zidurile interioare cu grosimea de 25 cm.

Manipularea, transportul si depozitarea se face n pachete balotate si acoperite

Mortarul este M75 ciment - var la zidriile

Principalele operatiuni :

- trasarea zidriilor numai dac exist procese verbale de receptie a structurii;

- zidria se execut din blocuri si plci ntregi sau fractiuni tiate , tese-rea se face la fiecare rnd , rosturile verticale vor fi decalate 1/3 ( 1/5 din caramida;

- colturile si ramificatiile se vor tese ;

- zidria se va ancora de structur cu tije din OB prinse n elementul de beton armat prin intermediul bolturilor mpuscate si agrafe ( 6 la 60 cm ;

mpnarea se face sus cu bucti de caramida si mortar la zidurile care nu sunt portante .

la zidurile care sunt portante centurile sau grinzile din beton armat se cofreaza direct pe zid.

4.5.2. Placarea stlpisorilor si centurilor la exterior se face cu zidarie de caramida, iar placarea buiandrugilor cu blocuri si plci BCA prinse in cofraj cu sarma zincata.

- placarea buiandrugilor se face cu plci sau blocuri care se introduc n cofraj nainte de turnarea betonului ;

-prinderea elementelor BCA de grind sau centur se face cu mustti din srm galvanizat ( 3 la 50 cm;

4.6. IZOLATII

Pentru protectia termic si hidrofug a constructiei se propune executarea urmtoarelor izolatii :

4.6.1. Izolatia sub placa suport a pardoselii subsolului se execut din :

- un strat nivelator de nisip aplicat peste stratul de pietris de rupere a capilarittii .

- un strat din folie polietilen aplicat peste stratul de nisip peste care se toarn betonul n placa suport a pardoselii .

4.6.2.Izolarea termic

Pentru termo si hidroizolatii la planseul peste parter si etaj vezi caietele de sarcini ale specialittii Arhitectur .

Asigurarea calittii executiei acestor izolatii va fi conform cu prevederile ISO 9002, normativ C 56 - 85 si prescriptiile mentionate de acesta, C 107 - 82, C112 - 80, si STAS 2355 / 2 - 87

4.7. HIDROIZOLATII

La executarea lucrrilor de hidroizolare a elementelor de constructii contra apelor se vor respecta prevederile STAS 2355 / 2 - 87 si normativ C 112 - 86 . Se precizeaz urmtoarele tipuri de hidroizolatie :

- hidroizolatie rigid orizontal din mortar cu dozaj sporit de ciment utilizat sub peretii din beton sau zidrie ntrit cu stlpi din beton .

- hidroizolatie verical, bituminoas, utilizat la peretii exteriori subterani .

a ) Hidroizolatia rigid se execut cu mortar M 100 T cu dozaj de ciment la 600 kg / m3 mortar conform STAS 1030 - 85 si 2634 - 80 .

Se aplic pe un strat rigid, curat, rugos cu suprafat plan, cu musttile din otel scoase din cuzineti la pozitie corect astfel :

- se verific stratul suport si se ncheie procesul verbal de lucrri ascunse .

- se marcheaz limitele laterale ale stratului de izolatie rigid care trebuie s depseasc cu 2,5 cm grosimea peretilor si s respecte ltimea de suprapunere cu straturile bituminoase verticale .

- aplicarea mortarului se face pe suprafta umed cu canciogul si se ntinde si ndeas cu mistria aducndu-se la o grosime de 2,5 - 3 cm, netezit pn apare luciu de lapte de ciment, dar nu se scliviseste .

- se insist n jurul musttilor si se protejeaz contra ploii si nghetului .

b ) Hidroizolatia bituminoas care se execut pnz si carton bituminat lipite cu straturi din bitum cald .

Principalele operatiuni :

- verificarea suprafetelor care trebuie s fie rigide cu suprafat neted si muchiile rotunjite .

- stratul de amorsare se aplic din emulsie de bitum .

- straturile de pnz sau carton bitumat ( prevzute n proiect ) se aplic de jos n sus cu petreceri n trepte de minim 10 cm ltime .

- ntre 2 straturi de pnz sau carton se aplic un strat de bitum cald .

