Redactare: Daniel Mihan

Tehnoredactare: Iuliana Ene

Corechre: Ramona Rossall

llustratii: Comelia Conon

Pregdtire de tiPar: Marius Badea

Design coperte: Mirona Pintilie

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RominieiIONESCU, CECILIA

Memorator de economie pentru liceu / Cecilia lonescu' - Piteqti :

Panlela45,2019ISBN 97 8-9 7 3 -47 -29 8 s -2

330

Copyright @ Editura Paralela 45, 2019

Pre;ent"a lucrare foloseqte denumiri ce constituie mirci inregistratg

iar confinutul este protejat de legisla{ia privind dreptul de

proprietate intelectuald.

CrcruR IoNEScu

MEMORATORDE ECONOMIE

pentru liceu

Editura Paralela 45

^-

Cuprins

I. Acrrvrr,q.rel scoNorvlcA .....................7

II. PROPRTETATEA Sr rNrlrarwA BcoNorurcA .............. 13

IIL CorraponreMENTUL coNSuMAToRULUr................. I 6

IV. CouponrAMENTUL pRooucAroRwut ................. 22

V. PnooucrrurATEA (neNoevmNrur, nooNrcn)FACToRTLoR DE pRoDUcTrE .................... 3l

VI. PnTe..... ......................47

VII. MECAMSMUL CoNC{.JRENTrAL.............................. 5 3

VIII. PrATAMoupranA .......................... 59

IX. PIATA Fn'TANCTARA (prATA cAprrALURrLon).......... 6 8

X. PnTevuNcrr................. .................... 80

L Acrlvtraree Ecolorr,ttcA

Nnvorr-r reprezintd cerin{e sau condilii propriioamenilor, ca fiin{e bio-psiho-sociale, ftrd satis-

facerea cdrora aceqtia nu pot exista. Nevoile pot firesim{ite ca stdri agreabile sau dezagreabile, iarstarea de normalitate a individului se ob{ine prinsatisfacerea acestora.

Nevoile art caracter subiectiv sau obiectiv:subiectiv prin purtdtorii lor qi obiectiv prin con-

diliile de muncd, de via{5 pe care le genereazd.

Clasificarea nevoilor1. Dup6 importanla lor se disting:

nevoi elementare, vitale, debaz6;nevoi elevate, de v6rf.

2. Dupd natura subiectului purtdtor se disting:nevoi individuale;nevoi sociale, de grup, colective.

'

Nevoile alcltuiesc un sistem dinamic $l

nelimitat. Acestea se satisfac prin consumul de

bunuri, care sunt limitate deoarece provin din

resurse limitate. Din acest motiv, economia, ca

gtiin{[, incearcd sI satisfacd un maxim de nevoi cu

un minim de resutse, apligdnd principiul ralio-

nalitd\ii economice, adic[ folosirea eficientd a re-

surselor.

Trebuinlele sau nevoile se pot satisface prin:

consumul de bunuri obtinute prin eforturi pro-

prii (autoconsum, care este baza economiei

naturale);consumul de bunuri obfinute prin schimb'

vdnzare-cumPdrare etc.

RESURSELE sunt bunuri materiale sau create de

om, care servesc sau ar putea servi la activitatea

economicd gi/sau la satisfacerea unor nevoi

individuale qi/sau colective.

Clasificarea resu rselor

Resursele pot fi:primare (cele naturale, potenlialul demo-grafic);

derivate (produse de om).

Resursele naturale pot fi:1. regenerabile vs. neregenerabile (dupd durata

folosirii lor);2. recuperabile vs. parfial recuperabile vs.

nerecuperabile (dup[ gradul de recuperabi-Iitate).

Caracteristica principald a resurselor este cd

sunt limitate in raport cu nevoile, cu poten{ialulplanetei sau cu potenfialul omului de cunoagtere,

de dezvoltare a gtiinlei gi a tehnicii.

Burvunrr,n rcprezinti, tot ceea ce satisfacenevoile vie{ii, activitE{ii oamenilor gi protejdriimediului, tot ceea ce este util oamenilor.