5.CONDITII DE CALITATE SI VERIFICARE

5.1. GENERALITTI

A . Acest capitol cuprinde principalele conditii de calitate pe care trebuie s le ndeplineasc lucrrile de constructie a structurii de rezistent, precum si verificrile ce trebuiesc efectuate pentru a se constata dac aceste conditii au fost indeplinite .

Respectarea conditiilor tehnice de calitate trebuie urmrit de sefii formatiilor de lucru si de personalul tehnic anume nsrcinat cu conducerea lucrrilor .

Separat de acestea se efectueaz verificri :

a ) pe parcursul executrii pentru toate categoriile de lucrri ce compun obiectele, nainte ca ele s devin ascunse ;

b ) la terminarea unei faze de lucru ;

c ) la receptia preliminar a obiectivelor .

Verificarea calittii lucrrilor se face n scopul confirmrii corespondentei acestora cu proiectul si cu prescriptiile tehnice specifice .

In toate cazurile n care vreun rezultat provenit dintr-o verificare vizual sau ncercare efectuat depseste n sens defavorabil abaterile admisibile prevzute n proiecte sau prescriptii, decizia asupra continurii lucrrii va fi luat numai pe baza acordului dat n scris de beneficiar, cu avizul proiectantului .

Comisia de receptie este obligat a cerceta existenta documentelor ncheiate pe parcursul executrii lucrrilor si care privesc verificrile de calitate si rezultatele ncercrilor efectuate .

B . Procedee de verificare

In functie de momentul efecturii verificrilor se precizeaz urmtoarele procedee de verificare :

I - pe parcursul executiei :

a) - determinarea prin masurtori a corespondentei elementelor

verificate cu prevederile proiectului, din punct de vedere al pozitiilor,

dimensiunilor si modului de rezemare .

b ) - constatarea existentei si examinarea continutului documentelor de

atestare a calittii materialelor utilizate si a conformittii lor cu

prevederile proiectului si prescriptiile tehnice .

c ) - examinarea vizual si prin msurare a elementelor componente ale

lucrrilor ascunse, din punct de vedere al pozitiilor, formelor,

dimensiunilor si a celorlalte conditii de calitate;

d )- verificarea rezultatelor ncercrii probelor de control prevzute de

prescriptiile tehnice ;

Rezultatele verificrilor si receptiile lucrrilor ascunse se consemneaz n "Registrul de procese verbale " ( paginat, snuruit si parafat ) .

II - la faze determinante :

a) - verificarea direct prin sondaj n vederea formrii convingerii

organelor de control si a comisiei de receptie asupra corectitudinii

documentelor prezentate .

C . Organele care efectueaz verificarea si receptia lucrrilor

a ) - Verificarea calittii si receptia lucrrilor ce devin ascunse se face de conductorul tehnic al lucrrii mpreun cu dirigintele de santier .

b ) - La receptia terenului de fundare, a fundatiilor si a structurilor de rezistent este obligatorie participarea proiectantului .

Verificrile se efectueaz conform " Normativului pentru verificarea calittii si receptia lucrrilor de constructii si instalatii " indicativ C.56 - 85 si a prescriptiilor mentionate de acesta la finele fiecrui capitol .

Se precizeaz c, n interiorul capitolelor privind tehnologia, sunt prezentate si unele verificri specifice care completeaz paragrafele respective din capitolul de fat.

In concluzie, analiza si aplicarea prevederilor acestui capitol se face mpreun cu prevederile capitolului 3 .

In capitolul de fat sunt prezentate principalele conditii de calitate si verificare; acestea vor fi completate cu cele prevzute n prescriptiile enumerate la capitolul 5 .

5.2 . FUNDATII

5.2.1. Inainte de nceperea lucrrilor de spturi se va verifica ntreaga trasare pe teren ( n ansamblu si pentru fiecare obiect ). Abaterile admisibile ale fundatiilor directe sunt urmtoarele :

- pozitia n plan orizontal a axelor si n plan vertical a cotei

de nivel .............................................................................

10 mm

- abateri dimensionale n plan orizontal .............................20 mm

- nclinarea fat de vertical a muchiilor si suprafetelor .....3 mm / m

- nclinarea fat de orizontal ............................................5 mm / m

Receptia terenului de fundare se face cu participarea proiectantului geotehnician .

La terminarea lucrrilor de spturi pentru fundatii se vor verifica dimensiunile si cotele de nivel, si se vor compara cu cele prevzute n proiect .

Tolerante admise ( 1 cm pentru fiecare sectiune .

Inainte de turnarea betonului n sptur se ncheie procesul verbal de lucrri ascunse pentru spturile executate .

5.2.2. Pentru elementele de fundatii turnate n cofraje se vor verifica dimensiunile si pozitia cofrajelor, modul de alctuire si sprijinire .

Abaterile maxime admisibile vor fi ( 3 mm .

5.2.3. La elementele de fundatii din beton armat, pentru armtura montat se vor executa urmtoarele verificri :

- calitatea barelor de armare, garantat de furnizor pe baza certificatelor de atestare a calittii si a rezultatelor probelor efectuate pe santier la receptia materialelor ;

- verificarea bar cu bar a formei, dimensiunilor, pozitiei, lungimi, distante, etc.

5.2.4. La turnarea betonului se vor verifica : buletinele de analiz a betonului preparat conform prevederilor normativului NE 012-99.

Inaintea turnrii betonului se verific cofrajul si armtura montat, curtirea si udarea cu ap, prelucrarea fetelor betonului vechi n contact cu betonul nou turnat .

Dup decofrare se verific aspectul betonului turnat, existenta musttilor si plcutelor nglobate n beton .

La receptie, se verific certificatele de calitate a materialelor puse n oper, buletinele de analiza ncercrilor, procesele verbale de lucrri ce devin ascunse .

Remedierea defectiunilor care pun n pericol rezistenta, stabilitatea si durabilitatea constructiei se face numai cu avizul scris al proiectantului .

5.2.5. De asemeni, pe parcursul executiei se mai fac urmtoarele verificri :

- aplicarea msurilor de protectie contra umidittii, temperaturii si coroziunii prevzute n proiect si normative ;

- realizarea rosturilor de tasare sau dilatare prevzute n proiect ;

- betonarea continu a fundatiei fr ntreruperi ;

- frecventa ncercrilor pentru materialele din care este executat corpul fundatiei ( conf. anexei V - 6 din NE 012-99) .

La receptie, n afara examinrii actelor ncheiate pe parcurs, comisia va efectua sondaje pentru a se convinge de corectitudinea verificrilor .

5.3. LUCRRI DIN BETON ARMAT

Prevederile acestui capitol se aplic la executarea tuturor lucrrilor de beton armat care intr n componenta elementelor structurii de rezistent : pereti de subsol, elevatii sub cota ( 0,00, cadre din beton armat ( stlpi si grinzi ), plansee ( monolite si cu predale ), suprabetonri, monolitizri si zone monolite, precum si la confectionarea prefabricatelor din beton armat, inclusiv montarea si mbinarea lor .

5.3.1. Verificri de efectuat pe parcursul executrii lucrrilor :

a ) Materialele nu vor fi introduse n oper dect dac n prealabil :

- s-a verificat de ctre conductorul tehnic al lucrrii c au fost livrate cu certificate de calitate care s confirme c sunt corespunztoare normelor respective ;

- s-au efectuat la locul de punere n oper ncercrile prevzute de prescriptiile tehnice ;

- betonul preparat s fie livrat numai nsotit de fisa de transport care confirm c betonul este corespunztor calittii prevzut n proiect si n prescriptiile tehnice . Inainte de punerea n oper a betonului si armturilor vor fi efectuate verificrile conform STAS 1799 - 88.