-Clasifico rea bunurilor

Bunurile pot fi de dou[ tipuri' tn funclie de

modalitatea de acces la ele Si de provenienla lor:

bunuri libere (care sunt considerate un dar

al naturii qi presupun acces direct' fiind

considerate r elat iv nelimit at e);

- bunuri economice (care se oblin cu efort qi

cheltuieli sau care presupun acces indirect'

principala caracteristicd fiind raritatea)'

Bunurile libere pot deveni bunuri economice'

dar nu qi invers'

Bunurile economice, la rdndul lor' sunt de mai

multe tipuri:1. bunuri complementare vs' bunuri qubsti-

tuibile;2. bunuri intermediare (prodfactori sau

factori de produc{ie) vs' bunuri finale

(satisfactori);

S. iroOuse (bunuri materiale) vs' servicii

(bunuri non-materiale);

4. marfare vs. non-marfare'

10

MARFA este orice bun economic care satisface

o nevoie gi la care accesul se face printr-otr anzac\ie de tip v dnzare-cumpdrare.

Cosrur- DE oroRTUNITATE (costul real alalegerii, costul de op(iune, costul relativ) reprezintdcea mai bunb alternativd sacrificatd in vederea uneialegeri fbcute.

Condilia costului de oportunitate este venitullimitat.Dacd veniturile ar fi ipotetic nelimitate, costulde oportunitate ar ft zero.

EcoNonrn Nlrunnr-A gi EcoNoMrA DE

SCHTMB sunt doud forme ale economiei, in fi.rncfie

de modul in care oamenii au acces la bunurileoconomice. Economia naturali presupune satis-I'acerea de nevoi prin consumul bunurilor obtinutedin activit5{i proprii, frrd achizilie prin schimb, iarcconomia de schimb presupune satisfacerea trebu-in{elor prin intermediul schimbului, preponderent

de tip marfar.

11

EcoNonnn on rulA (ca alternativd la econo-

mia centralizati) este specificd statelor democratice

gi presupune admiterea gi respectarea urmitoarelor

principii:

- proprietatea privat[ (vdzutd ca drept natural

al fiinlei umane);

libera iniliativi cdre permite realizatea

propriilor interese, in limitele legii;

- resursele accesibile prin mecanisme libere

ale Piefei;concurenta,

formarea liberl a Prefinilor'

12

II. PnopnrETATEA gr rNrTrATrvA

ECONOMICA

PROPRBTATE n, repreirnti o relatie intre oameni,un contract social cu privire la bunurile materialesau spirituale existente intr-o societate sau obtinuteprin activitatea economic d,. in baza acestei rela{ii se

pot exercita unul sau mai multe drepturi (atribute)ale proprietS{ii:

dreptul de posesiune;

dreptul deutilizare;dreptul de dispozitie;dreptul de uzufruct.

Proprietatea poate fi cancterizat[ prin prisma a

dou[ elemente, subiectul qi obiectul proprieti{ii:

obiectul proprietifii: bunurile, ceea ce re-prezintil produsul vie{ii socio-economice;

13

subiectul proprietifii : agentii economlcl'

care se manifestd sub forme diverse (indivizi'

gruPuri, otganizall\)'

Formele ProPrietdgii

in func1ie de titularul proprietdlii se disting:

proprietatea privati (individuald sau aso-

ciativ[);

- ProPrietatea Publici (de stat);

ProPrietatea mixti'

Ceea ce este specific economiei de piafl este plu-

ralismul formelor de proprietate (public6' privatd qi

mixti), degi preponderenti este proprietatea privat6'

Coexistenla formelor de proprietate este o caraeJe-

ristic6 a economiei de pia{i qi expriml o modalitate

liberi a delinltorilor de a-gi urm6ri propriile interese'

LTBERA rNrTrATrvA exprim[ libertatea agenli-

lor economici de a acfiona pentru realizatea pto-

priifo, interese, astfel inc0t acliunile intreprinse de

un agent economic sd nu afectezellbettateade ac{i-

une a celorlalli.14

Labaza exercitbrii liberei inifiative se afld recu-noagterea proprietifii private, care este garantatdde statele democratice ca drept natural al omului.

l5