- la elementele din beton prefabricat, nainte de montare se verific bucat cu bucat : aspectul, dimensiunile principale, pozitia si dimensiunile elementelor de mbinare ( amprente, conectori, mustti, etc.) ;

- armturile vor fi verificate bucat cu bucat, naintea nceperii betonrii (numrul de bare, pozitie, form, diametru, lungimi, distante, marc de otel, etc.), precum si a existentei legturilor si dispozitivelor de mentinere a pozitiei pe parcursul betonrii si compactrii ;

- pentru suduri de nndire sau mbinri sudate se vor efectua verificrile prevzute de C.28 - 83 ; rezultatele se nscriu n procese verbale de lucrri ce devin ascunse .

b ) Betonarea nu va ncepe dect numai dup ce se va fi verificat existenta proceselor verbale de lucrri ascunse care s confirme c suportul structurii ce urmeaz a se executa corespunde prevederilor tehnice ;

c ) Dup decofrarea elementelor va fi executat :

- examinarea vizual, completat dup caz prin lovire cu ciocanul de 0,2 kg si sclerometrul - n unele cazuri prin ncercri de defectoscopie cu ultrasunete - la toate elementele din beton, nregistrndu-se defectele aprute ;

- prin sondaj, pe baz de msurtori a dimensiunilor si pozitiilor elementelor structurale principale ;

- orice alte verificri cerute de prescriptiile speciale sau prin proiect .

Toate aceste verificri se consemneaz n procese verbale de lucrri ascunse.

Pentru constructiile cu prefabricate, procesul verbal de lucrri ascunse va contine si evidenta prefabricatelor montate cu datele de identificare .

In toate cazurile cnd abaterile constatate depsescpe cele admisibile n sensul defavorabil al rezistentei, stabilittii, durabilittii si functionalittii, se interzice acoperirea lor cu alte lucrri . Remedierea sau consolidarea acestora se va executa numai pe baza acordului scris al beneficiarului si pe baza detaliilor date de proiectant.

5.3.2. Verificri pe faze de lucrri se realizeaz conform instructiunilor, fazele fiind prevzute de proiectantul de rezistent pe piesele desenate si n memoriul de specialitate . In cadrul acestor verificri se constat dac sunt ndeplinite urmtoarele:

- existenta tuturor proceselor verbale de lucrri ascunse, a buletinelor de ncercare si certificatelor de calitate ;

- efectuarea verificrii continutului si rezultatelor nscrise n documentele respective ;

- ncheierea actelor cu ocazia executrii lucrrilor de remedieri si consolidri ;

- examinarea vizual a tuturor elementelor cu luarea n considerare a defectelor si abaterilor ;

- existenta ncercrilor cu sclerometrul si prin metoda combinat pentru rezistenta betonului, si a altor ncercri, dup caz : extrageri de carote, cu ultrasunete, cu pachometrul, slituri, radiografie, ncrcare in situ, etc .

5.3.3. Verificri la receptia final

Conductorul tehnic al lucrrii n colaborarecu beneficiarul este obligat a preda ntr-o form organizat comisiei de receptie :

- toate documentele ncheiate pe parcursul lucrrii, inclusiv buletinele de ncercare, dispozitii de santier, procese verbale de remedieri si consolidri, actele de control, etc ;

- interpretarea rezultatelor ncercrilor ;

- scurt prezentare sintetic cu concluzia privind calitatea lucrrilor .

Comisia de receptie preliminar procedeaz la verificri de acelasi tip ca la punctul 5.2.2.,completate cu prezentare de concluzii .

5.3.4. Abaterile admisibile la lucrri din beton armat sunt cele din "tabel 3 " anex la C.140 - 86, din care mentionm :

a ) Elemente din beton armat executate monolit :

- lungimi ( grinzi, pereti, plci pn la 6 m ) ................

( 16 mm

- grosimi plci ( peste 10 cm ) ...................................

( 5 mm

- sectiuni grinzi, stlpi ................................................

( 5 mm

- nclinarea muchiilor si suprafetelor pentru :

stlpi, pereti, fundatii la toat lungimea si pe toat

suprafata : - orizontal ........................................... 20 mm

- vertical ............................................16 mm

grinzi - orizontal ..........................................10 mm

- vertical ........................................... 5 mm

- pozitia elementelor : axe n plan orizontal si cote de nivel 10 mm

- suprafata de rezemare a prefabricatelor :

pentru lungime de rezemare :

plci de planseu ................................

10 mm

grinzi, pereti ......................................

20 mm

stlpi ..................................................

10 mm

pentru exactitatea suprafetei ............................. ( 4 mm

b ) Abaterile pentru dimensiunile elementelor prefabricate se vor ncadra n cele din STAS 6657 / 1 - 88 .

c ) Armturi pentru beton armat

- lungimi bare .........................................................

( 20 mm

- lungimi de petrecere ............................................

0

- pozitia nndirilor .................................................

50 mm

- distante ntre axele barelor :

grinzi si stlpi ............................................

( 3 mm

plci si pereti ............................................

( 5 mm

fundatii .....................................................

( 10 mm

- grosimea stratului de beton pentru acoperire :

plci .........................................................

( 2 mm

grinzi, stlpi, pereti ....................................

( 3 mm

fundatii .....................................................

( 10 mm

5.3.5. Defecte limit ale betonului monolit :

- rupturi, stirbituri la colturi pn la fata exterioar

a armturilor, cel mult ..........................................20 mm / 1 m

- segregri ...........................................................40 cm2 / 1 m2

- fisuri - numai cele superficiale de contractie, conform STAS 10102 - 75

5.4. ZIDRII EXTERIOARE SI INTERIOARE DIN CARAMIDA.

5.4.1. Principalele conditii de calitate a lucrrilor si verificrile ce trebuiesc efectuate sunt :

- verificarea materialelor pe baza documentelor care atest calitatea , la livrarea acestora si prin examinare vizual , dac se ncadreaz n prevederile proiectului si n prescriptiile tehnice ;

- la punerea n oper se verific starea blocurilor si plcilor de zidrie (integritatea si starea lor de curtenie ) ;

- verificri asupra calittii executiei :

dac rosturile verticale sunt tesute la fiecare rnd ;

dac rosturile verticale si orizontale sunt umplute cu mortar, mai putin

1 - 1,5 cm de la fetele vzute ale zidriei ;

modul de realizare a legturilor ntre blocuri si la intersectii ale zidurilor

orizontalitatea si verticalitatea zidriei ;

legturile zidului cu elementele din beton armat ;

realizarea elementelor din beton armat si armtura din pereti ;

dac zidria a fost bine mpnat ntre plansee, iar rosturile cu elementele din beton armat sunt umplute complet .

Rezultatele verificrii se consemneaz n procesele verbale de lucrri ce devin ascunse .

La ncheierea fazei de lucru se fac verificri prin sondaj de tipul celor de mai sus, urmare crora comisia ncheie procesul verbal de receptie .

5.4.2. Principalele abateri limit admise :

la grosimea zidului ................................( 5 mm

la dimensiunile rosturilor ....................... +5 mm ; - 2 mm

planeitatea suprafetei ...........................5 mm / m

verticalitatea suprafetei ........................3 mm / m

In normativul C.56 - 85 anexa VIII - 2 sunt prezentate toate abaterile limit admise care vor fi respectate ntocmai .

5.5. HIDROIZOLATII

Toate materialele si semifabricatele se verific de conductorul lucrrii dac au fost livrate cu certificate de calitate .

5.5.1. In faza de pregtire se fac urmtoarele verificri :

- suportul s corespund normelor tehnice si conditiilor din capitolul respectiv de tehnologie.

- verificrile se nscriu n procese verbale de lucrri ascunse .

Pe parcursul executrii se verific :

- respectarea retetelor si procedeelor de preparare a materialelor pe santier .

- capacitatea de lipire a hidroizolatiei pe suport si lipirea corect .

5.5.2. La verificarea fazei de lucrare, comisia examineaz continutul actelor ncheiate pe parcurs se efectueaz probe globale : la terase, verificarea etanseittii la celelalte hidroizolatii :

- la hodroizolatia rigid se verific :

aspectul suprafetei : plan cu abateri ( 1 mm / m

aderenta la stratul suport ( lovind cu ciocanul de lemn s nu sune a gol ) .

- la hidroizolatia vertical :

se verific aderenta de stratul suport ( sunt interzise bsicile sau desprinderile );

respectarea suprapunerilor ntre foi si existenta straturilor de bitum de lipre ;

protectia din zidrie s fie plan si apropiat de straturile hidroizolatoare.

Rezultatele verificrilor se mentioneaz n procese verbale de lucrri ascunse sau de receptie .

5.LISTA PRESCRIPTIILOR DE BAZ

5.1. FUNDATII DIN BETON SIMPLU

a ) Standarde

6054 - 77- Terenul de fundare - Adncimea de nghet

9824 / 1 - 87 - Trasarea pe teren a constructiilor civile, industriale si agrozootehnice.

1799 - 88- Constructii de beton, beton armat si beton precomprimat.Tipul si

frecventa ncercrilor pentru verificarea calittii materialelor si

betoanelor.

1275 - 88- Incercri pe betonul ntrit - Determinarea rezistentelor mecanice.

6652 / 1 - 82 - Incercarea nedistructiv a betonului. Metode de ncercare - Clasificri

si indicatii generale.

b ) Normative si instructiuni

P 10 - 86 - Normativ privind proiectarea si executarea lucrrilor de fundatii directe

la constructii ( BC 1 si 3 /1987 )

C 169 - 88 - Normativ pentru executarea lucrrilor de terasamente, pentru

realizarea constructiilor civile si industriale ( BC 5 / 88 )

C 56 - 85 - Normativ pentru verificarea calittii si receptia lucrrilor de constructii

si instalatii ( BC 3 / 81 )

5.2. BETON ARMAT TURNAT PENTRU ELEMENTELE STRUCTURII

( beton, armtur, cofraje )

a ) Standarde

10107 / 0 - 90 - Constructii civile si industriale. Calculul si alctuirea elementelor din

beton, beton armat si beton precomprimat.

10107 / 1 - 90 - Idem. Plansee din beton armat si beton precomprimat.

Prescriptii generale de proiectare.

10107 / 2 - 92 - Idem. Plansee curente din plci si grinzi de beton armat si

precomprimat.

1799 - 88 - Constructii din beton, beton armat si beton precomprimat.

Tipul si frecventa ncrcrilor pentru verificarea calittii materialelor

si betoanelor.

1275 - 88 - Incercri pe betonul ntrit. Determinarea rezistentelor mecanice.

6652 / 1 - 82 - Incercarea nedistructiv a betonului. Metode de ncercare.

Clasificare si indicatii generale.

1759 - 88 - Incercri ale betoanelor. Incercri pe betonul proaspt.

3349 / 1 - 83 - Betoane de ciment. Prescriptii pentru stabilirea agresivittii apei.

6657/ 2,3 -89 - Idem. Reguli si metode de verificare a calittii .

3622 - 86 - Betoane de ciment, clasificare

b ) Normative si instructiuni

NE 012 - 99 - Normativ pentru executarea lucrilor de beton si beton armat

( BC 12 / 86 ).

C 26 - 85 - Normativ pentru ncercarea betonului prin metode nedistructive

( BC 8 / 1985 )

C 28 - 83 - Instructiuni tehnice pentru sudarea armturilor de otel beton ( BC 6 /

1983 )

C 54 - 81 - Instructiuni tehnice pentru ncercarea betoanelor prin extragere de

carote ( BC 2 / 1982 )

C 11 - 74 - Instructiuni tehnice privind alctuirea si folosirea n constructii a

panourilor din placaj pentru cofraje (BC 4 /1975 )

C 156 - 89 - Indrumtor pentru aplicarea prevederilor STAS 6657 / 3 - 89

( BC 1 / 1991 )

( BC 7 / 1988 )

C 56 - 85 - Normativ pentru verificarea calittii si receptia lucrrilor de constructii

( BC 1-2 / 1986 )

C 149 - 87 - Instructiuni tehnice privind procedee de remediere a defectelor pentru

elemente de beton si beton armat ( BC 5 / 1987 )

5.3. PERETI DIN ZIDARIE

a ) Standarde

10109 / 1 - 82 - Constructii civile, industriale si agrozootehnice

Lucrri de zidrie. Alctuire calcul.

2634 - 80 - Mortare obisnuite pentru zidrie si tencuieli. Metode de ncercare.

1030 - 85 - Idem clasificare si conditii tehnice

5185 /1,2 - 86 - Crmizi si blocuri ceramice cu goluri verticale. Conditii tehnice de

calitate si forme si dimensiuni.

b ) Normative

P 2 - 85 - Normativ privind alctuirea, calculul si executarea structurilor din

zidrie ( BC 11 / 85 )

P104 - 83 -Instructiuni tehnice pentru proiectarea, calculul si executarea

peretilor si acoperisurilor din elemente de b.c.a. ( BC 2/84 si 3/86

C 14 - 82 - Nornativ pentru folosirea blocurilor mici din beton cu agregate

usoare la lucrri de zidrie ( BC 9 / 82 )

C 17 - 82 - Instructiuni tehnice pentru stabilirea compozitiei si prepararea

mortarelor de zidrie si tencuial ( BC 1 / 83 )

C 56 - 85 - Normativ pentru verificarea calittii si receptia lucrrilor de

constructii si instalatii ( BC 1-2 / 86 )

5.4. HIDROIZOLATII ALE CONSTRUCTIILOR

a ) STANDARDE

2355 / 1,2 - 85 - Constructii civile, industriale si agricole .

Hidroizolatii din materiale bituminoase si elemente de constructii .

1030 - 85 - Mortare obisnuite pentru zidrie si tencuieli .

Clasificare si conditii tehnice .

8077 - 82 - Emulsie bituminoas .

558 - 71 - Suspensie de bitum filerizat .

1046 - 78 - Pnz bitumat .

10126 - 80 - Testur din fibr de sticl bituminat tip IA

138 - 80 - Carton bitumat tip CA 4008

b ) Normative si instructiuni

C 112 - 80 - Normativ pentru pentru proiectarea, executarea si receptionarea

hidroizolatiilor din materiale bituminoase la constructii ( BC 3 - 1981 )

C 216 - 83 - Norme tehnice pentru utilizarea foilor din PVC la hidroizolarea

constructiilor subterane si bazinelor ( BC 5 / 1984 ) .

C 217 - 83 - Idem cu folii din PVC plastifiat la acoperisuri ( BC 5 / 1984 ) .

- Msuri referitoare la proiectarea si executarea lucrrilor de hidroizolatii .

Lista instructiunilor si normativelor este orientativa.

6 . MSURI PENTRU PROTECTIA MUNCII SI DE PREVENIREA INCENDIILOR

6.1. La executarea lucrrilor se vor respecta :

"Regulamentul privind protectia si igiena muncii n constructii " publicat n Buletinul Constructiilor nr. 5.6.7, 8 din 1993 aprobat de MLPAT cu Ord.9 /N /15 03. 1993.

"Norme de protectia muncii n activitatea de constructii montaj " aprobate cu

Ord. M.C.Ind.nr. 1233 / D / 29.12.1980.

"Normele de protectia muncii " editate de C.P.M. Bucuresti n anul 1975, revizuite si adugite n anul 1977.

Se atrage atentia asupra nsusirii amnuntite a tehnologiilor prevzute pentru fiecare lucrare n parte, cu ntreaga formatie de lucru, organizarea si dotarea locului de munc cu scule si utilaje corespunztoare, efectuarea instructajului de protectie a muncii la toti muncitorii, periodic si la schimbarea locului de munc.

Verificarea permanent a functionrii si strii uneltelor, dispozitivelor si utilajelor, dotarea cu materialele si echipamentul de protectie necesar.

6.2. Pentru prevenirea incendiilor se vor respecta si aplica :

"Normele generale de prevenire si stingere a incendiilor aprobate cu Ord. 381/04.03.1993 de ctre M.I. si 7 / N / 03.03.1993 de ctre MLPAT publicat n Buletinul Constructiilor nr. 4 / 1994.

"Normele generale de proiectare si realizarea constructiilor privind protectia la actiunea focului " idicativ P.118 - 83 publicate n Buletinul Constructiilor nr. 5-6 / 1983 cu modoficri n nr. 3 / 86 si 10 / 87.

"Norme generale de protectie mpotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor " Decret 290 / 16.08.1977.

INTOCMIT

S.C. HORMIGON S.R.L.

Ing. CAISN ELENA

EMBED MS_ClipArt_Gallery.2

Copyright @ S.C. HORMIGON S.R.L. PLOIETI ROMNIA Pagina 1 din 20PAGE Copyright @ S.C. HORMIGON S.R.L. PLOIETI ROMNIA Pagina 15 din 20